Revista Mesagerul Energetic_65

EDITORIAL

POLITICI ENERGETICE / ENERGY POLICIES

DIN ACTIVITATEA CME / WEC ACTIVITY

INFO - POLITICI ENERGETICE PROMOVATEDE MEMBRII CNR-CME / ENERGY POLICIESPROMOTED BY WEC/RNC MEMBERS

DIN ACTIVITATEA CNR-CME / WEC-RNC ACTIVITY

DIN ENERGETICA UE / ENERGY IN EU

Politici pentru o Europa dependenta 2Policies for a dependent Europe

DIN SUMAR:

Comunicatul Comisiei catre Consiliul Europei si 4Parlamentul European: Politica energetica pentru EuropaCommunication from the Commission to the European Counciland the European Parliament:”An Energy Policy for Europe”

Solidaritatea intre statele membre UE si siguranta 9alimentarii cu petrol, gaze si energie electricaSolidarity between Member States and security ofsupply for oil, gas and electricity

Plan European strategic pentru o tehnologie energetica 12An European Strategic Energy Technology Plan

Spre un acord global privind schimbarea climatului 16Towards a global agreement on tackling climate change

Modernizarea grupurilor energetice de mare putere in 18conditiile respectarii normelor europene de protectia mediuluiModernizing of large generation units in the view ofEuropean environmental regulations

Romania a optat pentru utilizarea Operatorului de Piata 23Unic si Specializat pentru tranzactionarea energieielectrice inca din anul 2000Romania choose to use the Unique and Dedicated PowerMarket Operator for electricity transactions even since 2000

De ce OPCOM si nu BRM ? 24Why OPCOM instead the Romanian Commodities Exchange?

Informatii preluate din World Energy Fax 26Information from World Energy Fax

Call Center ELECTRICA - un serviciu complex pentru clienti 27Call Center ELECTRICA - a complex service for customers

Buletin informativ al Comitetului National Rom@n al Consiliului Mondial al EnergieiMESAGERUL ENERGETIC

ANUL VII, NR. 65, MARTIE 2007

®

Promovarea constientizarii economisirii energiei 25in estul IrlandeiPromoting energy awareness in the east of Ireland

Masa Rotunda cu tema: 28Performanta centralelor electrice, 14 martie 2007,Palatul Parlamentului, Sala “Drepturile omului”Round Table: Performance of Generating Plant, 14 March 2007,Parliament House, “Human Rights” Hall

Politici pentru o Europă dependentă

Loyola de Palacio, ex-Vice-Preþedinte al Comisiei Europene, ex-Comisar pentruTransport þi Energie

În această lucrare aþ dori să privescînainte într-un viitor în care toateopţiunile energetice joacă un rolimportant þi durabil în economiaEuropei þi în care noi, consumatoriidin Europa, să avem o mai bună înţe-legere a energiei pe care o utilizăm.Voi lua în considerare importanţa pecare o are diversitatea balanţei eco-nomice de combustibili, durabilitateapoliticilor noastre energetice þi diplo-maţia, sau dimensiunea internaţio-nală a politicii energetice a UE, pentruviitorului energetic al Europei.

Diversitatea balanţei energe-tice de combustibili

Cartea Verde “Spre o strategieeuropeană pentru securitatea ali-mentării cu energie”, adoptată deComisia Europeană în luna noiem-brie 2000, a deschis o largă dezba-tere privind opţiunile energeticedin Europa. Au fost abordate pro-blemele reale care trebuie să steala baza alegerii raţionale a politici-lor energetice. În acest context, aufost abordate subiecte dificile, deexemplu dependenţa noastră cres-cândă de importurile energetice,locul sectorului nuclear, evoluţia întransporturi þi încălzirea globală.

În plan practic, Uniunea Europeanăare opţiuni limitate, foarte puţine pepartea de alimentare cu energie þimai multe pe partea de cerere.Dependenţa energetică externă arputea ajunge la 70% din necesarpână în anul 2020. În privinţa petro-lului, dependenţa noastră ar puteaajunge la 90 % iar în privinţa gazelornaturale de 60 %. Referitor la energianucleară, din păcate Europa ducelipsă de uraniu natural la preţ compe-titiv, dar acest lucru poate fi depăþitprin utilizarea unor tehnologii noi. Înplus, UE s-a angajat să respecteProtocolul de la Kyoto.

Sectorul de transport reprezintă

32 % din consumul de energie, înprincipal de petrol, þi 28 % dinemisiile totale de CO2. Comisiaþi-a stabilit un număr de priorităţi:

De a creþte diversitatea energe-tică. Comisia a făcut propuneripentru a fi promovate anumitesurse regenerabile de energie,ca de ex. bio-combustibilii, prinstabilirea unui ambitios obiectivde 20 % din consumul total decombustibili, până în anul 2020.De a face transportul pe caleaferată mai competitiv, sporindponderea acestuia comparativcu transportul rutier;Să stabilească taxe de autostradăpe autostrăzile din Europa pentruvehiculele grele de serviciu;Să finalizeze reţeaua Trans-Euro-peană de transport þi în special infra-structura pentru intermodalitate.

Pentru sporirea diversităţii balanţeieconomice de combustibili trebuieluate încă de pe acum decizii difi-cile referitoare la producerea deenergie electrica: Investiţii întehnologii noi – retinerea carbonu-lui, concepte noi de reactoarenucleare, pe bază de fisiune þi defuziune nucleară, þi tehnologiile pebază de surse regenerabile; crea-rea de noi infrastructuri; dez-voltarea de combustibili pentruviitor; þi furnizarea informaţiilorcerute de consumatori, care să-iajute să ia cele mai adecvatedecizii în materie de energie.

Însă, după menţionarea roluluisurselor regenerabile de energie încadrul balanţei economice de com-bustibili, trebuie recunoscut þi fap-tul că energia din surse regenera-bile oferă un potenţial limitat. Înafara cazului în care ar fi între-prinse acţiuni noi cu rol decisiv, efoarte probabil ca energia electricădin surse regenerabile să nu poatădepăþi, până în anul 2010, ţinta de21 % pe care Comisia Europeană a

stabilit-o în urmă cu trei ani. Darexistă deja de astăzi o tehnică deproducere a energiei electrice cuemisii de bioxid de carbon aproapenule: energia nucleară!

Decizia Finlandei de a construi o nouăcentrală nucleară arată că energianucleară rămâne o opţiune energe-tică foarte atrăgătoare dacă esteadministrată adecvat. Din toate aces-te raţiuni, cred că opţiunea nuclearătrebuie să rămână deschisă pentrusiguranţa alimentării cu energie þipentru îndeplinirea obiectivelor pecare ni le-am propus pentru evitareaschimbărilor climatice.

Durabilitatea politicilor ener-getice

Tabloul energetic al Europei va ficonfigurat permanent prin deciziiluate la zi – nu numai de către fac-torii politici þi din industrie, dar þide către consumatorii individuali.Cât de durabile sunt aceste decizii?Una dintre temele mandatului meude Comisar pentru Energie þiTransport a fost imperativul de areduce pierderile de energie þi de astimula eficienţa energetică.

Am propus recent o nouă ţintă pentrueficienţa energetică în cadrul UniuniiEuropene – statele membre să sestrăduiască să economisească cu celpuţin un procent mai multă energie înfiecare an în următorii cinci ani,printr-o utilizare mai judicioasă aenergiei în clădiri, în sectorul detransport, precum þi în aplicaţiile dinsectorul casnic. Acest lucru ar puteaavea un impact puternic asupracererii de energie din viitor, fiindcăs-ar putea economisi peste o cincimedin consumul de energie din Europa.

În următorii treizeci de ani, este posi-bil să apară noi tehnologii þi dez-voltări socio-economice care ar puteacontribui la reducerea substanţială a

M E S A G E R U L E N E R G E T I C

2 martie 2007

EEddiittoorriiaall

A N U L V I , N R . 5 9M E S A G E R U L E N E R G E T I C

3World Energy Council

CONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE

ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE

martie 2007

consumului de energie. Dar numaiexistenţa singură a unor tehnologiisau soluţii practice nu constituie ogaranţie suficientă că va fi aleasăsoluţia cea mai durabilă.

Noi toţi avem datoria de a încurajadeciziile pentru o dezvoltare ener-getică durabilă: politicienii trebuiesă transmită mesajele corecte, pie-ţele trebuie să identifice oportuni-tăţile, iar consumatorii să se adap-teze rapid la aceste oportunităţi.

Opţiunea nucleară face parte dinacest tablou mai larg. O balanţăenergetică durabilă va include oenergie nucleară sigură þi curată.Studii efectuate în mod repetat auevidenţiat faptul că opinia publicăar fi mult mai receptivă faţă deenergia nucleară dacă ar fi con-vinsă că este asigurat un nivelînalt de siguranţă a acesteia þică se poate găsi o soluţie per-manentă pentru administrareareziduurilor radioactive. Esteprofund regretabil faptul că StateleMembre nu au adoptat cele douăpropuneri de directive cunoscutesub numele de “Pachetul Nuclear”.

Legislaţia în cadrul Tratatului Euratomva asigura menţinerea unui anumitnivel al siguranţei nucleare în cadrulUniunii Europene lărgite, þi va men-ţine opţiunea nucleară. Să sperăm căva fi posibil curând ca UniuneaEuropeană să fie înzestrată cu o leg-islaţie în domeniul siguranţei nucleareþi a administrării reziduurilor radioac-tive. Aceasta ar transmite un semnalputernic despre faptul că UE trateazăcu seriozitate chestiunea siguranţeinucleare þi că a constituit un cadruriguros pentru a asigura acest lucru.

Dimensiunea internaţională apoliticii energetice a UE

Prioritară pentru politica europeanade alimentare cu energie estedezvoltarea unui dialog deschis þiconsistent între ţările producătoareþi cele consumatoare. Acest dialogtrebuie să fie accentuat în con-textul geopolitic actual iar ComisiaEuropeană este parte a acestuidialog. Uniunea Europeană a des-chis dialoguri pe teme specifice, deexemplu cu Rusia. După patru anide dialog s-au înregistrat urmă-toarele rezultate concrete:

Strategiile þi regulile care guver-nează organizarea pieţelor auînceput să fie convergente;

Investiţiile Uniunii Europene înRusia au luat avânt;Au fost identificate proiecte deinteres comun legate de produc-ţia þi transportul de energie;Negocieri în domeniul comerţuluicu materiale nucleare sunt pepunctul de a începe.

Uniunea Europeană þi Rusia au ela-borat principiul potrivit căruia, pen-tru UE dependenţa energetică esteacceptabilă numai dacă Rusiagarantează securitatea þi siguranţainfrastructurii sale þi se angajeazăsă asigure furnizări regulate pre-cum þi protejarea investiţiilor.Potrivit estimărilor, UniuneaEuropeană va fi tot mai multdependentă de energia din Rusia,Rusia este astăzi cel mai importantfurnizor de petrol þi gaze naturale,contribuind cu 20 % la consumultotal al UE. Rusia are o importanţăvitală pentru creþterea economicăpe termen lung, pe fondul menţi-nerii tensiunilor din OrientulMijlociu. În plus, până la 60 % dinconsumul de gaze naturale vor fiimportate din Rusia până în anul2030.

Pieţele de energie sunt deja cuadevărat globale þi acest lucru seva accentua în anii ce vin, pemăsură ce resursele interne depetrol þi de gaze naturale aleEuropei se vor diminua, cererea dinpartea ţărilor în curs de dezvoltareva creþte þi se va instala competi-ţia pentru resursele disponibile.

Pe lângă construirea relaţiilor cuRusia, este important ca UniuneaEuropeană să dezvolte relaţii îndomeniul energetic þi cu alte regiunifurnizoare importante, cum sunt celedin zona Mării Mediterane þi dinOrientul Mijlociu þi cu ţări ca Algeria þiIranul - al doilea producător de gazenaturale din lume – precum þi cu ţăride tranzit cum sunt Turcia þi Ucraina.Securitatea energetică viitoare a UEva depinde de asemenea þi de men-ţinerea unui dialog strâns cu alţi con-sumatori importanţi de energie, înspecial cu SUA, China þi Japonia. Esteîn interesul tuturor ca SUA þi China sădezvolte politici de economisire aenergiei, iar recentele turbulenţe depe pieţele de petrol confirmă temeriexprimate anterior. Creþterea cereriide energie din partea acestor ţărijoacă un rol important în presiunilecare se exercită la ora actuală asuprapreţului petrolului.

Comisia Europeană va stabili omodalitate de a ţine sub observaţie þide a evalua evoluţia pieţelor þi apreţurilor. Crizele de pe pieţe arată căsistemul actual este nesatisfăcător.Este importantă dezvoltarea dialo-gului între producători þi consuma-tori, dar este necesar de asemeneasă existe un răspuns coordonat dinpartea tuturor statelor membre, într-un cadru de solidaritate.

Nu trebuie uitat că dacă UniuneaEuropeană se va confrunta cuasemenea crize, fapt care este totmai mult caracterizat de o manipu-lare speculativă, UE nu este dotată cumijloacele necesare pentru un răs-puns coordonat din partea tuturorstatelor membre. Am convingerea căUE va trebui să revină la a discuta omai bună coordonare a rezervelorsale de petrol, pe lângă activitateafoarte bună desfăþurată de AgenţiaInternaţională pentru Energie (IEA).Trebuie să mergem în aceastădirecţie pentru că UE este acumo piaţă de energie complet integrată,în timp ce IEA este o organizaţieinter-guvernamentală care reuneþte26 de ţări (ca Statele Unite, Japoniaþi Coreea) cu interese din ce în cemai puţin omogene. În consecinţă sepune întrebarea dacă nu cumvaComisia Europeană ar trebui săreflecteze la o nouă propunerepentru a asigura un mod de abordarecomun þi interdependent pentruproblemele de securitate a alimentăriicu petrol.

În concluzie, Comisia Europeană þialte organisme au dezvoltat sce-narii care să ne indice cum vorevolua tendinţele, pornind de laipotezele de astăzi. Dar factorii dedecizie de acum au puterea de atransforma perspectiva energeticăa Europei în următorii 30 de anipentru a deveni mai durabilă, maivariată þi global mai eficientă.

Comisia Europeană a pus deja înmiþcare mecanisme adecvate pen-tru creþterea eficienţei energetice,administrarea cererii pentru petro-lul din import, stimularea utilizăriienergiei din surse regenerabile þipăstrarea deschisă a opţiunii nucle-are. Succesul nostru se va măsuraprin eforturile depuse de statelemembre, de industria din Europa þide consumatorii individuali. Maiavem de parcurs un drum lung, darsuntem pe calea cea bună.

4

SOLICITARI

Energia este fundamentala pentruexistenta Europei. Insa zileleenergiei ieftine s-au incheiat pen-tru Europa. Toti membrii UE seconfrunta cu problemele ridicate deschimbarile climaterice, dependen-ta tot mai mare de import si pre-turile tot mai mari ale energiei. Maimult de atit, interdependenta sta-telor membre UE atit in domeniulenergetic cit si in multe alte do-menii, este tot mai mare - o panade curent dintr-o tara are efecteimediate in alte tari.

Europa trebuie sa actionezeacum, la unison, pentru a pro-duce energie durabila, sigura sicompetitiva. In acest scop, UE se vaintoarce la origini. In 1952 odata cuCoal and Steel Treaty (Tratatul car-bunelui si otelului) si in 1957 cuEuratom Treaty (Tratatul Euroatom),statele membre fondatoare au intelesnecesitatea unei abordari comune aproblemei energetice. De atunci,pietele de energie si consideratiilegeopolitice s-au schimbat dramatic.Insa, necesitatea ca UE sa actionezeeste mai accentuata ca niciodata.Fara aceasta, obiectivele UE in altedomenii, printre care Lisbon Strategyfor growth and jobs (Strategia de laLisabona pentru crestere si locuri demunca) si Millennium DevelopmentGoals (Tintele de dezvoltare ale mile-niului), vor fi mai greu de atins. NouaPolitica energetica Europeana trebuiesa fie ambitioasa, competitiva, petermen lung si in folosul tuturoreuropenilor.

Durabilitate

Energia este cauza a 80% din emisi-ile de gaze cu efect de sera (GES)din UE1; este cauza schimbarilor cli-materice si a in mare masura a polu-arii aerului. UE se obliga sarezolve acest lucru – reducindnivelele UE si globale de emisiide gaze la un nivel care va limitacresterea temperaturii globale la2°C comparativ cu nivelele pre-industriale. Totusi, politicile actualeenergetice si de transport indicacresterea emisiilor de CO2 ale UE cu

cca 5% pina in 2030 iar a emisiilorglobale cu 55%. Politicile energeticedin prezent ale UE nu sint durabile.

Siguranta alimentarii

Europa depinde tot mai mult dehidrocarburile importate. Cu unscenariu “business as usual”dependenta UE de import in dome-niul energetic va creste de la 50%din totalul de consum de energieazi la 65% in 2030. Se prefi-gureaza ca dependenta de impor-turile de gaze sa creasca de la57% la 84% pina in 2030, iar celede petrol de la 82% la 93%.

