Mesagerul energetic 164 iulie 2015

ANUL XIV, NR. 164, iulie 2015

®

ISSN: 2066 - 4974

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

EDITORIALEuropa are nevoie de Coridorul Nord-Sud pentru a-și asigurasecuritatea și competitivitatea 2Europe needs the North-South Corridor if it is to be secure andcompetitive

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIESOperarea centralelor electrice eoliene și fotovoltaice în SEN 4The operation of the wind power plants and photovoltaic powerplants in the national power system

O soluție integrată de stocare a dioxidului de carbon și de valorificare a gazului metan din zăcământul carbonifer din Valea Jiului 10An integrated CO2 storage solution and methane gas exploitation in Jiu Valley coalfield

Provocările sectorului energetic japonez 19The Japanese power sector challenges

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Infrastructura gazelor 21The gas infrastructure

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITYInformații din „WORLD ENERGY FOCUS„ 25„WORLD ENERGY FOCUS„ News

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITYDispecerul Energetic Național (DEN) - 60 de ani de istorie,profesionalism, verticalitate, echilibru, siguranță 26The National Load Dispatch Centre (DEN) - 60 years of history,professionalism, verticality, balance, safety

Al 14-lea Congres Mondial al Energiei din Surse Regenerabile -WREC 2015 - Sinteza evenimentului 3014th World Renewable Energy Congress - WREC 2015 –Event summary

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGYDialog de suflet cu dl. Ion Merfu - Fost Director Transelectrica 35Interview with Mr. Ion Merfu – Former Transelectrica Director

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI |WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR O nouă structură a stațiilor de încărcare a vehiculelor electricepentru case inteligente și clădiri 42A new structure of the electric vehicles charging stations for smarthouses and buildings

INFO CNR-CMEPrezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CME 48

Sursa:www.ge.com

Sursa: Eco Solution

Recomandarea principală a ra por -tu lui este de a crea un set integratde legături ale energiei, tran spor tu -lui, şi digitale peste tot în EuropaCentrală. După cum s-a observatde către CEEP şi de către ConsiliulAtlantic, reţeaua ar trebui să se în -tin dă de la Marea Baltică la MareaAdriatică şi Marea Neagră. Com po -nen ţa sa de energie include o con -duc tă de gaz Swinoujscie (Polonia)şi Klaipeda (Lituania) până la KrkIsland (Croaţia), cu instalaţii a dec -va te de GNL. Alte proiecte deenergie esenţiale includ un set dein terconectori din Balcani careajung în Serbia, Macedonia, Bul ga -ri a şi alte naţiuni, precum şiCoridorul de Gaz Est-Vest care seîn tinde din Germania prin Polonia înUcraina.

Coridorul Nord-Sud este ne ce -sar nu numai pentru asigurareasecurităţii energetice, cât şipen tru sursele de energie di -ver sificate la preţuri ac ce si -bile. „În ceea ce ne priveşte caParteneri în Energie în EuropaCentrală, înţeleg faptul că accesulla o energie calculată în mod com -pe titiv este unul dintre motoarelecheie ale dezvoltării economiei. A -lă turi de producătorii de energie şicu industriile energo intensive, de -pu nem eforturi mari pentru a le dautilizatorilor şansa de a putea faceo alegere şi de a avea flexibilitate înce rere şi aprovizionare. Liniile e lec -tri ce, rutele de transport şi liniile detelecomunicație pe care le avem înve dere se întind de la Marea Baltică

la Marea Adriatică şi Marea Neagră.Acestea măresc securitatea a li men -tă rii cu energie prin construireaunei noi infrastructuri care să aducănoi surse de gaze, petrol şi energiee lectrică pe continent. Acesta esteîn tr-adevăr un proiect destul decom plex care implică angajamentulşi coordonarea unor parteneri nu -me roşi. Acesta este motivul pentrucare este necesară o acţiune ho tă -râ tă la nivelul UE şi nu doar la nivelregional. Ar trebui subliniată o sus -ţi nere pentru acest proces prinintermediul unor instrumente definan țare disponibile la nivelulComu nităţii, instituţiile financiareeuropene ar trebui să fie completim plicate,” a afirmat Pawel O le -chnowicz, Preşedinte al Co mi te tu -lui Director al Partenerilor în E ner -gi e din Europa Centrală.

Ar trebui întărită integrareaEuropei din Vest şi Centrale, nudoar prin tratate şi acţiuni po li -ti ce, ci şi prin intermediul in -ves tiţiilor în infrastructuraener getică. „Efortul de a construio Europă unită, liberă şi sigură tre -bu ie să continue. O piatră defunda ţie a acestei viziuni estefinalizarea unei pieţe europene u ni -ce. Aceasta nu este doar o ches ti u -ne de coeziune politică sau dereglementare. Este vorba de in fras -tructura care va uni economiileEuropei Centrale şi acea regiunedin vestul Europei. Coridorul Nord-Sud este esenţial pentru ca acea vi -zi une să devină realitate. Dacă seimplementează, Coridorul va aduceUE şi întregii comunităţi tran s at lan -ti ce beneficii strategice. Pe lângăin tegrarea economiilor din EuropaCentrală şi de Vest, acesta va spori

EditorialEuropa are nevoie de Coridorul Nord-Sud pentru a-șiasigura securitatea și competitivitatea *)

2 iulie 2015

O transformare fundamentală a sectorului energetic al Europei este necesară pentru a oferi statelor membreUE o energie sigură şi la un preț accesibil. Aceasta este concluzia principală a dezbaterii « CompletingEurope » - de la Coridorul Nord-Sud la o uniune a energiei, transportului şi telecomunicaţiilor care a fostorganizată în data de 21 aprilie în Katowice (Polonia). Membrii panelului care au reprezentat atât pieţe de energie din Europa cât şi instituţiile publice şi-au exprimatsusţinerea pentru propunerea Coridorului Nord-Sud în urma publicării recente a raportului Central EuropeEnergy Partners şi Atlantic Council.

*) Preluare din CEEP Report # 4 (30), April 2015

iulie 2015 3

se curitatea energetică a Europei, înpar te prin diversificarea alimentăriisale cu energie. Coridorul va creștede a se me nea competitivitatea e co -no mică şi reziliența Europei ca untot pe piaţa globa lă. Ultimul dar nucel din urmă, a van ta jele create decătre Coridorul Nord-Sud vor ajutaEuropa în în de pli ni rea obiectivelorprivind schimbările clima ti ce”, aafirmat Ian Brzezinski, Cer ce tă torPrin cipal la Brent Scowcroft Cen terpri vind Securitatea In ter na ţi o na lă,Consiliul Atlanticului.

Proiectele amintite în raportsunt în conformitate cu planulde investiţii al preşedinteluiJuncker de 315 miliarde euro şipa chetului Uniunii Energetice.„Obiectivul Uniunii E ner ge tice estede a oferi utilizatorilor europeni –atât gospodării cât şi com pa nii –energie la un preţ competitiv,accesibil, sigur şi durabil. În de pli -nirea acestui obiectiv implică otransformare fun damentală a sis -te mului energetic eu ropean. Acestase aplică nu numai la le gislaţie, ci şila infrastructură, care es te ac tu al -mente învechită şi nu este adec vatăpentru nevoile pieţei. Peste toateacestea, „insulele de energie” con -tinuă să existe deşi multe pieţe nusunt conectate în mod adecvat lavecinii lor. Acest lucru se adaugă lacos turile cu care se confruntă con -su matorii şi crează vul nerabilitateîn ceea ce priveşte se cu ri tateaener getică. Pentru acest motiv,Coridorul Nord-Sud ar trebui săser veas că drept unul dintre stâlpiide rezistenţă ai securităţii e ner ge ti -ce a Europei. Prin conectarea pie ţe -lor din Europa Centrală atât eleîntre ele cât şi cu cele din partea devest a continentului, Coridorul es tee senţial pentru îmbunătăţirea se cu -ri tăţii a limentării cu energie şi pen -tru întărirea pie ţei interne a UE, ” adeclarat Do mi nique Ristori, Di -rector General al Comisiei E u ro pe neDG Energy.

Provocarea principală a Co ri do -rului Nord-Sud este un an petermen lung – de ter mi na reamembrilor UE să se pună deacord cu privire la pri o ri ti za rea

acestui proiect. „La mai mult de10 ani de la cea mai mare extinderea UE, observăm că acest continentnu este în că conectat în intregiume,energia şi re sursele neputând săcircule liber acolo unde sunt maine cesare. Vestul Europei s-a in te -grat cu succes mai mult de o ju mă -tate de secol, în special în ceea cepri veşte conectările privind in fra -struc tu ra. Totuşi, statele membreale UE care au aderat după 2004din Europa Cen tra lă şi de Est încămai au mulţi paşi de parcurs înacest sens – în a deveni in ter co nec -ta te atât cu partea de vest cât şi cuaxa strategică nord-sud. Avem ne -vo ie de Coridorul Nord-Sud pentrua pune laolaltă regiunile din zonaMării Baltice, Adriatice şi ale MăriiNegre, dar şi de a integra întreagaUE, şi vecinii noştri în ComunitateaEnergetică, într-o pia ţă internă co e -zi vă a energiei. O piaţă în care in -dus tria poate prospera şi poateaduce noi locuri de muncă pe con ti -nent, şi unde utilizatorii de energiepot be ne fi ci a de facturi mai mici laenergie,” a anunţat ProfesorulJerzy Buzek, Pre şe dinte al Co mi -te tului ITRE din Par la men tul E u -ropean.

Coridorul Nord-Sud pune accentpe dez voltarea infrastructurii însec torul energetic. „Ca posesorde in fra struc tură energetică , ob -ser văm res pon sa bilitatea şi în ţe le -gem importanţa rolului nostru înconectarea pieţelor, care va aducenoi oportunităţi pentru com paniilenoastre de pe urma cărora vorbeneficia societăţile din întreaga re -gi une,” a subliniat Daivis Vir -bickas, Președinte al Co mi te tu luide Conducere şi CEO al Litgrid, o - peratorul sistemului de transport deenergie electrică din Lituania.

Coridorul Nord-Sud va stimulacrearea unei pieţe unice agazului şi va întări securitateaîn alimentarea cu gaz în re gi u -ne. „În Polonia, co ri do rul vaprezenta o infrastructură extinsă înpărțile de vest, sud şi est ale ţării.Da to rită acestui lucru, sistemulnos tru, va fi conectat în mod e fi ci -ent la acelea ale ve cinilor noştri şi

vor permite Poloniei şi altor țără dinCEE să fie alimentate din pie ţeleglo bale de GNL. În calitate de celmai mare operator de sistem detran sport din regiune, vom puteamo difica com plet schema de a li -men tare cu gaz din Polonia şi creapo sibilități tehnice pen tru tran spor -tul gazului prin Polonia în CentrulEuropei,” a subliniat Jan Cha -dam, Preşedinte al Comitetului deCon ducere al GAZ-SYSTEM.

În timp ce pieţele globale depetrol trec printr-o schimbaredinamică, situaţia politică dincâteva ţări este departe de a fistabilă. „Dacă e co no mi a e u ro pea -nă va continua să fie competitivăare nevoie să beneficieze de o se -cu ritate a surselor de alimentare cuenergie. Drumul către acesta treceprin Gdansk, acolo un terminal pe -tro lier modern este construit decătre PERN „Przyjazn”. Acesta vadi versifica sursele de alimentare cuhi drocarburi şi vor servi şi ca unprim pas real – în domeniul pe tro lu -lui- către crearea Coridorului nord-Sud de la Marea Baltică la MareaMediterană. Acesta va spori se cu ri -ta tea alimentărilor în regiune şi vaîmbunătăţi competitivitatea pe pie -ţe le globale,” a adăugat DariuszZawadka, Vicepreşedinte al Co mi -te tului PERN „Przyjazn”.

Costul total al acestor stâlpi de ho -tar şi al proiectelor strategice dinca drul proiectului Coridorul Nord-Sud este egal cu 50,5 miliardeeuro. Din această sumă, 27 mi li ar -de euro vor fi alocate pentru costulpro iectelor pentru sectorul e ner ge -tic (petrol, gaze, energie electrică),20 miliarde euro pentru transport şi3,5 miliarde euro pentru te le co mu -ni caţii. Aceste sume sunt doar omi că parte din investiţiile în in fra -struc tura necesară până în 2020, înli mita a 1,5-2 trilioane euro (sau ome die de 150-200 miliarde anual)scoa se în evidenţă de către ComisiaEuropeană în 2011. În jur de 1/3din bugetul anual al Uniunii E u ro -pene pentru infrastructură va fi ne -ce sar pentru a oferi o securitatestra tegică pe termen lung înEuropa. n

Operarea centralelor electrice eoliene și fotovoltaice înSEN Dr. ing. Doina Ilișiu, CN Transelectrica - UNO - DEN

Politici energetice

Prezența unui procent important de centrale electrice din surse regenerabile de energie are un impactputernic asupra funcționării și comportamentului SEN. Având în vedere faptul că obiectivul României în ceeace priveşte sursele regenerabile de energie a fost îndeplinit (20-20-20 conform acordului de la Kyoto șiDirectivei Europene 714/2009), se poate considera că, în timpul anului 2014, nivelul de integrare a CEE șiCEF este stabilizat, fără alte creşteri semnificative iar sistemul românesc începe să fie din ce în ce mai stabilîn noua structură de surse de generare. Care sunt aspectele importante de operare a SEN, comportamentulcentralelor electrice din surse regenerabile din punct de vedere al buclelor de reglaj, precum și impactul lorasupra sistemului, fac obiectul acestei lucrări evidenţiindu-se și tipul schemelor de reglaj, comportamentulcentralelor în mod normal cat şi în cazul incidentelor apărute în reţea. Sunt, de asemenea, analizateprincipalele soluții tehnice care pun în practică cerințele Normei Tehnice 30, respectiv Normei Tehnice 51 înceea ce privește schimbul de putere reactivă cu sistemul CEF şi CEE. Se evidenţiază modul de reglaj alcentralelor din surse regenerabile cu avantajele şi dezavantajele apărute în urma coabitării acestora cucentralele clasice şi cu utilizatorii activi ai reţelei.

1. Introducere

Sistemul Energetic Naţional (SEN) a cunoscut oprovocare importantă, atunci când a s-a confruntat, laînceputul anului 2013 cu mai mult de 24 000 de MW încentrale din surse regenerabile de energie, aprobaţiprin ATR, în condiţiile în care consumul mediu SEN estede 6500-7000 MW și obiectivul național asumat pentruintegrarea RES era de 4000 MW instalaţi în CEE și 260MW în CEF. Situația și-a urmat cursul, iar la sfârșitulanului 2014 erau puşi în funcțiune 74% din totalul CEE

preconizate a fi puse în funcţiune și 463% din putereaasumată în CEF, așa cum arată Figura 1.

O parte importantă a puterii instalate este re pre zen ta -tă de unități nedispecerizabile, ceea ce înseamnă u ni -tăți mai mici de 5 MW și care nu pot fi controlate înprocesul de echilibrare a puterii active.

Având în vedere evoluția actuală și ultimele măsurieco nomice adoptate, se consideră faptul că structurade putere instalată și disponibilă începe să fie maistabilă.

4 iulie 2015

Figura 1: Obiectivul privind integrarea centralelor electrice din surse regenerabile la 1.04.2015

Începând cu anul 2013, obiectivul principal a devenitstabilirea soluțiilor tehnice de funcționare pe termenlung și găsirea soluţiilor flexibile de control alproducției, capabile să facă față la toate cerințele deconsum, inclusiv în timpul iernii. Desigur, importanteste procentul de generare al SRE în diferite situații deexploatare. Figura 2 prezintă două situații diferite încazul în care procentul CEE este de 29% și CEF 10%,din totalul producției din datele respective.

Confruntându-se cu aceste probleme, DispecerulEnergetic Naţional a iniţiat mai multe acţiuni.

2. Conducerea prin dispecer

Pe parcursul integrării SRE au apărut două probleme:integrarea acestora în structura existentă adispecerului şi monitorizarea surselor volatile -cunoaşterea în timp real a mărimilor generate: putereactivă, reactivă, tensiune și frecvența sistemului înpunctul de cuplare. Numărul mare al centralelordispecerizabile noi apărute – peste 120, făceaimposibilă conducerea lor dintr-un singur punct – DEC.Luând în considerare dezvoltarea specifică a SRE înRomânia: CEE mari (200-600 MW în același PCC) șiCEF mari: (20-70 MW) urmate de un număr mare de

CEE şi CEF cu puteri instalate cuprinse între 5-10 MW,soluția de dispecerizare, control și monitorizare a fostaceea de a crea centre de dispecer locale (DLC).Acestea au fost create şi integrate în EMS- SCADAprin: 2 căi de comunicare, dintre care una - fibraoptică, linii telefonice directe, contracte speciale defuncționare cu responsabilități pentru cele 3 părțiimplicate: DLC, unități de producție şi OTS.

Astfel s-a reuşit monitorizarea şi controlul unui gradmare din SRE integrate. A fost creată o structură lanivel intermediar de dispecer, pentru a permite DEN-ului să coordoneze un număr mai restrâns de punctede control, un DLC fiind obligat să realizeze şi sătransmită ordinul de dispecer pentru un număr maimare de centrale. Prin urmare, a fost creat un numărde aproximativ 12 dispecere locale de centrală (DLC).

DLC reprezintă o structură de comandă care realizeazădispozițiile de dispecer ale OD și OTS, realizândcerințele celor doi operatori de rețea: prin punerea înaplicare a dispozițiilor ce țin de realizarea reglajuluitensiune - putere reactivă și a topologiei transmise deOD și variația puterii active transmisă de la DEN(DEC)- ca cerință de sistem. În acest fel DLCreprezintă locul de armonizare al cerințelor privindreglajul tensiune – putere reactivă solicitate de OD şiDispecerul Teritorial aferent.

3. Reglajul puterii active

Necesitatea reglajului puterii active la nivelulcentralelor din SRE este dată de fluctuația imprevizibilăa puterii dar mai ales de procentul mare (deseori peste35% din producție) de putere activă livrată în sistem înanumite momente (>2600 MW din CEE şi >800 MWdin CEF. De ce este îngrijorătoare o variaţie aşa demare a vitezei vântului? Deoarece mai mult de 92%din producţia în CEE este localizată în aceeaşi zonă, iarfluctuaţiile vântului pot conduce şi până la 2000 MW înCEE. S-au înregistrat variații de peste 1000 MW într-ooră. Variaţia instantanee a vântului nu poate fiprognozată. Figura 3, respectiv Figura 4 în cazul CEF,exemplifică aceste lucruri:

iulie 2015 5

Figura 2: Procentul de SRE în timpul unor zileatipice

Figura 3: Notificarea CEED, prognoza şi realizat în CEED

Cerințele privind realizarea reglajului puterii activesunt stipulate în cerințele tehnice de racordare –Norma Tehnică 51 - pentru CEE, respectiv NormaTehnică 30 pentru CEF, ambele având aceleași cerințeîn ceea ce privește controlul puterii active, dar și înregulamentele emise de ANRE (Autoritatea Naționalăde Reglementare - ANRE) – Ordinul ANRE nr. 74/2013.

Reglajul puterii active este dezvoltat individual înfiecare CEF sau CEE sau pentru două centrale electricedupă caz, de exemplu CEE Fântânele Est şi Vest.Această buclă de reglaj este verificată înainte cacentrala să fie pusă în funcţiune. Câteva exemple suntîn Figurile 5 şi 6:

Reglajul puterii active cu rampă directă sau con tro la bi -lă reprezintă primul pas în dezvoltarea schemelor dereglaj complexe, capabile de controlul (re du ce -rea/creşterea) zonelor de rețea cu multe centrale SREla apariția de congestii frecvente în cazul lipseiîntăririlo r de rețea.

4. Reglajul puterii reactive

Chiar dacă reglajul puterii reactive este dictat deasigurarea nivelului de tensiune necesar în diverselenoduri ale sistemului, influența lui principală șidefinitivă se remarcă în special în cazul centralelor dinSRE (cu putere instalată între 5-10 MW) conectate laMT, zone de rețea în care reglajul de tensiune serealizează de obicei manual, de către operatorul dedistribuţie.

Reglajul puterii reactive în cazul CEE şi CEF se rea li zea -ză în prezent automat, la valori de referință transmisede la DLC respectând dispoziția OD. Contribuția asupratensiunii a acestor centrale din SRE (conectate în MT)se calculează de OD. În multe cazuri (Dobrogea), CEEcu puteri instalate între 5-10 MW, capabile să realizezereglajul de tensiune, sunt folosite doar în acest mod decontrol. Este cazul centralelor dotate cu turbine eolieneGeneral Electric. CEE şi CEF mai mari de 10 MW,racordate la IT dintr-o staţie IT/MT, care funcţioneazăîn reglaj de tensiune, dar şi CEE şi CEF conectate labarele de MT ale aceleiaşi stații vor funcționa în modulde control putere reactivă (cum este cazul CEEBabadag 33,6 MW și CEE Babadag 8 MW sau CEF Izvorde lumină – ilustrat în figura 8). În același fel, dacăperformanțele tehnice ale CEE/CEF co nectate lanodurile rețelei adiacente au insen si bi li ta te mai marede reglaj și rampe mici în reglajul puterii re active,acestea vor funcţiona în modul de reglaj pu te rereactivă, iar reglajul tensiunii de alimentare, ca func țiede tip master, va fi realizat de centralele din zonă, maiperformante și care au o diagramă PQ mai largă.

Reglajul puterii reactive are influențe negative înfuncțiune și este de abandonat faţă de reglajul detensiune. Principalele aspecte negative ale funcţionăriiîn modul de reglaj putere reactivă sunt:

• Necesitatea modificării permanente a punctului defuncţionare pentru a acoperi necesităţile reţelei înmomente diferite ale zilei;

• Riscul de a nu se modifica punctul de funcţionarepentru situaţiile de vârf/gol de sarcină, poate aveaefecte negative importante;

6 iulie 2015

Figura 4: Variaţia producţiei în CEF

Figura 5: Exemplu de reglaj al puterii active încazul a două CEE conectate în acelaşi PCC

Figura 6: Exemplu de reglaj al puterii active într-oCEF cu rampă setată

iulie 2015 7

• Contribuție diferită în reglajul de tensiune legat degenerarea de putere activă sau fluctuația puteriiaparente în cazul unui scurtcircuit într-o zonă de rețea

• Nu este un reglaj care se poate adapta automat.

Un exemplu al influenţei diferite în tensiune la aceleaşitrepte de putere reactivă este prezentat în Figura 7.

În procesul de punere în funcţiune a reglajului puteriireactive este necesar să:

• se ia în considerare limitele de operare ale tur bi ne -lor/invertoarelor la nivelul JT;

• se implementeze un regulator de tip proporţional-in -tegrator cu funcţia de deconectare la viteze mari alevântului;

• se limiteze automat puterea reactivă a centralei înmomentul atingerii limitei turbinei eoliene/invertorului,sau limitei operării la JT;

• se calculeze totalul diagramelor PQ ale CEE/CEFracordate în acelaşi PCC şi să se implementeze însistemul de control al puterii reactive.

Reglajul de putere reactivă este în principal utilizat încazul staţiilor de 400/110 kV ca reglaj de tip slave încadrul reglajului de tensiune.

5. Reglajul de tensiune

Respectarea cerinţelor în ceea ce priveşte reglajul detensiune la nivelul CEE/CEF în interiorul diagramei PQ(fără limitarea la un factor de putere impus) reprezintăprimul pas pentru a realiza reglajul tensiunii într-ozonă a rețelei (reglaj secundar de tensiune) și reglajultensiunii la nivelul întregului sistem (reglaj terțiar detensiune) ca reglaj al tensiunii bazat pe câteva noduricontrolate.

Reglajul de tensiune se bazează pe operarea turbineieoliene/invertorului în modul de reglaj putere reactivăîn condiţiile variaţiei continue a set-point-ului de pu -tere reactivă. Continuarea reglării puterii reactivelivrate de CEE/CEF în scopul de a ajunge la nivelul detensiune necesar în zona controlată, elimină dezavan -ta jul reglajului direct al puterii reactive.

Reglajul tensiunii implică:

• Obligația reglării automate a ploturilor tran sfor ma -toarelor de IT/MT sau MT/ JT. Reglajul ploturilortransformatoarelor poate fi realizat în mod automatprin stabilirea unei valori de referință fixe pe parteatensiunii mai mici și o bandă acceptată de variație atensiunii (valori setate în regulatorul de ploturi altrafo), sau prin acțiunea directă asupra comutatoruluide ploturi, luând în considerare ordinul transmis deregulatorul de tensiune. Ultima soluție a fost aplicatăîn toate staţiile 400/100 kV unde au fost instalate CEFsau CEE-uri în SEN (Tariverde - regulator ASRU,Rahman - regulator ASRU & Stupina - Joint Controller -Siemens, CEF Izvoarele 1și 2);• Calculul automat şi continuu al punctelor de fun cţi o -na re pentru fiecare CEE/CEF. Calculul se bazează pedeterminarea în timp real a contribuţiei CEE/CEFasupra tensiunii şi a puterii aparente de scurtcircuit;• Implementarea diagramelor PQ ale fiecărei CEE/CEFîn regulatorul de tensiune;• Cunoaşterea topologiei staţiei şi implementareaaces teia în logica regulatoarelor aplicând toate regulileîn cazul modificării topologiei.

Reglajul de tensiune reprezintă modul curent în carefuncţionează CEE/CEF cu puteri instalate mai mari de10 MW şi pentru mai multe CEE/CEF mici de 5 MWconectate în acelaşi PCC. Regulatorul de tensiune esterealizat şi pus în funcţiune de prima CEE/CEF ce seconectează în respectivul PCC şi se ocupă ca toatecelelalte CEE/CEF să se integreze în regulatorul detensiune.

Un exemplu de reglaj de tensiune este prezentat maijos în Figura 9.

Figura 7 Reglajul puterii reactive şi contribuţia întensiune – cazul testelor unei CEF

Figura 8 Reglajul de tensiune la MT realizat de CEF

8 iulie 2015

Reglajul de tensiune şi-a dovedit e fi ci en -ţa în cazul va ri aţiilor mari de tensiunedin reţea (de co nec tări/conectări LEA saubobine de compensare etc.).

6. Aspecte specifice ale reglajuluitensiune-putere reactivă

Având în vedere că soluţiile de racordarela SEN a CEE/CEF se bazează pe racordîn LES, era absolut necesar să se adoptepre vederi speciale astfel încât să se e vi -te injecţia de putere reactivă în reţea;

• Obligaţia compensării puterii reactive,inclusiv în ca zul lipsei sursei primare dee nergie. Cerinţa se referă la asigurareaQ=0 MVAr schimbat cu sistemul lanivelul PCC. Maximum acceptat deinjecţie de putere reactivă este de 0,5MVAr în PCC cu tensiuni ≥ 110kV încazul lipsei sur sei primare de energie(vânt/soare);• Obligaţia de a lua măsuri speciale pen -tru a nu ră mâne co nectat la reţea cablulne compensat în cazul declanşării cen -tra lei electrice.

Prima cerinţă este una de capabilitate șidi mensionare, care trebuie asigurată înper manenţă în orice punct se ra cor dea -ză o centrală, inclusiv când putereaactivă este zero. Compensarea în timpulpro ducţiei de putere activă poate fiasigu rată de buclele de reglaj tensiune –pu tere reactivă având ca referinţăvalori le măsurate în PCC. Soluţia aleasătre bu ie să ţină cont de puterea reactivăprodusă pe bare şi contribuţia ei asupraten siunii. Bucla de reglaj poate să ia încon siderare fie măsurile de Q şi U lanive lul PCC, fie valorile măsurate lacentra lă și corectate prin calculul con tri -bu ţi ei puterii reactive şi tensiuniicablului de legatură până în PCC.

