Mesagerul energetic 160 martie 2015

ANUL XIV, NR. 160, martie 2015

®

ISSN: 2066 - 4974

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

EDITORIALSunt adevărate miturile actuale din sectorul energetic 2

Are the current myths in the energy sector true?

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIESInfluența politicii viitoare a UE Energie - Mediu asupra sistemului energetic polonez până în 2050 5

The influence of future EU Energy - Environment Policy on Polish energy sector by 2050

Calitatea energiei electrice și sursele regenerabile în piața de energie electrică din România 11

Electricity quality and renewable energy sources in the Romanian electricity market

Prezentarea proceselor specifice degradării generatorului de abur CANDU 15

The presentation of processes specific to CANDU steam generator degradation

Concepte de optimizare a exploatării zăcămintelor depletate de gaze naturale 22

Optimization concepts for the exploitation of natural gas depleted deposits

Scenarii energetice bazate pe huila din Valea Jiului 28

Energetic scenarios based on the pit coal in Jiu Valley

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Concluzii ale Forumului European Nuclear în domeniul Energiei - ENEF 2014 34

Conclusions of the European Nuclear Energy Forum - ENEF 2014

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITYInformații din „WEC INSIDE”, ianuarie 2015 36

„WEC INSIDE” News, January 2015

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITYComisia de Energetică a Academiei Române - perspective de colaborare cu CNR-CME 37

The Romanian Academy Energetic Commission - perspectives of collaboration with WEC - RNC

Conferința - Lansarea Raportului „Energy Trilemma 2014“, Sinteza evenimentului 39

The conference - „Energy Trilemma 2014“ Report Launch, Event Summary

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI |WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR Schimb de experiență la Centrala Nucleară de la Kozloduy 43

Exchange of experience at Kozloduy Nuclear Power Plant

INFO CNR-CMESecretariatul Executiv CNR-CME lansează un nou Serviciu pus ladispoziția companiilor din sectorul Energie din România – Calitatea de:PARTENER OFICIAL 47

Programul de manifestări științifice și expoziționale la nivel CNR-CME șiCME pe anul 2015 52

Editorial

1. Propuneri la cel de-al 22-leaCongres al Consiliului Mondialal Energiei

Unul dintre aspectele principale afost întrebarea dacă procesul nos -tru decizional este afectat de di fe ri -te declaraţii false care îm pie dicăefor turile guvernelor, prac tica in -dus trială, activităţile de investiţie,pre cum şi societatea ci vilă de acon strui un viitor e ner ge tic sus te -na bil în diferite regiuni ale lumii.Este posibilă realizarea unui o biec -tiv pe termen lung în in dus tria e -ner getică, în care in ves ti ţi i le vi i toa -re să fie planificate şi im ple men -tate ? Este necesar să se lu cre ze lasoluţii noi care pot fi a pli ca te în di -fe rite regiuni ale lumii pentru a în -de plini obiectivul unei energii ac ce -si bile, acceptabile şi sus te na bi le dinpunct de vedere al mediului ?

Christoph Frei, Secretar Generalal CME, a de cla rat următoarele încuvântul său la începutul Con gre -sului:“În momentul în care evaluăm re -zul tatele studiilor CME pentru toatere gi unile şi publicăm concluziile lor,este evident că, Congresul Mondialal Energiei din Korea este o acţiuneexact într-un moment crucial. Amdes coperit că există multe mituricare au un impact asupra sectoruluie nergetic, pe care am reuşit să lepu nem în evidenţă datorită ac ti vi tă -ții experţilor noștri din fiecare re gi -u ne. Congresul a devenit un loc

ide al pentru prezentarea re zul ta te -lor şi recomandărilor care ar puteaa juta ca suport la dezvoltarea e ner -gi ei sustenabile în avantajul tu turoroamenilor.”

Incertitudinile şi complexitatea pro -ble melor din toate regiunile lumiicresc într-un ritm accelerat. Re pre -zen tanţii industriei energiei din sec -torul public şi privat trebuie să iadecizii care îi vor inspira și pe alţii şica re vor permite dezvoltarea fo lo si -rii sustenabile a energiei pentrutoa te clasele sociale.

S-ar putea spune că s-a creat unnu măr substanţial de oportunităţipen tru asigurarea unui viitor e ner -ge tic. Pe de altă parte, rezultatelesu gerează că eforturile actuale nuau condus la îmbunătăţirea aş tep -ta tă cu privire la accesul la formeva riate de energie, securitate e ner -ge tică, accesibilitate economică şisus tenabilitate a mediului în toatere gi u ni le lumii.

Pentru a profita la maxim de be ne -fi ciile economice şi sociale fur ni zatede sursele de energie, tre buie sălu ăm măsuri percutante pen tru amo difica abordarea noas tră privindpro blemele legate de energie. Dupăcum a devenit deja o con cluzie nor -ma lă, modelul uzual de tran zac ţi o -na re nu este eficient şi dis tor si o -nea ză piaţa de energie în mul teregiuni. Atenţia ar trebui să fie mu -ta tă de la soluţii mari, u ni ver sale, la

evaluarea contextelor re gionale şinaţionale şi diferenţiate dis tinct înfuncţie de aşteptările utilizatorilor.

Datorită schimbărilor constante deor din politic şi economic în fiecarere giune în parte, trebuie să ac cep -tăm această nouă realitate globalăşi să definim standardele avansatede performanţă pentru economiilenaţionale.

2. Mituri care afectează opiniare prezentanţilor sectoruluiener getic

Miturile care au fost contestate in -clud presupunerea că cererea de e -ner gie la nivel mondial nu va creş tedatorită dezvoltării tehnologiilor şia proceselor folosite în sectorul e -nergetic. Realitatea este că ce re reade energie va continua să creas căşi se va dubla până în anul 2050.Deşi va avea loc reducerea pon deriie nergiei generată din com bus tibilifo sili, utilizarea acestora va cu noaş -te o creştere până la a pro xi ma tiv1500 Mtoe total înainte de anul2020.

Cererea va fi în principal de ter mi -na tă de dezvoltarea economică înţă rile din afara OECD. ConsiliulMondial al Energiei fo lo seş te aşa-zisele scenarii JAZZ şi SYMPHONYîn studiile sale, care ser vesc lacompararea diferitelor a bor dăripentru progresele viitoare îndomeniul energetic. În timp ce sce -

Sunt adevărate miturile actuale din sectorul e ner ge tic ? *) Prof. Ing. František Janiček PhD., Ing. Anton Cerman, Ing. Juraj Kubica PhD. -Universitatea de Tehnologie din Slovacia, Facultatea de Inginerie Electrică şi ŞtiinţaCalculatoarelor

The paper presents new findings that have contributed to a better understanding of future developments in

the energy sector until 2050. Recent studies show that customary notions of the state in the energy industry

are mistaken. The main idea of this contribution is to present facts and explain the real situation in the most

important areas of the energy industry and also to highlight the current situation in the development of

sustainable energy in Europe and Slovakia.

*) Preluare din Anuarul de Energie din Slovacia, 2014

2 martie 2015

nariul JAZZ se concentrează pe so -luţii individuale în cadrul ţărilor in -dividuale şi o preferinţă pentru de -ciziile be ne fi ce din punct de ve de reeconomic, sce nariul SYM PHO NYoferă soluţii u zuale la probleme dincadrul unor u nităţi mai mari, și pu -ne ac cent pe achiziţia de energiedin sur se regenerabile şi pe mediu.

Un alt mit se referă la faptul dacăe xistă o ameninţare iminentă a lip -sei de combustibili fosili. Din per -spec tiva cercetărilor recente nuexistă niciun risc al lipsei de com -bus tibili fosili. Descoperirea de noisur se şi crearea de noi tehnologiiper mit folosirea surselor de petrolne convenţional, de gaz natural şicreş terea productivităţii câmpurilore xistente. Aceste noi rezultate mul -ti plică resursele actuale dis ponibilede combustibil fosil cu fac torul 4 şiten dinţa va continua. Studiile efec -tuate au pus în evidență faptul cărata de epuizare a două re surseimportante de energie şi pe trolulbrut şi ga zul natural. Se cunoaștecă e puizarea a ces to ra nu va avealoc în perioada ur mă toa re la nivelmondial chiar şi cu re zerveleactuale şi cu utilizarea actuală.

Serioasă este în special problemada că creşterea cererii de energie vafi satisfăcută complet cu noi sursede energie curată. Analizele indicăfap tul că deşi există creşteri sem ni -fi cative în cota relativă a energieidin surse regenerabile, de la 15 %actual până la 20-30% în 2050, înacelași timp va fi un declin de doar5 procente în folosirea com bus -tibilor fosili în scenariul op ti mist, şio creștere cu 55% în cazul ce lui maisumbru scenariu.

Ne confruntăm în permanență cupro blema privind încălzirea globalăcu o întrebare extremă: ”Este po si -bi lă reducerea emisiilor de gaze cuefect de seră la nivel global cu 50%pâ nă în 2050 ?” Aşa cum s-a de -mon strat prin analiza curentă a re -zul tatelor conform Scenariilor pri -vind Energia la nivel Mondial, chiarşi în cel mai bun caz ne vom con -frun ta cu o creştere aproape dublăa nivelului emisiilor de gaze cuefect de seră la nivel mondial înanul 2050 comparativ cu situaţia pe

ca re ne-am dori-o şi pe care ne-amlu at angajamentul de a o îndeplini.În cel mai rău caz ar putea duce lao creştere de 4 ori a gazelor cuefect de seră pe planeta noastră.Emi siile de CO2 eliberate în at mos -fe ră vor crește în ciuda creşteriiinvestiţiilor în sur sele regenerabilede energie. Mo tivul creşterii este înprincipal dez voltarea economicărapidă a ţă ri lor din sud estul Asiei.

Nu putem să nu luăm în con si de ra -re modelele actuale de afaceri şi îna celaşi timp să nu răspundem la în -tre barea dacă modelele de piaţăpen tru economiile individuale peplan re gi o nal şi naţional sunt a dec -va te pen tru noi. Pieţele de energiede vin din ce în ce mai complexe da -to rită schim bărilor rapide în po li ti ci -le ener getice, în inovaţiile teh no lo -gi ce, în transparența pieţei şi în aş -tep tările utilizatorilor. Modelele depia ţă şi condiţiile de business nusunt actualmente capabile să facăfa ţă ratelor în creştere ale teh no lo -gi ilor surselor regenerabile, sis te -me lor distribuite şi arhitecturii in -for maţionale în dezvoltare.

Întrebarea este dacă programeleac tuale pot oferi un acces universalla energie în următorii 10 - 15 ani.Aşa cum este evident din per spec ti -va economiei Slovaciei, pa nourilefo toelectrice cât şi alte sur se re ge -ne rabile de energie au de venit uncoş mar pentru e co no mie. Putemspu ne că accesul u ni ver sal este de -par te de a deveni o re alitate. Chiarşi când luăm în con si derare pro gre -sul în ceea ce pri veș te accesul laener gie şi pro gra me le continue îm -bu nătăţite ca re duc la o reducere asă răciei ener ge ti ce, concluziile ob ţi -nu te arată că dat fiind tendinţeleac tuale la nivel mondial în jur de 1mi liard de oameni nu vor avea ac -ces la energie în anul 2030 şi prog -no zele pentru anul 2050, încă îndis cuţie, indică aproximativ 530 mi -lioane de oameni fără acces laener gie.