Acest lucru implica riscuri politice sieconomice. Presiunea asupra re-surselor energetice mondiale esteintensa. International EnergyAgency (IEA) preconizeaza o cres-tere cu 41% a cererii mondiale depetrol pina in 2030. Nu se stie cumva tine pasul oferta cu aceastacerere: IEA a atentionat in memo-

riul sau World Energy Outlook(Perspectiva mondiala energetica)din 2006: “capacitatea si vointaproducatorilor importanti de petrolsi gaz sa mareasca investitiile pen-tru a satisface cererea globala sintdeosebit de nesigure”2. Cresteriscul scaderii furniturii.

In plus, inca nu sint elaboratemecanismele pentru a asigura soli-daritatea intre Statele membre ineventualitatea unei crize energe-tice si multe State membre depindmult sau total de un singur furnizorde gaze.

In acelasi timp, cererea UE de elec-tricitate este, intr-un scenariu “busi-ness as usual”, in crestere cu cca1.5% pe an. Chiar si cu o politica efi-cienta pentru eficientizarea energiei,in urmatorii 25 de ani va trebui sa sefaca investitii doar pentru o gene-ratie in valoare de 900 miliarde.Caracterul previzibil si eficientapietelor interne de gaze si electrici-tate sunt esentiale pentru a se faceinvestitii pe terment lung iar pentruutilizatori preturile sa fie concuren-tiale. Acestea nu sint inca reale.

Concurenta

UE este tot mai expusa efectelorvariabilitatii si cresterii preturilorpe pietele internationale de energiesi consecintelor concentrarii pro-gresive a rezervelor de hidrocar-buri in citeva miini. Efectele posi-bile sint semnificative:daca, deexemplu, pretul petrolului va creste

World Energy CouncilCONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE


martie 2007


PPoolliittiiccii eenneerrggeettiicceeCOMUNICATUL COMISIEI CATRE CONSILIUL EUROPEI SIPARLAMENTUL EUROPEAN:

“POLITICA ENERGETICA PENTRU EUROPA”

“”Pentru a se indeplini aceste scopuri, ministrii au convenit asupra urmatoarelor obiective: …mai multa energiela un pret mai mic pentru economiile Europene …” Declaratia de la Messina, 1955

1 Sursa: Agentia Europeana pentru mediu. Alte date provin de la Comisia Europeana daca nu se specifica altfel2 World Energy Outlook 2006 (IEA)

5

la 100 $/barilul in 2030, nota deplata pentru importul total deenergie a UE-27 va creste cu cca170 miliarde de €, adica o crestereannuala cu 350 € pentru fiecare

cetatean3 UE. Foarte putin dinacest transfer de valori va duce lacresterea locurilor de munca in UE.

Daca se elaboreaza o politica si uncadru legislativ corecte, Piata Inter-na de Energie poate stimula preturicorecte si concurentiale pentruenergie si economisirea de energie,precum si investitii mai mari. Insa ,toate aceste conditii nu exista inca.In felul acesta, cetatenii UE si econo-mia UE nu pot beneficia din plin deliberalizarea energiei. Se impune unorizont temporal mai indepartat inzona constringerilor de carbon pen-tru a promova investitiile necesare insectorul electricitate.

Intensificarea investitiilor, mai alesin eficienta energiei si a energieiregenerabile va crea locuri demunca, promovind inovatia sieconomia bazata pe cunoastere inUE. Uniunea Europeana este dejaconducatorul mondial in domeniultehnologiilor regenerabile, cu o cifrade afaceri de 20 de miliarde de € sicu un numar de 300 000 de anga-

jati4. Are potentialul sa conducapiata mondiala in dezvoltare rapidaa tehnologiilor pentru energie cucarbon scazut. De exemplu, indomeniul energiei eoliene, compa-niile UE detin 60% din piata mondi-ala. Hotarirea Europei de a conducelupta mondiala impotriva schimba-rilor climaterice ne ofera ocazia de apropulsa agenda mondiala de cer-cetari. Trebuie retinute toate optiu-nile pentru a se asigura dezvoltareatehnologiilor pe cale de elaborare.

In acelasi timp, trebuie sa se tinacont de dimensiunea sociala apoliticii energetice Europene peparcursul tuturor etapelor de pro-iectare si implementare a masurilor

individuale. In vreme ce, pe ter-men lung, aceasta politica va con-tribui la dezvoltare si locuri demunca in Europa, ea poate avea unimpact semnificativ asupra unorproduse comercializate pe planinternational si processe in specialin zona industriilor energofage.

UN OBIECTIV STRATEGIC PEN-TRU POLITICA ENERGETICAEUROPEANA

Punctul de plecared pentru o poli-tica energetica Europeana estetridimensional: combaterea schim-barilor climaterice, limitarea vul-nerabilitatii externe a UE de a im-porta hidrocarburi, si promovareadezvoltarii si a locurilor de munca,asigurind astfel consumatorilor oenergie sigura si disponibila.

In lumina numeroaselor opinii pri-mite in timpul perioadei de consul-

tari asupra Green Paper5, in aceastaExaminare Strategica a Energiei,Comisia propune ca Politica ener-getica Europeana sa se sprijine pe:• un obiectiv UE in negocierileinternationale de reducere cu 30%a emisiilor GES de catre tarile dez-voltate in 2020 comparativ cu1990. In plus, emisiile GES glo-bale din 2050 trebuie reduse cupina la 50% comparativ cu 1990,insemnind reduceri in tarile indus-trializate de 60-80% in 2050;• un angajament UE de a realiza,acum, oricum, o reducere cu celputin 20% a emisiilor GES in 2020comparativ cu 1990.

Acestea constituie partea centralaa Comunicatului Comisiei “Limita-rea Schimbarilor Climaterice la2°C – Optiuni de Politici pentru UE

si Lumea in 2020 si peste “6.

Indeplinirea angajamentului UE dea actiona acum asupra GES trebuiesa fie in centrul noii Politici ener-getice Europene, din trei motive :

(i) emisiile de CO2 din energie con-stituie 80 % din emisiile de GES aleUE, reducerea emisiilor inseamnautilizarea de mai putina energie sifolosirea de mai multa energie eco-logica, produsa local, (ii) limitareaexpunerii in crestere a UE la vari-abilitatea marita a pretului petrolu-lui si gazelor, si (iii) posibilarealizare a unei pieti energetice UEmai competitive, stimulind inova-tia, tehnologa si locurile de munca.

Considerate impreuna, acest obiec-tiv strategic si masurile concrete,stabilite mai jos, pentru a-l transfor-ma in realitate, reprezinta esentanoii Politici energetice Europene.

PLANUL DE ACTIUNE

Pentru a realiza obiectivul strategicenergetic stabilit mai sus, Europatrebuie transformata intr-o eco-nomie cu energie foarte eficientasi saraca in CO2, catalizatoare a

noii revolutii industriale, accele-rind trecerea la o dezvoltare pebaza de carbon redus si, peste unnumar de ani, creascind dramaticcantitatea de energie locala cuemisii putine pe care o producem sio consumam. Provocarea este de aface aceste lucruri intr-o modali-tate care maximizeaza posibilelecastiguri de competitivitate pentruEuropa, si limiteaza posibilele cos-turi.

Masurile existente in domenii caelectricitatea regenerabila, biocom-bustibili, eficienta energetica siPiata energetica interna au dus laobtinerea de rezultate importanteinsa le lipsesc coerenta necesarapentru obtinerea durabilitatii, sigu-rantei furniturii si competitivitatii.Un singur element al politicii nuofera toate raspunsurile – trebuieluate impreuna, ca un tot. Politicaenergetica trebuie abordata cumulte domenii diferite de politica.De exemplu, cum s-a mentionat

World Energy CouncilCONSEIL MONDIAL DE L'ENERGIE


martie 2007


3 Rata de schimb a dolarului 1.25 $ per € si comparativ cu pretul petrolului de 60 $ (valori actale) in 2030.4 European Renewable Energy Council “Renewable Energy Targets for Europe: 20% by 2020” - Consiliul European pentruenergii regenerabile - Tinte ale energiilor regenerabile pentru Europa5 A European Strategy for Sustainable, Competitive and Secure Energy - COM(2006) 105, 8.3.2006; Commission StaffWorking document, Summary report on the analysis of the debate on the green paper “A European Strategy for Sustainable,Competitive and Secure Energy” - SEC(2006) 15006 Comunicatul Comisiei catre Consiliul si Parlamentul European - COM(2007) 2.

NOI ASIGURAM ECHILIBRUL

www.anre.ro

ANRE

www.anrgn.ro

AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE

- ANRM -

www.namr.ro

www.arceonline.ro

COMISIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL

ACTIVITATILOR NUCLEARE - CNCAN -

www.cncan.ro

REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITATI ACTIVITATI NUCLEARE

www.raan.ro




martie 2007


anterior, dimensiunea sociala a politicii ener-getice Europene trebuie luata in considerarein toate stadiile de proiectare si imple-

mentare a masurilor individuale7 si va finecesar sa se dezvolte folosirea viitoare aoceanelor si marilor pentru a promova scop-urile energetice ale UE, dat fiind potentialullor de producere a energiei si de a diversifi-

ca caile si metodele de transport8. Primulpas pentru statele membre este de a apro-ba o viziune strategica si un Plan de actiunepentru urmatorii trei ani: cu scopul clar deindreptare catre o alianta internationala detari dezvoltate cu scopul, cel putin de areduce in 2020, emisiile de GES la nivelglobal, cu 30% si la nivel european cu 20%.

Acest lucru se va realiza printr-o atentasupraveghere si raportare a desfasurariievenimentelor, precum si printr-unschimb eficient de experienta si continuatransparents – printr-o prezentare regu-lata de catre Comisie a unei Analizestrategice actualizate a energiei.

Masurile evidentiate mai jos vor plasa UEin pozitia de a deveni o economie cuenergie saraca in carbon bazata pecunostinte, si in acelasi timp ii vor sporisiguranta in alimentare si o tot mai marecontributie la competitivitate.

Piata interna de energie

Pentru a indeplini cele trei cerinte ener-getice ale Europei, este esentiala o Piatainterna de energie reala:• Competitivitatea: o piata concuren-tiala va reduce costurile pentru cetatenisi companii si va stimula eficientaenergiei si investitiile.• Durabilitatea: o piata concurentialaeste vitala pentru aplicarea efectiva ainstrumentelor economice, inclusiv meca-nismul de comercializare a emisiilor pen-tru a se lucra optim. In plus, operatoriisystemului de transport trebuie sa fieinteresati de promovarea racordurilor prinproducerea regenerabila, micro si de ter-moficare, stimulind innovatia si incurajindcompaniile mai mici si persoanele parti-culare sa se gindeasca la alimentareaneconventionala.

• Siguranta alimentarii: o piata inter-na de energie, eficienta si competitivaofera avantaje majore in privinta siguran-tei alimentarii si a standardelor inalte aleserviciului public. Separarea efectiva aretelelor de partile competitive de elec-tricitate si gaz stimuleaza puternic com-paniile sa investeasca intr-o noua infra-structura, in capacitatea de interco-nectare si in capacitati noi de productie,evitindu-se astfel intreruperile de curentsi salturile nedorite ale preturilor. O piatareala unica promoveaza diversitatea.

CE a adoptat deja o serie de masuri9 pen-tru a se forma o Piata interna de energie,cu scopul de a oferi tuturor consumato-rilor UE, fie ei persoane fizice ori com-panii, o alegere reala, ocazii de noi afa-ceri si mai mult comert transfrontalier.

Comunicatul despre Piata interna de elec-tricitate10 precum si Raportul final despreInvestigarea sectoriala a concurenteidemonstreaza ca actualele reguli si masurinu au indeplinit inca aceste obiective.

Exista semnale ca aceasta lipsa de progresdetermina Statele Membre sa impunaplafoane generalizate la preturile de gazesi electricitate. In functie de nivelul la carese stabilesc aceste plafoane de preturi sidaca sint generalizate in natura, ele potimpiedica functionarea Pietei interne deenergie si ascunde semnalele despre pretca este nevoie de o noua capacitate, ducandla subinvestitii si viitoare hopuri de alimen-tare. In astfel de conditii, ele pot face foartegrea intrarea pe piata a noilor participanti,inclusiv a celor care ofera o energie ecolo-gica.

In lumina numeroaselor date primite intimpul perioadei de consultari pentruGreen Paper, Comisia considera ca aceas-ta situatie nu mai poate continua. Acum,este nevoie sa se ia o serie de masuricoerente pentru a pune bazele, in trei ani,a unei Retele Europene de Gaze siElectricitate si a unei piete europene deenergie cu adevarat competitive.

In acest scop, Comisia a identificat urma-toarele cerinte:

7 Comunicat despre restructurarea din 31 Martie 2005 - COM(2005) 120.8 Comunicatul Comisiei intitulat: Catre o viitoare Politica maritima pentru Uniune: O viziuneEuropeana despre oceane si mari - COM(2006) 275.9 Incluzind Directivele pentru deschiderea celei de-a doua piete, Regulamentele pentrualinierea standardelor necesare functionarii comertului transfrontalier, precum si Directivele pen-tru siguranta aprovizionarii.10 Comunicatul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu referitor la perspectivelepentru piata interna de gaz si electricitate - COM(2006) 841.




martie 2007


Separarea

Raportul asupra Pietei interne siInvestigarea sectoriala arata peri-colul aparitiei discriminarii siabuzului atunci cind companiilecontroleaza retelele de energieprecum si productia sau vinzarile,protejind pietele nationale siimpiedicind concurenta. De aseme-nea, o astfel de situatie descura-jeaza companiile integrate verticalde a investi corespunzator inretelele lor, deoarece cu cit maresccapacitatea retelei, cu atit con-curenta existenta pe “piata lornationala” este mai mare si cu atitpretul de piata este mai mic.

Comisia ia in considerare douaoptiuni pentru a regla aceasta situ-atie: un Operator de sistem com-plet independent (unde companiaintegrata vertical ramine propri-etarul activelor retelei si primesteun venit regulat de la ele, dar nuraspunde de exploatarea, intreti-nerea sau dezvoltarea lor) sau se-pararea dreptului de proprietate(acolo unde companiile retelelorsint complet separate de compani-

ile producatoare si furnizoare)12.

Realitatea economica arata ca sepa-rarea dreptului de proprietate estecel mai eficient mijloc pentru aasigura consumatorilor de energiealegerea si de a incuraja investitiile.Aceasta deoarece companiile sepa-rate de retele nu sint influentate deinterese de alimentare/productiecare se suprapun in privinta decizi-ilor de investitii. De asemenea, seevita reglementarile supra detaliatesi complexe si sarcinile administra-tive disproportionate.

Optiunea cu operatorul de sistemindependent va imbunatati statusquo dar va impune reglementarimai detaliate, prescriptive sicostisitoare si va fi mai putin efi-cienta in rezolvarea descurajarii dea investi in retele.

In plus, trebuie re-examinateprevederile referitoare la separareaactivititatilor de distributie – care inprezent, excepteaza distribuitoriicu mai putin de 100 000 de clientide la majoritatea cerintelor deseparare.

Regulamente eficiente

In primul rind, nivelele de putere siindependenta reglementatorilor deenergie trebuie sa se alinieze pebaza numitorului comun cel mairidicat si nu cel mai coborit din UE.

In al doilea rind, trebuie sa li sedea nu doar sarcina de a promovadezvoltarea eficienta a pietei lornationale, ci si aceea de a promovadezvoltarea Pietei interne deenergie.

De asemenea, standardele tehnicenecesare functionarii eficiente acomertului transfrontalier trebuiealiniate. Progresul pina in ziua de azieste mult ramas in urma. CreareaGrupului European al Reglemen-tatorilor pentru Electricitate si Gaze(ERGEG) si a regulamentelor pentruelectricitate si gaze, nu au oferitforma de conducere necesara.Majoritatea standardelor tehnicerelevante au ramas diferite infiecare stat membru, ingreunind sauchiar impiedicind deseori comertultransfrontalier.

Sunt trei variante principalecare trebuie luate in consideratie:

• Dezvoltarea treptata a abor-darii curente: intarirea colabo-rarii dintre reglementatorii nation-ali in mod deosebit, cerind Statelormembre sa le dea reglementato-rilor nationali un obiectiv alComunitatii, si introducind unmechanism cu care Comisia vaputea sa analizeze unele decizii alereglementatorilor national careafecteaza Piata interna de

energie13.

• O retea europeana dereglementatori independenti(“ERGEG+”): cu acest mecanism,rolul ERGEG va fi oficializat, si i seva da sarcina de a structura decizi-ile obligatorii pentru reglementatorisi participantii importanti pe piata,ca de exemplu operatorii de retea,schimburile de putere sau produca-torii, pe anumite probleme tehniceprecis definite si mecanisme legatede aspectele transfrontaliere. Vaavea nevoie de implicareaComisiei, in unele cazuri, pentru ase asigura de interesul cuvenit dinpartea Comunitatii.

• Un organism nou, unic lanivelul Comunitatii va fi infiintat.Principala sa sarcina va fi de aadopta decizii individuale pentrupiata UE de electricitate si gaze inlegatura cu aspectele regulatorii sitehnice relevante pentru a pune in

practica comertul transfrontalier14.