Compensarea puterii reactive introdusede LES în cazul lipsei sursei primare deenergie poate fi asigurată de turbinelee oliene – dacă acestea sunt echipate cusis temul "wind free", respectiv de in ver -

toa re – dacă acestea au activată funcţia@night. Pentru celelalte cazuri este ne -ce sară instalarea de echipamente a u xi li -a re de compensare a puterii reactive,cum ar fi bobine de compensare, SVCsau STATCOM. Majoritatea CEE care autur bine eoliene cu dublă alimentare(Vestas, Nordex, Repower, Gamesa) auin stalate bobine de compensare a puteriire active. Este foarte important ca acestebo bine să fie integrate în buclele de re -glaj tensiune-putere reactivă pentru a fisiguri că sunt conectate la valori mici aleP şi deconectate la valorile mai mari alepu terii active produsă de CEE. UneleCEE şi CEF preferă, din motive e co no mi -ce, să menţină conectată bobina pentruo bandă mai mare de putere activă şi săo deconecteze doar atunci când este ne -ce sar din punct de vedere al reglajuluiten siune-putere reactivă.

Pe de altă parte, sistemul este capabilsă conecteze/deconecteze e chi pa men te -le auxiliare de compensare: bobină decompensare/baterie de condensatoareîn cazul lipsei sursei primare de energieres pectând dispoziţiile de dispecer cupri vire la evoluţia tensiunii în PCC.

Pentru a evita rămânerea sub tensiune aLES şi fără compensare se poate realizate oretic prin instalarea echipamentuluide compensare în PCC, sau practic prinde conectarea automată a în tre ru pă to ru -lui din stație în cazul declanşării întreru -pă torului centralei respective. Aceas tăpro tecţie este implementată în toa tecentralele şi este testată în timpul pro -belor. Datorită acestei protecții s-au evi -tat unele situații de avarie.

7. Concluzii

Funcţionarea sigură a SEN în prezenţaunui număr mare de CEE şi CEF se da to -rea ză activităţii intense a UNO-DEN.Acest lucru implică o cunoaştere şi oanaliză profundă a tuturor e chi pa men te -lor şi a situaţiilor ce pot apărea în sis -

Figura 9: Reglajul de tensiune în staţia 400/110kV Tariverde

ANRE

www.agentianucleara.ro

www.elcen.ro

www.dalkia.ro

NOI ASIGURăMECHILIBRULwww.anre.ro

AGENţIA NAţIONALă PENTRU

RESURSE MINERALE

-ANRM-www.namr.ro

www.raten.ro

www.radet.ro

iulie 2015 9

tem. UNO-DEN s-a implicat total în pro -punerea, elaborarea şi promovarea re -gulilor de operare a centralelor (pen truDLC), buclelor de reglaj, protecţiilor, ano ilor soluţii tehnice, și urmărirea efec -te lor punerii în funcţiune şi mo ni to ri zăriicentralelor din surse regenerabile deenergie.

Astfel, la nivelul Dispecerului EnergeticNaţional a fost elaborată, promovată şiim pusă cu tenacitate:• o nouă structură de conducere prindis pecer, care deşi se bazează pe CodulTehnic al RET introduce ca element deno utate, adaptat situației SEN, DLC-u ri -lor care operează pe arii mari cu cen tra -le răspândite în zone de reţea diferite;• a solicitat reguli noi de operare a CEEşi CEF în piaţa de energie, bazate peimplementarea buclelor de re glaj deputere activă la nivelul centralei. Astfeleste po si bilă urmărirea consemnelor deputere activă, aceste consemne fiindtransmise automat, de la distanţă;• a implicat Operatorii de Distribuţiepro vocându-i să evolueze de la o struc -tură pasivă la una activă;• a elaborat/redactat principalele normeteh nice care vizează conectarea cen tra -le lor din SRE;• a elaborat şi pus în practică instituireaunui mecanism complex de su pra ve ghe -re (pentru prima oară în România), aprocesului de racordare, punere în fun -cţi une şi intrare în exploatare co mer ci a -lă a CEE/CEF aplicabil la toate grupurilenoi din sistem;• a contribuit fundamental la elaborareabu clelor de reglaj de tensiune în staţiileRET dar şi în principalele centrale. Ast -fel, aceste soluţii sunt adaptate fiecăruicaz concret, iar unele dintre acesteasunt unicat;• a iniţiat şi elaborat o soluţie unică şiino vativă de evi tare a rămânerii subten siune a LES la deconectarea cen tra -lei. Această soluţie este prima de acestfel în SEN şi deschide calea, alături dealte automatizări din SEN, la controlulau tomat a puterii evacuate din zone cumulte RES în cazul apariţiei congestiilorde reţea;• a promovat reglajul de tensiune în PCCşi îl susţine prin propuneri de noi re gle -men tări financiare;• a adus importante modificări sis te mu -lui EMS-SCADA prin integrarea cen tra le -lor SRE şi conectarea OTS-OD SCADA.

UNO-DEN a avut un aport decisiv la in -te grarea RES, realizând ordine şi struc -

turi ierarhizate de control şi mo ni -torizare în haosul creat de existenţa apes te 22000 MW aprobaţi spre co nec ta -re într-un sistem ener getic cu un con -sum mediu de 6500-7000 MW. În con di -ţi ile dezvoltării continue a RES şi lipsacon strân ge rilor în ceea ce priveşte în tă -ri rile de reţea, in sti tu i rea unor reguliteh nice aplicabile în punctul comun deco nectare de către gestionarii cen tra le -lor, introducerea regulilor de conducereşi de operare pe PE şi urmărirea per ma -nen tă a respectării cerinţelor tehnice şia regulilor legislative, sunt singurele căide asigurare a funcţionării optime aSEN.

Bibliografie:

[1] Ordinul pentru aprobarea Proceduriiprivind pu ne rea sub tensiune pentru pe -ri oada de probe și certificarea con for mi -tății tehnice a centralelor electriceeoliene și fotovoltaice, Ordinul ANRE nr.74-2013;[2] Ilişiu, Doina, “Classical versus re -new able unit tech nical requirements”,WEC REGIONAL ENERGY FORUM –FOREN 2010, Neptun, 13-17 June 2010,pu bli cată pe CD-ROM.[3] Ilişiu, Doina, Munteanu, Călin, "Theintegration of WPP in SEN. Challengesfor Transelectrica" ,"ENERGETICA" mon -thly magazine of scientific and technicali n formation - IRE Romanian National In -sti tute for the Development Studies andUse of Energy Sources, April 2009 (No.4).[4] Codul Tehnic al Reţelei Electrice deTran sport revizia 1, aprobat de ANREprin Ordinul nr. 20/ 27.08.2004.[5] Norma Tehnică “Condiţii tehnice dera cordare a centralelor electrice eolienela reţelele electrice de interes public" cumo dificările ulterioare – Ordinul ANREnr. 51/2009.[6] Norma Tehnică “Condiţii tehnice dera cordare a centralelor electrice fo to vol -ta ice la reţelele electrice de interes pu -blic" cu modificările ulterioare – OrdinulANRE nr. 30/2013.[7] Operational Procedure "Testing andacceptance into operation of the windpo wer plants in the point of view ofcom pliance with the requirements of theTech nical Code RET" TEL Code - 07 VOS-DN/120.[8] ENTSO-E Network Code for Re qui re -ments for Grid Connection Applicable toall Generators.[9] ENTSO‐E Network Code on DemandConnection. n

www.transelectrica.ro

sursa ta de energiewww.electrica.ro

www.hidroelectrica.ro

Siguranţă şi economicitatewww.nuclearelectrica.ro

www.opcom.ro

www.enel.ro

www.cenhd.ro

Complexul EnergeticOltenia SA

www.cenoltenia.ro

O soluție integrată de stocare a dioxidului de carbon șide valorificare a gazului metan din zăcământulcarbonifer din Valea Jiului Prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaș, prof. univ. dr. ing. Iosif Andraș, prof. univ. dr.ing. Sorin Mihai Radu, prof. univ. dr. ing. Iosif Gruneanțu, dr. ing. George Chiril,drd. ec. Eduard Mija, dr. ing. Cristian Tomescu, Universitatea din Petroșani

Rezumat

Lucrarea de faţă îşi propune săprezinte o soluţie pentru un ipoteticproiect integrat de captare şistocare a CO2 provenit de la ter mo -cen tralele beneficiare a huilei ex -tra se din bazinul carbonifer al VăiiJiului şi exploatarea con co mi ten tă ametanului adsorbit în stratele decărbune din bazin (sub de numireagenerică de gaz de mi nă), şi u ti li za -rea acestuia în aplicaţii energeticecare pot avea consecinţe favorabileîn reducerea costurilor de pro du ce -re a energiei termice şi electrice.

Depozitele de cărbune considerateneexploatabile din punct de vederetehnic sau economic, se pot con sti -tui în medii care pot asigura volumeimportante pentru stocarea di o xi -du lui de carbon rezultat în urmaprocesului de captare din fluxul ge -ne ral al gazelor de ardere de latermocentralele pe combustibili fo -sili sau din alte surse de emisie sta -ţi onare mari, deoarece cărbunele,prin structura sa microporoasă,poa te absorbi o serie de gaze pre -cum azotul, bioxidul de carbon şimetanul, cu precizarea că testele

de laborator au demonstrat căaces ta prezintă cea mai mare a fi ni -ta te pentru bioxidul de carbon.

Deoarece captarea, procesarea şitran sportul CO2 sunt tehnic re zol va -te, lucrarea pune accent în principalpe problema stocării respectiv acombinării acesteia cu înlocuirea şiextracţia forţată a metanului dinstratele de cărbune.

Ambele aceste procese au ca prin -ci pal parametru de influenţă ca pa -ci tatea de adsorbţie/ desorbţie acărbunelui relativ la CH4 şi CO2, peba za căreia se poate determinaatât conţinutul de metan desorbabilcât şi capacitatea de stocare a CO2.

Principalul rezultat al studiului estede monstrarea fezabilităţii acesteiteh nologii combinate, a căreiimple mentare ar contribui la re vi ta -li za rea activităţii miniere şi e ner ge -ti ce din Valea Jiului.

1.Introducere

Din paleta largă de opţiuni care vi -zea ză prevenirea schimbărilorclimatice, captarea şi stocareabi oxidului de carbon (teh no lo -

gi ile CCS), se recomandă ca ceamai promiţătoare opţiune datorităpotenţialului extrem de ridicat dere ducere a emisiilor de CO2 re zul ta -te în procesul de ardere a com bus -ti bililor fosili. În acelaşi timp trebuieavut în vedere faptul că tehnologiilede captare, lichefiere, și transport aCO2 beneficiază de avantajul e xis -ten ţei rezultatelor cercetării şi im -ple mentării de proiecte pilot careau avut ca scop demonstrarea fe za -bi lităţii tehnice, tehnologice şi e co -no mice a acestora.

Cu toate că tehnologiile CCS(definite în cadrul In ter go ver n -men tal Panel on ClimateChange, ca ,,procese teh no lo gi -ce ce constau în separarea CO2

pro venit din surse mari in dus -tri ale sau energetice staţionare,li chefierea acestuia şi tran spor -tul la o locaţie de stocare,injectarea lui în formaţiuni ge o -lo gice stabile, izolate faţă deatmosferă, care permit de po zi -ta rea CO2 în condiţii de si gu ran -ţă pentru perioade lungi detimp”), sunt cele mai promiţătoaredin punct de vedere al reducerii

The paper deals with a proposal of an integrated project for CO2 storage coming from the coal burning powerplants and a joint CH4 (so called CBM) recovery and its valorization in energetic applications which will lead toa substantial reduction of the delivering price for the produced energy.Coal deposits considered to be non-exploitable for technical or economic reasons are proven to be of majorimportance for the storage of CO2 captured from industrial burning installations because coal is characterizedby the existence of large volumes of micro-pores inside which are able to physically absorb various gases, onetone of coal containing even more than 25 m3 of absorbed methane, and at the same time it’s characterizedby higher affinity for carbon dioxide gas than for methane.Because the capture, processing and transport of carbon dioxide are technically resolved, the paper is focusedmainly on the issue of storage, and the joint process of methane gas replacement and its boosted deliveryfrom coal seams. In both these processes, the main issue is the adsorbtion /desorbtion capacity of the coalversus CO2 and CH4, on whose basis the methane amount and the carbon dioxide storing capacity can becalculated. The main outcome of the study is the proof of feasibility of this technology in the Jiu Valley coal basin, whichwill contribute to the revitalization of coal mining and energy production activity in the area.

10 iulie 2015

nivelului emisiilor de gaze cu efect deseră (GHG), în acest moment sunt încănerezolvate o serie de probleme de na -tu ră financiară, comercială, socială şilegis lativă, dar și cele tehnice, legate înspe cial de tehnologia de stocare, carepot influenţa decisiv implementarea şidez voltarea la scară globală a sistemelorCCS.

Ca urmare a procesului de restructurarea activităţii de extracţie a huilei din Va -lea Jiului, în acest moment activitateaminieră este concentrată numai în pe ri -me trele miniere care au putut asiguracondiţii geo-miniere optime pentru a pli -ca rea metodelor de exploatare care săasigure obţinerea celor mai bune re zul -ta te tehnico-economice.

Restrângerea perimetrelor şi închidereami nelor neperformante a condus la si tu -a ţia în care numai circa 30 % din totalulrezervelor geologice să se mai re gă -seas că în perimetrele aflate în con ce si u -ne, din care circa numai 5 % se re gă -seşte ca rezervă industrială.

Depozitele de cărbune considerate ne -ex ploatabile din punct de vedere tehnicsau economic, cum sunt cele din bazinulVăii Jiului, se pot constitui în medii carepot asigura volume importante pentrusto carea bioxidului de carbon rezultat înur ma procesului de captare din fluxulge neral al gazelor de ardere de la ter -mo centralele pe cărbune, iar în plus,injectarea dioxidului de carbon în stratulde cărbune poate stimula eliberarea ga -zu lui metan conținut în acestea, faptcare aduce un dublu beneficiu: unul demediu, prin evitarea emisiei în at mos fe -ră a unui posibil gaz cu efect de seră(CH4) și unul economic, prin va lo ri fi ca -rea acestuia ca sursă secundară deener gie sau materie primă pentru in dus -tri a chimică.

2. Stocarea CO2 în formaţiunigeologice

Pentru stocarea în formaţiuni geologice,bioxidul de carbon trebuie să fie maiîntâi comprimat până la atingerea stăriide fluid dens (stare supracritică), stareca re, pentru adâncimi de 800 m sau maimari, se menţine ca urmare a influenţeigra dientului geotermic şi a presiuniidez voltate de formaţiunile geologiceacoperitoare.

Din punct de vedere al formaţiunilorgeologice indicate pentru stocare, a ces -tea sunt reprezentate în principal dezăcăminte epuizate sau în curs de e pu i -za re de petrol şi gaze, stratele de căr bu -ne și formaţiunile acvifere saline demare adâncime, continentale sau sub -ma rine, accesul la formaţiunea des ti na -tă stocării realizându-se prin reţele deconducte.

Rezervoarele potenţiale de CO2, implicitşi în cazul bazinului carbonifer ValeaJiului trebuie să satisfacă mai multe cri -te rii, cele esenţiale fiind: porozitate,permeabilitate şi capacitate de stocaresu ficientă; prezenţa unei roci im per me -a bile acoperitoare sau a unei structuricap cană, care să prevină migrarea as -cen dentă a CO2 ; situarea la o adâncimede peste 600 de metri, unde presiuneali tostatică este suficient de ridicată pen -tru a permite stocarea CO2 în faza deflu id supracritic pentru maximizareacan tităţii de stocare.

Stratele de cărbune considerate ne ex -ploa tabile din considerente tehnice saueconomice se dovedesc a fi de im por -tan ţă majoră pentru stocarea bioxiduluide carbon captat în cadrul proceselorCCS. Cărbunele este caracterizat prinexis tenţa unui volum extrem de mare demi cropori la nivelul cărora se regăsescab sorbite fizic diverse gaze, în specialme tan, o tonă de cărbune putând con ţi -ne chiar peste 25 m3 de metan în stareadsorbită.

În acelaşi timp, cărbunele, se ca rac te ri -zea ză printr-o afinitate mai ridicatăpentru bioxidul de carbon gazos decâtpen tru metan (figura 1), astfel că ra por -tul dintre volumele de bioxid de carbonşi metan (CO2/CH4), absorbite în ma tri -cea cărbunelui poate lua valori de la 1(ca zul antracitului), până la 10 sau chiarmai mult în cazul cărbunilor inferiori,(mai tineri din punct de vederegeologic).

Injectarea bioxidului de carbon în stra -te le de cărbune va conduce laeliminarea metanului absorbit şi ad sor -bit în matricea cărbunelui, astfel căutilizarea bioxidului de carbon în a pli ca -ţi ile care vizează captarea şi va lo ri fi ca -rea metanului din stratele de cărbune,va avea ca efect atingerea unor gradede recuperare care pot atinge valori de90 % din volumul de metan existent în

iulie 2015 11

www.amromco.com

www.gdfsuez.com

www.transgaz.ro

www.romgaz.ro

www.armaxgaz.ro

www.congaz.ro

www.eon-romania.ro

www.axpo.com

www.gspoffshore.com

Esenţa mişcăriiwww.petrom.ro

stare absorbită în matricea cărbunelui,com parativ cu 50 % cât se poate mizasă poată fi recuperat prin cele mai per -for mante tehnologii clasice de captare şidre nare a acestuia.

În situaţiile în care stratul de cărbune nua făcut niciodată obiectul exploatării,acesta devine candidat pentru stocareabioxidului de carbon pe perioade foartelungi de timp, dar în acelaşi timp trebuieavut în vedere conflictul ce poate apăreaîntre utilizarea stratului de cărbune camediu de stocare a CO2 şi apariţia uneinecesităţi de perspectivă de exploatarea cărbunelui din locaţia selectată, maiales în cazul stratelor situate la adânciminu foarte mari.

3. Metodologia de calcul al vo lu mu -lui potențial al rezervoarelor

Există mai multe metode de de ter mi na -re a capacității de stocare, majoritateaavând la bază conținutul de metan încărbune, care se presupune a fi înlocuitcu CO2, respectiv geometria ză că -mântului.

O metodologie general acceptată înspecial în Canada, Australia și MareaBritanie [2] , este cea elaborată pentruurmătoarele tipuri de rezervoare: stratede cărbune, zăcăminte epuizate de pe -trol și/sau gaze, formațiuni salifere.Pentru studiul nostru prezintă interesme toda referitoare la zăcăminte de căr -buni neexploatate, pentru care se de ter -mi nă întâi rezervele inițiale de gaze IGIP(Initial Gas in Place) cu ajutorulformulei 1:

(1)

Unde:A și h – suprafața, respectiv grosimeastratului (m2 și m);

nc – densitatea cărbunelui (t/m3);Gc – factorul gazos (m3/t);fa si fm – conținutul de cenușă șiumiditatea cărbunelui.

Totuși, la calculul volumului potențial alunui rezervor este necesar să se di fe -ren țieze noțiunile de volum teoretic,volum efectiv și volum real. Astfel, vo lu -mul teoretic se bazează pe modeleteoretice și include multe opțiuni ne vi a -bi le din punct de vedere economic, vo -lumul efectiv ține cont și de limitărileteh nice și tehnologice și de par ti cu la ri tă -ți le formațiunilor, iar volumul real aplicăindicatorilor volumului efectiv, res tri c ți i -le criteriilor de eficiență economică.

Volumul potențial efectiv se calculeazăconform formulei 2:

(2)

Unde:C – coeficientul ce ține cont de toți fac -to rii limitativi care influențează pro pa -ga rea si diluarea CO2 în apă (inclusivfac torul timp).

4. Determinarea capacității destocare a bioxidului de carbon.

Comparativ cu alte medii de stocare(zăcăminte de petrol şi gaze epuizate,strate acvifere saline de mare adâncime,etc.) pentru care cercetarea este destulde avansată, cercetările referitoare lasto carea bioxidului de carbon în stratelede cărbune se găsesc la început, re zul -ta tele obținute au validat până în pre -zent numai parţial conceptele teoretice.

Pentru estimarea capacităţii de stocarea bioxidului de carbon în stratele de căr -bu ne din Valea Jiului se poate apela larezultatele cercetărilor şi studiilor re a li -za te până în prezent referitoare la ca pa -ci tatea de adsorbţie a metanului decătre huilă.

Spre deosebire de zăcămintele de gazenaturale unde metanul sub presiuneocu pă porii rocilor care constituie de po -zi tul, în cazul zăcămintelor de cărbune,acesta nu se află decât într-o proporţiemică în stare liberă în porii cărbunilor,cea mai mare parte din gaz fiind ad sor -bi tă fizic prin legături de tip Van derWaals.

În stratele de cărbune, şi în special încele cantonate la adâncimi mari, au ră -

Fig. 1 Curbele de adsorbție a diferitelorgaze în cărbune

12 iulie 2015

www.rwea.ro

we are poweringyour businesswww.ispe.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

www.icemenerg.ro

www.isph.ro

www.isce.ro

www.icpetecosa.ro

www.comoti.ro

www.incdecoind.ro

mas cantonate volume de gaze de or di -nul a 30-60 m3/t.

Din punct de vedere al formei deacumulare a gazului în stratele de căr -bu ne, toate studiile realizate până înprezent acceptă prezenţa acestuia subtrei forme: sub formă de gaz liber, gazle gat fizic sau chimic, în stare che mo -s orbită.

Cantitatea de gaz existentă sub formăde gaz liber, în care metanul ocupătoate golurile existente în masiv (pori,fi suri, crăpături, plane de falie sau destra tificaţie), reprezintă de regulă numai5-10 % din cantitatea totală de gazpre zentă în stratul de cărbune, acestpro cent depinzând de porozitatea căr bu -ne lui şi de presiunea şi de temperaturagazului în masiv.

Presiunea gazului poate ajunge până la30-40 bari, iar volumul porilor care poa -te fi umplut cu gaz liber şi care depindede presiune şi de umiditate variază între0,01 – 0,11 m3/t pentru cărbune şi0,004 – 0,04 m3/t pentru gresii.

Cea mai mare parte a gazului metanexistent în cărbune se regăseşte subfor mă de gaz legat fizic sau chimic, însta re adsorbită, absorbită şi che mo sor -bi tă şi reprezintă de regulă peste 90 %din conţinutul total de gaz.

În starea adsorbită (în care se re gă -seş te circa ¾ din volumul total de gazconţinut de cărbune), legătura dintremo leculele de gaz şi suprafaţa sub stan -ţei solide se realizează prin acţiunea for -ţe lor moleculare de atracţie, forţe Vander Waals, şi formează o peliculă de gazîn jurul particulelor de cărbune.

Cel mai important aspect al acestuitip de legătură cărbune-gaz este re -pre zentat de reversibilitatea pro ce -su lui, gazul adsorbit fiind uşoreliberat din matricea cărbunelui înpro cesul de extracţie a acestuia.

În stare legată, gazul prezent în stra te -le de cărbune se regăseşte şi în stareabsorbită stare în care moleculele degaz pătrund între moleculele de solid,fă ră a intra în reacţie chimică, formândo soluţie solidă. Desorbţia metanul ab -sor bit se realizează numai în condiţiile înca re cărbunele este supus unui procesde sfărâmare avansată.

În stare chemosorbită între mo le cu le -le de gaz şi cele de solid există o

legătură chimică, eliminarea gazului înaceastă stare din matricea cărbunelui nupoa te fi realizată decât prin procedeespe ciale, şi datorită conţinutului redusde gaze prezente sub această formă înstra tele de cărbune (sub 3 %), gazulche mosorbit nu prezintă interes nici dinpunct de vedere minier nici din punct deve dere al captării şi utilizării acestuia.

Pentru a face o corelaţie între ca pa ci ta -tea de absorbţie a cărbunelui pentrumetan şi pentru bioxid de carbon, vomapela la rezultatele cercetărilor de la bo -ra tor privind capacitatea de absorbţie acărbunelui pentru diferite gaze în funcţiede conţinutul de materii volatile şi pre si -u nea absolută (fig. 2)

Analizând cele două grafice prezentatese constată că:

- indiferent de conţinutul de materii vo -la tile din componenţa cărbunelui înaceleaşi condiţii de presiune şi tem pe ra -tu ră capacitatea de adsorbţie a căr bu ne -lui este de 1,5 ori mai mare pentrubioxidul de carbon decât pentru metan;

- creşterea conţinutului de materii vo la -ti le din cărbune conduce la reducereaca pacităţii de adsorbţie a acestuia in di -fe rent de natura gazului adsorbit.

Fig. 2 Izotermele de adsorbție a di fe ri -te lor gaze în cărbune uscat în funcție depre siune și conținutul de materii volatile

la diferite temperaturi

iulie 2015 13

www.aem.ro

www.abb.com

www.alstom.com

www.tractebel-engineering-gdfsuez.com

www.teletrans.ro

SC SMART SACalitate şi promptitudine

ww.smart-sa.ro

www.adrem.ro

www.romelectro.ro

SC ROMENERGO SAPower of all!

www.romenergo.ro

www.repower.com

www.acue.ro

Variaţiile de capacitate de înmagazinare depind în pri -mul rând de cantitatea de gaz adsorbită, cantitate acărei variaţie în funcţie de condiţii specifice de presiuneşi temperatură este descrisă cu suficientă precizie delegea lui Langmuir [4] care se referă la faptul că de fi -e care dată când un gaz este în contact cu un solid seajunge la o stare de echilibru între moleculele de gaz şisu prafaţa atomilor sau moleculelor de solid, echilibruca re depinde de o serie de factori cum ar fi: stabilitatearelativă a gazului în stare adsorbită comparativ cu sta -rea de gaz liber; temperatura sistemului gaz-solid lani velul suprafeţei de adsorbţie; presiunea gazului lanivelul suprafeţei de adsorbţie.

Ultimii doi factori, respectiv presiunea şi temperaturaau efecte contrarii indiferent de gazul adsorbit, astfelcă se poate afirma că suprafaţa de adsorbţie poate ficres cută prin creşterea presiunii gazului la nivelulaces teia, sau poate fi scăzută prin creşterea tem pe ra -tu rii la nivelul suprafeţei de adsorbţie (figura 3).

Din punct de vedere al presiunii capacitatea de ad sorb -ţie poate fi determinată pentru o temperatură dată, delegea lui Langmuir, sub forma:

(3)

În care:Cp – reprezintă cantitatea de gaz adsorbită (m3/t);CP00 şi Kc – coeficienţi care depind de natura gazului,tem peratură şi natura suprafeţei adsorbante;P – presiunea gazului (bar).

Pentru această formă a relaţiei matematice a legiiLangmuir, constantele CP00 şi Kc pot fi determinate înfun cţie de conţinutul de materii volatile ale cărbunelui,va riaţia acestor coeficienţi fiind prezentată în figurile 4și 5. În afară de cei doi parametri (presiune și tem pe -ra tură) , cercetările au demonstrat că mai există o altăse rie de parametri care au o influenţă hotărâtoare a su -pra capacităţii de adsorbţie, printre care: natura ga zu -

lui, conţinutul de materii volatile (rangul cărbunelui),compoziţia petrografică a cărbunelui, umiditatea șicon ţinutul de cenuşă.

Natura gazului – Din punct de vedere al capacităţii deadsorbţie, cărbunele este caracterizat printr-o afinitatemai ridicată pentru bioxidul de carbon gazos decît pen -tru metan sau azot (fig.2), astfel că raportul dintre vo -lu mele de bioxid de carbon şi metan adsorbite înmatricea cărbunelui (CO2/CH4), în condiţii identice depre siune şi temperatură poate varia în limite largi.