3. Trilema energiei

Conceptul de trilema energiei estecel mai des folosit pentru a exprimae chilibrul dintre securitate e ner ge -ti că, impact social şi mediu. Aceşti

trei parametri sunt prezentaţi decă tre Consiliul Mondial al Energieica aspecte conflictuale ale pro du ce -rii de energie şi servesc la com pa -ra rea sustenabilităţii energetice ațărilor pe plan regional și mondial

4. Trilema energiei în Europa

Majoritatea ţărilor europene suntde pendente de importurile de com -bus tibili fosili, și totuşi sunt încă ca -pa bile de a-şi asigura securitateaener getică da torită diversificării su -fi ciente a sur selor de aprovizionareîn anii precedenţi şi de o ri en tareasec torului energetic către sur serege nerabile de energie. Cu toateacestea, odată cu conectarea ma -sivă la sistemul de energie e lec tri -că, la care am fost martori în aniire cenţi, acestea au adus multepun cte negative din punct de ve de -re economic şi tehnic. În Europa,47 % din energia electrică este pro -du să folosind tehnologii cu emisiiscă zute de carbon sau fără carbon.Ac ce sul la energia electrică înEuropa, un de virtual întreaga po pu -la ţie a regiunii are acces la aceasta,poa te fi evaluat ca fi ind foarte bun.

Accesul este, cu toate acestea, pu -ter nic le gat de preţul materiilor pri -me din care este produsă energiae lectrică şi prin ur ma re tranziţia lasur sele regenerabile de e nergie es -te un pas către independenţa e ner -getică. Tranziţia economiei la sur -se le regenerabile de energie esteun pro ces foarte costisitor. Ţă ri le încurs de dez voltare, care nu îşi potper mite in ves ti ţii mari în e ner giadin surse re ge ne ra bi le nu pot scăpasau nu îşi pot limita de pen den ţa lorde creșterea preţurilor la ma teriilepri me pe pieţele globale. Acest lu -cru va adânci diferenţele dintre ţă -ri le vest europene, care au pu tutîn vesti în no ile tehnologii și au re -dus ni ve lul emisiilor şi res tulEuropei, acolo unde e misiile aucres cut recent, în special e mi si i lede CO2 .

Inițiativa europeană de reducere ae mi si ilor cu 80% până în 2050 esteunul din tre paşii către obţinereaunei dez vol tări sustenabile.

O decarbonare aproape completăva fi ne cesară în energie, în

martie 2015 3

4 martie 2015

transportul rutier şi în sec torul deconstrucţii pentru a îndeplini țin ta pânăîn 2050. Aceasta, poate fi ob ţi nută princreşterea eficienţei pro ce se lor, prinintermediul tehnologiei de cap ta re acarbonului, prin folosirea a u to mo bi lelorelectrice cu celule de combustibil întransport şi a pompelor de căldură însec torul de construcţii.

5. Concluzii

Trebuie subliniat faptul că mediul e ner -ge tic devine din ce în ce mai complex şiin terconectat nu numai cu celelalte sec -toa re ci şi cu regiunile lumii. Aspirațiilela nivel mondial în ceea ce priveşte se -cu ritatea energetică, accesul la energie,să răcia energetică şi sustenabilitateame diului sunt sortite eşecului dacă nusunt luate măsuri prompte completepen tru transformarea sistemului e ner -ge tic. Este evident faptul că este nevoiesă rezolvăm câteva probleme im por tan -te pentru un mai bun viitor energetic. Avem nevoie de o legislaţie solidă, pre -

dic tibilă şi transparentă care să nu dis -tor sioneze piaţa de energie. Preţul re -gle mentat, subvenţiile, barierele la tran -zac ționare şi ţintele fixe pentru fi e ca reteh nologie distorsionează piaţa şi potavea consecinţe care nu sunt dorite, şiprin urmare decidenţii politici ar trebuisă le folosească doar ocazional şi în moddeliberat.

Avem nevoie de investiţii semnificativepen tru cercetarea şi dezvoltarea de teh -no logii şi posibilitatea de a folosi acestetehnologii inovatoare, precum stocareae nergiei şi sistemele pentru captarea,sto carea şi reutilizarea carbonului CCS.Analiza CME arată faptul că ţinta de 450particule CO2 la un million de particulede aer nu poate fi realizată fă ră teh no lo -gia CCS. Este necesar prin urmare săavem un cadru politic şi in stituţional clarcare să promoveze in ves tiţiile în aceastăteh nologie şi in clu de rea sa în planuri şistrategii pentru re du cerea emisiilor decarbon. n

www.tractebel-engineering-gdfsuez.com

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe Bălan

Membri: Dr. ing. Iulian Iancu, Prof. dr. ing. Nicolae Vasile, Prof. dr. ing. George Darie,

Prof. dr. ing. Mircea Eremia, Cerc. şt. mat. Magdalena Cuciureanu

Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Anton Vlădescu, Cons. Elena Ratcu,

Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. Ing. Vasile Rugină, Dr. Ing. Alexandru Pătruți

Referent layout: ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa Durãu

Tehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo Production

Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56;

E-mail: [email protected]; [email protected]

Website: www.cnr-cme.ro

®

*Notă:toate drepturile asupra acestei publicaţii sunt rezervate Asociaţiei CNR-CME. Oricereproducere, integrală sau parţială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute înpaginile publicaţiei se poate face numai cu aprobarea Asociaţiei. Opiniile exprimate înarticolele publicate în Buletinul Informativ aparţin autorilor.

martie 2015 5

The influence of future EU Energy - Environment Policyon Polish energy sector by 2050 *) Gawlik Lidia, Mokrzycki Eugeniusz - Mineral and Energy Economy ResearchInstitute of the Polish Academy of Sciences

The article presents the results of studies aimed to show the possible directions of development of Polishenergy sector by 2050 in relation to the European Union climate policy. Future plans of the European Union toimpose the indicative targets on the member states will have an impact on the optimal directions ofdevelopment of the energy sector in Poland. The most important is that thethe EU’s policy will influence on thepossibility of using domestic energy resources: hard coal and lignite. This policy will also impact theprofitability of development of the gas sector and nuclear power. The results of the optimization of the energy sector under conditions of low and high prices of CO

2emission

allowances were discussed in details. The high price of CO2

emission allowances, similar to those expected in

Roadmap 2050, will eliminate the Polish coal from the fuel structure of the energy sector. To prevent this, thedevelopment of CCS technology is needed. It has been found that the gas energy, which has the potential incase of low gas prices (successful production from shale formations), is an alternative to nuclear power. It has also been shown that excessively high indicative targets for RES will result in increased electricityproduction costs and high capital expenditures for the development of new capacities in the energy sector.

Politici energetice

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014 (Premiul II - Secțiunea 1)

Introduction

One of the key priorities of EU e ner -gy policy is to reduce carbon di o -xide emissions from the energysec tor. As power engineering inPoland is based mainly on hard coaland lignite, appropriate actionsneeds to be taken to meet thesecha llenges. The most importanttasks, considered to be effective inPolish conditions, include: in crea -sing the efficiency of electricity ge -ne ration from solid primary energysour ces, development of carbon se -ques tration, wider use of renewablee nergy sources (particularly windand solar energy) and the de ve lop -ment of nuclear power.

Poland, with significant resourceshard coal and lignite, belongs to theEU countries characterized by oneof the highest rates of energy se cu -ri ty. Despite this fact, selection ofthe country’s energy developmentstra tegy until 2050 is not clear. Thisis due to:

● the EU decarbonisation energypo licy, included in the EnergyRoadmap 2050 (EC 2011), a ssu -

ming to reduce CO2 emissions by95% in 2050 compared to the baseyear (thus virtually eliminating coalas an energy source),

● low price level for CO2 emissionsa llowances, which is now less than10 Euro / Mg (EUA) and 0.5 Euro /Mg (CER) (CIRE 2014). Given thecost of CO2 separation from flue ga -ses in the range between 30 and 70Euro / Mg (Markewitz et al. 2012)the effective development of theCCS technologies is therefore li mi -ted,

● rapid development power ge ne ra -tion from coal in Asian countries,es pecially China and India (Grud -zin ski 2013, Lorenz 2013). As a re -sult, the efforts to reduce e mi ssionsin Europe do not provide the ex pec -ted results on a global scale.

Global energy markets are re luc -tant to adapt to the re co mmen da -tions of the European Union on cli -mate protection. The directions ofde velopment of the energy sectorin the individual countries resultpri marily from economic reasons.

The Polish government is currentlyde veloping the document, the pur -pose of which is to establish a long-term national energy policy. Thecu rrent document „Polish EnergyPo licy until 2030” has largely be -come obsolete due to the influenceof many factors; most important ofwhich are the result of long-termplans of the European Union on thefun ctioning of the climate package.The paper presents several sce na ri -os for the use of hard coal and lig -nite by 2050. The results of thesesce narios can provide indicationsfor the development of a new e ner -gy policy by 2050, based on the useof domestic energy sources.

Research, methodology, andassum ptions made

To support the decision-makingpro cess, a number of research sce -na rios have been developed.The analyzes used the method ofma thematical modeling, using mo -dels implemented on computingplat forms, dedicated to the analysisof fuel and energy systems (Gawliked. 2013).

The applied model was selecting the electricity ge ne ra -tion technologies so as to be able to produce the re qui -red amount of energy covering the anticipated de -mand. The choice was aimed at minimizing the totalsystem costs over the entire analyzed period – that isby 2050 – taking into account the selected restrictions.The energy technologies standing behind the selectionapplied to all fossil fuels, both with and without CCSand renewable energy sources.

The level of investment outlays required for thesetech nologies was determined on the basis of the de -tailed literature research. The operating costs brokendown into fixed and variable costs of operation of newge nerating units have also been determined. The costsof liquidation were taken into account. An importantele ment is the net efficiency of the unit, the lifespan ofthe technology and its emissivity.The cost of fuel used to produce electricity and heat isa nother important element in addition to technologycosts, so the price forecasts for all fuels by 2050 werege nerated. The results of these forecasts are shown inFig. 1.

The forecast of electricity demand has also been de ve -loped. Although the forecast is multivariate, this paperpre sents only the analysis concerning the referencesce nario, which implies an increase in demand frombase line (2011 year) amounting 122 TWh to 204 TWhin 2050 (Table 1).

The analysis takes into account the need to replace thecurrently operating outdated and worn out powerplants, which results in much higher investment needsthan arising only from an increase in demand for e lec -tri city by 2050.It was assumed that the availability of hard coal andlig nite will be determined by capabilities and de ve lop -ment plans of these sectors. Maximum supply of coal isin cluded in Table 2.Lower energy demand will mean the need to revise thede velopment plans of mining industries. In the case of

hard coal – coal produced that will not be used in e ner -gy sector should find a buyer on the national market(in other sectors of economy) or be exported. If thesu pply is too high, the development plans of coal mi -ning should also be verified. In the case of lignite,which sole recipient is energy sector, the supply shouldco rrespond to the energy demand.

The various options regarding the possibility of bui l -ding nuclear power in Poland were also assumed.Some analyses investigated the effect of the de ve lop -ment of shale gas production in Poland on the po ssi bi -li ty of use of gas in power generation. Possible sce na ri -os of achieving commercial maturity by CCS tech no lo -gies have also been determined. This has been done inor der to explore how this element will affect the use ofcoal in the energy sector.

