Mesagerul energetic 167 octombrie 2015

®®

EDITORIALAmenințarea schimbărilor climatice determină utilizarea preferențială a gazelor naturale față de petrol și cărbune 2Big Oil becomes big gas as climate threat spurs tussle with coal

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIESCătre o Uniune Energetică Europeană 4Toward a European Energy Union

Participarea României la Programul European de Fuziune 8Romania’s participation to the European Fusion Programme

Centrul actual de interes al politicii energetice europene 10Current focus of the European energy policy

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Crearea unei noi piețe de energie electrică pentru Uniunea Europeană 12Delivering the new electricity market for the European Union

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITYUn nou raport al Consiliului Mondial al Energiei: creșterea bruscă a hidroenergiei se dublează până în 2050 17New World Energy Council report: hydropower’s big surge: set to double by 2050

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITYConferința „Stadiul actual al industriei internaționale de țiței și gaze din amonte″ - Sinteza evenimentului 18The conference „The current status of the international upstream oil and gas industry″ - Event summary

Conferința „Istoria echipamentelor electromecanice românești utilizate în forajul marin și terestru″ - Sinteza evenimentului 22The conference „The history of the Romanian electromechanic equipments in onshore and offshore drilling″ - Event summary

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGYDialog de suflet cu dl. ing. Viorel Gafița, Președinte Romelectro SA 31Interview with Mr. Eng. Viorel Gafița, President of Romelectro SA

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI |WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTORDeclarația VLER adoptată la Workshopul „Viziunea VLER privind Strategia Energetică a României 2015-2035″ 38FEL Statement adopted at the Workshop „FEL vision related to the Energy Strategy of Romania 2015-2035″

INFO CNR-CMEPrezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CME 49Evenimente organizate în perioada oct. - dec. 2015 52

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XIV, NR. 167, octombrie 2015

Sur

sa:

ww

w.g

e.co

mSur

sa:

ww

w.g

e.co

m

2 octombrie 2015

EditorialAmenințarea schimbărilor climatice de termină utilizarea preferențială a gazelor natu rale față de petrol și cărbune *)

Companiile petroliere care au extras trilioane de barili de petrol din subteran sunt de părere acum că viitorul aparţine celuilalt produs important şi anume gazul natural, un combustibil pe care îl promovează ca fiind succesorul logic al cărbunelui.

Cu aproximativ 200 de state care şi-au impus să stabilească un pact obligatoriu privind emisiile de carbon în decembrie 2014, companiile care extrag combustibil fo sil în frunte cu Royal Dutch Shell Plc şi Total SA afirmă că şi-au schimbat cen trul de interes pe gaz ca fiind o al ter na tivă mai curată la cărbunele ieftin care do-mină în momentul de faţă producerea de energie electrică la nivel mondial.

Această decizie a determinat discuții a prinse între reprezentanții celor două in dustrii și există temeri că Big Oil es te mai interesată în a obține o cotă de pia ță și abia apoi de luptă împotriva schim bă-ri lor climatice.

„Total înseamnă gaz, gazul este bun” a afirmat directorul general executiv (CEO) Patrick Pouyanne înaintea Con fe-rin ţei Mondiale pe tema Gazului, de la Paris. Remarcile sale au provocat co-men tarii care au venit din partea CEO al Shell Ben Van Beurden, care a afirmat că, compania sa s-a schimbat dintr-o „com panie de petrol şi gaze” într-o com-pa nie de „gaze şi petrol”.

Shell a început să producă mai mult gaze de cât petrol în 2013 iar Total anul viitor. Ca pacitatea de producţie a Exxon Mobil Corp. a crescut la aproximativ 47% din pro ducţia totală de anul trecut de la 39%, cu şase ani în urmă. Companiile au ca piaţă de desfacere China, India şi Europa.

Cărbunele extras de Glencore Plc şi BHP Billiton Ltd produce aproximativ 40 % din

energia electrică la nivel mondial. Shell, Total, BP Plc şi alte companii petroliere au declarat într-o declaraţie comună că do-resc să promoveze împreună gazul ca fiind mult mai prietenos din punct de ve dere al schimbărilor climatice decât cărbunele.

„Duşmanul”

„Duşmanul este cărbunele”, a afirmat Pouyanne. Acesta a susțiut că va înceta ex ploatarea cărbunelui iar Total va sus-pen da comercializarea cărbunelui în Europa. O strategie esenţială pentru pro ducătorii de gaze pentru înaintarea a cestei agende este de a solicita gu-ver nelor de a percepe un preț pentru e misiile de carbon care ar trebui plătit de că tre centralele termoelectrice. Acesta cre ază un stimulent economic de a trece de la cărbune, sursă centrală a gazelor cu efect de seră, la soluţii mai curate.

Bob Dudley CEO al BP a amintit de un preț al carbonului la întâlnirea părţilor in teresate din 16 aprilie 2015 în timp ce Preşedintele Exxon Rex Tillerson a re i te-rat pe 27 mai 2015 susţinerea unei taxe pe carbon dacă se ajunge la un consens în SUA.

Dudley, Tillerson, Pouyanne, Van Beurden şi directorul Statoil AS Eldar Saetre se vor alătura preşedintelui Chevron Corp. John Watson, la conferinţa de la Paris pentru a discuta mo da lităţi de promovare a gazului ca și combustibil principal pentru o lume mai cu rată şi durabilă.

Schimbarea centrului de interes

„Reprezentanții acestor companii pro mo-vează gazul pentru că face deja parte din afacerea lor”, a afirmat Michael Barron, director al de par ta mentului de energie globală şi resurse na turale la Eurasia Group, companie ca re are de-a face cu evaluarea riscului. „Din multe puncte de

*) Preluare din Energy News, WEC India

ANRE

www.agentianucleara.ro

www.elcen.ro

www.dalkia.ro

noi AsigurăMeCHiliBrulwww.anre.ro

AgenţiA nAţionAlă pentruresurse MinerAle

-AnrM-www.namr.ro

www.raten.ro

www.radet.ro

octombrie 2015 3

vedere gazul îşi aduce contribuţia la a ne îndrepta către o economie cu emisii scăzute de carbon. În să toate depind de situaţia economiei.”

Forarea pentru petrol aduce uneori atât ţiţei cât şi gaz, iar în ultimii ani pro du-cătorii importanţi şi-au concentrat a tenţia pe gaz. Acestă schimbare se ac centuează, cu miliarde cheltuite pentru operațiuni pentru gaze, care au produs de-a lungul istoriei mai puţini bani decât petrolul.

„Mai mult gaz este mai mult decât e senţial,” a spus celor prezenţi Van Beurden din partea Shell la întâlnirea a nuală a părţilor interesate ale companiei din 21 mai.

În aprilie, Shell a fost de acord să plătească 70 miliarde $ pentru cum pă-rarea BG Group Plc, în principal o com-pa nie de gaze. Exxon începe ex ploa tarea în Papua Noua Guinee de noi câmpuri de gaz şi de export de gaz na tu ral lichefiat pentru a alimenta Asia, în timp ce Total investeşte în Rusia.

Emisiile de carbon

„Cărbunele nu este ţinta,” a afirmat Joan MacNaughton, care a ocupat funcţia de di rector executiv din partea Consiliului Mon dial al Energiei pentru raportul pri-vind schimbările climatice care a apărut în mai 2015. „Ţinta ar trebui să fie e misiile. Este adevărat că gazul emite pe jumătate din cât emite cărbunele. Am putea spune că este de două ori mai curat, sau că este pe jumătate de mur-dar față de cărbune.”

Petrolul încă şi-a redus din activitate da-tă fiind economicitatea cărbunelui. În-tr-o zonă care se dezvoltă rapid precum Asia, care este responsabilă de cca. 70% din cărbunele utilizat la nivel global, pre-ţu rile la cărbune au scăzut în fiecare an în cepând din 2011, scăzând costurile la e nergia electrică.

„Este o noţiune de accesibilitate,” a afirmat Philip Garner, director general al gru pului comercial din Marea Britanie, CoalPro. „Cărbunele este o resursă mult mai abundentă decât petrolul şi gazul, iar ţărilor care au depozite de cărbune nu le putem cere să nu-l folosească pentru că un miliard de oameni încă trăiesc fără e nergie electrică.”

Energia produsă din cărbune trebuie să scadă la aproximativ 30 % din pro du-ce rea globală de energie până în 2025 pen tru îndeplinirea obiectivului de li mi-ta re a creşterii temperaturii globale la 2°C conform Agenţiei Naţionale pentru Energie (IEA).

Captarea carbonului

Companiile de cărbune pariază pe cap-tarea şi stocarea carbonului care ab soar-be dioxidul de carbon înainte ca acesta să intre în atmosferă, pentru a rămâne în afacere în fața cererii pentru o energie mai curată, a afirmat Garner. Tehnologii care curăţă cărbunele de impurităţi vor fi de asemenea parte din apărarea in-dustriei.

Dezvoltarea tehnologiei de captare şi stocare a carbonului care este ne de mon-stra tă până acum din punct de vedere comercial pentru producerea de energie, poate oferi o soluţie la dilema dintre a răs punde unei cereri în creştere pentru o e nergie electrică mai ieftină în naţiunile ce le mai sărace, în timp ce se previne un de zastru al schimbărilor climatice.

„Toată această atenţie acordată căr bu-ne lui versus gaz a îndepărtat întreaga atenţie de la captarea şi stocarea car-bo nului şi a produs multă pagubă schim bărilor climatice,” a afirmat Mac-Naughton. În timp ce „trecerea la gaz aduce unele beneficii pe termen scurt şi me 2035 vor fi mai mari de la cen tralele pe bază de gaze decât cele pe bază de căr bune, a afirmat aceasta. n

www.transelectrica.ro

sursa ta de energiewww.electrica.ro

www.hidroelectrica.ro

siguranţă şi economici-tate

www.opcom.ro

www.enel.ro

www.cenhd.ro

Complexul energeticoltenia sA

www.cenoltenia.ro

4 octombrie 2015

Politici energeticeCătre o Uniune Energetică Europeană *) Interviu cu dl. Dominique Ristori, Director General pentru Energie, Comisia EuropeanăSimon Tompkins , jurnalist

*) Preluare din revista Oil, nr. 28, martie 2015

Planul domnului Juncker, un proiect politic am bi ţi os care se bazea ză pe 5 axe, printre acestea nu mă rânduse securitatea e ner ge tică a Europei, va sus ţi ne investiţiile pentru în tărirea in fra structurii energetice.

„Comisia Europeană şi statele sale membre se confruntă cu un cadru energetic destul de com plex, unul care va necesita o abordare europeană mai u nită. În acest scop, Comisia E uropeană, (CE) lucrează ac tual mente la conceptul de U niune Europeană a Energiei.” Do minique Ristori, Director Ge neral pentru Energie al CE, ne vorbeşte despre pro vo că rile Europei în materie de energie, despre relațiile e uro-mediteraneene, despre con secinţele Primăverii Arabe şi motivul pentru care criza din Ucraina ar trebui să ducă la relaţii mai strânse pri vind energia cu Africa şi să sti muleze o diversificare mai generală a surselor de e ner gi e ale Europei.

Coridoarele energetice re prezin tă cele mai re zis tente punţi care leagă păr ţile de nord şi sud ale regiunilor me di teraneene.

Ca re este situaţia actuală şi ce cre deţi că ne rezervă viitorul ?

Europa şi Africa de Nord sunt în mo mentul de faţă foarte bine co-nectate prin infrastructura tran -sportului de gaze. Ac tual mente, construirea de noi con ducte de gaze nu es te o pri oritate. Totuşi, con duc-te de gaze existente care plea că din Algeria către Italia fun cţi o nează sub capacitatea lor. Prin urmare, sunt ne cesare in vestiţii în noi proiecte de ex plorare şi producţie. Algeria este ac tualmente cel de-al treilea mare fur nizor de gaze către Uniunea E uropeană, şi ar putea avea chiar un rol mai important dat fiind can-ti tăţile sale mari de hidrocarburi tra diționale și ne tradiționale ne ex-ploatate. Cu toate acestea, în ul-ti mii ani, Alegeria nu a avut prea mult succes în a atrage in ves tiţiile ne cesare. Una din tre priorităţile noas tre în luni le următoare este de a intensifica dialogul cu Algeria pen tru a identifica şi îndepărta ob sta co lele curente şi pentru a facilita noi investiţii. În ce ea ce priveşte com paniile pe troliere europene, este im portant să avem un ca dru de reglementare stabil

şi transparent pentru men ţinerea şi întărirea ac ti vi tăților în regiune. Zona Mării Mediterane joacă un im portant rol strategic în ce ea ce pri veşte securitatea energetică. Con ferinţa la Nivel Î nalt denumită Con struirea unei Punţi Energetice Euro-Mediteraneene (care a avut loc la Roma în 19 noiem bri e, 2014, ed.) a pregă tit cadrul pentru a im-pulsiona co operarea e ner ge ti că dintre Europa și re giunea me di te-ra neană. Cu această ocazie, am fost de acord pentru întărirea par-te ne ri a tului dintre Europa şi re gi-unea mediteraneană pe baza a trei pri orităţi: gaze, e nergie electrică şi energie din surse regenerabile/ e ficiență energetică. Trei plat for-me tematice vor fi lan sate în lu ni le următoare (câte una pentru fi ecare prioritate) care se vor bu cura de implicarea politicienilor, a le giu i to-ri lor, a operatorilor sistemelor de tran sport şi ai industriei pentru a identifica acţiunile, măsurile şi so-lu ţiile concrete. Drept rezultat, anul 2015 ar trebui să marcheze un nou punct de cotitură în co-operarea energetică dintre U niunea Europeană şi ţările par tenere din sudul şi estul mă rii mediterane.

Dominique Ristori a lucrat pentru Comisia Europeană începând din anul 1978 şi a ocupat câteva poziţii ca senior. Înainte de funcția sa actuală ca Director Ge-ne ral pentru Energie la Comisia Europeană, acesta a fost Director General al Cen trului Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) în perioada 2010-2013. Între anii 2006-2010, domnul Ristori a ocupat funcţia de Director General Adjunct al Direcţiei Generale pentru Energie şi Transport. În perioada 2000-2006, acesta a fost numit Director însărcinat cu Afaceri Generale şi Resurse în cadrul Di rec ţi ei Generale pentru Energie şi Transporturi, acesta fiind responsabil pentru relaţiile interinstituţionale; extinderera acestora cât şi relaţiile internaţionale; co or donarea cercetării privind energia şi transporturile; piaţa internă, ajutoarele de stat, încălcări ale unor drepturi şi obligaţii ale serviciului public; drepturile că lă torilor și ale utilizatorilor, cât şi managementul central al resurselor umane şi bugetare.

octombrie 2015 5

Ulterior au apărut unele între bări ca rezultat al des cope ririlor importante de gaze natu rale în Ba zi nul Levantin. Cum vor de ter mina gazele na turale cadrul geopolitic din es tul Mării Mediterane? În ce măsură consideraţi că gazele din estul Mării Me diterane pot ajuta la di ver sificarea surselor de a limentare ale Uniunii Europene în conformitate cu nevoia Europei de a întări securitatea sa e nergetică ?

Descoperirile actuale şi vi i toare din regiune vor de ter mina în mod natural o schim bare semnificativă în scenariul energetic, nu numai în Estul Mării Mediterane ci în întreaga regiune me di te ra neană. Aceste descoperiri vor influenţa – fără în do-ială- economiile ţărilor pro du cătoare de gaze din re gi une. Acestea le vor ajuta să facă față problemelor de se-curitate energetică, să-şi în tărească economiile şi să dez volte conexiuni solide cu alte ţări din regiune. Cu toate acestea, este prea devreme să putem evalua impactul pe ca re gazele din Estul Mării Me diterane îl vor avea asupra pie ţei europene, din moment ce acesta depinde de volumul re zervelor de gaze care poa te fi potenţial exploatat în în-treaga regiune. Nu este în că clar ce cantitate de gaze poa te fi exportată către piaţa europeană.

Capacităţile pentru gazul na tu-ral lichefiat din Egipt (GNL) sunt actualmente singura in fra structură existentă pentru ex portul de gaze din Estul Mării Mediterane. Odată cu în ceperea exportului de gaze din regiune, vom observa un im-pact considerabil asupra pie ţelor de GNL. Cu toate acestea, gazele din Estul Mării Mediterane vor intra în competiţie cu alte surse de GNL, în special cu acelea ca re se găsesc în Estul Africii şi în Statele Unite, atât pen tru pieţele din Asia cât şi din Europa. Drept rezultat, pre țul şi încrederea vor fi fac tori decisivi. Explorarea şi ex ploatarea acestor resurse im pli că unele riscuri. O explorare la mare adâncime în mare poa te implica provocări de or-din tehnic. Cu toate acestea, este

de asemenea necesar să lu ăm în con siderare factorii ge opolitici, în spe cial dispute po tenţiale de ordin economic din zona de graniţă cât și con flic tele politice care stau la ba za acestora. Este la fel de im-por tant să acordăm atenţia cu-ve nită temerilor privind me diul, Marea Mediterană tre buie să fie bi ne protejată și de acum încolo. Toate a ceste subiecte se vor găsi pe a genda pentru Platforma de Ga-ze Euro-Mediteraneană, care a fost sta bilită în cadrul con ferinței de la Roma şi care a fost lansată în luna iunie în Tunis.

Promovarea democraţiei rămâne un obiectiv cheie în locuri pre cum Libia, o ţa ră cu conexiuni is torice cu Europa, în special în ce ea ce priveşte energia. În ce mod poate susţine Europa demo cratizarea şi stabilitatea în aceste re giuni?

Promovarea democraţiei cât şi a stabilităţii în întreaga re giune este cu siguranţă o pri oritate principală pentru Uniunea Europeană. În acest sens, Libia este una dintre te merile noastre cele mai mari. Din punct de vedere al energiei, criza actuală a în tre rupt serios producţia şi ex-portul de petrol. Acestea sunt veşti proaste în spe ci al pentru Libia, a cărei chel tu ială publică se bazează foarte mult pe veniturile din pe trol. Lipsa veniturilor din hi drocarburi a condus la o de teriorare economică con ti nuă, care a determinat o in-sta bilitate socială şi politică. Acesta es te motivul pentru care Uniunea Europeană sus ţi ne în mod activ e forturile Naţiunilor Unite de a ajunge la un armistiţiu şi de a iniţia un dialog politic între părţile prin ci-pale. În acest mediu ex trem de di-fi cil, Uniunea Europeană oferă Libiei ajutor u manitar. Intensificarea lup te lor din vara trecută, urmată de evacuarea majorității mi si u ni-lor diplomatice şi a ONG-urilor in-ternaţionale, nu contribuie cu si-gu ranţă la dezvoltarea cooperării e nergetice dintre Uniunea E uropeană şi Libia din pre zent. Cu toate acestea, da că situaţia po li-ti că se îm bunătăţeşte în mod con-si de ra bil, Libia va fi un candidat

firesc pentru di a lo gu rile pe te me de energie cu Uniunea Europeană.

Care a fost impactul ge o po litic şi al energiei produs de Primăvara Arabă a supra Africii de Nord şi, drept rezultat, asupra re gi unii Mării Mediterane?

Evenimentele Primăverii Arabe din ultimii trei ani au afectat în mod natural pia ţa de petrol şi gaze prin determinarea unor în tre ru peri şi a unui impact asupra pre ţurilor la petrol, în special ca urmare a revoluţiei din 2011 din Libia. To-tuşi, aceste e fecte, au fost mai degrabă pe termen scurt și mai pu-ţin dramatice decât s-a anticipat. Primăvara Arabă nu a influenţat ma rii producători de petrol şi gaze din Golf. Piețele şi-au revenit destul de repede, din momentul în care golul de aprovizionare a fost umplut şi fluxurile de pe trol comercial şi de gaze au fost redirecţionate. Cu toate acestea, instabilitatea politică şi sancţiunile internaţionale vor con tinua să afecteze piaţa de petrol şi gaze din regiune. Este evident că im pasul po li tic din Libia, războiul ci vil din Siria, instalarea Statului Islamic în Irak şi sancțiunile ac tuale asupra Iranului au e fecte asupra se curităţii e nergetice din Europa şi din ţările vecine. În acest ca dru, es te foarte importantă i niţierea di-a logului şi co o pe rarea pe tema energiei cu ţările producătoare de pe trol şi gaze stabile politic din re-giune precum Algeria şi Egiptul.

În general, care ar tre bu i să fie priorităţile sis temului energetic e uropean pentru 2030?

Uniunea Europeană şi statele sale membre se confruntă cu provocări complexe din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte e nergia. Este evident faptul că doar o abordare europeană mai unită va asigura că acele pro vocări sunt tratate într-un mod rezonabil și eficient. Cri za din Ucraina a scos în e videnţă nevoia de a aduce in tegrarea şi cooperarea pri vind energia la un nou nivel în cadrul Uniunii Europene. În special, Uniunea Europeană şi statele membre ar trebui să se concentreze

6 octombrie 2015

pe acele zo ne în care o colaborare mai strân să între statele membre poa te duce la beneficii sem nificative în ceea ce pri veş te eficacitatea cât şi op ti mi zarea costurilor, în timp ce răspunde unor provocări co mune. Comisia lucrează ac tual mente la conceptul de U niune Europeană a Energiei şi dezvoltă detaliile acestui pro gram politic ambiţios. U niunea Europeană a Energiei se va baza pe cinci domenii ca re vor trebui îmbunătăţite și care vor fi decise la nivelul UE.

Primul aspect este se cu ri ta tea energetică. Ca prim pas, Comisia tre buie să lu cre ze la implementarea com pletă a Strategiei E uropene pri-vind Securitatea E nergetică a dop-tată în mai. A ceasta implică re -ducerea de pendenţei de energie de furnizorii mari din afara E uropei. Mai exact, ar tre bui să con tinuăm ra pid des chi derea Co ri dorului de Sud şi promovarea unui nou cen-tru de interes de ga ze în zo na Mării Mediterane. Se es timează că GNL va deveni o sursă potenţială semnificativă de diversificare în viitorul a propiat. Pen tru a îmbunătăţi se curitatea e nergetică a U niunii Europene, es te de asemenea necesar de a coordona mai bine po li-ticile e nergetice la nivel na ţi onal şi de a ne asigura că Uniunea Europeană se a dresează în tr-o singură vo ce pe arena in ternaţională. În afară de dezvoltarea con ti nuă a e nergiei din surse re ge ne ra bi le, ar trebui să ne con cen trăm de asemenea mai mult pe explorarea rezervelor tra-di ţionale şi netradiţionale de com-bus tibili fosili, cât și pe potențialul energiei nucleare ca o modalitate de producere a energiei cu un con ținut scă zut de carbon. O altă pri o ritate este construirea unei pie ţe interne care să fun cționeze şi care să fie bine integrată. Interconexiunile sunt fun da men tale pentru o piaţă integrată a energiei. A cesta este mo tivul pentru ca re im plementarea şi dezvol ta rea Proiectelor de Interes Comun sunt esenţiale pentru U niunea Europeană.

Dezvoltarea cooperării regionale este de asemenena vitală, în spe-ci al în ceea ce priveşte co or do-

narea ca pa ci tăților, stocarea şi tra tarea ce rerii. În acest sens, Comi sia E uropeană a propus o no-uă i niţiativă pentru un model de pia ţă în prima jumătate a anului 2015. Un alt aspect im portant, al U niunii Energiei es te moderarea ce rerii. Îm bunătăţirea eficienţei e nergetice şi promovarea teh no lo-gi ilor inovatoare şi in te li gen te, în spe cial în in dus triile e senţiale pre-cum con strucţiile, tran sporturile şi in dustria pre lu crătoare, nu nu mai că vor creş te eficiența e nergetică ci şi vor creşte com petitivitatea in dus-tri i lor europene.

Consiliul European a aprobat o ţin-tă privind eficiența e nergetică de cel puţin 27% pâ nă în 2030, ca re va fi re vi zuită până în 2020, păs trând în minte o ţintă de 30%. Co misia va trebui să-şi intensifice e forturile sale pe termen lung pen tru a în de-pli ni acest obiectiv.

Un alt element de bază al pro-gra mului Uniunii Energiei este decarbonizarea mixului e nergetic al Uniunii Europene. Con si liul European a aprobat țin ta obligatorie de a creşte cota e nergiei produsă din surse re ge nerabile la cel puţin 27% din e nergia utilizată de Uniunea E uropeană, până în 2030. U niunea Europeană va în treprinde ac ţiuni concrete pen tru a se con-for ma Pa che tului privind Energia şi Schim bările Climatice pentru 2030, care va include un nou sis-tem de guvernanţă care vizează îm bunătăţirea co ordonării po li ti ci-lor e nergetice la nivel na ţional. Ul-timul punct, U niunea Energiei nu se va re aliza fără o cercetare şi o i novare robustă. Este evident că U niunea Europeană va trebui să-şi in ten si fice e forturile în această di-rec ţi e pentru a putea dezvolta noi teh nologii de energie pe în tregul lanţ de la furnizare la producere la tran sport, la distribuţie şi sto ca re. Ast fel, eforturile tre bu ie să se con-centreze în special pe ac ce le rarea reducerii cos tu lui şi a ca pacităţii pieţei de a absorbi teh nologiile cu e misii scăzute de carbon.

Potrivit experţilor, Europa deţine conexiuni in su fi ci ente tran

sfrontaliere în pri vința e nergiei. Planul de in vestiții de 315 mi liarde e uro al Pre şe dintelui Juncker al UE ca re vi zează în cu rajarea e conomiei e uropene va sus ţine prin tre al tele şi con struirea şi îm bu nătăţirea in fra structu rii energetice?

Îmbunătăţirea infrastructurii e ner-getice şi a in ter co nec tă rilor tran-s fron taliere este una dintre zo ne-le esenţiale în care ar tre bui pro-mo vate in vestiţiile cu susținerea din par tea pla nu lui de investiţii al Uniunii E uropene a nunțat de Pre-şe din tele Juncker. În da ta de 13 ia nuarie, Co mi sia a decis cre area unui fond special de ga rantare, Fon dul European pen tru In ves tiţii Strategice, ca re vor ajuta la fi nan-ța rea pro iec te lor de energie de ca re are ne voie Europa, şi a nume in ter -conexiunile de in fra struc tură, ex-tin derea sur se lor re ge nerabile de energie şi a e ficienţei energetice.

Aţi afirmat că situația din Ucraina a fost motorul unui nou nivel de cooperare din tre U niunea Europeană şi Africa. Ne puteți o fe ri mai multe detalii?