Conţinutul de materii volatile (rangul cărbunelui)-indiferent de condiţiile de zăcământ, s-a constatat că

Fig. 3 Dependența volumului de gaz adsorbit înfuncție de presiunea gazului în stratul de cărbune la

diferite temperaturi

Fig. 4 Variaţia constantei CP00 în funcţie deconţinutul de materii volatile al cărbunelui

Fig. 5 Variaţia constantei Kc în funcţie de conţinutulde materii volatile al cărbunelui

Fig. 6. Izotermele de adsorbţie pentru cărbune latemperatura de 30o C pentru conţinuturi de materii

volatile cuprinse între 5 şi 40 %

14 iulie 2015

volumul de gaz adsorbit este minim în cazul în carecon ţinutul de materii volatile al cărbunelui se în ca drea -ză în intervalul 20-40 %(fig.7 și 8)

Umiditatea – umiditatea cărbunelui influenţează atâtcapacitatea de adsorbţie cât şi pe cea de desorbţie aga zelor în sensul reducerii capacităţii de ad sor b ţie / de -sorb ţie pe măsura creşterii acesteia, influenţa acestuiparametru fiind ilustrată în figura 10 până la o limităsu perioară a umidităţii de 4-5 %;conţinutul de cenuşă – influenţează în mod negativcapacitatea de adsorbţie a gazului în cărbune, în sen -sul reducerii acesteia în condiţiile creşterii conţinutuluide cenuşă, datorită faptului că adsorbţia se manifestănu mai la nivelul suprafeţei materiei de natură or -ganică;

Compoziţia petrografică a cărbunelui – reprezintă unfac tor a cărei influenţă asupra volumului de gaz ad sor -bit este greu de cuantificat, dar se admite că existenţaunui conţinut ridicat de exinit, rezinit şi fuzit fa vo ri zea -ză creşterea puterii de adsorbţie a cărbunelui.

5. Metode de determinare a conţinutului de gazmetan al stratelor de cărbune

În practica curentă conţinutul de gaz metan al stratelorde cărbune poate fi măsurat sau estimat utilizând me -to de diverse împărţite în două mari categorii:

- metode directe, care presupun măsurarea volumuluide gaz eliberat din probe de cărbune colectate în re ci -pi ente etanşe şi supuse procesului de desorbţie;

- metode indirecte bazate pe relaţii empirice de co re la -re a capacităţii de stocare cu izotermele de adsorbţiedeterminate în laborator.

Determinarea conţinutului de gaz prin metoda directăse bazează pe desorbţia în recipiente speciale a pro be -lor de cărbune colectate într-o stare cât mai proaspătăpo sibilă. În timpul desorbţiei probele sunt menţinuteîn condiţii de temperatură similare cu cele din strat, ra -ta de desorbţie măsurată permite şi estimarea vo lu mu -lui de gaz eliberat anterior introducerii probei înrecipientul de desorbţie. Periodic gazul eliberat estetre cut într-un cilindru de măsurare (figura12) şi e ven -tu al este supus analizelor chimice pentru determinareacom poziţiei. Determinarea cantităţii de gaz rămas înpro ba de cărbune se realizează după măcinarea probeila dimensiuni de sub 1 mm (de regulă 20 cm).

Conţinutul total de gaz al cărbunelui este format din oserie de conţinuturi parţiale a căror procedură de de -ter minare este diferită. Gazul pierdut în timpul co lec tă -rii probei (Q1) este determinat din gazul regăsit liber înrecipientul de probare (Q2), pe baza timpului consumatpen tru colectarea probei şi a timpului scurs de la co lec -ta rea probei şi sigilarea recipientului, până în mo men -tul realizării măsurătorii, perioadă în care a fosteliberată cantitatea Q2, iar Q3 este determinat prin co -lec tarea şi măsurarea gazului eliberat după procesul demăcinare.

În aceste condiţii conţinutul de gaz desorbabil al căr -bu nelui pur este dat de relaţia 4:

Fig. 7. Izotermele de adsorbţie pentru cărbune latemperatura de 30o C pentru conţinuturi de materiivolatile cuprinse între 5 şi 40 % şi presiuni cuprinse

intre 1x105 şi 50x105 Pa

1

0.765

0.617 0.518

0.446 0.392

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

0 1 2 3 4 5

Cpum

ed/C

pusc

Umiditatea W[%]

Fig. 8. Variaţia capacităţii de adsorbţie în funcţie deumiditatea cărbunelui

Fig. 9. Echipament de măsurare a conţinutului degaz (standardul Australian)

iulie 2015 15

[cm3/g][m3/t] (4)

În care:M - masa eşantionului prelevat (g);MI – masa eşantionului supus sfărâmării (g);c – conţinutul de cenuşă (%)

În absenţa unui volum important de date a con ţi nu tu -lui de gaz al unui strat de cărbune prin metode directe,o soluţie alternativă pentru determinarea conţinutuluide gaz este reprezentată de relaţia propusă de Kim[4], bazată pe analiza adsorbţiei gazului pentru diferitetipuri de cărbune situat la diverse adâncimi (figura 10).

Pentru determinarea conţinutului de metan în cărbune,Kim propune o formulă empirică în care variabileleprin cipale sunt umiditatea, conţinutul de materii vo la ti -le, volumul de gaz absorbit de cărbunele umed, car bo -nul fix, grosimea stratului de cărbune şi temperatură.

Pentru Valea Jiului studiile de laborator au arătat căvo lumul de metan desorbabil, poate lua valori cuprinseîntre 5 şi 35 m3/tonă, valoarea depinzând pe de o partede po zi ţia perimetrului pentru care s-a făcutdeterminare în cadrul bazinului de sedimentare (zonacentral-vestică a bazinului se caracterizează princonţinuturi mai ri di ca te de metan), adâncimea desituare a stratului, presiunea şi temperatura la nivelulacestuia.

În aceste condiţii, capacitatea de stocare a bioxiduluide carbon în stratele de cărbune din Valea Jiului poatefi determinată pe baza datelor referitoare la conţinutulde metan al stratului de cărbune utilizând un coeficient

de transformare de 1,5-2/1 în favoarea CO2.. Astfelca pacitatea teoretică de stocare estimată se ridică lava loarea de circa 116500 milioane m3 CO2.

Determinarea capacităţii reale de stocare presupuneefectuarea de studii complexe de laborator şi de lucrăriin situ, care să permită determinarea precisă a pa ra -me trilor de adsorbţie-desorbţie pentru metan şi bi o xi -dul de carbon, pentru fiecare strat din componenţapachetului de strate din bazin şi pentru fiecareperimetru destinat stocării CO2 şi realizarea de teste dein jectare prin foraje de suprafaţă pentru confirmareates telor de laborator. Testele de injectare in situ, vortre bui să ţină cont de ambele componente ale pro ce su -lui, respectiv desorbţia CH4 şi adsorbţia CO2.

6. Extragerea metanului prin injectarea de CO2 înstra tele virgine din Valea Jiului

Metanul asociat stratelor virgine de cărbune (CBM)este în mod natural gaz metan (CH4). Resursele CBMre prezintă volume valoroase de gaze naturale în afarazo nelor de producţie convenţionale de petrol şi degaze, având următoarele avantaje: gazul produs esteo sursă de energie curată şi, dacă nu este extrasînainte sau în timpul activității miniere, duce la creş te -rea emisiilor de gaze cu efect de seră şi la pierderea dere surse valoroase; extragerea gazului CBM face ex -ploa tarea cărbunelui sigură, economică şi profitabilă.

În multe cazuri, injectarea de CO2 într-o formaţiunege ologică poate îmbunătăţi recuperarea de hi dro car -buri, oferind valoare adăugată produselor de bază,care poate compensa costurile de captare a CO2 şi se -ches trare a acestuia. Aceste emisii ar putea fi reduse înmod substanţial, fără schimbări majore în structurilede bază, prin captarea şi stocarea de CO2.

Capacitatea de adsorbție a gazului (SGC) se presupunecă scade o dată cu creşterea temperaturii, creştereacon ţinutului de cenuşă, precum şi creşterea umidităţii;şi creşte odată cu creşterea rangului cărbunelui, pre -cum şi cu presiunea (figura 11).

Capacităţile de stocare a CO2 pentru perimetreleminiere din Valea Jiului au fost calculate folosind dateledin literatura de specialitate menţionate mai sus, astfelpen tru perimetrele miniere închise deoarece nu maierau rentabile din punct de vedere al exploatării căr bu -

Fig. 10 Capacitatea de absorbţie a gazelor în cărbuneîn funcţie de conţinutul de materii volatile şi adâncime

(după Kim)

Fig. 11. Variația capacităţii de adsorbție a cărbuneluiîn funcţie de presiune, temperatură şi adâncime

16 iulie 2015

nelui, dar care au rezerve importante de cărbune, s-acal culat un potenţial minim de stocare total de 114 MtCO2 .

Acest potenţial a fost calculat pentru un conţinut mi -nim de gaz metan aferent unei tone de cărbune de 5m3 CH4/ t cărbune, iar valoarea de stocare a CO2 a fostcal culată la o rată de transfer de 2 molecule de CO2 ad -sorbit pentru o moleculă de CH4 desorbit (tabelul 1).

În principiu, injectarea bioxidului de carbon în stratelede cărbune în vederea creşterii gradului de recuperarea metanului, presupune executarea de foraje de la su -pra faţă până la nivelul stratului sau stratelor decărbune, o parte a acestora servind la injectarea CO2

iar o par te la recuperarea gazului metan eliberat(figura 12).

Eliberarea metanului absorbit în matricea cărbuneluise bazează pe diferenţele de capacitate de absorbţie acăr bunelui, respectiv pe afinitatea mai ridicată a căr -bu nelui faţă de CO2 comparativ cu CH4, capacitatea deab sorbţie fiind de 30 - 35 m3CO2/t la presiuni de peste

5 - 8 MPa, o moleculă de metan putând fi înlocuită cu1,5 - 5 sau chiar 6 molecule de CO2, în funcţie de pre -si unea disponibilă.

Această capacitate poate fi dublată sau chiar triplată încon diţiile în care cercetarea geologică va demonstraexis tenţa gazului metan în volume mai mari decât celes timat, sau dacă se va demonstra o capacitate de ab -sor bţie superioară celei luate în calcul.

7. Concluzii

În condiţiile în care bioxidului de carbon îi corespundecirca 80 % din totalul emisiilor de GHG, devine evidentcă primele măsuri de reducere a emisiilor vor trebui săvi zeze acest gaz, sectorul producerii energiei avândcontribuţia cea mai mare în totalul emisiilor de bioxidde carbon.

Din punct de vedere al depozitării în siguranţă abioxidului de carbon captat, pentru perioade lungi detimp s-a demonstrat că structurile geologice subteranesunt cele mai adecvate, atât din punct de vedere al se -cu rităţii stocării cât şi din punct de vedere al ca pa ci tă -ţii, şi cunoştinţelor acumulate în acest domeniu.

Posibilitatea stocării bioxidului de carbon în stratele decărbune neexploatabile din Valea Jiului este o opţiunecare nu trebuie omisă dacă se are în vedere faptul cătermocentrala Paroşeni (beneficiar principal al căr bu -ne lui extras din bazin), este situată în zona centrală abazinului carbonifer astfel că în condiţiile în carecaptarea bioxidului de carbon va deveni realitate,distanţa cea mai mare faţă de o posibilă locaţie destocare nu va depăşi 20 km. În plus implementareaunui proiect integrat de stocare CO2-recuperare CH4 şiva lorificarea acestuia va conduce la reducerea sub -stan ţială a costurilor proiectului integrat, fapt care seva regăsi în preţul de livrare a energiei produse, ştiutfiind faptul că retehnologizarea unei termocentrale înve derea captării bioxidului de carbon poate conduce lacreş terea preţului energiei produse cu 33-56 %.

Din punct de vedere al stocării bioxidului de carbon înstra tele de cărbune trebuie menţionat faptul că cer ce -tă rile în acest domeniu se află într-un stadiu incipient

Tabelul 1 - Poten ialul de stocare a bioxidului de carbonîn perimetrele miniere închise din bazinul Valea Jiului

Indicator Lonea Pilier

Petrila Sud

Dâlja Aninoasa B rb teni Câmpu lui Neag

Valea de Brazi

Total

Rezerve c rbune ( mil t) 125 80 160 100 130 65 100 750Cota la suprafa (m) 710 700 610 670 800 810 735Adâncimea minim a z c mântului

-220 -350 -450 -200 -100 -50

Metan asociat perimetrului (mil m3 CH4 )

625 400 800 500 650 325 500 2800

Poten ial stocare CO2 (Mt) 18,75 12 24 15 19,5 9,75 15 114

Fig. 12. Schema de principiu a sistemului deinjectare a bioxidului de carbon în scopul creşterii

gradului de recuperare a metanului asociatzăcămintelor de cărbune

iulie 2015 17

18 iulie 2015

astfel că în acest moment sunt necesareîncă o multitudine de studii şi cercetăripentru înţelegerea exactă a factorilorcare influenţează capacitatea de stocarea cărbunelui.

Pentru anul 2015, colectivul de autori îşipropune să continue demersurile pentruimplementarea acestui proiect integratde captare şi stocare a CO

2 provenit de

la termocentralele beneficiare a huileiextrase din bazinul carbonifer al VăiiJiului şi exploatarea concomitentă a me -ta nului adsorbit în stratele de cărbunedin bazin şi utilizarea acestuia în aplicaţiie nergetice care vor avea consecinţe fa -vo rabile în reducerea costurilor cuenergia termică şi electrică a o pe ra to -rului minier.

Bibliografie

[1] IEA, 2004: Prospects for CO2 cap -ture and storage, ISBN 92-64-10881-5.

[2] IPCC, 2005: Safeguarding the Ozone

Layer and the Global Climate System:

issues related to Hy dro flu o ro carbons

and Perfluorocarbons [Metz, B., L.

Kuijpers, S. Solomon, S.O. Andersen, O.

Davidson, J. Pons, D.de Jager, T. Kestin,

M. Manning, and L. Meyer (eds.)]. Spe -

cial Report of the In ter go ver nmental

Panel on Climate Change (IPCC),

Cambridge University Press, Cambridge.

[3] Băbuţ, G, Matei, I (1995) „Modele şi

metode de prognoză a e ma na ţiilor de

metan”, I.N.I.D Bucureşti.

[4] Kim, AG [1977]. Estimating

methane content of bituminous coal

beds from adsorption data. Pittsburgh,

PA: U.S. Department of the Interior,

Bureau of Mines, RI 8245. NTIS No.

PB271218.

[5] Teodorescu, C., Gontean, Z., Neag, I

[1980] Aeraj Minier, Editura Tehnică,

Bucureşti n

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe Bălan

Membri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu,

Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu,

Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. Ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu,

Dr. Ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu,

Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George Constantin

Referent layout: Ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa Durău

Tehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo Production

Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 0372 821 475; 0372 821 476;

E-mail: [email protected];

Website: www.cnr-cme.ro

®

*Notă: toate drepturile asupra acestei publicaţii sunt rezervate Asociaţiei CNR-CME. Oricereproducere, integrală sau parţială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute înpaginile publicaţiei se poate face numai cu aprobarea Asociaţiei. Opiniile exprimate înarticolele publicate în Buletinul Informativ aparţin autorilor.

The perfect choice for yourlong term partner!

www.novaindustrialsa.ro

www.hitachi.ro

www.ansaldonucleare.it

www.ge.com

www.emerson.com

www.siemens.ro

www.teb.com.ro

www.romatom.ro

We help you control your world

www.honeywell.com

www.schneider-electric.ro

iulie 2015 19

Provocările sectorului energetic japonez

Lector univ. Dr. Violeta Mihaela Dincă, Academia de Studii Economice București

Istoria economică a Japoniei esteuna dintre cele mai studiate din lu -me în special datorită perioadei deavânt spectaculos pe care l-a avutîn urma înfrângerii suferite în ca -drul celui de-al doilea război mon di -al, devenind în câteva decenii du păaceea cea de-a doua e co no mie alumii. Economia japoneză, evaluatăîn funcţie de produsul in tern brut(PIB), a înregistrat o creş te rerapidă, mai ales între anii 1960-1980. În 1991, ceea ce era numită„bu la economică a Japoniei” s-apră buşit, inaugurând începutul uneipe rioade de creştere e co no mi cămai lentă, care continuă până înpre zent. Sectorul energetic pre zin -tă anumite particularităţi, care aucon tribuit la evoluţia economiei.

Graficul nr. 1 prezintă tendinţele îndo meniul energiei şi evoluţia in di -ca torilor economici pentru Japonia,con form studiilor Institutului Na u -ti lius pentru securitate şi sus te na bi -li tate. Energia utilizată pe unitatede PIB a scăzut după „prima crizăglobală a petrolului“ (perioada înca re preţurile internaţionale ale pe -tro lului au crescut rapid din cauzaofertei limitate şi controlului pre ţu -ri lor de către producătorii majori),în anul 1973.

După prima criză a petrolului, ce re -rea de energie în Japonia a con ti nu -at să crească în majoritatea anilor,dar la o rată mai mică decât pro du -sul intern brut. De asemenea, e mi -si ile de dioxid de carbon (CO2) aucontinuat să crească, dar nu la felde mult precum cererea de ener gie,în parte datorită dezvoltării energieinu cleare începând cu 1970.

Dacă principalele surse pentru pro -du cerea energiei în Japonia în anii‘50 erau cărbunele şi sursele hidro,în anii ’70 acestea au fost înlocuitede petrol, cărbunele, păstrând to -tuşi o pondere destul de im por tan -tă. După a două criză petrolieră din1981, în Japonia a crescut u ti li za -rea energiei nucleare şi a gazelorna turale, mare parte importate sub

formă de gaze naturale lichefiate şiu tilizate direct drept combustibilpen tru uz final şi pentru generareade energie electrică, ajungând săfur nizeze între 20-30% din ne ce sa -rul de energie primară, aşa cum sepoate observa în Graficul nr 2.

Energia electrică era generată, înprin cipal, de către centrale ter mo e -lec trice şi hidroelectrice până înanul 1970, când au apărut primelecen trale nucleare. Sursele nuclearere prezentau 30% din producţia dee nergie electrică, până la incidentulde la centrala Fukushima Daiichidin 11 martie 2011, când centrala afost avariată de un tsunami de vas -ta tor, provocat de cutremurul de 9

grade, care a lovit Japonia. Ac ci -den tul a declanşat cea mai im por -tan tă criză nucleară civilă după ceaînregistrată la Cernobâl (Ucraina) înanul 1986. În urma accidentului dela Fukushima, toate centralele nu -cle are din Japonia au fost închisepen tru evaluări de siguranţă a mă -nun ţite şi procese de re teh no lo gi -zare, după cum reflectă pondereade energie nucleară mult mairedusă pentru anul 2011 (Graficulnr 3). Până în luna octombrie 2014, ni -ciunul dintre reactoarele nuclearedin Japonia nu a fost repus în fun -cţi une. Totuşi, potrivit Japan Times,re actoarele nucleare Sendai 1 şi 2,pri mele conforme normelor î năs pri -

Graficul nr. 1 Tendinţele în sectorul energetic şi evoluţia indicatoriloreconomici pentru JaponiaSursa: Institutul Nautilius

Graficul nr. 2 Principalele surse pentru producerea energiei în JaponiaSursa: Handbook of Energy & Economic Statistics in Japan, 2013

20 iulie 2015

te după accidentul de la centralaFukushima Daiichi din 2011, au pri -mit în noiembrie 2014 undă verdepen tru repornire din partea gu ver -na torului prefecturii japoneze Ka -go shima, urmând să obţină apro -barea din partea guvernului condusde primul ministru Shinzo Abe, laîn ceputul anului 2015.Se poate deduce astfel că sectorule nergetic din Japonia prezintă douăca racteristici aparte: prima – estemai puţin benefică economiei, iar ado ua (pozitivă), situează Japoniaprin tre primele ţări din lume în do -me niul cercetării şi dezvoltării.

Prima specificitate se referă la de -pen denţa acestei ţări, respectiveco nomii la combustibil fosil din im -port; Japonia deţine resurse e ner -ge tice foarte puţine, dispunând deo capacitate energetică proprie dedoar 16%. Potrivit Raportului sta -tis tic anual al energiei mondialepre gătit de compania BP și publicatpe site-ul bp.com în iunie 2014,Japonia este al treilea cel mai mareu tilizator de petrol din lume, dupăStatele Unite ale Americii şi Chinares pectiv al treilea cel mai mareim portator net de petrol brut.Japonia este, de asemenea, cel maima re importator mondial de gazna tural lichefiat (GNL) şi al doileacel mai mare importator de căr bu -ne din lume.

Pentru a diminua această de pen -den ţă, niponii au recurs treptat lae nergia nucleară, care din păcatepre zintă riscuri ridicate în faţa ha -zar durilor naturale – după cum s-a

în tâmplat în cazul accidentului de lacen trala nucleară Fukushima Dai i -chi. Incidentul a determinat treptatîn chiderea tuturor centralelor nu -cle are, ceea ce a provocat re în toar -ce rea la combustibili fosili, a căroru tilizare Japonia a dorit să o di mi -nu eze tocmai din cauza rarităţii lorpe pământ nipon.

Acest lucru a atras după sine creş -te rea emisiilor de CO2, pentru careJaponia şi-a stabilit un obiectiv dere ducere cu 3,8 procente în anul2020 faţă de 2005, însă emisiile dega ze cu efect de seră au crescut în2013 la echivalentul a 1.395 mi li ar -de tone de dioxid de carbon, celmai mare scor din 1990, potrivitMi nisterului Mediului din Japonia.

A doua caracteristică a sectoruluiener getic japonez este una fa vo ra -bi lă economiei şi este reprezentatăde eficienţa energetică foarte ri di -ca tă. În ciuda lipsei de resurse dehi drocarburi interne suficiente,com paniile japoneze au urmărit înmod activ participarea la proiectemon diale de petrol şi gaze naturaleşi furnizarea de servicii de in gi ne -rie, construcţii, servicii financiare,pre cum şi de management de pro -iect pentru proiecte în domeniulener giei din întreaga lume. Japoniaeste unul dintre principalii ex por ta -tori de echipamente din sectorulener getic, şi are un program pu ter -nic de cercetare si dezvoltare(R&D) în domeniul energetic, spri ji -nit de guvern, care urmăreşte mă -suri de eficienţă energetică pe planintern, în scopul de a spori se cu ri ta -tea energetică a ţării şi reducereaemisiilor de dioxid de carbon.

***

În urma accidentului nuclear de laFukushima, mix-ul de combustibile nergetic al Japoniei se schimbă,în trucât gazele naturale, petrolul şie nergia din surse regenerabile ca -pă tă pondere în cota de piaţă, sub -sti tuind o parte din combustibilulnu clear. După acest incident, fac to -rii politici de decizie conservatoridin Japonia au încurajat noile com -pa nii de pe piaţa energiei din surse

re generabile prin diferite sti mu len -te, energia de acest tip (în specialsis teme fotoelectrice), ajungând săa sigure 9,4% din totalul energieiuti lizate pe plan naţional în 2013fa ţă de 8,2% în 2012, conform Ra -por tului statistic al energiei mon di -a le din iunie 2014.

Cu toate acestea, rămân în con ti nu -a re anumite aspecte de revizuit cupri vire la viitorul politicii energeticea Japoniei. Japonia doreşte să a tin -gă obiectivele de emisii de GES, în -să trebuie să găsească acel mix deenergie eficient, fără a cădea încap cana repornirii în mod sub stan -ţi al a sectorului nuclear şi men ţi -nând, în acelaşi timp, deschidereafaţă de energia din surse re ge ne ra -bi le. Pentru toate aceste vul ne ra bi -li tăţi trebuie luate măsuri rapide şie ficiente, pe fondul unei politiciener getice şi al unei economii cunu meroase aspecte încă ne so lu ţi o -na te. Va reuşi Japonia să redevină,în viitorul apropiat, a doua puteree conomică a lumii sau va descreşteşi mai mult în faţa unor actori pre -cum India sau Rusia?.....

Surse bibliografice:

[1] BP Statistical review of worldenergy June 2014 disponibil pe:http://www.bp.com/en/global/corpo r a t e / a b o u t - b p / e n e r g y -economics/statistical-review-of-world-energy.html

[2] Institute of Energy EconomicsJapan, 2014, EDMC Handbook ofEnergy & Economic Statistics inJapan 2014, Tokyo, Japonia;[3] Ministerul economiei, co mer țu -lui și industriei, 2012, Rapoartelelu nare ale statisticilor în energiaelec trică, decembrie 2012, Tokyo,Japonia;

[4] Nicolescu, Ovidiu, 2006, Ma na -ge ment comparat: Uniunea e u ro -pea nă, Japonia și SUA, EdituraEconomică, București, România;

[5] Takase, Kae, 2014, The Ja pa -nese Energy Sector and NuclearSpent Fuel Scenarios, publicat deIn stitutul Nautilius pentru se cu ri ta -te și sustenabilitate, Tokyo, Ja -ponia. n

Graficul nr. 3 Principale resurse degenerare a energiei electriceSursa: METI (2013), Monthly

report on electric power statistics

iulie 2015 21

Infrastructura Gazelor *)

Din Energetica UE

*) Preluare din Speech/15/4842, Comisia Europeană, Bruxelles

Domnule ministru White,Dom nule Preşedinte Depail,Doamnelor şi Domnilor

Permiteţi-mi să încep prin a mul ţu -mi domnului Jean-Claude pentruinvitaţia de a participa la acest e ve -ni ment. Infrastructura europeană agazelor continuă să fie voceadominantă în acest sector. Membriidum neavoastră – indiferent dacălu crează în domeniul conductelorde transport, în instalaţiile de sto -ca re, sau pentru terminalele deGNL – sunt în prima linie atunci andvi ne vorba de producerea şi fur ni -za rea energiei în Europa.

Nu am ezitat să vă vorbesc aici laDublin, pentru două motive simple:

Primul motiv este că împărtăşesccu dumneavoastră convingerea căo piaţă a energiei care funcţioneazăco rect este piatra de hotar în a si gu -ra rea securității în alimentarea cuenergie în Europa.

Cel de-al doilea motiv este căreprezentaţi acei decidenţi dinEuropa care investesc într-adevăr şica re construiesc infrastructura caresun tem cu toţii convinşi că este ne -ce sară. Fără aceasta nu va existanicio piaţă internă reală, şi nicioUniune Energetică.

Sunt încântat că prima mea con fe -rin ţă GIE anuală a fost atât de binepla nificată. Pentru că acesta estemo mentul în care punem laolaltăpăr ţile concrete ale puzzle-ului –ac ţiunile politice care vor ajuta U ni -u nea Energetică să devină orealitate.

Infrastructura gazelor va juca unrol important în regiuni diferite aleUniunii Energetice. Cele trei temea bordate în cadrul acestui e ve ni -ment au fost:

cum ne putem asigura că Euro -pa are acces la suficiente sur seex terne de a li men tare diver si fi -cate astfel încât să di mi nueze ris -cul politic şi să nu depin dă de fur -nizori individuali.

rolul pieţei interne şi ce tip dein frastructură este necesarăpen tru a obţine acest lu -cru. Acesta este pionul principalcă tre o alimentare diversificată şicompetitivă.

crearea unui climat prietenosinvestiţiilor fără de care proiectelededi cate infrastructurii gazelor nupot fi implementate.

Permiteți-mi să justific pe scurt mo -ti vul pentru care provocarea de aasigura Europei surse de a li men ta -re sigure cu gaze şi la preț com pe ti -tiv este unul dintre pun cte le im por -tante de pe agenda noastră.

În primul rând, gazele naturale potşi vor rămâne o componentă im por -tan tă a strategiei noastre pentrude carbonizarea mixului nostruenergetic.