Assumptions regarding future EU policy onclimate protection

Pretending to become a world leader in efforts to limitcli mate change, the European Union imposes o bli ga -tions on the member states, the implementation ofwhich is – for the time being – valid by 2020. Further,long-term plans in this regard were included in theEnergy Roadmap 2050 (EC 2011). EuropeanCommission’s proposals on the targets of the energyand climate policy for 2030 are currently at the stageof discussion. The EC proposed, inter alia, to reduceCO2 emissions by 40 percent compared to 1990, 27per cent share of renewable energy sources (RES) inelec tricity production for the whole EU and the reformof the Emissions Trading Scheme (ETS), assuming thepo ssibility of the Commission’s interference in the mar -ket mechanism.

Decisions on the level and direction of these co mmit -ments are not yet known, but un doub ted ly, when buil -ding a national strategy for the de ve lop ment of theener gy system possible decisions in this matter shouldbe taken into account. Two essential ele ments of theEU climate policy, which will have a sig nificant impacton the possible direction of de ve lop ment of the energysec tor in Poland and the costs that the country willhave to incur, include the amount of allowable CO2

emi ssions and mandatory levels of re ne wa ble energyin the final consumption of electricity.

The two price evolution scenarios for CO2 emissionallowances were developed (Fig. 2).

The HIGH option assumes the formation of these pri -ces postulated in the Current Policy Initiatives scenariopre sented by Roadmap 2050 (EC 2011), while the REFis a scenario of moderate growth.

Fig. 1 The forecasts of possible fuel prices in the pro duc tion of electricity by 2050

(constant prices for 2011)

Scenario 2011 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 REF 122 127 140 150 162 174 186 197 204

Table 1. The demand for electric energy by 2050, TWh

Fuel 2011 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 Steam coal 64 73 74 79 73 70 65 48 44 Lignite 60 62 66 79 83 86 62 52 50

Table 2. The maximum possible supply of steam coal and lignite, M Mg

6 martie 2015

The three scenarios of development of the requiredobli gations regarding the production of electricity fromre newable sources were assumed (Fig 3).

The presented values resulting from the RES Directivewere converted (for application reasons – resultingfrom the structure of the model used) into shares ofelec tricity from RES in the net electricity consumption.

The LOW scenario assumes that reaching the in di ca -tive targets set out in the RES directive in 2020 will notraise them, which means that a further increase intheir utilization will take place under conditions of freecom petition with other energy sources (without de di -ca ted support systems). The general objective, i.e. toachieve 19.13% share of electricity from RES in grossfinal energy consumption in 2020, which translates to23% share of renewable energy sources in net finalenergy consumption – will remain at the same leveluntil 2050.

The REF scenario – assumes a moderate increase in in -di cative targets from 23% in 2020 to 35% in 2050.TheHIGH scenario – represents the EU initiative on in -creased use of renewable energy. The indicative tar -gets for 2050 will be significantly increased, reaching a50% share of renewable energy in net final electricityconsumption.

The impact of the price level of CO2 emissionallowances

The results of optimization of the fuel structure areshown by comparing pairs of scenarios, which – intheir assumptions – differed only in the level of pricesof CO2 emission allowances.

The first such pair is SC1 and SC2. Both scenariosassumed:● referential level of the requirements concerningener gy from renewable sources (the REF scenario – asin Fig.3),● identical supply of coal and fuel,● the possibility of building three nuclear power units –1.5 GW each in the years 2025, 2030 and 2035, a llo -wing the model to choose nuclear power among manyother technologies on the basis of cost optimization, ● lack of development of gas production from shalefor mations in Poland,● achievement of commercial maturity (and thus thee ffective application) of CCS technology starting from2035.

The only difference in the assumptions is related to theprices of CO2 emission allowances: ● The SC1 scenario assumes a moderate increase inthese prices (the REF scenario – as in Fig. 2); ● The SC2 scenario assumes a high increase in theseprices (the HIGH scenario – as in Fig. 2).

The second pair of the analyzed scenarios is the SC3and SC4 assuming the development of gas from shalefor mations in Poland, which will be reflected in agreater supply of gas for power generation and itslower price. The SC3 corresponds to a moderateincrease in prices of CO2 emission allowances and theSC4 - high increase in these prices. Other assumptionsare the same as in the previous couple of scenarios. The results obtained by the model optimizing the de -ve lopment of the energy sector under conditions of mi -ni mizing the discounted system costs are presentedbelow.

Table 3 shows the results of modeling for the in sta lla -tion of new capacities (energy sector) broken downinto fuels. To meet the demand for electricity, the po -wer sector needs to build about 62 GW of new ca pa ci -ties. All scenarios assume a significant development ofenergy sector based on renewable energy sources,which results from the indicative targets on the use ofRES. Given the low prices of CO2 emission allowancesand the lack of development of gas production fromshale deposits (SC1), the most effective solution tomeet the demand for electricity is the development ofabout 12 GW power engineering based on hard coal,6.8 GW based on lignite and 7.3 GW based on im por -ted gas. If there was a development of the domesticgas production (SC3), the optimum would be to build a0.6 GW more gas power plants and CHP plants.

0

50

100

150

200

250

2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050

Price of CO

2 allowances,

PLN'2011

Year

REF

HIGH

Fig. 2. Analyzed price scenarios for CO

2emission allowances

Fig. 3. Analyzed scenarios of development of the required share of electricity from RES

in net final electricity consumption, %

martie 2015 7

The high increase in prices of CO2 allowances, analyzedin the SC2 scenario, is the reason why the constructionof two nuclear power units, 1.5 GW each, in the years2030 and 2035 (while limiting gas power industry) isthe optimal solution. In the initial period of the a na ly -sis, hard coal fired power plants will be developed, andfrom 2030 year on – when CCS technology achievesco mmercial maturity – this technology will be a cost-effec tive solution in power industry based on hardcoal. Then – from 2045 year on, lignite fired IGCCplants with CCS technology should also be developed.

If gas prices – thanks to the development of domesticproduction – were lower, than, given the high prices ofCO2 emission allowances (SC4), power engineeringbased on natural gas would be the best solution. Tomeet the demand for electricity, there would be a needfor gas fired units with a capacity of 16.6 GW, whichwould be cheaper than developing nuclear power. Gaswill – to a large extent – replace hard coal. Meanwhile,lignite power production – thanks to CCS technology –

could still be developing.The demand for primaryenergy sources (hard coal, lignite, natural gas, fuel oilsand nuclear fuel), in different scenarios are shown inthe Figures 4 – 7. Other fuels for power engineering system required tocover the domestic demand for electricity and heatwere not shown in the figures 4 – 7 in order to makethe drawings more readable. These include: biomass,bi ogas, wind, sun and water. The level of demand forthese energy sources results from the level of in di ca -tive targets for RES adopted in the model (REF level –as in Fig. 3). It should be noted that this demandshould ensure the fun ctioning of the whole energysector – both the new and currently operating unitsuntil their de co mmi ssio ning.

Installation of new capacities in the energy sector,arising from the need to cover the projected electricity

Fuel/technology

SC1 SC2 SC3 SC4 CO2 - REF CO2 HIGH CO2 REF CO2 HIGH

Shale gas development NO Shale gas development YES Hard coal 12.0 3.6 11.9 3.6 Hard coal + CCS 0.0 9.8 0.0 0.0 Lignite 6.8 0.0 6.8 0.0 Lignite IGCC + CCS 0.0 6.2 0.0 6.4 Natural gas 7.3 3.4 7.9 16.6 Nuclear power 0.0 3.0 0.0 0.0 Hydropower 0.3 0.3 0.3 0.2 Biomass 2.9 3.3 2.9 3.3 Biogas 1.2 1.3 1.2 1.3 Wind power 21.8 21.8 21.8 21.9 Solar power 9.6 9.6 9.6 9.6 Table 3. Installation of new capacities in the years

2015 – 2050 under conditions of the analyzedscenarios

Fig. 4. The demand of the fuel and energy sector forfossil fuels in the SC1 scenario, PJ



Fig 7. The demand of the fuel and energy sector forfossil fuels in the SC4 scenario, PJ

Fig. 8. Capital expenditures required for thenecessary investments in the energy sector –

comparison of scenarios

8 martie 2015

de mand, taking into account the withdrawal of old,fully depreciated and obsolete units, require incurringhuge investment outlays. Depending on the price levelof CO2 emission allowances and the resulting optimala daptation of the fuel structure of the power ge ne ra -tion, these costs are represented by the values shownin Figure 8.

The highest total capital expenditures required to bein curred in the years 2015 – 2050 to achieve the tar -get fuel structure are required in the SC2 scenario, andare almost 462 billion PLN, which results from highcosts for the construction of nuclear units, the lowest:332 billion PLN are required in the SC1 scenario, po ssi -ble to implement in case of a moderate increase in pri -ces of CO2 emission allowances.

The SC3 and SC4 scenarios in the period between2015 and 2050 require expenditures amounting to 335billion PLN, and 347, respectively. Given the highprices of CO2 emission allowances, opening up o ppor -tu nities for the use of gas in power generation thanksto shale gas extraction reduces the necessary capitalex penditures by nearly 116 billion PLN.

As a result of changes in the structure of electricity ge -ne ration, changes in fuel prices and changes in thecosts associated with the EU ETS – the costs ofgenerating electricity by 2050 will change. The de ve -lop ment of these costs in different scenarios is shownin Fig. 9.

By 2020, these costs will increase to a level of 243PLN/MWh in all scenarios, and then – in the moderategrowth scenarios (SC1, SC3) – to about 258 PLN/MWhin 2050, while the high increase in the price of CO2

allo wances will translate into increased costs of e lec tri -ci ty generation. In case of implementation of nuclearpower (scenario SC2), these costs will exceed 300PLN/MWh already in 2035 and will remain at a com pa -ra ble level in the following years, reaching 302PLN/MWh in 2050. However, in case of implementationof gas power industry (scenario SC4) the rate ofincrease in the costs of electricity generation will beslo wer. Still, the costs by 2050 will be higher (305PLN/MWh).

The impact of the required share of electricityfrom RES

Assessment of the impact of the EU indicative targetsfor renewable energy has been examined by com pa -ring the scenario SC2 (high increase in prices of CO2

emission allowances) with two scenarios differentiatingthe indicative targets according to the variantspresented in Fig. 3.

Additional scenarios were considered: SC5 – assumingthe rise in share of electricity in net final consumptionof electricity up to 50% by 2050 and SC6 – assumingthat after reaching the indicative targets in 2020 theEU will not impose new obligations, and the indicativetarget of 23% of the share will remain as a valid forPoland by 2050.

Table 4 shows the result of optimization of these threescenarios.

The high level of prices for emission allowances standsbehind the profitability of the construction of two nu -cle ar power plants (total 3 GW), regardless of the levelof indicative targets for renewable energy sources.As the indicative targets for RES increase, the model,optimizing the structure of electricity production, in -crea singly eliminates energy investments in hard coaland lignite with CCS technology.

The required level of renewable energy enforces theconstruction of wind farms and photovoltaic cells. TheSC5 scenario (high indicative target) requires buildingalso offshore wind farms to obtain the required shareof energy from renewable sources.