Cri za din Ucraina a scos în e videnţă dependenţa noas tră de un singur furnizor de gaze. Este im portant să de fi nim o strategie con cretă de di-versificare pentru a re du ce această dependenţă. Aşa cum s-a amintit în Stra te gia E uropeană privind Se cu ri-ta tea E nergetică adoptată în mai şi va lidată de Consiliul E uropean, pri-oritatea noastră es te de a diversifica sur sele şi tran zitele alimentării noas tre cu gaze naturale. GNL va de veni o sursă potenţială sem ni-ficativă de diversificare în viitorul apropiat. Sursele noi de alimentare de GNL ca re vor veni din America de Nord, Australia şi Qatar şi no-ile descoperiri din Africa de Est vor creşte cu siguranţă mă -rimea şi lichiditatea pieţei glo -bale de GNL. În raportul pu blicat recent, Africa E nergy Outlook, Agenţia In ter naţională de Energie (AIE) a afirmat că Africa Sub sa-ha riană va juca un rol im por tant în alimentarea pieţei de gaze în următorii 30 de ani. Ţările care fac

octombrie 2015 7

parte din Africa Subsahariană ex-por tă în jur de jumătate din ga -zele naturale produse de un număr limitat de țări: Ni ge ria, Guineea Ecuatorială, Mozambic şi Angola. Condusă de aceste ţări principale şi cu noi furnizori care vor apărea

brusc precum Tanzania, A frica Subsahariană va pro du ce în jur de 175 miliarde m3 de gaz natural pe an până în 2040. Aceasta reprezintă o provocare enormă pentru Africa Subsahariană, însă im por turile de GNL care provin din tr-un continent

african pros per ar putea să ajute la o di ver si ficare substanţială a mi-xului energetic al Uniunii E uropene. Prin urmare, o mai mare co o pe rare pe tema energiei dintre Uniunea Europeană şi Africa este de o importanţă fundamentală. n

Parteneriat global: GE va conecta peste 4000 de puțuri petroliere submarine BP din întreaga lume la internetul industrial

British Petroleum și divizia GE de Plat forme Inteligente au încheiat un parteneriat în urma căruia BP va utiliza platforma de software PREDIX GE pentru a conecta puțurile de petrol submarine la internetul in-dustrial. Primele 650 de puțuri ar tre bui să fie online la începutul lui 2016, iar în cea de-a doua etapă a proiectului, cele două companii in-ten ționează să conecteze 4000 de pu țuri submarine BP din întreaga lu me la internetul industrial. „Îi vom ajuta să se conecteze, să co-lecteze informații și să își op ti-mizeze activitatea”, a declarant Kate Johnson, CEO al diviziei GE Plat forme Inteligente.

Primul set de puțuri include o perațiuni extinse, care se întind din Prudhoe Bay din Alaska, până în Angola și Marea Nordului.

Internetul industrial este o rețea ca-re conectează motoare cu re ac ție, turbine cu gaz, locomotive și alte echipamente la platforme a nalitice de software. GE es ti mea ză că, în următorii 20 de ani, internetul in-dustrial ar putea con tribui cu până la 15 trilioane de dolari la PIB-ul glo bal, prin creșterea eficienței.

Programul software pentru pu țu-rile de petrol va colecta in for mații transmise de senzori care mo ni-to rizează vibrațiile, tem pe ra tu ra, pre siunea și alte ca rac te ris tici ale pu țu rilor. Aceste date vor fi stocate, vi zualizate și analizate în con text, pentru a putea transmite an ga-ja ților BP informații în timp re al, scopul final fiind îmbunătățirea ni-ve lului de performanță a puțurilor, creș terea nivelului de producție și re ducerea la minim a timpului de ne funcționare.

„În acest moment, dacă apar de-fec țiuni, trebuie să trimiți un om și pie se pentru reparații”, spune Kate John son. „Noi ne dorim să eliminăm a ceste defecțiuni neprevăzute. A ceas ta este plusvaloarea de care vor bim. Ideea este ca toate aceste in formații să ne permită, în același timp, să înțelegem cum putem face e chipamentele să funcționeze și mai bine”, a subliniat Kate Johnson.

Programul software utilizat de BP nu este influențat de tipul de e chipamente și poate prelucra fă-ră probleme date care provin de la echipamente non-GE. Peter

Griffiths, specialist în sisteme și operațiuni BP, este de părere că programul software va ajuta com pa nia să renunțe la „soluțiile personalizate și costisitoare, permi țându-i să treacă la soluții in dus triale prefabricate”, pentru creș terea gradului de standardizare și îmbunătățirea monitorizării și a pro cesului decizional.

Însă aceste puțuri de petrol re-pre zintă doar un prim pas. Plat-forma Predix es te scalabilă și poa te fi extinsă cu uşurinţă pen-tru a monitoriza tur bi ne și alte e chipamente grele. Software-ul GE fun cționează deja în spitale, mo ni to rizează motoare cu reacție și ajută la optimizarea pro-gramului feroviar. În 2014, GE a câștigat 4 miliarde de dolari din software, ci fră care, con form es-ti mă rilor com pa niei, va creș te la 7 mi liarde de dolari anul acesta.

„Până în 2020, peste un miliard de echipamente vor fi conectate la in ter net” declară Johnson. „După co lec tarea datelor, vom putea să le fa cem să funcţioneze mai bine şi mai eficient, indiferent de locul în care se află.” n

În 2014, GE a câștigat 4 miliarde de dolari din software, cifră care, conform estimărilor companiei, va crește la 7 miliarde de dolari anul acesta. Compania estimează că, în următorii 20 de ani, internetul industrial ar putea contribui cu până la 15 trilioane de dolari la PIB-ul global, prin creșterea eficienței.

8 octombrie 2015

Participarea României la Programul European de Fuziune*) Dr. Teddy Crăciunescu, responsabil ştiinţific al Unităţii de Cercetare EURATOM – Fuziune

La nivel european, Tratatul E URATOM a fost cadrul juridic in-ter naţional în care statele membre au început cooperarea în domeniul cer cetării fuziunii nucleare. În anul 1998 a fost creat Acordul European de dezvoltare în domeniul fuziunii nu cleare (EFDA–Agreement E u ro-pe an Fusion Development). Acest acord între instituţiile de cer ce-ta re de fuziune europene şi Co-mi sia Europeană (care reprezintă Euratom) a asigurat consolidarea şi coordonarea colaborării lor în ac tivităţi colective de cercetare în do meniul cercetării fuziunii nu cle-a re. România s-a racordat rapid la aceste tendinţe ştiinţifice. Astfel, în a celaşi an, a fost create în cadrul In stitutului de Fizică Atomică din Bucureşti (IEA), Asociaţia EURATOM – MedC care a reunit entitățile im-pli cate la acel moment în cercetarea şti inţifică din domeniul fuziunii nu-cleare: Institutul Naţional de Cer-ce tare-Dezvoltare pentru Fizica La serilor, Plasmei şi Radiaţiei Bucureşti (INFLPR), Institutul de Fi zică şi Inginerie Nucleară „Horia Hu lubei” Bucureşti (IFIN-HH), U niversitatea din Craiova (UcV), Universitatea A.I.Cuza din Iaşi (UAIC). Ulterior, aceste entități s-au alăturat Asociaţiei: Institutul Na țional de Cercetare-Dezvoltare pen tru tehnologii Criogenice şi Izotopice Rm Vâlcea (ICSI), In sti-tutul Naţional de Cercetare – Dez-vol tare pentru Fizica Materialelor (IN FIM) Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pen tru Optoelectronică (INOE),

U niversitatea Tehnică din Cluj Na-po ca (UTCN). S-a reazlizat astfel dez voltarea unei rezerve naţionale de competenţă în vederea viitoarei ex ploatări a unui sistem energetiuc ba zat pe fuziune şi de asemenea creş terea competenţei ştiinţifice şi tehnice pentru proiectarea, con-struc ţia şi exploatarea unor instalaţii de fuziune.

Începând cu anul 2014 cercetările de fuziune nucleară se desfăşoară în cadrul proiectului european EUROfusion. Consorţiul proiectului cu prinde 26 de state membre ale Uniunii Europene, plus Elveţia ca membru asociat a semnat a cordul de consorţiu EUROfusion. Sem na ta-rii reprezintă aproximativ 40 de la-bo ratoare de fuziune care sunt ele însele legate de mai mult de 100 de terţe părţi. Bugetul proiectului, pâ nă în 2018 este de aproximativ 850 de milioane de euro, Comisia Europeană asigurând o finanțare de 55 %: Documentul programatic aflat la baza activităţilor din ca drul acestui proiect este „Fusion Electricity – A roadmap to the realization of fusion energy”, pu bli cat în Noiembrie 2012. Acest document stabileşte viziunea stra tegică pentru demonstrarea po si bi li tăţii obţinerii de energie electrică din fuziunea nucleară, în regim comercial, prin construirea unui pro totip demonstrativ (DEMO) pâ nă în anul 2050. Elementul che ie este construirea celei mai a vansate instalaţii de fuziune ITER (In-ternational Thermonuclear Ex pe ri-men tal Reactor).

Ideea ITER a apărut în 1985, iar pro iectul a început să fie finanțat în-cepând cu anul 2006. La acea da-tă bugetul a fost estimat la circa 13 miliarde de euro. Construcția efectivă a început la Cadrache (Franţa) în 2008. Se aşteaptă ca pri ma plasmă să fie obţinută în 2020, iar primele experimente cu de uterium-tritiu să se desfășoare în 2027. Având în vedere complexitatea şi miza ştiinţifică a acestui proiect, me nit să ofere informaţii esenţiale, de natură ştiinţifică şi tehnologică, pen tru construcţia DEMO, este firesc fap tul că ITER reprezintă pivotul cen tral al proiectului EUROfusion. Ma joritatea cercetărilor sunt o ri-entate spre realizarea acestui o biectiv. Principalele instalaţii de fu ziune actuale–JET (Culham, Ma-rea Britanie,) ASDEX-UG (Gar-ching, Germania) servesc de a semenea pentru validarea so lu-ţi ilor de proiectare pentru ITER şi de asemenea pentru pregătirea o perării acestuia.

România participă în proiectul EU-ROfusion încă de la înființarea acestuia. IFA este un membru al con sorţiului şi joacă rolul de agenţie de finanţare. Celelalte institute şi u niversităţi participă ca terţe părţi sub coordonarea IFA, constituind îm preună Unitatea de Cercetare EU-RATOM-Fuziune. În prezent, membre ale unităţii de cercetare sunt institutele şi universităţile care au fost mem bre ale Asociaţiei EURATOM-MEdC, dar participarea este deschisă. Selecţia se face pe baza competiţiilor

Fuziunea nucleară este una dintre cele mai promițătoare opțiuni pentru generarea în viitor a unor cantităţi mari de energie. Producția de energie prin fuziune nucleară este asigurată, în principiu, aprovizionarea cu combustibil pentru milioane de ani, nu este însoţită de emisii de carbon şi nu implică practic producerea de deşeuri radioactive. În plus se estimează că în momentul în care producerea energiei electrice prin fuziune nucleară va deveni comercială, costurile de producţie vor fi similare cu cele ale altor surse de energie. Obţinerea acestor beneficii nu este însă o sarcină uşoară. O gamă largă de provocări ştiinţifice şi tehnice stau încă în calea realizării acestui obiectiv ambiţios. În plus, costurile implicate de realizarea instalaţiilor de fuziune sunt semnificative, astfel că acest proiect nu poate fi realizat fără o largă colaborare internaţională.

*) Preluare din revista Market Watch, 15 mai-15 iunie 2015

octombrie 2015 9

www.transgaz.ro

www.gdfsuez.com

www.romgaz.ro

www.armaxgaz.ro

www.congaz.ro

www.eon-romania.ro

www.axpo.com

www.gspoffshore.com

www.petrom.ro

www.conpet.ro

www.amromco.com

organizate de consorţiul EUROfusion, la intervale re gulate de timp, pentru diferite pachete te matice.

Contribuţii ştiinţifice româneşti

Cercetările ştiinţifice în care partea ro-mâ nă s-a implicat de-a lungul timpului a acoperit o gamă largă de subiecte. I niţial au predominat studiile de fizică te oretică, care s-au axat în principal pe înţelegerea regimurilor de înaltă con fi-na re a plasmei, studiul transportului în plasmă datorat turbulenței, formarea struc turilor coerente, descrierea analitică şi numerică a instabilităților în plasmă, fi zica rotaţiei plasmei, determinarea de secţiuni eficace nucleare de interes pen-tru fuziune. România are şi în prezent con tribuţii substanţiale în domeniile cele mai critice în dezvoltarea sistemelor de fu ziune: stabilitatea regimului de înaltă con finare de tip H (High), instabilitățile de tip ELM (Edge-Localized Mode), in sta-bi lităţi magnetice.

Treptat au fost abordate tot mai multe su biecte de fizică aplicată şi tehnologie. O contribuţie semnificativă la programul European de Fuziune a fost reprezentată de câştigarea proiectului de realizare a acoperirilor cu wolfram şi beriliu a com-po nentelor primului perete al JET, cea mai mare instalaţie tokamak de la Culham, Marea Britanie. Acest proiect, câştigat în com petiţie cu firme de prestigiu, precum Plan see din Germania, a reprezentat un pas esenţial în realizarea proiectului de transformare a JET într-o instalaţie pi lot de testare a celor mai avansate soluţii pentru următoarea generaţie de re ac-toa re de fuziune. În aceeaşi direcţie, au fost realizate studii complexe de retenţie a combustibilului în peretele tokamak, ca racterizarea componentelor de tip CFC (Carbon Fibre Composite) prin mi cro to-mo grafie de raze X.

Alte contribuţii româneşti la modernizarea in stalaţiei tokamak de la JET ca prototip

de testare a soluţiilor pentru ITER sunt legate de dezvoltarea sistemelor de diagnostic a plasmei. În prezent mo-der nizarea a două sisteme pentru di-ag nosticarea confinării particulelor alfa, e lement esenţial în obţinerea reacţiei de fuziune auto-susținute, sunt conduse de INFLPR şi ICSI. Au fost de asemenea dez voltate şi implementate metode de diagnostic a plasmei bazate pe re con-strucţia şi procesarea imaginilor: re-construcţia emisivității gama şi ne u-tronice în plasmă, identificarea în timp real a unor instabilităţi în plasmă pe baza informaţiilor furnizate de ca me-re le video ultra-rapide. Cercetătorii români au participat constant în e chipele multinaţionale la campaniile ex perimentale de la JET. Participarea la cam paniile experimentale de la ASDEX-UG au devenit şi ele o componentă a ac-ti vităţilor de cercetare curentă.

O dată cu începerea, la nivel european a unei activităţi tot mai susţinute legate de construcţia DEMO, cercetările privind ma terialele avansate vin să întregească te matica cercetărilor cu participare ro mâ-neas că. Principalele cercetări sunt legate de tehnologia realizării materialelor funcţionale şi structurilor complexe pe ba ză de componente elementare de wol-fram. Este de asemenea de remarcat con tribuţia românească în domeniul dez voltării şi caracterizării unei noi ge-ne raţii de cabluri supraconductoare cu per formanţe îmbunătăţite, necesare con strucţiei DEMO.

În prezent România, este puternic an co-ra tă în cercetările de fuziune europene, cu o structură de subiecte de cercetare şi amploare ce depăşeşte țări cu tradiţie şti inţifică precum Elveţia, Austria, Suedia. Organizarea unui consorţiu de in stitute de cercetare şi universităţi sub co ordonarea IFA are o structură flexibilă, ca pabilă să răspundă rapid şi eficient la ce rinţele cercetărilor aflate în derulare la ni vel european. n

10 octombrie 2015

Centrul actual de interes al politicii energetice europene*)

Modificări la Sistemul European de Tranzacționare a Emisiilor

În data de 12 noiembrie 2012, Comisia Europeană a depus o pro-punere pentru o aşa-numită „back-loading” ca răspuns pe ter men scurt la scăderea preţurilor la carbon în Sistemul European de Tran-zacționare a Emisiilor (ETS). Po-trivit acestui fapt, 900 de milioane de certificate vor fi emise mai întâi în 2019/20 în loc de 2013/14/15. Co misia se aşteaptă să poată a mâna licitaţia independent, din mo ment ce o astfel de abordare ar pu tea lăsa neatins bugetul pentru per misele de emisii de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, Di-rec toratul General pentru Acţiune Clim atică a propus o modificare la Di rectivă, potrivit căreia astfel de in tervenţii ar putea fi aprobate de că tre Parlamentul European şi de că tre Consiliul Uniunii Europene. Co misarul European pentru Acţiune Cli matică, Connie Hedegaard, pri veș te propunerea ca pe un test pen tru a vedea în ce măsură Parlamentul European şi Consiliul U niunii Europene vor accepta alte mă suri structurale. Prima rundă de vo turi din Parlamentul European nu a indicat un scepticism semnificativ din partea membrilor parlamentului cu privire la drepturile de intervenție so licitate pentru oprirea permiselor de emisii. Întârzierea problemei per miselor de emisii ar putea avea un efect minor asupra preţurilor a cestora. Mulţi participanţi la piaţă aş teaptă cu toate acestea ca şi can-titatea respinsă să fie reţinută per-manent pe parcursul altor mă suri structurale, rezultând într-o mai mică cantitate de certificate dis po-ni bile pe piaţă şi preţuri crescute.

În plus, Comisia UE a publicat un ra port cu privire la starea pieţei e uropene a carbonului, în care sunt tra sate şase opţiuni pentru mă suri structurale pentru a susţine tran-zac ţionarea emisiilor:

● Creșterea țintelor UE pentru re du-ce rea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020 de la 20 % la 30% sub nivelele din 1990;

● Retragerea în mod permanent a unui anumit număr de permise de emisii;

● Revizuirea factorului anual linear de reducere;

● Includerea a mai multe sectoare în ETS;

● Limitarea accesului la credite in-ter naţionale şi

● Introducerea mecanismelor de ma nagement al preţului.

Propunerile constituie baza pentru o dezbatere publică largă şi au fost publicate spre consultare în fe brua-rie 2013. Opţiunile a) şi c) sunt cele mai relevante. Opţiunea a), de creştere a ţintei 2020, ar avea o influență limitată asupra deciziilor de investiţie luate de către companii, din moment ce unele centrale abia da că vor mai funcționa înainte de 2020. Aşa cum este deja neclar da-că UE va ajunge cu succes la un acord climatic global, nu există ac-tulamente nicio direcţie pentru pe ri-oada de după 2020.

Ar putea fi mult mai sensibil sta bi-lirea de ţinte de reducere pe ter-men lung pentru sectorul de tran-zac ţi o na re a emisiilor cel puţin pentru 2030.

Germania joacă un rol decisiv în determinarea poziţiei statelor mem bre. Cu toate acestea, pâ-nă acum, Ministrul Economiei Re publicii Federale Germane şi Mi nistrul Mediului Republicii Fe de-ra le Germane nu s-au putut pu ne de acord cu privire la o astfel de abordare. Se estimează că, Co-misia actuală nu va depune nicio propunere legislativă pentru mă-suri structurale în sistemul de

tran zacţionare a emisiilor. Acest de mers va fi făcut probabil de către ur mătoarea Comisie UE, care își va începe mandatul ca urmare a alegerilor pentru Parlamentul E uropean care au avut loc între 22 şi 25 mai 2014.

Finalizarea pieţei interne a e nergiei în UE

În data de 15 noiembrie 2012, Co mi-sia Europeană a publicat raportul său (care nu este legislativ) pri vi tor la piaţa internă a energiei şi a anunţat alte inițiative care vizează finalizarea sa. Potrivit Co mi siei, piaţa internă nu este un fi nal în sine. Obiectivul său este o piaţă europeană internă eficientă, in teconectată şi flexibilă care „ser veş te” clientul.

Cele mai importante anunţuri în raport sunt : ● Consultarea statului membru cu pri vire la mecanismele capacităţii până la 7 februarie 2013,

● Noi măsuri pentru utilizatorul fi nal (conceptul de „consumator vul nerabil”, contoare inteligente, instru mente de comparație a preţului),

● Acordarea concesiunilor fără nici un fel de discriminare,

● Urmărirea măsurilor de in fringe-ment împotriva statelor membre care nu au transpus complet Di-rec tivele celui de-al Treilea Pa chet Energetic ,

● Revizuirea instrucţiunilor cu pri vi re la ajutorul de stat pentru pro tejarea mediului împreună cu Directoratul General pentru Competiţie,

● Măsuri de susţinere pentru a face con su mul mai flexibil,

● Examinarea rolului operatorilor de re ţe le de distribuție precum şi retragerea preţurilor reglementate.

*) Preluare din „Energy in the European Union″, Consiliul Mondial al Energiei

octombrie 2015 11

www.rwea.ro

we are poweringyour businesswww.ispe.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

www.icemenerg.ro

www.isph.ro

www.isce.ro

www.icpetecosa.ro

www.comoti.ro

www.incdecoind.ro

În acelaşi timp, Comisia Europeană a luat decizia de a formaliza „Grupul de Co ordonare al Electricităţii”. Acest grup con stă din reprezentanţi de la nivel înalt din statele membre, reglementatori de la nivel naţional, ENTSO-E (Reţeaua E uropeană a Operatorilor Sistemului de Transport pentru Energie electrică) şi ACER (Agenţia pentru Cooperare a Reglementatorilor din domeniul E nergiei). Grupul s-a întâlnit începând cu 2011 pentru a discuta probleme cu pri vire la comerţul de energie trans fron-ta lier, stabilitatea reţelei şi se cu ri ta tea alimentării.

Consultările cu privire la mecanismele ca pacităţii, care ar putea duce la di rec-ti ve pentru introducerea lor în statele mem bre sunt foarte relevante pentru Germania. Mecanismele capacităţii ac-tu ale din Irlanda, Spania, Italia şi Scandinavia şi mecanismele anunţate pen tru Marea Britanie şi Franţa precum şi reticențelor ţărilor vecine mai mici pre-cum Olanda şi Austria, arată că impactul pie ţelor conectate în ţările vecine nu ar tre bui subestimat, şi trebuie evaluat în implementare. Revizuirea indicaţiilor pentru ajutorul de stat pentru protecţia mediului ar pu tea avea un impact direct asupra sus ți nerii EEG. În acest context ar trebui re marcat că Directoratul General pentru Com pe -

tiţie a iniţiat un proces de control al a jutorului de stat împotriva Germaniei în noiembrie 2012, acoperind schema de egalizare specială furnizată de către EEG, şi scutirea utilizatorilor majori de e nergie de la cheltuielile de reţea.

În ciuda conectării pieţelor statelor mem-bre, piaţa internă de energie este departe de a fi o piață izolată. Actualmente, dintre ce le 27 de state membre, doar 9 nu au preţuri reglementate pentru utilizatorul fi nal (Austria, Republica Cehă, Germania, Finlanda, Luxemburg, Olanda, Slovenia, Suedia şi Marea Britanie). Acest lucru nu numai că obstrucționează competiţia pen tru vânzările către utilizatorul final, dar este de asemenea un motiv pentru si tuaţia distorsionată a competiției cu care se confruntă industria intensivă.

Germania este atestată cu o piaţă a energiei relativ bine dezvoltată în ra-port dar aşa cum demonstrează pro-ble ma reţelei nord-sud, fluxurile de sarcină nedorite către statele vecine pot fi estimate. Comisia recomandă de a semenea ca Germania să-şi evalueze co respondențele dintre cererea de e nergie electrică şi gaz, în special în zi-lele de iarnă reci. Ambele sunt, cu toa-te acestea, puncte pe care Guvernul Fe de ral al Germaniei și le-a pus el însuși! n

12 octombrie 2015

Din Energetica UERealizarea noii pieţe a energiei electrice pentru Uniunea Europeană *)

1.1 Realizarea unei pieţe funcţionale

O piaţă a energiei electrice complet fun-cți onală la nivel european este cea mai bună modalitate pentru a ne asigura că energia electrică poate fi furnizată u tilizatorilor în cel mai eficient mod, din punct de vedere al costului, în orice moment.

1.1.1 Instituirea de pieţe trans fronta li ere pe termen scurt

Energia electrică nu are acelaşi cost în orice moment şi în orice loc în care es-te produsă şi utilizată. Preţurile ar tre-bui să reflecte acest fapt pentru a oferi semnale corecte şi pline de înţeles pri-vind producția şi investiţiile. Aceasta în-seam nă inevitabil că ne putem confrunta cu preţuri ridicate în momentul în care pro ducţia este scăzută, ceea ce ar putea avea de asemenea potenţialul de a forța „răs punsul la cerere.”

Piețele pe termen scurt, în special pieţele in trazilnice şi pieţele de echilibrare, tre-bu ie să se situeze în centrul unui model eficient de piaţă a energiei electrice. A cestea trebuie concepute având în min te sistemul energetic al viitorului – unul cu tranzite transfrontaliere la scară largă și cu volume mari de pro du-cere de energie variabilă din surse re-generabile de energie. În multe state mem bre funcţionarea pieţei ar putea să fie îmbunătăţită în mod semnificativ prin introducerea cuplării pieţelor, îm-bu nătăţind tranzitele transfrontaliere, întărind comerţul de intrazilnic şi răs-pun sul la cerere. Constrângerile a plicate preţurilor ar trebui îndepărtate, pe-rioadele de timp de intrazilnice şi in-ter valele de tranzacționare ar trebui di minuate iar momentele de închidere a tranzacționărilor ar trebui aduse mai a proape de timpul real.

O funcţionare sigură a reţelei, a devenit mai provocatoare odată cu dezvoltarea rapidă a energiei intermitente din surse

re generabile, şi atât centralele care se ocupă de partea de cerere cât şi cele con venţionale de producere a energiei tre buie să fie capabile şi să fie stimulate pen tru a răspunde provocării acestei fle-xi bilităţi. Integrarea stocării în piaţa de energie electrică ar crește flexibilitatea ne cesară: energia electrică ar trebui sto-ca tă în momentul care care avem de-a face cu un surplus şi când preţurile sunt scă zute; ar trebui injectată în reţea când producţia este mică şi preţurile sunt ridicate, compensând producerea in termitentă de energie din surse regenerabile.

În acest scop, mai important, este ne ce-sa ră crearea unui sistem la nivel european pentru tranzacţionarea intrazilnică trans-fron talieră – la fel cum s-a procedat până acum pentru tranzacţionarea pentru ziua ur mătoare. Pentru a fi mai efective şi mai eficiente, pieţele de echilibrare ar tre bui să acopere zone mai mari decât cele de azi. Acest fapt va reduce nevoia pen tru o putere de rezervă și va permite sis-te mului energetic european să utilizeze la maxim potenţialul energiei din surse re generabile. Acest fapt ar trebui su pli-mentat de abordări comune pentru ad-mi nistrarea congestiilor din reţea. Ar trebui stabilit un număr limitat de regiuni ex tinse de echilibrare într-o perspectivă e uropeană, de către nevoile reţelei şi nu de către graniţele la nivel naţional. În mod similar, zonele cu prețuri en gros la energie electrică ar trebui să reflecte de a semenea unde se găseşte capacitatea de transport şi nu doar graniţele statelor membre.

1.1.2 Promovarea piețelor pe termen lung pentru a deschide calea investiţiilor

Dintr-o perspectivă a investiţiilor, sem-na lele de preţ pe termen lung sunt la fel de importante ca şi pieţele funcționale pe termen scurt. Un alt semnal im-por tant privind investiţiile legat şi de decarbonare este piaţa reformată

*) Preluare din Comunicat de presă, Bruxelles, 15.07.2015, COM (2015) 340 final

www.aem.ro

www.abb.com

www.alstom.com

www.tractebel-enginee-ring-gdfsuez.com

www.teletrans.ro

sC sMArt sACalitate şi promptitudine

ww.smart-sa.ro

www.adrem.ro

www.romelectro.ro

sC roMenergo sApower of all!

www.romenergo.ro

www.repower.com

www.acue.ro

octombrie 2015 13

e uropeană a carbonului, cu o Rezervă de Stabilitate a Pieţei funcționând şi alte măsuri așa cum sunt incluse în pro pu ne-rea de revizuire a ETS, adoptate odată cu această comunicare.