Pentru acest motiv este necesar săproducem, să transportăm şi să lefo losim cât mai inteligent şi mai e fi -ci ent posibil. Industria gazelor tre -bu ie să fie dinamică şi i no va toa re.Trebuie să admitem rolul schim bă -tor al gazelor în sistemul nostruener getic – indiferent dacă acesteasunt noi utilizări în transportul sauîn susţinerea energiei din surse re -ge nerabile în sistemul energetic.Acestea nu trebuie considerate caa menințări ci mai degrabă o por tu -ni tăţi. Ideea principală este că ga -ze le încă vor mai fi necesare înEuropa în viitorul apropiat.

În al doilea rând, dependența UE deim porturi este un ultim factor. Ceamai bună estimare a noastră înacest sens este că va creşte la

apro ximativ ¾ din energia utilizatăîn 2030. Pe de altă parte, Europaeste destul de aproape de ma jo ri ta -tea resurselor de gaze ale lumii. Pelân gă furnziorii din imediata a pro pi -e re, există exportatorii de gaz na -tu ral lichefiat la care putem ajungeşi pe care îi putem aduce în pia țanoastră. Acest lucru înseamnă că întimp ce resursele de gaze sunt su fi -ci ente şi disponibile din punct devedere fizic pentru Europa, abor da -rea riscului politic este o pro vocareesenţială pentru Europa.

Întrebarea pe care ar trebui să ne-opu nem cu toţii: În ce fel ne putemad ministra inteligent dependențade importuri?

1. Accesul la noi surse externe

În primul rând trebuie să ne a si gu -răm de faptul că Europa, şi ţările şire giunile sale, au acces la suficientesur se de furnizori externi.

Aşa cum au arătat testele de stresla gaze, există totuşi prea multeţări din UE care sunt în întregimede pendente de gazul din Rusia pen -tru alimentarea lor.

Situaţia din Ucraina a acutizat sim -ţul riscului pe care îl creeazăaceastă dependenţă. Datorită e for -tu rilor noastre de a negocia un pacttri lateral cu Ucraina şi Rusia, tran zi -tul gazelor a rămas stabil pe par -cur sul iernii trecute. Însă trebuie cusiguranţă să reducem expunereanoastră la riscul geopolitic.

În primul rând avem nevoie de ostra tegie clară de diversificare. Tre -bu ie să diversificăm sursele de a li -men tare, sursele de energie, fur ni -zorii şi tranzitele. Toate statele mem - bre ar trebui să beneficieze de liberaalegere a furnizorilor pe viitor.

Beneficiile unei astfel de stategiisunt foarte clare.

Să luăm de exemplu cazulLituaniei, o piaţă mică a gazelor na -tu rale precum Irlanda. Toamnatrecută a fost deschis terminalulpen tru stocarea şi regazeificareaGNL denumit „Independence” dinKlaipeda. Odată cu apariţia a ces tu -ia, monopolul unui singur furnizor afost cristalizat şi astfel a apărutcompetiţia. După deschidere, preţulde import al Lituaniei a scăzut cuaproximativ un sfert.

Pe parcursul mandatului Comisieivom face tot ce ne stă în putinţăpen tru a ne asigura că toate ţăriledin Europa se pot bucura de a ce -leaşi beneficii.

Acest lucru deja a început – săluăm Europa de Sud-Est de e xem -plu unde am stabilit recent unobiectiv că toate statele membre artrebui să aibă acces la cel puţintrei surse de alimentare cu ga -ze. Cred că acesta poate fi unobiec tiv important ce poate fi a bor -dat şi la nivel european.

Însă toate acestea implică o in fra -struc tură suplimentară. Cum facemca toate acestea să se întâmple ?

Am făcut progrese semnificative însus ținerera deschiderii Coridoruluide Gaze din Sud. Acesta va per -mi te ţărilor din Asia Centrală să – şiexporte gazul în Europa.

Deschiderea Coridorului de Gazedin Sud va impune construirea unorcon ducte complexe şi scumpe, şianu me Conducta Trans-Adriatică(TAP), ci şi Conducta Trans A na to li -a nă şi extinderea Conductei Caucazde Sud. Capacitatea iniţială a TAP –de 10 miliarde metri cubi de gaz pean- este echivalentă energiei u ti li -za te de aproximativ 7 milioane degos podării din Europa!

Coridorul de Gaze din Sud nu estesin gura infrastructră nouă de con -duc te care poate aduce gazele înEuropa. Mai există şi alte proiectenoi de infrastructură în re gi u -nea Mediteraneană, sau din Nor -vegia, care vor fi realizate.

Însă dincolo de infrastructură tre -bu ie să readucem Europa pe hartăatunci când vine vorba de GNL. Im -

por turile de GNL ale Europei a proa -pe s-au îmbunătăţit între 2011 şi2014. UE a devenit în mod efectiv opiaţă reziduală, primind ceea ce ţă -ri le asiatice nu au nevoie sau nu îşipot permite. Această situație tre bu -ie să se schimbe.

Trebuie să ne concentrăm pe celemai importante proiecte de in fra -struc tură de GNL. Afirm că în ceeace priveşte pachetul Uniunii E ner -ge tice, vom pregăti o strategie cu -prin zătoare pentru GNL şi pentrusto care la începutul anului viitor.

Această strategie va evidenția rolulGNL în contextul cererii noastre dega ze pe termen mediu şi a s ce na ri -ilor privind alimentarea. In ten ţi o -năm în acest context să lucrămîmpreună cu statele membre pen -tru a dezvolta o strategie clară pri -vind modul în care putem creştecompetitivitatea GNL şi pentru atran sforma Europa într-o piaţăatrac tivă pentru furnizorii esenţialipre cum Algeria, Nigeria şi Quatar.

Vom încerca să îndepărtăm ob sta -co lele importurilor de GNL din SUA,şi să ne concentrăm atenţia asuprain frastructurii necesare de tran -sport care uneşte punctele de accesal GNL cu piaţa internă.În cele din urmă, ne dorim re vi ta li -zarea diplomaţiei energetice şicreşterea dialogului internaţional cutoţi partenerii strategici importanți.

Am lansat deja un dialog la nivelînalt cu Turcia, care va avea loc cuautorităţile din Turcia în iulie.Mai mult, voi vizita Algeria pentrure lansarea dialogului nostru acolo.Voi vizita de asemenea Tunisia şiEgiptul pentru reînnoirea relaţiilornoas tre pe tema gazelor cu douăţări strategice din punct de vedereal alimentărilor şi al tranzitului.

Însă, doresc să clarific că, atuncicând vorbim despre diplomaţiaener getică, aducem implicit în dis -cu ţie crearea unui cadrupolitic pentru ca industria să in -ves teas că în proiecte noi şi po ten ţi -al di ficile. Nu este vorba despre alua de cizii comerciale.

Dimpotrivă, suntem de părere că artre bui să avem o abordare bazată

pe piaţă ori de câte ori este posibil.Avem nevoie de o piaţă a energieifi nalizată şi interconectată, atâtpen tru a ne asigura securitatea a li -men tării cât şi pentru a face e ner gi -a să aibă un preţ accesibil şi durabilpentru utilizatori şi pentru com -panii.

2. Piaţa şi infrastructura

Aceşti doi termeni au cu siguranţăsens din punct de vedere economic– beneficiul unei pieţe interne fi na -li zate ar putea ajunge până la 40mi liarde € pe an.

Hub-urile şi schimburile de energievor juca un rol important în con -stru irea unei pieţe competitive aener giei. Deşi nu reglementămexis tența hub-urilor, facilităm a pa -ri ția acestora.Realizăm acest lucru pe de-o parteprin adoptarea unor reguli co -mu ne de piaţă care îndepărteazăobstacolele în calea comerţului.

Sunt încântat să vă anunț că am fă -cut unele progrese în ceea cepriveşte gazele odată cu adoptareaunui număr de coduri de reţea.Sunt încrezător că putem finalizamun ca depusă pentru cele două co -duri reprezentative înainte de în -che ierea acestui an.

Aceste eforturi depuse sunt im por -tan te şi pentru securitatea a li men -tă rii. Nu numai pentru că va fa cilitacomerţul ci şi pentru că va ajutapia ţa să ofere semnale importanteşi un preţ corect care vor atragenoi surse de alimentare cu gaze, in -clu siv GNL, şi va limita cererea.

Dar bineînţeles, pieţele lichide aune voie de asemenea de con stru i -rea verigilor lipsă pe pia ţanoas tră de infrastructură in ter -nă. În acest mod gazele careajung pe teren European din di fe ri -te surse circulă şi concurează libercu piaţa internă.

Instrumentul nostru esenţial pentruacesta este Regulamentul TEN-E şise lectarea şi implementarea pro iec -te lor de interes comun.

În strategia noastră recentă privindstra tegia interconectărilor şi în che -ie rea insulelor energetice am făcut

22 iulie 2015

un pas înainte. Am explicat în ca -drul acesteia modul cum in ten ţi o -năm să îmbunătăţim situaţia în celemai vulnerabile părţi ale E u ro -pei printr-o strategie extinsă decooperare regională.

Am pus deja în aplicare aceastăstra tegie până acum. De exemplu,noul Grup Regional la Nivel Înalt vaspo ri interconectivitatea dintre pe -nin sula Iberică şi restul Europei.Noul grup la nivel înalt privind Co -nec tivitatea Gazelor în Europa Cen -tral-Estică şi în Sud-Estul Europeiva creşte interconectările în aceare giune în lumea post-South -stream. Lucrăm de asemenea la ostrategie de cooperare pentru Re gi -u nea Baltică unde intenţionăm săsemnăm un nou Memorandum deÎnţelegere în iunie.

În scopul susţinerii eforturilor de -pu se vom organiza un Forum alInfrastructurii Energetice pentru adis cuta progresul cu statele mem -bre, cu grupurile importante de co -o perare regională, şi cu instituţii aleUE. Acestea se vor întâlni pentrupri ma dată spre finalul anului 2015.

Filozofia din spatele tuturor acelorinițiative este aceeaşi.

Dacă putem construi verigile in ter -ne care lipsesc acestea ne vor per -mi te să folosim eficient gazele peca re le deţinem în Europa. Acestfapt va creşte competitivitateaEuropei şi securitatea alimentării.Con siderăm că această logică artre bui extrapolată la modul cumtra tăm situaţiile de urgenţă.

Acesta este motivul principal pen -tru care Legea privind securitateaa limentării va fi una dintre aceleace vor fi revizuite în cadrul Stra te gi -ei Uniunii Energetice.

Testele de stres au evidenţiat clarcă diminuarea surselor de a li men -ta re în timpul unei înteruperiserioase în alimentarea cu gazepoate fi cel mai uşor obţinută prin -tr-o coordonare şi cooperare ri di ca -tă înainte şi pe parcursul în tre ru pe -ri lor. Acest lucru înseamnă ma -ximizarea capacităţii de in ter co nec -tare, îndepărtarea restricţiilor lacomerţul transfrontalier cu energie,

şi eforturi depuse împreună pentrupro iecte de infrastructură de in te -res comun.

Legea Securităţii în Alimentarea cuEnergie stabileşte un cadru pentruaceasta, în forma sa actuală, nueste suficientă.

Daţi-mi voie să mulţumesc tuturora celora care au răspuns la con sul -ta rea deschisă publicului. Voi re vi -zu i toate părerile şi vom propune oLege revizuită până la finalul a ces -tui an.

Doresc sa dezvălui faptul că nouale ge se va concentra pe o cooperaretransfrontalieră întărită între sta te -le membre cât şi la nivel regional.Pentru acest scop intenţionăm săpro punem planuri de prevenţie şide urgenţă cel puţin la nivel re gi o -nal. Vom încerca să intensificămcapacitatea operaţională de a co o -pe ra în situaţii de criză. Experienţane arată faptul că efectele unei cri -ze ar putea fi diminuate în modsem nificativ dacă o astfel de co o pe -ra re ar exista.

Afirm cu părere de rău că o co o pe -ra re şi un cadru de reglementareomogen nu pot cumpăra sutele dekilometri de cabluri submarine sauexistența fizică a unei conducte.Toate acestea au nevoie de in -vestiţii.

3. Investiţii în infrastructură

În jur de 1 trilion € de investiţii arpu tea fi necesari doar pentru in fra -struc tura energetică.

Prin urmare cum finanțăm acestepro iecte care sunt atât de im por -tan te pentru viitorul şi pentru se cu -ri tatea energetică a Europei?

Suma de 5,85 miliarde disponibileprin intermediul „Connecting Eu -rope Facility” va accelera cu si gu -ran ţă implementarea PCIs. În mar -tie am lansat primele două cereride propuneri pentru 2015 carevalorează în total 650 mili oane €.

Proiectele pe gaze naturale, carereprezintă 107 din cele 248 PCIsidentificate în momentul de faţă,vor beneficia în mare parte degranturile disponibile. Aș dori să re -

a mintesc faptul că statutul PCI pre -zintă un număr de avantaje su pli - mentare precum prioritatea pen truprocedurile de autorizare, ca re suntuneori cele mai mari ob sta cole înpractică.

Cea mai mare parte a banilor PCIse vor îndrepta către granturi, iarrestul se va dedica stabilirii unorinstrumente de finanțare pentrudezvoltarea infrastructurii.

Şi aici putem include marea dis cre -pan ță a investiţiilor pentru in fra -struc tură. Banii publici nu vor fi cusiguranţă niciodată de-ajuns.Strategia noastră este de a obţinecât mai multe investiţii din mediulprivat din cat mai puţine surse defi nanțare publică necesare.

Aceasta exprimă foarte bine mind -set-ul noului Fond European pen truInvestiţii Strategice (EFSI). Insti -tuţiile publice trebuie să ac ţi o ne zeca un garant pentru a stimula in -vestiţiile din mediul privat. Baniiofe riţi de UE şi de către statelemem bre vor oferi investitorilor si -gu ranţa de a începe investiţia.

Proiectele din energie vor fi sin gu -rul mare beneficiar al sumei de 315miliarde pe care EFSI le vor aduceîn economia reală. Acestea suntinvariabil capital intensive şi im plicăun angajament şi o fi nan ța re petermen lung.

Pentru a îmbunătăţi accesulproiectelor la finanțare pe termenlung, EFSI introduce un instrumentde garanţie. Acesta va acoperi dis -cre panța mare în finanțarea da to ri -i lor pentru infrastructura energeticămatură. Instituţiile financiare vorputea oferi condiţii de finanțare petermen lung pentru proiecte cu unmare risc.

Însă bineînţeles că proiectele decare discutăm pot fi împiedicate decătre regimuri de reglementaredezechilibrate şi schimbătoare. Dinpunctul nostru de vedere vom facetot ce ne stă în putinţă pentru aasigura un cadru de re gle men -tare stabil şi predictibil. Acestain clude asigurarea că statele mem -bre implementează complet regulilepieţei interne europene şi că

iulie 2015 23

acordurile internaţionale sunt în con for -mi tate cu legislaţia UE înainte de a fisemnate. La urma urmei, nu dorim săîntâlnim companii care îşi bazeazăinvestiţia pe acorduri pe care suntemnevoiţi să le declarăm nule.

Şi probabil cel mai important lucru, dacăin vestitorii au încredere în cadrul dereglementare, avem nevoie de instituţiiputernice şi independente atât la nivelnaţional cât şi al UE.

Concluzii

Toate opiniile expuse mai sus se rezumăîn două concluzii:

În primul rând, doar prin finalizareapieţei interne vom putea garanta osecuritate în alimentare pentru toatestatele membre. În al doilea rând, doarprin declanşarea investiţiilor private în

infrastructură vom reuşi să avem oastfel de piaţă.

Dacă putem face acest lucru şi dacăputem crea o competitivitate reală gas-to-gas pentru toate statele membreînseamnă că am obţinut ceva important.

Am încercat să scot în evidenţă paşiimici pe care noi, Comisia, considerămcă ar trebui să-i facem pentru a obţineacest lucru – în ceea ce priveşteaccesarea de noi surse de alimentare,care să permită gazului să curgă liber înEuropa şi să permită investiţiilor săapară, care sunt condiţia pentruambele.

Însă avem nevoie de cooperareadumneavoastră ca fiind aceia care vorînvesti în ultimă instanţă şi vor construiinfrastructura pe are trebuie să orealizăm. n

24 iulie 2015

www.amicom.ro

www.edelman.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

www.3tteam.ro

www.free.org.ro

www.itsevents.ro

DăM FORMă ENERGIEI!www.formenerg.ro

www.wecotravel.ro

www.svasta.ro

Centrul de Formare şi Perfecţionare

PERFECT SERVICECalea spre cunoaştere

www.perfect-service.ro

Instalație gazeificare Eco Solution

Bolivia se bazează pe energie pentru dezvoltarea saeconomică*)

Din activitatea CME

*) Preluare din World Energy Focus, CME, octombrie 2014

Bolivia deţine actualmente rezervede gaze naturale de 283 miliardem3,produce 60 milioane m3 /zi şiexportă 45 milioane m3 / zi dinacestea către Brazilia şi Argentina.Sta tul încasează 5,5 miliarde $ pean din taxe şi urmăreşte dez vol ta -rea de proiecte industriale precumfabricile de uree şi de petrochimice.

Dezvoltarea sectorului de gaze alBoliviei a avut loc în anii 1990 cândre formele au dus la o modernizarea industriei, ceea ce a condus la in -ves tiţii semnificative, la des co pe ri -rea de rezerve substanțiale de gazeşi exportul de gaze către Brazilia -cea mai mare realizare a ţării dinpunct de vedere comercial până laacea dată. Sectorul este ac tual -men te într-o continuă dezvoltare.În plus, exporturile de gaze cătreArgentina au fost reluate cu uncon tract care se va ridica la un vo -lum de 27 milioane m3/zi până înanul 2026.

Bolivia are de asemenea unpotenţial destul de ridicat în ceea cepri veşte producerea de energie al -ter nativă. Actualmente, ţara esteali mentată cu energie electrică dindouă surse principale: ter mo cen -tra lele care funcţionează pe bazăde gaze naturale şi centralele hi dro -e lectrice. Cu toate acestea, Boliviase concentrează pe producerea deenergie din surse regenerabile ne -hi draulice de energie precum e ner -gia eoliană, energia geotermală şienergie solară. În ultimul an, gu -ver nul a întreprins proiecte la scarămică, pentru a dezvolta acestesurse de energie.

În cazul gazului, o prioritate în mo -men tul de faţă este de a se faceinvestiţii într-un program intensivde explorare. Preşedintele Camereide Hidrocarburi şi Energie dinBolivia (CBHE) şi Preşedintele Co -mi tetului din Bolivia al ConsiliuluiMondial al Energiei (COBOCME),Claudia Cronenbold, a afirmat:„Sec torul hidrocarburilor este unuldin tre pilonii economiei din Bolivia,iar guvernul prin entităţile diferite,es te responsabil pentru trasareastra tegiilor prin care programul deex plorare să obţină rezultatele deca re are nevoie țara – o sarcină im -pe rativă pentru stat.”

Autorităţile lucrează la această pri -o ritate pentru a se asigura cărezervele de gaze şi de acum încolovor susţine veniturile statului dinsec torul de gaze pe termen lung.

Comitetul WEC din Bolivia, condusde către CBHE, a organizat recentCon gresul anual pe tema Energiei şiGazelor. Congresul s-a organizat înaugust şi a avut ca temă centrală„glo balizarea energiei – viitorul pe -tro lului, gazului şi al altor tipuri deenergie”. Pe lângă autorităţile prin -ci pale din domeniul energiei dinBolivia, au mai participat la e ve ni -ment şi doisprezence speakeriinternaţionali, acesta constituind oo portunitate ideală de a analizasitu aţia energiei din Bolivia în con -tex tul dezvoltărilor din domeniulener giei de la nivel global.

Preşedintele companiei petrolierede stat YPFB, Carlos Villegas, a

spus delegaţilor că “începând dinanul 2006 şi până în anul 2013 sec -to rul a investit 7,1 miliarde $, iar înanul 2014 investiţiile au ajuns la3,0 miliarde $”. Preşedintele com -pa niei naţionale de energie elec tri -că Empresa Nacional de E lec tri -cidad (ENDE), Arturo Iporre, a spuscă Bolivia intenţionează să ai bă6.000 MW instalaţi în surse deener gie electrică până în anul 2025,fa ţă de 1.400 MW cât este astăzi.Ministrul delegat pentru dez vol ta -rea energiei, Franklin Molina, aadăugat că, „diversificarea matriceie nergetice a ţării este unul dintreo biectivele guvernului”. Legat deacest obiectiv, VicepreşedinteleSta tului Plurinaţional al Boliviei,Alvaro Garcia, a afirmat că ţara in -ten ţionează să dezvolte energie nu -cle ară împreună cu energie solară,eoliană şi energie geotermală.Cronenbold din partea COBOCME asu bliniat nevoia „de a lucra la o cer -ce tare constantă pentru a asiguraun sector energetic mai competitivur mărind a continua contribuţiaadusă la dezvoltarea Boliviei”.

Toate aceste mesaje demonstreazăfap tul că sectorul de energie atâtpu blic cât şi privat este conştient depro vocările cu care se confruntăţara. COBOCME intenţionează săcon tinue susţinerea dezvoltării sec -to rului energetic din Bolivia – dinmo ment ce naţiunea se îndreaptăcă tre a deveni un exportator im por -tant de energie electrică şi degaze.n

Cu un mare potenţial al surselor sale de energie primare, Bolivia se bucură de o mare varietate de oportunităţipromițătoare pentru dezvoltarea economiei sale. Provocarea pentru liderii ţării este de a lua deciziile adecvatepentru a profita la maxim de aceste oportunităţi – una dintre acestea fiind să devină exportator de energieelectrică, menţionează Yussef Akly Flores, Subdirector al Camerei de Hidrocarburi şi Energie din Bolivia şimembru al Comitetului WEC din Bolivia.

iulie 2015 25

Din activitatea CNR-CMEDispecerul Energetic Național (DEN) - 60 de ani de istorie,profesionalism, verticalitate, echilibru, siguranță Prof. Eena Ratcu, consilier CNR-CME

Emoții, evocări,is torie e ne r ge ti -că, de vo ta ment,pa trio tism, pro -f e s i o n a l i s m ,echi li bru, si gu -ran ță, familie,echi pă, unitate,ver ti ca litate, ex -ce lență, eroism,pro vocări per -

ma nente! Astfel am putea ca -rac teriza în câteva cuvinte che -ie Evenimentul cu totul spe ci alla care am participat în data de11 iunie, 2015, când DispecerulEner getic Național- DEN a a ni -ver sat 60 de ani de la înființare.

Într-o organizare de excepție,realizată de specialiștii de la Trans -e lectrica-DEN, Sala Coloanelorde la Palatul Bragadiru s-a tran -s for mat într-o veritabilă Camerăde Comandă a DEN, pe al căreipe re te frontal era reprodusvideowall-ul la scara 1:1. La eve -niment au par ti ci pat energeticienide marcă și au adresat cuvinte desalut ori evocări emoționante oparte din foștii spe cia liști ai DEN,acum venerabili pen sionari, dar lafel de activi, con du cătorii actuali aiTranselectrica-DEN, invitații deonoare. Pe fondul so nor al lmnuluide Stat al Ro mâ ni ei au fostevocate faptele de e roism ailucrătorilor DEN de-a lun gul celor60 de ani de existență. Filmul depre zentare a activității DEN, re a li -zat extrem de sugestiv a în cântataudiența, iar mesajul fil mat aldoam nei Hermina Albert, pri muldis pecer șef al DEN la în fi in ța reasa din 1955, a emoționat par ti -cipanții și a oferit o lecție de pro fe -si o na lism, longevitate, gân di re e -chi li bra tă, o adevărată lecție devia ță. La final au fost înmânatepla che te a ni ver sare celor mai des -toi nici pro fe sioniști ai DEN.

Ce înseamnă DEN și cei 60 deani ai săi?

Pentru sistemului energetic ro mâ -nesc, 60 de ani înseamnă o pe ri oa -dă de spectaculoasă evoluție, ca rea creat marea familie a e ner ge ti ci e -ni lor români, a caror viață se uneș -te uneori până la contopire cuactivitatea pe care o desfășoară.

Necesitățile impuse de viața cu ren -tă a oamenilor au condus la ne ce si -ta tea apariției și dezvoltării fun cțieide dispecer energetic, o ac ti vitate

fascinantă, care se des fă șoa ră fărăîntrerupere, la un nivel de stres șicon centrare maximă, cu do tări teh -ni ce și cheltuieli ridicate.

Siguranța funcționării sistemuluiener getic înseamnă coordonarea șie chilibrarea în fiecare moment apro ducției centralelor cu consumul,a configurației rețelei și a acțiunilordin instalații, în scopul mențineriipa rametrilor de calitate a energieila frecvența nominală de 50 de Hz,a unității sistemului și a con ti nu i tă -

26 iulie 2015

ții în alimentarea cu energie e lec tri -că. Consumurile se modifică per -manent: noaptea față de zi, va rafață de iarnă, zi de lucru față de zide sărbatoare. Puterile dis po ni bi leale centralelor electrice oscilează șiele continuu din motive interne:alimentarea cu combustibil, debitulsau nivelul de exploatare în cazulcen tralelor hidroelectrice, posibilelede fecțiuni interne la turbine si gru -puri electrogene, ieșirile din fun cți -u ne ale unor grupuri sau cazaneenergetice, lucrări de mentenanță,volatilitatea producției din cen tra le -le regenerabile etc. Trebuie deciper manent asigurate rezerveleope raționale necesare. Iată numaicâ teva din elementele care fac dene imaginat funcționarea unui sis -tem energetic fără dispecerul e ner -ge tic. El, dispecerul energetic, estecel care trebuie să asigure fun cți o -na rea continuă, sigură și eco no mi -că a sistemului, precum și schimbu -rile pe liniile de in ter co ne xi une cusistemele energetice ale țărilor în -vecinate, respectând con ven țiile e -xistente între parteneri și o pe ra reaîn condiții de siguranță, la stan dar -dele impuse de organismeleeuropene la care DEN-Trans e lec tri -ca sunt afiliate.

Asemănarea anatomică întreDispecerul Energetic Naționalcu organismul uman nu este osim plă figură de stil. Rolul vitalpe care arterele și venele îl aupen tru corpul omenesc poate ficomparat cu rolul rețelei e lec -tri ce de transport, inima șicreie rul sistemului e lec tro e ner -ge tic românesc fiind re -prezenta te de Unitatea Opera -

țională – Dispecerul EnergeticNațional.

Ce a însemnat pentru România cre -a rea și dezvoltarea sistemului săuenergetic și a Dispecerului E ner ge -tic Național ? Ce reprezintă DENacum și care sunt provocările peca re le are în față? De ce un dis pe -cer energetic poate trece într-o cli -pă de la extaz la agonie și invers?Ca re este evoluția DEN în timp,con jugată cu istoria energeticii ro -mâ nești? Câteva repere istoricepoa te ar fi binevenite în acestcontext.

Electrificarea României a în ce -put în urmă cu 120 de ani. Dez - voltarea alimentărilor cu energieelec trică a evoluat într-o suc ce si u -ne de etape, pe întreg teritoriul ță -rii, în corelare cu solicitările decreș tere a consumului de energie.

În intervalul 1950-1960 s-aufăcut primii pași spre unificarea sis -te mu lui electroenergetic, prin ra -

cor darea succesivă a zonelor Ol te -ni a, Baia Mare, Oradea, Banat, Iași,Galați, Moldova, Suceava și Do bro -gea. În aceeași zi cu Unirea Prin -cipatelor Române cu Moldova, 24ianuarie 1959, dar la 100 de anidis tanță în timp, a avut loc ra cor -da rea la SEN a zonei Moldova.

La 1 februarie 1955, prin or di -nul MEEIE, s-a înființat „Dis pe -ce rul Energetic Național-DEN”,denumit inițial „Serviciul Dis pe -cer Național”.