The share of new capacities based on renewableenergy sources in the period 2015 – 2050 in allrequired investments in the energy sector is:● in the SC6 scenario (low indicator) – 52.4%,● in the SC2 scenario (referential indicator) – 58.2%,● in the SC5 scenario (high indicator) – 71.6%.

Fig. 9. The total costs of electricity generation in theSC1 - SC4 scenarios in the years 2015 – 2050

Fuel/technology

SC6 SC2 SC5 RES LOW RES REF RES HIGH

Hard coal 3.6 3.6 3.6 Hard coal + CCS 10.9 9.8 7.9 Lignite IGCC + CCS 6.4 6.2 3.1 Natural gas 3.6 3.4 3.4 Nuclear 3.0 3.0 3.0 Hydro 0.1 0.3 0.3 Biomass 3.3 3.3 4.0 Biogas 1.3 1.3 2.0 Wind 21.0 21.8 25.1 Solar 4.5 9.6 21.5 Table 4. Installation of new capacities in the years2015 - 2050 according to the level of required RES

indicative targets

Scenario Item 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 SC6 RES-LOW

Required share 15.00 23.00 23.00 23.00 23.00 23.00 23.00 23.00 Obtained share 15.00 23.00 25.81 31.13 30.42 29.14 28.75 31.14

SC2 RES-REF


SC5 RES-HIGH


Table 5. The obtained share of electricity from RES innet final energy consumption of electricity in differentscenarios against the established indicative targets

for each year

martie 2015 9

10 martie 2015

The obtained share of electricity from RES in net finale nergy consumption of electricity is presented in Table5.In the SC6 scenario - where indicative targets for RESafter 2020 were not raised – the resulting share ofelec tricity from RES was higher than the imposed in di -ca tive targets. In the SC2 and SC3 scenarios, thisapplies only to the period between 2025 and 2030.

This means that the technologies selected by themodel are economically competitive when compared totech nologies based on fossil fuels. Thus, the shares ofe nergy from renewable sources obtained in the SC6sce nario are optimal– higher indicative targets forcethe development of renewable energy despite its e co -no mic immaturity and uncompetitive costs. Forcing toohigh indicative targets for RES increases the in ves t -ment outlays necessary for the installation of new ca -pa cities – ranging from 446 billion PLN in the SC6scenario to 463 billion PLN in the SC2 scenario andalmost 510 billion PLN in the SC5 scenario.

The increase in indicative targets for RES over a rea so -na ble level will lead to increased costs of electricity ge -ne ration (Fig. 10)

Conclusions

The need for the long term climate protection declaredby the European Union is an undeniable need forsustainable development on a global scale. However, itshould be considered whether the targets are the bestsolution.The presented scenario studies show that imposinghigh indicative targets for RES is irrational, because:● it is necessary to incur very high investment outlaysfor the development of renewable energy,● it causes a very high increase in the costs of e lec tri -ci ty generation, ● it limits the ability to use domestic resources of hardcoal and lignite, which, in the case of development ofCCS technology, would allow achieving a good effect interms of CO2 reduction at significantly lowerexpenditures and lower costs of electricity generation.

● it leaves uncertainty regarding the possible use ofna tural gas from shale formations in power generation(in case of their documentation and exploitation),● af ter 2025 some technologies based on renewableener gy sources will be able to compete with otherenergy technologies, so their share in electricity pro -duc tion will increase, even though their increase willno longer be imposed.Imposing high prices of CO2 allowances will result inincreased costs of electricity generation, thereby re du -cing the competitiveness of the domestic economy andfor cing expensive investments. Given the low level ofprices of CO2 emission allowances (SC1, SC3) theener gy sector will be largely relay on domestic hardcoal and lignite. When it comes to the scenarios a ssu -ming a high increase in allowance prices (the SC2 andSC4 scenarios), the use of coal is conditioned by thede velopment of CCS technology.

It is worth mentioning that the nuclear power canbecome an effective solution if the domestic gas pro -duc tion from shale formations will not be developed.

The production of natural gas from domestic sourceswill make nuclear power less attractive.

The presented scenarios show that the new Polishenergy policy requires important decisions of the go -vern ment, which will determine the direction of theener gy sector for many years. The work was carried out in the framework of thestatutory research of the Mineral and Energy EconomyResearch Institute.

References[1] CIRE 2014. CO2 emissions trading (Handelemisjami CO

2). CIRE. Available at : http : // www. cire .pl/

handelemisjamiCO2/odcinki.html [2] EC 2011. Communication from the Commission tothe European Parliament, the Council, the Economicand Social Committee and the Committee of theRegions. Energy Roadmap 2050, COM(2011) 885 final.European Commission (EC). [Online] Available at:http : // eurex . europa . eu / Lex Uri Serv . do ? uri = COM :2011 :0885:FIN:FIN:PDF [3] Gawlik, L. (ed) 2013. Coal for Polish energy sectorin 2050 perspective – scenario analysis. Mining Cham -ber of Industry and Commerce, Katowice, 300 p. (inPo lish). [Online] Available at:www.giph.com.pl/attachements/article/278/Wegiel_dla_polskiej_energetyki_2050_GIPH_MINPAN.pdf [4] Grudzinski, Z. 2013. Competitiveness of fuels foepower generation. Polityka Energetyczna – EnergyPolicy Journal 16(4), 87-105. (in Polish)[5] Lorenz, U 2013. Thermal coal in the world – thesituation in 2012 and outlook. Polityka Energetyczna –Energy Policy Journal, 16( 4) 107-123 (in Polish).[6]Markewitz P. et al. 2011. Worldwide innovations inthe development of carbon capture technologies andthe utilization of CO2. Energy and EnvironmentScience, 5 7281-7305. n

Fig.10. The total costs of electricity generation in theanalyzed scenarios – depending on the level of

indicative targets for RES in the years 2015 - 2050

martie 2015 11

Calitatea energiei electrice și sursele regenerabile înpiața de energie electrică din România *) Carmen Stănescu, Doina Ilişiu, Compania Transelectrica, Petru Postolache,Universitatea Politehnica București, Dorel Stănescu, Filiala Distribuție Transilvania SudBrașov, Dan Apetrei, Adela Vintea, Elsaco Energie

Romanian Power Grid Company “Transelectrica” is the Transmission System Operator(TSO) and the meteringoperator for the wholesale electricity market. The largest Distribution System Operator (DSO) in Romania isalso the metering operator for the regional electricity market. The first part of the paper presents the features of Power Quality Monitoring System(PQMS) of Transelectricainstalled in the Common Coupling Points(CCPs) and PQ strategy of acceptance testing of wind and solar powergeneration, assuring the secure connection.The second part of the paper presents the evolution of PQMS for the different DSO. The permanent monitoringsystem for power quality at DSO voltage level was extended and all new distributed power plants areequipped with such a dedicated instrument.The third part of the paper presents the data mining family techniques investigated on the PQMS database tohelp easing the process of information extraction from the data. The analysis of the query process lead toknowledge gathering, and events anticipation. The final part contains conclusions, recommendations and the next steps in the power quality nationalstrategy, in order to reduce the power losses in the electrical power system, to limit the perturbations and toguarantee the quality level of services for all the customers.


Energia electrică solară șiCENEL la OTS

În ultimii trei ani Transelectrica adez voltat un SMCENEL careinclude sta ții electrice ale OTS,ODS și de di cate racordării surselorre ge ne ra bile, vezi figura 1.SMCENEL a co pe ră 50 de puncte demo ni to ri za re per manentă, peste12 centrale e o li e ne și 3 centralefotovoltaice. Pen tru fiecare punctnou de mă su ra re eolian saufotovoltaic, re gle men tă ri leromânești [1,2] prevăd un a na li -zor CENEL de monitorizare, careeste integrat în SMCENEL (di fe rițipro ducători și tipuri).

Toate analizoarele de calitate suntcer tificate în conformitate cu IEC61000-4-30 ed.2 clasa A [7]. Pen -tru sincronizarea ceasului intern fi -e care analizor folosește unreceptor GPS intern sau extern,așa cum se men ționează încertificatul de con for mitate. Toatecentralele eoliene, care înperioada 2012-2013, au fostconectate la rețeaua electrică tre -buiau să îndeplinească cerințeleim puse de Standardul de per for -

Figura 1. Harta pentru SMCENEL al OTS

WPP total power 2605 MWWPP total points 96 Puncte monitorizWPP TSO’s PQMS 12 Puncte monitorizWPP DSO’s PQMS 11 Puncte monitorizPHPP Total power 862 MWPHPP Total pct monitori 264 Puncte monitorizFotov OTS SMCENEL 3 Puncte monitorizFotov ODS SMCENEL 4 Puncte monitoriz

man ță al Rețelei de Transport [2] și EN50160 [8]. Totuși, în timpul tes te lor depunere în funcțiune a cen tra le lorelectrice eoliene, au existat o serie deparametrii care au depășit valorile stan -dardizate, pentru factorul total de dis -torsiune de tensiune și nivelul de flicker.

Reabilitarea stațiilor și conectarea cen -tra lelor eoliene implică achiziționarea denoi analizoare CENEL și integrarea lor înSMCENEL existente [1]. În cazul în carea plicația software de la punctul centralși analizorul provin de la același pro du -că tor, orice tip de analizor din aceastăfa milie poate fi integrat în mod automat.Achiziționarea de noi analizoare CENELo ferite de alți producători impune fur ni -zo rului de software necesitatea de adezvolta mai multe mecanisme de in te -gra re în SMCENEL pentru diferite tipuride echipamente.

În același timp, așa cum se specifică înlu crarea prezentată la sesiunea CIGREadin anul 2012 [5], care prezintă pelarg di fi cul tățile întâmpinate includereaa na li zoa relor CENEL de la diferiți pro du -că tori, sunt necesare interfețe deschimb de da te corespunzătoare. Di fi -cul tatea con stă în colectarea și a na li za -rea datelor de la diferite analizoareCENEL de către un sis tem software demo nitorizare CENEL. În acest scop a fostde finită o nouă struc tură în cadrul bazeide date de tip „terț „ (TP) pentru alteana lizoare CENEL. Această structurăeste re cu nos cu tă în mod automat decătre aplicația software principală. Pen -tru mecanismul a utomat de transfereste nevoie de u ne le informații spe ci fi -ce: un standard de tip de format defișier PQDIF , XLS / CSV , XML, calea că -tre fișier pe serverul de im port, precumși structura bazei de da te TP pentru in -ter conectarea cu propria ba ză de dateSQL .

În cazul în care arhitectura SMCENEL, ti -pul de date, precum și intervalul deagre gare sunt definite, problema in te -gră rii devine o chestiune de interpretareși de conversie de date. Acest lucru su -bli niază importanța sarcinii ingineruluide software de a dezvolta mecanisme dein tegrare și de proiectare a me ca nis me -lor de import automat a datelor.

Pentru aceste mecanisme cele mai frec -ven te alternative sunt: acces direct la

ba za de date, dacă structura sa este pu -bli că și fișierele de date ce pot fi tran sfe -rate într-un format standard. În ceea ceprivește accesul la date, principala di fi - cultate este reticența producătorilor dea publica structura lor de date proprietarși protocoalele de comunicații. Acestepro bleme sunt foarte dificil de rezolvatprin „reverse ingineering” și pot fi a de -sea rezolvate numai cu sprijinul pro du -că torilor.