Trebuie să ne asigurăm că aceste pieţe sunt într-adevăr deschise tuturor actorilor din piaţă. Producătorii convenționali, ce-re rea flexibilă, tehnologiile de stocare a energiei, energia din surse regenerabile, fur nizori noi de servicii energetice şi nu doar titularii, au nevoie de acces e fectiv la pieţe pe termen lung care tran smit semnalul că investiţiile au un sens economic şi unde ar trebui să se realizeze.

În unele pieţe, schimbarea la scară lar-gă către producerea capital intensivă de energie electrică din vânt şi soare cu costuri marginale aproape de zero a dus la perioade prelungite de preţuri spot scăzute cât şi la ore diminuate de fun cţionare a centralelor convenţionale pro ducătoare de energie electrică. Într-o ast fel de situaţie, o condiţie esenţială pen tru pieţele de energie electrică care tran smit semnale corecte de preț pentru in vestiţii în capacităţi adecvate este de a permite preţurilor de a reflecta in su-fi ciența în timpul vârfului de cerere, şi pen tru investitori de a avea încredere în tra ducerea acestora în semnale de preț pe termen lung.

Permiterea preţurilor en gros să crească în momentul în care vârful de cerere sau de producere este scăzut nu înseamnă în mod necesar că clienţii sunt expuşi la preţuri mai ridicate şi mai volatile. Pie-ţe le funcţionale pe termen mai lung vor per mite furnizorilor şi producătorilor să stă pânească fluctuațiile preţurilor pe pie ţele spot – acolo unde producătorii pot efectiv vinde asigurare furnizorilor şi utilizatorilor împotriva impactului fluc-tu aţiilor de preț şi să îmbunătăţească de asemenea semnalele investiţiilor pe termen lung. Participanţii la piaţă, in-clu siv producătorii de energie din surse re ge nerabile, ar trebui să se poată proteja îm potriva fluctuaţiei preţului şi riscurilor vo lumului care traduc nesiguranţele le ga te de vârfurile de preț, în venit estimat şi sigur. Acesta este motivul pentru care es te esenţial să permitem fluctuaţii ale pre țului pe pieţe pe termen scurt şi să le co nectăm la pieţe pe termen lung.

Contractele pe termen lung între par ti-ci panții la piaţă pot ajuta la diminuarea ris cului investiţiilor pentru investiţiile ca pital intensive necesare în sectorul e nergetic, facilitând accesul la capital în special pentru tehnologiile cu carbon scă zut cu costuri rezonabile. Este prin ur mare important să se promoveze dis-po nibilitatea de producții adecvate pe termen lung şi să stabilim dacă există ob stacole la contractarea competitivă pe termen lung. În momentul intrării în contracte pe termen lung privind schim-bu rile de energie, părţilor la contracte li se cere să ofere garanţii. Din moment ce furnizarea de astfel de garanţii poa-te fi costisitoare, ar trebui evaluate me-ca nismele pentru reducerea costurilor aferente, limitând în acelați timp riscurile a sociate cu lipsa de contrapartidă.

1.1.3 Infrastructura pentru o piaţă funcţională

O reţea de energie electrică bine in-ter conectată la nivel european este vi-ta lă pentru securitatea energetică a Europei, pentru o mai mare competiţie pe piaţa internă rezultând în preţuri mai competitive şi pentru a transmite sem-nalele adecvate care să determine in-ves tiţii către decarbonarea sistemului e nergetic şi către obiectivele de politică cli matică pe care şi le-a asumat Uniunea Europeană.

Completarea legăturilor de infrastructură, care încă lipsesc, pentru o piaţă internă cu adevărat integrată, şi care să permită a pariţia investiţiilor necesare ei pentru a progresa este prin urmare una dintre pri orităţile esenţiale în implementarea stra tegiei Uniunii Europene a Energiei.

Proiectele de interes comun (PIC) sunt in strumentul principal pentru a integra fizic pieţele de energie electrică de la nivel na ţional şi pentru a diversifica sursele lor de energie. Multe dintre legăturile pro-pu se de infrastructură vor juca un rol im portant în a face faţă la intermitența e nergiei din surse regenerabile dintre ţări precum Norvegia şi Regatul Unit, Franţa şi Spania, sau Norvegia, Olanda şi Germania. Fondul European pentru In vestiţii Strategice, completând fi-nan ţarea existentă disponibilă din Connecting Europe Facility, ar susține de asemenea proiectele de energie, inclusiv in frastructura energetică. În plus,

The perfect choice for yourlong term partner!

www.novaindustrialsa.ro

www.hitachi.ro

www.ansaldonucleare.it

www.ge.com

www.emerson.com

www.siemens.ro

www.teb.com.ro

www.romatom.ro

We help you control your worldwww.honeywell.com

www.schneider-electric.ro

14 octombrie 2015

www.amicom.ro

www.edelman.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

www.3tteam.ro

www.free.org.ro

www.itsevents.ro

dăm FoRmă ENERGIEI!www.formenerg.ro

www.wecotravel.ro

www.svasta.ro

Centrul de Formare şi Perfecţionare

perfeCt serviCeCalea spre cunoaştere

www.perfect-service.ro

E uropean Investment Advisory Hub va oferi expertiză şi asistenţă tehnică pentru pro motorii publici şi privați pentru a con-ce pe şi structura din punct de vedere fi-nan ciar proiectele bune de investiţii.

1.2 Adaptarea organizării pieţei la sursele regenerabile de energie şi sche mele suport pentru pieţe

Îndeplinirea obiectivului Uniunii Europene a Energiei ca Uniunea Europeană să fie li derul producător de energie din surse re generabile la nivel mondial va implica cre area unui cadru în care energia din sur se regenerabile să poată atrage in-ves tiţiile necesare. Finanțarea cu costuri mici pentru centralele producătoare de e nergie din surse regenerabile capital in-ten sive depinde de a avea un cadru de in vestiţii stabil care să reducă povara de re glementare şi riscul.

1.2.1 O piaţă pregătită pentru sursele regenerabile de energie

Deciziile de investiţii în energia din surse re generabile trebuie să ia în considerare zes trea naturală a locaţiei geografice, dis ponibilitatea reţelei, acceptarea pu-blicului, locaţia de consum şi cea ad mi-nistrativă precum şi condiţiile de in ves-ti ţie, inclusiv taxele şi impozitele. Toţi aceştia sunt factori relevanţi în ceea ce pri veşte costurile de producere. O piaţă fun cţională cu zone de preț definite adecvat ar trebui deci să semnaleze un de şi când ar trebui produsă energia e lectrică din surse regenerabile.

În același timp, integrarea cu succes a producerii de energie din surse re ge-ne rabile în sistem implică pieţe flexibile ne cesitând o mai mare varietate de ju-că tori, atât pe parte de cerere cât şi de ofertă. Stabilirea pieţelor lichide şi a ce-lor pe termen scurt mai bine integrate va ajuta la creşterea flexibilităţii şi va permite producătorilor de energie din surse regenerabile să concureze pe un teren corect cu producătorii de e nergie din surse convenţionale. În mod egal ar trebui încurajate pieţele care ad mi nis-trează riscul volumului.

De asemenea, atât îmbunătăţirea in-ter conectărilor cât şi crearea condițiilor pen tru răspunsul la cerere vor contribui mai mult la flexibilitatea necesară pen-tru integrarea energiei din surse re-

ge nerabile în piaţă. Cu toate acestea, u tilizatorii nu sunt suficient de stimulaţi pen tru a-şi adapta modelul lor de consum la situaţia schimbătoare de alimentare. Mai mult, barierele de reglementare şi regulile discriminatorii existente îm-pie dică utilizatorii, sau agregatorii care acţionează în numele lor, de la a folosi răspunsul la cerere (inclusiv ma na ge-mentul stocării) şi de a participa la pie-ţe le de energie electrică pe picior de egalitate cu producătorii.

Făcând pieţele mai flexibile se va permite pro ducătorilor de energie electrică din sur se regenerabile să se implice complet în piaţă, inclusiv în echilibrarea portofoliul lor. Acestora ar trebui să li se permită să contribuie ei însăși la creşterea fle xibilităţii sistemului. Prevederile e xistente care exclud mijloace specifice de producere de energie din regulile nor-ma le de piaţă trebuie revizuite.

1.2.2 Promovarea surselor re ge nera bile de energie potrivite pentru piaţă

Reformarea pieţei în acest mod este, îm-pre ună cu un sistem de tranzacționare a emisiilor întărit la nivel european, un pas fundamental pentru a crea condiţiile ca re vor permite eventual ca investiţii în noi capacităţi de energie din surse re-ge nerabile să fie direcţionate de către piaţă.

Între-timp, producerea de energie e lectrică din surse regenerabile de e nergie ar trebui susţinută, dacă este ne cesar, prin scheme bazate pe piaţă ca-re tratează erori ale pieţei, care a sigură eficacitatea costului şi care evită su pra-com pensarea şi distorsionarea pieţei în le gătură cu direcțiile de ajutor de stat. 9

Schemele suport pentru energia din surse re generabile sunt aproape întotdeauna în sferă națională. O abordare mai co or-donată la nivel regional faţă de e nergia din surse regenerabile – inclusiv sche-me le suport – ar putea furniza câştiguri con siderabile, printre altele prin pro-mo varea producerii de energie din sur-se regenerabile cu un cost eficient în locaţii geografice optime. Acest fapt va mări piaţa pentru energia din surse re generabile, va facilita integrarea acestora şi va promova cea mai eficientă u tilizare a acestora. În timp ce statele

octombrie 2015 15

mem bre devin din ce în ce mai deschise fa ţă de o cooperare regională extinsă, ră mân totuşi dificultăţile practice. Un cadru concret pentru participarea trans-fron talieră în schemele suport ar putea în drepta aceste dificultăţi practice.

1.3 Stabilirea unei legături între piețe le angro și cele cu amănuntul pentru a furniza beneficii utilizatorilor

Integrarea pieţei interne nu ar trebui să se oprească la nivelul en gros. Pen-tru realizarea întregului potenţial al pie-ţei interne europene de energie, par tea de retail a pieţei de energie e lectrică trebuie să ofere utilizatorilor – gos po-dă riilor, companiilor şi industriei – po-si bilitatea unei participări active şi benefice în tranziţia energetică a Uniunii Europene. Acesta trebuie să fie unul din-tre obiectivele noului model de piaţă şi im plică o schimbare fundamentală în ro lul utilizatorului pe piaţa de energie electrică.

În ziua de astăzi încă mai persistă multe ob stacole în participarea completă a u tilizatorilor pe piaţa de energie. Lipsa unor informaţii adecvate cu privire la cos turi şi consum sau la transparența în oferte duce la o lipsă de competiţie su ficientă pe multe pieţe de retail. În acelaşi timp, serviciile energetice pentru sec torul rezidenţial rămân insuficient dezvoltate.

A fi un utilizator activ de energie nu ar trebui să fie un lucru complicat sau ma-re consumator de timp. Tehnologiile care să permită utilizatorilor să devină par-ti cipanţi integrali la tranziţia energiei

există în ziua de astăzi. Totuşi, in-ter venţiile de reglementare precum, plafoane, preţul reglementat, taxare per-tur batoare şi alte intervenţii ale statului rezultă în preţuri care nu transmit sem-na le şi valoare pentru utilizatori de a participa în piaţă. Astfel, potenţialul pen-tru răspunsul optim la cerere rămâne ne exploatat. În mod corespunzător, nici gos podăriile, companiile sau industria nu sunt stimulate suficient în ziua de azi de a participa la pieţele de energie electrică.

Prin urmare, semnalele de preț adecvate sunt esenţiale. Acest fapt include o mai ma re conectare a pieţelor en gros şi de re tail, mai ales prin oferirea preţurilor u tilizatorilor finali care reflectă variaţii în preţurile en gros. Pe lângă asta, ta-ri fele pentru reţea trebuie concepute într-un mod încât ele să nu descurajeze răs punsul la cerere în timp ce asigură o con tribuţie corectă la costurile reţelei.

Mai mult, alte bariere de reglementare şi reguli discriminatorii existente pre vin utilizatorii, sau agregatorii care ac ţi o-nea ză în numele lor, de a beneficia de op ţiunea de răspuns la cerere (inclusiv ma nagementul stocării) şi de a participa la pieţele de energie electrică pe picior de egalitate cu producătorii. Existenţa pre țurilor reglementate, care protejeaza u tilizatorul final de la semnalele de pre-ţuri ale pieţei, este cel mai evident din-tre acestea. Pe lângă asta, regulile pieţei nu sunt întotdeauna favorabile pen tru par ti ciparea agregatorilor. Este ne cesară dez vol tarea unei abordări co-mune a organizării pieței pentru a per-mite adaptarea ce rerii să concureze pe o poziție de egalitate cu producătorii. n

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

Partenerul ideal pentrudumneavoastră!www.saem.ro

www.sebakmt.com

www.hye.ro

www.grampet.ro

www.icemenerg-service.ro

www.louisberger.com

www.electromagnetica.ro

www.arc.ro

www.hydac.ro

16 octombrie 2015

Din activitatea CMEUn Nou Raport al Consiliului Mondial al Energiei: creşterea bruscă a hidroenergiei dublare până în 2050*)

*) Preluare din www.worldenergy.org

Începând cu anul 2005, sectorul hidroenergiei s-a confruntat cu o renaştere datorită unui management mai bun şi a unei înţelegeri privind avantajele tehhnologiei. Tehnologia în acest sector oferă atât energie cât şi stocarea acesteia precum şi beneficiile suplimentare ale ad-mi nistrării apei dulci, inclusiv protecţia împotriva inundaţiilor şi ad ministrarea împotriva secetei. Odată cu schimbările climatice, ca pacitatea de a stoca apă şi de a furniza energie curată este e senţială pentru economiile ţărilor în curs de dezvoltare în regiuni în ca re dezvoltarea unui nou sector de hidroenergie are de jucat un rol important.

Raportul subliniază schimbarea în abordare faţă de sectorul hi dro e-nergiei de la Banca Mondială, in-ves titori privaţi şi ONG-uri precum Fondul Mondial pentru Viaţa Săl ba-tică şi Protejarea Naturii care susţin în momentul de faţă schemele de hidroenergie. Cu toate acestea, Ra-portul subliniază că mai sunt multe lucruri care trebuie realizate pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare.

Christoph Frei, Secretar General al Consiliului Mondial al Energiei a afirmat: „Viitorul îl reprezintă deschiderea de noi pieţe prin comerţul transfrontalier, fonduri comune pentru energie şi crearea de condiţii adecvate pentru piaţă, precum stimulente pentru energia din surse regenerabile, semnale

de preț mai clare pentru servicii suplimentare şi pentru o producere flexibilă de energie. În timp ce unele guverne şi bănci multilaterale susţin şi încurajează ţările care se învecinează pentru a coopera şi împărtăşi aceleaşi resurse de hidroenergie, sunt necesare soluţii mai inovatoare.”

Raportul prevede că regiunile în care există cel mai mare potenţial pentru o dezvoltare rapidă sunt în China, India, Brazilia şi Asia de Sud-Est. Schemele vor viza în mare parte stocarea hidroenergiei unde apa poate fi stocată în rezervoare pentru scopuri multiple şi hidrocentralele pe firul apei. Aceste hidrocentrale există deja în bazinul Amazonului, în regiunea munților Himalaya şi în sistemele de râuri Mekong şi Irrawaddy.

Vorbind la Congresul Mondial al Hidroenergiei, Marie-José Nadeau, Preşedinte al Consiliului Mondial al Energiei a afirmat: „Hidroenergia utilizează foarte puţină apă com-pa rativ cu alte surse de energie. Din moment ce lumea se îndreaptă către surse de energie mai curată iar apa devine un bun din ce în ce mai valoros în multe regiuni ale lumii, aceasta va influenţa alegerea opţiunilor de surse producătoare de energie. Guvernele trebuie să adopte un rol central în abordarea ciclului vicios de creștere a cererilor de apă și energie – relaţia energie-apă.”

Raportul oferă exemple de mari utilizatori de hidroenergie precum China, care foloseşte 41% din resursele sale hidroenergetice (care valorează până la 1,3 milioane GWh pe an) şi India care foloseşte 21% din resursele sale hidroenergetice (care valorează până la 0,5 milioane GWh pe an). Rusia, care deţine cea mai mare resursă hidroenergetică din lume (care valorează până la 1,5 milioane GWh pe an) foloseşte doar 10% din resursele sale. Un alt exemplu al potenţialului ridicat pentru utilizarea hidroenergiei este în Indonezia care deţine cea de-a șasea cea mai mare resursă din lume (care valorează până la 0,39 milioane GWh pe an), foloseşte doar 3% din resursele sale de energie.

Din moment ce lumea se îndreaptă din ce în ce mai mult către energia produsă din surse regenerabile, şi dacă tarifele la graniţe scad, atunci utilizarea hidroenergiei va crește, nu doar pentru a oferi energie pentru clienții casnici, ci şi ca un generator de venit din export. Exemple actuale de ţări care furnizează surplusul de energie ţărilor de la graniţă includ Canada către Statele Unite şi Norvegia către Danemarca.

Raportul a fost apreciat şi de către Richard Taylor, Director General al Asociaţiei Internaţionale de Hi dro-e nergie, care a afirmat: „Suntem bucuroşi că am avut ocazia să lucrăm alături de Consiliul Mondial al Energiei pentru pregătirea acestui

Piaţa de hidroenergie la nivel mondial, care reprezintă deja 76% din întreaga energie din surse regenerabile la nivel mondial, are potenţialul de a se dubla la o capacitate de 2,000GW până în anul 2050 conform Raportului publicat de Consiliul Mondial al Energiei „Consemnând avântul în dezvoltarea hidroenergeticii″ prezentat la Congresul Mondial al Hidroenergiei de la Beijing (19 mai 2015). Acest obiectiv ar putea fi realizat mai devreme de anul 2050, dacă guvernele şi băncile multilaterale susţin economiile emergente acolo unde resursele din domeniul hidroenergiei sunt subutilizate iar investitorii lucrează cu reprezentanţii din sector pentru a identifica proiecte bine documentate.

octombrie 2015 17

Raport. Cercetarea arată că sectorul hidroenergiei continuă să crească. Proiectele la scară mare vor continua să fie întotdeauna o pro vo care pentru că sunt atât de multe autorităţi şi părţi interesate implicate. Niciun proiect nu poate avansa fără înţelegerea sectorului hidroenergetic de că tre guverne. Este responsabilitatea acestora de a crea condiţiile propice pen tru realizarea celor mai bune pro iecte. Varietatea modelelor de dez vol tare creşte, şi acestea vor varia conform expertizei locale şi al accesului la pieţe. Dacă contribuţia sectorului hidroenergetic se va dubla, trebuie să împărtăşim know-how-ul care va duce

la decizii informate care îndeplinesc criteriile de sustenabilitate din ziua de azi.”

Flexibilitatea în alimentare cu energia hi dro şi capacitatea de a stoca energie pâ nă în momentul în care este necesară, o face să fie un partener ideal pentru a ajuta alte tipuri de energie din sur se re generabile să-şi optimizeze con tri-buţia. În plus, hidroenergia poate regla de asemenea fluxul râurilor pentru ad-mi nistrarea inundaţiilor sau pentru di-minuarea perioadelor de secetă – adău-gând valoare atât sistemului e nergetic cât şi sistemelor de alimentare cu apă. n

www.energyworldmag.com

www.energynomics.ro

www.aair.org.ro

www.fpen.ro

www.fppetrolgaze.ro

www.agir.ro

www.investenergy.ro

www.sigp.ro

www.petroleumreview.ro

www.ccib.ro

www.thediplomat.ro

www.focus-energetic.ro

www.tehnicasitehnologie.ro

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu, Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu, Dr. ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu,

Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George ConstantinReferent layout: Ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa DurăuTehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo ProductionSecretariat Executiv CNRCME: Telefon: 0372 821 475; 0372 821 476;

Email: [email protected];Website: www.cnr-cme.ro

*Notă: Toate drepturile asupra acestei publicații sunt rezervate Asociației CNR-CME. Orice reproducere, integrală sau parțială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute în paginile publicației se poate face numai cu aprobarea Asociației. Opiniile exprimate în articolele publicate în Buletinul informativ aparțin autorilor.

18 octombrie 2015

Din activitatea CNR-CMEStadiul actual al industriei internaționale de țiței și gaze din amonte (upstream) Sinteza evenimentuluiDr. ing. Alexandru Pătruți, consilier CNR-CME

În ziua de 3 septembrie 2015, la sediul OMV Petrom, a avut loc conferința „Stadiul actual al industriei internaționale de țiței şi gaze din amonte (upstream)”, organizată de CNR-CME având ca par te ner principal OMV Petrom, partener de eveniment ROMGAZ şi parteneri oficiali companiile CEZ Group, Grup Servicii Petroliere S.A. și Romelectro S.A. Lucrările conferinței au abordat principalele pro bleme cu care se con-fruntă în pre zent industria de țiței și gaze în contextul reducerii drastice a preţului țițeiului brut, fiind struc tu rate în trei sesiuni: sesiunea 1- Influența reducerii prețului pe trolului asupra investiţiilor în up stream, sesiunea 2 – Echipamente şi tehnologii mo-der ne pentru ac ti vitățile upstream și sesiunea 3 – Legislația privind ac ti vitățile up stream şi implicațiile acesteia a supra producției de hi dro-car buri. Moderatorul conferinței a fost domnul Adrian Măniuțiu, re a-li za tor TV Antena 3.

În deschiderea lucrărilor conferinței, domnul Gabriel Selischi, membru

în Directoratul OMV Petrom şi res-ponsabil cu activitatea de ex plo rare şi producție, a prezentat implicațiile pe care le are reducerea prețului țițeiului asupra activităţilor com-paniei precum și eforturile depuse şi soluţiile identificate pen tru op ti-mizarea activităţilor de ex plo rare și producție din cadrul companiei.

În continuarea deschiderii lucrărilor conferinţei, domnul deputat Iulian Iancu, președinte CNR – CME a prezentat implicațiile globale ale re-du cerii drastice a prețului țițeiului aceasta afectând, pe termen lung economiile țărilor producătoare cât și pe cele ale țărilor importatoare.

Prima sesiune, intitulată „In flu ența re ducerii prețului petrolului asupra in vestiţiilor în upstream” a fost mo-de rată de domnul Adrian Măniuțiu.

Domnul Radu Dudău, director Energy Policy Group a prezentat ten dințele actuale pe piața mon-di ală a petrolului, subliniind că pia ța mondială este dominată de

su praofertă în condiţiile scăderii gra duale a capacităților de producție și încetinirii consumului.

Domnul Mircea Coșea, profesor, Academia de Studii Economice a su-bli niat problemele sistemice cu care se confruntă industria petrolieră și ne cesitatea ca activitățile acestei in dustrii să se conformeze regulilor pieței.

În expunerea intitulată tendinţe fis-ca le în contextul reducerii prețului pe trolului, doamna Andreea Mitiriță, Tax director PwC România, a prezentat contextul global al scă-de rii preţului petrolului, efectele a supra companiilor petroliere, o por-tunitățile, strategia guvernelor și o sinteză a sistemului fiscal a plicabil sectorului petrolier în România.

În ultima expunere a primei sesiuni dr. ing. Dan Paul Ştefănescu, Di-vi zia Explorare – Producţie Romgaz a prezentat proiectele majore ale companiei, măsurile luate în vederea di minuării spre minimizare a valorii

De la stânga la dreapta: Iulian Iancu, Gabriel Selischi, Radu Dudău, Mircea Coșea

octombrie 2015 19

de clinului de producție și evoluția ra tei de înlocuire a rezervelor de ga ze naturale din zăcămintele con-ce sionate de Romgaz S.A..

Sesiunea a doua, moderată de prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, consilier CNR – CME și rector onorific al UPG Ploiești, a fost dedicată tehnologiilor și echipamentelor moderne pentru ac-ti vitatea upstream.

Domnul conf. dr. ing. Marius Stan, UPG Ploieşti a prezentat contribuția unui grup de cadre didactice de la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploieşti la proiectarea sistemului de raizere în condițiile forajului în ape adânci și ultraadânci.

Domnul dr. ing. Ion Potârniche, director general al ICPE ACTEL a pre zentat echipamentele produse de companie și utilizate în forajul ma rin și terestru precum și soluțiile ICPE ACTEL pentru creşterea e ficienţei energetice în activitățile pe troliere iar domnul dr. ing. Victor Cazană, director general UPETROM En gineering a prezentat ultima in-sta laţie de intervenţie la sonda pro-iec tată de UPETROM Ploieşti.

Doamna Mihaela Vlaicu și domnul Marius Nae, manageri Optimizare Pro ducție din cadrul OMV Petrom au prezentat două tehnologii mo-

der ne utilizate de OMV Petrom în activitatea de upstream, tehnologia ca blului încălzitor de adâncime (DHHC), respectiv utilizarea pom-pe lor cu cavități progresive și motor e lectric submersibil.

Domnul Marius Milea, director ge-ne ral Prospecțiuni S.A a prezentat a vantajele seismicii 3D, evoluţia a cestei metode moderne de pros-pec țiune în România în perioada 2000 – 2015 și provocările lgate de a plicarea acestei metode.

La finalul sesiunii a doua, domnul prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu a prezentat structura, ac ti vitățile şi dificultățile cu care se con fruntă Asociaţia Contractorilor de Foraj din România, respectiv unele societăți membre ale acesteia.

Sesiunea a treia, moderată de dom-nul dr. ing. Alexandru Pătruți, con silier CNR – CME și consilier Ro-ma qua a fost dedicată le gislației pri vind activitățile up stream și im-pli cațiile acesteia asupra pro duc ți ei de hidrocarburi.

Domnul Sorin Gal, director general, Di recția Generală Gestionare, E va-luare și Concesionare Resurse/re-zerve din cadrul Agenției Na ți o nale pentru Resurse Minerale a pre zentat proiectul Legii privind si guranța operațiunilor petroliere off shore,

subliniind necesitatea a doptării acestei legi și constituirea unei autorități publice care să aplice pre-vederile acestei legi.

În următoarea prezentare, domnul Corneliu Condrea, director ge ne-ral, Ministerul Energiei, s-a referit la efectele directe și indirecte ale de clinului prețului țițeiului asupra e conomiilor țărilor producătoare și importatoare.

Domnul Artur Stratan, pre-şe dintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Pro-duc ție Petrolieră a pre zentat pro-ble mele legislative cu ca re se con fruntă asociația şi acțiunile în tre prinse pentru soluţionarea a cestora subliniind că ROPEPCA a fost și rămâne un partener activ de di alog al autorităților române.

În ultima expunere a conferinței, dom nul Gabriel Avăcăriței re -dac tor şef al publicației e ner gy-no mics.ro a prezentat pro pu nerile com pa niilor din industria de petrol şi ga ze privind strategia e nergetică na ţională, propuneri for mu late cu ocazia dezbaterilor din ca drul E nergy Strategy Summit, 4 iu nie 2015, Buşteni.

La finalul fiecărei sesiuni participanții la conferință au formulat comentarii la expuneri și au adresat întrebări

De la stânga la dreapta: Mihaela Vlaicu, Victor Cazană, Ion Potârniche, Marius Milea, Alexandru Pătruți

20 octombrie 2015

re feritoare la subiectele abordate de vorbitori.