În 13 iunie 1955 a intrat în fun -cți une prima tură a Dis pe ce ru -lui Energetic Național - DEN.Înființat la 1 februarie 1955, Ser vi -ciul DEN a asigurat chiar de laînceput punerea în practică a pri -mu lui regulament de dispecer,apro bat în iunie 1954, care a mar -cat unificarea conducerii operativeîn România din punct de vedere or -ga nizatoric și al funcțiunilor. Acestaa fost momentul care a reprezentatba za dezvoltărilor și transformărilorulterioare ale conducerii SEN.

Primul dispecer șef al DEN,chiar de la înființara sa, în1955, a fost doamna HerminaALBERT.

Începutul istoriei dispeceruluienergetic în România a fost a ne -vo ios, iar dotarea era extrem deredu să. Până în 1968, singurelemij loace de calcul de care dispuneadis pecerul era clasica riglă de cal -cul, o masa de curent continuu șiun panou sinoptic pe care era re -pre zentată rețeaua de 110 kV (har -ta rețelei de 110 kV). Cu aceste in -

iulie 2015 27

strumente specialiștii de la DEN e -fectuau calcule de circulaţii de pu -teri şi niveluri de tensiune, pierderiîn reţele, precum si stabilitate sta ti -că şi tranzitorie prin metoda REIDIMO. Incredibil, am spune noi as -tăzi, cei învățați cu echipamentemo derne de ultimă generație, darto tuși posibil, după cum au doveditspe cialiștii de la DEN. Creieruluman are resurse nebănuite....

După 1960 s-au pus în funcţiunecen trale electrice mari (ter mo e lec -tri ce şi amenajări hidroelectrice),iar liniilor electrice de 110 kV li s-auadăugat linii de transport de 220 și400 kV.

La data de 17 octombrie 1963, înca drul CAER, SEN a fost in ter co -nec tat cu sistemele energetice ve -ci ne, coordonate de Direcţia Cen -tra lă de Dispecer, cu sediul laPraga.

Între 1970-1980 s-a dezvoltatcon ducerea operațională prin dis -pe cer a sistemului energetic na ți o -nal. În 1972 s-au format, ca onece sitate pentru operarea SEN,ce le cinci centre de dispeceri te ri to -riali (DET) coordonate ad mi nis tra tivde către DEN. S-a trecut apoi lacon ducerea operativă cu ajutorulunui sistem informatic, dotat cucal culatoare de proces, care a si gu -rau supravegherea în timp real (on-line) a instalațiilor prin funcțiileSCADA si EMS, ceea ce a marcat unsalt calitativ deosebit. Acest sistemin formatic a fost printre primele dinEuropa. Drumul spre dotări per for -man te a fost deschis, acesta e vo lu -ând de la echipamentele Siemens,până la sistemele EMS-SCADArealizate inițial de ABB, ulterior deAREVA.

Perioada 1980-1990 a stat subsem nul comandamentului politic alregimului comunist al acelor ani, cuefecte extrem de grave pentru via -ța economică și socială a țării. S-auluat măsuri aspre și arbitrare deau s teritate pentru a face față crizeie nergetice cu care se confruntaRomâ nia. Balanța sistemului e lec -tro energetic se deteriora tot maimult. SEN se izolase de sistemelee nergetice vecine pentru a fun cți o -na cu frecvență redusă, care a jun -gea la 49,5 Hz. Se aplicau tran şele

de limitări și de sacrificii și în ce peausă lucreze DAS-urile. S-a dis pusreducerea valorilor de ac ţi o na re.Când, la 9 octombrie 1985 frec -ven ţa a fost de 46,7 Hz, con du -cerea politică a țării a emis De cretulde Militarizare în ma jo ri ta tea en -tităților Ministerului EnergieiElectrice, între care și DEN și aufost numiți comandanți militari.

Lipsa cruntă de gaze naturale și depă cură, funcţionarea tot mai proas -tă a centralelor pe lignit, efectelene gative ale frecvenţei scăzuteasu pra grupurilor energetice au dussis temul energetic la marginea co -lap sului. Părea a fi începutul sfâr și -tu lui. La 9 noiembrie 1988 frec ven -ța de funcționare a SEN a atins, lavâr ful de seară, valoarea de 46,54Hz, iar zilele în care fun cți o na rea lafrec vența de 47,10 Hz erau con si -de rate zile cu frecvență „bună”,știut fiind faptul că, de fapt, fun cți -o narea normală este la 50 Hz.

După evenimentele din 1989 s-au depus eforturi mari pentru re -dre sarea SEN, dar pe fondul uneiscă deri masive a consumului. S-auanulat măsurile arbitrare luate pâ -nă atunci, consumul a revenit, iarțelul principal al DEN a fost re lu a reafuncționării la frecvența de 50 Hz șiinterconectarea SEN cu re țea uaeuropeană. DEN a renăscut pre cumpasărea Phoenix și a în ce put dinnou să joace un rol principal înEuropa. S-au reluat legăturiletehni ce cu marile societăți de e lec -tri ci ta te din străinătate și cu or ga -nis mele internaționale și s-a lan sat

pro cesul de interconectare a SENcu sistemul UCTE.

La 1 august 2000 s-a înființat CNTranselectrica SA, iar DEN a de ve -nit Unitatea Operațională a Trans e -lec trica. Astfel, începutul mileniuluitrei a însemnat o nouă etapă încon ducerea operativă, cu funcțiuniși responsabilități noi, pentru carespe cialiștii DEN au adaptat și im ple -mentat metodologii moderne deanaliză a reglajului frecvenței și aschimbului de energie, de prog no zăa regimului de funcționare a con -gestiilor în rețea, de achiziție șischimb de date, de coordonare afun cționării rețelei și de alocare adrep turilor de utilizare a ca pa ci tă ți -lor de interconexiune, care să per -mi tă funcționarea in ter co nec ta tă încondiții de siguranță și de calitatedeosebite.

Nivelul înalt de performanță alconducerii prin dispecer în SEN afost certificat prin inițierea pro gra -mu lui de modernizare și re teh no lo -gi zare a sta ți ilor electrice în cadrulcărora DEN a adaptat, asistat teh -nic de Teletrans, sis te mul te le in for -ma țional, astfel încât după testelede un an de funcționare in ter co nec -tată (2002-2003), la data de 8mai 2003 Transelectrica a fostad mi să ca membru deplin alUCTE (U niunea pen tru Co or do na -rea Trans por tu lui Energiei E lec tri -ce). În cei 10 ani de pre gă tire asistemului ro mâ nesc pentru ad mi -te rea în UCTE și pentru in ter co nec -ta rea cu re țea ua operată demembrii acestei uniuni, DEN a

28 iulie 2015

coordonat în trea ga ac ti vi ta te de mo -dernizare teh ni că a sis temului e ner ge tic.Aceste eforturi au per mis in ter co nec -tarea SEN la re țea ua electrică vest-europeană la 10 oc tom bri e 2004 -pas important pentru in te gra rea țării înUniu nea Europeană. Com petența spe -cia liș tilor români a fost la scurt timp re -con fir mată prin ac cep ta rea, la 9noiembrie 2004 a Trans e lec tri ca SAca membru al ETSO (A so ci a ția Ope -ratorilor de Tran sport și de Sis tem dinUniunea E u ro pea nă), Ro mâ nia de ve nindastfel pri ma țară din sud-estul Europei,ne mem bră a U ni u nii Europene, ca re s-ain te grat în ambele struc turi or ga -nizatorice de spe ci a litate ale o pe ra to ri lorde tran sport și de sistem din cadrulUniunii E u ro pene. Astfel, Trans electricaa do bândit o poziție cheie în Europa desud-est, ce ea ce a de ter mi nat fun cți o na -rea la stan dar de înalte de e ficiență și deca litate a energiei, co la bo ra rea și în tra -ju to rarea cu partenerii de in ter co -nexiune.

La 1 iunie 2005 s-a implementatPiața de Echilibrare, creând astfel ca -drul legal, bazat pe competiție, pentruvân zarea și cumpărarea de către O pe ra -to rul de Transport și de Sistem a e ner -giei de echilibrare necesare, precum și ages ti onării congestiilor de rețea, piață o -bli ga torie pentru toți participanții lapiață. Piața pentru Ziua Următoare(PZU) a de ve nit piață voluntară, iar Pia -ța Con trac te lor Bilaterale și cea a Ser vi -ci ilor Teh no lo gice de Sistem au devenitpiețe parțial re glementate. S-a im ple -men tat Pia ța Cer tificatelor Verzi, iarPiața pentru A lo ca rea Capacității peliniile de In ter co ne xi une a rămas o piațăcen tralizată, voluntară, care s-a dez vol -tat prin tre ce rea, pe granițele cuUngaria, Bulgaria și Ser bia la alocareabi lateral coordonată și or ganizarealicitațiilor zilnice și intra-zilnice.

La 1 septembrie 2012, ca urmare aunui efort deosebit depus de specialiștiiDEN timp de patru ani, a fost completpu să în funcțiune o nouă PlatformăInfor ma tică de Tranzacționare, astfelconce pu tă încât să răspundă contextuluide dez voltare a pieței de energieelectrică, ce ea ce a reprezentat o mo -der nizare la ni vel hardware și software,îm bu nă tă ți rea funcțiilor existente,implementarea unor funcții ale pieței deechilibrare, auto matizarea interfețelor șiincluderea tu tu ror piețelor aflate în res -

pon sa bi li ta tea Trans electrica într-o sin -gu ră platformă informatică.

Alegerea soluțiilor celor mai sigure șimai performante de proiectare pentrure alizarea sistemelor de protecție-control în rețeaua de 220 kV- 400 kV aSEN a fost o preocupare permanentăpentru spe cialiștii DEN, care au învedere ca ur mă toarea etapă a dez vol tă -rii sistemelor de protecție-control-automatizare să cu prin dă atât in te gra -rea echipamentelor pri mare „inteligene”,cât și im ple men ta rea sistemului deachiziție sincronă a fazo rilor în 12 stațiielectrice ale Trans e lec tri ca pentruviitoarele aplicații de pro tec ție-controlpe arii extinse.

DEN a avut de asemenea un rol im por -tant în procesul de integrare a surselorre generabile de energie în SistemulEner getic Românesc, definitorie fiind înacest sens atitudinea tehnică și im par ți -a lă abordată de Dispecerul EnergeticNațional.

Noile provocări pentru DEN suntrepre zentate de implementarea noilorco duri europene de rețea, dar și de sin -tag me precum „smart grid”, „virtual po -wer plant”, „wide area protection”, e chi -pa mente primare „inteligente”, stații detrans formare integrate total, pro vo cărică rora, cu siguranță, specialiștii ener ge -ti cieni le vor face față cu brio în viitorulapropiat.

Cu o istorie remarcabilă, cu pro fe si -o niș ti de excepție și cu tineri in te li -genți și ambițioși al căror mo del îlreprezintă specialiștii de astăzi, darși cei de ieri, oameni ver ti cali și pa -si o nați care realizează lu cruri in cre -di bi le doar cu dorința și din dra gulde a rezolva problemele, de a îmbu -nă tăți și moderniza e chi pa menteleși de a lăsa ceva bun ur ma și lornobilei me serii de dispecer, Dis pe -ce rul Ener getic Național pr i veș te cuîncredere în viitor.

Prin înaltul profesionalism al lu cră -to rilor din DEN, comparați deseoricu adevărați eroi ai energeticii ro -mâ nești, România are siguranța căsiste mul său energetic va funcționaîn tot deauna la cele mai ridicatestan darde de calitate.

Pentru că, atunci când inima și cre -ie rul sunt sănătoase, întregul or ga -nism funcționează normal. n

iulie 2015 29

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

Partenerul ideal pentruDumneavoastră!www.saem.ro

www.sebakmt.com

www.hye.ro

www.grampet.ro

www.icemenerg-service.ro

www.louisberger.com

www.electromagnetica.ro

www.arc.ro

www.hydac.ro

14th World Renewable Energy Congress - WREC 2015Sinteza evenimentului Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov - Consilier CNR - CME, Conf. dr. ing. GeorgeCristian Lăzăroiu

În zilele de 8-12 iunie 2015, s-ades făşurat Congresul Mondialpen tru Surse Regenerabile deEnergie WREC 2015, organizat decătre Universitatea POLITEHNICAdin Bucureşti, Academia Română şiUniversitatea Tehnică de Construcţiidin Bucureşti la care CNR-CME afost partener de eveniment. Lu cră -rile Congresului s-au desfăşuratsub egida WREN, o organizaţienon-profit, înregistrată în MareaBritanie din anul 1992 de la al do i -lea Congres Mondial în domeniu. Încadrul WREN sunt abordate celemai importante probleme legate deutilizarea şi implementarea surselorregenerabile de energie, atât dinpunct de vedere al mediului am bi -ant cât şi din punct de vedere e co -no mic. Sunt prezentate cele mainoi rezultate ale cercetărilor şti in ţi -fice din laboratoarele specializate,instituţii de cercetare, companiipre cum şi ale cercetătorilor in di vi -du ali privind noi tehnologii, aplicaţiişi soluţii de implementare practică.

WREN se adresează tuturor ţărilordin lume promovând comunicaţia şipre gătirea specialiştilor, teh ni ci e ni -lor şi managerilor din domeniu pen -tru a oferi soluţii pentru producereasustenabilă a energiei electrice.

Lucrările Congresului WREC 2015s-au desfăşurat la Palatul Par la -men tului, Academia Română şi înnoua clădire a bibliotecii U ni ver si tă -ţii POLITEHNICA din Bucureşti.

Deschiderea lucrărilor Congresuluia avut loc în sala Rosetti a PalatuluiPar lamentului în prezenţa unui ma -re număr de personalităţi ştiinţificedin întreaga lume, care au pre zen -tat în cadrul sesiunii în plen, as pec -te esenţiale privind rezultateobţinute în cadrul studiilor e fec tu a -te, analize privind dezvoltareaacestor surse, soluţii privind im ple -men tarea acestora în sistemulelectroenergetic public dar şi pen -tru alimentarea unor localităţiizolate. Au fost accentuate as pec te -le legate de viitorul surselor re ge -

ne rabile de energie, sus te na -bilitatea acestora, posibilităţi deprognoză a producţiei acestor sur -se, cadrul de reglemenatare pentrudezvoltare.

Comisia de Surse Regenerabile deEnergie a Academiei Române, înpre zenţa unui mare număr de spe -cia lişti în domeniu, şi-a desfăşuratlucrările în plen în Aula Mare aAcademiei Române, fiind abordateîn special problemele legate de ten -din ţe şi abordări noi privind teh no -lo gii, sisteme şi aspecte de piaţărelative la sursele regenerabile deenergie.

În cadrul sesiunilor în plen des fă şu -ra te în Sala Senatului din U ni ver si -ta tea POLITEHNICA din Bucureşti,un mare număr de specialişti în do -me niu, din ţară şi străinătate, auabordat aspecte privind dezvoltareala boratoarelor de cercetare, u ti li za -rea biomasei ca sursă de energie,impactul sistemelor de stocare aenergiei electrice, problemele spe -

Rezumat

În zilele de 8-12 iunie 2015, s-a desfăşurat Congresul Mondial pentru Surse Regenerabile de Energie WREC2015, organizat de către Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Academia Română şi UniversitateaTehnică de Construcţii din Bucureşti la care CNR-CME a fost partener de eveniment. Lucrările Congresului s-au desfăşurat sub egida WREN, o organizaţie non-profit, înregistrată în Marea Britanie din anul 1992 de la aldoilea Congres Mondial în domeniu.

În cadrul sesiunilor în plen un mare număr de specialişti în domeniu, din ţară şi străinătate, au abordataspecte privind dezvoltarea laboratoarelor de cercetare, utilizarea biomasei ca sursă de energie, impactulsistemelor de stocare a energiei electrice, problemele specifice instalaţiilor eoliene, noi tendinţe în realizareacelulelor solare, perspectiva surselor regenerabile de energie.

Lucrările sesiunilor tehnice au fost structurate pe 10 teme principale: sisteme şi tehnologii solare fotoelectriceşi termice; arhitectura sustenabilă cu energie redusă; energie din biomasă, din deşeuri urbane,biocombustibili; energie din surse eoliane şi hibride; apa şi energia hidraulică; energia din surse geotermale;hidrogen şi celule cu combustibil; integrarea surselor regenerabile de energie; politici, finanţare şi educaţie;energia şi meteorologia.

Participanţii la congres au avut şi posibilitatea analizei unor realizări concrete în domeniu, prezentate în cadrulexpoziţiei la care un mare număr de expozanţi au prezentat soluţii noi dezvoltate pentru a fi implementate însistemele regenerabile de energie. Lucrările congresului au pus în evidenţă faptul că sursele regenerabile de energie pot asigura dezvoltareasustenabilă a economiei.

30 iulie 2015

ci fice instalaţiilor eoliene, noi ten dinţe înrealizarea celulelor solare, perspectivasurselor regenerabile de energie.

Cea mai mare parte a lucrărilor se si -unilor tehnice s-a desfăşurat în să lileBibliotecii Universităţii Po li teh nica dinBucureşti, fiind struc tu ra te pe 10 temeprincipale:

- sisteme şi tehnologii solare fo to e lec -trice şi termice;- arhitectura sustenabilă cu energieredusă;

- energie din biomasă, din deşeuri ur ba -ne, biocombustibili;

- energie din surse eoliane şi hibride;

- apa şi energia hidraulică;

- energia din surse geotermale;

- hidrogen şi celule cu combustibil;

- integrarea surselor regenerabile deenergie;

- politici, finanţare şi educaţie;

- energia şi meteorologia.

La lucrările sesiunilor tehnice, des fă şu -ra te în cele 10 secţiuni, au fost pre zen -ta te un număr de 251 de lucrări de cătrecei 367 participanţi din 40 de ţă ri din lu -me. Lucrările şti inţifice au fost elaboratede cer ce tători din Universităţi 67% şi in -sti tute de cercetare şi industrie 33%.

Pentru conducerea lucrărilor fi e că reisecţii au fost nominalizate personalităţimar cante în domeniu ca re au reuşit săcon fere discuţiilor pe marginea ma te ria -le lor pre zen ta te un nivel ştiinţific ridicat,accent asupra aplicaţiilor practice, e va -lu a rea influenţelor pozitive asupra me -diu lui ambiant, direcţii de cer ce ta re pen -tru o implementare mai ac cen tu ată asurselor regenerabile de energie pentruacoperirea ne ce si tă ţilor energetice aleunei economii sustenabile.Participareaactivă a spe cialiştilor din construcţii şidin ar hitectură a permis punerea în evi - den ţă a unor soluţii originale pen tru outi lizare mai eficientă a sur selor re ge ne -ra bile de energie la re alizarea noilorclădiri. Exemplele pre zentate privindclă dirile „pasive” au arătat per for man ţe -le actuale dar şi soluţii concrete pentrureducerea în continuare a necesarului deener gie din surse clasice.

Dezvoltarea sistemelor de stocare aenergiei electrice, utilizarea sur se lorsolare în special pentru aplicaţii la nivello cal, încadrarea acestora în mi cro gri -duri, creşterea ponderii a u to mobilelorelectrice şi elaborarea de programeadec vate de ma na ge ment energetic vorcon duce la im por tante schimbări destruc tură a sis temelor electroenergeticecu creş terea nivelului de „inteligenţă” aacestora.

Fiecare din cele 10 secţiuni a avut înmedie un număr de 5 lucrări invita tepre zentate de personalităţi şti in ţifice dere nume internaţional din ţară şi din stră -i nătate. Lucrările ştiinţifice şi pre zen tă ri -le în plen s-au bucurat de un auditoriuim por tant, format din cercetători, stu -denţi masteranzi şi doctoranzi care aucontribuit la desfăşurarea op ti mă aacestui Congres.

Participanţii la congres au avut şi po -sibilitatea analizei unor realizări con -crete în domeniu, prezentate în ca drulexpoziţiei la care un mare nu măr deexpozanţi au prezentat so luţii noi dez -vol tate pentru a fi im ple mentate în sis -te mele re ge ne ra bi le de energie.Deosebit de apreciat a fost automobilulelectric a limentat de la o celulă cu com -bus ti bil, ca una dintre soluţiile de viitorpen tru dezvoltarea acestui tip de mij locde locomoţie. Editurile par ti ci pante custanduri la expoziţie s-au bucurat de oatenţie deosebită pre zentând cele mainoi publicaţii în do meniu, pe plan interndar şi pe plan internaţional.

În sesiunea de închidere au fost a pre ci a -te succesul lucrărilor Congresului,importanţa pro ble me lor analizate, di rec -ţi ile viitoare pen tru creşterea per for -man ţelor acestor surse dar şinecesitatea in ves tiţiilor în cercetare. Unrol im por tant pentru creşterea ponderiisur selor regenerabile în balanţa ener ge -tică îl va avea dezvoltarea sis temelor desto care a energiei elec trice penru a a si -gu ra po si bi li ta tea creşterii nivelului deintegrare a surselor regenerabile volatileîn sis te mul electric de interes public şi li -mi tarea unor disfuncţionalităţi care aparla conectarea acestor surse în re ţeauapublică.

S-a subliniat faptul că sursele re ge ne ra -bi le de energie pot asigura dez voltareasustenabilă a e co nomiei. n

iulie 2015 31

www.energyworldmag.com

www.energynomics.ro

www.aair.org.ro

www.fpen.ro

www.fppetrolgaze.ro

www.agir.ro

PARTENERI MEDIA

www.bizenergy.ro

www.sigp.ro

www.petroleumreview.ro

www.ccib.ro

www.thediplomat.ro

www.focus-energetic.ro

www.tehnicasitehnologie.ro

iulie 2015 35

Seniorii EnergieiDialog de suflet cu dl. Ion Merfu - Fost Director GeneralTranselectrica Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR - CME

Motto: „Ingineria este practicarea artei de a impune în mod organizat schimbarea tehnologică !”,Dean Gordon Brown- pionierul electroenergeticii

Domnul Ion Merfu a fost directorulTranselectrica-Sucursala de Trans -port Craiova (2006-2014 și 2000-2004), directorul general alTranselectrica (2004-2006), direc -tor general adjunct în CONEL, co or -do nând activitatea DispeceruluiEner getic Național-DEN (1999-2000), directorul Sucursalei deTransport - Dispecer Craiova(1996-1999), șeful secției de înaltăten siune din cadrul Filialei de RețeleCraiova (1984-1996). În acestefuncții a condus și a coordonat ac ti -vi tăți privind exploatarea și men te -nan ța liniilor și stațiilor electrice deînaltă tensiune. Este absolvent alFacultății de Electroenergetică dincadrul Institutului Politehnic Bucu -rești (1974), autor a peste 40 delu crări prezentate în țară și înstrăinătate pe teme pri vind stabi li -

ta tea dinamică a nodului energeticPorțile de Fier și a zonei Craiova,reabilitarea instalațiilor din stațiilede 400 kV în vederea interco nec -tării sis te mu lui energetic românescla sistemul energetic al UCTE. Înanul 2004, domnul Merfu a coor do -nat activitatea de resincronizare asistemului energetic sud-est e u ro -pean cu sistemul european conti -nen tal UCTE și procesul de admi -tere a Transelectrica ca membru cudrep turi depline la ETSO, EuropeanTransmission System Operators-ETSO, ca și demararea procesuluide listare a Transelectrica la Bursade Valori București. Domnul IonMerfu are trei certificate de ino -vator privind siguranța înfuncționare a SEN și in tro ducereaunor tehnologii noi de lucru. A fostvi ce pre ședinte CNR-CIGRE, mem -

bru în Consiliul Direc tor al CNR-CME, membru al IEE, IRE și APER.

***„Numai cei dispuși la eforturideosebite, pot rezista însectorul energiei”

Elena Ratcu: V-ați început acti -vitatea profesională în anul 1974,ca inginer la Centrul de Înaltă Ten -siune de la Târgu Jiu, după care v-ați mutat la Secția de Înaltă Ten -siune din cadrul Filialei de RețeleCraiova. Do me niul Tehnicii Ten -siunilor Înalte este cumva o spe ci a -li ta te mai aparte din energetică, iardl. Academician Gleb Drăgan,supranumit „părintele TTI” dinRomânia, îmi spunea adesea cănumai profesioniștii foarte buni potface față acestei discipline. De ceați ales TTI și ce satisfacții v-a adusaceastă specialitate?

Abia restabilit după o intervenție chirurgicală dificilă și delicată din carea scăpat ca prin minune, grație specialiștilor cardiologi de excepție dinTârgu Mureș, dar și a unei aripi divine de înger care l-a protejat tottimpul, domnul Ion Merfu, excelent specialist electroenergetician,specializat în Tehnica Tensiunilor Înalte, a acceptat să-mi acorde acestinterviu, pe care mi-l doresc de multă vreme. Și acum, după o suferințăde aproape un an, domnul Merfu, este același om cald, calm, reținut,echilibrat, puțin introvertit, molcom și reținut la vorbe, de parcă ar venide pe meleaguri ardelene nu din inima Băniei. Este în același timp unprofesionist de excepție, de numele căruia se leagă nu numairetehnologizările și modernizările majorității stațiilor electrice de înaltătensiune din zona Olteniei, dar și realizări de maximă importanță pentru

energetica României, cum ar fi resincronizarea sistemului energetic românesc cu cel vest-european (UCTE),integrarea Transelectrica în Asociația Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem – ETSO șidemararea procesului de listare a Transelectrica la Bursa de Valori București. Am avut bucuria de a fi lucratsub directa coordonare a domnului Ion Merfu, în perioada în care domnia sa a fost directorul general alTranselectrica, iar eu încercam să-mi regăsesc drumul după o lungă suferință. Se pare că aripa de înger careîl veghează tot timpul, m-a atins și pe mine, pentru că de atunci am redevenit același om normal și plin deviață cum fusesem înainte. Sunt unii oameni hărăziți să facă bine și să aducă bine în jurul lor. Un astfel de omeste interlocutorul meu de astăzi.

36 iulie 2015

Ion Merfu: În 1974 am absolvitFacultatea de Energetică, SecțiaElectroenergetică la București. Caori ce oltean care se respectă, la re -par tiția în producție, cum se făceaîn acei ani la absolvirea facultății,eu am ales să-mi încep cariera pro -fe sională ca inginer la În tre prin de -rea de Rețele Electrice Craiova.Astfel am ajuns la Centrul de ÎnaltăTensiune Târgu Jiu unde voiam sămă stabilesc, eu fiind născut într-unsat cu nume predestinat „Mer fu -lești“, la 14 km distanță de orașulCraiova. În cadrul Întreprinderilorde Rețele erau două zone im por tan -te: zona de Înaltă Tensiune carerăspundea de stațiile și liniile cutensiuni de 110-220 și 400 kV șizona de distribuție care răspundeade liniile de medie și joasă ten si u -ne. Eu, care aveam înclinații maimult spre partea tehnică, am aleszona de Înaltă Tensiune. Integrareaîn această zonă a presupus încă dela început foarte multă muncă, dis -ci plină, rigoare și implicare. Sa tis -fac țiile profesionale au venit multmai târziuAș completa cele spuse de re gre ta -tul academician Gleb Drăgan, su bli -ni ind că numai cei care sunt dis pușisă facă eforturi deosebite, pot re -zis ta în acest sector al energiei.

Dar factorul hotărâtor în alegereamea de a lucra în zona de ÎnaltăTen siune a fost acela că în acei anise lucra la construirea stației de400 kV Urechești. În anul 1975 auîn ceput lucrările de verificare și depu nere în funcțiune a stației și acelulelor de linie, precum și a gru -pu rilor de 330 MW de la CentralaRovinari. Aceste lucrări de ve ri fi ca -re și punere în funcțiune constituiauo noutate pentru mine și am decissă mă implic în realizarea lor. S-aformat o echipă de ingineri tineri dela IRE Craiova, echipă care timp dedoi ani de zile a finalizat punerea înfun cție a stației. Mi-a plăcut foartemult această perioadă, deoareceam avut prilejul să mă confruntper manent cu lucruri noi, aflamme reu informații noi și învățamcon tinuu, pentru că totul era ineditpen tru mine. Echipamentele se cun -da re - protecții, automatizări, tran -smi sii de date - erau echipamentede import, produse de firme de

pres tigiu la acea dată, BrownBoweri, ASEA, Siemens etc.