Pentru transferul de fișiere de date înfor mat standard, care poate fi PQDIF,XML, XLS / CSV, fiecare producător poa -te furniza un fișier de ieșire corect dinpunct de vedere sintactic, din care pot fiex trase date, dar există încă dificultăți îna numite domenii, cum ar fi convențiilede denumire ale diferitelor canale. Dupăce eforturile de integrare au fost deja în -tre prinse am constatat că fiecare pro du -că tor preferă să folosească nume spe ci -fi ce pentru parametrii (de exemplu ten -si unile de linie sunt etichetate V/U12 ,Vab). Lucrurile se complică și mai multpentru alți parametrii, cum ar fi ar mo ni -ci le de tensiune, și nesimetria. În plus,începutul perioadelor de agregare estese tat pentru zile diferite - de obicei luni,du minică, sau sâmbătă. Trebuie sub li ni -at că este necesar să se stabilească înmod clar modul în care ar trebui să fiestruc turate datele pentru toate for ma te -le de fișiere de mai sus, deoarece înacest moment nu există un standardunic pentru interpretarea datelor. [5]

Energia electrică fotovoltaică șiCENEL la ODS

Liberalizarea pieței de energie electricăși apariția pieței de certificate verzi carepro movează producția de energiei e lec -tri că din resurse regenerabile înRomânia au determinat apariția ge ne ră -rii distribuite ca motivație investiţională.

12 martie 2015

Preocupări privind calitatea energieielec trice în aproprierea centralelor e lec -tri ce care utilizeaza resurse re ge ne ra bileau apărut la scurt timp după pu ne rea infunctiune pentru fiecare dintre in -stalațiile inițiale. Din acest motiv, a fostextins sistemul DSO pentru mo ni to ri -zarea permanentă a calitatii energieielectrice iar toate noile centrale e ner ge -ti ce distribuite sunt echipate cu astfel deechipament dedicat.

Ni veluri ridicate flicker sunt înregistrateatunci când există o schimbare bruscă înpro ducția de energie. Pentru site-uri di -fe rite se regăsesc valori ale nivelului deflicker peste 5 înregistrate în perioadade probe conform „Procedurii pentru co -nec tarea în timpul perioadei de testareși certificare a conformității tehnice devânt și de generare de energie solară.”[2] și EN 50160 [4].

Pentru unele centrale fotovoltaice aflateîn funcțiune, un prim set de rapoartesunt deja disponibile. În cele mai multeca zuri se observă că există un impactmi nim asupra parametrilor de calitate ae nergiei electrice cu privire la nivelul deten siune și de tensiune THD, dar nivelulde flicker este un motiv de îngrijorare.Sar cina operatorului de distribuţie estea ceea de a finaliza şi optimiza sistemelede ja implementate (SCADA, SAD, GIS)pen tru a permite trecerea la nivelul ur -mă tor de automatizare oferit de sistemetip Smart Grid. Pentru gestionarea întimp real a reţelei de distribuţie la caresunt racordate şi unităţi de generaredis tribuită sunt necesare şi aplicaţiiisoftware care să permită calculul de re -gi muri şi scurtcircuit pe zone extinsepen tru asigurarea selectivităţii şi sen si -bi lităţii sitemului de protecţii.

Măsurători ale calităţii energiei sunt ne -ce sare în apropierea surselor distribuite.În general calitatea energiei electrice şimă surarea acesteia sunt mai importanteîn interiorul amplasamentului clientuluicom paniei de generare distribuită decâtîn reţeaua de distribuţie publică. Mă su -ra rea / monitorizarea nivelului de ten si -u ne, ale întreruperilor de tensiune şi alego lurilor de tensiune sunt necesare.Men ţinerea nivelurilor de tensiune întrea nu mite valori poate solicita limitareatem porară a funcţionării producţiei deener gie distribuită+ În cazul dezvoltăriiin frastructurii de măsurare avansateope ratorul de distribuție se va confruntacu o serie de sarcini dificile, ținând contde volumul de informații necesar să fieac tualizate, mai ales în ceea ce priveștere lația cu clientul.

Data mining și CENEL

Echipamentele pentru monitorizarea ca -li tății energiei electrice generează can ti -tăți mari de date, deoarece acestea suntin terpretate săptămânal în con for mi tatecu EN 50160. Volumul de date este mult

am plificat de ne ce si ta tea de a interpretași de a di ag nos tica problemele care aparîn ceea ce privește regimul de fun cți o na -re a rețelei. Acest tip de di ag nos tic ne -ce sită validarea în cru ci șată a datelor co -re late de ten si u ne, mă su ră tori de curentde fază pen tru fiecare element de rețea.A na liza cu suc ces a măsurătorilor es tede ter mi nată de o prelucrare e fi cientă ada telor primare, în sco pul de a ex tra gein formații re le vante.

Tehnicile din familia „data mining” a pli -ca te asupra bazei de date a sis te muluide monitorizare a calității e nergiei fa ci li -tea ză procesul de extra gere a in for ma ți -ei din date. Ana liza procesului de ex trac -ți e duce la colectarea de cu noș tin țe.Unul din tre rolurile-cheie ale sis te mu luide management al cunoașterii es te an ti -ci parea evenimentelor. Aceasta es te oce rință normală a unui sis tem ex pert ca -re are capacități de în vățare.

Can titatea de date disponibile în sis te -mul de monitorizare a calității e nergieie lectrice a devenit mai ma re decât po si -bi litatea de a analiza da tele utilizândme canismele de pre lucrare clasice. Oso luție de a con serva efortul de învățarees te gru parea dinamică a datelor pe ba -za criteriilor de aplicații - de pen dent șinu pe baza unei valori sta bi li te a priori[6]. Gruparea este una din tehnicileutilizate în informatică pen tru atingereaacestui obiectiv.

În acest scop, analiza poate fi a sis ta tăde metode de clusterizare date [7], carein clud mai multe po si bi li tăți de cla si fi -care. Dintre aceste me tode, grupareaie rarhică este larg răspândită. În scopulde a con stru i clustere, există diferiteme to de de calcul al distanței dintremem brii grupului. În aplicația noas tră,e ficiența fiecărei metode este ju decatăpe baza capacității de a izo la situațiile înca re com por ta men tul sistemului estecon siderat anormal.

Pentru a aplica metoda în domeniul e -nergetic, arhiva de date trebuie să fieîm părțită în pachete. Fiecare pa chetcon ține un vector cu n com po nen te, ca -re descrie măsurări e fec tu ate în m in ter -va le de a pro xi ma re. Criteriile fo lo si te lafor ma rea grupurilor sunt, de obicei deti pul „cel mai apropiat vecin” iar di fe ren -ța între grupurile de scenarii con stă încal cularea distanței dintre vec tori. Me to -de diferite de calcul eu clidian, Cebâșev

www.gdfsuez.com

www.elcen.com

www.ansaldonucleare.it

martie 2015 13

și Minkowski sunt de obicei u ti li zatepentru a de ter mina această dis tanță.Clustering-ul ar putea deschide noi o ri -zon turi pentru mentenanța pre dic tivă cua jutorul echipamentelor in cluse în sis te -me le de monitorizare a ca lității energieielectrice, analiza da telor bazându-se pepa rametrii CENEL și pe alarmele ge ne ra -te de echi pamentele CENEL.

Concluzii

În ceea ce privește sursele de e ner gi eeo liană și solară, ANRE a a pro bat ce rin -țe le spe cifice pentru co nec tarea a ces to -ra la rețea [5], [6 , iar SMCENEL a cre -at o bază de da te statistice ne ce sarepen tru a dez vol ta și ac tu a li za normele.Un exemplu bun este SMCENEL im ple -men tat la Tran s e lec trica, TSO dinRomânia. În pre zent este în dez ba te reda că fiecare DSO va avea propriul săuSMCENEL per manent și se va dezvolta oplat for mă de schimb de date comun,sau va fi ne voie de un sistem cen tra li -zat, în sco pul de a permite fun cți o na li ta -te ex tinsă și in ter o pe ra bi litate.

Vă recomandăm pentru CENEL din PCCo monitorizare cu instrumente por tabile,î nainte de fiecare co nec ta re a unui u ti li -za tor nou la rețea, pen tru o evaluare co -rec tă a per tur ba țiilor care trebuie să fiemen ți nu te în limitele acceptabile și con -ti nu a rea, după conectare, cu o mo ni to ri -zare permanentă, conform re gle men tă -ri lor. De asemenea, este ne vo ie deschim bul masiv de in for ma ții întreSMCENEL și sistemele avan sate de mă -su rare pentru pie țe le de energie e lec tri -că, la in ter fa ța dintre OTS și ODS, de a -e menea, în tre OTS/ODS și surse e o li e -ne, solare.

Integrarea analizoarelor CENEL de ti puridi ferite, în aceeași aplicație softwarepoa te fi di fi ci lă, în cazul în ca re aceastăpro ble mă nu este gândită din pri meleeta pe de dez vol tare a pro iec tului. Deobi cei, este ne vo ie de un efort su pli -men tar pentru a re a li za integrarea com -ple tă, chiar dacă a nalizorul este furnizatde pro du că tor în con formitate cu stan -dar dele. Re sursele e conomice și umanene ce sare integrării tre buie fur ni zate atatde con trac tant cât și de client. Când unSMCENEL este deja im plementat, in te -gra rea de noi ana lizoare CENEL poate fidi fi ci lă, fără contribuția pro du că to ru lui.Ul te rior implementării este im por tantpen tru utilizator să deruleze un contractde în tre ți ne re și modernizare adecvată a

SMCENEL.Tehnicile din fa mi lia „data mi -ning” a plicate la ba ze de date aSMCENEL a jută la des chi de rea noilor o -ri zon turi de în tre ți ne re a e chipamentelorprin im ple men tarea con ceptului de an ti -ci pa re. Propunem dez voltarea unei a pli -ca ții software de di ca te pen tru ex plo ra -rea automată a da te lor, ca un in stru -ment de men te nan ță. Mai propunemdez vol ta rea unei aplicații software de di -ca te co relării datelor din sis te me le exis -ten te în Transelectrica, SMCENEL, sis te -mu lui de mă surare a e nergiei electricepen tru pia ța en-gros OMEPA, sistemuluide mă su rare fa zorial al DispeceruluiEner getic Național.

Puterea centralelor electrice fo to vol taiceva depăși în curând pu te rea instalată însta țiile electrice exis tente. O soluție estecon stru i rea instalațiilor de stocare a e -ner gi ei, de mare capacitate în stațiileDSO. O altă soluție este extinderea re țe -lei de transport a energiei e lec tri ce. Dea ceea, colaborarea dintre DSO și TSOeste esențială pentru a op timiza in ves ti -ți a. Scopul acestor e forturi concentratees te de a re du ce pierderile de energieelec trică din rețea, a limita perturbațiileși a ga ranta nivelul de calitate al ser vi ci -i lor pentru toți clienții.