Principalele concluzii care au re zul-tat în urma prezentărilor și dis cu-țiilor pur tate în cadrul con fe rinței, cu re ferire îndeosebi la industria pe tro lie ră românească sunt:

• deși producția națională de ți-ței și gaze se păstrează la ni-velul anterior re ducerii prețului țițeiului, da torită re ducerii semni-fi cative a veniturilor, com paniile producătoare au fost o bligate să îşi optimizeze por to fo liile, să diminueze cheltuielile in clusiv cele de prospecțiune, ex plorare și dezvoltare și să re ne go ci eze

contractele cu companiile de ser-vicii petroliere;

• companiile de servicii pe tro lie-re se confruntă cu mari dificultăţi fi nanciare datorită reducerii vo lu-melor lu crărilor contractate, multe dintre aceste companii fi ind în insolvență. Neorganizarea de că tre ANRM a unor noi runde de con ce-sionare de perimetre pe tro liere con-tribuie la agravarea crizei cu ca re se confruntă companiile de servicii petroliere;

• nivelul actual de impozitare al sec torului petrolier din România (13,9% comparativ cu 9,6% media în UE) nu stimulează investițiile iar

în no ul cod fiscal nu au fost eliminate im pozitele asupra veniturilor su-pli mentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sec-to rul gazelor naturale, impozitul pe ve niturile din activităţile de ex ploa-ta re a resurselor naturale, altele de-cât gazele naturale şi taxa pe con-strucții speciale;

• lipsa unei legislaţii care să favorizeze accesul la terenurile nece sare operațiunilor petroliere, la informațiile geologice precum și ne adoptarea până în prezent a noii legi a redevențelor contribuie de a semenea la reducerea a tractivității sec torului upstream pen tru in-vestitori. n

De la stânga la dreapta: Daniel Apostol, Dan Paul Ștefănescu, Andreea Mitiriță, Nicolae Napoleon Antonescu, Marius Stan

De la stânga la dreapta: Laurențiu Pachiu, Sorin Gal, Corneliu Condrea, Artur Stratan, Gabriel Avăcăriței

octombrie 2015 21

Mesajul domnului Prof. univ. dr. ing. Mihai Mihăiță, Președinte AGIR, ASTR către participanții la Workshopul cu tema „Viziunea VLER privind Strategia Energetică a României”

Doamnelor și domnilor,

Pentru Academia de Științe Tehnice din România (ASTR) și Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) este o reală bucurie să se adreseze par-ticipanților la acest im por tant Workshop consacrat vi zi unii tinerilor Viitori Lideri E nergeticieni ai României (VLER) deoarece nici nouă, celor din generația vârstnică, nu ne es te indiferent ce va reprezenta energetica românească în anii care vin.

Apartenența la generații diferite nu reprezintă un factor de separare, de

închistare în pro pri ile experiențe, rezultate și pro iecte, ci un factor esențial de coeziune, de unitate în di ver sitate, în numele unor valori, al unor idealuri comune. Așa numitul „conflict între generații” își are originea, nu în imensitatea de dovezi ale existenței e lementelor de comuniune na ți onală și pro fe-sională, ci în eforturile celor in te-re sați să dez bi ne, să pună piedici afirmării normalității în viața so-ci etății noastre, traumatizate de atâtea și atâtea dificultăți, con tra-dicții și interese reprobabile.

Ceea ce își propune Workshopul de astăzi este – ca să mă exprim me taforic – o sursă de lumină, de încredere și de speranță că vi-itorul energeticii românești se află pe mâini bune, iar a vorbi despre energetică la timpul viitor în seamnă a avea în vedere, înainte de toate, în suși viitorul țării, al omenirii în ansamblul ei.

Am citit cu cel mai mare interes mesajul VLER. Am remarcat su-flul proaspăt specific tinerilor, cu tezanța demersului lor, mo dul inspirat și responsabil cu care sunt deciși să înfrunte pro vo cările zi lei de mâine. Acest mesaj este tonic, este exemplar deoarece de gajă un spirit de angajare definit expresiv de con ceptul de pro-activitate, de de limitare netă față de ceea ce în seamnă rutină, dezinteres, ne-implicare, boli ale timpului nostru

și care nu pot fi eradicate decât prin promovarea de Strategii demne de acest cu vânt, așa cum vă propuneți dum neavoastră. De asemenea, am luat cunoștință cu mare in te res de programul manifestării dum-neavoastră, program care atestă și capacitatea tinerilor e nergeticieni din țara noastră de a înțelege ce înseamnă o vi zi une strategică, ce înseamnă pro fesionalismul autentic.

Sunt convins că veți aborda te-me le propuse într-o manieră pro-activă, cu deschidere spre o mare varietate de puncte de vedere astfel încât concluziile la care veți ajunge să folosească re almente la elaborarea unei Stra tegii Naționale în Domeniul Energeticii. Nu este cazul să in tru în detalii, dar vă asigur, în numele ASTR și AGIR că vom lua în considerare, cu toată atenția, pun ctele dumneavoastră de ve de re, întrucât interesul co-mun este să valorificăm la ma-xi mum po tențialul creativ al inginerilor ro mâni, legați cu toții, într-un fel sau altul, de viitorul energeticii.

Urez deplin succes lucrărilor Work shopului VLER, odată cu rea firmarea convingerii că ge ne-rațiile mai vârstnice au toate mo-tivele să se mândrească, să ai bă totală încredere în cei care ne-au preluat și ne vor prelua șta feta pentru a asigura un viitor mai bun României, lumii în care trăim. n

22 octombrie 2015

Istoria echipamentelor electromecanice românești utilizate în forajul marin și terestruSinteza evenimentului Ing. Cornelia Popescu, ICPE ACTEL

Ca urmare a experienţei şi tradiţiei în domeniul echipamentelor de ac-ţi onare electrică cu electronică de putere, societatea ICPE ACTEL or-ga nizează anual, începând din anul 2004, evenimente de comunicări şti-in ţifice, la care invită specialişti din toate mediile interesate de progresul teh nic în sfera energiei electrice, a fo rajului marin şi terestru, cât şi a in dustriei în general.

Întrezărind încă de acum un an scă-derea activităţilor din domeniul in-dus triei de petrol şi gaze la nivel mon dial, ICPE ACTEL a organizat în 17 septembrie 2015 pentru al doilea an consecutiv, după simpozionul din 2014 de la Palatul Parlamentului din ca drul IEAS 2014, conferinţa care a a bordat o tematică a istoriei scrise de firmele româneşti producătoare de echipamente electromecanice, des tinate forajului marin şi terestru.

Evenimentul s-a înscris în seria unor manifestări necesare pentru pe ri-oa da de criză generală economică, ac centuată de aşa-numita criză mon dială a petrolului. În lipsa unei stra tegii de dezvoltare a domeniului la nivel naţional, se simte nevoia gru pării actorilor care activează în domeniu, pentru a genera o pers-pec tivă, cel puţin pentru viitorul apropiat.

Intrarea în insolvenţă a unor firme cu tradiţie în domeniu constituie un sem nal de alarmă îngrijorător. De aceea, la acest eveniment au fost in vitaţi reprezentanţi din diverse sec toare de activitate din domeniu, pen tru a avea posibilitatea de a ex-pu ne propriile realizări dar şi blocaje spe cifice, astfel încât să se poată sta bili unele măsuri de redresare.

Din partea autorităţilor decizionale din industria de profil a participat dom nul Corneliu Condrea, director ge neral în Ministerul Energiei.

Prezenţa reprezentanţilor do me-niu lui la eveniment a constituit o radiografie a structurii şi stării ac-tu ale a industriei de foraj marin şi terestru din România. Este îm-bu curător faptul că au răspuns în mod activ la această manifestare spe cialişti din unităţi de cercetare şi proiectare de specialitate (ICPE ACTEL, IPCUP), şcoli de învăţământ su perior (UPG) şi de pregătire pro-fe sională (Centrul de pregătire şi in struire Grigore Ioachim - S.I.P.G. Câmpina), Asociaţia profesională a con tractorilor de foraj din România (ACFR), producători de subansamble şi echipamente pentru industria de foraj (Confind Câmpina, RIG Ser-vice Constanţa, UPETROM 1 Mai Ploieşti, ICPE ACTEL), operatori la son de de foraj (Foraj Sonde Videle). Tre buie remarcată şi prezenţa con-sul tan tului privat Gelu Florian Gîrda, venit special din Canada, pentru a îm părtăşi experienţele cu colegii din România. O analiză a tematicii a bordate de fiecare vorbitor, cât şi modul în care fiecare a susţinut co-municarea, stabilesc profilul spe-cialistului român din domeniul supus atenției în cadrul conferinţei: pro fesionist de marcă, dedicat, res-pon sabil, patriot.

Evenimentul a fost deschis prin cu vântul domnului Corneliu Condrea, care s-a referit la con tex-tul so cio-economic global, la limitele im puse şi la lipsa reală a planificării e conomiei de piaţă.

Lipsa de coordonare a proceselor e conomice conduce la o falsă com-pe tiţie. Dacă politicile publice nu se pot coordona mai ales în această cri-ză, industria petrolieră cu greu mai poate fi salvată. Consideră că acest eveniment este ex pre si a concertată, normală a ac to rilor din domeniu de a aduce la cu noştinţã organelor de decizie si tu aţia prezentă, cu con-se cinţele pe termen lung. Este de

dorit ca im pli ca rea ANRM să fie din partea unei autorităţi de stat, nu a unei agenţii.

Domnul Cristian Georgescu, in gi-ner şef foraj la ROMGAZ Mediaş, a sub li ni at tradiţia românească de 100 ani de descoperiri şi exploatări ga zeifere de tip offshore şi onshore, pre cum şi atenuarea declinului de pro ducţie în ultimii ani. Este îm-bu curător fap tul că în strategia ROMGAZ sunt a preciate firmele ro-mâ neşti pentru colaborare.

Evenimentul s-a desfăşurat pe par-cur sul a două sesiuni de comunicări ştiinţifice.

Sesiunea I, cu tematica „Re tros-pec tiva şi viitorul echipamentelor şi teh nologiilor pentru forajul marin şi te restru românesc”, a fost deschisă de domnul Gheorghe Bălan, di -rec tor general executiv CNR-CME care a remarcat importanţa e venimentului ca o primă reacţie din partea specialiştilor români la cri za petrolului.

Ca o recunoaştere a pro fe si o na-lis mului organizatorului principal,

Sus:Ion Potârniche; jos stânga: Cristian Georgescu; jos dreapta: Corneliu Condrea

octombrie 2015 23

ICPE ACTEL, domnul director Bălan a înmânat domnului director ge-ne ral al ICPE ACTEL, dr. ing. Ion Potârniche, moderator principal al e venimentului, o diplomă de ex-ce lenţă cu ocazia aniversării a 65 de ani de prestigioasă activitate în do meniul acţionărilor electrice cu e chi pamente complexe bazate pe e lectronica de putere pentru forajul ma rin şi terestru, energie electrică şi industrie. Doamna prof. Elena Ratcu, consilier CNR-CME, a însoţit a ceastă diplomă cu volumul „Seniorii e nergiei. Dialoguri de suflet”, al că-rei autoare este, apărut recent la E ditura AGIR, în care se regăseşte o pagină din istoria echipamentelor e lectrice dedicate de ICPE ACTEL fo-ra jului marin şi terestru.

Domnul Ion Potârniche a mul ţumit pentru aprecieri şi, în calitate dublă de moderator al e venimentului şi al primei sesiuni, a des chis seria comunicărilor.

CONFIND Câmpina a fost re pre -zentată de domnul Ing. Ga bri el Muşat care a prezentat „E chi pamente pentru explorarea son delor de ţiţei şi gaze”. Con find oferă de 24 ani produse si ser vi cii pen tru producție, rafinare, men-te nanță și intervenție la sonde. E chipamentele sunt realizate după toa te directivele, specificaţiile şi stan dardele europene cele mai mo-der ne. Din 2010, CONFIND deţine şi licenţe de execuţie pentru sculele de foraj conform specificaţiilor API (A merican Petroleum Institute). În per spectivă, compania are în vedere re alizarea de instalaţii de intervenţie pen tru sarcini crescute (90 tf), u tilizarea pe scară largă a tehnologiei de fabricaţie a sculelor cu comandă nu merică, realizarea utilajelor per so nalizate la cerere, creşterea de bi telor şi presiunilor fluidelor prin re dimensionarea pom pele la puteri spo rite, so lu-ţii complete de realizare a re zer-voarelor cu capacităţi de sto ca re de 40.000...50.000 m3 .

RIG SERVICE Constanţa a fost re-pre zentată de domnul director ge ne-ral Gheoghe Blacioti, cu lu cra rea „Acţionările electrice în in dustria

pe tro lieră marină din Ma rea Neagră: trecut, prezent şi viitor”.

A subliniat colaborarea deosebită cu ICPE ACTEL, care a livrat toate e chipamentele electrice pentru RIG SERVICE.

A remarcat faptul că piaţa din Golful Per sic, Iran, Irak, Qatar s-a dezvoltat pe baza activităţii companiilor ro-mâ neşti, care asigură siguranţa şi performanţa. Echipamentele au nevoie de modernizare. Co la-bo rarea recentă cu ICPE ACTEL a asigurat eficientizarea energetică a echipamentelor, modernizarea şi up-gradarea la cel mai înalt nivel teh nic, motiv pentru care RIG SERVICE re-zis tă pe piaţă şi participă la licitaţii din piaţa Europei Occidentale şi americane.

Domnul Victor Cazanã, director general al UPETROM 1 Mai Ploieşti, companie din grupul GSP –UPETROM, a a mintit spiritul de echipă dovedit prin colaborarea ultimilor zeci de ani dintre specialiştii UPETROM 1 Mai Ploieşti şi ai ICPE ACTEL. Nu me roa se le instalaţii de foraj te res tre din ve-chiul nomenclator al UPETROM, pro iectate cu zeci de ani în urmă de fostul colectiv al ICPE ACTEL, au fost modernizate în ultimii ani tot de ICPE ACTEL. Calitatea acestor e chipamente a fost dovedită prin ce rerea lor la export.

„Modernizarea instalaţiilor de fo raj in tervenţie offshore şi on shore” a fost descrisă de dr. ing. Cristinel Bălan de la aceeaşi com panie, care a subliniat pre-mi zele pentru noile ge neraţii de

e chipamente: creşterea gra dului de si guranţă în exploatare; dez vol ta-rea de produse „prietenoase cu me-diul înconjurãtor”; nivel ridicat de e ficienţă energetică.

Domnul ing. Viorel Belc, director ge neral al companiei Foraj Sonde Videle, a prezentat printr-un film do cumentar activitatea companiei cu capital privat pe care o conduce. Cu o istorie din 1983, compania de fo raj terestru este una din cele mai ex perimentate din regiune. În co-la borare cu OMV Petrom, a realizat re cent unul din cele mai temerare pro iecte în industria românească de fo raj: forajul orizontal pe câmpul pe trolier Independenţa-Galaţi. Cunoscând îndeaproape activitatea ACFR (Asociaţia Contractorilor de Fo raj din România), domnul prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu a prezentat sumar ce le 33 companii ca re constituie a sociaţia, subliniind pro blemele ac-tu ale cu care se con frun tă membrii colectivi.

Domnul dr. ing. Ion Potârniche, di rec tor general al ICPE ACTEL, a pre zentat lucrarea cu titlul „ICPE ACTEL, trecut, prezent şi viitor în fo rajul electric românesc”.

A relatat începând cu 1960, ac ti vi-tatea colectivului de atunci din ca-drul ICPE, de cercetare, pro iec ta-re, omologare prototipuri in ter nă şi la întreprinderile care re alizau producţia de serie a e chi pa mentelor de acţionare e lectrică pentru forajul marin şi te restru. A trecut în revistă e voluţia sis te melor de acţionare: cu am pli fi ca tor magnetic, convertoare

De la stânga la dreapta: Ion Potârniche, Gheorghe Bălan, Elena Ratcu

24 octombrie 2015

cu tiristoare şi ulterior cu IGBT. S-a des cris complexitatea schemei de a limentare, distribuţie, comandă şi con trol specifică unui echipament de foraj marin şi terestru. S-a e videnţiat superioritatea soluţiei cu mo toare de c.a. (acţionate cu VFD) fa ţă de cea cu motoare de c.c. (ac-ţi onate cu SCR). S-au precizat so-lu ţiile ICPE ACTEL care conferă e ficienţă energetică instalaţiilor de fo raj: echipamente electrice pentru an trenarea cu turaţie variabilă şi con trolul cuplului agregatelor teh-no logice, echipamente electrice pen tru realizarea surselor insulare de energie electrică, echipamente e lectrice pentru comandă şi con tro-lul proceselor tehnologice de foraj, e chipamente de compensare pu te-re reactivă şi filtrare armonice. Ex-portul recent în numeroase ţări şi mo dernizarea platformelor de fo raj marin de către ICPE ACTEL fac do-va da profesionalismului co lec ti vu lui ICPE ACTEL. Ca per spec ti vă, ICPE ACTEL caută noi pieţe de des fa cere, în ciuda crizei actuale.

Domnul director Corneliu Condrea a formulat concluziile primei se-siuni de comunicări ştiinţifice, s-a declarat con vins de tenacitatea şi mo des tia specialiştilor români, de vo lumul de lucrări şi capacitatea teh ni că a companiilor româneşti. De asemenea a adus în discuţie necesitatea fo rajului ne convenţional din ţiţei şi ga ze pen tru viitor și a asigurat spri ji nul com paniilor din ACFR din partea de par tamentului pe care îl conduce. Sesiunea a IIa, cu titlul „Servicii de specialitate pentru forajul ma rin şi terestru”, a fost moderată de domnul prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, consilier CNR- CME, rector onorific al U.P.G. Ploieşti.

Din partea U.P.G. Ploieşti au pre zen tat domnii conf. dr. ing. Marius Stan şi dr. ing. Alexandru Săvulescu lu crarea despre „Fo-lo sirea acţionării EA/DEA la insta laţiile de foraj”. S-au analizat ca racteristicile instalaţiilor F - 200 EA / DEA, F - 320 EA/DEA, F- 400 EA /DEA, sistemul de acţionare

e lectrică a instalaţiilor cu convertor sta tic de frecvenţă şi tehnici de co-man dă a invertoarelor, sistemul de a chiziţie de date şi prin rezultate ex perimentale s-au formulat con-clu zii pentru regimul staţionar şi tran zitoriu. Pe baza modelului sis-te mului de acţionare a motorului a sincron cu comandă adaptivă şi mo dularea vectorială a tensiunii, s-au expus principalele avantaje ale acționării reglabile cu motoare a sincrone EA/DEA pentru foraj.

Doamna dr. ing. Marin Georgiana, di rec tor al IPCUP Ploieşti, s-a re-fe rit la „Tradiţia şi competenţa ro mânească în proiectarea e chi pamentelor u tilizate în fora jul marin şi terestru”. În-cepând din 1954, IPCUP a a sigurat în concepţie proprie, fără im port de licenţă, fabricaţia de ca li tate a e chipamentelor petroliere ro mâ-neşti la concurenţă cu firme de pres-ti giu de pe plan mondial. A tre cut în revistă cele 14 categorii im portante de echipamente de fo raj-extracţie din nomenclator, fixe şi mobile, pen tru forajul marin şi te restru. A subliniat perspectiva că prin noi teh nologii este posibilă creş te rea

gra dului de descoperire a noi ză că-min te de petrol şi gaze, cât şi prin im plementarea proiectelor pen tru ex plorarea zonelor de adâncime (sub 3000 m), a zonelor cu geologie com plicată în domeniul onshore şi a zo nelor offshore din Marea Neagră.

Domnul ing. Ioan Filipaş, director ge neral al Centrului de pregătire şi in struire „Grigore Ioachim”, SIPG Câmpina, a prezentat o tre cere în revistă a tradiţiei ro mâ-neşti de pre gătire profesională în do meniul pe trolului, începând cu anul 1890. Este demn de reţinut fap tul istoric că în 1861 apare pri-ma clasă de son dori la Câmpina şi în 1904 ia fi inţă la Câmpina pri ma şcoa lă din lume de maiştri son-dori şi ra fi nori. Din iniţiativa dom-ni ei sale se deschide în 2009 acest cen tru de pregătire, deoarece după 1990 acest tip de pregătire fusese a bandonat. Programele de pre gă ti-re pentru foraj-extracţie sunt com-plexe şi complete (42 dis ci pline), iar calitatea lor estre a preciată nu nu mai de români, dar şi de can-di daţi veniţi din diverse părţi ale lumii (Nigeria, statele fos tei URSS, Dubai, Etiopia, Sudan, Irak,

Sus stânga: Gabriel Mușat; sus dreapta: Viorel Belc, Gheorghe Blacioti, Ion Potârniche; jos, de la stânga la dreapta: Victor Cazană, Cristinel Bălan, Niculae

Napoleon Antonescu

octombrie 2015 25

Kurdistan, Golful Mexic, Texas, Ma-rea Nordului, Malaezia ş.a.). Sunt po sibile diverse niveluri de com pe-ten ţe, atât pre-universitare, cât şi post-universitare.

Domnul dr. ing. Gelu Florian Gîrda, con sultant privat din Calgary, Ca-na da, a prezentat „Instalaţia pen tru detectarea timpurie a con diţiilor de coroziune a structu rilor metalice aflate în contact cu solul sau în ve ci nătatea lui; Prevenirea coroziunii prin u tilizarea acestei instalaţii”. Struc tura instalaţiei, bazată pe cele do uă părţi, hardware şi software, a sigură o serie de funcţii necesare şi spe cifice aplicaţiilor din diverse do-me nii: transport de materiale prin con ducte metalice; rețele electrice; fe roviar, mai ales cu tracţiune e lectrică; transport urban utilizând trac ţiunea electrică; construcţia, ex ploatarea şi întreţinerea con-struc ţiilor cu armături metalice, vi-a ducte, poduri etc. O instalaţie cu con figuraţie minimală a fost con-stru ită şi testată de către autor în con diţii reale şi de timp real. Ra por-tul privind experimentarea şi mă su-ră torile realizate poate fi con sul tat la cerere.

Manifestarea s-a încheiat cu pre-zen tarea „Rolul şi locul VLER în pro movarea echipamentelor ro mâ neşti de foraj marin şi te restru; Să avem încredere în ti ne rii e nergeticieni ” realizată de doam na prof. Elena Ratcu, ma na ger program VLER şi consilier CNR-CME. Pentru că tinerii pe care îi coordonează în cadrul VLER şi-au ma nifestat de-a lungul timpului in te resul şi pentru domeniul forajului, pe ca re îl consideră fascinant, acest e veniment oferă un cadru pentru sta bilirea unor relaţii de cunoaştere re ciprocă dintre tineri şi mai ex pe ri mentaţii specialişti, pentru spri ji ni rea tinerilor energeticieni. Pentru că tânăra generaţie are nevoie de mo dele, actualii specialişti pot să îi a tragă şi să îi îndrume, pentru a găsi îm preună soluţii pentru un viitor e nergetic sustenabil. Vizitele or ga ni-zate în cadrul companiilor pre zen te la eveniment pot da rezultate de o sebite în sensul dorit.

La finalul fiecărei sesiuni, par ti-ci panţii la conferinţă au for mu lat comentarii şi au adresat în tre bări referitoare la su biectele comunicate.

Principalele concluzii care au re-zultat în urma prezentărilor şi dis-

cu ţiilor pur tate în cadrul con fe rinţei, cu re ferire îndeosebi la industria e chipamentelor e lectromecanice ro-mâ neşti, au fost mar cate de situaţia ac tuală de criză a petrolului.

Se menţine necesitatea ca toate com paniile din domeniul forajului să menţină legătura, să colaboreze, re zistând mai ales tentaţiei de a-şi fa ce concurenţă.

Strategia energetică a României tre-bu ie să abordeze domeniul petrolului şi gazelor cu mai multă rigoare; toţi spe cialiştii din domeniu, care şi-au do vedit zeci de ani competenţa, tre buie să constituie un nucleu de con silieri pentru grupul de lucru al strategiei.

Rezervele de petrol şi gaze, care sunt un capitol aparte al strategiei e nergetice, trebuie să fie în per-ma nentă actualizate, pe baza des-co pe ri rilor care se bazează pe noi tehnologii dezvoltate de cei în drept. La acest capitol, ANRM trebuie să fie permanent un factor activ, dar la nivel de autoritate naţională şi nu de agenţie.

Ministerul Economiei, ca autoritate de cizională, trebuie să prevadă clar în domeniile de interes de dezvoltare o industrie de utilaj petrolier şi a plicaţiile ei, care deocamdată se pre supune că este inclusă în do me-niul general industrie maşini-utilaje.

Ministerul Educaţiei trebuie să aibă în vedere activitatea de asigurare a pre gătirii de specialitate din do me niul complex al forajului marin şi te res-tru, atâta vreme cât mai există în că specialişti experimentaţi. To to dată trebuie să acorde atenţie u nităţilor de cercetare şi proiectare din domeniu, coroborat cu Ministerul Economiei.

Agenţii economici trebuie să co la-bo reze la un nivel care să asigure nu numai menţinerea vechilor pieţe, dar şi găsirea de noi pieţe.

Redresarea domeniului este po si bi lă prin unirea tuturor factorilor res pon-sa bili, care trebuie să stabilească mă surile cele mai potrivite de redresare. n

Sus stânga: Marius Stan; sus dreapta: Alexandru Săvulescu; jos de la stânga la dreapta: Ioan Filipaș, Georgiana Marin, Gelu Florian Gîrda

26 octombrie 2015

Mesajul domnului Prof. dr. ing. Nicolae Iliaș la Cocktailul de Bun Venit din Cadrul Congresului Internațional Balcanic Minier, Universitatea din Petroșani20.09.2015 La GEROM

Doamnelor şi domnilor, stimați oas-peţi, colegi şi prieteni, din țară şi din Balcani

Am deosebita plăcere ca, în nu-me le Comitetului Internaţional al Congresului Balcanic Minier, a instituţiilor organizatoare şi al meu per sonal, să vă adresez un călduros şi cordial BUN VENIT în oraşul Petroşani, la cea de-a VI-a ediţie a Congresului Balkanmine 2015.

Sperăm ca evenimentul, să constituie un prilej pentru un util di alog profesional, şi un succes pe plan ştiinţific. De asemenea, e venimentul vă oferi ocazia, mai ales pentru oaspeţii străini, de a cu-noaș te zone tradiționale miniere: Valea Jiului şi Bazinul Olteniei şi de ce nu – ne va oferi posibilitatea de a ne cunoaşte mai bine, de a realiza noi contacte profesionale, de a lega noi prietenii, de a ne alege şi cu amintiri plăcute.

Evenimentul este organizat de câteva instituţii de marcă: Universitatea din Petroșani, Gerom International INSEMEX Petroşani, Primăria Mu ni-cipiului Petroşani, sub egida Co mi tetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, Ministerul Edu caţiei, Ministerul Economiei, Or ga nizaţia Mondială de Mineralogie, Co mitetul Naţional de Geodezie şi Geofizică al Academiei Române şi Academia de Ştiinţe Tehnice din România.