După finalizarea lucrărilor la stațiade 400 kV de la Urechești, au în ce -put lucrările de extindere a rețeleide 220 kV din zonă, iar în perioada1976-1985 au fost puse în fun cți u -ne stațiile de 220 kV Craiova Nord,Sărdănești, Târgu Jiu Nord, Cetateși Calafat. Tot în perioada anilor1980 au început lucrările de re a li -za re a stației de 400 kV Țânțărenicu cele două etape ale sale: se mis -ta ția A și semistația B. În domeniulliniilor electrice aeriene (LEA) aufost, de asemenea, realizate o seriede lucrări de mare anvergură și deim portanță capitală: LEA 400 kVȚânțăreni- Koslodui (Bulgaria) 1+2,LEA de racordare la sistem a gru pu -ri lor din Centrala Turceni, LEA de400 kV Țânțăreni–Turceni G 1+2,Țân țăreni-Turceni G 3+4, Țân ță -reni-Turceni G 5+6 și Țâțăreni -Tur ceni G 7+8, LEA 400 kV Țân ță -reni-Urechești, LEA de 400 kVȚânțăreni-Bradu, LEA de 400 kVȚân țăreni –Sibiu și LEA de 400 kVȚân țăreni – Slatina. S-a ajuns ast -fel ca IRE Craiova să dețină și săex ploateze peste 750 km de liniielec trice aeriene de 400 kV.

Aici, trebuie să subliniez și faptul căre alizarea celor două termocentralee lectrice Rovinari și Turceni adeter minat dezvoltarea puternică asec torului minier în județele Gorj șiMehedinți. Pentru extragerea căr -bu nelui din bazinul minier alOlteniei a trebuit ca în acea zonă săse construiască stații electrice de110/20 kV, stații cu tran sfor ma toa -re de 40 MW. S-a ajuns în situațiaca în perioada 1980-1989 să se pu -nă în funcțiune câte două stații pean în zonele miniere. Ultima stațieconstruită în acea zonă a fost stațiade 110/20 kV Drăgotești, pe caream pus-o în funcțiune la data de 24de cembrie 1989. În zona de sud aju dețelor Dolj și Mehedinți s-audez voltat în această perioadă sis te -me le de irigații, care au necesitatcon struirea a zece stații de 110/mt.Du pă cum vezi, Ella dragă, în zonade Înaltă Tensiune mereu a fost delu cru si nu aveai timp să te gân -dești să pleci în altă parte, mai alescand îți și plăcea ceea ce făceai!

Ei iată, că nu numai „Banatu-ifrun cea”, cum se spune deseori.Din câte îmi spuneți dum nea voas -tră putem zice la fel de bine„Oltenia-i fruncea”, nu-i așa?

Da, în domeniul energetic, este ore alitate că Oltenia tot timpul a fost„fruncea”. În anii aceia, sectorulener getic din zona Olteniei s-a dez -vol tat intens și foarte rapid. Eraumulte obiective pe care trebuia săle realizăm, și cumva toate de cur -geau din unul în altul. Noi eram ti -neri, avizi de învățătură și dispușisă facem chiar sacrificii, dacă erane voie pentru a realiza acesteobiec tive. Adevărul este că toțieram și pasionați de ceea ce fă -ceam, așa cum am spus adineauri.

La zece ani de la angajare, înanul 1984, când aveați numai 32 deani, ați fost numit șef de secție,apoi director al Filialei de RețeleCraiova. Vi s-au încredințat, prinur mare responsabilități de con du -ce re de la vârsta de 34 de ani.Aveau tinerii de atunci oare po si bi li -tăți mai rapide de afirmare decat oau cei de acum? Ce presupuneamun ca dumneavoastră de con du ce -re într-o Filială de Rețele Electrice?

Posibilitățile de afirmare existauși atunci, așa cum există și acum,nu mai că atunci tinerii erau maidor nici de muncă, mai dispuși să seafirme prin muncă și erau mai puținin teresați de partea materială.Exista de asemenea o politică deca dre, sau politică de personal,cum se numește acum, mult maibu nă: fiecărui specialist i se în toc -mea un dosar în care erau trecutetoa te calificativele și promovărileob ținute pe parcursul carierei pro -fe sionale. De obicei se promovaucei mai buni oameni, iar aceștiaerau aleși în baza calificativelor ob -ți nute în decursul anilor. Pe atunciexista mult mai puțină influență ex -ter nă în promovarea oamenilor.

Munca de conducere într-o Filialăde Rețele Electrice era o activitatecom plexă în care trebuia să îmbinicu noștiintele tehnice, pentru parteade Înaltă Tensiune, cu activitateaco mercială și de marketing pentruzo na de Distribuție și Furnizare. Ac -ti vitățile din aceste două zone,

iulie 2015 37

distribuția și furnizarea, erau foarteim portante într-o Filială, fiind celecare aduceau banii care trebuiau săa sigure salariile și sursele de dez -vol tare, inclusiv pentru Înalta Ten -si une. O problemă deosebită oreprezentau pierderile comercialeîn zona de Distribuție-Furnizare,ca re ajungeau să reprezinte până la20% din energia furnizată.

Sunt convinsă că nu era delocușor să îmbini partea tehnică cucea comercială. Nu era nici atunci,nu este nici astăzi, după cum pu -tem constata cu toții. Să continuămfirul poveștii dumneavoastră pro fe -si onale. Între 1996-1998 ați fostnumit directorul Filialei de Tran -sport și Distribuție a Energiei E lec -tri ce din Craiova. Ce a însemnataceastă comasare a transportuluicu distribuția energiei electrice?Con siderați că a fost o măsură bi -ne venită atunci?

Cele 18 Filiale de Transport șiDistribuție a Energiei Electrice aufost create și s-au dezvoltat ca en ti -tăți integrate de transport, dis tri bu -ți e și furnizare a energiei electrice.Deci, ele au existat de-a lungultimpului sub diverse denumiri. Înceea ce privește comasarea tran -spor tului cu distribuția, la vremeares pectivă toată lumea credea căașa este bine. Când s-a pus pro ble -ma separării transportului de dis tri -bu ție, specialiștii de la Craiova aususținut această idee, singura di -ver gență fiind nivelul de tensiune laca re să se facă separarea, noi con -si derând că tensiunea de 110 kVtre buie să facă parte din Rețeauade Transport a Energiei Electrice.Du pă ani de zile mi-am dat seamaca a fost o idee greșită. Nu poți ficlar văzător în toate? (zâmbește)

„Mi-ar trebui poate o jumătatede zi să povestim”

Ați lucrat timp de 24 de ani nu -mai în domeniul rețelelor electrice,iar până în anul 1989 sunt convinsăca v-ați confruntat cu sarcini dificileși nu întotdeauna ușor de realizat.Ca re au fost problemele cele maigre le pe care le-ați avut de depășit,cum ați reușit să le depășiți și carea fost proiectul care v-a creat celemai multe probleme?

Au fost multe probleme grele dere zolvat până în 1989, aceasta înpri mul rând datorită sistemului detran sport foarte dezvoltat din zonaOlteniei. De altfel, Secția de ÎnaltăTen siune de la Craiova a fost ceamai mare din țară. Se construiserăîn această zonă marile Centrale hi -dro și termoelectrice de la Porțilede Fier I, Rovinari, Turceni, Ișalnițași orice avarie în rețeaua de tran -sport care ducea la declanșareaunui GRUP în aceste centrale eraanun țat la Ministerul Energiei E lec -tri ce, care trimitea imediat Corpulde Inspectori pentru analiză. Pro -iec tul cel mai important din aceaperioadă a fost construcția și pu ne -rea în funcțiune a stației electricede 400 kV Țânțăreni și a liniei e lec -tri ce de 400 kV Țânțăreni-Koslodui(Bulgaria). Sigur că nu a fost ușorsă participi la construcția și pu ne -rea în funcțiune a unei stații e lec tri -ce de astfel de dimensiuni, încondițiile unui regim politic care nuera prea prietenos și care avea uncon ducător ce trasa sarcini și ter -me ne de realizare, uneori im po si bi -le. Se lucra enorm, iar probleme aufost multe și de o natură diferită.Mi-ar trebui poate o jumătate de zisă povestim….

Cum s-a schimbat abordareaproble mei rețelelor electrice după1989?

După 1989, din păcate a fost operioadă în care nu a existat o stra -te gie în domeniul rețelelor e lec tri -ce. Au fost abandonate o serie deproiecte începute și care trebuiauim plementate. Din fericire însă,aceas tă perioadă nu a durat preamult și spre cinstea conducătorilorde atunci ai Sectorului Energetic(re gretatul Ioan Conecini fiind unul

din tre ei), aceștia și-au dat seamade importanța rețelelor electrice șiau elaborat o strategie de mo der ni -zare a acestora.

Între 1999-2000 ați fost numitdirector general adjunct al Divizieide Transport Dispecer (DEN) dinca drul CONEL-București. Ce a în -sem nat pentru dumneavoastră tre -ce rea de la Craiova la București, ceresposabilități aveați atunci și cumle-ați abordat ? Practic erați șefulcel mai mare al DEN.

Divizia Transport-Dispecer din ca -drul CONEL a însemnat de faptTRANSELECTRICA de astăzi, maipuțin partea comercială și su pra -struc tură, deoarece pe lângă DENmai cuprindea și Direcția RețeauaElectrică de Transport, Direcția In -for matică și Direcția Investiții. Laîn ceput, când mi s-a facut pro pu ne -rea de a prelua această Divizie, mis-a părut o pălărie prea mare pen -tru mine. După preluarea fun cți eimi-am schimbat părerea de oa re ce,am găsit aici un colectiv minunat,de mari specialiști, cu care am re a -li zat multe proiecte importantepen tru Operatorul Tehnic al Sis te -mu lui Electroenergetic.

Esenţa reformei industriei e ner gi -ei electrice din România, finalizatăîn anul 2000, a constat în se pa ra -rea activităţilor de bază (pro du ce -rea, distribuţia, transportul şicomer cializarea energiei electrice)şi reorganizarea acestora pe prin ci -pii comerciale, obiectivul majorfiind promovarea pieţelor li be ra li za -te de energie electrică. Trans e lec -tri ca şi-a organizat încă de laînceput activitatea pe principiimanageriale moderne: con cen tra -rea asupra activităţilor de bază(transportul energiei electrice, con -du cerea prin dispecer, planificareaşi dezvoltarea reţelei electrice detran sport), externalizarea ac ti vi tă -ţi lor suport, organizarea şi des fă şu -ra rea activităţilor interne pe ba zăde programe, proiecte şi centre decost, utilizarea de metode de con -du cere prin bugete, introducereaunui control managerial bazat pepro cedurarea tuturor activităţilor.Acest lucru a permis eficientizareaactivităţilor interne, planificarea

38 iulie 2015

aces tora pe termen mediu şi lungpe baza Planului de Afaceri şi ob ți -ne rea de rezultate concrete. Ca ur -ma re a acestei reorganizări, dum -nea voastră v-ați întors la Craiovaunde între anii 2000-2004 ați fostdin nou directorul Sucursalei deTran sport. Știu că în această pe ri -oa dă, ați fost direct implicat și ațico ordonat programul de re teh no lo -gi zare și modernizare a unor stațiielectrice cheie de transformare aener giei electrice. Vorbiți-mi vă rogpu țin despre această perioadă.

Într-adevăr, în perioada iunie2000 - iulie 2004 m-am reîntors laCraiova. În acești ani au fost de ma -ra te și finalizate lucrările demodernizare la stațiile de tran sfor -ma re a energiei electrice de 400 kVPorțile de Fier I, Țânțăreni șiUrechești. Au fost lucrări deosebitde dificil de realizat, deoarece toatese desfășurau concomitent în celetrei stații și trebuiau corelate în tre -ru perile între cele trei stații. Deasemenea, trebuiau corelate lu cră -ri le din stații cu perioadele deretragere din exploatare pentrurevizie a grupurilor din cele treicen trale hidro și termocentralePorțile de Fier, Turceni și Rovinari.Îmi amintesc că eram odată în sta -ți a Porțile de Fier, cei de la centralăaveau retras Grupul TH6 pentru re -teh nologizare și intenționau să-lpu nă în funcțiune după două luni.La noi în stație lucrările nici nu în -ce puseră, încă. Trebuia să decidemdacă mai începem lucrările saudacă le amânăm, ceea ce ar fi în -sem nat decalarea întregului pro -gram. Împreună cu șeful Centruluide la Turnu Severin, am decis în ce -pe rea lucrărilor, asumându-ne însăun mare risc. Din fericire am ter mi -nat lucrările la timp. Lucrările aufost îngreunate și datorită con cep ți -ei complicate prin care s-a făcutretehnologizarea. erau contractese parate pentru achiziția de e chi pa -men te de care se ocupa DirecțiaImplementare Proiecte din cadrulCONEL, contracte separate de pro -iec tare și mai erau contracte se pa -ra te de montare echipamente decare răspundea Sucursala de Tran -sport Craiova. Aceste lucrări demo dernizare presupuneau in sta la -rea de calculatoare de proces în ca -

me rele de comandă ale stațiilor pecare urmau să le opereze șefii detură. Ei, atunci ne-am lovit de altapro blemă: șefii de tură nu erauobiș nuiți cu calculatorul și le tre mu -ra mâna cand apăsau pe o tastă.Atunci am hotărât să montăm câteun calculator în camerele de co -man dă ale celor trei stații, pe careșefii de tură să se poată juca, pen -tru a se putea obișnui astfel cu tas -ta tura calculatorului. De asemenea,am montat un sistem complet deco mandă-control-protecție la sediulSec ției Înaltă Tensiune, pe care amfăcut instruirea personalului dinstații.

„A fost foarte greu, dar înacelași timp și foarte frumos”

Constructorii pentru montarea e -chi pamentelor au fost diferiți în celetrei stații. Astfel, la stația 400/220kV Porțile de Fier a lucrat firmaElec tromontaj București împreunăcu Filialele ei din Craiova și Ti mi -șoa ra. La stația de 400 kv Țân ță -reni a lucrat Electromontaj Bucu -rești împreună cu filialele sale dinConstanța, Galați, Bacău, Bu cu -rești, Pitești și Cluj. La stația de 400kV Urechești a lucrat EnergomontajBucurești. Pentru analiza res pec tă -rii graficelor de lucrări se organizaucomandamente lunare la care par -ticipau: constructorii din cele treistații, proiectantul ISPE Bu cu rești,personalul de decizie de la Dis -pecerul Energetic Național (DEN) ,conducerea executivă de la Tran -selectrica și Sucursala sa de Trans -port Craiova. Convocarea aces torcomandamente se făcea de cătreST Craiova care trebuia să fa că și oprezentare a stadiului lu cră ri lor șiproblemelor care apăruseră. Lasfârșitul fiecărui comandament deacest fel, se încheia un do cu mentcare conținea sarcini, res pon sa biliși termene de realizare.

A fost foarte greu dar și foarte fru -mos, în același timp. Am avut șisatis facția că pe perioada de treiani cât au durat lucrările, nu s-aprodus nicio avarie în sistemul e lec -tro e ner ge tic. Toate acestea au fostposibile datorită și colectivului despecialiști pe care l-am creat laSucursale de Tran sport Craiova și

cu care am colaborat la realizareaacestor lucrări.

„Eu nu știu să lucrez decât înechipă”

Anul 2004 vă găsește din nou laBucurești, de această dată ca di rec -tor general al Companiei Naționalede Transport al Energiei Electrice-Transelectrica. Cum ați perceputaceas tă funcție de mare res pon -sabilitate?

Sigur, funcția de Director Generalla o companie de talia TRANS E LEC -TRI CA, implica multe res pon sa bi li -tăți, dar acestea nu m-au surprinsdeoarece le cunoșteam din pe ri oa -da când condusesem Divizia Tran -sport - Dispecer din cadrul CONEL.Surpriza plăcută pentru mine a fostcolectivul foarte bun pe care l-amgăsit la Transelectrica și cu care amfor mat o echipa redutabilă. Ella,cred că ți-ai dat seama de-alungultim pului că eu nu știu să lucrez de -cât în echipă și că pentru mine,colec tivul este extraordinar de im -por tant. Desigur, proiecte au fostmul te și foarte importante în a ceas -tă perioadă. Unele care s-au de ma -rat atunci, altele care se aflau dejaîn plină desfășurare și o a treia ca -te gorie de proiecte, cele care aufost finalizate și puse în funcțiune.

„Într-o companie de taliaTrans electrica sarcinile suntgre le, provocatoare și cu atâtmai interesante”

Ce înseamnă Transelectricapentru dumneavoastră și care aufost cele mai frumoase realizări pe

iulie 2015 39

care le-ați avut în cadrul man da tu -lui dumneavoastră de directorgeneral?

Pentru mine Transelectrica în -seam nă compania în care mi-amdo rit tot timpul să activez şi pentrucare, pot spune că m-am pregătit încei peste 35 de ani de activitate.Es te compania în care lucrează ceimai buni specialişti din sector.Trans electrica este un Operator deTran sport şi de Sistem modern,com plet independent de celelalteen tităţi din sectorul e lec tro e ner ge -tic, comparabil cu cei mai moderniOperatori din Europa. Totodată,Trans electrica este Autoritatea Teh -ni că pentru întregul Sistem E lec tro -e nergetic Românesc.

În perioada mandatului meu de di -rec tor general am avut două re a li -zări importante. Prima realizare ore prezintă resincronizarea sis te mu -lui energetic sud-est european cusistemul european continental,eve niment care a avut loc în datade 10 octombrie 2004, și la careTranselectrica a avut o contribuţiee senţială. Evenimentul a constatdin reconectarea celor două zonesin crone UCTE (zona est-europeană

cu zona vest-europeană), prin co -nec tarea liniilor de interconexiunede 400 kV Arad (RO) – Sandorfalva(HU) și Roșiori (RO) – Mukacevo(Ucraina). Până la data de 10octom brie 2004 existau două zonesin crone: zona 1, UCTE, care a co -pe rea 300.000 MW putere in sta la -tă, și zona 2, cea în care România ajucat un rol extrem de important,poate cel mai important rol din zo -na 2, cu circa 30.000 MW putere in -sta lată. Începând de duminică, 10oc tombrie, 2004, ora 10:34, putemspune că a început existența uneisin gure Europe energetice. Am fostfoar te mândru că am avut pri vi le -giul și onoarea ca această realizare,începută cu foarte mulți ani în urmăde specialiștii din cadrul SistemuluiElectroenergetic Național, s-a fi na -li zat pe perioada mandatului meude director general al Trans e -lectrica.

A doua realizare, la fel de im por -tan tă pentru mine, a fost ad mi te -rea Transelectrica, în luna no iem -bri e 2004, ca membru cu drep turidepline în European TransmissionSys tem Operators (ETSO), în con -di ţiile în care România nu era încă

mem bru al Uniunii Europene.Aceasta a fost o recunoaştere ame ritelor Transelectrica şi a faptuluică îndeplinea toate cerinţele e u ro -pe ne ca Operator de Transport şi deSistem, inclusiv în ceea ce priveştePiaţa Energiei Electrice.

Într-o companie de talia Trans e lec -tri ca sarcinile care îți revin suntgre le, dar și provocatoare și cu atâtmai interesante.

Nu pot să nu amintesc despre de -ma rarea procesului de listare laBur sa de Valori București a Trans e -lec trica, una din cele mai dificile șiin citante sarcini căreia a trebuit să-i fac față în perioada mandatuluimeu de director general al Trans e -lec trica. A fost provocatoare de oa -re ce Transelectrica a fost primacompanie din sectorul energetic dinRomânia, care a demarat acest pro -ces, despre care atât eu, cât şi per -so nalul din cadrul companiei im pli -cat în acest proces ştiam foartepuţine la data aceea. Practic a fosto acțiune de pionierat în sectorulener giei electrice și a trebuit cu toțiisă învăţăm, împreună cu consorţiulca re se ocupa de listare şi de con -sul tantul juridic, într-un proces carea presupus sute de ore de analiză şidiscuţii.

Da, înțeleg perfect ceea ce spu -neți, pentru că în multe din acesteac țiuni am fost și eu implicată di -rect sau indirect. Au fost ani ex tra -or dinari în care noi toți, cei dinTranselectrica am crescut și ne-amdez voltat odată cu această com pa -nie. Dar, pentru că de multe ori noine aflam sub vremuri, nu deasupralor, în anul 2006 a trebuit să vă în -toar ceți din nou la Craiova, ca di -rec tor al Sucursalei de Transport,

Cu colegii din Transelectrica - executiv

La resincronizarea UCTE, 10.11.2014

40 iulie 2015

fun cție în care ați rămas până înanul 2014, cand v-ați retras din ac -ti vitate. Cum a fost din nou „acasă”și ce realizări mai importante ațiavut la Craiova în acești opt ani?

Acasă, împreună cu familia estaîn totdeauna mai bine decât sa fiina vetist săptămânal. În aceastăpe rioadă nu au mai fost realizări lafel de spectaculoase ca cele din pe -ri oada anilor 2000-2004, deoarecema rile lucrări de retehnologizarefu seseră realizate atunci. Totuși sănu-ți închipui că am stat degeaba.După 2006 au fost retehnologizatesta țiile electrice de transformare de220 kV Ișalnița, Cetate, Târgu JiuNord și parțial Sărdănești. S-aajuns astfel încât în anul 2014,când m-am retras din activitate, laSu cursala de Transport Craiova,șap te din zece statii să fie re teh no -lo gizate. Nu știu dacă altă Su cur sa -lă din cadrul Transelectrica se maipoa te mândri cu așa ceva.Tot înaceas tă perioadă s-a realizat uncen tru modern de teleconducere șis-a pus în funcție prima stație Te le -con dusă din România, stația de 400kV Țânțăreni.

Ați acordat întotdeauna încredereti nerilor energeticieni pe care i-ațico ordonat, ceea ce înseamnă multpen tru un tânăr inginer. Ce sfat ațida directorilor de companii de acumși ce sfat ați da tinerei generații deenergeticieni.

Este greu să dai sfaturi în ziua deas tăzi pentru că fiecare director arepro pria lui strategie de ma na ge -ment. Totuși, le-aș transmite săacor de încredere tinerilor specialiștiși să încerce să-i atragă în cât maimul te proiecte. Tinerilor ingineri așdori sa le transmit să analizeze bineatunci când hotărăsc cariera pecare doresc să o urmeze și să o fa -că numai dacă simt chemare pen truactivitatea respectivă. Altfel, va fiun eșec și o dezamăgire atât pen truel, cât și pentru compania unde es -te angajat, iar el va rămâne me reu„o speranță neîmplinită“.

Ați avut o viață întreagă posturide mare răspundere, într-un do me -niu de elită al economiei românești.A trebuit nu numai să vă adaptațidin mers tuturor transformărilor

prin care a trecut sistemul e lec tro e -ner getic din România, dar să și co -la borați cu o serie de specialiștiromâni, sub directa dumneavoastrăco ordonare, și cu specialiștii străinica re făceau parte din echipele depro iect ale firmelor care câștigaupro iectele de retehnologizare alesta țiilor electrice. Toți oamenii cuca re vorbesc despre dumnevoastrăvă admiră echilibrul, calmul, se ri o -zi tatea cu care abordați fiecare pro -ble mă, amabilitatea și omenia. Estemare lucru sa rămâi om în condițiinu întotdeauna favorabile și cândde multe ori ești nevoit să o iei dela capăt. Sunteți în general un omre ținut și nu vă „dezvăluiți” ușor.Ce se ascunde de fapt sub acestcalm al dumneavoastră? Cumprelu ați schimbările, problemele,gre u tă țile? Cum reacționați în mo -men tele de tensiune maximă, ca re,sunt convinsă, au fost destul demulte?

Sub acest calm se ascunde un omcu multe frământări interioare, caretot timpul caută soluții pentru a fa -ce lucrurile să meargă bine. Faptulcă nu mă exteriorizez a constituitde multe ori o problemă cu con se -cin țe serioase asupra sănătății.Însă acesta este felul meu de a fi,chiar dacă de multe ori mi-am pro -pus să mă schimb.Totuși, considercă de multe ori se pot obține re zul -ta te bune la o anumită problemăanalizând-o cu calm și înțelegere.

„În viață trebuie să ai și puținăinspirație și puțin noroc”

Nu v-am întrebat de ce ați alesin gineria, ca profesie. V-aș întrebaîn să, dacă ar fi să luați viața de laca păt, ați alege tot ingineria?

Încă din liceu mi-am dat seamacă înclinația mea se îndreaptă cătrepar tea tehnică și am hotărât să ur -mez politehnica, așa încât, dupăab solvirea liceului am mers să dauexamen la Institutul PolitehnicBucurești. Atunci începuseră să fiela modă facultățile cu profil electric:e lectronica, automatica, e lec tro teh -ni ca. Căutând la care din acestea sămă înscriu pentru examenul deadmitere, am ajuns și la Facultateade Energetică, unde am văzut Sec -ți a Electroenergetică. Mi-a plăcut ti -

tu latura și am decis că asta este fa -cul tatea pe care am să o urmez.Ulterior s-a dovedit că am fost in -spi rat. În viață trebuie să ai șipuțină inspirație și puțin noroc. Da -că acum aș fi pus în postura de aalege, cred că aș urma aceeași ca -le, pentru că am avut în viață șimul te satisfacții profesionale.

Cred că datorită felului dum nea -voas tră cald și apropiat de a fi, văatrageți mulți prieteni. Așa este ?

Așa este Ella, am avut în tot dea u -na mulți prieteni sinceri, adevărați,dar și mulți „așa ziși prieteni“. Mi-au plăcut întotdeauna prieteniilesin cere, dezinteresate, de durată.Nu mi-au placut prieteniile de con -jun ctură, prin care cineva, pro fi -tând de poziția mea la un momentdat să încerce să-și rezolve o pro -ble mă. La acestea le-am pus capătimediat.

Soția dumneavoastră, Irina, v-afost întotdeauna alături, vă iubește,v-a înteles și v-a susținut moral,chiar și atunci când dumneavoastrăerați la București, iar ea rămânea laCraiova. Nu i-a fost întotdeaunaușor, dar a rezistat eroic. Fiul dum -nea voastră, Marius, are acum pro -pri a sa afacere, doi copii și o soțieminunată. Sunteți familist convins,așa este?

Așa este. Soția mea, Irina, mă iu -beș te cu adevărat, lucru dovedit șicu ocazia ultimei încercări prin caream trecut și în care s-a bătut ca ole oaică pentru mine și pentru să nă -ta tea mea. Într-adevăr, m-a sus ți -nut întotdeauna, cu toate că au fostperioade foarte grele pentru ea, înspecial când era Marius mic, iar eueram plecat la București. Ea are unca racter foarte puternic. Față de eaam rămas dator, dar sper să mă faccât mai repede bine și să mă potre vanșa (zâmbește). Și Marius poa -te ar fi dorit să stăm mai mult timpîm preună, mai ales în anumite pe ri -oa de critice ale copilăriei. Dar fap -tul că a terminat o facultate, în a -legerea căreia nu l-am influențatde loc, a făcut masteratul, și-a luatdoc toratul, iar acum are propria luia facere, demonstrează că este unom realizat și un caracter puternic.Am doi nepoți minunați, un băiat și

o fată. Din păcate, din cauza pro -ble melor de sănătate, în ultimul anam petrecut foarte puțin timp cu ei.Sper ca după ce mă recuperezcom plet, să vină mai des la noi, laCraiova și să petrecem mai multtimp împreună. Din pacate mi-amdat seama, cam târziu este a de vă -rat, că în viață familia este cea carereprezintă totul.