Bibliografie

[1] ANRE, România , „Condiții teh ni ce deracordare a centralelor e o li e ne la rețeleleelectrice de interes pu blic” NT nr. 31/2013;[2] ANRE, România, „Proceduri pen truconectarea în timpul pe ri oa dei de testareși certificare a con for mității tehnice devânt și de ge ne rare de energie solară.”ORD nr 74/2013;[3] IEC 61000-4-30 ed.2, „Testing andmea surement techniques – Po wer qualitymea surement methods”/ 2008;[4] EN 50160, ed.2, „Voltage cha rac te ris -tics of electricity supplied by pu blic dis tri -bu tion system”;[5] C. Stănescu, S. Gal, C. Lisman, P.Postolache, J. Widmer „The RomanianTSO’s Power Quality Mo ni toring System asSmart Grids Com ponent” (Session CIGRE2012, pa per C4-101);[6] Nonaka I., Konno N., „The con cept of„Ba”: Building foundation for KnowledgeCre ation”, (Ca li for ni a Management ReviewVol 40, No.3 Spring, 1998);[7] Driesen J. aso., „Development of aMea surement System for Po wer Quantitiesin Electrical Energy Dis tribution Systems”,(IEEE In stru mentation and MeasurementTech nology Conference Anchorage, AK,USA, 21-23 May 2002 , 2002).k h n

14 martie 2015

ANRE

www.nuclearagency.ro

Prezentarea proceselor specifice degradăriigeneratorului de abur CANDU*) Dumitra Lucan, Institutul de Cercetări Nucleare, Piteşti

1. Introducere

Operaţiile de întreţinere a unei cen -tra le nuclearo-electrice (CNE) suntde osebit de complexe şi dificile da -to rită particularităţilor acesteia. Deaceea, este necesar ca printr-o pro -iec tare adecvată, prin alegereacorectă a materialelor de con struc -ţie dublate de operararea corectăsă se asigure perioade de fun cţi o -na re în siguranţă cât mai în de lun -gate.

Etapele importante ale unui plan deîntreţinere a echipamentelor afe -rente unei CNE sunt de za sam bla reaşi inspecţia componentelor înscopul stabilirii următoarelor o biec -tive:1. detectarea problemelor care aua pă rut după anterioara inspecţieavând ca scop:a) determinarea cauzelor care le-auge nerat;b) contactarea producătorului res -

pec tivei componente în cazul cândse constată că este vorba despre undefect de material.2. propunerea de măsuri corectiveîn funcţie de estimarea perioadeicât se consideră că va mai fun cţi o -na componenta respectivă care săim plice fie înlăturarea principalelorca uze care au condus la defectareacom ponentei, fie reproiectarea re -pe rului respectiv.3. implementarea măsurilor co rec -ti ve prin:a) executarea de operaţii de cu ră -ţa re prin diverse metode;b) efectuarea reparaţiilor;c) înlocuirea componentei defecte,e ventual cu o componentă per fec ţi -o nată, dacă aceasta a fost realizatăîntre timp.

Operaţiile de întreţinere trebuiefăcute conform unei planificări, laa numite intervale de timp, de oa re -ce în acest fel pe lângă remedierea

unor defecte cunoscute pot fi de pis -ta te eventuale defecte aflate în sta -diu incipient, identificate cauzelecare le-au generat şi aplicate mă su -ri le corective adecvate.

În cazul instalaţiilor nucleare în tre -ţi nerea pune probleme deosebit dedi ficile atât datorită prezenţei câm -pu lui de radiaţii cât şi datorită com -ple xităţii deosebite a e chi pa men -telor.

Generatoarele de abur, e chi pa men -te le care asigură legătura între cir -cu itul primar şi cel secundar, ridicănu merose probleme de siguranţă înfun cţionare, în special datorită pre -zen ţei coroziunii şi distrugerilor denatură mecanică. Generatoarele deabur pun probleme la executareaoperaţiilor de întreţinere datorită:ac cesului practic limitat la diferitecom ponente ale acestora şi pre zen -ţei câmpului înalt de radiaţii e x is -tent pe partea circuitului primar.

The operation and maintenance of steam generator is one of the most crucial and complex elements in thesuccess of pressurized water reactor operations. For many nuclear utilities steam generator remain theleading cause of plant outage hours, high maintenance costs and reduced generating capacity. As a result,more and more utilities are faced with reality that steam generators will not endure the life of the plant, andwill require either expensive repairs or complete replacement. Therefore, the effective management of steamgenerators requires more than solving the problems as they arise, it requires anticipation of issues so thateffective planning can be performed in advance. A steam generator strategy must specify a balance betweenthe objectives of reducing short and long term capital and operation and maintenance budgets with the risk ofunscheduled or extended outage and reduced plant availability factor. In the purpose to extend steamgenerator life most of the remedial measures taken must to address operational effects on steam generatordegradation. Maintenance activities intended to extend steam generator life and reduce the potential forcostly forced shutdowns must to be implemented at the Nuclear Power Plants. A comprehensive inspectionprogram is able to detect problems at an early stage so that necessary actions can be implemented. TheSteam Generator tubing degradation caused by corrosion and other age-related mechanisms continues to bea significant safety and cost concern for many Steam Generators. Understanding Steam Generator ageingmechanisms is the key to effective management of Steam Generator ageing and consists of knowledge ofSteam Generator materials and materials properties, stressors and operating conditions, likely degradationsites and wear mechanisms. The paper presents the principal types of corrosion which can occur in CANDUSteam Generator. There are also presented the operation conditions, the specifications referring to the waterchemistry and the construction materials of Steam Generator, the factors which have a great influence on thecorrosion behaviour during the whole exploitation period of this equipment. Also the paper presents the mostimportant methods which have like principal objective the mitigation of the degradation processes specific forthe CANDU Steam Generator.


martie 2015 15

Pentru construcţia generatorului de aburse folosesc mai multe tipuri de o țeluri acăror coexistență în condiţiile de mediudin generator ridică probleme de osebiteîn ceea ce priveşte co ro zi u nea.

Coroziunea şi distrugerile de natură me -ca nică din generatorul de abur sunt re -zul tatul unor interacţiuni complexe întredi verşi factori cum ar fi: controlul strictal chimiei apei, proiectarea ter mo hi dra -u lică adecvată, alegerea materialelor decons trucţie a generatorului, folosireaunor materiale compatibile pentru întregcir cuitul secundar, condiţiile de realizarea echipamentelor şi instalaţiilor şi modulde operare, Fig.1.

Din aceste motive se impune o su pra ve -ghe re atentă a problemelor de coroziunecare apar în generatorul de abur, a ceas -ta fiind necesară atât din punct de ve de -re economic, cât şi al siguranţei înfuncţionare.

Cel mai important factor în alegereama terialelor de construcţie a ge ne ra to -ru lui de abur îl constituie rezistenţa lorla coroziune. În componenţa generatorului de aburintră următoarele oteluri: Incoloy-800(tu buri), Inconel-600 (placare placă tu -bu lară), oţel inox SA 240-410 S (suporţiin termediari), oţel carbon SA 516-gr.70(man ta, cicloane), oţel carbon SA 508cl.2 (placă tubulară).

Utilizarea materialului Incoloy-800 pen -tru ţevi s-a făcut din următoarele con si -de rente: prezintă rezistență bună la co -ro ziune fisurantă sub sarcină, com pa ra -

tiv cu Inconel-600, eliberează o can ti ta -te mult mai mică de produşi radioactiviîn circuitul primar, are rezistență mare laco roziunea fisurantă în mediu alcalin (cu20 % mai mare față de Inconel-600).

Controlul chimic al apei se realizeazăprin menţinerea între anumite limite apa rametrilor care influenţează com por -ta rea la coroziune a materialelor ge ne -ra torului de abur: cantitatea şi com po zi -ţia produşilor de coroziune, im pu rităţile(să ruri dizolvate) şi agenţii de oxidare.

Deşi produşii de coroziune nu sunt directres ponsabili de producerea coroziunii, eicon stituie principala cauză a acumulăriişi concentrării speciilor agresive carepot conduce la o varietate de forme deco roziune. Produşii de coroziune vor fitrans portaţi din generatorul de abur înîn treg sistemul făcând să apară pro ble -me legate de coroziune şi în zone în careacest lucru în aparență nu ar fi posibil.Prin cipala sursă de pătrundere a o xi ge -nu lui şi a impurităţilor sunt scurgerile deapă de răcire de la condensator. Con -cen trarea impurităţilor este responsabilăde iniţierea, propagarea şi accelerareapro ceselor de coroziune de la tubulaturage neratorului de abur. De aceea, se im -pu ne un control atent al chimiei apei,ada usului de reactivi şi gradului de cu ră -ţi re asigurată după activitățile de în tre ţi -ne re sau reparaţii, [1]÷[3].

2. Degradări specifice generatoruluide abur CANDU

Degradările datorate coroziunii se potcla sifica în două grupe mari: degradărifi nalizate prin fisurare şi degradări carenu implică fisurarea. Degradările co ro zi -ve produse în absenţa unei tensiunisem n ificative (aplicată, reziduală sauda torată depunerii de produşi de co ro zi -u ne) nu se vor finaliza prin fisurare, ex -cep tând anumite cazuri, cum ar fi cel alco roziunii intergranulare.

Coroziunea care nu implică fisurarea sepoa te manifesta în următoarele trei for -me specifice: 1. Coroziune generalizată;2. Coroziune localizată (pitting la tu bu -rile de Incoloy-800);3. Coroziunea în crevasă.Degradările corozive care conduc la fi su -rare apar în următoarele condiţii:a) Coroziune fisurantă sub sarcină(SCC) sub tensiune constantă în zonaafec tată termic din apropierea sudurilor.

Fig.1 Factori care influențează co ro zi u -nea în generatorul de abur

16 martie 2015

www.aem.ro

www.energotech.ro

www.wecotravel.ro

www.icemenerg-service.ro

www.hitachi.ro

www.aree.ro

www.amromco.com

www.chevron.ro

www.gspoffshore.com

www.icr.ro

b) SCC sub tensiune monoton cres că -toa re în timpul producerii „denting-ului”în generator. c) Coroziunea la oboseală sub tensiunici clice a tuburilor din Incoloy-800.

Coroziunea generalizată

Numeroşi cercetători [1] au demonstratcă oțelurile inox şi aliajele bogate în ni -chel prezente în generatorul de abur su -fe ră o coroziune generalizată, vitezelelor de coroziune scăzând în timp după oci netică aproximativ parabolică.

Vitezele de eliberare a produşilor de co -ro ziune scad de asemenea în timp ur -mă rind diverse cinetici.

Coroziunea generalizată este pre pon de -ren tă în cazul oțelurilor carbon.

Deoarece majoritatea studiilor s-auefec tuat în autoclave statice şi de aceease impune o grijă deosebită dacă se do -reş te extrapolarea rezultatelor pentrucon diţiile tipice din instalaţia nuclearăcând se adaugă influența transferuluiter mic şi a circulaţiei agentului de răcireda torită parametrilor termo-hi dro di na -mici.

Mecanismul coroziunii acestor materialecon stă în formarea a două straturi decom puşi suprapuse, cel din exterior fiindcristalin. Folosind acest model Lesurf [1]a presupus că viteza totală de formare afil mului este controlată de viteza de mi -gra re a speciilor de Fe solubile în apăprin porii din stratul de oxid: o parte dinFe oxidat e încorporat în magnetita for -ma tă în zona de contact cu substratulmetalic (formând deci filmul interior) iarrestul este transportat în soluţie, la mar -gi nea exterioară a stratului de oxid undepoate să precipite formând filmul ex te ri -or cristalin sau se produce eliberarea luiîn masa soluţiei precipitând aleator.