În această seară, gazdă fiindu-ne firma GEROM, cunoscută şi apreciată în țară şi în străinătate ca o puternică firmă constructoare de maşini şi echipamente miniere, vă rog să acceptaţi, să rog

un reprezentant al firmei GEROM, pe domnişoara Anne Marie Bartalis, membră a comitetului de organizare să prezinte firma GEROM şi apoi să-l invit să ia cuvântul pe primarul municipiului

Petroşani, domnul Tiberiu Iacob-Ridzi. După aceste două luări de cuvânt vă invităm la un plăcut cocktail.

Vă dorim o seară plăcută! n

octombrie 2015 27

Al VIlea Congres Balcanic Minier Balkanmine, 2015Sinteza evenimentului Prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaș, Președintele Congresului

România este membru al organiza-ţiei profesionale internaţionale în do meniul extracţiei şi valorificării resurselor, minerale şi energe-ti ce, Congresul Balcanic Minier (BALKANMINE CONGRESS); acesta este condus de un Comitet Şti inţific Internaţional şi se desfăşoară din doi în doi ani, succesiv, în fiecare dintre ţările membre.

În ordinea periodicităţii, organizarea ediţiei 2015 a revenit României ast-fel că, în perioada 20 – 23 septem-brie, s-a desfăşurat la Petroşani, cea de-a VI-a ediţie a acestei prestigioase manifestări ştiinţifice.

Congresul a fost organizat de Univer sitatea din Petroşani în colaborare cu firma GEROM INTERNAŢIONAL, Institutul Naţional de Se curitate Minieră şi Protecţie Anti ex plozivă Petroşani şi Primăria Municipiului Petroşani. Au acceptat să sprijine acţiunea în calitate de co-organizatori Complexul Energe-tic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, Compania Naţională a Uraniului şi ICSITPML Craiova.

Congresul s-a desfăşurat sub egida Academiei de Ştiinţe Tehnice din Ro-mânia, a Ministerului Educaţiei Na-ţionale, a Ministerului Economiei (De-partamentul Energiei), a Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, a Comitetului Naţional Român de Geodezie şi Geofizică al Academiei Române.

În calitate de membru al Comi te-tului Ştiinţific Internaţional, dl. prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaș a fost numit preşedinte al acestei ediţii a Congresului.

În prima zi (20 septembrie) a avut loc şedinţa Comitetului Ştiinţific Inter-na ţional unde, printre altele, s-a dis cutat şi s-a aprobat propunerea Fa cultăţii de Mine din Universitatea Banja Luca din Bosnia Herţegovina, de a fi gazda următorului Congres.

În aceeaşi seară, oaspeţii şi gazdele s-au întâlnit pentru un prim contact, la un cocktail de bun venit.

Lucrările Congresului au început luni (21 septembrie) la orele 10, cu ceremonia de deschidere des fă -șurată în Aula Universităţii.

După cuvântul de bun venit adresat participanţilor în numele Co mi tetului Ştiinţific Internaţional şi a celui de organizare, de că tre preşedintele celei de-a VI-a e diţii, au rostit scurte alocuţiuni:

- domnul Rector al Universităţii Pe troșani, conf. univ. dr. ing. Ma-rius Marcu la cuvântul său, dom nia sa a făcut şi o scurtă prezentare a structurii Universităţii;

- domnul Primar al Munici piului Petroşani, dr. ing. Tiberiu Iacob Ridzi, care a adresat un cu vânt de bun venit în numele Primăriei Municipiului Petroşani;

- doamna prof. univ. dr. Sanda Bădulescu care a prezentat sa lutul şi urările de succes adresate par-

28 octombrie 2015

ticipanţilor din partea Mi nis te rului Educaţiei şi Cercetării Şti inţifice. Domnia sa a făcut şi câ te va aprecieri remarcabile faţă de Universitatea din Petroşani;

- domnul consilier dr.ing. Alexandru Pătruţi a salutat parti ci panţii la Congres în numele Co mi tetului Naţional Român al Con siliului Mondial al Energiei şi a delegaţiei prezente, condusă de domnul Director General Executiv dr.ing. Gheorghe Bălan;

- domnul dr.ing. Sasho Jovchevski din Macedonia, pre şe dinte le ediţiei precedente a Congresului, ca re a vorbit despre importanţa congre-sului şi a continuităţii lui, salutând participanţii la cea de-a VI-a ediţie;

- domnul dr. ing. Tzolo Voutov, pre-şe dintele Societăţii Balcanice de Mine şi Metalurgie, preşedintele so-cietăţii GEOTECHMIN din Bulga ria, care a adresat un călduros salut participanţilor, din partea insti-tuţiilor pe care le reprezintă.

În şedinţă plenară, trei distinse personalităţi au prezentat lucrări:

- dr.ing. Laurenţiu Ciurel – Manager ge neral al SNLO, a prezentat lucrarea „ENERGIA PE CĂRBUNE ÎN CONTEXT NAŢIONAL ŞI EUROPEAN″

– o ex trem de documentată şi argumenta tă pledoarie pentru menţinerea sectorului minier de producere a cărbunelui ca materie primă energetică;

- dr. George Artur Găman a confe-ren ţiat pe tema „REGLEMENTĂRI NAŢIONALE PRIVIND ACTIVITĂŢILE DE INTERVENŢIE ŞI SALVARE ÎN ME DIU TOXIC/ EXPLOZIV / INFLAMABIL″, relevând noutăţi în abordarea activităţii Institutului Naţional pe care Domnia Sa îl conduce;

- prof.univ.dr.ing. Dumitru Fodor, mem bru al Academiei Tehnice Române, a prezentat, într-o primă par te, cuvântul de salut al domnului academician Dorel Zugrăvescu, vi-cepreşedinte al secţiei Ingineria Petrolului, Minelor şi Geonomiei a Academiei. În partea a doua a alocuţiunii, a făcut o remarcabilă pri vire prospectivă, printr-o extrem de interesantă prelegere cu tit lul „MODERNIZAREA ECHIPAMEN TE-LOR ŞI TEHNOLOGIILOR DE LUCRU – CERINŢĂ MAJORĂ A MI NE RITULUI CONTEMPORAN″.

Începând cu după-amiaza zilei de 21 septembrie, lucrările Congresului s-au desfăşurat, conform programului, în paralel, în sălile A3, A6 şi în la boratorul L12

(secţiunea Tinerilor cer cetători). S-au prezentat lucrări, s-au purtat discuţii, s-au schimbat idei, s-au făcut noi contacte în vede rea unor ulterioare colaborări.

Participarea la Congres poa te fi sintetizată astfel:

- număr total de participanţi: 212.

- număr de participanţi din stră-inătate: 30, Albania (8), Bosnia – Herţegovina (2), Bulgaria (15), Kosovo (1), Macedonia (4), România (182). Au mai fost înscrise şi prezentate lucrări ale unor autori din Egipt, Iran, Franţa şi Rusia.

- număr total de lucrări: 105, susţinute în 13 secţiuni.

Lucrările, ale căror rezumate au fost publicate deja într-o broşură, vor fi publicate în următoarea pe ri oadă în reviste de specialitate.

Una dintre concluziile cu caracter aplicativ care a rezultat din lucrările pre zentate şi din discuţiile care au avut loc, este aceea a necesităţii men ţinerii sectorului minier de extra gere a cărbunelui în vederea producerii energiei e lectrice – ca factor de stabilitate şi siguranţă în raport cu alte moda li tăţi de producere a acesteia din sur-se regenerabile: eoliană, hidro, fotovoltaică, nucleară etc.

În după-amiaza zilei de 21 septem-brie, a fost organizată o vizită la INSEMEX Petroşani, iar în ziua de 22 septembrie s-a organizat o deplasare la castelul Huniazilor din Hunedoara şi la cetatea Deva. Oaspeţii au avut astfel posibilitatea să viziteze două importante ves tigii ale istoriei noastre, două oraşe din judeţul nostru şi o zonă ex trem de pitorească a României.

Conducătorii delegaţiilor prezente la Con gres au mulţumit în final pentru ospitalitate şi pentru posibili-ta tea de a fi putut participa la acest eveniment ştiinţific deosebit. n

Comitetul National Român al Consiliului Mondial al Energiei Secretariatul Executiv

Secretariatul Executiv CNR-CME lansează un nou Serviciu la dispoziţia companiilor

din sectorul Energie din România - Calitatea de: PARTENER OFICIAL

Bucură-te de un partener reprezentativ şi credibil pentru mediatizarea imaginii de firmă!

PARTENER OFICIAL al evenimentelor anuale organizate de CNR-CME

PACHET DE SERVICII

1. Menţionarea firmei ca PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME timp de trei ani, 2015-2017 2. Menţionarea companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL, în cuvântul de deschidere al fiecărui eveniment 3. 1 speech/1 prezentare de 20 minute în cadrul fiecărui eveniment şi inserarea prezentării în mapa participantului 4. 1 apariţie lunară – profil de companie (1 pag. A4) în Buletinul Informativ „Mesagerul Energetic” în

luna desfăşurării evenimentului (arie difuzare: 1000 adrese) 5. Promovarea numelui şi siglei companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME, pe

materialele promoţionale ale fiecărui eveniment (pliante, afişe, invitaţii, imagini videoproiector, pe coperta mapei participantilor la eveniment şi a mapei de presa etc.) şi alte materiale care apar pe parcurs

6. Promovarea numelui şi siglei companiei pe macheta fiecărei manifestări care va fi promovată în publicaţiile scrise şi on-line ale partenerilor media

7. Menţionarea numelui companiei în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei cu link activ în sesiunile de e-mailing şi newsletter-ele din perioada de promovare a evenimentului şi post-eveniment, când se vor difuza concluziile conferinţei

8. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în comunicatele de presă ante – şi post-eveniment 9. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în articolele post-eveniment în publicaţiile

partenerilor media 10. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ pe

prima pagină a website-ului www.cnr-cme.ro, pe o perioadă de 6 luni 11. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ către

website-ul acesteia, pe pagina web a evenimentului 12. Amplasare roll-up / spider propriu în sala în care se desfăşoară evenimentul 13. Spaţiu de expunere a materialelor promoţionale ale PARTENERULUI OFICIAL în holul sălii de

desfăşurare a evenimentului 14. Includerea de pliante de prezentare a PARTENERULUI OFICIAL în mapa evenimentului 15. Lista cu participanţii la eveniment cu datele de contact ale acestora 16. CD cu pozele realizate la eveniment şi prezentările vorbitorilor 17. Participare gratuită la lucrările conferinţei pentru 5 participanţi ai companiei.

Pentru calitatea de Partener Oficial CNR-CME se pot negocia: Durata de un an până la trei ani Valoarea financiară contractată.

Pentru mai multe informaţii privind acest Serviciu, vă rugăm să ne contactaţi!

Persoana de contact: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Tel.: 0372 821 475; 0372 821 476, Mobil: 0745 152 601 e-mail: [email protected], website: www.cnr-cme.ro

Secretariatul Executiv CNR-CME mulţumeste călduros conducerilor

CEZ ROMANIA, GRUP SERVICII PETROLIERE şi ROMELECTRO pentru acordul privind calitatea de PARTENER OFICIAL AL EVENIMENTELOR ANUALE ORGANIZATE DE CNR-CME.

Invităm şi alţi membri colectivi să contribuie la succesul activităţilor CNR-CME!

Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei

OFERTĂ SERVICII ABONARE ŞI PUBLICITATE ÎN MESAGERUL ENERGETIC Stimată doamnă, Stimate domn, După cum vă este cunoscut, Buletinul Informativ Mesagerul Energetic este publicația fanion a CNR-CME și totodată unbuletin de referință pentru comunitatea energeticienilor din România. Cu apariție lunară, full color, într-un tiraj de 900 exemplare, cu un număr mediu de 52 de pagini, buletinul a fost distribuit gratuit în ultimii 15 ani membrilor CNR-CME, autorităților guvernamentale, mediului academic, institutelor de învățământ superior, institutelor de cercetare-dezvoltare, organizațiilor media etc. Preocuparea permanentă a colectivului de redacție al Mesagerului Energetic pentru creșterea modului de informare și a calităț ii materialelor destinate membrilor CNR-CME, s-a concretizat în prezentarea de date și informații de actualitate privind tendintelele și problemele din domeniul energiei și mediului, în cadrul rubricilor permanente: Editorial: prezentarea unor documente de referință întocmite sub egida unor organizații internaționale (CME, UE ș.a) Politici energetice: politici energetice actuale la nivel național și internațional, articole, studii, proiecte în domeniu ale unor specialiști, cercetători și personalități din țară sau din străinătate Din energetica UE: cele mai noi tendințe, tehnologii, know-how, directive, hotărâri, reglementări etc. în domeniul energiei și mediului ale Uniunii Europene Din activitatea Consiliului Mondial al Energiei: activitățile, evenimentele, rapoartele, studiile și programele CME Din activitatea CNR-CME: activitățile, evenimentele, proiectele, programele, realizările CNR-CME Seniorii Energiei: interviuri realizate sub forma unor dialoguri de suflet cu personalitățile care reprezintă elita energeticii românești Noi suntem viitorul energeticii romanești: rubrică destinată publicarii de articole, studii, proiecte realizate de tinerii energeticieni, membrii grupului VLER Info CNR-CME – rubrică în care sunt prezentate noutăți legate de activitatea CNR-CME precum și cele mai importante realizări ale membrilor colectivi CNR-CME Opinii: rubrică în care membrii CNR-CME își exprimă punctele de vedere privind domenii de interes din sectorul energiei și mediului. Editată în condiții grafice deosebite, ediția tiparită a Mesagerului Energetic a fost deosebit de apreciată de membrii CNR-CME,colaboratorii și partenerii CNR-CME din ța ră și din străinătate precum și de către Comitetele Naționale membre ale Consiliului Mondial al Energiei din regiunea Europei Centrale și de Est. Deși ne-am propus o distribuție gratuită și în anul 2015, creșterea constantă a costurilor editoriale, de producție și distribuție ne-a obligat, începând cu luna februarie 2015, la transmiterea publicației numai în varianta electronică, accesabilă pe pagina de web a CNR-CME: www.cnr-cme.ro.

Pentru a răspunde solicitărilor unor membri CNR-CME care doresc în continuare varianta tiparită a Mesagerului Energetic, vă propunem următoarele modalităti de abonare cu plată pentru ediția tiparită:

Tip abonament cu plată Trimestrial Semestrial Anual Valoare (inclusiv TVA şi cheltuieli poştale) 100 lei 190 lei 370 lei

Abonamentul poate începe în orice lună calendaristică, cu condiția ca solicitarea ediției tipărite să se transmită până la da ta de 15 a lunii curente pentru ediția lunii următoare. Detalii pe website-ul CNR-CME.

Membrii CNR-CME vor avea în continuare acces nerestricționat la varianta online de pe website. De asemenea, revenim cu precizarea că unul din scopurile majore ale Mesagerului Energetic este de a se constitui într-o platformă de informare și comunicare, prin intermediul căreia se oferă posibilitatea ca politicile energetice de mare interes promovate de conducerile membrilor colectivi CNR-CME să poată fi cunoscute de întreaga comunitate a specialiștilor din domeniul energiei și mediului din România.

Oferim servicii de prezentare / publicitate în Mesagerul Energetic companiilor, firmelor, instituțiilor care doresc să-și promoveze activitățile și realizările, la următoarele tarife în euro fără TVA:

Format Advertorial / reclamă publicitară A5 A4 A3 (mijloc) Interior 300 400 550 Coperta 2 / 3 350 450 - Coperta 4 450 500 - Detalii pe website-ul CNR-CME.

Vă stăm, ca întotdeauna, la dispoziție pentru detalii și informații suplimentare. Cu deosebita stimă, Dr. ing. Gheorghe Bălan Director General Executiv CNR-CME Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: [email protected]

octombrie 2015 31

Seniorii Energiei Dialog de suflet cu dl. ing. Viorel Gafița, Președinte SC Romelectro SA Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

Licențiat al Facultății de Electroenergetică - Institutul Politehnic București, șef de promoție pe țară, și al Facultății de Relații Economice Internaționale - Academia de Studii Economice -, domnul Viorel Gafița și-a început cariera profesională în anul 1976, la Romenergo, ca inginer în cadrul Serviciului de Pieţe externe pentru Linii și Stații Electrice. Timp de opt ani, între 1981-1988, domnul Viorel Gafița și-a desfășurat activitatea la Tabriz în Iran, mai întâi ca adjunct al șefului de șantier (1981-1984), apoi ca șef de Birou Export – Iran (1985-1986) și șef de serviciu (1986-1988). În anul 1988 domnul Gafița a fost numit director general adjunct pe probleme de export la Romelectro, poziție pe care a ocupat-o timp de cinci ani, pentru ca în anul 1995 să devină președintele SC Romelectro SA, poziție pe care o deține și în prezent.

„La mine contează faptele !”

După o lungă întâlnire de afaceri cu parteneri străini și înainte de a pleca la Ateneul Român pentru a audia unul din concertele Fes-ti valului Internațional George Enescu, domnul președinte Viorel Gafița mă întâmpină cu un zâmbet larg. Este îmbrăcat impecabil, ca de obicei, cu un costum elegant de cu-loare închisă, cămașă bleu cu gu-ler alb și cravată de mătase cu ba-tis ta asortată la buzunarul de sus al hainei. Luăm loc, după care îmi spu ne extrem de amabil:

─ Doamna Ratcu, mă bucur mult că vom avea ocazia să schimbăm câteva impresii, deși, ca să fiu sincer, nu prea îmi place să vor-besc despre mine. Mie îmi plac mai degrabă faptele, nu vorbele, pentru că eu consider că o faptă bu nă face cât o mie de vorbe. Din păcate, acum nu prea mai contează fap-tele, iar oamenii par a fi mai de-gra bă interesați de știri tabloide și de can-can, decât de informația reală și obiectivă. Drept să vă spun, eu am o mare considerație pentru profesorii noștri universitari, cărora le datorăm mult și cred că ei sunt cei care ar trebui să iasă în față mai des și să vorbească despre ei și despre nobila lor activitate. Ce aș putea eu să vă spun despre mine ?

Am un loc de muncă, o soție și un copil.

─ Da, dar nu orice loc de muncă. Conduceți Grupul Romelectro, ceea ce nui chiar o bagatelă.

─ Aici aveți dreptate. Grupul Romelectro a devenit deja un brand re cunoscut, cu o experienţă de peste 40 de ani pe piaţa locală şi internaţională și este unul dintre cei mai importanţi contractori din România. În calitatea mea de con-du cător al acestei companii îmi do resc întotdeauna să prezint lu-cru rile de fond, astfel încât să pot transmite colaboratorilor și par te-ne rilor noștri interni și externi un mesaj convingător care să inspire încredere. Eu mă străduiesc să fac în așa fel de încât oamenii alături de care lucrez să aibă, la rândul lor, încredere în mine, și ca fiecare an-ga jat din companie să fie bucuros că este reprezentat de un manager cu personalitate. Contează enorm ca oamenii să creadă în șeful lor și să se simtă mândri că fac parte din echipa pe care acesta o conduce. Și eu, la rândul meu, încerc să fiu a propiat de colaboratorii mei, să le în țeleg problemele și să îi ajut când este cazul.

„Dacă dorim performanță, trebuie să muncim mult”

─ Sunteți în Romelectro a proape de la începutul carierei pro fesionale și au trecut 20 de ani de când sunteți Președintele companiei.

─ Nu mi-a venit niciodată să cred că și peste 20 de ani eu voi fi tot aici la Romelectro, în calitate de președinte. Poate unul din mo ti-ve este acela că întotdeauna mi-a plăcut activitatea pe care o des fă-șor aici, că am încercat să o dez-volt la nivel competitiv pe piața națională și internațională și că am tra tat oamenii frumos, pentru că am avut șansa să cresc între ei și cu ei. Toți avem și calități și defecte, ni meni nu este perfect. La oamenii cu care colaborez direct, eu încerc să descopăr în primul rând calitățile pe care aceștia le au. Omul nu este doar o resursă pe care tu o folosești. Din colo de aparențe, trebuie să vezi și ceva din sufletul omului pentru a-l putea determina să muncească cu pasiune și cu folos. Știți, se spu-

32 octombrie 2015

ne că munca înnobilează pe om. Este perfect adevărat, dar asta se întâmplă numai dacă omul se im-pli că, dacă muncește cu drag și în modul cel mai serios. Din păcate, lu mea de acum se dezvoltă cumva într-o mișcare aparent browniană, ceea ce creează un disconfort for-mi dabil. În opinia mea, 80% din problemele de astăzi nici nu ar tre-bui să existe. Acestea apar însă și trebuie rezolvate și corectate. Tu, ca și conducător, trebuie să convingi oa menii cu care lucrezi că ești alături de ei și să-i determini să-și facă trea ba cu întreaga competență de ca re dispun, să convingi autoritățile de corectitudinea faptelor tale și să-i faci pe partenerii tăi să res-pec te clauzele contractuale. Ori, asta înseamnă efort continuu, stres de multe ori și mai înseamnă timp mult, timp pe care, în mod normal, ar trebui să-l aloci muncii tale, nu problemelor conexe care nici nu ar trebui să apară. Și atunci ai două soluții. Prima este soluția calitativă, adică să încerci să nu te lași conturbat de toate aceste pro-ble me, pe care oricum trebuie să le rezolvi, și să te axezi pe ceea este esențial. A doua ar fi soluția cantitativă, adică să stai 15 ore la birou și să muncești continuu. Viața ne demonstrează că dacă noi, ca lideri, dorim să obținem per for man-ță, atunci trebuie să muncim mult, chiar dacă asta înseamnă un efort considerabil. Si mai e un pericol: Atunci când stai 20 de ani într-o fun cție de conducere, ai uneori ten dința să privești cu nostalgie la tre cut. Așa mi se întâmplă și mie. Eu, de exemplu, constat uneori că indiferent pe ce poziție am pro mo-vat, parcă m-aș simți mai confortabil câteodată dacă aș putea face ceea ce făceam când eram într-o funcție de execuție. Când ai o poziție de conducere trebuie să știi să alegi oa menii în funcție de activitățile fir-mei, să știi să le dai responsablități în funcție de competențele fiecăruia dintre ei, iar apoi să verifici dacă lucrurile funcționează bine. De a semenea, eu cred că trebuie să fii apropiat de colaboratori și dacă, de e xemplu descoperi vreo greșeală la unul dintre ei, să-l chemi la tine, să-l faci să înteleagă unde a greșit

și să încerci să-l ajuți. Eu sunt de prin cipiul că întotdeauna unui om tre buie să-i oferi și o a doua șansă.

─ Aveți atributele unui lider adevărat care creează discipoli și are încredere în echipă, ceea ce pentru dezvoltarea or ganizației și a oamenilor cu care colaborați este un mare noroc. Cum ați început cariera profe sională și cum ați acumulat aceste atribute în timp ?

─ Eu am absolvit Facultatea de Electroenergetică ca șef de promoție pe țară, iar la repartiția în producție am avut dreptul de a-mi alege locul de muncă. Mi-am dorit să merg la SMIA-PIF, celebra Sucursală de Montaj Electric și Punere în Funcțiune de la Energomontaj, pentru că mi se părea că punerile în funcțiune ale echipamentelor reprezintă tes-tul suprem, care te solicită mult și, practic, te afli față în față cu re a-li tatea concretă. Încercând să mă lă muresc ce alte opțiuni aș avea, am ajuns la Romenergo, unde di-rec tor general era domnul Vasile Stoicescu, care a început prin a-mi ex plica logic și rațional că, pentru a mă angaja la Romenergo, ar fi tre buit să lucrez întâi în producție pen tru a-mi consolida cunoștințele teh nice și abia după aceea să vin la Romenergo, care avea o activitate mult mai complexă, pentru că des-fă șura în plus și o componentă co mercială. I-am explicat că îmi do ream foarte mult să lucrez la pu nerile în funcțiune care mă pa-si onau, că absolvisem facultatea ca șef de promoție, drept pentru care îmi puteam să-mi aleg locul de muncă. Aflând că sunt șeful de promoție și după o evaluare făcută în cursul discuției noastre, a schimbat puțin discursul și, explicându-mi că și în Romenergo îmi pot atinge o biectivele, m-a convins să lucrez aici. Două săptămâni mai târziu, când am luat avansul primului sa-la riu, mama a organizat o mica pe-trecere pentru mine și m-a în trebat: „Cum e, mamă acolo?” „Mamă, te rog să mă crezi că am făcut greșeala vieții mele. Nu înțeleg nimic din ce se vorbește acolo”, i-am răspuns. Știam, evident, despre problemele

te oretice, despre stabilitatea sis te-mului ori despre matrici, etc, dar când se vorbea, de exemplu, des-pre „scrisoarea de trasură”, eu mă întrebam în sinea mea „Unde e scrisoarea? Unde e trăsura?” (râ-dem amândoi, amuzați teribil). Drept pentru care, am simțit ne-vo ia să urmez o a doua facultate și m-am înscris la Facultatea de Re la-ții Economice Internaționale, ca să înțeleg și eu despre ce e vorba.

„Am avut și am șansa unei echipe formidabile”

─ Vă desfășurați activitatea în domeniul pe care vi lați dorit și pe care lați ales chiar de la început, iar cunoștințele teh nice, coroborate cu cele e conomice și de relații in ter nați onale vau ajutat să deveniți un om de succes. Sunt convinsă că dumneavoastră, care sunteți mentor al tinerilor și un forma tor de viitori lideri, ați avut la rândul dumneavoastră parte de mentori care vau îndrumat cariera.

─ Da, am avut și șansa de a cunoaște oameni cu totul de o se-biți. Unul dintre ei a fost un mi-nis tru al energiei electrice din anii 1987-1989, un om deosebit, cu o capacitate formidabilă de a cu noaș-te și a înțelege oamenii și care mi-a demonstrat că, indiferent de gre u-tă țile pe care le-aș fi în tâm pi nat în cariera profesionlă, în viață tre bu ie să am puterea de a le învinge și de a merge mai departe. Al doilea om special pe care l-am apreciat foarte mult a fost dl. Tomuș, șeful gru-pu lui de șantiere, un om absolut de osebit, cu multă personalitate și cunoștințe tehnice. Dar probabil că

octombrie 2015 33

echilibrul comportamental l-am că-pătat de la foștii mei directori, fi e ca-re dintre ei fiind ca un mentor.

─ Este întradevăr, mare lucru să ai oameni care să te formeze în viață. Acum aveți o echipă for midabilă, așa este?

─ Așa este. Toată viața am avut și am și acum șansa unei echipe for midabile. Chiar și atunci când echipa este la început, deci când nu e prea armonizată, eu consider că rolul liderului este acela de a uni oamenii, de a scoate de la ei i deile bune, pentru că nu poți să fii tu deținătorul tuturor ideilor bune. De asemenea, ca director, trebuie să fii un bun mediator. Eu nu cred că oamenii se împart în oameni buni și oameni răi. Toți ne aflăm un de-va la mijloc. Problema este ca tu, ca lider, să știi să le descoperi ca-li tățile și iei tot ce este mai bun de la fiecare dintre ei. Oamenii răi sunt, după parerea mea, oamenii ca re nu vor să construiască și nu vor să armonizeze. Nu înțeleg de ce, pentru că noi toți suntem cumva tre cători prin funcție. Testul puterii este greu.