Intre separare si reglementareexista o relatie. Pietele in careexista mai putin decit separareaproprietarilor necesita regulamentemai detaliate, complexe si pre-scriptive. In astfel de situatii,Reglementatorii nationali au ne-voie, in special, de puteri mai marisi impovaratoare pentru a impiedi-ca discriminarea. In nici un caz,insa, Reglementatorii nu pot rezol-va pe deplin lipsa de stimulentepentru a investi in retele, fara se-pararea proprietarilor.

Dintre cele trei variante, Comisiaconsidera ca prima, dezvoltareatreptata a abordarii curente, nu vafi suficienta, mai ales deoareceprogresul va continua sa se bazezepe acordul voluntar intre cei 27 dereglementatori nationali, care de-seori au interese diferite. Astfel,abordarea minima susceptibila saprogreseze rapid si eficient in ali-nierea aspectelor tehnice pentrueficientizarea comertului trans-frontalier este varianta ERGEG+.

11 Comunicatul Comisiei “Investigare sectoriala conform Articolului 17 din Regulament (EC) Nr 1/2003 despre pietele degas si electricite (raport final)” - COM(2006) 851.12 Aceasta exista deja pentru electricitate in Danemarca, Finlanda, Itala, Olanda, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia,Spania, Suedia si Regatul Unit iar pentru gaze in Danemarca, Olanda, Portugalia, Romania, Spania, Suedia si Regatul Unit.TSO separat este de asemenea proprietarul retelei.13 Asa cum s-a aratat mai sus, aceasta se bazeaza pe abordarea deja folosita in sectorul comunicatiilor electronice si inlegatura cu exceptarile de la accesul tertelor parti la noile infrastructura de gaze si electricitate.




martie 2007


14 Conform Proiectului de Acord Interinstitutional pentru cadrul de functionare a agentiilor reglementatoare Europene[COM(2005) 59], un astfel de organism trebuie investit in particular cu sarcina aplicarii standardelor Comunitatiicazurilor specifice, care include puterea de a adopta decizii individuale care sint legal obligatorii pentru terte parti(Articolul 4).15 Directiva 2002/19/EC a Parlamentului si Consiliului European referitoare la accesul comunicatiilor electronice.16 Comunicat de la Comisie catre Parlamentul si Consiliul European: Planul prioritar de interconectare - COM(2006) 846

Inainte de a lua o decizie oficiala si a o implementa,Reglementatorii trebuie incurajati sa lucreze maiindeaproape impreuna, pentru a folosi mai eficientputerile existente, pe o baza voluntara.

Transparenta

Transparenta este esentiala pentru functionarea adec-vata a pietei. In prezent, Operatorii sistemului detransport furnizeaza nivele de informatii diferite, astfelca , pe unele piete este mai usor de concurat decit pealtele, pentru noii intrati. In plus, unii reglementatorisolicita producatorilor mai multa transparenta referitorla disponibilitatea de productie, ceea ce impiedicamanipularea preturilor. Trebuie sa se stabileasca nistecerinte minime care sa se respecte de catre toatecompaniile UE, similar celor deja adoptate pentru tele-

comunicatii15.

Infrastructura

Planul Prioritar de Interconectare stabileste cinci prioritati:Sa se identifice, pina in 2013, cea mai semnificativainfrastructura absenta, si sa se asigure ajutor politicpan-European pentru a compensa lipsurile;Numirea a patru coordonatori Europeni care saurmareasca patru din cele mai importante proiecteprioritare: legatura electrica intre Germania, Poloniasi Lituania; conexiunile cu energia eoliana din largulmarii din Europa de nord; interconexiuni electriceintre Franta si Spania; si conducta Nabucco, careaduce gaz de la Marea Caspica in Europa centrala;Sa se cada de acord asupra a maximum 5 ani incare procedurile de planificare si aprobare trebuieincheiate pentru proiecte definite ca fiind de “interesEuropean” in cadrul Instructiunilor pentru energiatrans-Europeana;Sa se examineze necesitatea maririi finantariiretelelor de Energie Trans-Europene, in special pen-tru a simplifica integrarea electricitatii regenerabilein retea;Sa se stabileasca un mecanism si o structuraComunitare noi pentru Operatorii Sistemului deTransport (TSOs), insarcinati cu planificarea coordo-nata a retelei.

Siguranta retelei

Pentru a mari fiabilitatea sistemului electric din UE si a sepreveni intreruperile de curent, experienta recenta aaratat ca in UE sint necesare standarde minime comuneobligatorii pentru siguranta retelelor.Noul mecanism sistructura Comunitare pentru Operatorii Sistemului deTransport vor mai avea ca sarcina propunerea de stan-darde minime de securitate. Acestea vor deveni obligatoriidupa ce vor fi aprobate de reglementatorii de energie.

Producerea adecvata de electricitate si capaci-tatea corespunzatoare de alimentare cu gaze

In viitorii 25 de ani, Europa va trebui sa investeasca 900miliarde de € pe o producere noua de electricitate. Gazulramine un combustibil ales, dat fiind eficienta sa ridicata,dar chiar si gazul va avea nevoie de investitii de 150 mil-iarde de € pentru centralele pe gaz si suplimentar inca220 miliarde de € pentru infrastructura gazului.Prioritatea precumpanitoare, in privinta asigurarii de noiinvestitii, o reprezinta o Piata Interna de Energie carefunctioneaza cum trebuie si lanseaza semnale pentruinvestitii corecte. In plus, mai este nevoie de o suprave-ghere indeaproape a balantei cerere/oferta, pentru a seidentifica un eventual deficit. Acesta va fi un rol cheie pen-tru noul Birou al Observatorului Energetic.

Energia ca serviciu public

Energia este esentiala pentru fiecare european.Legislatia Europeana existenta impune deja respec-tarea Obligatiilor Serviciului Public. Dar, UE trebuie samearga mai departe in incercarea de a solutiona sara-cia energetica. Comisia va elabora o Carta a clientilorde energie cu patru tinte cheie:

sprijin in stabilirea schemelor de ajutorare a celormai vulnerabili cetateni UE pentru a face fata cres-terilor preturilor la energie;marirea nivelului minim de informare disponibilpentru cetateni pentru a-i ajuta sa aleaga intrefurnizori si optiuni de alimentare;reducerea birocratiei cand clientii schimba furnizorul; siprotejarea clientilor fata de practicile de vinzarinecinstite.




martie 2007


Piata interna de energie maresteinterdependenta Statelor membre inalimentarea cu energie atit pentruelectricitate cit si pentru gaze. Chiarcind se vizeaza eficienta energetica sisursele regenerabile, petrolul si gazelevor continua sa acopere mai mult dejumatate din cerintele energetice ale UE,cu o dependenta mare de import laambele sectoare (peste 90 % pentrupetrol si cca 80% pentru gaze in 2030).Producerea electricitatii va depinde seriosde gaze. Fara a se face un pas inaintesemnificativ in domeniul tehnologic,petrolul va continua sa domine trans-portul. Deci, siguranta alimentarii cuacesti combustibili va continua sa fie pre-cumpanitoare pentru economia UE.

UE este in relatii energetice eficiente cufurnizorii traditionali de gaze din interi-orul Zonei Economice Europene (EEA), inspecial Norvegia si in afara, Rusia siAlgeria. UE este increzatoare ca acesterelatii se vor intari in viitor. Totusi, esteimportant pentru UE sa promoveze diver-sitatea in privinta sursei, furnizorului,caile si metodele de transport. In plus,trebuie sa se introduca mecanisme efi-ciente pentru a se asigura solidaritateintre Statele Membre in cazul unei crizeenergetice. Acest lucru este deosebit deimportant deoarece un numar de StateMembre depind mult sau complet de unsingur furnizor de gaze.

Siguranta energetica va fi promovata indiferite moduri:

Sunt necesare masuri care sa ajuteStatele Membre, dependente in modcovirsitor de un furnizor de gaze, sadiversifice. Comisia va supravegheaimplementarea Directivei sigurantei

gazelor17 recent transpusa si va eva-lua eficienta sa. Trebuie sa se ela-boreze proiecte pentru aducerea degaze din regiuni noi, sa se infiintezenoi centre de gaze in Europa centralasi tarile Baltice, pentru a folosi maibine posibilitatile de depozitare strate-gica, si de a inlesni construirea de ter-minale noi pentru gazele naturalelichide. De asemenea trebuie exami-

nate si caile de intarire a mecanis-melor existente pentru solidaritatea inmomentele de criza ca de exempluEnergy Correspondents Network si GasCoordination Group. In plus, stocurilestrategice de gaze vor contribui la sig-uranta alimentarii cu gaze. Noileinvestitii considerabile pentru depozitenoi si capacitatea conductelor, ce vor finecesare pentru un grad mai mare desiguranta, vor trebui puse in balantacu costurile pe care le vor implica pen-tru consumatori.Mecanismul UE al stocurilor strategicede petrol, co-ordonat in mod eficientcu stocurile altor tari OECD prin inter-mediul IEA, a functionat bine si trebuiementinut. Felul in care UE isi admi-nistreaza contributia la acest meca-nism ar putea totusi fi imbunatatit.Trebuie intarite cerintele de raportarea Statelor Membre, analizata mai binesuficienta stocurilor, si o coordonaremai buna daca IEA cere evacuareastocurilor. Comisia va analiza acesteprobleme in 2007.Interconexiunile electrice precum sistandardele obligatorii, aplicabile pen-tru fiabilitate vor constitui un elemental acestei abordari. In felul acesta seva raspunde in principal interesuluifata de siguranta alimentarii cu elec-tricitate.

Angajament pe termen lung pentrureducerea gazelor cu efect de sera(GES) si Sistemul UE de comer-cializare a emisiilor

In mod traditional, UE utilizeaza instru-mentele economice pentru a internalizacosturile externe lasind piata sa deter-mine cum sa reactioneze cit mai eficientsi cu costuri limitate. Cu precadere inComunicatul sau Limitarea SchimbarilorClimaterice la 2°C – Optiuni ale politiciipentru UE si la nivel mondial pentru2020 si pe mai departe, Comisia a stabilitcum mecanismul de comercializare aemisiilor este si trebuie sa ramina unmecanism cheie pentru a stimula redu-cerile emisilor de carbon si cum poate fifolosit ca baza pentru eforturile interna-

Solidaritatea intre Statele Membre si siguran-ta alimentarii cu petrol, gaz si electricitate

17 Directiva 2004/67/EC Parlamentului si Consiliului Europeana din 26 aprilie 2004 referitoarela masuri de salvagardare a sigurantei alimentarii cu petrol si gaze (OJ L 127, 29.4.2004, p. 92).

We lead the power !

www.transelectrica.ro

sursa ta de energie www.electrica.ro

SC TERMOELECTRICA SA Puterea ]i c`ldura

de care ave\i nevoie!

www.termoelectrica.ro

HIDROELECTRICA SA

SOCIETATE COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI

ELECTRICE

PPuutteerreeaa nnooaassttrraa eessttee aappaa!! www.hidroelectrica.ro

Siguranta si economicitate www.nuclearelectrica.ro

NUCLEARELECTRICA

Earning every Day- Ahead your trust

www.opcom.ro




martie 2007


tionale de combatere a schimbarilor cli-materice. Comisia reanalizeaza UE ETSpentru a face posibila comercializareaemisiilor la cote inalte: acest lucru esteesential pentru crearea de stimulente cevizeaza schimbarile in felul in careEuropa produce si utilizeaza energia.

Un program ambitios de masuri de efi-cientizare a energiei la nivel comuni-tar, national, local si international

Pentru cetatenii Europei, elementul celmai urgent din Politica energetica euro-peana il constituie eficienta energetica. Oeficienta energetica sporita poate avea ocontributie decisiva la realizarea durabili-tatii, competitivitatii si sigurantei alimen-tarii.

Pe 19 octombrie, 2006, Comisia a adop-

tat Planul de eficientizare energetica18,care contine masuri pentru atingereascopului cheie al UE de a-si reduce uti-lizarea de energie primara globala cu20% in 2020. Daca se atinge acest scop,in 2020, UE va folosi cu cca 13% maiputina energie decit azi, economisind 100miliarde € si cca 780 millioane tonne deCO2 in fiecare an. Totusi, pentru aceastasint necesare eforturi semnificative pen-tru schimbari de comportament si inves-titii suplimentare.

Masurile cheie includ:

Accelerarea utilizarii de vehicule cefolosesc combustibili eficienti, amelio-rarea utilizarii transportului public,asigurarea ca adevaratelor costuri de

transport le fac fata consumatorii19;Standarde mai dure si etichetarea maibuna a aparatelor;Imbunatatirea rapida a performanteienergetice a cladirilor actuale din UE sia face din casele cu energie foartescazuta norma pentru cladirile noi;Facturare clara pentru utilizarea maieficienta a energiei;Marirea efficientei producerii, trans-portului si distributiei de caldura sielectricitate;Un nou acord international pentru efi-cienta energetica pentru a promova unefort comun.

Un acord international nou pentrueficienta energetica

Prin acest acord s-ar putea reuni OECD sitarile in curs de dezvoltare mai importante(ex.: China, India si Brazilia) pentru arestrictiona utilizarea produselor care nurespecta standardele minime si a conveniasupra unor abordari comune deeconomisire a energiei. E posibil ca UE saformuleze o propunere oficiala in 2007 ceva fi apoi analizata si prezentata maideparte in cadrul unei conferinte interna-tionale majore despre eficienta energeticain timpul Presedentiei Germane a G8.Scopul va fi de a se semna acordul in tim-pul Jocurilor Olimpice de la Beijing.Posibilele economisiri de energie si reduc-eri de CO2 sint enorme – doar eficientaenergetica marita singura ar puteareduce,conform IEA, cca 20% din emisiileglobale, actuale de CO2.

O tinta pe termen mai indepartatpentru energia recuperabila

In 1997, UE a inceput sa proiecteze o tintaa unei cote de 12% energie recuperabiladin totalul sau in 2010, o dublare anivelelor din 1997. De atunci, productia deenergie recuperabila a crescut cu 55%.Totusi, UE se asteapta sa nu-si atingatinta. Este improbabil ca procentul deenergie recuperabila sa fie mai mare de10% in 2010. Cauza principala a neatin-gerii tintelor convenite pentru energiarecuperabila – pe linga costurile mai ridi-cate ale surselor de energie recuperabilade azi comparativ cu sursele de energie“traditionala” – o reprezinta lipsa uneipolitici clare si eficiente in toata UE si aunei viziuni stabile pe termen lung.Urmarea, numai un numar limitat de StateMembre au progresat cu adevarat in acestdomeniu dar nu s-a atins masa decisivapentru a duce productia de recuperabilenisa in fluxul principal.

UE are nevoie de o schimbare de ritm pen-tru a oferi o viziune pe termen lung credibi-la asupra viitorului energiei recuperabile inUE, construind pe instrumentele existente,in special Directiva Electricitatii recupe-rabile. Aceasta este esential pentru a realiza

tintele prezente20 si a atrage noi investi-

18 Action Plan for Energy Efficiency: Realising the Potential - COM(2006) 545,19.10.2006.19 Vezi de asemenea Mentineti Europa in miscare – Mobilitate durabila pentru continentul nos-tru – Analiza la jumatatea termenului a Cartei Albe a transportului a Comisiei Europene 2001 -COM(2006) 314, 22.6.2006.20 Comunicatul Comisiei pentru Parlamentul si Consiliul European: Actiuni de urmarire a GreenPaper: Raport despre evolutia in electricitatea regenerabila - COM(2006) 849.

TRANSGAZ S.A. MEDIAS

www.transgaz.ro

DISTRIGAZ SUD

Noi ducem gazul la consumator !

www.distrigazsud.ro

Traditie pentru viitor

www.eon-gaz-romania.ro

ROMGAZ SA

www.romgaz.ro

ARMAX GAZ SA

www.armaxgaz.ro

CONGAZ SA

[email protected]

S.C. OTTOGAZ [email protected]




martie 2007


21 Comunicatul Comisiei catre Parlamentul si Consiliul Europei: Indrumar pentru energia recuperabila: Energii recuperabilein secolul XXI; sa construim un viitor durabil - COM(2006)84822 Comunicatul Comisiei catre Parlamentul si Consiliul Europei: Raport despre dezvoltarea biocombustibililor - COM(2006) 845.

tii, inovatii si locuri de munca. Provocarea, pentrupolitica recuperabilelor, este de a gasi balanta intreinstalarea, azi, a unei capacitati pe scara mare deenergie recuperabila si a astepta pina cind cercetareale scade costul miine. Gasirea echilibrului se facetinind cont de urmatorii factori:• Utilizarea, astazi, a energiei recuperabile este ingeneral mai scumpa decit utilizarea hydrocarburilor,dar diferentele incep sa dispara - mai ales cind cos-turile schimbarilor climaterice sint incluse ;• Economiile de anvergura pot reduce costurile pentrurecuperabile, dar au nevoie de investitii majore astazi;• Energia recuperabila mareste siguranta alimentariicu energie a UE marind cota energiei produse in tara,diversificind amestecul de combustibili si sursele deimporturi de energie si marind cantitatea de energiedin regiunile stabile politic precum si creind noi locuride munca in Europe;• Energiile recuperabile emit putine GES sau de loc,iar majoritatea aduc beneficii notabile calitatii aerului.