Produşii de coroziune antrenaţi în fluidulde lucru se vor depune în regiunile cucir culaţie greoaie contribuind astfel laini ţierea coroziunii în zonele respective.

Coroziunea localizată

Coroziunea localizată presupune di zol -va rea locală rapidă pe adâncime a pre ci -a bilă, care poate să producă dis tru ge -rea materialului de bază.

Coroziunea localizată este un fenomenex trem de periculos pentru că se pro du -ce de cele mai multe ori în medii puţin

a gresive - în care coroziunea ge ne ra li za -tă e nesemnificativă şi este destul degreu de detectat datorită localizării şi di -men siunilor extrem de mici.

Coroziunea denting

În cazul utilizării tratamentului cu fosfaţial apei de răcire, urmat de un tratamentcu amine volatile (AVT), s-a constatatapa riţia unui atac coroziv numit „den -ting”. Acest fenomen constă în de for ma -rea prin stricţiune a tuburilor din In co -loy-800 din cauza creşterii vo lu mu luipro duşilor de coroziune formaţi întrepla că suport intermediar din oţel carbonşi tubul de Incoloy-800.

În jurul fiecărui tub de Incoloy-800 carestrăbate placa suport intermediar existăun joc de câteva zecimi de milimetru. Îninteriorul acestui spaţiu s-a observat ocoroziune accelerată a oţelului carbon înurma căruia rezultă magnetita. În timpmagnetita produsă se acumulează şiexer cită o forţă de compresie asupra tu -bu lui care se poate deforma, producândo stricţiune locală numită „dent”.

Această coroziune „denting” poate con -du ce şi la blocarea sondelor prin care seface controlul periodic prin curenţi tur bi -o nari, al fasciculului tubular.

Dentingul este deci o manifestare a co -ro ziunii în crevasă, crevasa dintre tub şipla ca suport în care are loc o con cen tra -re iniţială de specii acide (cloruri,sulfaţi).

Ionii de oxigen, cupru şi nichel ac ţi o nea -ză ca acceleratori ai fenomenului den -ting. Apariţia acestui fenomen se poatee vita prin alegerea unei soluţii con struc -tive adecvate pentru suporţii in ter me di -ari ( suporţi tip grilaj), utilizarea oţeluluiinox pentru realizarea acestor suporţi,u tilizarea încă de la pornire a tra ta men -tu lui cu amine volatile şi eliminarea cu -pru lui din componenţa echipamentelorcir cuitului secundar.

Coroziunea „wastage”

Un alt tip de coroziune care poate săapară la tratarea apei cu fosfaţi este co -ro ziunea „wastage”. Aceasta apare subde punerile de pe suprafaţa tubului, înzo nele în care există perioade alternantede umeziri-uscări.Se ştie că în timpulex ploatării generatorului de abur peplaca tubulară se depune un şlam care

martie 2015 17

poa te atinge o înălţime de 30 cm saumai mult. Pe măsură ce conţinutul deşlam creşte, agentul de răcire nu maipoa te ajunge până la suprafaţa pe cares-a depus şlamul pentru a înlocui lichidule vaporat prin fierbere. Temperatura îna ceastă regiune devine egală cu cea aagen tului primar. Regiunea în care secon stată cea mai mare coroziune estecea de la interfaţa în care au loc umezirişi uscări alternante ceea ce duce la sub -ţi erea tubului de Incoloy-800.

Acest fenomen poate fi diminuat prinuti lizarea unor soluţii constructiveadecvate.

Coroziunea pitting

Coroziunea pitting poate fi prezentă atâtpe tuburile de Incoloy-800 cât şi pe pla -că tubulară. Atfel s-au observat pitturiadânci de 0,02 - 0,05 mm pe tuburile deIn coloy-800 în crevasele în care a a pă -rut dentingul provocat de o concentrarema re a clorurilor. S-a mai observat pi -tting şi pe placă tubulară, mai ales subde punerile de nămol.

Coroziunea fisurantă sub sarcină

Acest tip de coroziune s-a constatat căa pare mai des în regiunea superioară atu burilor de Incoloy-800, acolo undesunt îndoite în U, dar s-au observat fi su -rări şi în alte zone ale tuburilor.

Fisurările apărute în zona îndoiturii în Uau fost în general iniţiate din interiorultu bului. Examinarea unor asemenea tu -buri a arătat că aceste fisuri iniţiate pepar tea agentului primar sunt de naturăin tergranulară orientate de-a lungul axeilon gitudinale a tubului

Factorii implicaţi în fisurarea tubului înzo na îndoiturii în U sunt:a) factori microstructurali, ca rac te ris ti ci -le re feritoare la rezistenţă şi duritateama te rialului;b) tensiunile reziduale sau latente careiau naştere în timpul fabricării, îndoirii şiin stalării;c) forma tubului, raza îndoiturii rezultatădin procesul de prelucrare;d) mărimea şi frecvenţa ciclărilor, formaten siunilor induse în timpul operării ge -ne ratorului de abur;e) chimismul mediului sau factorii deme diu.

Examinarea fisurilor produse pe parteaneîndoită a tuburilor defectate a relevat

fap tul că SCC a apărut în punctele încare denting-ul a progresat în aşa mă -su ră încât tuburile şi-au pierdut formacir culară devenind ovalizate sau on du la -te. S-a constatat producerea fisurilor înlocurile în care a existat cea mai mareten sionare ele fiind iniţiate fie pe su pra -fa ţa interioară, fie pe cea exterioară. Unal treilea tip de manifestare al SCC i ni ţi -a tă prin atac granular din interior estere giunea de trecere de la zona ex pan da -tă la cea neexpandată - la îmbinarea cupla ca tubulară - unde există tensiunimari la care sunt supuşi pereţii tubului.

Degradări mecanice ale tuburilorge neratorului de abur

Degradările mecanice care pot afectatuburile generatorului de abur, pot fi îm -păr ţite în următoarele categorii:- uzura fretting- fisurarea la obosealăAceste degradări fac parte din categoriaa tacului localizat.

Forţa care determină fisurarea la o bo -sea lă şi la uzura fretting este produsă devi braţia tuburilor indusă de curgereafluidului.

Coroziunea apare de această dată ca unfactor suplimentar care accelerează de -gra darea mecanică a ţevilor ea ac ţi o -nând sinergetic. Efectul acţiunii si ner ge -ti ce al celor doi factori variază de laerodarea filmelor pasive prezente pema teriale până la efectele acceleratoareale unor medii agresive asupra oboseliimetalului.

Datorită vibraţiilor în zona de contacttub - suport, ţeava îşi poate reduce con -si derabil grosimea ajungând uneori la fi -suri. Tot fenomenul fretting este res pon -sa bil de degradarea excesivă a barelorantivibrație utilizate la unele ge ne ra toa -re de abur, fapt corectat prin înlocuirealor. În cazul fisurilor iniţiate pe defecte(de exemplu în zonele în care a avut loco subţiere locală a pereţilor tuburilor) pesu prafaţa exterioară a tuburilor s-a e vi -den ţiat un atac transgranular. Me ca nis -mul iniţierii acestor fisuri include co ro zi -u nea fretting la oboseală şi localizatăasistată de prezenţa unor specii coroziveîn mediu.În figura 2 sunt prezentate schematicprincipalele tipuri de atac coroziv spe ci -fi ce generatorului de abur CANDU avândîn vedere ponderea tipurilor de co ro zi u -ne întâlnite în generatoarele de abur.

18 martie 2015

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

we are poweringyour business

www.ispe.ro

ImplicareSeriozitateCalitateEficienţă

www.isce.ro

I S C E

[email protected]

www.isph.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

Competenţă şi seriozitate în cercetarea şi dezvoltarea

de echipamente de protecţia mediului.

[email protected]@energy.org.ro

4. Cercetări privind procesele spe ci -fi ce degradării generatorului deabur

La Institutul de Cercetări NuclearePiteşti există și este în derulare un pro -gram referitor la generatorul de abur înca drul căruia s-au efectuat cercetări pri -vind procesele specifice degradării a ces -tui echipament,[4]÷[9]. Câteva dintre

a ces te activităţi sunt enumerate încontinuare:- Descrierea zonei de îmbinare tub-placãtu bularã şi a proceselor care pot con du -ce la apariţia degradãrilor specificeacesteia;- Simularea zonei de îmbinare tub-placãtu bularã prin dispozitive şi a condiţiilorde mediu normale şi anormale în careaceas ta va opera;- Teste de coroziune în condiţii normaleşi anormale de operare;- Teste de coroziune în prezenţa de pu -nerilor;- Îndepărtarea depunerilor şi studiulcom portării la coroziune dupã în de pãr -ta rea depunerilor;- Diminuarea coroziunii prin utilizareain hibitorilor de coroziune;- Influența prezenţei depunerilor asupraco roziunii în crevasã;- Concentrarea impurităţilor pe defectesimulate;- Modelarea procesului de concentrare aim purităţilor în crevasã ţinând cont depro cesul de transfer de masã;- Teste de coroziune fisurantă sub sar ci -nă a materialului Incoloy 800.

În Fig.3 sunt prezentate principalele te -me abordate în cadrul programului ex -

Fig.2 Tipuri de coroziune specificegeneratorului de abur

TESTE PE MAT.TUBULUI I PL CII TUBULARE ÎN AP LA PRESIUNE

TEMPERATUR RIDICAT

TESTE PE DISPOZITIVE DE SIMULARE A CREVASEI TUB-PLAC TUBULAR ÎN AP LA PRESIUNE TEMPERATUR RIDICAT

TESTE PE Iy-800 SI SA 508 cl.2 ÎN MEDII CON INÂND IMPURIT I

TESTE PE DISPOZITIVE DE SIMULARE A CREVASEI ÎN MEDII CON INÂND IMPURIT I

TESTE PE Iy-800 SI SA 508 cl.2 ÎN PREZE A DEPUNERILOR ÎN APA F R IMPURIT I

TESTE PE DISPOZITIVE DE SIMULARE A CREVASEI ÎN PREZEN A DEPUNERILOR ÎN AP F R IMPURIT I

TESTE PE Iy-800 SI SA 508 cl.2 ÎN PREZEN A DEPUNERILOR, ÎN MEDII CON INÂND IMPURIT I

TESTE PE DISPOZITIVE DE SIMULARE A CREVASEI ÎN PREZEN A DEPUNERILOR, ÎN MEDII CON INÂND IMPURIT I

ÎNDEP RTAREA CHIMIC A DEPUNERILOR DE PE Iy-800 SI SA 508

ÎNDEP RTAREA DEPUNERILOR DIN DISPOZITIVELE DE SIMULARE A CREVASEI

TESTE DE CUR RE CHIMIC A Iy-800 SA 508 cl.2 ÎN SOL II CON INÂND INHIBITORI DE COROZIUNE

TESTE DE CUR IRE CHIMIC A DISPOZITIVELOR DE SIMULARE A CREVASEI IN SOLU II CON INÂND INHIBITORI DE COROZIUNE

STUDIUL COMPORT RII LA COROZIUNE A Iy-800 I SA 508 cl.2 DUP ÎNDEP RTAREA DEPUNERILOR

STUDIUL COMPORTARII LA COROZIUNE A DISPOZITIVELOR DE SIMULARE A CREVASEI DUP ÎNDEP RTAREA DEPUNERILOR

EXPERIMENTE PRIVIND CONCENTRAREA IMPURIT ILOR PE DEFECTE SIMULATE REALIZATE PE Iy-800

EXPERIMENTE PRIVIND CONCENTRAREA IMPURIT LOR PE DEFECTE SIMULATE REALIZATE PE SA 508 cl.2

OB INEREA DE DATE UTILE LA MODELAREA PROCESULUI DE COROZIUNE ÎN CREVAS

Fig. 3 Cercetări experimentale

martie 2015 19

pe rimental referitor la studiul degradăriico rozive specifice generatorului de abur.