─ Stiți cum se spune, dăi omului un scaun ca să vezi ce fel de om este. Constat că puneți mult suflet în ceea ce faceți și că aveți o co municare extraordinară cu oa menii din companie. Cum îi mo ti vați și cum îi fidelizați ?

─ Noi nu suntem o companie cu un nivel foarte ridicat de retribuire, spre deosebire de companiile mul ti na ți-o nale care au un nivel superior de salarizare. Nu suntem, evident, nici în palierul de jos. Unul din atuurile

noastre este poate acela că, fiind o companie relativ mică, am încercat tot timpul sa creăm o atmosferă mai de familie. La Romelectro avem în jur de 100 de angajați, iar media de vârstă a acestora a coborât sub 40 de ani. Oamenii se cunosc foarte bine între ei. Avem și angajați foarte tineri, dar și oameni de peste 70 de ani, care sunt nu numai utili, ci și esențiali în firmă. Eu cred că mediul sti mulativ care există în compania noas tră a ținut în priză generația mea, dar a avut un efect benefic și asupra tinerilor de la noi. Stiți, avem chiar angajați care au plecat la companii multinaționale, dar s-au reîntors tot aici, ceea ce spune foar-te multe. Motivația vine desigur și de la aspectul financiar, dar, în egală măsură și din repoziționarea o mului în companie. Petrecând cam ju-mă tate de viață la locul de muncă, oa menii trebuie sa vină cu drag la mun că. La noi sunt foarte puține elemente perturbatoare, mediul de lu cru este prietenos, ne cunoaștem bine între noi, ne știm nevoile și bu curiile. Așa a fost întotdeauna la Romelectro. Eu însumi am moștenit această stare de spirit de la pre de-cesorii mei și încerc să o duc cu drag mai departe.

─ Există bariere psihologice între generații?

─ Nu prea. Cine mă cunoaște bine, stie că ușa mea de la birou este per-ma nent deschisă. În general sunt un tip foarte volubil și de multe ori discut cu tinerii cărora le spun în-tot deauna că targetul lor în viață trebuie să fie la cele mai înalte stan darde. Cred că am avut șansa ca neconsiderându-mă dătătorul de so luții absolute, să fiu foarte atent cu oamenii din jur. Eu și când merg prin țară sau în străinătate, mă uit atent la oameni și îmi place teribil să-i observ. Îmi amintesc că, după re voluția din 1989, mă aflam cu bă-iatul meu în Polonia, iar el se tot uita prin vitrinele magazinelor un de vedea lucruri uimitoare, care la noi nu existau încă. I-am spus atunci: „Știi, poate e mai bine să pri vești oamenii mai mult. Magazine din acestea o să facem și noi, dar oa-meni ca ăștia nu cred că vom face

nici în 20 de ani. Privește cum se comportă ei pe stradă, cum vor-besc, cum aruncă hârtiile la coș, cum își dau prioritate în intersecții cu mașina”.

„Cel mai greu de construit sunt oamenii”

─ E greu să construiești oameni, domnule președinte, nui așa?

─ Absolut. Cel mai greu este să „construiești” oamenii. Nu știu dacă lu mea chiar percepe lucrurile astea ca fiind fundamentale. Eu am uneori im presia că societatea a involuat. Hai, să recunoaștem: înainte de 1990 lucrurile fundamentale erau impuse ori administrativ, ori le gis-lativ. Acum, oamenii de la noi nu mai prea au valori ori repere mo-rale, nu mai au restricții și se com-portă haotic. Avem nevoie de mult autocontrol, ceea ce nu prea mai există în ziua de astăzi. Zilele tre-cute am participat la conferința „Energia în priză” organizată de Zia-rul „Bursa”, iar toata lumea spunea că nu avem viziune și nici strategie. Eu am spus „Dorin Pavel a realizat stra tegia energetică a țării cu mulți ani în urmă. Problema este să avem ca pacitatea să o actualizăm, să o implementam și să ne ținem de cu-vînt și de programe”.

─ Este foarte interesant tot ceea ce miați spus până acum. Sunteți un interlocutor fascinant și vaș asculta ore întregi. Aș vrea însă, dacă sunteți de acord, să trecem puțin în re vistă traseul dumneavoastră pro

34 octombrie 2015

fe sional și să vorbim câte ceva des pre activitățile derulate de Romelectro. La numai cinci ani de la începerea carierei profesionale ați fost numit ma nager adjunct, apoi manager al sucursalei Romelectro din Iran. Care este diferența între un proiect derulat în țară și unul derulat în străinătate și ce a însemnat pentru dum nea voas-

tră experiența din Iran?

─ Diferența este considerabilă, pentru că fiind într-o țară străină, tre buie să-ți desfășori activitatea într-un cadru instituțional și le gis-la tiv care poate fi foarte diferit de cel din țara ta. Iar în cazul Iranului sau al unei alte țări arabe, se mai a daugă diferența de cultură și de religie care se reflectă mult în mo dul în care îți derulezi contractul în țara respectivă. Însă pentru mine Iranul a reprezentat o experiență de o se-bită, pentru că echipa noastră, ca și alte echipe românești care au lucrat în această țară în alte domenii in-dus triale, dincolo de îndeplinirea to tală a obligațiilor contractuale, au știut să colaboreze frumos nu nu mai în plan profesional, ci și în plan personal, reușind să creeze o i magine bună de care beneficiem și acum și care ne ajută să revenim în acele țări, sau în altele din regiune.

─ Conduceți din anul 1995 des tine le Grupului Romelectro, care are o experienţă de aproape 45 de ani pe piaţa locală şi inter naţională, fiind în prezent unul dintre cei mai importanţi con tractori din România, care a coperă, prin intermediul proiec telor sale, întregul lanţ al energiei: producerea – transpor tul distribuţia şi furnizarea de energie electrică. Ce înseam nă Grupul Romelectro pe pia ța energiei din România, ca re sunt principalele sale capa bilități și care sunt cele mai im portante atuuri ale Grupului ca rel fac câştigător de succes a nu meroase, variate și complexe pro iecte în țară și în străinătate?

─ Grupul Romelectro înseamnă ca-pabilitatea managerială și fi nan ciară de a conduce proiecte com ple xe. Să spunem că este forţa de a acoperi, ca într-o matrice, un spec tru larg al pieţei de energie și nu numai energie, cu capabilitate ma re de mobilizare de forțe axate pe inginerie, fabricaţie, construcţie, mon taj, punere în funcţiune. Pe segmen te mai reduse de piaţă (numai trans port de energie, sau numai pro ducţie pe termo, sau hidro) avem firme concurente ro-mâneşti de capabilitate managerială comparabilă cu a noastră. Com-pe titorii noștri la proiectele com-plexe sunt com paniile străine, multinaţionalele. Com petiţia este puternică și, de mul te ori, la limita fair-play-ului.

„...să menții prestigiul firmei la cel mai ridicat nivel de calitate”

─ Ce înseamnă să fii președintele Romelectro, unul dintre cei mai mari contractori generali pentru proiecte energetice?

─ Înseamnă mai multe. Probabil că cel mai important target este să menții prestigiul firmei la nivelul cel mai ridicat de calitate. Și, în plus, să îți convingi partenerii -prin re-ul tatele obținute- că poți oferi so-lu ții cel puţin comparabile cu cele oferite de companii internaționale cu o istorie industrială chiar mai în-de lungată decât a noastră.

─ În ultimii doi ani ați câștigat două licitații importante de retehnologizare în țară, pentru care vați luptat destul de mult. Mă refer la contractul pen tru retehnologizarea a CHE Stejaru, semnat de Romelectro și Litostroj Slovenia cu Hi dro electrica și a stației e lectrice Bradu ce aparține de Trans electrica. Ce însemnătate au pentru dumneavoastră a ceste contracte și de ce a fost atât de greu să câștigați licitația cu Hidroelectrica?

─ Am mai putea adăuga și proiectul LEA de 400 kV axul Porțile de Fier – Resița, pentru care am depus oferte și, de asemenea, proiectul pen-tru producerea energiei pe surse termo sau regenerabile. Sunt pro-iecte complexe, care probează di-ver sitatea piețelor noastre și care ne oferă ocazia să demonstrăm că mai există firme românești capabile să conducă asemenea lucrări de ma re complexitate și că, măcar în e nergie, nu există un monopol al fir melor străine în adjudecarea de con tracte de asemenea anvergură.

─ În februarie 2014 ați afirmat că intenționați să relansați lucră rile pe piețe externe, mai pre cis în Nordul Africii și în Orientul Mijlociu. Ați reușit să re lansați proiecte în acele zone? Des pre ce proiecte este vorba și care este stadiul lor în prezent?

─ Da, am reușit. Două luni mai târziu am efectuat unele re or ga-nizări în Grup, am înființat un nou departament a cărui sarcină prin-ci pală este aceea de a produce o integrare mai bună la nivelul Grupului de firme Romelectro și de a readuce firma si Grupul pe piața externă. Piața națională nu es te foarte generoasă în investiții, dar piața internațională este. Sunt regiuni pe glob în care se investește sub stanțial de către entități de stat sau private, cu finanțare asigurată. La ora asta suntem în faze foarte a vansate de a încheia contracte în mai multe locuri de pe glob.

─ Ce model de business folosiți pentru a intra pe aceste piețe?

octombrie 2015 35

─ Modelele de business sunt foarte di ferite. Nu există o rețetă sau o pro cedură unică de a intra pe o anumită piață sau de a-ți adjudeca un contract. Iar construcțiile aces-tea cer timp și bani. Și mai cer ab negație! Ele au de asemenea, un indice de risc calculat. Nu sunt mul te firme care sunt în stare de această construcție.

─ În condițiile în care ați consta tat că piața românească stag nează în prezent, în luna ia nuarie 2014 Romelectro și ISPE șiau extins activitatea în Republica Moldova, și, mai mult au deschis fiecare re pre zen tanță la Chișinău. Vă rog, puteți comenta puțin?

─ Deocamdată Republica Moldova re prezintă o experiență încă ne con-firmată pentru noi. Și nu știu dacă pentru alții este! Noi am luat această decizie în toamna anului 2013, când deja se vorbea de mai multe luni despre interconectarea sis temelor electroenergetice ale României și Republicii Moldova, ac țiune care ar fi atras realizarea unor investiții noi în linii și stații, atât în România, dar mai ales în Moldova. Ideea interconectării este în că valabilă. Recent, Guvernul a emis unele documente în acest sens, dar din păcate programul es-te considerabil întârziat. Suntem în continuare foarte interesați de această piaţă, atât pentru proiecte de interconexiune, cât și pen tru proiecte de cogenerare şi în căl-zire urbană în Chișinău și Bălți. De asemenea, avem un interes de o-se bit pentru proiectele de mediu înconjurător.

─ Da, știu că Romelectro fur nizea ză o gamă largă de servicii

diversificate pentru industria e nergetică și că acordă mare atenție și proiectelor privitoare la mediul înconjurător. Ați putea ierarhiza proiectele re a liza te până acum în funcție de importanța lor?

─ Greu de făcut această selecție! Poate contractele de construcții e nergetice, în principal de linii și stații electrice desfășurate de Romelectro în aproape 20 de țări de pe glob în intervalul 1971 – 2006. Im portante sunt în egală măsură ba rajele pe care le-am realizat în Algeria și Iran. Sau proiectele pe parte de hidro, Jiu și Stejaru, care credem că vor fi proiectele de succes ale Hidroelectrica, spre de o-se bire de altele despre care nu s-a vor bit de bine! Sunt de asemenea pro iectele de montare de arzătoare să race în emisii de oxizi de azot de la aproape toate termocentralele pe gaz din România. Ar mai fi de men ționat și proiectele de aducere a termocentralelor pe cărbune în concordanță cu legislația de me-diu, și mă refer aici la un proiect de desulfurare, mai multe de e lectrofiltru și proiectele de e vacuare și stocare a zgurii și ce-nu șii în tehnologia fluidului dens, pe care le-am realizat împreună cu ISPE la toate centralele pe cărbune în viață din România.

─ Desfășurați întradevăr o gamă extrem de largă și variată de lucrări impresionante. În afară de serviciile energetice, Romelectro derulează însă și o frumoasă activitate de responsabilitate socială cor po ra tivă, CSR, lucru cu care puține companii de la noi se pot lăuda. Știu că ați susținut proiecte cul turale, cum ar fi Orchestra Română de Tineret pe care ați spri jinito în cadrul Festivalului George Enescu, ediția 2013 și că e chipa Romelectro a parti cipat la Maratonul In terna țio nal Bu cu rești din octom brie 2012. Se identifică cumva valorile com pa niei dum neavoastră cu valorile de promovare a iden tității na ționale induse de aceste pro iec te?

Credeți în succesul pro iectelor de res ponsabilitate socială cor porativă?

─ Vreau sa fiu cinstit cu dum nea-voastră și să vă spun că încă nu am adoptat un proiect de CSR în firma Romelectro. Da, am sponsorizat un Festival George Enescu, avem chiar mai multe acțiuni de sprijin pe care nu le-am făcut publice, dar repet, sunt ajutoare, sponsorizări, nu CSR în tot ce înseamnă acest concept. Da, cred în CSR și vom adopta un asemenea concept la Romelectro într-un viitor apropiat.

─ Important este că vă doriți un astfel de concept și mo dul în care conștientizați im portanța acestuia pentru societate și pentru oameni în ge neral. De asemenea, sunteți una dintre puținele companii care a lansat un program de In ternship destinat studenților și masteranzilor. În ce proiecte din cadrul Romelectro ați implicat tinerii, câți dintre ei au participat la program și care a fost rezultatul?

─ Am oferit programul de Internship axat pe activitățile desfășurate de noi, ceea ce este foarte interesant și provocator: managementul con-trac telor complexe. Asta înseamnă că studentul sau masterandul trece prin toată gama serviciilor de management, tehnic, comercial ju ridic, managementul șantierului în tipuri foarte variate de proiecte com plexe! Nu sunt multe firme în România care pot oferi asta!

─ Aveți dreptate, puține firme românești se angajează în astfel de proiecte, deloc simple, dar atât de utile viitorilor specia liști energeticieni de la noi. Mă bucur că sprijiniți tânăra generație. Miați demonstrat de asemenea, ceea ce eu sus țin de foarte multă vreme, şi anume faptul că este o mare di fe rență între manager și lider. Dumnea voastră sunteți un lider, în adevăratul sens al cuvântului. Ce înseamnă succesul și echipa pen tru dumneavoastră?

36 octombrie 2015

─ Pentru mine succesul înseamnă un motiv de sărbatorire cu cei care au obținut acel succes și cu ceilalți colegi din firmă, momente la care uiți de ce ai venit și discuți despre problemele și grijile contractelor pe care le derulezi în acel moment.

─ Între atâtea proiecte dezvoltate în țară și în străinătate, în cele foarte multe ore pe care le petre ceți la locul de muncă ori în de plasări în interes de serviciu, de dumneavoastră și de familia dum neavoastră când mai aveți timp?

─ Suportul familiei trebuie să îl simți în orice moment, chiar și atunci când te afli mai rar în mijlocul ei. Eu am simțit în permanență acest su port, cu atât mai mult cu cât soția mea este tot inginer energetician și a lucrat în Romelectro până în anul 1991, participând direct la multe din proiectele noastre de export.

─ Cum vedeți sectorul energetic peste 10 ani?

─ Mai bine structurat. Dar pentru a face o prognoza, trebuie să avem în ve dere ce investiții vor fi începute în următorii doi-trei ani. Oricum, pro babil că, fiind dezvoltate teh no-logii mult mai mature, sursele re-ge nerabile vor intra în competiție di rectă, fără scheme de sprijin, cu energia produsă din surse cla si ce. Eficiența energetică va trebui pri-vită nu numai din punct de ve de re al costurilor, ci mai ales prin pris ma asigurării securității în a limentarea cu energie. Evident, da torită schimbărilor climatice, vor înregistra o creștere producția de energie solară și stocarea de energie.

─ În ce marjă de timp credeți că se va realiza noua Strategie Energetică pentru următorii 20 de ani?

─ Latinii spuneau „Festina lente”. Am mai spus-o și cu alte ocazii, stra tegia energetică ruptă de o strategie de țară, nu poate fi vi a-bi lă. Fără certitudinea dezvoltării industriei, a irigațiilor în agricultură, co relate cu programele de eficiență

e nergetică și cu evaluarea corectă a duratei de viață a instalațiilor e xistente și o corelare cu strategia e nergetică europeană (și nu numai) orice construcție nu poate asigura co erența unui program pentru ur-mă torii 20 de ani.

─ În încheiere, vă rog frumos, da că vreți, să răspundeți la câ teva întrebări mai puțin convenționale.

─ Sigur că da, cu mare plăcere.

„Am un mare respect pentru oameni”

─ Care este principala dum neavoastră trăsătură de caracter?

─ Cred că seriozitatea și tratarea cu responsabilitate a lucrurilor e sențiale. În plus, am un mare res-pect pentru oamenii cu care lucrez și nu numai.

─ Ce vă emoționează cel mai mult?

─ Muzica bună la o extremă şi su fe-rinţa umană la cealaltă.

─ Cum reacționați când sunteți supărat?

─ De obicei, reacționez … prin tăcere! La supărare poţi spune lucruri pe care ulterior le poti regreta amarnic. La limită, pot reacţiona chiar violent (a nu se înţelege agresiv!), dar nu-mai atunci când motivele țin de lipsa de cuvânt a cuiva, de minciună, de incorectitudine evidentă sau de nesimțire.

─ Dar când sunteți fericit?

─ Complexul de factori care ge ne-rează momentele de fericire variază de la o muzică bună, o companie plăcută, un succes îndelung muncit, bucuria unei persoane apropiate (și nu neaparat) la a cărei realizare ai contribuit.

─ Ce hobby aveți?

─ Mai multe. Călătoriile, sportul, arta.

─ Ce apreciați cel mai mult la oameni?

─ Comportamentul civilizat, co rec-ti tudinea, empatia pentru cei mai neajutorați.

─ Ce apreciază colaboratorii la dumneavoastră?

─ Probabil faptul că nu mi-am pierdut reperele inițiale în cei 25 de ani în care am avut responsabilități în funcții de conducere. Poate fi și fap tul că privesc pe fiecare dintre ei ca pe un coleg, nu ca un subordonat și nu le-a fost rușine cu modul în ca-re i-am reprezentat.

─ Ce vă relaxează cel mai mult după o zi grea de muncă?

─ Greu de spus. Depinde de ora la care se încheie acea zi, care de obicei este târzie. Oricum, încerc să fac o separație fermă între ac-ti vitatea de la companie și viața de fa milie, așa că, un drum cu mașina, la viteză mică, spre casă, departe de asaltul știrilor „bombă”, este un exercițiu cotidian.

─ Practicați vreun sport?

─ Ori de cîte ori am ocazia, înot, merg mult pe jos, schiez, joc tenis de câmp (mai rar) și, mai nou, iau lecții de golf. În tinerețe, am prac ti cat judo, volei și am trăit chiar ex periența unui portar de handbal (zâmbește).

─ Ce carte aveți acum pe noptieră?

─ „The Crash of 2016” de Thom Hartmann, cărți de golf și, în per ma-nen ță, cursuri de limba germană.

octombrie 2015 37

Teancul este mult mai mare, dar ma rele meu regret este că timpul alocat cititului este substanțial sub nivelul dorinței.

─ Știu că sunteți meloman. Este unul din modul dumneavoastră de relaxare?

─ Da, categoric! Viața mi-a oferit șan a să asist la mari momente mu-zi cale, în țară și în străinătate.

─ Cât din timpul dumneavoastră acordați prietenilor adevărați?

─ Unora dintre ei, cum sunt unii din colegii mei, am șansa să le acord mult timp. Altora, din diverse mo-ti ve, mult prea puțin. Dar o bucurie mică poate deveni o mare bucurie dacă ai parte de ea alături de pri-e teni. Viața mi-a dat șansa să am multe bucurii.

─ Ce nu vă lipsește niciodată din servietă?

─ Hârtii de citit! Şi mai recent tableta!

─ Dar de pe birou?

─ Computerul și, din păcate, o scrumieră.

─ Aveți un fiu. Cu o activitate complexă ca a dumneavoastră, cât din timp reușiți săi acordați fiului dumneavoastră?

─ Probabil insuficient dar, pentru un băiat, prezența peste un anumit nivel poate îngrădi evoluția sa, mai ales de la o anumită vârstă. Suntem însă foarte apropiați, iar asta se con struiește în timp.

─ Ce doreați să deveniți când erați copil?

─ Inginer sau arhitect. Mă imaginam în totdeauna în fața unei planșete. Oricum, nu lider de organizație.

─ Vi sa propus să rămâneți defi nitiv în vreuna din țările unde ați avut proiecte?

─ Da, dar nu a fost niciodată o va ri-antă pe care să o iau în calcul.

─ Unde vă place să petreceți vacanțele și cum?

─ Vacanțele noastre sunt foarte ac-tive. Dorim să vedem cât mai multe locuri noi, iar excursiile în stră-inatate, organizate meticulos și documentat de soţia mea, sunt de câţiva ani alegerea firească. Iar dacă reușim să includem și un concert sau un spectacol de operă, cu atât mai bine. Iarna este des ti nată schiului.

─ Cui ați dori uneori să spuneți „mulțumesc”?

─ Sunt mulți cărora poți să le spui „mulțumesc”, dacă ești atent la cei din jurul tău. De la foarte mulţi oa-meni ai mereu ceva de învățat. De-pin de de tine să-ți consolidezi setul de valori pe care să-l îmbogățești permanent.

─ Ce vă uimește cel mai mult în lu mea noastră?

─ Cât de mult se îndepărtează lumea de la valorile fundamentale și cât de ușor se lasă furată de aparenţă și manipulare.

─ Dar în energetică?

─ Lipsa de viziune și faptul că ig no-răm ideea că energia nu mai este de mult o marfă, ci o necesitate fundamentală.

─ Ce vă doriți cel mai mult în prezent?

─ Sănătate. Mai puțină vehemență în mediul exterior. Rațiune și e ficiență în deciziile economice.

─ Domnule președinte, grație acestui interviu am aflat și des pre OMUL care se află în spatele profesionistului Viorel Gafița, ce ea ce îmi doream de multă vre me. Tocmai pentru că știu cât de prețios este timpul pentru dumneavoastră, vă mulțumesc foarte mult pentru răbdarea și gentilețea cu care ați răspuns în trebărilor mele, pentru modul cald și deschis în care a decurs di alogul nostru și pentru faptul că miați demonstrat că noțiunea de „gentleman” mai există încă în lumea noastră, ceea ce es te motivant întro societate ca re, după cum am remarcat amândoi, parcă involuează uneori în ultima vreme.

Vă doresc să realizați în con ti nuare proiecte la fel de frumoase și reușite ca și până acum, să vi se îndeplinească dorințele și să aveți parte de multă sănătate și viață lungă pentru a pu tea fi martor la diminuarea ve hemenței din mediul exterior și la consolidarea rațiunii și e ficienței deciziilor economice de la noi și nu numai. n 1 octombrie 2015

38 octombrie 2015

DECLARAȚIA VLER*)Adoptată la Workshopul „Viziunea VLER privind Strategia Energetică a

României 20152035”

Viziune-Leadership-Energie-Responsabilitate = VLER

Introducere

Workshopul „Viziunea VLER privind Strategia Energetică a României 20152035” a fost organizat de CNR-CME și Programul VLER în data de 20 august 2015, în ideea lansării inițiativei tinerilor VLER de a se implica activ în realizarea Strategiei Energetice Naționale pentru perioada 2015-2035.

Structura workshopului VLER a fost atractivă, iar discuțiile proactive generate de moderatorii celor două secțiuni s-a dovedit a fi extrem de utilă și productivă. Workshopul a fost structurat în două secțiuni, cu câte trei prezentări fiecare, la care au lucrat șase echipe, fiecare din ele cu câte un team-leader. Pe perioada pregătirii workshopului au fost alături de noi domnii dr. ing. Gheorghe Bălan, prof. dr. ing. Virgil Mușatescu, dr. ing. Anton Vlădescu, ing. Dragoș Gabor, dr. ing. Valeriu Binig, cărora le adresăm mulțumiri. Workshopul, moderat de prof. Elena Ratcu, managerul Programului VLER i-a avut ca moderatori pe domnii prof. dr. ing. Virgil Mușatescu, consilier CNR-CME și dr. ing. Valeriu Binig, manager partner Ernst & Young.

Cuvintele de salut din Sesiunea de Deschidere a workshopului VLER au fost adresate de domnii prof.dr.ing. Mihai Albulescu, Secretar de Stat – Ministerul Energiei, dr.ing. Iulian Iancu, președintele CNR-CME, dr.ing. Mihai Mihăiță, Președintele Academiei de Stiințe Tehnice din România și președintele AGIR, cu un mesaj din partea domnului Acad. prof.dr. Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române, care au apreciat în mod deosebit ideea organizării unui workshop VLER cu o temă atât de actuală și importantă și au subliniat importanța implicării tinerei generații de energeticieni în realizarea obiectivelor energetice de mâine.

„Suntem convinși că tinerii energeticieni de azi și viitorii posibili lideri de mâine, cu potențialul lor, cu tinerețea și curajul specific vârstei, cu informațiile tehnologice de ultimă oră la care au permanent acces vor fi capabili să aducă valoare adăugată sectorului energetic românesc, să se implice activ la creionarea unui viitor energetic sustenabil, să schimbe mentalități și să participe la deciziile importante ce se vor lua în următorii ani la nivel național și mondial. CNR-CME își exprimă totala deschidere privind cooptarea de tineri energeticieni din cadrul Programului VLER și va acorda întregul său sprijin tinerei generații de profesioniști energeticieni” a subliniat dl. Iulian Iancu în deschiderea evenimentului.

La eveniment au participat aproximativ 100 de participanți, reprezentanți ai unor prestigioase companii și firme de stat și private, ai mediului academic, membri, colaboratori și parteneri ai CNR-CME.

DECLARAȚIA VLERprivind noua Strategia Energetică a României

Preambul

Considerând importanța încurajării dezvoltării capabilităților tinerei generații de energeticieni,

Considerind că World Energy Council prin Programul „Future Energy Leaders- FEL” și CNR-CME, prin Programul „Viitorii Lideri Energeticieni din România-VLER” sprijină și promovează excelența în diversitate, în ideea formării unei noi generații de profesioniști și potențiali viitori lideri energeticieni care să demonstreze inteligența și capabilitatea tinerilor de a oferi soluții de succes provocărilor cu care se confruntă în prezent energetica națională și globală pentru creionarea unui viitor energetic sustenabil, cu implicații minime asupra mediului ambiant,

Considerând că tinerii VLER doresc să se implice activ în realizarea Strategiei Energetice Naționale pentru perioada 2015-2035, ca document riguros, sigur, și pe termen lung,

Considerând că workshopul VLER „Viziunea VLER privind Strategia Energetică a României 20152035”

octombrie 2015 39

organizat de CNR-CME și VLER în data de 20 august 2015 a reprezentat o provocare uriașă pe care tinerii VLER și-au asumat-o cu seriozitate, profesionalism, responsabilitate,

Considerând că provocarea este adresată de tinerii VLER în egală măsură participanților la eveniment, cât și factorilor de decizie economici si politici,

Considerând că tinerii energeticieni din cadrul Programului VLER, din dorința de a contribui la realizarea noii Strategii Energetice a României, au răspuns tuturor documentelor supuse dezbaterii publice de către Ministerul Energiei privind „Strategia Energetică Națională pe perioada 2015-2035 și perspective pentru 2050” și au elaborat pînă acum două Documente de Poziție VLER privitor la acest Document, transmise factorilor de decizie economici și politici.