In lumina informatiilor primite in timpul consultatiilorpublice si a evaluarii impactului, Comisia propune in

Indrumarul sau pentru energia recuperabila21 o tintaobligatorie pentru cresterea nivelului energieirecuperabile in cadrul tuturor formelor de enegiedin UE de la mai putin de 7% astazi la 20% in 2020.Tintele dupa anul 2020 vor fi evaluate prin prisma pro-gresului tehnologic.

Cum se va realiza acest obiectiv?

Atingerea tintei de 20% impune o crestere masiva in toatecele trei sectoare ale energiei recuperabile: electricitate,biocombustibili, incalzire si racire. Dar in toate sectoarele,prin cadrele politicii stabilite in anumite State Membre s-au obtinut rezultate care arata ca este posibil.

Prin regenerabile se poate asigura cca o treime dinelectricitatea UE in 2020. Energia eoliana furnizeazaastazi cca 20%> din cererea de electricitate inDanemarca, 8% in Spania si 6% in Germania.Costurile de la alte technologii noi - fotovoltaic,energie termica solara, a valurilor & mareei, sintproiectate sa scada de la nivelele actuale ridicate.

In sectorul incalzire si racire, progresul va veni de la cite-va tecnologii. De exemplu, Suedia are instalate peste 185000 de pompe de incalzire geotermaele. Germania siAustria conduc in domeniul incalzirii solare. Daca alteState Membre s-au ridicat la aceste nivele, cota energieiregenerabile in incalzire si racire va creste cu 50%.

In privinta biocombustibililor, Suedia a atins deja o cota depiata de 4% pe piata petrolului pentru bioethanol, iarGermania conduce pe plan mondial sectorul bio-diesel, cu6%> din piata diesel. Biocombustibilii ar putea reprezen-ta pina la 14% din combustibilii de transport in 2020.

Tinta de 20% este cu adevarat ambitioasa si va nece-sita eforturi majore de la toate Statele Membre.Fiecare Stat Membru va contribui la atingerea tinteiUniunii luind in consideratie conditiile nationale diferitesi punctele de pornire, inclusiv natura tuturor formelorsale de energie. Statele Membre vor avea flexibili-tatea de a promova energiile regenerabile cele maipotrivite potentialului si prioritatilor lor specifice. Felulin care Statele Membre isi vor atinge tintele va fi sta-bilit in Planurile Nationale de Actiune ce vor fi trimiseCommissiei. Planurile vor contine tinte sectoriale simasuri conforme cu atingerea tuturor tintelornationale convenite. In practica, pentru a implemen-ta Planurile, Statele Membre vor trebui sa-si stabileas-ca propriile obiective specifice pentru electricitate,biocombustibili, incalzire si racire, ce vor fi verificatede Commissie pentru a se asigura ca se ating toatetintele. Comisia va stabili aceasta architecturaintr-un nou pachet legislativ pentru regenerabile, in2007.

O caracteristica particulara a acestui cadru o constitu-ie necesitatea pentru o dezvoltare minima si coordo-nata a biocombustibililor in toata UE. In timp ce bio-combustibilii sint azi si in viitorul apropiat, mai scumpidecit alte forme de energie regenerabila, in urmatorii15 ani vor fi singura modalitate de a reduce semnifica-tiv dependenta de petrol in sectorul transporturi.Comisia propune in Indrumarul sau pentru energiarecuperabila si Raportul despre dezvoltarea biocom-bustibililor22, stabilirea unei tinte obligatorii minimepentru biocombustibili de 10% de combustibil pentruvehicule in 2020 si asigurarea ca sint durabili in natu-ra, in interiorul si exteriorul UE. UE va angrena tertetari si producatorii lor in indeplinirea acestui obiectiv.In plus, pachetul legislativ pentru sursele regenerabiledin 2007 va include masuri specifice pentru inlesnireapatrunderii pe piata atit a biocombustibililor cit si aincalzirii si racirii cu surse regenerabile. De asemenea,Commissia va continua si intensifica utilizarea deenergie regenerabila prin intermediul altor politici simasuri laterale in scopul crearii unei piete internereale pentru sursele regenerabile in UE.

Care vor fi costurile?

Realizarea cotei de 20% pentru sursele regenerabileva avea ca urmare un cost suplimentar anual mediu decca 18 miliarde € - cca 6% in plus pe nota de platatotala estimata pentru importul de energie a UE in2020. Dar aceasta presupune preturi la petrol de 48$pe baril in 2020. Daca acestea ar creste la 78$ /ba-rilul, costul mediu anual ar scadea la 10,6 miliarde €.Daca se ia in calcul un pret al carbunelui mai mare de20 €, cei 20% nu ar costa practic mai mult decit dacas-ar recurge la sursele “traditionale”de energie, dar s-ar crea mai multe locuri de munca si companii tehno-logice in Europa.




martie 2007

M E S A G E R U L E N E R G E T I CM E S A G E R U L E N E R G E T I C

Europa are doua obiective cheie pentrutehnologia energetica: sa micsoreze costulenergiei curate si sa puna industria UE infruntea sectorului cu dezvoltare rapida atehnologiei cu continut scazut de carbon.Pentru a indeplini aceste obiective, Comisiava prezenta un Plan European Strategicpentru Tehnologia Energetica23 in 2007.Acest Plan va avea nevoie de o viziune petermen lung care sa corespunda provocariipe termen lung a progresului catre un sis-tem energetic cu continut scazut de carbonintr-un mod competitiv:

In 2020, tehnologiile vor trebuie satransforme tinta de 20% regenerabilein realitate permitind o crestere clara acotei surselor regenerabile cu costurimai scazute (inclusiv inaugurarea sur-sei eoliene din largul marii si a bio-combustibililor din a 2 a generatie);In 2030, va trebui tot mai mult ca elec-tricitatea si energia termica sa fie pro-duse din surse cu continut scazut de car-bon si ,pe scara tot mai mare, de cen-trale electrice pe combustibili fosili cuemisii apropiate de zero, dotate cu dis-pozitive de captare si depozitare a CO2.Transporturile vor trebui sa se adaptezetot mai mult la folosirea biocombusti-bililor din generatia a 2 a si celulelor decombustibil cu hidrogen;Pentru anul 2050 si dupa, trecerea la uncontinut scazut de carbon in sistemulenergetic European se va incheia, cu uncomplex total de energii European careva include cote mari pentru regenerabile,carbuni si gaze durabile, hydrogen dura-bil, si pentru Statele Membre caredoresc, energie de fisiune si energie defuziune de Generatia IV.

Aceasta este o viziune a unei Europe cuo economie bazata pe o energie inflori-toare si durabila, care a fructificat ocazi-ile din spatele amenintarilor schimbarilorclimaterice si a globalizarii, care conducepe plan mondial domeniul tehnologiilorpentru energie cu emisii scazute, curatasi eficienta si a devenit un motor pen-tru prosperitate si contribuie major ladezvoltare si locuri de munca. Pentru arealiza aceasta viziune, UE trebuie saactioneze unit si urgent, convenind siimplementind un Plan European StrategicPentru O Tehnologie Energetica insotit deresurse realist. Conform celui de-al 7-leaProgram cadru de cercetare, cheltuielile UE

anuale pentru cercetari energetice, inurmatorii 7 ani vor creste cu 50%, dar niciasa nu se va obtine progresul necesar.Planul tehnologic trebuie sa fie ambitios; cuajutorul lui trebuie sa se coordoneze maibine cheltuielile la nivel national si alComunitatii, si sa se stabileasca tinte clarecu indrumari precise si jaloane. Trebuie safoloseasca toate instrumentele UE disponi-bile, inclusiv Joint Technology Initiatives siEuropean Institute for Technology.

Prioritatile acestei initiative vizate includ:• Mai multe cladiri, aparate, echipa-mente, procese industriale si sisteme detransport eficiente energetic;• Dezvoltarea de biocombustibili, inparticular biocombustibili din generatia2, pentru a deveni alternative competi-tive ale hidrocarburilor;• Energia eoliana din largul marii sa de-vina competitiva in scurt timp, deschizindastfel drumul spre o supra retea compe-titiva Europeana in largul marii;• Electricitatea fotovoltaica sa devina com-petitive pentru a sustine energia solara;• Folosirea tehnologiilor celulei combustibilsi a hidrogenului pentru a le exploata in pro-ductia descentralizata si transport;• Tehnologii pentru carbune si gaze dura-bile, in special captarea si depozitareacarbonului;• UE isi va mentine conducerea tehnologicain domeniul reactorilor nucleari cu fisiune,generatia 4 si a viitoarei tehnologii de fuzi-une pentru a mari competitivitatea, sigu-ranta si securitatea electricitatii nucleare, sia reduce nivelul deseurilor.

Aceste obiective sectoriale vor fi marcate cujaloane specifice si o crestere a cheltuielilorpentru cercetarile in domeniul energetic.Comisia va propune un Plan EuropeanStrategic Pentru O Tehnologie Energeticapentru Consiliul European din primavara lui2008.

Spre un viitor cu combustibili fosilisaraci in CO2

Carbunii si gazele reprezinta 50% din ali-mentarea cu electricitate a UE si e sigurca vor ramine o parte importanta dinconglomeratul nostru energetic. Rezer-vele pe termen lung sint substantiale.Insa carbunele produce aproximativ dedoua ori emisiile de CO2 comparativ cugazele. Va fi nevoie de o productie cu

Plan European strategic pentru o tehnologieenergetica

23 Vezi si Comunicatul Comisiei: Spre un Plan European Strategic pentru o Tehnologie Energetica -COM(2006) 847.

CNE PROD CERNAVODA

Prin CNE PROD,

energie pentru siguran\a viitorului t u!

[email protected]

EEsseennþþaa mmiiºº ccããrriiii

www.petrom.com

conpet.sa Transportator comun de þiþei

www.conpet.ro

COMPANIA NATIONALA A HUILEI PETROSANI

[email protected]

SOCIETATEA NATIONALA A

LIGNITULUI OLTENIA SA TARGU JIU

www.cnlo.ro




martie 2007

M E S A G E R U L E N E R G E T I CM E S A G E R U L E N E R G E T I C

carbune mai curata si o reducere aCO2. De asemenea, dezvoltareacarbunelui curat si a captarii sidepozitarii carbonului este crucialala nivel international: IEA pre-conizeaza sa se produca de douaori mai multa electricitate din car-bune, in 2030. Aceasta va eliberacca 5 mld. tone CO2, reprezentind40% din cresterea prefigurata aemisiilor de CO2 legate de energie,la nivel mondial. In afara PlanuluiEuropean Strategic Pentru O Teh-nologie Energetica mai sint nece-sare si alte actiuni pentru catali-zarea cercetarii internationale,captarea si depozitarea de CO2.

Pentru rolul de conducator la nivelglobal, UE trebuie sa ofere o viziuneclara pentru introducerea captarii sidepozitarii de CO2 in UE, sa sta-bileasca un cadru reglementatorfavorabil pentru dezvoltarea sa, maimulte investitii eficiente in cercetare,precum si actionarea la nivel interna-tional. Sistemul UE de tranzactionarea emisiilor va trebui sa incorporezecaptarea si depozitarea, in viitor.

Asa cum arata in Comunicatul saudespre producerea de energie durabi-la24, Comisia va incepe in 2007 sa:• Proiecteze un mecanism pentru astimula constructia si exploatarea in2015 a pina la 12 demonstratii pescara larga de tehnologii pentru com-bustibilii fosili durabili in generareacomerciala de energie in UE25.• Prezinte cu claritate un termencind centralele pe carbune si gaze vortrebui sa installeze dispozitive pentrucaptarea si depozitarea de CO2. Pebaza actualelor informatii, Comisiacrede ca in 2020 toate centralele noipe carbune vor trebui echipate cudispozitive de captare si depozitareCO2 iar centralele existente vor urmaprogresiv aceeasi cale. Desi este preade-vreme sa se ajunga la o opinieclara pe acest subiect, Comisia sperasa poata face recomandari ferme citmai curind.

Viitorul energiei nucleare

Actualmente, aproximativ 1/3 dinelectricitate si 15% din energiaconsumata in UE provin de la ener-gia nucleara, care este una din celemai mari surse de energie fara CO2din Europa. Energia nucleara a fostsi este una din metodele de a limi-ta emisiile de CO2 in UE iar pentruacele State Membre care doresc,este posibil sa faca parte dintr-unscenariu energetic in care se vorcere reduceri de emisii semnifica-tive, in deceniile viitoare.

Energia nucleara este mai putin vul-nerabila la schimbarile preturilorcombustibililor decit productia pe car-bune sau gaze, deoarece uraniul re-prezinta o parte limitata din costurilertotale ale productiei nucleare de elec-tricitate si se bazeaza pe surse sufi-ciente pentru multe decenii, distri-buite pe scara larga, la nivel mondial.

Asa cum se poate constata dintabelul anexat acestui documentcare evidentiaza avantajele sidezanvantajele diferitelor surse deenergie, energia nucleara este unadin cele mai ieftine surse de energiecu carbon scazut, produsa actual-mente in UE , de asemenea are cos-turi relativ stabile 26. Reactoarelenucleare din generatia viitoare vorreduce aceste costuri si mai mult.

Statul Membru este cel care decidedaca se bazeaza sau nu pe electric-itatea nucleara. Totusi, daca sereduce nivelul energiei nucleare inUE, este essential ca aceastareducere sa se faca in etape, intro-ducind surse suplimentare deenergie cu carbon redus pentruproducerea de electricitate; altfelobiectivul reducerii de emisii deGES si marirea sigurantei alimenta-rii cu energie nu va fi realizat.

In actualul context energetic, IEAestimeaza ca utilizarea pe plan mon-

dial a energiei nucleare va creste dela 368 GW in 2005 la 416 GW in2030. Deci, sint beneficii economicein mentinerea si dezvoltarea sefieitechnologice a UE in acest domeniu.

Cum s-a prezentat in noul ProgramIlustrativ Nuclear27, UE va trebui sadezvolte in continuare, in conformi-tate cu legea Comunitatii, cadrul celmai avansat pentru energia nuclearain acele State Membre care alegenergia nucleara, respectind cele maiinalte standarde de siguranta, securi-tate si ne proliferare conform cerin-telor Tratatului Euratom. Totusi, ener-gia nucleara ridica probleme impor-tante in legatura cu deseurile sicasarea, deci, in viitoarele lucrari aleComunitatii, trebuie sa se includagestionarea deseurilor nucleare sicasarea. UE trebuie sa continue efor-turile pentru respectarea, la nivelinternational, a standardelor ridicate.Pentru aceasta, Comisia propune sase stabileasca un Grup UE la nivelinalt pentru siguranta si securitateanucleara, cu mandatul de a raspindiprogresiv o intelegere comuna si incele din urma sa elaboreze reguliEuropene suplimentare, pentru sigu-ranta si securitatea nucleara.

O Politica Energetica Interna-tionala care urmareste in modactiv interesele Europei

UE nu-si poate indeplini obiectiveleenergetice si pentru schimbarile cli-materice singura. In viitor, UE va pro-duce doar 15% din emissiile noi deCO2; iar in 2030, cu noile obiective,UE va consuma mai putin de 10% dinenergia mondiala. Deci, obstacoleleridicate de securitatea alimentarii cuenergie si schimbaril climaterice nupot fi depasite de actiunile individualeale EC sau Statelor Membre. Estenevoie sa se lucreze atit cu tariledezvoltate cit si cu cele in curs dedezvoltare, consumatorii si produca-torii de energie, pentru o energiecompetitiva, durabila si sigura.

24 Comunicatul Comisiei: Producerea de enegie durabila din combustibili fosili: tintind spre aproape zero emisii in 2020 -COM (2006) 843.25 Platforma tehnologica Europeana pentru centrale electrice pe combustibili fosili cu emisii zero (ZEP TP) include inRecomandarile cheie ale Agendei sale strategice de cercetari (SRA) adoptata la sfirsitul anului 2006, cererea de implementaretimpurie in Europa a 10-12 proiecte integrate de centrale CCS demonstrative, pe scara larga.26 Conform IEA 2006 World Energy Outlook (Perspectiva energetica mondiala a IEA pe 2006) “centralele nuclear electricear putea produce electricitate cu 4,9 pina la 5,7 centi $ per kWh [3,9 -4.5 Euro centi la rata de schimb de la mijlocul luniinoiembrie 2006] daca se atenueaza riscurile de constructie si exploatare” si aceasta inseamna, la un “pret de cca 10 $ pertona de CO2 emisa face energia nucleara competitiva cu centralele electrice pe carbune “.

27 Nuclear Illustrative Programme - COM(2006) 844.




martie 2007


DDiinn aaccttiivviittaatteeaa CCMMEE

UE si Statele Membre trebuie saurmareasca aceste obiective, la uni-son, creind parteneriate eficiente caresa le transpuna intr-o politica externasemnificativa. Intradevar, energia tre-buie sa devina partea centrala a tutu-ror relatiilor externe ale UE; este esen-tial pentru securitatea geopolitica, sta-bilitatea economica, dezvoltarea so-ciala si eforturile internationale decombatere a schimbarilor climei. Prinurmare, UE trebuie sa intretina relatiienergetice eficiente cu toti parteneriisai internationali, bazate pe increderereciproca, coo-perare si interdepen-denta. Aceasta inseamna relatii largitein plan geographic, si adincite in natu-ra pe baza de acorduri cu prevederienergetice substantiale.