Vă aflați acum după o serioasăintervenție chirurgicală, care areușit în mod miraculos, iar acumsunteți în perioada de refacere, așacum spuneați adineauri. Pentru avă destinde puțin, v-aș propune să„ne jucăm” puțin. Eu voi formulaînceputul unor idei, pe care vă rogpe dumneavoastră să le completați.

Perioada cea mai frumoasă dinvia ța mea a fost... când am fostDi rector General la Transelectrica.Evenimentul cel mai spec ta cu -los al activității mele este...familia mea.Prietenii spun despre minecă.... sunt un coleg cu multă ex pe -ri ență, cu care pot să se consultecând au anumite probleme.Mă enervez atunci când ...cinevaîn cearcă să mă mintă.Cel mai mult mă emoționeazcând... cineva îmi transmite mul țu -miri pentru un ajutor care mie mi s-a părut firesc.Nu mi-am propus niciodatăsă....urmez un anumit model învia ță. Am dorit întotdeauna să fiueu însumi.Regret că ...nu am petrecut maimult timp cu familia.Întotdeauna spun DA, când ...ci neva are o problema și pot să-lajut.Nu îmi place să... mă laud cu re a -li zările mele

Cel mai mult mă mândresc ....cune poții mei.Când sunt supărat ...prefer să fiusin gur, să citesc ceva și să mă li niș -tesc.Mă relaxez întotdeauna când...ci tesc o carte bună.Iubesc... natura, florile și femeilefru moase și inteligente. De la viață am învațat că....omul poate sa îndure multeLa un om apreciez cel mai mult.....caracterulCel mai spectaculos evenimentenergetic al deceniului este...dez voltarea puternică a energieiregenerabile.În momentul acesta îmi doresccel mai mult ....să fiu sanatos, euși familia mea și să petrecem câtmai mult timp împreună.

În final dragă Ella, vreau să-țifac o mărturisire. Am ocupat di ver -se funcții, unele dintre ele destul deimportante, dar eu nu mi le-am do -rit în mod deosebit și nu am în tre -prins nimic ca să le obțin. Eu mi-amfă cut doar datoria, iar ele au venitca ceva natural și firesc. La data de1 octombrie, 2014, după 40 de anide muncă, am pus capăt activitățiipro fesionale desfășurată numai însec torul energetic, deoarece amcon siderat că a sosit totuși mo men -tul să mă odihnesc. Evenimentul afost marcat printr-o petrecere cuco legii la restaurantul Craiova, iarat mosfera a fost întreținută de unadin cele mai în vogă cântărețe dinOl tenia, Zorina Bălan.

Totuși, cu ocazia pensionării, vreausă-ți spun că am avut și o mare de -za măgire. La ultima mea vi de o con -fe rință, care se organizează săp tă -mâ nal de către conducereaexecutivă din Transelectrica și la

care participă toa te sucursalele deTransport ale Com paniei, mi-amluat rămas bun de la colegi și mi-am prezentat pe scurt activitatea.La final, nici unul din tre foștii colegidin executivul Trans electrica, cu ca -re am făcut echipă foarte mulți ani,nu a considerat că este mo men tulsă spună măcar câ te va cuvinte - debine sau de rău- des pre activitateamea, spre de o se bire de colegii dincelelalte Su cur sale, că rora lemuțumesc și acum. Asta e viața! (ospune cu mul tă amărăciune)

Șeful meu cel mai drag, așacum îmi place mie să vă spunîn totdeauna, vă fac și eu o măr -tu risire. Ați devenit director ge -ne ral al Transelectrica, și prinurmare, șeful meu direct, într-ope rioadă de mare cumpănă asă nătății mele. Prin felul dum -nea voastră de a fi ați contribuitmi raculos la restabilirea com -ple tă a sănătății mele, iar pen -tru acest fapt nici nu cred căexis tă cuvinte suficiente pentrua vă exprima mulțumirile mele.Aveți, cum se zice, o viață plină,o experiență profesională dema re excepție, cum au în ge ne -ral toți specialiștii energeticienicu care am avut privilegiul sădi aloghez până acum. Toți re -pre zentați elita experților careau contribuit la dezvoltareaener geticii românești și toți văstră duiți să predați ștafeta maide parte, tinerilor dum nea voas -tră colaboratori.

Ce pot eu să vă doresc, decâtîn sănătoșire grabnică și te mei -ni că. Nu uitați că cei doi nepoțiau nevoie de un bunic puternicși sănătos, care să trăiascămulți ani și să le împărtășeascăpo vestea minunată a e ner ge ti -cii românești. n

iulie 2015 41

La pensionare, cu colegii din ST Craiova

42 iulie 2015

Noi suntem viitorul energeticii româneștiO nouă structură a stațiilor de încărcare a vehiculelorelectrice pentru case inteligente și clădiri *)Nicolescu Constantin, Mocioi Nicolae, Vărăticeanu Dumitru Bogdan, Afilierea Icpe

1. Introducere

Introducerea vehiculelor electrice în mediul urban esteo prioritate majoră economică și strategică de mediupen tru toate țările civilizate. Problema cu care se con -frun tă oraşele din întreaga lume cu privire la schim bă -ri le climatice, poluare şi emisiile de zgomot suntesenţiale. Politicile şi obiectivele guvernamentale e u ro -pe ne şi internaţionale stabilesc standarde de me diu dince în ce mai stricte, a căror îndeplinire cade în sarcinaautorităţilor locale şi regionale.

Electro-mobilitatea şi vehiculele electrice (VE) oferă ooportunitate majoră de a rezolva efectele negative ex -ter ne asociate motoarelor cu combustie internă fără aconstrânge rolul vital pe care îl au vehiculele. Dez vol -ta rea infrastructurii de încărcare este un instrumentutil pentru ca oraşele să poată creşte numărulvehicule lor electrice conduse de către clienţi şi flote co -mer ciale. Acest articol se concentrează pe in fra struc tu -ra de încărcare urbană și prezintă politica Icpe, punândla dispoziţie informaţii tehnice, procese şi rezultateleobţinute în urma studiilor realizate în Etapa 1 a pro gra -mu lui de cercetare „Sistem modular de propulsieelectrică, realizat în tehnologie flexibilă, pentru ve hi cu -le terestre şi ambarcaţiuni” SIMOPEL.

Astfel răspândirea VE la scară largă va facilita re du ce -rea poluării fonice şi a aerului, va face ca oraşele sădevină locuri mai bune pentru locuit, lucru sau joc.

În prezent, există o situaţie de tipul „oul sau găina”, încare investiţiile în infrastructură vor reprezenta o re u -şi tă dacă vehiculele vor fi disponibile, iar consumatoriivor achiziţiona vehicule numai dacă infrastructura ne -ce sară este disponibilă. Oraşele vor trebui să facă pri -mul pas, pentru a stimula ca piaţa să prevină această

problemă prin furnizarea de puncte de încărcarepentru vehiculele electrice.

Pe măsură ce va crește cererea de vehicule electrice vacrește și necesarul de stații de încărcare trebuind in -sta late mai multe unități, prin urmare se va crea unimpact asupra rețelei de energie electrică. Cei care in -sta lează puncte de încărcare vor trebui să cooperezecu furnizorii de energie electrică și cu operatorii derețea. Creșterea cererii de energie poate avea un im -pact semnificativ asupra capacității rețelei. Va fi ne ce -sa ră o îmbunătățire tehnologică care implică anumitecos turi la nivelul comunităților mari. Vor fi necesare re -țe le de tip „Smart Grid” care folosesc în mai maremăsură „energia din surse regenerabile”.

Conform unor studii realizate în USA de către firma„Sullivan Solar Power’s” costul de deplasare al unuivehicul electric este de doar câțiva cenți pe milă, com -pa rativ cu vehiculele pe benzină unde costul mediueste de 20 de cenți pe milă. Luând în calcul faptul cășo ferii din USA conduc în medie mai puțin de 40 demile pe zi, rezultă un cost al energiei electrice con su -ma tă de un vehicul electric într-o zi între 2 și 2.5$ (înfuncție de tipul vehiculului electric). În Tabelul 1. suntprezentate costurile aproximative ale unui vehicul peben zină și ale unui vehicul electric alimentat cu energieelectrică din rețea sau cu energie electrică produsă dela panouri solare.

În acest fel utilizând un vehicul electric, consumatorulde rând va economisi aproximativ 2000$ pe an dincos tul de combustibil. Alimentând vehiculul cu energiee lectrică produsă de panourile solare se pot economisia dițional încă 40% comparativ cu alimentarea energieie lectrice provenită din rețea. Acesta este motivul pen -tru care tot mai mulți proprietari de vehicule electrice

Electro-mobilitatea oferă o oportunitate majoră de a rezolva efectele negative externe asociate motoarelor cucombustie internă. Dezvoltarea infrastructurii de încărcare este un instrument esențial pentru a creştenumărul vehiculelor electrice. Staţia modulară de încărcare a vehiculelor electrice bazată pe nivelul 2 deîncărcare conectată la o rețea de tipul „Smart Grid” care folosește în mai mare măsură „energiileregenerabile” reprezintă soluția propusă de Icpe pentru infrastructura de încărcare.

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014 pentru cea maibună lucrare realizată de tineri autori (Secțiunea 2)

iulie 2015 43

își instalează panouri fotovoltaice pentru a-și încărcave hiculele cât și pentru consumul intern cu energieelec trică a locuinței.

Punctele de încărcare trebuie amplasate astfel încât săur mărească obiceiurile manifestate de utilizatori. Întim pul opririlor de acasă (de peste noapte) sau la loculde muncă, vehiculele electrice se pot încărca în în tre gi -me între șase și opt ore de la un dispozitiv din casă saude la o stație specifică de încărcare lentă. În timpulunor opriri cu durata mai scurtă de una-două ore, ba -te riile vehiculelor electrice se pot încărca mai rapid da -că sunt parcate într-un parc de mașini sau într-uncentru comercial unde vor exista stații de încărcare ac -ce lerată. Există cazuri în care utilizatorul va trebui săo prească special pentru a încărca, de exemplu, în tim -pul unor călătorii lungi sau când vehiculul este folositfoarte des. În acest caz, cea mai bună soluție o re pre -zin tă încărcările de 15-20 de minute utilizând stații deîn cărcare rapidă sau ultrarapidă.

În România firma E-Motion Electric oferă servicii și pro -du se personalizate pentru utilizatorii de vehiculeelectrice.

Ca soluții pentru stațiile de încărcare a vehiculelorelectrice, această firmă oferă clienților săi patru tipuride produse: Home Box, Street Box, Wall Box și GreenBox.

Home Box reprezintă stația de încărcare pentru acasă,în mediul privat și modul său de realizare depindefoarte mult de necesitățile și preferințele clienților(atât din punct de vedere estetic cât și din punct devedere al gamei de echipamente oferite).

Street Box este o stație de încărcare destinată me diu -lui public, care poate fi montată în parcări exterioareși, după caz, poate fi adaptată astfel încât să se în ca -dre ze în arhitectura locului de montaj. Pentru parcărileinterioare se utilizează Wall Box.

Stațiile de încărcare Green Box sunt cele dedicate zo -ne lor izolate, unde nu există posibilitatea alimentăriide la rețeaua națională de distribuție electrică și, înacest caz, este necesară utilizarea surselor re ge ne ra bi -le de energie. Acest tip de sistem are nevoie deechipamente auxiliare de producere, stocare și res pec -tiv convertire a energiei electrice astfel încât să poatăfi folosită pentru încărcarea vehiculelor electrice. Pen -tru producerea energiei electrice se poate utiliza o tur -bi nă eoliană de mici dimensiuni, un sistem de panourifotovoltaice sau un sistem hibrid compus din turbineeoliene și panouri fotovoltaice.

2. Moduri de încărcare a vehiculelor electrice

În prezent în lume există aproximativ 20.000 de pos -turi de alimentare a vehiculelor electrice. De asemeneaexistă două posibilităţi de încărcare a unui vehicul e lec -tric, modul de încărcare în curent continuu c.c. saumo dul de încărcare în curent alternativ c.a.

Deşi nu a fost standardizată o soluţie generală, fur ni -zo rii de echipamente de conectică și alimentare suntîntr-o continuă dezvoltare a acestui domeniu, existândîn prezent patru moduri de încărcare a vehiculelorelectrice:

Modul 1 – încărcare standard de la o priză electricăobiş nuită (mono - sau trifazată). Acest mod de în căr -ca re nu este recomandat, şi chiar ilegal în unele ţări,în trucât nu există dispozitive de siguranţă su pli men -tare precum dispozitivul de curent rezidual (RCD) in te -grat în sistemul de încărcare.

Modul 2 – încărcare standard de la o priză obişnuită,dar dotată cu dispozitive specifice de protecţie pentruVE integrate în cablu. Acest sistem va coordona sarcinaşi o va controla la un maxim dorit (de ex.: 10A).

Modul 3 – încărcare standard sau accelerată cu prizăspe cială pentru VE cu pini multipli cu funcţii de controlşi protecţie pe un circuit specific. Astfel se permite du -bla comunicare cu sursa principală de alimentare şi al -te dispozitive pentru gestionarea generală a sarcinii şipentru siguranţă.

Acesta reprezintă singurul mod de încărcare ce în de pli -neș te standardele curente referitoare la instalațiileelectrice.

Vehiculul este conectat la o priză specială, sigură careare un circuit specific. Un dispozitiv de control al cereriide energie poate ajuta la echilibrarea consumuluiatunci când electrocasnicele sunt folosite sau pentru aop timiza timpul de încărcare. O linie de comunicații cu -nos cută drept un pilot de control va avea grijă de in te -gri tatea sistemului, având în același timp și alte funcțiide comunicare. Controlul și comunicarea sunt ne ce sa -re atât la capătul dinspre vehicul al prizei, cât și la dis -po zitivul de inserare a prizei în perete. Dispozitiveleelec trocasnice obișnuite nu au cele două fire/capetene cesare pentru controlul încărcării.

Modul 4 – încărcare accelerată cu tehnologie specialăde încărcare, precum CHAdeMo. Toate funcţiile ne ce sa -re de control şi protecţie sunt incluse în infrastructurainstalată.

Până la sfârșitul anului 2013, nu existau standarde e u -ro pene privind modurile de încărcare a VE. Con struc to -rii de echipamente din domeniul stațiilor de încărcarepen tru vehicule electrice sunt doar în favoarea modului3 de încărcare, iar modul 2 este văzut doar ca soluţietem porară numai pentru încărcarea de acasă.

Există ghiduri de utilizare pentru modul 1 de încărcarea vehiculelor, care este sigur dacă este folosit corect,

Vehicul pe benzin Vehicul electric Vehicul electric alimentat cu ener

40 mile/zi 40 mile/zi 40 mile/zi Cost pe zi: 8$ Cost pe zi: 2.51$ Cost pe zi: 1.48$

Cost pe lun : 243.2$ Cost pe lun : 76.3$ Cost pe lun : 44.99$ Cost pe an: 2918.4$ Cost pe an: 915.6$ Cost pe an: 539.9$

Cost mediu pe mil : 0.2$ Cost mediu pe mil : 0.06$ Cost mediu pe mil 0.04$

Tabel 1: Costurile aproximative ale unui vehicul pebenzină vs. vehicul electric vs. vehicul electric

alimentat cu energie solară

44 iulie 2015

fiind destul de des utilizat în ţările nordice unde estefo losit des pentru încălzirea blocului motor iarna. Pen -tru modul 4 de încărcare accelerată există un standardin dustrial numit CHAdeMO, compatibil cu multe ve hi -cu le japoneze, precum Nissan Leaf.

De asemenea la nivel global s-au ierarhizat trei tipuri(ni vele) de încărcare a vehiculelor electrice:

Nivelul 1 de încărcare este cea mai lentă metodă, a li -men tată monofazat de la o priză cu împământare cu opu tere <3kW în România și <1.9kW în SUA.

Nivelul 2 de încărcare este principala metodă adoptatăla nivel global, facilitând stațiile de încărcare publice șipri vate prin timpul decent de încărcare. Echipamentule xistent oferă 240V/80A și o putere de maxim 20kW.

Nivelul 3 de încărcare este cel mai rapid, oferind po si -bi litatea de a încărca în mai puțin de o oră. Acesta estedes tinat în general zonelor de trafic intens, ben zi nă ri i -lor, zonelor de refugiu de pe autostrăzi. Operează la otensiune de 480V trifazată și are încorporat un con ver -tor AC-DC astfel încât încărcarea să se facă în tensiunecontinuă. Nivelul 3 este fezabil doar în anumite cir cum -stan țe datorită costurilor pe care le implică.

În Figura 2 sunt prezentate tipurile de conectoriconform standardului IEC 62196-2 pentru încărcareavehiculelor electrice, ierarhizate pe cele trei niveluri deîncărcare.

3. Stație modulară de încărcare a vehiculelorelectrice

Icpe a finalizat proiectul unei staţii de încărcare avehiculelor electrice care se bazează pe tipul (nivelul)2 de încărcare prezentat în capitolul anterior. A li men ta -rea staţiei se face în totalitate din surse regenerabilede energie existente în Parcul Solar Icpe sau de la altesur se regenerabile de energie. Stațiile de încărcare deni vel 2 sunt cele mai economice şi mai răspândite la ni -vel global. Comitetul Electrotehnic Internațional re co -mandă stațiile de nivel 2 pentru utilizatorul casnic.Pentru a reduce timpul de încărcare al acumulatoruluiunui vehicul electric, staţia modulară de încărcare va fia limentată bifazat de la o sursă de energie electrică cuo putere de 7.2kW. Încărcarea timp de o oră a unui ve -hi cul electric va însuma o creştere a autonomiei cu a -ro ximativ 50km. Sistemul modular permite u ti li za reasta ţiei în regim monofazat. Utilizarea în regim mo no fa -zat duce la o creştere a timpului de încărcare com -pletă. Staţia este proiectată pentru a fi montată înspaţii special amenajate pentru încărcarea vehiculelore lectrice. Gradul de protecţie al staţiei este IP-44. Nue xistă nici o influenţă negativă asupra vehiculului e lec -tric în momentul conectării. Staţia nu suportă co mu ni -ca ții la nivelul protocolului CAN (controller areanetwork), protocolului bluetooth sau protocolului WiFi3G cu vehiculul electric. Sistemul se deconectează a u -to mat la încărcarea maximă a acumulatorului.Proiectul a fost întocmit pe baza datelor oferite de pro -du cătorii de vehicule electrice. Modelul este compatibilcu ur mă toa re le vehicule electrice (Tabel 2).Staţia de încărcare a vehiculelor electrice alimentatădin surse de energie alternativă a fost concepută însis tem modular. În Figura 3 este prezentată diagramalo gică de funcționare a stației de încărcare modularăIcpe.

Figura 1: Infrastructură pentru încărcarea vehiculelor electrice

Figura 2: Conectori folosiți pentru încărcarea VEierarhizați pe nivelurile de încărcare

iulie 2015 45

Principalele module componente sunt: modulul de co -man dă, modulul de comutaţie, modulul de pro xi mi ta -te, modulul de protecţie, modulul interfaţă, modululsursă de tensiune și alte module opţionale (Figura 4).

Staţia are la bază un sistem cu microprocesor ce re -pre zintă modulul de comandă. Tipul de microprocesorales oferă un limbaj de programare de tipul „opensource” ce poate fi programat în funcţie de necesităţilede exploatare.

Integrat în modulul de comandă este o sursă de ten si -u ne de 4W. Modulul de comandă execută un interblocajcare izolează conectorul vehiculului de cablul dealimentare când se produce decuplarea. Sistemul e fec -tu ează o secvență de auto-testare şi test de prezenţă aten siunii pentru a asigura funcţionarea în siguranţă.Mo dulul este capabil de a răspunde activ la un defectde împământare 40mA. Detectează avarii precum lipsato tală a împământării sau defect de comutaţie. Sis te -mul de comandă este capabil să pornească sistemul declimatizare al acumulatorului cu care vehiculul estedotat. Sistemul cu microprocesor este capabil să ge ne -re ze semnalul de comunicare pilot conform stan dar du -

lui IEC 62196-2. Semnalul pilot este un protocol decomunicare care foloseşte un semnal de tensiune pen -tru a identifica starea staţiei şi de curent și regimul delu cru al staţiei. Staţia de încărcare identifică regimul delu cru iar vehiculul variază rezistenţa pe nulul pilotpentru a varia tensiunea. Identificarea vehiculului e lec -tric se face cu ajutorul semnalului pilot. Semnalul esteo undă de 1kHz emisă de sistemul cu microprocesor înga ma 0 – 5 Vcc. Unda este preluată de convertorul deten siune şi transformată în semnal dreptunghiular deam plitudine +12V/-12V (Figura 5). Răspunsul de la ve -hi cul este citit cu ajutorul unor impedanţe.

Microprocesorul va detecta porţiunea negativă a sem -na lului pilot, ce nu atinge -12Vcc, ca o con diţie depolarizare inversă şi va folosi nivelul ten si u nii măsuratepen tru a selecta una din stări. Stările de comunicaţiepi lot sunt următoarele:

Starea A (+12Vcc; 1000Hz) Staţie Funcţională –Vehicul Neconectat Starea B (+9Vcc; -12Vcc; 1000Hz; 2.74kΩ) StaţieFuncţională – Vehicul Conectat Starea C (+6Vcc; -12Vcc; 1000Hz; 882Ω ) Încărcarepornită Starea D (+3Vcc; -12Vcc; 1000hz; 246Ω) Încărcareefectuată

Tabel 2: VE compatibile cu stația de încărcaremodulară Icpe

Figura 3. Diagrama logică de funcționare a stației deîncărcare modulară Icpe

Figura 4: Blocurile funcționale ale staţiei deîncărcare modulară Icpe

Figura 5: Forma de undă a semnalului pilot

Starea E (0V; 0V) Staţie oprită Starea F (-12Vcc) Eroare.

Regimul de lucru al portului pilot este dat de undadrep tunghiulară al cărei ciclu reprezintă starea dis po -ni bilă afişată pe display (Tabel 3). Regimul de lucru alsem nalului pilot determină, în mod automat, curentulno minal al reţelei de alimentare a staţiei, pe care îl im -pu ne vehiculului electric prin iniţierea a două faze:

1. Faza I [6A…50A] I=RL×0.62. Faza II [51A…80A] I=(RL-64)×2.5unde: I este curentul nominal de alimentare și RL esteregimul de lucru al portului pilot afișat pe display

Modulul de protecţie are la bază protecţia diferenţialăasigurată de înfășurarea unui transformator de curentce detectează nesimetria curenţilor de alimentare. Tre -ce rea prin transformator face posibilă detecţia oricăreidescărcări ce se poate realiza prin vehicul şi reprezintăun pericol de electrocutare. Rezultatul este o diferenţăde potenţial apărută la intrarea amplificatorului o pe ra -ți onal al modulului de comandă. Un al doilea am pli fi ca -tor funcţionează ca şi comparator. Comparatorul tran -smi te microprocesorului eroarea şi produce de conec -tarea circuitului prin comanda modulului de comutaţie.Verificarea tensiunii este realizată cu a ju to rul a douăin terfeţe de monitorizare logice (Tabelul 4). Acestedouă dispozitive logice trimit un semnal a na lo gic cătrenul pentru a detecta prezenţa tensiunii pe fi e ca re con -duc tor de alimentare.

Modulul de proximitate folosește un circuit divizor re -zis tiv pentru a sesiza tensiunea furnizată de fiecaresta re a proximităţii (Tabel 5).

Constructiv sistemul de proximitate foloseşte o dispunereserie sau paralel a unor elemente rezistive. Instrucțiunilede programare pentru modulul de proxi mitate au la bazălegea divizorului rezistiv de tensiune. Schema deconstrucţie este prezentată în Figura 6:

Modulul de alimentare este echipat cu un sistem de pro -tecţie la scur t cir cuit pe fiecare conductor de a li men ta re.Alimentarea staţiei de în căr care se face în mod autonomde la Parcul Solar Icpe sau de la alte sur se re ge nerabile deenergie. Ener gia electrică necesară sta ţi ei de 7.2kW estea si gu ra tă de sisteme e nergetice funcţionale precum și sis -teme fotoelectrice cu teh no logie de fabricaţie ce au la bazăcelule de si liciu în con strucţie monocristalină, po licristalinăşi thin-film, sis teme so lare auto-orientabile de tip tra cker,sisteme so lar-termic şi sistem e olian. Ca pa ci ta tea maximă(peak) a modulului de alimentare Icpe este 50kWh. Ali -mentarea staţiei de în căr care se face în curent al ter na tiv lafrecvența de 50Hz co nectată la e chipamentele de co mu ta -ţi e statică de mare putere cu care este dotat Par cul SolarIcpe. Datorită ca pa ci tă ţii de stocare oferite de Parcul SolarIcpe sau de alte surse re ge ne rabile de e nergie prevăzutecu sis tem de stocare, staţia mo du la ră de încărcare a ve hi -cu le lor electrice poa te fi utilizată şi pe timp de noapte.

46 iulie 2015

Tabel 3: Fazele regimului de lucru a semnalului pilot

Tabel 4: Schema logică de verificare a tensiunii

Tabel 5: Schema logică a proximității

Figura 6: Schema de construcţie a sistemul deproximitate; (a) tensiunea pe pinul de proximitate

4.5V – vehicul neconectat; (b) tensiunea pe pinul deproximitate 3V – buton închis; (c) tensiunea pe pinul

de proximitate 1.5V – vehicul conectat

(c)

(b)

(a)

iulie 2015 47

Modulul interfaţă foloseşte un afișaj monocolor din mo ti veeconomice. Prin acesta utilizatorul se poate in for ma cu pri - vire la starea staţiei, a semnalului pi lot și a con diţiilor dealimentare. Staţia de încărcare poate su por ta un afişaj po -li color grafic performant, de di men si uni ge neroase cu omodificare de cost.

Modulul opţional poate include con tor de energie u ni di rec -țional, acces res tricţionat pe bază de carduri mag ne tice detip RFID. Asupra blo cu lui de pro xi mi ta te se poa te in ter ve nicu blocul RFID pentru a res tric ţiona ac ce sul la controlulsta ţi ei prin utilizarea cardurilor de ac ces. Mo dulul opţionalpoate include ethernet wireless 3G sau port de co mu ni caţiebluetooth, care, prin sim pla conectare la nivelul pro to co lu -lui mo du lu lui de co man dă, poate ac cesa a li men ta reavehiculului. Sta ţia de încărcare poate fi dotată cu rezistenţăde încălzire pen tru con diţii severe de exploatare. Po si bi - litatea co mu nicaţiei ethernet wire less 3G cu un sistem decen tra li zare poa te afișa utilizatorului, în timp real, in for ma -ţii despre gradul de ocupare al sta ţiilor din zonă.

4. Concluzii

Dezvoltarea stației de încărcare mo dulară pentru ve hi cu leelectrice dez voltată de Icpe se bazează pe ti pul 2 deîncărcare; acest tip oferă un timp de în căr care se mi rapid lao pu tere debitată amplă și poate fi im ple men tat în a proa petoate me di ile (publice, rezidențiale, spații in te rioare șiexterioare, etc.). De obicei pentru ni ve lu rile 1 și 2 se u ti li -zează soluții de în căr ca re mo no fa zate în tensiune al ter na ti -vă. Un dezavantaj este fap tul că în căr că toa rele de bateriipot produce ar mo nice în sis temele electrice de dis tri buție.Majoritatea în căr că ri lor ve hi cu le lor electrice se produc petim pul nopții, la do miciliul po se so ru lui, prin u ti li zarea nive -lului 1 (ti pul 1) de încărcare de la re țea ua re zidențială.Acest tip de în cărcare ne cesită cel mai lung timp de în căr -ca re. Ni ve lul 2 (tipul 2) de în cărcare este de obicei descrisca fi i nd prin ci pala metodă aleasă atât de fa bri can ții de ve -hi cule electrice cat și de furnizorii de energie e lec tri că. Esteși cea mai răspândită me todă de în căr care la nivel glo balne cesitând doar o priză de 240 V.