Considerând că tinerilor energeticieni de astăzi și potențialiilor viitori lideri energeticieni le revine responsabilitatea de a schimba mentalități, de a se gândi la propriul lor viitor și la noile tehnologii energetice pe care ei înșiși le vor aplica în următorii 20 de ani,

Consiliul Director CNRCME și Comitetul de Conducere VLER adoptă

prezenta DECLARAȚIE VLER privind implicarea tinerilor energeticieni la redactarea noii Strategii Energetice a României, ca un document imperios necesar dezvoltării viitorului sustenabil în contextul schimbării noii paradigme energetice mondiale.

1. Recentele provocări ale istoriei, centralizate sub forma „Trilemei energiei″ lansată de către Consiliul Mondial al Energiei, impun noi direcții de acțiune - întrebarea nefiind cum sau din ce cauză, ci când.

2. Sustenabilitatea și securitatea energetică, suportabilitatea prețurilor la energie, competitivitatea și mediul înconjurător reprezintă premisele tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, iar perspectiva le poate considera deopotrivă o amenințare și o oportunitate.

3. Este imperios necesară realizarea unei Strategii Energetice a României bine fundamentată, bazată pe expertiza principalilor actori de pe piața de energie din România: operatorii energetici, specialiștii din cadrul institutelor de cercetare-dezvoltare și ITC, reprezentanții mediului academic, ai organismelor neguvernamentale în domeniu și ai asociațiilor consumatorilor.

4. Noua strategie energetică trebuie să contureze principalele direcții pentru fiecare subcapitol al sectorului energetic românesc și trebuie să reprezinte o bază solidă pentru un viitor consens politic asupra domeniului.

5. Strategia Energetică trebuie să acopere corect și obiectiv toate provocările viitoare ale sectorului energie-mediu din țara noastră și să armonizeze interesele tuturor părților implicate, inclusiv ale decidenților politici, astfel încât gradul de stabilitate și de predictibilitate ale cadrului legislativ să se constituie în garanții pentru întregul sector.

6. Odata definită Strategia Energetică, aceasta trebuie implementată de către stat prin politici guvernamentale de orientare a investițiilor, care să conducă la realizarea mixtului energetic preconizat, a ritmului de dezvoltare prevăzut și a accesibilității formelor de energie pentru populație și industriile naționale.

7. Având ca model experiența înaintașilor și expertiza contemporanilor, prin inteligența, capabilitatea, îndrăzneala și ideile noastre, tinerii VLER își exprimă disponibilitatea de a se implica activ la realizarea noii Strategii Energetice Naționale pe termen lung, în vederea elaborării unui document riguros, stabil - indiferent de schimbările guvernamentale, puternic și capabil să răspundă fluctuațiilor apărute în piața, flexibil la schimbarea condițiilor economice, atractiv pentru investitori. Conturarea strategiei să se realizeze pe termen lung, orientarea pe termen mediu, iar evaluarea și actualizarea pe termen scurt.

8. Acoperirea necesarului de energie și utilizarea rațională a acesteia trebuie să aibă în vedere limitarea poluării mediului ambiant. În acest sens, energia din surse regenerabile cu accent pe cea solară și eoliană, promovarea biomasei și a surselor geotermale, gazele neconvenționale, vehiculele electrice, combustibilii off-shore de mare adâncime, tehnologiile off-grid și micro-grid, complexele de tip smart house, smart grid şi smart city, utilizarea eficientă a energiei și stocarea acesteia, tehnologiile de captare şi stocare a dioxidului de carbon (CCS), realizarea la nivel operațional a generației a IV-a de reactoare cu fisiune nucleară cu neutroni rapizi vor reprezenta deja tehnologii uzuale pentru energetica anului 2035, pe care tinerii de azi și viitorii profesioniști energeticieni de mâine le vor fi asimilat și le vor fi stăpânit cu pricepere până atunci. Pentru a atinge aceste obiective, tinerii au nevoie de

40 octombrie 2015

suportul specialiștilor de astăzi, ingineri, economiști, finanțiști, oameni de știință și oameni de afaceri, decidenți politici și economici care să fie pasionați și conștienți de utilizarea cu resposabilitate a resurselor planetei.

9. Tinerii VLER susțin că o bază solidă a politicii energetice va fi garantată de o securitate națională energetică bine implementată, corelată cu celelalte strategii de securitate și cu planul național de dezvoltare, urmată de competitivitatea energetică, susținută de programe de eficiență energetică.

10. Este necesar un cadru legislativ și fiscal predictibil și performant, care va determina un preț suportabil al facturii pentru consumator și va limita efectele schimbărilor climatice.

11. Cheia succesului energiei într-o lume în schimbare aparține în egală măsură și tinerilor profesioniști în domeniul energetic. Provocările sunt mari, iar tinerii energeticieni din cadrul Programului VLER, CNR-CME, acceptă și primesc aceaste provocări, cu dorința ca rezultatul scontat să fie pe măsură.

12. Tinerii VLER își asumă cu responsabilitate viziunea necesară unei schimbari reale a paradigmei energetice, pe baza unui set solid de valori care sa vină în întâmpinarea unor evoluții tehnologice și tendințe colaterale ale sectorului energie-mediu (evoluții geopolitice, modele socio-economice, curente ideologice etc), precum și viziunea privind armonizarea legislației energetice românești, legislația europeană la nivelul anului 2035.

Concluziile și recomandările Workshopului „Viziunea VLER privind Strategia Energetică a României 20152035”

Concluziile și recomandările rezultate din cele șase prezentări ale tinerilor energeticieni VLER, care au abordat câteva din aspectele considerate de VLER a fi abordate de către noua Strategie Energetică Națională sunt prezentate în cele ce urmează.

Sesiunea I: Viziunea VLER privind sectorul energetic românesc Moderator: dr.ing. Valeriu Binig Manager partner Ernst & Young

Lucrarea 1. Analiza SWOT a sectorului energetic în România Team Leader: ing. George Constantin, Romelectro SA, membru VLER Colaborator: ing. Andrei Covatariu, Enel Energie, membru VLER

Dezvoltarea organică a sectorului energetic pe parcursul secolului trecut a evoluat într-un cumul de puncte forte disponibile în prezent, atât de ordin material - prin resurse și infrastructură, cât și de ordin uman - prin experiență și „know-how” specific. La polul opus, contextul nesustenabilității se transpune într-o pronunțată antagonie, derivând puterea în deficiențe: depreciere, uzură și ineficiență globală, instabilitate și subfinanțare. Pe termen lung, viitorul aparține în mod cert cercetării, dezvoltării și inovării, pe când efecte imediate se pot obține din eficientizare și interconectare. Nu în ultimul rând, marile semne de întrebare sunt generate de tendința de descentralizare, interdependența sectorială accentuată și, cel mai important în termeni social-demografici, vulnerabilitatea monoindustrială.

Concluzii:

1. Contextul unei imagini de ansamblu a numerelor mari, dar și a lipsei conexiunilor intercompartimentale, face ca obiectivitatea să devină în sine un atribut intangibil, menținând în schimb flexibilitatea în ceea ce privește prioritățile și direcțiile de acțiune. 2. În viziunea VLER, traseul critic pornește de la certitudinea descentralizării, continuă cu obținerea finanțării necesare, intră în linie dreaptă prin cercetare, dezvoltare și inovare, pentru ca în final să acceseze pe deplin potențialul disponibil.

3. Energia a fost, este și va fi întotdeauna, singura variabilă și rămâne forma în care o regăsim. 4. Recentele provocări ale istoriei, centralizate sub forma Trilemei Energiei, impun noi direcții de acțiune - întrebarea nefiind cum sau din ce cauză, ci când. 5. Sustenabilitatea și securitatea energetică, suportabilitatea prețului la energie, competitivitatea și mediul sunt premisele tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, iar perspectiva le poate considera amenințare și oportunitate deopotrivă.

octombrie 2015 41

6. Din fericire, în universul energiei nu există un răspuns universal valabil, iar problemele nu pot fi rezolvate în același mod în care au fost inițiate.7. Realizăm un paradox al epocii: experiența se poate dovedi inutilă în absența dinamismului și șanse se pot irosi prin subestimarea timpului.8. Constanta a rămas a riscului, iar importanța a deficiențelor.

Recomandări:

1. Conturarea strategiei pe termen lung, orientare pe termen mediu, evaluare și actualizare pe termen scurt. 2. Despre strategie, în energie, nu numai pe hârtie.

Lucrarea 2. Viziunea sustenabilă în energie Team leaders: ec. Mihai Vilt, Forte Gaz GN, membru VLER drd. Luminița Durău, CNR-CME, membru VLER Colaboratori: ec. Alina Matei- Aventero SRL, George Roșca-UPB, dr.ing. George Popescu-ICSITPML Craiova, prof. Violeta Pera, CNR-CME, arh. Ioana Prodan, EFdeN, membri VLER

Sustenabilitatea sistemului energetic național este unul din vectorii importanți care ar trebui să provoace insomnii decidenților economici și politici din țara noastră, deoarece întreruperile în alimentarea cu energie pot crea daune de mii de euro și pot periclita toate sectoarele de activitate. Sustenabilitatea energetică rezultă din siguranța în alimentarea cu energie și gaze care implică:- Utilizarea optimă a resurselor existente pentru reducerea pierderilor în generare/ transport/ distribuție- Resursele existente pe piață (cărbune, nuclear, hidro, gaze naturale, petrol, energia din surse regenerabile) utilizate astfel încăt să răspundă cererii și ofertei și, totodată, să asigure siguranța în alimentare și creșterea numărului de localități conectate la rețeaua electrică. - Creșterea gradului de electrificare a României prin accesarea de fonduri europene pentru îmbunătățirea rețelelor de transport / distribuție- Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție- Pierderile din rețele care se reflectă în factura consumatorului - Creșterea numărului de conectori internaționali pe rețelele de gaze și/sau energie pentru o mai bună utilizare a resurselor la nivel regional.

Concluzii:

1. Sistemul energetic național reprezintă oxigenul întregii economii a României a cărui sustenabilitate poate decide dezvoltarea sau stagnarea economiei acestei țări2. Privitor la utilitatea schemelor de sprijin introduse de România în sectorul energetic, opinia noastră este că statul a intervenit în industria energetică și în cea consumatoare fără a fi avut foarte clar definit impactul măsurilor, distorsionând astfel mecanismele de piață prin care se formează prețurile, încărcând anumite părți cu costuri și eliminând costurile altora, ceea ce efectiv duce la distorsionarea mediului competițional, cum ar fi de exemplu exceptarea unor consumatori de la plata Certificatelor Verzi, fără a se explica ce se va face cu excedentul de certificate creat, ori acordarea unei scheme de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă fără o limită de investiții la nivel de sistem ceea ce a creat imposibilitatea asumării obligațiilor inițiale și modificarea drastică a mecanismului post-factum. 3. România ar trebui să permită exportul de energie electrică și de gaze indigene pentru maximizarea profitului companiilor de energie și de gaze. Concomitent, acești producători ar trebui stimulați să folosească acest profit suplimentar pentru dezvoltarea de noi zăcăminte de gaze naturale și pentru creșterea investițiilor realizate fie pentru construirea de noi centrale cu emisii scăzute de carbon, fie pentru creșterea eficienței energetice. 4. Industria românească este energo-intensivă și mare utilizatoare de gaz, însă România nu ar trebui să alinieze prețul gazului indigen la nivelul gazului de import, ci ar trebui să tranzacționeze liber energie electrică și gaze, neexistand vreun element de referință decât tranzacțiile libere.5. Creșterea gradului de energie utilizată în România s-ar putea stimula prin mai multe modalități: una dintre acestea este creșterea investițiilor la noi în țară. Mai multe investiții înseamnă mai multe locuri de muncă, mai multă energie utilizată, înseamnă o industrie care se dezvoltă. Însă pentru creșterea investițiilor este nevoie de un cadru legal stabil, de relaxare fiscală, de predictibilitate. O a doua modalitate este dezvoltarea agriculturii și implicit a sistemelor de irigații. Mai multă apă utilizată pentru producerea recoltelor înseamnă mai multă energie utilizată. Nu în ultimul rand, utilizarea energiei electrice este întotdeauna legată și de costul acesteia, peste un anumit nivel de preț devin rentabile investițiile în eficientizare care la rândul lor scad consumul, va trebui găsit un echilibru (pe care doar piața îl poate oferi) între cost și beneficii.

42 octombrie 2015

Recomandări:

1. Abundența resurselor energetice indigene ne–ar putea transforma într-un jucător important la nivel regional în privința exportului de energie electrică și de gaze naturale cu condiția ca resursele să fie utilizate într-un mod optim. 2. Statul nu ar trebui să rămână principalul investitor în sectorul energetic deoarece nu are resursele financiare și/sau interesele necesare pentru realizarea investițiilor.

3. Statul ar trebui să creeze condiții favorabile investitorilor, să stabilească regulile jocului după care ar trebui să se realizeze investițiile și să nu se mai implice în activitatea operatorilor economici pentru că nu face decât să distorsioneze activitatea acestora și să le sporească ineficiența în raport cu competiția internă și sau externă. Motivul principal este acela că statul nu poate acționa ca un agent economic normal care are ca țintă profitul el având multe alte teme de interes care de multe ori intră în conflict cu profitul (teme sociale/de mediu/politice, samd.)4. În calitatea sa de actor principal în sectorul energetic, statul ar trebui să creeze condițiile propice pentru realizarea de investiții în eficiență energetică, în retehnologizarea grupurilor vechi pentru reducerea emisiilor de CO2 și să prezinte studii bine fundamentate cu analize de impact extinse astfel încât piața să poată identifica cele mai bune soluții pe termen scurt, mediu și lung.”

Lucrarea 3. Rolul statului în definirea politicii energetice naționale Team-leader: ing. Ioana Raluca Gafton, Ernst & Young, membru VLER Colaboratori: ing. Stefan Voicu, Adrem Invest, ing. George Constantin- Romelectro, ing. Mihai Toader-Pasti, Energo Dynamics, ing. Marius Lefter, energynomics.ro

Raportându-ne la contextul actual al României, definirea rolului statului în politicile energetice este o condiție sine-qua-non. Pentru a aloca corect rolul statului în politica energetică este imperativ necesară realizarea unei analize a evoluției consumului de energie. Dacă, în ultimele două decade, la nivelul Uniunii Europene, evoluția PIB-ului era strâns corelată cu evoluția cererii de energie, pentru orizontul 2015-2035, acești indicatori vor deveni antagonici, situându-se într-o relație de invers proporționalitate. Motivul pentru care cererea de energie va fi decelerată este influențată de aplicarea măsurilor și a instrumentelor de eficiență energetică cât și de schimbările climatice ce vor determina o abordare a politicilor energiei mult mai orientate spre sustenabilitate.

Fundamentul sănătos al strategiei energetice naționale este acela că România trebuie să asigure atingerea unor obiective SMART. Tinerii VLER susțin că statul ar trebui să joace rolul unui vizionar în definirea politicii sectorului energetic. De aceea, statul trebuie să gândească și să creioneze un plan de dezvoltare economică și socială, care să răspundă nevoilor următorilor ani și care să traseze liniile directoare de dezvoltare. Este datoria statului să specifice criteriile ce vor fi folosite în alegerea sectoarelor cheie de dezvoltare, fie că este vorba de criterii economice, de accesibilitate, de protecția mediului. În acest sens, nu va mai exista posibilitatea unei dezvoltări haotice, iar viziunea strategică a sectorului va fi corelată pe termen mediu și lung cu implicațiile actuale și viitoare, politice sau geostrategice.

Tinerii VLER consideră că statul trebuie să permită și să susțină armonizarea intereselor mai multor „participanți” în sectorul energetic, privind noile proiecte de investiții cu cele ale producătorilor existenți, ale distribuitorilor, ale furnizorilor și ale consumatorilor de energie. În acest sens, noi susținem că statul este dator să asigure securitate energetică, ca parte componentă a securității naționale, politice, economice și sociale. Securitatea energetică constituie fundamentul pe care se poate construi strategia energetică națională și care, totodată, corespunde și răspunde nevoii de a garanta siguranța și confortul cetățenilor țării.

De asemenea, considerăm că este de datoria statului să își mențină și să susțină specificitatea în fața Uniunii Europene, deoarece România este țară de frontieră, cu un singur furnizor de gaz natural, în timp ce alte state membre se pot aproviziona din mai multe surse. Este de dorit ca statul roman să „adapteze” celelalte strategii europene, astfel încât să „reproducă” cerințele europene în condițiile actuale ale sectorului energetic.

Pe baza experienței Strategiilor Energetice Naționale realizate de până acum, care au reprezentat culegeri de intenții, cu diferențe în abordare datorită doctrinei partidului politic, statul este dator să creeze o nouă Strategia Energetică Națională, adaptată noilor dezvoltări tehnologice și a trendului european care să fie independentă de aspectele politice și aprobată ca lege. Astfel, va fi asigurată autonomia și stabilitatea strategiei energetice.

octombrie 2015 43

Concluzii:

1. Statul trebuie sa analizeze lucid stadiul actual al sectorului energetic și să ia în considerare particularitățile acestuia, deoarece indiferent de performanța sistemului propus în susținerea strategiei naționale viitoare, există încă anumite bariere ce derivă din trecut, asemenea unor moșteniri care trebuie ameliorată. 2. Statul este responsabil de garantarea și asigurarea unui capital uman adecvat în pozițiile decidente. Ca atare, este stringent necesară alocarea unor resurse umane, financiare și instituționale competente, prin intermediul cărora să se realizeze implementarea și monitorizarea strategiei energetice. Statul trebuie să își consolideze și să-și întărească „capacitățile administrative”, în scopul garantării securității naționale și energetice, competitivității, sustenabilității și suportabilității facturii. 3. Având în vedere particularitățile sistemului energetic, statul ar trebui să-și creeze un cadru politic și de reglementare puternic, performant, care să-i permită susținerea poziției unice, independenței energetice în fața celorlalte țări din acest pact european. În acest sens, trebuie mediată comunicarea permanentă și colaborarea cu delegația României, la nivelul dezbaterilor ce sunt purtate la Strasbourg, Bruxelles cu reprezentanții Uniunii Europene.

Recomandări:

1. Tinerii VLER susțin că statul trebuie să joace un rol important și definitoriu în trecerea consumatorului final de pe ultima poziție din lanțul de P-T-D-F-C în centrul acestui sistem. De aceea, statul trebuie să asigure informarea și educarea consumatorilor finali, indiferent de situație, ca de exemplu: eficiența energetică, informații legate de o schimbare a furnizorului, instalarea unui contor inteligent, sau altele.2. În contextul liberalizării pieței de energie, prin intermediul educării, statul își va proteja consumatorii finali de „abuzurile” unor companii de furnizare de servicii, care vor veni cu propuneri de prețuri ne-competitive. Statul trebuie să asigure protecția datelor referitoare la comportamentul consumatorului final și să gestioneze atent aceste informații doar pentru stabilirea consumului de energie, și nu în alte scopuri. Astfel, o nouă dimensiune a comunicării de date și a internetului va trebui luată în considerare de către stat, și anume, cybersecurity-ul, care va augmenta și contura noțiunea de securitate națională. Următoarea dilemă care se naște va fi corelată de sursele de finanțare sau de bugetul pe care statul ar trebui să-l aloce pentru îndeplinirea în condiții de imparțialitate și transparență a informării consumatorilor.3. Statul trebuie să susțină și să obțină un consens politic, dar și asumarea unei direcții de dezvoltare a României, astfel încât, indiferent de partidele politice care se succed la guvernare, să se respecte angajamentele asumate și să se garanteze continuitatea în luarea și în implementarea deciziilor pe termen lung. Statul trebuie să asigure un cadru legislativ și de reglementare stabil, predictibil și transparent, prin intermediul căruia România va atrage cu mai mult succes atenția, interesul investitorilor internaționali, obținând astfel finanțări de la acești actori importanți în dezvoltarea sectorului energetic. Mai mult decât atât, statul trebuie să aibă în vedere o abordare sistematică și simultană cu „încurajarea” investițiilor, mergând pe restructurări și reglementări în acest sector. El ar trebui să dețină „pachete majoritare” doar în sectoarele de mare importanță strategică, precum sectorul nuclear sau al liniilor de înaltă tensiune, poziție ce îi va oferi posibilitatea de a urmări investițiile în modernizarea acestor sub-sectoare.4. Statul trebuie să sprijine inovarea și cercetarea, deoarece România va trebui să investească în soluții moderne și în „energii curate”. Exportul de energie nu trebuie încurajat, deoarece se face la costul variabil pe termen mediu și nu pe termen lung - care ar acoperi cheltuielile de modernizare / întreținere. Ar trebui militat pentru un export al produselor finite, care să încorporeze aceste costuri. Astfel de ramuri îi permit țării să câștige avantaje și atuuri competitive internaționale și să își optimizeze atingerea obiectivelor strategice.5. Pentru a-și menține poziția independentă și pentru a atrage investitori, statul trebuie să devină investitor minoritar, iar orice investiție în sector trebuie supusă analizei UE și trebuie să răspundă unei investiții de tip Market Economic Investment Test, în care statul este pus în situația de a justifica investiția în condiții nediscriminatorii.

Recomandare finală:

În definirea politicii energetice, statul ar trebui să guverneze asupra respectării și îndeplinirii echilibrului perfect al celor 4 piloni energetici (securitate, competitivitate, suportabilitate și sustenabilitate). Mai mult decât atât, ar trebui să analizeze, prin prisma acestor piloni, interesele tuturor stakeholder-ilor, care reprezintă, până la urmă, interesul întregii societăți. Încercând o ierarhizare forțată a acestor piloni, tinerii VLER susțin că o baza solidă a politicii energetice va fi garantată de o securitate națională energetică bine implementată și corelată cu celelalte strategii de securitate și cu planul național de dezvoltare, urmată de competitivitatea energetică, susținută de programe de eficiență energetică cât și de cadru legislativ și fiscal predictibil și performant, care va determina un preț suportabil al facturii pentru consumator și va limita efectele schimbărilor climatice.

44 octombrie 2015

Sesiunea II: Provocări majore în dezvoltarea sectorului energiei în România Moderator : prof.dr.ing. Virgil Mușatescu, consilier CNRCME

Lucrarea 4. Rolul nuclearului în energetică Team leaders: ing. Marius Scutaru, Elcomex IEA, membru VLER ing. Emil Macovei, Nuclearelectrica, membru VLER

În prezent România se confruntă cu o serie de mari provocări privind capacitățile de producere a energiei electrice, deoarece multe dintre acestea și-au depășit durata tehnică de viață și au devenit neeconomice și poluante. Ca atare, România trebuie să pună în operare capacități energetice noi, competitive și cu utilizare de tehnologii curate, care să acopere deficitul de capacitate apreciat că va apărea după 2015, cu tendințe clare de adâncire după 2020–2025, în contextul obiectivelor ambițioase de decarbonizare la nivel european, de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030. În prezent în România se exploatează Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, echipate cu reactoare de tip CANDU 6, care utilizează apa grea și uraniul natural.

Creșterea capacității energetice a Centralei Nucleare de la Cernavodă cu încă două unități nucleare a fost identificată ca fiind soluția optimă de acoperire a deficitului de capacitate după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic și al termenului de realizare, cât și din perspectiva utilizării resurselor interne și infrastructurii naționale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU. Totodată, finalizarea Proiectului Unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavodă, are în vedere valorificarea unor active existente, având o valoare considerabilă, aflate în patrimoniul public - apa grea și octoxid de uraniu - și respectiv în patrimoniul Societății Naționale Nuclearelectrica S.A.

Proiectul nuclear de la Cernavodă se încadrează în categoria investițiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon, absolut necesare pentru România, în contextul obiectivelor foarte ambițioase de decarbonizare la nivel european, până în anul 2030. În același timp, trebuie să avem în vedere faptul că asemenea proiecte de anvergură sunt caracterizate de infuzii de capital majore în perioada de construcție, dar cu venituri sigure și stabile în perioada de exploatare (capacitățile nucleare funcționează în baza curbei de sarcină, pe o perioadă de 50 de ani, având o contribuție majoră la asigurarea securității Sistemului Electroenergetic Național).

Concluzii:

1. În România, energia nucleară reprezintă o alternativă sustenabilă pentru crearea unui portofoliu echilibrat de surse de producere a energiei. Importanța energiei nucleare este de asemenea menționată și în Stategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, având în vedere resursele limitate de gaze naturale și cărbune, precum și nevoia de a produce energie electrică la prețuri competitive și cu emisii reduse de CO2.

2. Având în vedere schimbările ce se petrec la nivel mondial și european, devine esențială realizarea unei noi Strategii Energetice Naționale în concordanță cu obiectivele noii politici a UE, pentru o Energie Competitivă și Sigură, care să exprime în mod clar atît principalele obiective, cât și definirea priorităților de acțiune, în contextul unei piețe libere.

Recomandări:

1. Noua strategie energetică a României pentru perioada 2015-2035, ar trebui să urmărească următoarele obiective: a) Securitatea aprovizionării cu energie și asigurarea dezvoltării economico – sociale, în contextul unei viitoare cereri de energie în creștere; b) Asigurarea competitivității economice prin menținerea unui preț suportabil la consumatorii finali; c) Protecția mediului prin limitarea efectelor schimbărilor climatice. Pentru a răspunde acestor trei teme majore, România va avea în vedere realizarea unui mix energetic diversificat, echilibrat, cu utilizarea eficientă a tuturor resurselor de energie primară interne, precum și a tehnologiilor moderne ce permit utilizarea pe termen lung a combustibililor fosili cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, a surselor de energie regenerabilă precum și energia nucleară. 2. Sunt necesare mecanisme suport care să faciliteze realizarea investițiilor mari de infrastructură energetică, bazate pe principiile pieței libere de energie și cu respectarea reglementărilor europene privind transparența, competiția și ajutorul de stat.3. Strategia energetică trebuie să țină cont de realitățile din teren.