Consiliul European a aprobat ideea unuicadru pe termen lung pentru dimensi-unea energetica externa prezentata incomun de Comisie si Consiliu28 si ahotarit sa stabileasca o retea de co-respondenti pentru securitatea energieicare vor furniza un sistem de alarmatimpurie si mari capacitate UE de areactiona in momente de presiuneexterna pentru securitatea energiei.

Deja, la negocierile pentru acorduriinternationale, UE se pronuntaprintr-o singura voce, mai ales, indomeniul comercial. Acorduri inter-nationale actuale si de viitor, atitbilaterale cit si cu mai multe tariodata, pot fi folosite mai eficientpentru a stabili angajamente le-gale. Aceasta se poate extinde laliberalizarea reciproca a conditiilorde comercializare si investitii inpietele producatorilor si distribuito-rilor si la acordarea de access laconducte de catre tari situate petraseele de transit si transport. Deasemenea, mai pot fi folosite lapromovarea comertului interna-tional cu biocombustibili produsidurabil sau produse ecologice, saula stabilirea pretului internationalpentru emisiile de carbon.

Deci, UE trebuie sa continue pina lacapat cu aceste principii in actiune.Primul pas catre “sa vorbim pe o sin-gura voce “este stabilirea unor obiec-tive clare si a mijloacelor de coor-

donare eficienta. Reviziile regulate aleEnergiei Strategice vor furniza cadrulgeneral pentru discutiile frecventedespre probleme energetice externedin institutiile UE. Prioritatile vizate deo Politica externa energetica a UE, inurmatorii trei ani sunt:

CE si Statele sale Membre vor fielementul cheie in proiectareaacordurilor internationale, careinclud viitorul Energy CharterTreaty si regimul climateric post-2012;Relatiile energetice ale UE cuvecinii sai sint fundamentale pen-tru securitatea si stabilitatea euro-peana. UE va planifica construireaunei retele mari a tarilor din jurulUE, actionind pe baza regulilor sauprincipiilor comune, care provin dinpolitica energetica UE;Pentru a dezvolta relatiile cu furnizoriinostri externi, mai multe parteneriatebazate pe interes, transparenta, pre-vizibilitate si reciprocitate mutuale;Dezvoltarea in continuare a relatiilorenergetice mai strinse cu alti con-sumatori majori, in special prin inter-mediul IEA si G8 sau printr-o coope-rare bilaterala intensificata;Dezvoltarea folosirii instrumen-telor financiare, printr-o cooperaremai strinsa cu BEI, BERD si sta-bilirea unui Fond de investitii pen-tru vecinatate, pentru a mari secu-ritatea energetica a UE;Imbunatatirea conditiilor pentruinvestitii in proiectele internationale,lucrind de exemplu la asigurarea unuicadru legal bine definit si transparentsi numirea de coordonatori Europenipentru a reprezenta interesele UE inproiecte internationale cheie;Promovarea ne proliferarii, siguranteisi securitatii nucleare, in specialprintr-o cooperare intarita cu IEA.

In Anexa acestui material esteprezentat, in detaliu, modul in care sevor urmari acum aceste obiective,asa cum s-a discutat in detaliu, decatre Consiliul European, la intilnireala virf de la Lahti si la ConsiliulEuropean din decembrie 2006.Comisia considera, totusi, ca mai tre-buie urmarite acum inca doua actiunisuplimentare prioritare:

Un parteneriat energetic largitAfrica-Europa. Importanta Africiica furnizor de energie a crescutmult in ultimii ani, iar potentialulsau este si mai mare. Dialogulva include siguranta alimentarii,transferul de tehnologie in do-meniul energiei recuperabile;Exploatarea durabila a resur-selor, transparenta pietelor deenergie si respect pentru o bunaconducere. Dialogul va fi lansatprintr-un eveniment comun, la celmai inalt nivel;Asa cum s-a aratat anterior, unacord international despre efi-cienta energiei.

Integrarea Politicilor pentruenergie si dezvoltare ale Europei:un joc cu doi cistigatori

Preturile inalte ale energiei sintdeosebit de daunatoare pentru tarilein curs de dezvoltare. In timp ce ca-teva tari in curs de dezvoltare potbeneficia ca producator, altele consta-ta ca preturile mari pentru energiaimportata le depaseste ajutoareleprimite29. Africa si alte regiuni pecale de dezvoltare au un interes vital,la fel ca Europa, sa promoveze diver-sificarea si eficienta energiei – prinaceasta aducindu-se o contributiemajora la Millennium DevelopmentGoals. UE este, deci, angajata sasprijine tarile in curs de dezvoltare, inpromovarea alimentarii durabile sisigure cu energie si utilizarii.

Pentru a-si indeplini acest angaja-ment, UE se va concentra pe livrareade servicii ieftine, fiabile si durabilesaracilor, mai ales din surse regener-abile precum si pe elaborarea detehnologii curate si eficiente pentruproductia de gaze si petrol. Africaofera o ocazie unica pentru aplicareatehnologiei energiei recuperabile intr-un mod competitiv. Ea poate trecepeste necesitatea construirii de retelede transport scumpe si “sa progre-seze in salturi” spre o noua generatiede surse si tehnologii de energiecurata, locala si cu continut scazut decarbon – asa cum s-a intimplat cutelecomunicatiile mobile. Aceasta

28 European Commission / High Representative - documentul O politica externa pentru a servi interesele energetice aleEuropei, Iunie 2006 SI 60/06; urmat de Relatii Externe Energetice –de la principii la actiune -COM(2006) 59029 137 miliardeUS$ anual pentru dezvoltarea importatorilor de petrol fata de ODA de 84 miliarde US$ in 2005, suma netaa ajutorului suplimentar pentru datorii. Vezi "The Vulnerability of African Countries to Oil Price Shocks: Major factors and PolicyOptions. The Case of Oil Importing Countries" (Vulnerabilitatea tarilor Africane la shocurile preturilor petroluluiL:factori majorisi optiuni de politici. Cazul tarilor importatoare de petrol) ESMAP Report 308/05, World Bank, August 2005.




martie 2007


este o ocazie reala de “cistig de ambeleparti”, marind patrunderea de energie curataregenerabila si aducind electrificarea unoradintre cei mai saraci oameni din lume. Va finevoie de un efort special in Africa Sub-Sahariana, unde ratele de access la electric-itate sint cele mai scazute din lume.

De asemenea, in acest scop, UE va sporidiferitele instrumente aflate la dispozitiasa: cel de-al 10-lea Fond European deDezvoltare, Parteneriatul UE-Africa pen-tru Infrastructur care se refera laproiectele regionale pentru generarea sitransportul electricitatii, Obiectivul ener-getic ACP-UE, si programul EC COOP-ENER si sucesorul sau precum si progra-mul EUROSOLAR pentru America Latina.

Supraveghere si raportare eficiente

Supravegherea, transparenta si raportareavor fi elemente esentiale in elaborarea pro-gresiva a unei politici energetice Europeneeficiente. Comisia propune infiintarea unuibirou al observarii energiei Office of theEnergy Observatory in cadrul DirectorateGeneral for Energy and Transport. AcestBirou va indeplini functii importante indomeniul cererii si ofertei de energie inEuropa, mai ales o transparenta marita inprivinta nevoilor de investitii viitoare in UEpentru infrastructura electricitatii si gazelorsi unitatilor producatoare si, prin normare sischimb de experienta, succesul StatelorMembre in dezvoltarea diverselor energiiintr-un mod care contribuie la realizareaobiectivelor energetice UE.

Comisia va stabili responsibilitatile specificeale Observatorului si va propune in 2007 obaza legala pentru finantarea activitatilorsale. Pentru aceasta va examina si conturaeficient actualele informatii despre energiesi obligatiile de raportare ale Comisiei siStatelor Membre.

CONTINUAREA MUNCII

Aceasta Analiza strategica a stabilit o seriede politici necesare realizarii scopului: oenergie durabila, sigura si competitiva.Primul pas este de a asigura decizii clare dela Consiliul European si Parlamentul Euro-pean pentru abordarea strategica, un Plande Actiune care sa duca la realizarea obiec-tivelor ambitioase, largi si pe terment lungale UE. Viitoare analize strategice pot ajutaUE sa-si rectifice si actualizeze Planul deactiune pentru a remarca schimbarile – celemai evidente, progresul tehnologic si acti-unea comuna internationala pentru a trataproblema schimbarilor climatice. Scopul dea reduce emisiile in Europa si la nivel

mondial este intrinsec Politicii energeticeeuropene.

Succesul UE in indeplinirea obiectivelorspecifice propuse referitor la eficientaenergetica si sursele regenerabile, arface-o sa reuseasca sa reduca GES cu 20% in 2020 si ar fi o trambulina pentrurealizarea reducerilor dramatice din2050. Actiuni hotarite astazi inseamnaprogres in stabilizarea dependentei noas-tre de import, investitii oportune, noilocuri de munca si sefia pentru Europa indomeniul tehnologiilor continutului scazutde carbon. UE ar impune ritmul pentruo noua revolutie industriala globala.

De aceea, Comisia solicita Consiliului siParlamentului European:• sa aprobe un obiectiv UE in negocie-rile internationale de 30% reduceri aleemisiilor GES de catre tarile dezvoltate in2020 comparativ cu 1990;• sa aprobe chiar de-acum un angaja-ment UE de a realiza, oricum, o reducerede cel putin 20% a GES in 2020 compar-ativ cu 1990;• sa confirme ca sint necesare masurisuplimentare pentru a face eventualelebeneficii ale Pietelor interne de electrici-tate si gaze o realitate pentru toti ceta-tenii si afacerile UE si mai precis:• sa se angajeze sa promoveze separea pen-tru o concurenta mai mare, investitii marite simai multe alternative pentru utilizatorii deenergie, prin separarea proprietarilor, sauprin intermediul unui Independent SystemOperator (operator de sistem complet inde-pendent). Pe baza evidentei, Comisia consi-dera ca separarea proprietarilor este cel maieficient mijloc de a asigura posibilitatea de aalege a utilizatorilor de energie si de a incura-ja investitiile. Pe baza concluziilor ConsiliuluiEuropean din 9 Martie si a pozitiei Parlamen-tului European, Comisia va inainta rapid opropunere legislativa;• sa asigure reglementari eficiente infiecare Stat Membru prin alinierea puteriisi independentei reglementatorilor deenergie pe baza numitorului comun celmai ridicat din UE si insarcinarea regle-mentatorilor cu dezvoltarea Pietei Internede Energie si dezvoltarea eficienta apietelor nationale;• sa accelereze alinierea standardelortehnice necesare inlesnirii comertului trans-frontalier sa functioneze eficient, sa pro-moveze piata Europeana stabilind un singurorganism nou la nivel UE sau, cel putin prinintermediul unei retele europene de regle-mentatori independenti care vor trebui satina cont de interesul European si in careComisia se va implica.

A Sustainable Partner for a Sustainable Energy

www.elcen.ro

[email protected]

[email protected]

COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA

[email protected]

CET BRÃILA

Energie pentru oameni!

[email protected]

TERMOSERV ROVINARI




martie 2007


Spre un acord global privind schimbareaclimatului

Stavros Dima, membru al Comisiei Europene, responsabil cu mediul FONDUL ROMAN PENTRU EFICIENTA ENERGIEI

Credite pentru un consum inteligent

www.free.org.ro

Grupuri electrogene, instalatii de cogenerare,

surse de tensiune neintreruptibile

www.unitech.ro

ROTARY [email protected]

www.ucmenergy.com

S.C. GRUP 4 INSTALATII S.A.www.grup4cj.ro

www.termoservdeva.ro

Climatul nostru se schimba. Schimbarilepe care le observam sunt doar unpreludiu a ceea ce ne asteapta in viitor, sianume cresterea temperaturilor.

Obiectivul UE este sa limiteze incalzireaglobala la 2 grade Celsius deasupranivelului pre-industrial. Peste acest prag,riscul unor evenimente ireversibile lascara larga creste in mod dramatic.Totusi, fereastra oportunitatii de a atingeacest obiectiv se inchide rapid, iar noi nune putem permite nici o intarziere.Astazi, IPCC a confirmat ca daca nuintreprindem nici o actiune, cresterile detemperatura vor depasi acest prag insecolul nostru.

Pe 10 ianuarie 2007, Comisia a inaintatun set concret de propuneri pentru a seasigura ca acest obiectiv (de 2 grade)poate fi atins. Am demonstrat ca emisiilede gaze cu efect de sera din lumeaintreaga trebuie sa atinga punctul maximin anul 2020, apoi sa scada cu 50% panain 2050 in comparatie cu nivelul din1990, daca dorim sa atingem acestobiectiv.

Actiunea globala presupune ca UE sitarile dezvoltate sa conduca impreuna, caun tot unitar. In particular, ne asteptamca SUA, aceasta tara fiind cel maimare emitator de gaze cu efect de seradin intreaga lume, sa ia atitudine.Comisia Europeana propune ca tariledezvoltate sa adopte un obiectiv dereducere a emisiilor de gaze cu efect desera de 30% sub nivelul din 1990, panain anul 2020.

Toate sectoarele economice trebuie sacontribuie la lupta impotriva schimbarilorclimatului. Comisia a luat deja deciziice reprezinta puncte de plecare incomertul cu emisii si pentru planurilenationale ale statelor membre inurmatoarea perioada de comercializare.A propus de asemenea sa franeze emisiileprovenite din aviatie, incluzandu-le incomertul cu emisii din UE.

La inceputul lunii februarie, ComisiaEuropeana a adoptat o decizie impor-tanta referitoare la calitatea combusti-bilului, care va reduce emisiile de gaze cuefect de sera din folosirea combustibililorsi va duce la economisirea, dupa anul2020, a 500 MT echivalent CO2.

Pentru sectorul de automobile, acestafiind unul dintre principalii emitenti deCO2, este necesara adoptarea uneilegislatii care sa duca la atingereaobiectivului comunitar de 120gr CO2/km.Cazul stiintific prezentat astazi arata clarca trebuie sa actionam ferm pentru areduce emisiile. Astfel, sunt incantat ca,CE va adopta saptamana viitoare deciziade a introduce legislatia privind emisiilede CO2 prove-nite de la automobile.

Este necesar un moment nou pentru a seincepe negocierile internationale si pen-tru a se intocmi un acord global suficientde ambitios pe tema climatului.

UE trebuie sa dea semnale clarepartenerilor sai din intreaga lume ca estetimpul sa se treaca de la vorbe la fapte.Acesta este motivul pentru care Comisiapropune ca UE sa-si asume unangajament independent de reducere aemisiilor sale cu cel putin 20%, chiardaca nu va conta pe plan international.

Acordul independent arata determinareanoastra puternica de a obtine un acordinternational, subliniind ca luptaimpotriva schimbarii climatului are sansede reusita si are sens din punct de vedereeconomic.

Trebuie de asemenea sa intensificamcooperarea cu tarile in curs de dezvol-tare, pentru a le ajuta sa incetineascacresterea emisiilor de gaze cu efect desera cat mai curand posibil si sa le reducaincepand cu anul 2020. Comisia ainnaintat o serie de optiuni pentru aangaja tarile in curs de dezvoltare intr-unacord global pe tema climatului.




martie 2007


Insecuritatea energetica este un subiectcheie. India deja importa mai mult de70% din petrolul necesar, iar in urmatoriidouazeci de ani si China va face acelasilucru.

Scaderea cererii de energie cu ajutoruleficientei energetice reprezinta o politicade castig, care ar reduce si emisiile degaze cu efect de sera. Acesta este sicazul masurilor pentru imbu-natatireacalitatii aerului local. Noua din zecemetropole foarte efectate de particule dematerie se afla in Asia, cealaltametropola, aflandu-se in Africa. Studiilerecente efectuate pentru zona Beijingestimeaza ca reducerea cu 50%a poluarii aerului ar scadea si emisiilede CO2 cu o treime, acest lucru

determinand mai multe beneficii decatcosturi.

Piata globala de carbon trebuie sa fie unelement cheie in eforturile noastreglobale de a aborda schimbareaclimatului. Piata de carbon a inregistratdeja un start foarte rapid. Se asteapta caProtocolul de la Kyoto privind meca-nismul dezvoltarii curate sa duca lareducerea emisiilor de gaze cu mai multde 1 miliard tone echivalent CO2, pana in2012. UE a creat cel mai mare sistemunic de comert cu emisii, care se afla incentrul pietei de carbon, demonstrandputerea de a estima emisiile de gaze cuefect de sera.

Pentru perioada de dupa 2012, dorim savedem o piata de carbon mult maiintegrata si un acces mai larg la uneltelefinanciare inovatoare. Doresc sa subliniezca aceasta piata de carbon reprezintapentru toti un interes major. Aceastapiata asigura faptul ca reducerile deemisii eficiente din punct de vedere alcostului sunt preluate la scara globala. Eadesfasoara tehnologiile pentru emisiiscazute de carbon in toate tarile sidezvolta capacitati pentru asigurareaunui viitor cu emisii scazute de carbon pe

plan global.

Tehnologiile pentru reducerea emisiilorsunt acolo. Schimbarea climatului nueste doar o amenintare serioasa – este sio oportunitate imensa.