Staţia de încărcare Icpe este de o se bită prin mo da li ta tea dea fi in su la ră, ne co nec tată direct la sistemul ener getic naţi -onal şi autonomă, evi tând astfel de za van tajul men ți o natanterior. Un alt avan taj îl re pre zin tă sis temul modular ca reoferă sta ției o versatilitate cres cu tă, fiind u șor de adaptatcerinţelor economice.

Acknowledgment

This work was supported by the Exe cutive Agency for Hi -gher E du ca tion, Research, Development and Inno va tionFun ding through the Fi nan cial A gree ment 16 DPST /20 . 08. -2013 .

Bibliografie[1] M. Rawson and S. Kateley, „Electric ve hicle char gingequipment design and health and safety codes,” CaliforniaE ner gy Commission Rep., Aug. 31, 1998.[2] M. A. Fasugba and P. T. Krein, „Gai ning vehicle-to-gridbenefits with u ni di rec tional electric and plug-in hy bridvehicle chargers,” in Proc. IEEE Veh. Po wer and Pro pulsionConf., pp. 1–6, Sep. 2011.

[3] Y. Lee, A. Khaligh, and A. Emadi, „Ad vanced in te gra tedbi-directional AC / DC and DC/DC converter for plug-in hy -brid electric vehicles,” IEEE Trans. Veh. Technol., vol. 58,no. 3, pp. 3970–3980, Oct. 2009.[4] Y. Du, S. Lukic, B. Jacobson, and A. Huang, „Re view ofhigh power isolated bi -directional DC-DC con ver ters forPHEV/EV DC charging infrastructure,” in Proc. IEEE EnergyConversion Congr. Ex po., Sep. 2011 , pp. 553–560.[5] http : // www . su lli van so lar po wer. com / solar-power / e - lectric-vehicles[6] http://www.e-mo tion e lec tric . ro / ? q = statii-de-in ca r ca re[7] School of Public and Environmental A ffairs at In di a naUniversity, The Report of an Expert Panel, „Plug-in E lectricVe hi cles: A Practical Plan for Progress”, Fe brua ry 2011.[8] Institute of Transport Economics Nor wegian Center forTransport Re search, „State of the Art Electric Pro pul sion :Vehicles and Energy Supply”, Work Pa ckage 1 Re portFebruary 2013. [9] P. Bauer, „Contactless power tran sfer: Inductive char -ging of EV,” Master the sis, Delft Univ. Technol., Delft, Ne -ther lands, Jul. 2010.[10] http://www.haloipt.com, HaloIPT, „The future of e -lectric vehicles: Wireless char ging for electric ve hi cles ”.[11] C. Mi, „Safely charging EV and PHEV from the elec -tricity grid,” Dept. Elec t. and Comput. Eng., Univ. of Mi chi -gan-Dearborn, Dearborn.[12] http : // web o so lar . com / blog / e lec tric -vehicle-ev-char -ging-stations/[13] http: // www. ziare . com / ar ti co le / sta ti i + in car ca re + ma - sini+electrice[14] http: // www. the en vir on men tal blog . org / 2012 / 07 / ty -pes -ev-chargersstructure/[15]http://www.ghidelectric.ro/stire-1305-Schneider-Electric-lanseaza-EV-Link-solutii-de-incarcare-pentru-ve hi -cu le le-electrice.html[16] http: // www. busi ness 24 . ro / ar ti co le / a li men ta re + ra -pida+masini+electrice[17] http: // chade mo. com / 01 _ CHA de MO _ Char gers . html [18]http://www.schneider-e lec tric . com / pro ducts / ww / en -/1800-ev l ink-charg ing-so lut ions- for-e lec t r i c-vehicles/1810-evlink-residential/60848-evlink-residential/[19] http://www.chademo.com/[20] http://ev-charging.com/at/en[21] Pheonix Contact.„E-mobility”, 20 13.[22] B. Singh, B. N. Singh, A. Chan dra, K. Al-Haddad, A.Pandey, and D. P. Ko tha ri, „A review of three-phase im -proved power quality ac–dc converters,” IEEE Trans. Ind.Electron., vol. 51, no. 3, pp. 641–660, Jun. 2004.[23] Vehicle Technologies Program, U.S. Dept . Energy,Office of Energy and Re new able Energy and the NationalRe new able Energy Lab, 2011.[24] Vehicle Technologies Program, U.S. Dept. Energy,Office of Energy and Re new able Energy and the NationalRe new able Energy Lab, 2011.[25] T. Anegawa, „Development of quick charging systemfor electric vehicle,” in Proc. World Energy Congress, 2010.[26] Installation Guide for Electric Vehicle ChargingEquipment, Ma ssa chu setts Division Energy Resources, MA,Sep. 2000.[27] C. Botsford and A. Szczepanek, „Fast charging vs.slow charging: Pros and cons for the new age of electricvehicles,” presented at the 24th Electric VehicleSymposium, Stavanger, Norway, May 2009. n

48 iulie 2015

Info CNR-CMEPrezentarea de lucrãri originale ale membrilor CNR-CMEEnergetica românească, încotro? Victor Vernescu, consilier CNR-CME

Sub auspiciile Academiei Oamenilorde Științe Tehnice din România șiAsociației Generale a Inginerilor dinRomânia, în data de 16 iunie 2015s-au desfășurat lucrările workshop-ului „Energetica românească, în - cotro?”, moderate de prof. dr. ing.Victor Vaida, manifestare re co man -dată de Comitetul Național Românal Consiliului Mondial al Energiei.

Tema workshop-ului, s-o re cu noaș -tem, este deosebit de actuală șipoartă o încărcătură socială cu re -ver berații în toate domeniile șigrupurilor socio-profesionale, pre -cum și în destinul majorității co ple -și toare a cetățenilor României.

Analiza situației actuale a e ner ge ti -cii din România, prezentată înpartea inițială a temei, a prezentato oglindă reală a situației de faptdin sectorul energetic, pornind dela nivelul resurselor pe întregul lanțal utilizării acestora și al conversieipe filiera producției, transportului,dis tribuției și utilizării energiei e lec -tri ce și al gazelor naturale. Atâtmoderatorul, cât și vorbitorii în cu -vân tul lor, au remarcat starea pre -ca ră și oarecum haotică în care sedezvoltă, în prezent, sectorul ener -getic, în lipsa unei strategiicoerente, transpartinice și trans gu -ver namentale. Deși suntem una dinpuținele țări din Europa care dis pu -nem, încă, de o anume bogăție deresurse energetice, acestea nu suntgospodărite cu res pon sa bi li ta tearespectului față de nevoile țării și algrijii față de generațiile vi i toa re.Din discuții s-a relevat ne ce si ta teaunei responsabilități spo rite înprotejarea exploatării re sur selor înfolos național și pro ce să rii lor su pe -ri oare în țară și nu prin livrarea laexport în stare primară. Resurseleîn că neexplorate să fie căutate,even tual cu sprijin extern (în ce pri -vește tehnologiile și utilajele, în

con dițiile în care din 1990 și pânăazi țara noastră și-a pierdut ca pa ci -tă țile de cercetare și de producere autilajelor tehnologice din do me niulenergetic), dar, odată acestea des -co perite să fie exploatate și pro ce -sate în țară, punându-se caprisipirii lor la export ca materie pri -mă. (Să nu aruncăm peste bordcon cepția exprimată încă din anii‘70 ai secolului trecut prin care, înres pectul ideii de independențăener getică, gazele naturale din ex -ploa tările interne – spre exemplu -erau prelucrate superior în pro ce se -le petrochimice, iar pe post decom bustibil se utilizau numai ga ze -le naturale obținute prin import).

În ce privește mixul energetic, mo -de ratorul a scos în evidență că, înpre zent, 54% din energia electrică,pro dusă în România, este generatăfără emisii de CO2, 46% fiind în so ţi -tă de degajare de CO2. În pre zen ta -rea moderatorului s-a propus ca șipen tru etapele viitoare să se men ți -nă utilizarea cărbunelui energeticdar, prin măsuri investiționale șiteh nologice să se ajungă la un ra -port al mixului de 60%-65% în cen -tralele fără emisii de CO2, față de40%-35% în centralele cu emisii.

În abordarea priorității proiectelore nergetice s-a amintit că este ne ce -sară creșterea producției de e ner -gie termică, utilizarea cen tra li za tă aacesteia având efecte net su -perioare din punct de vedere eco -logic față de varietatea actuală deprocedee de producere și u ti li za renecentralizată. S-a relevat, de ase -menea, necesitatea menținerii pro -ducerii de energie electrică pe căr -bune, dar prin redimensionareagru purilor energetice. Proiectul hi -dro -centralei cu pompare prin a cu -mu lare Tarnița-Lăpuștești rămâne,de asemenea, o necesitate na ți o na -lă, dar și zonal-europeană, în

special pentru reglarea de frec ven -ță /putere. Scoțându-se în evidențăcă grupurile nucleare în funcțiune laCernavodă au performanțe foartebune la nivel mondial, s-a re i te ratnecesitatea ca să fie, per ma nent, înfuncțiune la nivelul Ro mâniei, a celpuțin două grupuri nu cleare, ceeace impune ca o ne ce sitate prioritarăfinalizarea gru pu rilor 3 și 4 și dez -vol tarea și a altor capacități în altezone ale ță rii, cu orientare sprenoile generații.

În cuvântul lor, atât moderatorul,cât și vorbitorii au recunoscut că,din cauza entuziasmului nevinovatdar și al unor interese mai puțin de -cente, s-a exagerat cu investițiile înenergia din resurse regenerabile,sco țându-se în evidență ne ce si ta -tea optimizării lanțului de pro duc ți -e -transport-distribuție a energieielectrice. Moderatorul a răspuns cupertinență unei posibile întrebări le -gate de fondurile financiare a fir -mând, documentat, că bani există,dar nu sunt bine gospodăriți.

S-a vorbit, foarte mult, în cadrulworkshop-ului, despre piața deenergie, orientări strategice pentruo rizontul 2030-2050. Și de dataaceas ta s-a scos în evidență ne ce si -tatea unei strategii energetice ca resă fie și pusă în funcțiune, fărădeosebire de forța ori orientareapo litică ce se află într-un momentsau altul la conducerea executivă șipo litică a țării. Foarte necesar îndez voltarea echilibrată a pieței s-aarătat a fi stabilirea unui mix caresă țină seama de condițiile reale aleRomâniei. Mixul trebuie să asigurefun cționarea în siguranță a sis te -mu lui, să conducă la creșterea e fi -ci enței și la reducerea emisiilor,con comitent cu accederea spre in -de pendența energetică bine în țe -lea să, în contextul în care, an ga ja -men tele luate pentru în de pli nirea

iulie 2015 49

condiționărilor directivelor U.E. auavut, adesea, rezultate ne ga tivepentru România.

Din concluziile prezentărilor se potreține câteva semnificative între ca -re ideea că sectorul energetic poatecontribui major la creșterea e -conomiei și, implicit, a nivelului detrai al populației. În context, tre bu -ie să se accepte, ca o necesitate, castatul să nu înstrăineze, sub niciofor mă, resursele existente și nici pece le virtuale. De asemenea, nu tre -bu ie limitate investițiile în e ner ge ti -că, avându-se în vedere că laieșirea din perioadele garantate aunor obiective, acestea să poată fi,fă ră șocuri, înlocuite cu altele aflatede ja la dispoziție, iar dependențaRo mâniei față de import energeticsă rămână strict sub 20%.

În continuare, conform programuluimanifestării, au fost prezentate șilan sate două lucrări de specialitateși în ton cu tema workshop-ului.Ast fel, printr-un laborios expozeu,prof. dr. ing. Nicolae Golovanov apre zentat cartea „Piața de e ner -gie electrică în România”, a utoriVictor Vaida și Nicolae Coroiu., iarcoautorul Gheorghe Ște fan a pre -zen tat lucrarea „Ca li ta tea e ner gi -ei electrice”, având ca autori,alături de prezentator, pe HerminaAlbert, Nicolae Golovanov, L.Elefterescu și R. Porumb. Ambelecărți au apărut la Editura AGIR și,așa cum au afirmat și prezentatorii,dar și vorbitorii, reprezintă lucrăride referință, atât pentru specialiști,dar și ca material în sprijinul vi i to ri -lor specialiști în energetică, aflațiacum pe băncile facultăților.

Înainte de a încheia această pre -zen tare, trebuie spus că o in ter ven -ție de substanță a avut dl Con stan -tin -Iosif Bilegan care, din ca pul lo -cu lui, a ținut să separe și să e liminedesele confuzii de abordare care sefac între sectorul energetic și sis te -mul electro-energetic. În con -

tinuare, domnia sa a evidențiat ne -cesitatea unei strategii a sectoruluienergetic, pornind de la va lo ri fi ca -rea resurselor pentru pro du cerea,inclusiv, a energiei elec trice și op ti -mi zarea întregului lanț deproducție-transport-distribuție-utilizare. Foarte pertinente și demare semnificație au fost aspecteleri dicate de prof. Nicolae Golovanov,care au însemnat un real semnal dea larmă în ce privește viitorul e ner -ge tic al României și necesitateastringentă a creșterii eficiențeiutilizării oricăror forme de energieși menținerea unui ritm judicios alin vestițiilor în acest domeniu. Încu vântul său, dr.ing. Mircea Tarța asem nalat nevoia investițiilor în re -fa cerea și creșterea resursei umanede specialitate, iar prof. MirceaEremia a subliniat importanța și im -pu nerea obligatorie în viitorul a pro -pi at a sistemului de smart grids.Domnia sa a abordat cu aplicațieas pectele de eficiență și de re du ce -re a noxelor, integrarea resurselorre generabile despre care a apreciatcă la noi, în România, acestea aufost dezvoltate haotic.

Atât prof. Golovanov, cât și prof.Eremia au pledat pentru utilizareape scară largă a energiei electriceca substitut pentru consumul de hi -dro carburi și gaze naturale. La in -ter venția semnatarului acestor rân -duri care se întreba ce te faci când,depinzând de bucătăria e lec tri că,rămâi fără energie când ți-e lumeamai dragă fără a putea ridica vreopretenție, întrucât con ti nu i ta tea înfur nizare nu face parte din con di ț i -ile de calitate a energiei, prof.Eremia a ținut să precizeze că în -treruperile de energie reprezintă unprocent infim și că pe domnia sa oîn grijorează mai mult exploziilepro vocate de utilizarea gazelor na -tu rale, decât rarele întreruperi.Drept este că n-a avut răspuns lain terpelarea prof. Goia care l-a în -tre bat dacă nu se sperie și de prea

mul tele incendii provocate de in sta -la țiile electrice. Semnatarul acestorrân duri apreciază că acest aspectcon stituie în sine un capitol im por -tant în domeniul tehnologiilor deuti lizare a diverselor surse dar și alca lificării personalului care leaplică.

De asemenea, legat de afirmațiadin materialul de susținere a temeiworkshop-ului conform căreia stra -te gia energetică trebuie să conducăla creșterea nivelului de trai, per so -nal am atras atenția că energiatrebuie să fie și să rămână suportulprin cipal care să servească nevoilorcreș terii economice și, pe acestfond, dezvoltarea nivelului de trai.Din acest punct de vedere, re cur ge -rea la definiția leninistă potrivitcăreia comunism înseamnă putereaso vietelor plus electrificarea, tre bu -ie să recunoaștem că este depășită,acum energia electrică fiind un pro -dus de consum pe scară largă,rămânând însă factorul principal însus ținerea oricărei dezvoltări e co -no mice. Analizând motivele re du ce -rii alarmante a producției și autilizării de energie termică, în cemă privește, consider că prețul esteprin cipalul vinovat, populația ne pu -tând suporta pierderile tehnologicedin procesele de producere și înspe cial de transport.

Tristețea semnatarului prezentuluima terial este aceea că, deși work -sho p -ul s-a desfășurat sub înal teaus picii și s-a bucurat de o par ti ci -pare selectă de specialiști, nu abeneficiat de prezența niciunui re -pre zentant din arcul politic și/saugu vernamental care ar trebui săpro fite de asemenea împrejurăripen tru adoptarea, în cât mai largăcu noștință de cauză, a măsurilor șia deciziilor din programele deguvernare. n

iulie 2015 51

Repere cheie pentru politicile energetice naționale, laEnergy Strategy Summit, Bușteni 4 iunie *)

Gheorghe Duțu, preşedinte, Agenţia Naţionalăpentru Resurse Minerale (ANRM)

În construcția strategiei energetice a României esteutilă abordarea care ia în considerare următorii piloni:consolidarea sectorului de hidrocarburi, întărireaautorităților, reducerea impactului asupra mediului,cercetarea și inovarea. […] Totodată, România deține299 de zăcăminte de cărbune, iar exploatarea lor esteesențială în situații de criză, fiind localizate aproape debeneficiar. Ca acțiuni pe care Agenția le derulează înprezent, lucrăm în colaborare cu operatorii pentru

aducerea la zi a legilor din sector, și cooperăm cuMinisterul de Finanțe la noul pachet de redevențe.

John Knapp, RBSTA Chairman, ManagingDirector of ExxonMobil Exploration andProduction Romania Limited

Există dorința de a crește producția României și a deutiliza mai bine resursele interne ale țării. În afacerilecu petrol și gaze, incertitudinea face parte dinoperațiunile cotidiene. Deținătorii de concesiuni înMarea Neagră consideră investitorii își asumă toateriscurile și toate costurile, iar fară o stabilitate a

*) Preluare din www.energynomics.ro

Industria energetică din Româniaare nevoie de strategia naţională capunct de reper în conturarea po li ti -ci lor de business la nivelul com pa -ni ilor. Asociaţiile profesionale, ală -turi de experţii din companii şi dinmediul academic, sunt deschise di -alogului şi gata să ofere a u to ri tă -ţilor publice analize, studii de caz şipropuneri concrete pentru definireastrategiei energetice a României.Re prezentanţi de vârf ai tuturorsec toarelor energetice şi-au pre -zen tat opiniile înaintea oficialilorguvernamentali la Energy StrategySummit, în 4 iunie, la Buşteni.

Organizat de energynomics.ro,Energy Strategy Summit a reunitpeste 120 de participanți și s-a bu -

cu rat de prezența în calitate despeakeri a 23 de reprezentanţi detop ai companiilor şi ai autorităţilorcu responsabilităţi în industriaenergetică.

Obiectivul principal al Summituluipentru Strategia Energetică a fostsă identifice liniile directoare ale vii - toa rei strategii energetice na ți o na -le, așa cum rezultă acestea în urmaunei consultări extinse la cel mainivel înalt a tuturor părților in te re -sa te, companii și autorități publicecu responsabilități în sectorul e ner -ge tic românesc. Prezentările şidezbaterile au fost transmise în di -rect şi integral pe site-ul -energynomics.ro.

În perioada următoare, e chi pa ener -gynomics.ro va fi na li za reali za reaacestui document pe care îl va livraîn mod oficial Gu ver nu lui pentru capropunerile in dus tri ei să fie luate înconsiderare la elabo ra rea strategieienergetice naționale. Principaleleconcluzii vor fi făcute publice şi puseîn discuţie prin intermediul platfor -mei de co mu nicare energyno -mics.ro (site, revistă, evenimente).

Au deschis summitul și au creionatca drul de dialog Mihnea Con stan -ti nescu, Ambasador cu în sărcinărispeciale pentru se cu ri ta te ener ge ti -că şi Mihai Albulescu, se cretar destat în cadrul Mi nis te ru lui Energiei,Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şiMediului de Afaceri.

52 iulie 2015

reglementărilor lucrurile nu vor evolua în termeni deexploatare și de construcție a infrastructurii pentrucomercializare a resurselor.

Artur Stratan, președinte ROPEPCA

Climatul investițional trebuie să fie deosebit de atractivpentru că România concurează cu alte destinații deinvestiții. Prin urmare, Asociația salută eliminarea dinnoul Cod Fiscal a diverselor taxe care împovăreazăactivitatea, precum taxa pe construcții speciale.

Mihail Mitroi, Chief HSEQ Prospecțiuni SA

Fără discuție, este nevoie de o revitalizare aexplorărilor în România. În acest moment, doar în jurde 16% din depozitarul din subsol este analizat prinimagistica 3D, dar restul de 84% poate oferi surprizeplăcute. Prin urmare, susținem acordarea noilorconcesiuni. În domeniul explorării avem o legislațiebine pusă la punct, dar interpretarea legislației diferăde la autoritate la autoritate. În ceea ce priveștealimentarea economiei cu gaze, problemaînmagazinării trebuie să fie prima prioritate astrategiei.

Varinia Radu, partener CMS-Cameron McKenna

România are ca priorități majore atingerea securitățiienergetice și diminuarea importului de resurseenergetice primare. Aceste două obiective depind degăsirea noilor resurse, de exploatarea și decomercializarea lor.

Corneliu Bodea, președinte CRE, reprezentant alAdrem Invest și Adrem Automation

Avem pe masa ANRE două legi extrem de importante:legea eficienței energetice și legea tarifelor fixe pentrugenerarea distribuită. Legislația secundară einsuficientă ori lipsește cu desăvârșire în ceea ceprivește cele două legi, și asta ar trebui să preocupe înprimă instanță.

Remus Borza, administrator judiciarHidroelectrica

Să limităm Hidroelectrica doar la producție pentrupiața internă înseamnă să ne asumăm dispariția unoralți producători. Dacă lăsăm energia hidro, ieftină, laexport, apare argumentul că aici se lasă pentruconsum doar energia scumpă, și unii văd aici oproblemă de moralitate. Dar energia hidro ajunge lautilizatorul final tot scumpă, din pricina tarifelor dedistribuție și transport. O posibilă soluție ar putea filiberalizarea în zona distribuției.

Cristina Cremenescu, vicepreședinte COGEN

Căldura nu o putem interconecta, e o piață locală,tocmai din acest punct de vedere nu o regăsim îndocumentele emise pe marginea Uniunii Energetice.Un dezechilibru pe piața de gaze provoacă dezechilibreși în sectorul termic.[…] Despre schemele de bonusare,am avut o schemă de incentivare pentru cogenerareade înaltă eficiență și cu ajutorul său s-au instalat în jurde 200 MW.

Ciprian Glodeanu, președinte RPIA

Ar trebui să ne concentrăm pe rebalansarea pieței. Însectorul producătorilor mici sunt mulți care abia își maipermit achitarea costurilor de bază. Totuși, cred călucrurile vor evolua în bine. Probabil că anumiteproiecte vor fi preluate de bănci. În strategia propriu-zisă propun să plecăm de la acordarea unui rol maiimportant energiei regenerabile și să ne bazăm pecelelalte resurse ca back-up.

Cătălina Dragomir, preşedinte RWEA

O strategie energetică ar trebui să fie îmbrățișatăpolitic și ar trebui să învățăm din erorile din trecutpentru a ne putea impune țeluri pe care să leîndeplinim.

Ovidiu Demetrescu, director general HidroTarniţa

Cu cât intră mai multe regenerabile în sistem, cu atâtservește mai bine centralei de stocaj prin pompare dela Tarnița. Deși hidrocentrala Tarnița nu este o centralăde producție, fiind un consumator net de energie,trebuie să ținem cont și de faptul că în 5-10 ani vor fieliminați din sistem mai mulți producători pe cărbuneși gaz și va fi nevoie de echilibrarea sistemului.

Sebastian Enache, business developmentmanager, Monsson Group

Cred că un target ușor de atins este ca până în 2050jumătate din energia produsă să fie generată pe bazăde resurse regenerabile.

Carmen Neagu, preşedinte al Consiliului deSupraveghere al Transelectrica

Energia termică ar trebui introdusă în strategiaenergetică națională. 80% din balanța energetică aRomâniei este reprezentată de energia termică.

Daniela Lulache, CEO Nuclearelectrica

Nu ne lipsește un document, ne lipsește acțiunea. n

WORKSHOP

Viziunea VLER privind Strategia Energetică a României

20 august, 2015, ISPE - Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

MOTIVAȚIE

„Istoria își bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se”, afirma Nicolae Iorga, la începutul secolului XX.

Tinerii energeticieni din cadrul Programului VLER (Viitorii Lideri Energeticieni din

România), coordonat de către CNR-CME, cunosc reperele cele mai importante ale celor

peste 150 de ani de istorie energetică în România și realizările marcante ale predecesorilor

care au contribuit la dezvoltarea, consolidarea și permanenta adaptare la condițiile

economice și politice ale sectorului energetic, în toate componentele sale, și privesc cu

încredere spre viitor. Viitorul energetic reprezintă scopul comun al omenirii și, implicit,

siguranța și certitudinea viitorului tinerei generații, pe care tinerii și-l doresc mai bun și mai

sustenabil.

Având ca model priceperea, dăruirea și experiența înaintașilor, precum și expertiza

contemporanilor, prin inteligența, capabilitatea, îndrăzneala și ideile lor proaspete, tinerii

VLER, își exprimă totala disponibilitate de a se implica activ la realizarea noii Strategii

Energetice Naționale pe termen lung, în vederea elaborării unui document riguros, stabil-

indiferent de schimbările guvernamentale, puternic și capabil să răspundă fluctuațiilor

apărute în piață, flexibil la schimbarea condițiilor economice, atractiv pentru investitori.

Cheia succesului energiei într-o lume în schimbare aparține în egală măsură și tinerilor

profesioniști în domeniul energetic. Provocările sunt mari, iar tinerii energeticieni acceptă și

primesc aceaste provocări, cu dorința ca rezultatul scontat să fie pe măsură.

Tinerii VLER doresc ca Workshopul „Viziunea VLER privind

Strategia Energetică a României” să fie un eveniment

proactiv, care să abordeze unele din aspectele importante ale

sectorului energetic românesc și să realizeze un fructuos

schimb de idei și informații cu participanții la eveniment, un

real dialog între generații. Post-workshop, tinerii vor redacta „Declarația VLER”, care

va fi diseminată și promovată în mediile economice și politice și pe canalele de

comunicare.

AGENDA

9:00 – 10.00: Cuvinte de salut

Vorbitori invitați:

• Cristian Hera – Vicepreședintele Academiei Române

• Mihai Albulescu – Secretar de Stat, Ministerul Energiei

• Iulian Iancu – Președinte CNR-CME

• Elena Ratcu – Manager Program VLER, CNR-CME

10.00 -- 11.30: Sesiunea I: Viziunea VLER privind sectorul energetic românesc

Moderator: dr. ing. Valeriu BINIG – Ernst & Young

• Argument:

ing. Ioana Raluca Gafton, Ernst & Young, membru VLER

• Analiza SWOT în energetica românească

Team-leader: drd. George Constantin, Romelectro, membru Board VLER

• Noile tehnologii emergente

Team-leader: ec. Adrian Stratulat, Energo Dynamics, membru VLER

• Viziune sustenabilă în energie

Team-leader: drd. Luminița Durău, CNR-CME, membru VLER

11.30 - 12.00 – Pauză

12.00 – 13.30: Sesiunea a II-a: Provocări majore în dezvoltarea sectorului energetic în

România

Moderator: Prof dr. Virgil MUȘATESCU, CNR-CME

• Rolul nuclearului în energetică

Team-leader: ing. Emil Macovei, Nuclearelectrica, membru Board VLER

• Rolul statului în definirea politicii energetice naționale

Team-leader: ing. Ioana Raluca Gafton, Ernst&Young, membru VLER

• Tinerii în sectorul energetic

Team-leader: ec. Marius Lefter, Wing Media, membru VLER

13:30-14:30: Concluzii panel