Lucrarea 5. Noile tehnologii emergente Team leader: ing. Adrian Stratulat, Energo Dynamics, membru VLER Una din caracteristicile principale ale Programului VLER este viziunea, atribut de bază al unui lider adevărat.

octombrie 2015 45

Pentru a putea realiza o schimbare reală, trebuie să ne asumăm o viziune care pornește de la un set de valori și vine în întâmpinarea unor evoluții tehnologice și tendințe ce vin din afara sectorului (evoluții geopolitice, modele socio-economice, curente ideologice etc)

Orizontul de timp al următorilor 20 de ani va aduce, cu siguranță, schimbări majore în ceea ce privește organizarea sistemului energetic național și a mixtului energetic. Trendurile majore se vor sprijini atât pe evoluția tehnologiilor emergente, cât și pe un cumul de factori socio-economici sau de natură geopolitică. Dintre acestea, cele care au cel mai mare potențial de a realiza o transformare sistemică sunt:

• Generarea distribuită, care va duce la schimbări privind raporturile dintre producători și consumatori, precum și natura rețelei de transport și distribuție.• Integrarea masivă a surselor regenerabile de energie cu ajutorul stocării va conduce la modificări sistemice în ceea ce privește mixtul energetic și utilizarea resurselor de hidrocarburi, ce se vor reorienta spre nișe.• Conceptele social-economice și de „securitate energetică”, „independența energetică”, „săracie energetică” etc, tind să modifice cadrul politicilor de stat în domeniul energiei, conducând spre noțiunea de drepturi energetice ale consumatorului.• Electrificarea va deveni un proces ce va canibaliza uzul casnic al gazului natural și va cunoaște o reînnoită penetrare în teritoriu prin structuri off-grid și micro-grid.• Problemele energiei termice vor cunoaște o posibilă rezolvare prin utilizarea cogenerării de înaltă eficiență, cu sprijin din partea dezvoltării sectorului biomasă și geotermal.• Eficientizarea energetică completată de progresele în domeniul automatizărilor vor conduce la o decuplare accentuată a intensității energetice de evoluția PIB-ului.

Concluzii:

1. Referitor la rolul hidrogenului în orizontul 2035 și după, se poate afirma că potențialul pilelor de hidrogen este în mare parte neexplorat, însă principala sa utilizare în domeniul transporturilor este umbrită de evoluția stelară a mașinilor electrice cu baterii, iar acest trend probabil că va continua accentuat în următorii 10-15 ani.2. Pentru rezolvarea problemei energiei termice, cogenerarea de înaltă eficiență folosind biomasa lemnoasă în exces sau resturile menajere, precum și energia geotermală promit multe pentru un sistem de încălzire descentralizat.3. Viitorul tehnologiilor de colectare și stocare a CO2 în România reprezintă o temă complexă, însă pe un orizont de timp scurt și mediu nu vor aduce o schimbare semnificativă.4. Privitor la șansele gazelor din surse neconvenționale în mixtul energetic al României, riscurile tehnologice sunt inerente. Problema majoră a tehnologiei nu o reprezintă însă percepția publicului, ci costurile mari și evoluția pieții internaționale de hidrocarburi.

Mesaj:

Sectorul energetic, în accepțiunea modernă a termenului, are o foarte lungă tradiție în România. De la primele sonde de petrol din lume și primele orașe electrificate, țara noastră are o puternică și frumoasă tradiție în această industrie. Timpul însă curge etern la vale, iar în aval ne așteaptă modificări sistemice. De la generarea distribuită și cogenerarea de înaltă eficiență cu biomasa și până la vehiculele electrice și fuziune nucleară, felul în care producem și consumăm energia se va schimba. De noi depinde doar cum ne poziționam față de această realitate: Fie ne vom lăsa pradă curentului, precum un buștean în apă, fie vom alege să fim campioni la canotaj.

Lucrarea 6. Tinerii în sectorul energetic Team leader: ing. Claudiu-Marius Butacu , EFdeN, membru VLER

Colaboratori: ing. Mihai Toader-Pasti, EFdeN, arh. Ioana Prodan, EFdeN, ing. Andrei Covatariu, membri VLER

Sunt câteva întrebări extrem de pertinente care au nevoie de răspunsuri la fel de pertinente

1. Sunt tinerii o voce acum în sectorul energetic? 2. De ce ar trebui tinerii să fie implicați? 3. Care sunt strategiile de implementare și integrare a lor în programe destinate tinerilor, în industria energetică din România, în institute de cercetare-dezvoltare și în mediul academic?4. Care ar trebui să fie primii pași în acest sens?

46 octombrie 2015

Tinerii energeticieni de astăzi și potențialii lideri energeticieni de mâine reprezintă o legătură intrinsecă între triada universități (formarea educațională), sectorul public (legislație și administrație) și sectorul privat (resurse, investiții, vise devenite realitate).

În ultima vreme tinerii se îmbogățesc cu foarte multe cunoștințe și experiențe care îi vor ajuta să facă drumul lor spre centrul Universului, indiferent de căile pe care le-au ales. Unele dintre acestea pot contribui la a face lumea mai bună.

Schimbările climatice și tranziția către un viitor energetic durabil este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă în prezent lumea. Deși problemele au rădăcini în trecut, tinerii se vor confrunta cu efectele lor și moșteni responsabilitatea de a implementa soluții. Complexitatea schimbărilor climatice și interconectarea acestora cu alte probleme - presupun soluții complexe. În scopul de a crea o traiectorie sustenabilă în viitorul apropiat, trebuie să luăm în considerare întregul sistem, interdependențele sale, consecințele prevăzute și neprevăzute ale oricăror acțiuni, și cele mai eficiente pârghii de schimbare.

Concluzii: 1. Tinerii, energetica, educația, cele mai bune practici, mentorship (transferul de cunoștințe de la seniori la juniori) reprezintă un set de valori care trebuie încurajat, susținut de către societate și angajatori2. Tinerii nu reprezintă în prezent o voce puternică din multiple cauze: • Lipsa unei strategii coerente în sectorul energetic național care conduce la un colaps privitor la atragerea de noi tineri absolvenți și la specializarea acestora pentru continuitatea proiectelor energetice • Receptivitate scazută din partea companiilor/firmelor față de potențialul tinerilor absolvenți ai secțiilor cu profil energetic/tehnic • Lipsa practicii în producție pe durata cursurilor universitare și a internship -ului • Lipsa motivației și a stimulentelor acordate de către angajatori

3. Avantajele implicării tinerilor în comunitatea energetică:• Dezvoltarea profesională și personală • Interdisciplinaritatea și multidisciplinaritatea • Încurajarea dezvoltării spre cei trei poli de dezvoltare ITC, agricultură, turism și energie• Recunoașterea valorii și a importanței voluntariatului

Recomandări:

1. Este necesară pregătirea interdisciplinară, deoarece structura specializărilor din cadrul universităților lor de profil nu se corelează întotdeauna cu realitatea de pe piața muncii.2. Se simte uneori nevoia unui consilier vocațional din cadrul facultăților, care să îndrume și să ghideze tinerii în funcție de potențial și de necesarul forței de muncă specializată.3. Asemenea unor programe aplicate în alte state ne adresăm studenților și absolvenților din toate domeniile academice ce vor avea ocazia de a participa la ateliere de lucru interactive, conduse de facilitatori pregătiți, pentru a lucra prin propriile soluții pentru atenuarea schimbărilor climatice și asigurarea unei tranziții de energie care pot limita problemele apărute. Acționând ca într-un mediu de afaceri internaționale și asemenea liderilor guvernamentali, studenții pot ajunge să propună acțiuni în domeniul eficienței energetice, a energiei din surse regenerabile, politica economică de utilizare a resurselor precum și alte măsuri. Participanții trebuie să coopereze și să negocieze astfel putem să dezvoltăm un model de bune practici ce ne va pregăti pentru preocupări/directive europene conforme cu strategiile europene.4. Efectul strategiilor și direcțiilor existente pe diferite zone de interes: instituțional, organizațional, imobiliar, sensibilizare și conștientizare poate fi de mare interes din momentul în care acțiunile tinerilor se regăsesc în activitățile zilnice. Observăm cum tinerii luptă pentru mediul în care trăiesc și vor să asigure un mediu propice de dezvoltare următoarelor generații.

O altă direcție de urmat atât pentru formarea tinerilor cât și pentru dezvoltarea încrederii de sine urmând sfaturilor celor cu experiență într-un proiect de mentorship, unde discuții cu specialiști din domeniu pot creiona noi strategii și dezvoltarea unor mese rotunde de dezbateri și pot genera noi propuneri fezabile de implementare a unor noi strategii.

Succesul înseamnă ani mulți de trudă, dar constă în voința de a învinge. Tinerii VLER iți asumă această trudă și doresc să fie învingători.

octombrie 2015 47

Ilustrația de mai jos, „Succesul este un iceberg” realizată de ing. Marius Scutaru, Elcomex IEA, membru VLER, demonstrează fața nevăzută a succesului. Te poți bucura cu adevărat de succes, numai atunci când acesta este obținut prin multă trudă, dedicație, pasiune.

*) Programul Viitorii Lideri Energeticieni ai României (VLER), inițiat și coordonat de CNR-CME este alini at la Programul Fu-ture Energy Leaders- FEL-100, promovat de către Consiliul Mondial al Energiei.

Pro gramul VLER reprezintă o rețea formată din cei mai buni tineri profesioniști din diverse sectoare de activitate ale industriei energe ti ce, companii și firme de stat și private, mediul academic, societatea civilă și antreprenoriat. Obiectivul principal al Program-ului VLER es te promovarea excelenței în diversitate, în ideea formării unei noi generații de profesioniști și potențiali viitori lideri ener-geticieni ca re să demonstreze inteligența și capabilitatea tinerilor de a oferi soluții de succes provocărilor cu care se confruntă în prez-ent e nergetica națională și globală pentru creionarea unui viitor energetic sustenabil, cu implicații minime asupra mediului ambiant.

Directorul general executiv al CNR-CME este dr. ing. Gheorghe Bălan, managerul Programului VLER este prof. Elena Ratcu, iar coodonator este conf. dr. ing. Lucian Toma.

Coordonatori: dr. ing. Gheorghe BĂLAN, prof. Elena RATCU, prof. dr. ing. Virgil MUȘATESCU, dr. ing. Valeriu BINIG

Autorii lucrărilor prezentate în cadrul workshopului: ing. George CONSTANTIN, ing. Mihai VILT, drd. Luminița DURĂU, ing. Ioana Raluca GAFTON, ing. Emil MACOVEI, ing. Marius SCUTARU, ing. Adrian STRATULAT, ing. Claudiu BUTACU

Au colaborat: ing. Dragoș GABOR, ing. Anton VLĂDESCU, ing. Andrei COVATARIU, drd. Luminița DURĂU, ec. Alina MATEI, ing. George ROȘCA, dr. ing George POPESCU, prof. Violeta PERA, arh. Ioana PRODAN, ing. Stefan VOICU, ing. Mihai Toader-PASTI, ing. Marius LEFTER

Editor: prof. Elena RATCU

48 octombrie 2015

octombrie 2015 49

Așteptată cu mult interes, a văzut lumina tiparului cartea „Seniorii energiei: Dialoguri de suflet”, în în grijirea editorială a domnului dr. ing. Ioan Ganea și a doamnei Mihaela Măriuță, cu o copertă inspirată rod al cooperării dintre ing. Ion Marin și a utoarea volumului, doamna Elena Ratcu, consilier CNR-CME.Așa cum mărturisește autoarea în pre față, i-a „hărăzit Dumnezeu o ac-tivitate profesională desfășurată în-tre oameni cu totul speciali, de la care a învățat și învață continuu. Do-meniul energetic, domeniu de elită al economiei românești și, mi-aș permite să adaug, al tu tu ror economiilor din lume, cu prin de spe cialiști de cea mai înaltă cla să, cu rol covârșitor în for-ma rea și dezvoltarea industriei și școlii e nergetice românești și în cre io narea unui viitor sustenabil al sec torului energiei electrice din România”.„Volumul I „SENIORII ENERGIEI. Dialoguri de suflet” aduce în fața ci titorilor doar o parte din elita e nergeticienilor români care au ri-dicat această profesie la cele mai înalte valențe senioriale, tran s for mân d-o în una din cele mai nobile me serii”, mai spune autoarea.Primul volum al lucrării „Seniorii e nergiei: Dialoguri de suflet” a dună între coperțile sale 31 de di a loguri realizate cu personalități e minente ale sectorului energie-me diu, sintagma „seniorii energiei” a vând de fapt, în concepția a utoarei semnificația de elită a e nergeticienilor români.Nici nu știu dacă a fost în intenția măr-turisită sau nu a autoarei, dar acest prim volum include în tre coperțile sale o simbolistică e moționantă: se deschide cu in ter viul luat „Doamnei energeticii ro mânești” – venerabila Hermina Albert și se încheie cu „Seniorul” –i negalabilul Călin-Andrei Mihăileanu.Și, dacă Doamna Hermina Albert măr-turisește, încă de la început că: „ul-timul lucru la care m-am gândit în

copilărie era acela că o să fiu in giner” și asta n-a împiedicat-o să ajungă un profesionist de ex cep ție în ingineria electricității, în ce ea ce-l privește pe Călin-Andrei Mihăileanu, destinul pare că l-a hă răzit pentru meseria de in gi-ner electrotehnic, dublată de o cul tu-ră profundă dobândită încă din co pi lă-ria-i arădeană, în familia-i de oa meni așezați, intelectuali de rasă și patrioți declarați.În interviurile luate, autoarea a re-u șit să se strecoare, cu delicateță, în intimitatea profesională a celor cu care discuta, dar și în viața per-sonală a fiecăruia, ilustrând, mai ales pentru generația tânără, mo dul în care aceștia s-au format ca profesioniști și ca oameni, lăsând fi ecare în parte, o contribuție im por tantă din iscusința

proprie, dar și din viața lor pentru formarea și dez voltarea sistemului energetic ro mâ nesc, a energeticii din România, în strânsă legătură cu grijă față de me diul ce ne înconjoară.Din nefericire, trei din cei intervievați de ja au părăsit în neființă rude și pri-eteni, locuri de muncă și tovarăși de studii și/sau de activitate, ne mai-apucând să vadă această carte.Prin grija autoarei și a secretariatului e xecutiv al CNR-CME, a directorului ge neral executiv personal s-a avut în vedere că personalitățile in ter vievate să acopere toate sfe re le energeticii de la formele pri ma re, până la forma sa cea mai ge ne ra li za tă, energia electrică.Toate interviurile cuprinse în pri mul volum al lucrării „Seniorii e nergiei: Dialoguri de suflet” au fost publicate, într-o formă uneori re dusă, în buletinul informativ al CNR-CM, „Mesagerul Energetic”.Lu crarea „Seniorii energiei: Di a lo guri de suflet”, vol. I a apărut într-o ți nută grafică de excepție, la Editura AGIR, în luna septembrie 2015, cu un bogat conținut fotografic, color.Având în vedere că în Mesagerul E nergetic continuă, după cum con-sta tăm, să apară interviuri sub for-ma dialogurilor de suflet, avem de-ja convingerea că nu va trece mul tă vreme și ne vom întâlni cu vo lu mul doi și, dacă nouă cititorilor și autoarei Ella Ratcu, timpul ne va în gădui, cu un al treilea, al patrulea ... volum.Aștept, în ce mă privește, să citesc și dialoguri de suflet cu mai tinerii a postoli pe altarul energeticii sau/și al mediului.Personal sunt foarte mulțumit că, în că din primul volum, și-a găsit lo cul di a-lo gul cu un energetician din Re publica soră, Moldova, și am spe ran ța că nu va rămâne singular.În final, prinosul meu sincer autoarei și secretariatului executiv CNR-CME și, totodată, speranța și urarea la...cât mai multe asemenea apariții editoriale. n

Info CNR - CME Prezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR - CMESENIORII ENERGIEI Dialoguri de suflet Victor Vernescu, Consilier CNR-CME

50 octombrie 2015

IEAS 2015 Un eveniment smart întrun oraș smart

Am pus punct ediției a 11-a a expoziției de echipamente electrice și automatizări, IEAS, adăugăm curând o virgulă și începem lucrul pentru ediția cu numărul 12. International Electric & Automation Show, IEAS, este un eveniment ce nu mai are nevoie de o descriere detaliată, acesta de ve nind un eveniment de referință pen tru industria din România. IEAS are loc anual, în luna septembrie, în lo cația Palatului Parlamentului din București. Ca în fiecare an evenimentul IEAS a adunat companiile reprezentative din industrie, au fost prezente în expoziție atât ca expozanți cât și ca vizitatori. Numărul expozanților nu a depăşit 100 de companii, fiind ocupată capacitatea maximă, de 3.600 mp, din Palatul Parlamentului. Anul acesta s-a resimțit o creștere pentru companiile din străinătate, acestea fiind prezente în număr mai mare față de anul anterior. Au participat companii din țări precum Bulgaria, Cehia, Italia, Germania, Polonia, Turcia și Ungaria.

IEAS 2015 s-a desfăşurat sub sloganul „Smart Event in a Smart City!” și a plasat în centrul atenției e chipamente și tehnologii dedicate e nergiei electrice, automatizări in-dus triale, tehnologii și aplicații smart destinate orașelor dar și mul te inovații pentru industria din România. Timp de 4 zile a proximativ 3000 de specialişti au vi zitat evenimentul.

În zona intrării în eveniment a fost prezentat copacul solar, o instalație urbană de socializare care îşi propune să vină în întâmpinarea nevoilor societății de azi. Este încărcător de gadgeturi și mașini electrice, furnizează energie rețelei energetice a orașului, integrează un Wi-Fi cloud gratuit, iluminează noaptea și funcționează ca loc de întâlnire pentru comunități. Este un produs conceput și asamblat local, în România. Tot în zona de intrare au fost prezentate soluțiile

pentru stațiile de alimentare de-di cate automobilelor electrice, vizitatorii au avut posibilitatea să facă un test drive cu maşina electrică Zoe de la Renault și să va dă automobilul electric de la BMW i3. La interior vizitatorii au putut vedea aplicații inovative de-di cate orașelor, management-ului de trafic, iluminatului inteligent, sis teme pentru casa automatizată, de măsurare și control al mediului – dedicat atât consumatorului final cât și dezvoltatorilor, tehnologii fă ră fir pentru o mobilitate cres-cu tă, sisteme de automatizare indus trială, contoarele inteligente, cabluri rezistente în mediile ex tre-me și multe altele. Au fost prezente și imprimante 3D, sisteme de in-fotouch-uri industriale, roboți și so-luții de automatizare pentru aceștia dar și trotinete electrice.

Industria continuă să pună accentul principal pe eficiența energiei, pe reducerea costului și consumului de energie electrică dar și pe metodele de combatere a poluării.

În mijlocul evenimentului a stat con ceptul Smart City, ne-am dorit con ştientizarea acestui concept de către cei prezenți fapt pentru care cei interesați au putut lua parte la con ferința București pe ruta Smart City, aceasta a avut loc în prima zi a evenimentului în sala Nicolae Băl cescu. Conferința a plasat Bu-cu reștiul pe ruta smart și a realizat un studiu de caz având următoarele su biecte în discuție: „Proiecte Smart în Municipiul București: Cen-trul de Management Integrat pentru Si tuații de Urgență / Calea Victoriei - un spațiu pentru bicicliști și pi-etoni” alături de proiectele smart realizate deja în următoarele orașe din lume: Ierusalim și Buenos Aires, Hamburg și Londra. Invitații speciali ai acestui eveniment au fost: Raed Arafat, Secretar de Stat - Ministrul Afacerilor Interne, Narcis Cătălin Beciu, Secretar de Stat - Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și

Mijlocii și Mediului de Afaceri și arh. Gheorghe Patrașcu, Arhitect Șef al Municipiului București.

În cadrul evenimentului a avut loc și lansarea Asociației Smart City Pro, asociație ce are ca scop con-ştientizarea conceputului de Smart City, un concept foarte di na mic, un proces de transformare con ti-nuă prin inovare tehnologică, ur ba-nis tică și managerială, un concept ce înglobează elemente ce fac ca orașele să răspundă rapid cerințelor noastre, ca locuitori.

Evenimentul International E lectric & Automation Show s-a în cheiat și avem convingerea că am re-ușit să conturăm un eveniment Smart pentru industrie. IEAS ră-mâ ne partenerul de încredere pen-tru toți cei care activează în in dus-tri a de echipamente electrice și automatizări. Vă așteptăm alături de noi la edițiile următoare și vă re-co mandăm să rămâneţi conectați on line, pe site-ul www.ieas.ro, un-de vom posta impresii și imagini din cadrul ediției încheiate, dar și no u-tăți și știri din industrie. n

Organizatori: DK EXPO Str. Slt.Virgil Stoianovici, Nr. 4, Ap.3, Sector 1, București, ROMÂNIATelefon/ Fax: 0040-21-231 91 84, 0040-21-231 27 36email: office@dkexpo.ro www. ieas.ro

octombrie 2015 51

Smart Grid, un element esențial al arhitecturii orașelor inteligente

În contextul creşterii accelerate a populaţiei urbane, proiectele Smart City propun o abordare in te -grată a sistemelor esenţiale pentru funcţionarea unui oraş - energie, transport, alimentare cu apă, sănătate, securitate etc., astfel încât să asigure funcţionarea eficientă a in frastructurilor critice, reducerea con sumului şi a cheltuielilor şi aloca-rea optimă a resurselor existente.

Deşi mulţi specialişti evită să sta-bilească o ierarhie în acest ansamblu de priorităţi, energia reprezintă una dintre componentele - cheie. Şi asta nu doar pentru că mai mulţi locuitori în oraşe înseamnă un consum mai mare de energie (nu doar la nivelul consumatorilor fizici), ci pentru că problemele de du rată apărute la nivelul sisteme lor de producere, transport şi distribuţie a energiei generează, automat, încetarea funcţionării şi li-vrării celorlalte servicii esenţiale. Practic fiecare aspect al vieţii urba-ne - fie că vorbim de infrastructură fi zică, sisteme informatice sau de re ţele sociale - depinde intrinsec de reţelele de distribuţie a energiei electrice. Problema este însă că, în fața creşterii accelerate a nu-mă rului de locuitori ai oraşelor şi a cerinţelor de disponibilitate şi calitate a serviciilor, sistemele tra diţionale de livrare a energi ei nu mai fac faţă noilor cerinţe.

Se explică astfel de ce peste o treime din iniţiativele Smart City dema rate în Europa şi America de Nord prioritizează dezvoltarea pro-iec telor de tip „Smart Grid″. Dezvol-ta re, pentru că astfel de proiecte nu mai reprezintă de ani buni un element de noutate absolută - deşi i novaţiile la nivel tehnologic conti-nu ă să apară în mod constant -, iar beneficiile au fost probate deja în numeroase oraşe din întreaga lu me prin intermediul proiectelor - pi lot. Cu toate acestea, extinderea „piloţilor″ nu este un demers facil, pen tru că presupune integrarea „Utilităţilor″ într-o arhitectură

unita ră şi respectarea standardelor şi cerinţelor specifice, precum şi a po liticilor existente la nivel naţional.

Să luăm un exemplu concret - sis-temele de alimentare cu apă re pre-zintă unul dintre cei mai energofagi consumatori din cadrul fiecărui oraş de dimensiuni mari. Economiile la acest nivel se pot obţine, în principal, prin reducerea consumului de e nergie electrică în intervalele de vârf, când consumul este maxim şi energia are cel mai ridicat preţ. Prin co relarea celor două condiţionări - cum ar fi, de exemplu, utilizarea sis temelor de pompare în interva-le le orare cu un consum redus de energie -, se obţine nu doar o redu-ce re a valorii facturii energiei consu-mate pentru alimentarea cu apă, ci şi o creştere a nivelului de dispo-ni bilitate a serviciilor de livrare de energie către alte sisteme critice.

Acelaşi principiu poate fi adaptat şi aplicat, la scară mai mică, prin in termediul micro-rețelelor inte-li gen te („Smart micro-grids″) la nivelul clădirilor şi altor elemen-te de infrastructură importante în funcţionarea unui oraş (poliţie, spi-tale, pompieri, transport public, sisteme de dirijare a traficului, sis-te me de iluminare stradală etc.).

O reţea inteligentă utilizată în cadrul unei arhitecturi Smart City poate mo nitoriza, analiza, controla şi admi nistra cererea şi consumul de energie astfel încât să optimizeze con sumul şi cheltuielile la nivelul în tregului oraş. Iar beneficiile pe ca re „Reţelele inteligente″ de transport şi distribuţie a energiei le aduc în funcţionarea unui oraş nu pot fi ig norate, pentru că acoperă de la a utomatizări care generează câştiguri imediate la nivel operaţional şi reducerea efortului de management, pâ-nă la îmbunătăţirea nivelu lui de disponibilitate şi a ca li tăţii serviciilor li vrate, economii şi integrarea facilă a diferiţilor furnizori şi distri bu itori

de energie şi a surselor de energie al ternativă (o direcţie de dezvoltare în curajată din ce în ce mai activ în întreaga lume).

Un oraş nu poate fi numit inteligent dacă infrastructurile sale critice funcţionează utilizând reţele fra-gi le şi rigide de transmisie şi de distribuţie a energiei. Iar pentru ca ţările UE să se poată alinia obiectivului comunitar de eficiență energetică şi reducere a emisiilor no cive, au nevoie să extindă la sca-ra naţională proiectele Smart Grid, creând astfel premisele dez voltării oraşelor inteligente.

Viitorul orașelor din România va fi dezbătut pe 21 şi 22 octombrie în cadrul unui eveniment unic, Smart Cities of România, patronat de Primăria București și Ministerul Transporturilor. Inițiativele locale în do meniul orașelor inteligente, deși au debutat timid, înregistrează o creș-tere constantă şi se regăsesc nu doar în discursul public dar și în proiectele de digitizare a administrației sau de modernizare a infrastructurii. Ca răspuns la nevoia de informație actuală asupra acestui concept multi-disciplinar, ITS Events Management, împreună cu Asociația Română pentru Tehnică de Securitate, Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei și Organizația Română pentru Implementarea Sistemelor Inteligente de Transport au inițiat organizarea conferinței „Smart Cities of România″, prima conferință de amploare na ți o nală dedicată orașelor inteligente. Alături de prezentări în plen, ale unor vorbitori români și stră ini, confe rin ța aduce și o zonă ex-po zițională unde vor putea fi evaluate soluții și proiecte ale unor furnizori de renu me. Compania multinațională ZTE este principalul partener, iar printre susţinătorii principali se mai află Huawei, Luxten Greenlight, NEC, Siemens și Teamnet. Conferința va avea loc la Universitatea Politehnică Bucureşti, locul de întâlnire al edu ca-ției cu cercetarea și inovația. n

52 octombrie 2015

PARTENERI MEDIA

octombrie 2015 53

PARTENERI MEDIA

54 octombrie 2015

octombrie 2015 55

22 - 23 OCTOBER 2015

7th International Conferenceon Energy and Environment

Clean & Safe PowerIASI - ROMANIA

You are invited to participate in the 7th International Conference on Energy and Environment that will be held at Iasi, Romania

Iasi City is one of the oldest and one of the mostimportant sites of the country, where there has alwaysbeen strongly pulsated authentic Romanian life. TheCity, which is the Moldavian Capital, gave inestimablematerial and spiritual values to national patrimony,and has drawn glorious pages in the history of thecountry, lasting remained in people conscience.

We look forward to welcoming you to Iasi.

The International Conference on ENERGY andENVIRONMENT (CIEM) is organised by theUniversity POLITEHNICA of Bucharest, "GheorgheAsachi" Tehnical University of Iasi, WEC-RomanianNational Committee in collaboration with the mainRomanian companies, agencies and associations fromthe energy and environment sectors. The Conferenceis held under the auspices of Academy of RomanianScientists.

The aims of CIEM is to respond to challenges in therapidly developing fields of Power Engineering andEnvironmental Engineering, and to inspire bothresearch studies and practical applications bypromoting interaction among scientists fromuniversities, research institutions, and industry.

56 octombrie 2015

Mesagerul energetic 167 octombrie 2015

Documents