Tranzitia catre o economie cu emisiiscazute de carbon deschide posibilitatimajore de care incep sa se agatecele mai dinamice firme din Europasi din intreaga lume. Liderii acestei noirevolutii industriale vor fi primii care vorintegra problematica in strategiile lor deafaceri. Acest lucru va constitui unavantaj competitiv esential pentrucompanii, intr-o lume din ce in ce maiconstransa din punct de vedereenergetic.

Nu este posibil insa ca un singur grupde tari sa poata influenta schimbarileclimatului. Daca mai este nevoie incao data de un exemplu pentru necesitateade a lucra impreuna, la nivel inter-national, atunci acest exemplu estedat de lupta impotriva schimbariiclimatului.

Insa pentru aceasta nu este necesar doaro puternica vointa politica. Este deasemenea nevoie si de institutii binefinatate si multilateral functionale.

Astfel, aceasta conferinta este dedicatape drept cuvant suprematiei mediuluiinconjurator. Noi, cei din UE, ne-ampropus sa analizam serios modalitateain care Natiunile Unite se confruntacu problemele de mediu si ne-am propusde asemenea sa intarim “vocea mediului”din interiorul Natiunilor Unite, maiales prin intarirea UNEP si transformareaacesteia intr-o Organizatie de Mediudin cadrul Natiunilor Unite. Credemca in acest mod, Natiunile Unite vor fimai bine pregatite pentru a se confruntacu probleme de mediu din prezent,de la poluarea apei la poluareaaerului, la biodiversitate, la schimbareaclimatului.

www.abb.com

SC ROMENERGO SA Power of all!

www.romenergo.ro

MORE AND MORE PEOPLE NEED

ALSTOM

www.alstom.com

Cea mai buna solutie pentru tine! www.teletrans.ro

SSCC SSMMAARRTT SSAA Calitate si promptitudine

www.smart-sa.ro

www.enel.ro

www.trapec.ro




martie 2007


1. Generalităţi

Arderea combustibililor fosili inclu-siv huila are ca rezultat producereade căldură (care este þi scopulacestei reacţii de oxidare) având casuport material gazele de ardere.

Compoziţia chimică a gazelor deardere rezultate din oxidarea huileieste complexă, preponderând însăurmătoarele componente de bază:CO2, CO, NOx, SOx, þi o compo-nentă solidă, cenuþa.

În lucrarea de faţă, ne vom referi laemisia de CO2 (dioxidul de carbon)care are ponderea cea mai ridicatăcontribuind la creþterea efectuluide seră în atmosfera terestră.

Din ecuaţia de ardere a carbonului:C + O2 = CO2

12 kg C + 32 kg O2 = 44 kg CO2

reiese că pentru 1 kg de carbonars, rezultă 3,67 kg CO2, care sedegajă în atmosferă.

În cazul concret al huilei utilizate laTermocentrala Mintia, la o calitatemedie de 39% carbon þi 41%cenuþă, 1 kg de cărbune (huilă)produce prin ardere 1,43 kg CO2sau exprimat în combustibil con-venţional, 1 kgcc prin ardere pro-duce 2,71 kg CO2.

Aceasta înseamnă că la un consummediat anual de 2,15 milioane tonede huilă, sau 1,13 milioane tonecombustibil convenţional þi 214,1milioane Nm3 gaz metan, cantita-tea emisă de CO2 este de cca. 3,47milioane tone.

Reducerea a emisiilor de CO2 înatmosferă impuse þi prin convenţiade la Kyoto poate fi direcţionatăprin măsuri de natură chimică(reducerea chimică a CO2) þimăsuri tehnologice de eficientizarea procesului de ardere.

Prezenta lucrare se referiră la măsuritehnologice necesare dar þi posibile

care constau în creþteri de eficienţăatât sub aspectul randamentuluitermic al cazanului þi turbinei cât þi adiminuării consumurilor suplimentarede combustibil ca rezultat al unordisfuncţionalităţi tehnice. Dateleprezentate în cele ce urmează facreferire la funcţionarea Termocen-tralei Mintia în anul 2004.

2. Identificarea cauzelor emi-siilor suplimentare de CO2

2.1. Abaterile de la valoareanormată a temperaturii gazelorarse evacuate la coþ.

Pierderea de căldură cu gazeleevacuate la coþ (q2) are o valoarenormată corespunzătoare uneitemperaturi a gazelor de ardere de152oC la intrarea în coþul de fum.Înfundarea sau spargerea preîncăl-zitorilor de aer tubulari conduce lafuncţionarea cazanului cu tempe-raturi ale gazelor arse ce depăþescvaloarea normală sau imposibi-litatea încărcării cazanului la sar-cina nominală datorită „pierderii”aerului necesar arderii.

Consumul suplimentar de combus-tibil datorită abaterilor de la valoareanormată a temperaturii gazelorevacuate la coþ (în cazul funcţionăriicu preîncălzitorii înfundaţi) este de12.342 tcc sau 23351 tone huilăechivalând cu 32.953 tone CO2evacuat suplimentar în atmosferă.

2.2. Ineficienţa preîncălziriiapei de alimentare

Datorită ineficienţei preîncălzirii apeide alimentare (PIP sau PJP-uriscoase temporar din funcţiune)consumul suplimentar de combus-tibil este de 7448 tcc sau 14091 tonehuilă însemnând 19886 tone CO2emise suplimentar în atmosferă.

2.3. Abaterea de la valoareanominală a vidului în con-densator

Infiltraţiile de aer în spaţiul sub vidal turbinei conduc la diminuarearandamentului intern al turbinei cuconsecinţa creþterii suplimentare aconsumului de combustibil cu26.857 tcc sau 50.811 tone huilăînsemnând 71.708 tone CO2 emis

suplimentar în atmosferă.

2.4. Variaţia sarcinii electrice

Funcţionarea la sarcini reduse cu ocauzalitate tehnică sau de piaţă deenergie, asociată cu porniri þi opririrepetate, conduce la consumuri su-plimentare de combustibil de 32.191tcc sau 60.902 tone huilă însemnând85.950 tone CO2 evacuat suplimen-

tar în atmosferă. Funcţionarea lasarcini reduse sau în regim intermi-tent, nefavorabilă unor grupuri ener-getice de bază, influenţată de con-junctura de piaţă care uneori nu areîn vedere regulile tehnice de bază înfuncţionarea economică a grupurilormari, aduce prejudicii economice,tehnice þi de protecţia mediului.

2.5. Pierderile de apă abur

Neetanþeităţile sistemelor sub pre-siune þi a pornirilor-opririlor repetateconduc la creþteri suplimentare de14.170 tcc sau 26.809 tone huilă sau37.839 tone CO2 emise suplimentar

în atmosferă. Această problemă ţinede managementul exploatării þi defiabilitatea instalaţiilor þi conducteloraflate sub presiune.

2.6. Reglarea presiunii þidebitului apei de alimentare acazanelor prin laminare

Asigurarea presiunii þi a debituluiapei de alimentare a cazanelorfuncţie de sarcina termică aacestora se realizează în prezentprin laminare, operaţiune recu-noscută ca mare disipatoare deenergie dar þi cea mai accesibila.

Având în vedere că puterea electricăabsorbită de o pompă de alimentare

Modernizarea grupurilor energetice de mare putere inconditiile respectarii normelor europene de protectiamediului

Prof. dr. ing. Victor Vaida, Director Tehnic; Dr. ing. Laurean Mânea, Þef ServiciuTehnic; Ing. Partenie Sarbu, Director Dezvoltare - S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A




martie 2007


este de 4 MW þi ca presiunea apei la refularese reduce de la 220 bar până la 170 bar încondiţiile variaţiei de debit de la 330 t/hpână la 200 t/h, disiparea de putere este de280-320 KW. Această putere pierdută înventilele de laminare este permanentă,astfel că la un grup în funcţiune cu ambelecazane, 0,4% din puterea produsă de grupnu se mai regăseþte la borne. În cazulconcret al funcţionării termocentralei în anul2004, s-au pierdut 14.636 MWh/an ceea ceechivalează cu 13.875 tone CO2 /an emissuplimentar pentru toate grupurile ener-getice aflate în funcţiune în anul 2004.

2.7. Funcţionarea pompelor de reţeatermoficare la debite mărite

Pierderi de energie electrică prin funcţionareapompelor de reţea termo-ficare la debitemărite, în regim dezechilibrat conduc la unconsum suplimentar de energie electrică estede cca. 2.400 MWh/an sau 2.275 toneCO2/an emis suplimentar.

2.8. Pierderi de căldură prin izolaţiatermică pe conducta magistrală determoficare urbană.

Pierderile de căldură suplimentare sunt decca. 19.166 MWh/an care determină emisiisuplimentare de 18.169 tone CO2/an.

Emisiile suplimentare de CO2 corespun-zătoare factorilor tehnologici cu abateri de lasituaţia normată sunt prezintate în tabelul 1.Din această prezentare se observă căponderea factorilor tehnologici caredetermină emisii suplimentare de CO2sunt: variaţia sarcinii electrice inclusivopriri – porniri, vidul redus în spaţiul subvid, pierderile de apă abur þi tempe-ratura gazelor evacuate la coþ.

Fiecărui factor tehnologic îi corespunde oabatere (Tabelul 2).

3. Măsuri necesare pentru reducereaemisiilor de CO23.1. Scăderea temperaturii gazelorevacuate la coþ la valoarea nominală

Se poate realiza doar prin menţinerea în stareperfectă a preîncălzitoarelor de aer (desfun-dare periodică sau schimbare, după caz).

3.2. Respectarea valorii tempera-turii apei de alimentare

Temperatura apei de alimentare prescrisăpoate fi menţinută prin evitareafuncţionării cu PIP-urile sau PJP-urilescoase temporar din funcţiune, datorităspargerilor fasciculelor de ţevi.

3.3. Menţinerea la valoarea nominalăa vidului în condensator

Vidul în condensator þi în general în spaţiulsub vid este elementul cel mai important þiaccesibil ca măsură tehnică. Este necesarăverificarea periodică a infiltraţiilor de aer cuaparatură specializată.

3.4. Funcţionarea la sarcina electricănominală a grupurilor

Variaţia sarcinii electrice este o problemă înprimul rând de piaţă de energie dar þi deindisponibilităţi ale unor subansambluri dincomponenţa grupurilor energetice.Pornirile þi opririle depind atât de factorulde piaţă de energie cât þi de indis-ponibilităţile grupurilor. Acestea pot fidiminuate printr-o mentenanţă predic-tivă susţinută dar factorul aleator joacăun rol primordial.

3.5. Diminuarea pierderilor de apă abur

Pierderile de apă abur ţin de domeniulmentenanţei dar sunt corelate þi cu pornirile þiopririle repetate dictate de piaţa de energie.Calitatea lucrărilor de mentenanţă þi a moduluide funcţionare au un rol major.

Tabel 1

Factor tehnologic

Emisie suplimentarã

de CO2

Pondere Nr.

crt.

[tone/an] [%] 1. Variaþia sarcinii electrice ºi opriri – porniri 85.950 30,41 2. Vid redus în condensator 71.708 25,37 3. Pierderi apã – abur 37.839 13,39

4. Gaze evacuate la coº cu temperatura peste cea normatã

32.953 11,66

5. Temperatura apei de alimentare a cazanelor sub valoarea normatã

19.886 7,04

6. Reglarea presiunii ºi debitului apei de alimentare a cazanelor prin laminare

13.875 4,91

7. Funcþionarea dezechilibratã a reþelei de transport energie termicã

2.275 0,80

8. Pierderi de cãldurã prin izolaþii termice degradate 18.169 6,43 TOTAL 282.655 100

we are powering your business

www.ispe.ro

IS C E Implicare Seriozitate

Calitate Eficien\

www.isce.ro

Competenta si seriozitate in cercetare

si dezvoltare de echipamente de

protectia mediului

icpet_dpm@pcnet .ro

ICPET ECO

www.isph.ro

INTELIGEN TA ESTE ENERGIE

www.icpe.ro

OVM - ICCPET

Partener sigur si eficient

www.ovm-iccpet.pcnet.ro

www.icpe-actel.ro




martie 2007


3.6. Reglarea presiunii apei de ali-mentare

Pierderile de energie prin laminarea apei dealimentare se reduc în proporţie de 80%prin echiparea pompelor de alimentare cucuple hidraulice integrate în DCS.

3.7. Diminuarea energiei electrice prinpompare în reţeaua de termoficare

Pierderile suplimentare de energie electricăpentru pompare în reţeaua de termoficaredezechilibrată se elimină prin montarea uneipompe de reţea cu debit reglabil.

3.8. Diminuarea pierderilor de căl-dură prin izolaţia termică

Pierderile de căldură prin izolaţia termicădeteriorată a reţelei urbane de termoficare sediminuează prin refacerea izolaţiei termice lareţeaua magistrala þi înlocuirea unor tron-soane de conducte subterane inundate.Emisiile de CO2 datorate consumurilorsuplimentare de combustibil la grupurileîn funcţiune de la termocentrala Mintia înanul 2004 sunt sintetizate în tabelul 3.

4. Reducerea emisiilor de CO2 prinretehnologizarea unui grup energeticde 210 MW de la Termocentrala Mintia

Retehnologizarea unui grup energetic constăîn esenţă în creþtere a eficienţei globale, prinschimbarea unor agregate de bază (cazan,turbină, mori de cărbune, pompe dealimentare, etc.), reabilitarea unor agregateauxiliare þi implementarea unui sistem de

automatizare performant. La aceste lucrărise asociază þi unele instalaţii complet noi cudestinaţie de protecţie a mediului (instalaţiide desulfurare, electrofiltre de cenuþă,arzătoare cu NOx redus).

Retehnologizarea presupune prelungireaduratei de exploatare a grupului cu cca.150.000 ore pentru care se justifică þiinvestiţiile de amploare iniţiate.

Dintr-o analiză comparativă a unui grupenergetic existent, aflat în funcţiune, cu ungrup energetic retehnologizat (tabelul 3),rezultă o reducere semnificativă a consu-mului specific de combustibil prin creþtereaeficienţei energetice dar þi o diminuare pemăsură a emisiilor de dioxid de carbon.Având în vedere că valoarea unei tone deCO2 redus prin eficientizarea arderii estede cca. 4-5 Euro/an se desprinde concluziacă o parte importantă din efortul financiara retehnologizării poate fi suportată devaloarea de piaţă a emisiilor de CO2,conform acordului de la Kyoto. De altfelbursa emisiilor de CO2 – prin care se cum-pără dreptul la emisii de dioxid de carbon –devine o sursă foarte importantă definanţare pentru lucrări de modernizare ainstalaţiilor energetice þi în general, pentruinstalaţii mari de ardere. Valorile vehiculatesunt de ordinul milioanelor de Euro.

5. Măsuri necesare

5.1. Masuri pentru reducerea emisiilorde CO2 prin creþterea sarcinii electrice:

• Creþterea disponibilităţii þi capacităţii de

Tabel 2

Denumirea abaterii

Consum suplimentar

huilã Hi=

3700Kcal/Kg

Consum suplimentar

cãrbune convenþional

Hi= 7000 Kcal/Kg

Emisie suplimentarã

CO2

Ponderea din totalul abaterilor

Nr. crt.

t/an tcc t/an % 1 Variaþia sarcinii electrice 60 902 32 192 85 950 30.41

2 Variaþia vidului la condensator

50 811 26 857 71 708 25.37

3 Pierderi apã - abur 26 809 14 170 37 839 13.39

4 Pierderi (q2) gaze arse la coº

23 351 12 342 32 953 11.66

5 Variaþia temperaturii apei de alimentare

14 091 7 448 19 886 7.04

6 Pierderi prin izolaþii termice degradate

12 861 6 805 18 169 6.43

7 Laminarea apei de alimentare

9 822 5 197 13 875 4.91

8 Funcþionarea dezechilibratã a reþelei de transport energie termicã

1 610 852 2 275 0.80

TOTAL 282 655 100.00

www.areva-td.com

www.luxten.com

GE - imagination at work

www.generalelectric.ro

www.siemens.ro

www.romelectro.ro

www.totalelectric-oltenia.ro

Schunk Carbon Technology SRL

Perii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

măcinare la grupurile 1,2 þi 4 prin înlocuireaactualelor mori cu mori cu zdrobire,• Montarea DCS la toate grupurile,inclusiv softuri specializate de BMS(Boyler Management Sistem),• Achiziţionarea unor softuri speciali-zatepentru asistarea deciziilor de licitare pepiaţa de energie având la bază calculul„on line” a consumurilor specifice þi apreţului de producţie pentru fiecare grupþi pentru centrala,• Asigurarea centralei cu cărbune decalitate þi la un preţ acceptabil.

5.2. Masuri pentru reducerea emi-siilor de CO2 prin diminuarea abateriicu vidul în condensator þi a tempe-raturii de buraj

• Implementarea metodei de efectuare aprobei spaţiului sub vid cu turbina înfuncţiune. În anul 2004 s-a aplicat expe-rimental la grupurile 5 þi 6 depistarea prinmăsurători cu „gaze marcatoare” a acestorneetanþeităţi, printr-o colaborare cu S.C.Ecotherm þi Complexul Energetic Turceni curezultate foarte bune. Se intenţionează con-tinuarea colaborării precum þi a achiziţionăriiaparaturii necesare aplicării acestei metode.• Înlocuirea actualelor pompe de circu-laţie cu pompe de circulaţie cu debitvariabil þi înălţime de refulare mărita latoate grupurile, lucrare aflata în desfă-þurare la blocurile 1-4 se continua la 5 þi6 (eventual modernizare).• Montarea la pompele de circulaţiemodernizate, cu înălţime de refulare mărita,a unor filtre de reţinere a plutitorilor cucurăţire continua tip TAPPROGE.

5.3. Masuri pentru reducerea emisiilorde CO2 prin diminuarea pierderilor de

apa abur

• Înlocuirea armăturilor uzate þi nefiabilecu altele noi.• Modernizarea sistemelor de etanþareactuale, cu presetupe mecanice sau cugarnituri non-azbest.

5.4. Masuri pentru reducereaemisiilor de CO2 prin diminuareaabaterilor cu temperatura gazelorarse la ieþirea din cazan

• Creþterea performantelor suflătorilor dezgura.• Introducerea automatizării prin DCS asuflării cazanelor.• Întreţinerea corespunzătoare a PA prindesfundări periodice, blindarea ţevilorsparte sau înlocuirea preîncălzitorilor cuspărturi multiple þi capacitate redusa deschimb de căldura.• Etanþarea þi izolarea corespun-zătoarea zidăriei þi mantalei cazanului cu ocaziareparaţiilor.

5.5. Masuri pentru reducerea emisiilor deCO2 prin diminuarea variaţiei tempera-turii apei de alimentare a cazanelor

• Evitarea funcţionării turbinelor cusistemul regenerativ scos parţial sau totaldin funcţiune • Controlul riguros a temperaturii conden-satului de bază

5.6. Masuri pentru reducerea emisiilorde CO2 prin diminuarea consumuluipropriu tehnologic

• Reabilitarea pompelor de alimentareincluzând þi cuplajele hidraulice pentruvariaţia turaţiei• Optimizarea prin D.C.S. a funcţionăriiagregatelor auxiliare de bază (ventilatoarede aer þi gaze arse, pompe de alimentare,pompe condensat)• Înlocuirea motoarelor electrice de puteremare þi a agregatelor antrenate actuale, cumotoare þi agregate cu randament ridicat.• Redimensionarea debitului în reţeauaurbană de termoficare prin montarea uneipompe de termoficare cu debit redus(eventual variabil) • Refacerea izolaţiei termice a reţeleimagistrale de termoficare þi a unortronsoane de conducte subterane inundate.Toate aceste măsuri sunt prezentate întabelul 4.




martie 2007


Unitate energeticã

Cons. specific de

cãldurã turb.

Randa-ment

termic cazan

Cons. specific de

comb. grup

Eficienþa globalã brutã

a grupului

Reducerea cons.

specific

Reducerea cons. de comb.

Reducerea emisiilor de CO2

[kcal/ kWh]

[%] [gcc/ kWh]

[%] [gcc/ kWh]

[tcc/an] [t/an]

Grup energetic de 210 MW existent

2195.3 89.2 351.6 34.94

Grup energetic retehnologizat

1858.5 90.7 292.7 41.97 58.9 76927 208472

Tabel 3. Reducerea emisiilor de CO2 prin retehnologizarea unui grup de 210MW de la Termocentrala Mintia (s-a considerat o putere medie a grupurilorde 186,7 MW, la o functionare de 7.000 ore pe an)

[email protected]

TEHNOLOGIE PENTRU

O LUME MAI SIGURA

www.uti.ro

www.ucmr.ro

www.radet.ro

CN ADMINSTR ATI A PORTURILOR CONSTANTA

SUCURSALA ENERGETICA PORT

www.constanta-port.ro

TERMOS ERV MURES

[email protected]




martie 2007


6. Concluzii

Toate măsurile tehnice prezentate au ca scopcreþterea eficienţei în funcţionarea instalaţiilorenergetice generatoare de electricitate þicăldură, rezultatul final fiind diminuareaimportantă a emisiilor de gaze cu efect deseră, în speţă a dioxidului de carbon.

Măsurile enumerate presupun însă costuriimportante care pot fi susţiute parţial prinbursa de pe piaţa mondială a carbonului,trezind interesul cumpărătorilor de unităţi dereducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

In acest sens vor fi generate proiecte deinvestiţii implementate în comun. Mariletermocentrale care sunt de altfel þi celemai importante’’producătoare’’ de CO2pot să-þi rezolve problemele tehniceacute, orientându-se spre aceste proiecteprin intermediul pieţei de carbon.

7. Bibliografie

• HG 541/2003 - Limitarea emisiilorpoluante prevenite de la IMA• Legea 3/2001 - Protocolul de la Kyoto• OUG 34/2002 - Prevenirea, reducerea þicontrolul integrat al poluării

Tabel 4

Denumirea mãsurii de reducere a CO2

Cantitatea de CO2 emisã

suplimentar datorat abaterii

Procent de reducere

prognozat prin luarea mãsurilor

Cantitate de CO2 redusã

estimatã prin realizarea

mãsurii

Numãrul grupurilor la care se

aplicã

Nr. crt.

[t] [%] [t]

1 Înlocuirea morilor cu ciocane cu mori cu zdrobire (bl.1,2,4)

85950x0,6 32953x0,5 21 627

60 12 976 3

2 Montarea DCS la toate grupurile, inclusiv softuri specializate de BMS (Boyler Management Sistem).

85950x0,1 32953x0,3 71708x0,1 25 647

50 12 834 4

3

Achiziþionarea unor softuri specializate pentru asistarea deciziilor de licitare pe piaþa de energie ,calculul „on line” a consumurilor specifice ºi a preþului de producþie pentru fiecare grup ºi pentru centralã.

85950x0,2 32953x0,1 20 485

30 6246 6

4

Perfecþionarea metodei de efectuare a probei spaþiului sub vid prin mãsurãtori cu „gaze marcatoare”, extindere metodã. Procurare aparaturã.

71708x0,5 35 854

80 28 683 6

5

Înlocuirea actualelor pompe de circulaþie cu pompe de circulaþie cu debit reglabil ºi presi une de refulare mãritã, la bl. 5 ºi 6.

71708x0,3 21 512

80 17 210 2

6

Montarea la intrarea în condensatoare a unor filtre cu autocurãþire continuã pentru apa de rãcire

71708x0,1 7171

40 2868 6

7

Înlocuirea suflãtorilor actuali cu alþii modernizaþi inclu siv softuri de comandã din DCS a condiþiilor de suflare automatã

85950x0,1 32953x0,1 11 888

60 7233 4

8

Reabilitarea armãturilor pe circuitele de apã -abur ºi management porniri -probe hidraulice la cazane

37839 37 839

70 26 487 4

9 Menþinerea în funcþiune a sistemului regenerativ. Asigurarea mentenanþei circuitului

19 886 19 886

90 17 897 6

www.arc.roARC BRAª OV srl

www.emersonprocess.com

The perfect choice for your long term partner! www.novaindustrialsa.ro

SC ENERGOCOM SA [email protected]

We help you control your worldwww.honeywell.com

www.hydac.ro

www.electrogrup.ro

www.eninvest.ro




martie 2007


Romania a optat pentru utilizarea Operatorului de Piata Unicsi Specializat pentru tranzactionarea energiei electrice incadin anul 2000Punct de vedere al membrilor CNR-CME rezultat din sedinta ConsiliuluiDirector din 15 februarie 2007

Dr. ing. Gheorghe Balan, Director Executiv CNR-CME

Consecventi in demersul pe care CNR-CME il intreprindepentru coagularea tuturor fortelor si competentelor dinsectorul energetic in vederea continuarii progreselor inre-gistrate in perioada 1998-2005 in liberalizarea pietei deenergie electrica din Romania, ne-am indreptat atentiaasupra unui subiect care a suscitat mult interes in ultimaperioada, desi institutia in centrul atentiei exista si functio-neaza din anul 2000: operatorul pietei de energieelectrica. Unele discursuri sau articole de presa au nu-mit-o pe scurt: bursa de energie electrica.

Progresele inregistrate anterior in domeniul pietei de ener-gie electrica prin: infiintarea autoritatii de reglementare,aprobarea primului cod comercial al pietei angro de ener-gie electrica, elaborarea Foii de parcurs pentru Romania indomeniul energetic au avut un rol important si din pacateinsuficient subliniat in primirea Romaniei in UniuneaEuropeana. Piata de energie electrica reprezinta un argu-ment de legitimitate prin inchiderea negocierilor aferenteCapitolului 14 - Energie (30 iunie 2004) dupa numai doiani de discutii.

Comisia Europeana, Forumul de la Atena recunosc faptulca Romania are in prezent un model de piata compatibilcu directivele europene, ca acesta a fost implementat sieste functional. Romania a realizat separarea activitatilorde operare a retelei de cele de productie si furnizare, acreat o structura de piata concurentiala, a implementatconceptul furnizorului de energie electrica, a lansat o piataspot si a urmat programatic un ritm sustinut de deschide-re a pietei.

Anul 2003 a reprezentat un nou pas in dezvoltarea pietei,aprobarea Foii de parcurs pentru Romania in domeniulenergetic, aprobarea celui de al doilea cod comercial alpietei angro in 2004, implementarea sistemelor informa-tice de tranzactionare centralizata la Transelectrica siOPCOM si lansarea Noii Platforme de Tranzactionare in 30iunie 2005 aducand Romania in randul celor mai avansa-te piete din Europa. Noua Platforma a inlocuit un conceptviabil, dar centralizator utilizat timp de cinci ani, cu unconcept modern, flexibil, bazat pe contracte bilaterale,piata spot, piata de echilibrare si autoprogramarea pro-ductiei. OPCOM, operatorul pietei de energie electrica esteparte componenta a politicii energetice pe care foaia deparcurs o legifereaza, foaia de parcurs precizand nu numaiobiectivele, ci si instrumentele de implementare, inclusivdin punct de vedere financiar.

Nu putem sa ignoram faptul ca au fost formulate criticiasupra performantelor sectorului energetic si a pietei deenergie electrica. Trebuie insa, intr-un mod responsabil,sa separam criticile obiective de cele subiective.

Referitor la opiniile subiective, este firesc ca intr-un cadruconcurential obligativitatea incheierii unor tranzactii inmod transparent sa fie perceputa de unii participanti ca unrisc de diminuare a pozitiilor dobandite in timp ce alti par-ticipanti o vad ca singura sansa de a obtine si chiar imbu-natati o pozitie in piata. Piata Centralizata a ContractelorBilaterale lansata de OPCOM in decembrie 2005 a fost inconsecinta considerata pentru unii o sansa iar pentru altiio amenintare. Pozitiile exprimate inclusiv in presa reflectaaceste diferente de perceptie.

Referitor la criticile obiective, nemultumirile apar intr-unmoment in care intreaga Uniune Europeana ridica aceleasisemne de intrebare si investigarea sectoriala efectuata deDG COMP din cadrul Comisiei Europene, care deja identifi-ca problemele cronice ce afecteaza pietele europene: con-centrarea excesiva, integrarea verticala, lipsa de transpa-renta, lipsa de integrare regionala, modul uneori netran-sparent de formare a preturilor, lipsa concurentei in piatacu amanuntul, aria restransa a pietelor de echilibrare.

Nu putem insa nici sa nu subliniem doua aspecte: pe de oparte Romania nu are concentrarea excesiva si integrareaverticala prezente in alte state membre ale UniuniiEuropene, datorita deciziilor din anul 2000 si din aniiurmatori, iar pe de alta parte OPCOM a contribuit sicontribuie esential la procesul de transparentizare a pieteide energie electrica. De asemenea OPCOM intreprinde inprezent demersuri in vederea integrarii regionale prinextinderea ariei de actiune a pietei spot pe care oadministreaza, in cooperare cu partenerii regionali.OPCOM este sustinut de donorii regionali, ceea ceplaseaza mediul de tranzactionare in discutie intr-o pozitiefavorabila pentru organizarea tranzactiilor regionale atatin piata spot cat si in piata contractelor bilaterale. Insasilansarea Pietei Centralizate a Contractelor Bilaterale indecembrie 2005, la scurt timp dupa ce acuzatiile asupralipsei de transparenta in contractarea energiei electricepericlitau credibilitatea procesului de reforma siliberalizare si partial consistenta demersului de aderare,subminand totodata autoritatea ministerului ca repre-zentant al statului in relatia de proprietate cu compa-niile producatoare de energie electrica, demonstreaza




martie 2007


De ce OPCOM si nu BRM ?

Lucian Anghel, Secretar General A.N.F.E.E.

necesitatea detinerii controluluiasupra acestei institutii si oportu-nitatea consolidarii pozitiei acesteia.Astfel, la nivel national, OPCOM areprezentat un instrument de mana-gement pentru aplicarea politiciienergetice in relatia cu companiile deproductie, iar extern a contribuit latransmiterea unui mesaj de transpa-renta si nediscriminare catre ComisiaEuropeana si comunitatea oamenilorde afaceri (inclusiv traderi de energieelectrica).

CNR-CME sustine existenta si consoli-darea in Romania a unui operator alpietei de energie electrica specializatsi unic, ca o continuare a unei politiciicoerente incepand cu infiintareaOPCOM si pana in prezent.Interpretam de asemenea textul legiienergiei electrice (art. 29, alineatul 3)in sensul existentei unei unice pietespot si a unei unice piete centralizate

a contractelor bilaterale, ca segmen-te ale unei unice piete angro de ener-gie electrica. Consideram necesar caMinisterul Economiei si Comertului saformuleze clar acest principiu in poli-tica energetica si strategia nationala.Aceasta formulare trebuie sa repre-zinte obligativitatea implementariiprincipiului la nivel de reglementarede catre autoritatea competenta.Nu trebuie uitat ca principala perfor-manta a OPCOM, operatorul licentiatsi reglementat de ANRE pentru admi-nistrarea acestor piete, consta infaptul ca platforma de tranzactionaredin Romania inregistreaza una dintrecele mai mari lichiditati din Europa,fapt recunoscut la nivelul ComisieiEuropene.

Instrainarea de catre stat (Minister) aoperatorului pietei de energie electri-ca sau a unor parti din proprietateaasupra acestuia in alte scopuri decat

promovarea proiectului regional saudiminuarea pozitiei OPCOM in piatade energie electrica ar constitui unpas inapoi chiar fata de anul 2000 sirenuntarea la un instrument de exer-citare a unei politici energetice coe-rente si eficiente, chiar in momentulimplementarii prevederilor directivei89/2005 „referitoare la masurile invederea garantarii sigurantei alimen-tarii cu energie electrica si a investi-tiei in infrastructura”. Conform direc-tivei, “statele membre (n.a.: innumele acestora - guverne, ministerede resort) trebuie sa asigure un inaltnivel al sigurantei alimentarii cu ener-gie electrica luand masurile necesarepentru facilitarea unui climat stabilpentru investitii si definind rolurile siresponsabilitatile autoritatilor compe-tente, incluzand autoritatile de regle-mentare unde este cazul, si a tuturoractorilor importanti ai pietei si publi-cand informatia asupra acestora”.

Asociatia Nationala a Furnizorilor de Energie Electrica(ANFEE) a aparut ca o necesitate, in dorinta cresteriieficientei furnizarii energiei electrice, in vederea dez-voltarii pietei de energie electrica si asigurarii dezvol-tarii durabile a economiei nationale.

In concordanta cu acestea, ANFEE a fost implicata incade la inceput , astazi fiind un actor principal prin mem-brii ei, in organizarea si dezvoltarea pietei de energieelectrica din Romania. Pe un teren gol, a aparut ope-ratorul pietei de energie electrica OPCOM.

Au contribuit atat Guvernul Romaniei, MinisterulEconomiei si Comertului, Autoritatea Nationala deReglementare in domeniul Energiei cat si Transelectrica,prin elaborarea legislatiei primare si secundare cat siprin organizarea noii activitati. ENERGIA ELECTRICAeste o marfa speciala, strategica, care nu se stocheazasi care de la producere la furnizare are nevoie de spe-cialisti! Se spune de multe ori ca energia electrica estescumpa, dar lipsa ei este mult mai scumpa !

OPCOM a fost constituit din tineri specialisti, reusindsa organizeze mai multe platforme de tranzactionare,pe o piata in plin proces de dezvoltare a economiei depiata. Asistam astazi la o situatie de acuzare a activi-tatii acestui operator fara o cercetare temeinica asituatiei reale! ANFEE nu este avocatul nimanui, si asimtit din plin distorsiunile si imperfectiunile pietei de

energie electrica! Dar de aici pana la catalogari ca“piata rigida, nefunctionala ce functioneaza pe aranja-mente ale istetilor” este o afirmatie nedreapta si nea-devarata a reprezentantilor BRM! ANRE are un depar-tament de monitorizare a pietei, MEC de asemenea, capatron, are un compartiment de supraveghere a pieteisi face politica si strategia energetica a tarii! Nu estecorect ca numai OPCOM sa fie condamnat! Insistam caaceasta piata sa fie operata DE SPECIALISTI, siOPCOM stie si poate acest lucru! Drept dovada este siaparitia “Pietei Centralizate a Contractelor la termencu livrare Fizica pentru energie electrica - PCCF” ince-pand cu 26.02.06 la OPCOM cat si la modificarileaduse PCCB.

In acelasi timp consideram ca implicarea BurseiRomane de Marfuri in piata de energie este inopor-tuna. BRM nu are specialisti si nici experienta necesarain piata energiei electrice, PIATA SPECIALA CE NUPOATE FUNCTIONA VREMELNIC! Asa zisa competitie apietelor nu va duce la depasirea actualelor bariere!Nu intelegem avizul dat de ANRE pentru implicareaBRM in piata de energie electrica! OPCOM trebuiesprijinit si din acest punct de vedere ANFEE se raliazapozitiei d-lui Ministru Varujan Vosganian care adeclarat ca nu cunoaste alta platforma de tranzactio-nare a energiei electrice decat OPCOM! Iar interesulRomaniei este ca prin acesta sa gazduiasca o bursaregionala la Bucuresti.




martie 2007


Promovarea conþtientizării economisiriienergiei în estul IrlandeiSăptămâna conþtientizării economisirii energiei 2004Meath Energy Management Agency, Irlanda

O campanie concentrată a canalelor media reprezintă o modalitate excelentă de acreþte conþtientizarea economisirii energiei printre o gamă largă de consumatori.Începând cu anul 2004, Meath Energy Management Agency (MEMA) a extinsSăptămâna conþtientizării economisirii energiei către toţi locuitorii care trăiescsau locuiesc în Comitatul Meath, Irlanda. Membrii MEMA au încurajat participareala acest eveniment a tuturor categoriilor de oameni, acest lucru realizându-se prinvizite la þcoli, expunere de informaţii, articole în ziare, competiţii, o „Zi FărăMaþini” (în care să nu circule maþinile) þi o ofertă de becuri CFL (cu consum redusde energie) gratuite. Această campanie a crescut foarte mult cererile de informaţiidin partea agenţiilor cu responsabilităţi în domeniul energiei. Competiţiile þipromoţiile au îmbunătăţit de asemenea conþtiinţa asupra eficienţei energetice þi aîncurajat oamenii să aleagă energia durabilă þi opţiunile de transport în viitor.

Obiectivele schemei

Săptămâna conþtientizării economisiriienergiei a avut loc în Irlanda þi a fostpromovată de către Sustainable EnergyIreland (SEI). Obiectivul a fost să oferelocal-nicilor oportunitatea de a se gândi lamodul în care folosesc energia þi să înveţecum să devină mai eficienţi în ceea cepriveþte energia. În anul precedent, MEMAîþi concentrase activitatea în oraþul Navan,la 30 km nord de Dublin. În 2004, agenţiaþi-a extins activitatea în întregul comitat.Princi-palele obiective au fost promovareaeficienţei energetice þi a energiilor rege-nerabile, oferirea þi răspândirea informaţiilordin domeniul energiei þi reducerea risipei deenergie în toate sectoarele din comunitate.Obiectivul pe termen lung al campaniei îlreprezintă reducerea importurilor de energieþi asigurarea securităţii furnizării cu energieregenerabilă produsă în acea regiune.

Parteneri

Activităţile din cadrul Săptămânii conþtien-tizării energiei au fost coordonate þirealizate de către MEMA, cu sprijinulDepartamentului de Mediu al ConsiliuluiComitatului Meath. Costurile directe pentruaceastă campanie au fost de 3520€.Această sumă acoperă costurile de tipărireþi copierea materialelor promoţionale,premiile þi costul jachetelor reflectorizantepentru participanţi. Au fost oferite þi altesponsorizări de către companii locale þi decătre SEI. În timpul săptămânii, autobuzulþtiinţei Pfizer a vizitat mai multe þcoli locale.ENFO (serviciul de informaţii despre mediudin Irlanda) a organizat o expoziţie cumateriale despre traiul durabil þi economi-sirea energiei. De asemenea, a fost oferităasistenţă þi din partea Sonairte (centrul

naţional ecologic þi de mediu). În ziarelelocale þi la posturile de radio au fostprezentate interviuri þi þtiri din cadrulevenimentului.

Modul de desfăþurare

În timpul campaniei, MEMA a desfăþurat oserie de activităţi paralele desemnate sămărească conþtientizarea problemelor þisoluţiilor din domeniul energiei din cadrulcomunităţii. A fost creat un poster pentruSăptămâna conþtientizării energiei, iar înbiblioteci þi birouri au fost create standuri deinformaţii. Printre acestea s-au număratpublicaţii MEMA despre energia regene-rabilă, trasportul durabil þi eficienţaenergetică la locul de muncă þi acasă,precum þi postere þi fluturaþe SEI.

Au fost organizate numeroase întreceri,printre care un concurs cu întrebăriEnergy Awareness Week, un concursMeath County Council, un concurs lapostul na-ţional de radio þi o întrecereþcolară cu postere. Detaliile þi premiile aufost promovate de către mass-medialocală, acestea incluzând interviuri live laradio cu personalul MEMA þi articole în„Meath Chronicle” þi „The Weekender”.

De asemenea, mass-media a sprijinitpromovarea Zilei Fără Maþini în oraþulNavan. Au fost trimise scrisori þi au fostcontactate telefonic toate grupurile locale deafaceri, pentru a încuraja oamenii sămeargă fără maþini o zi þi în loc de acesteasă folosească trasportul public sau sămeargă pe jos. Evenimentul a fost deasemenea sprijinit de către ConsiliulComitatului þi de un grup local de ciclism.MEMA a organizat la sediul său promo-varea iluminatului eficient, iar vizitatorii au

DDiinn eenneerrggeettiiccaa UUEE

CE N T RU L D E FO RMA RE

ª I P E R FE C Þ I O N A RE PP EERR FF EECCTT SS EERRVVIICC EE

CCaalleeaa sspprree ccuunnooaasstteerree

www.perfect-service.ro

www.icemenerg.ro

www.electromagnetica.ro

SC TECNOSERVICE TRAINING TEAM SA

www.3t.ro

www.romatom.ro

BUCURESTI TRADING SA

[email protected]

D~M FORM~ ENERGIEI!www.formenerg.ro




martie 2007


DDiinn aaccttiivviittaatteeaa CCMMEECME SPRIJINA FORUMUL ECONOMIC MONDIAL(WEF) DE LA DAVOSIn fiecare an, la Davos, CME sprijinaForumul Economic Mondial (WEF) in organi-zarea intalnirii guvernatorilor din domeniulenergiei, ce a avut loc anul acesta la sfarsi-tul lunii ianuarie 2007, fiind prezidata deLars Josefsson de la Vattenfall. GrupulConsultativ in domeniul Industriei a avutprintre membri pe Gerald Doucet, CME; DanYergin, CERA; Fatih Birol, IEA; Ken Rogoff,Universitatea Harvard.

In cadrul intalnirii s-a discutat despreviitorul petrolului, pornind de la o lucrareintocmita de Dan Yergin, CERA, primaprezentare fiind facuta de Rex Tillerson,ExxonMobil. Presedintele-ales al CME, dom-nul Pierre Gadonneix, EdF, a moderatsesiunea de dupa-amiaza, ce a avut catema „Determinarea principalelor puncteslabe”, problema sigurantei fiind subiectulprincipal. Contributia domnului GeraldDoucet a constat in crearea unei viziunienergetice pozitive referitoare la angaja-

mentul companiilor energetice de a reduceemisiile de gaze cu efect de sera (obiectivulCME privind acceptabilitatea), impreuna cuaccesul la o cantitate minima de serviciienergetice comerciale pentru toate sectorulrezidential din intreaga lume (obiectivulCME privind accesibilitatea). WEF are caparteneri trei companii afiliate la CME(Vattenfall, Eskom si Bc Hydro), carelucreaza la doua proiecte privind accesulenergiei electrice in DR Congo si in Lesotho;CME s-a oferit sa le puna in aplicare, adau-gandu-le programului regional al CME siefortului E8. Insa, trebuie gasita finantarepentru aceste proiecte.

Factorii de decizie din domeniul energiei s-aualaturat celor din sectorul pentru motoare cuardere interna, pentru a discuta importantafolosirii imediate a biocombustibililor. Aceastaeste o preocupare majora pentru multe tari,care fac investitii in biocombustibili, pentrusectorul agricol puternic subventionat, ce

www.itsevents.ro

INSTITUTUL NAÞIONAL ROMÂN PENTRU

STUDIUL AMENAJÃRII ª I FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE

MEMBRU DEPLIN AL ROMÂNIEI LA EURELECTRIC

www.ire.ro

www.usiromania.ro

www.ingtravel.ro

www.ralcom.ro

www.idc.com

fost invitaţi să completeze un chestionarscurt þi să îþi aleagă un bec CFL (cuconsum redus de energie) pentru a-lîncerca acasă. Această ofertă s-a desfăþu-rat în paralel, timp de o săptămână, cuofertele speciale de becuri CFL din maga-zinele locale. Un alt element important alcampaniei a fost creþterea conþtientizăriienergiei în þcoli. SEI a trimis la MEMAnumeroase materiale educaţionale þijocuri, care au fost prezentate la þcoli dinîntregul comitat. De asemenea, þcolile aufost încurajate să întocmească o schemănumită „Walking Bus”. Primele dintreacestea au fost lansate oficial de cătreMinistrul de Stat Sile de Vera (Departa-mentul Educaţie þi Þtiinţă) în cadrul ZileiFără Maþini, având o acoperire mediafoarte mare.

Se poate repeta experienţa?

Săptămânile (sau zilele) conþtientizăriienergiei reprezintă un mijloc excelent de acâþtiga acoperirea mediaþi de a fixa atenţiacomunităţii asupra problemelor din dome-niul energiei. Ele se pot desfăþura oriunde,dar sunt necesare o minuţioasă planificare þicoordonare. De asemenea, este esenţială orelaţie bună cu televiziunea, radiourile þiziarele locale pentru a face publice eve-nimentele, iar participarea „celebrităţilor” þidemnitarilor locali va creþte acoperireamedia. Competiţiile ajută la mărirea numă-rului participanţilor la evenimente, în specialcând sunt oferite premii atractive din parteasponsorilor. De asemenea, este esenţial să

existe o comunicare foarte bună întreorganizaţiile de mediu din regiune þi cele dindomeniul energiei.

Rezultate

Publicitatea câþtigată de Săptămânaconþtientizării energiei a dus la o creþtereimportantă a cererilor de informaţiidespre eficienţa energetică þi energiileregenerabile. Această tendinţă a conti-nuat în săptămânile următoare. Promo-varea utilizării becurilor CFL în interiorulclădirilor a atras noi vizitatori la sediulMEMA. Doar 20% din participanţii lachestionarul referitor la energia folosităacasă au declarat că folosesc becuri cu unconsum scăzut de energie, înainte depromoţie. După campanie, mult maimulţi au ales să folosească aceste becuri.În urma campaniei Walking Bus, douăþcoli au luat imediat măsuri să introducăaceastă schemă, iar multe altele urmeazăsă facă acest lucru. Articolele din ziare þiinterviurile la radio au promovat ideile deeconomisire a energiei.

Întrecerile þi concursurile, care au oferitþansa de a câþtiga o călătorie cu balonul þio sobă) au avut de asemenea succes înrândul oamenilor. Săptămâna conþtienti-zării a permis agenţiilor locale cu respon-sabilităţi în domeniul energiei să intre înlegătură cu oameni de toate vârstele.Acestea i-au încurajat să aleagă cea maieficientă cale de energie, pentru a reduceconsumul de energie þi emisiile de carbondin întreaga ţară.




martie 2007


IINNFFOO PPoolliittiiccii eenneerrggeettiiccee pprroommoovvaatteeddee mmeemmbbrriiii CCNNRR--CCMMEE

Call Center ELECTRICA – un serviciu complex pentru clienţi

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redactie: Dan Ioan Gheorghiu, Nicolae Golovanov, Gheorghe Balan

Redactor Responsabil: Gheorghe Balan Machetare si redactare computerizata: Silvia Prundianu

Traducere: Violeta PeraEditare: Editura & Tipografia REMEMBER

Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56; Fax: 021/211 41 57E-mail: [email protected] ; Website: www.cnr-cme.ro

®

beneficiaza de piete nationale foarteprotejate. Nimeni nu cunoaste cu ade-varat pretul alimentelor, iar acest lucruva denatura costurile reale ale biocom-bustibililor. Construirea in fiecare tara aunei industrii de biocombustibili caresa intre in competitie cu domeniul ali-mentar si pamantul arabil nu se vadovedi foarte durabila. Biocombustibiliicare folosesc biomasa, pasunile si te-renurile necultivate, sunt mult maipromitatori. CME si WEF spera sa rea-lizeze impreuna un studiu de cercetarepe aceste subiecte in urmatorii doi ani.WEF si Consiliul Mondial de Afaceripentru o Dezvoltare Durabila- WBCSDlucreaza impreuna la ras-punsul G8 -Gleneagles privind schimbarea cli-matului. Acesta implica o serie de

companii din intregul spectru indus-trial (nu doar sectorul energetic), evi-dentiind riscul emisiilor de gaze cuefect de sera si noile oportunitati deafaceri, prin investitii in tehnologiilecurate de toate tipurile. Totusi, accen-tul principal cade asupra comertuluicu emisii care stabileste valoarea car-bonului la nivel global pana in 2020 sidupa aceea. Regimurile nationale siregionale existente de comert cuemisii s-ar putea aduna intr-un sis-tem mai global fara a fi nevoie sa serepete Protocolul de la Kyoto.Comisarul UE, de exemplu, a anuntatca statul California s-ar putea alaturasistemului de comert din UE. LaDavos a avut loc o dezbatere majorape acest subiect, aceasta putand fi

urmarita la inceputul lunii februariepe canalul BBC World Report. Domnul Gerald Doucet, SecretarulGeneral al CME, impreuna cu domnulPierre Gadonneix, viitorul Presedinteal CME, intentioneaza sa mareascaimplicarea CME in acest domeniu,astfel incat Consiliul Mondial alEnergiei sa fie reprezentantul sec-torului energetic, iar eforturile depusede CME sa fie recunoscute pe planinternational.

Multe din aceste subiecte vor fi dez-batute in cadrul Congresului Mondial alEnergiei de la Roma, din luna noiem-brie 2007, la care vor participa multifactori de decizie din domeniulenergiei.

ELECTRICA SA, în procesul permanent de moderniza-re þi adaptare la provocările secolului XXI, a înţeles cătimpul este una dintre cele mai importante resursepentru fiecare dintre noi. Din respect pentru timpulclienţilor săi, compania a introdus o modalitate moder-nă de comunicare cu clienţii - atractivă, uþor de utili-zat þi disponibilă oricând: serviciul Call Center.

Call Center-ul filialei ELECTRICA Muntenia Sud deser-veþte clienţii din municipiul Bucureþti þi judeţele Ilfovþi Giurgiu, asigurând: interfaţa cea mai rapidă princare se poate intra în contact cu ELECTRICA SA; acce-sul rapid la numărul de telefon 9636, pentru obţine-rea de informaţii privind: contractul de furnizare aenergiei electrice, factura de energie electrică, docu-mentele necesare obţinerii avizelor de racordare saude amplasament; accesul rapid la numărul de telefon9291, pentru comunicarea eventualelor probleme teh-nice: lipsa tensiunii de alimentare, defecţiuni în reţeleetc.

Sistemul oferă 24 de ore din 24, 7 zile din 7 un servi-ciu automat de informaţii audio, eficient þi accesibilprivind: tarifele în vigoare pentru energia electrică;tarifele practicate de furnizor pentru prestări servicii;programul Centrelor de Relaţii cu Clienţii; acte necesa-re încheierii/rezilierii de contracte; informaţii privindfacilităţile de plată; informaţii privind avizele de racor-

dare þi de amplasament; informaţii privind facilităţilede plată; adrese þi telefoane utile de la Sucursalele deDistribuţie þi Centrele de Relaţii cu Clienţii.

Modelul Call Center se implementează þi la filialeleELECTRICA Transilvania Nord (judeţele Cluj, Bihor,Maramureþ, Satu Mare, Bistriţa Năsăud þi Sălaj),ELECTRICA Transilvania Sud (judeţele Braþov, Sibiu,Alba, Mureþ, Harghita þi Covasna) þi ELECTRICAMuntenia Nord (judetele Prahova, Dâmboviţa,Vrancea, Buzău, Brăila þi Galaţi). În prezent în acestefiliale clienţii pot dialoga cu Electrica pe telefonul 929.

Proiectul Call Center este dezvoltat în corelare cu alteproiecte majore ale ELECTRICA: proiectul GIS(Geografical Information System) þi OPEN BDI (Bazade Date a Instalaţiilor), a căror realizare va presupuneo maximă eficienţă în determinarea zonelor afectatede deranjamentele în alimentarea cu energie electricăa clienţilor noþtri þi rezolvarea acestor deranjamenteîn timpul cel mai scurt.

Call Center-ul reprezintă unul dintre principalii vectoride comunicare cu clienţii astfel încât dezvoltareaacestuia, în vederea atingerii potenţialului său maxim,este una dintre priorităţile ELECTRICA, ca expresie apreocupării de a oferi clienţilor cele mai moderne þieficiente servicii.

Revista Mesagerul Energetic_65

Documents