5. Metode de minimizare a de gra -dă rilor generatorului de abur

În Figura 4 sunt prezentate schematicprin cipalele activităţi care pot contribuila diminuarea degradărilor specifice ge -ne ratorului de abur.

1. Mãsuri pentru prevenirea şi con -tro lul coroziunii

● Minimizarea numãrului de crevase;

● Minimizarea concentrãrii impurităţilorîn crevasele existente;

● Eliminarea zonelor cu uscare excesivã;

● Optimizarea raportului de recirculare;

● Modificarea distribuţiei curgerii pentrulo calizarea strictã a depunerilor;

● Îmbunătăţirea capacităţii de purjare;

● Proiectarea şi realizarea unor e chi pa -men te performante pentru inspecţie şiîntreţinere;

● Aplicarea unor metode eficiente de îm -bi nare a tubului cu placa tubularã ur mã -rind obţinerea unei distribuţii uniforme aten siunilor în tub şi placă tubularã.

2. Controlul şi prevenirea coroziuniiprin supravegherea întregului cir cu -it secundar

● Purificarea condensului în regim (con -ti nuu sau discontinuu):● Filtrarea magneticã a apei de rãciredin generatoarele de abur.

● Detectarea şi eliminarea ne e tan şe i tă -ţi lor de la condensator.

● Supravegherea circuitului secundar înan samblu:- Selectarea materialelor compatibilepen tru condensator şi încãlzitoare;- Recircularea apei de la încãlzitor şi se -pa ratorul de picãturi;- Optimizarea parametrilor chimici ai a -bu rului de la turbinã.

● Monitorizarea continuã a compoziţieichi mice a apei de rãcire din ge ne ra toa -re le de abur.

● Recuperarea apei de la purjã.

● Tratarea corespunzãtoare a apei deadaos.

3. Monitorizarea şi prevenirea co ro -zi unii prin controlul şi ajustareacom poziţiei chimice a apei de rãciredin generatoarele de abur

● Tratamentul cu amine volatile (AVT)

● Specificaţii pentru limita concentraţieide impurităţi.

● Utilizarea aminelor pentru reglareapH-ului: morfolinã şi ciclohexilaminã;

● Utilizarea reactivilor pentru mi ni mi za -rea conţinutului de oxigen: hidrazinã,hi drazinã pe suport catalitic, sulfiţi.

● Utilizarea inhibitorilor pentru „den -ting”: neutralizanţi pentru mediul con ţi -nut în crevasã, acid boric.

● Aplicarea tratamentului special pentrucon servare.

4. Controlul şi prevenirea coroziuniiprin operare şi întreţinere adecvatã

● Menţinerea integrităţii con den sa to -rului;

● Detectarea şi înlãturarea pãtrunderiiaerului;

● Îndepărtarea depunerilor cu jet deapã;

● Creşterea intermitentã a debituluipurjei;

● Utilizarea aditivilor;

● Controlul periodic al tubulaturii (cu ul -tra sunete sau curenţi turbionari);

● Controlul altor componente interne alege neratoarelor de abur;

Fig. 4 Activităţi pentru diminuareadegradărilor specifice generatorului de

abur

20 martie 2015

www.repower.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

www.conferences.ro

Societatea Nationalaa Huilei Petrosani

www.snh.ro

Complexul EnergeticOltenia SA

www.ceoltenia.ro

www.acue.ro

● Îndepărtarea tuburilor şi controlulacestora;

● Obturarea preventivã a tuburilor;

● Aplicarea unor procedee adecvate decon servare.

Concluzii

Apariţia coroziunii în generatorul deabur implică probleme de natură e co no -mică, de siguranţă în exploatare şi depro gnozare a duratei de funcţionarepost-defectare a componentelor.

Factorii care influenţează comportareala coroziune a componentelor ge ne ra to -ru lui de abur pe parcursul exploatării şidupă operaţiile curente de întreţineresunt prezentaţi sub forma tipurilor deco roziune susceptibile să apară, cea maipe riculoasă fiind coroziunea localizatăcu formele ei specifice: coroziune fi su -ran tă sub sarcină, în crevasă, denting,itting, coroziune intergranulară etc.

Este prezentată corelaţia între naturama terialelor folosite în construcţia di fe -ri telor părţi componente ale ge ne ra to ru -lui de abur, caracteristicile chimice alefluidelor de răcire şi modul cum ne res -pec tarea valorilor optime ale acestorapoate determina apariţia diverselor ti -puri de coroziune.

Sunt, de asemenea, trecute în revistămă surile care se impun în vederea di mi -nu ării eventual prevenirii coroziuniicom ponentelor generatorului de abur.

Bibliografie

[1] S.J. GREEN and P.N. PAINE,Materials Performance în NuclearPressurized Wa ter Reactor SteamGenerators, Nuclear Technology, 55,nr.1. p.10-29, 1981.

[2] AECL - Design Manual DM-XX-03081/01200-001; Nuclear Power En -treprise – Cernavodă Unit 1 ChemistryControl.[3] AECL P.O. NO 79PN33111 – 01/ BWC

Report No. 222-7505-O&M. Rev.1 -Ope rating & Maintenance ManualCernavodă Nuclear Steam Generator.

[4] D. LUCAN, „Contributions on theStudy and Mathematical Modelling ofthe Impurities Concentrating and De po -sition Processes, by Boiling, into theCANDU Steam Generator”, Ph D Thesis,University Politechnic Bucharest, 2003.

[5] D. LUCAN, M. FULGER and Ghe.JINESCU, „The Study of the ImpuritiesConcentration Processes into CANDUSteam Generator Crevices”, Proceeding4-th CNS International Steam GeneratorConference, Toronto, Ontario, Canada,May 5-8, 2002.

[6] M. COJAN, V. RADU, I. PÂRVAN andD. LUCAN, „Application and Importanceof Ageing Management în CANDU 6PLIM/PLEX Programs - Material AgeingManagement of Steam GeneratorTubing”, FOREN 2004 WEC RegionalEnergy Forum, Neptun - Olimp,România, June 13-17, 2004.

[7] D. LUCAN, M. FULGER, L. VELCIUand Ghe. JINESCU, „CorrosionProcesses Spe cific of the CANDU SteamGenerator and Mitigation Methods”,Proceeding 4-th InternationalConference of the Che mi cal Societies ofthe South-East European Countries,Belgrade, Serbia and Montenegro, July18-21, 2004.

[8] D. LUCAN, M. FULGER and Gh.SAVU, „Concentration Processes onSimulated Defects of the CANDU SteamGenerator Materials”, InternationalCongress on Advances în Nuclear PowerPlants CD-ROM Proceeding, Cordoba,Spain, May 4-7, 2003.

[9] D. LUCAN, M. FULGER and L.VELCIU, „Experimental ResearchConcerning CANDU Steam GeneratorComponents”, In ternaţional Congresson Advanced Nu cle ar Power Plants CD-ROM Pro cee ding, Seoul, KOREA, May15-19, 2005. n

martie 2015 21

Concepte de optimizare a exploatării zăcămintelordepletate de gaze naturale*) Dr. ing. Argentina Tătaru, Drd. ing. Florinel Şuţoiu, Ing. Bogdan NicolaeSimescu, SNGN ROMGAZ

Basically, many possible options can be taken into account for the optimization of the exploitation concerningnatural gas depleted deposits, although the technical feasibility as well as the cost of each alternative must becarefully assessed, before making a decision. The expertise in different subjects as well as the knowledge ofthe production and services companies must be well integrated, in order to make successful interventions, inthe context of the high risk associated with each intervention in the deposits where the resources are alreadydepleted.

1. Introducere

În principiu, pot fi considerate ne -nu mărate opţiuni posibile pentruop timizarea exploatării ză că min te -lor depletate de gaze naturale, de -şi, atât fezabilitatea tehnică cât şicos tul fiecărei alternative trebuieeva luate atent, înainte de luareaunei decizii. Expertiza în diferitedis cipline, dar şi cunoştinţele de ţi -nu te de companiile de producţie şiser vicii trebuie bine integrate, pen -tru a proiecta intervenţii de succes,în contextul riscului mare asociat fi -e cărei intervenţii în zăcăminte undere sursele sunt deja depletate.

2. Consideraţii asupra fazei ac -tu ale a exploatării zăcămintelorde gaze naturale din BazinulTransilvaniei

Dintre cele 100 zăcăminte de gazena turale exploatate în acest mo -ment în Bazinul Transilvaniei, 20ofe ră aproximativ 78 % din în trea -ga producţie zilnică şi anuală în re -gis trată la nivelul bazinului.

Aceste zăcăminte sunt localizate înpar tea centrală şi nordică, având înge neral întinderi apreciabile, pre -cum şi un fond de sonde numeros.Deşi majoritatea sunt zăcămintede pletate, introduse în circuitulpro ductiv în prima jumătate a se co -lu lui XX, înregistrează şi în mo men -tul de faţă performanţe apreciabileîn exploatare.

Cu referire la cele anterioare poatefi exemplificat zăcământul Delenii-Hărânglab care a fost introdus înex ploatare în anul 1913, a atins un

ma xim al producţiei, 3,5 mld. m3 înanul 1961, iar în prezent, ocupăpo ziţia a doua, cu peste 300 mil.m3, în pro ducţia totală de gaze na -tu rale ex trasă anual din BazinulTransilvaniei.

Cel mai mare dintre zăcăminte,Filitelnic, introdus în exploatare înanul 1961, a fost exploatat în pe ri -oa da 1970 – 1975 la maximul depro ducţie anuală înregistrat pe ză -

că mintele din bazin, respectiv 6mld.m3. El păstrează şi în mo men -tul de faţă poziţia de lider, cuproducție de peste 600 mil. m3 /an. Vârful în ceea ce priveşte producţiaex trasă din bazin s-a înregistrat înanul 1976, după care s-a in tratîntr-o etapă descrescătoare, chiarşi pe fondul întroducerii în ex ploa -ta re a noi zăcăminte, care însă nuau contrabalansat declinul ză că -min telor mature şi foarte mari.

22 martie 2015

Fig. 1. Istoricul de producţie 2002 - 2013 pentru zăcămintele dinBazinul Transilvaniei

Fig. 2. Istoricul producţiei zilnice pentru cele mai importante zăcămintede gaze naturale


martie 2015 23

Dacă se analizează istoricul de pro -duc ţie din ultimii 12 ani, din per -spec tiva producţiei zilnice şi anuale,se constată un declin anual mediude 5 %, fapt vizibil în figura 1. Urmărind evoluţia producţiei zil ni -ce în ultimii 12 ani, pentru cele maiim portante 10 zăcăminte, se con -sta tă, cu câteva excepţii, un declina preciabil în majoritatea cazurilorre latate în figura 2.

Pentru unele zăcăminte apare ouşoa ră tendinţă ascendentă, încon textul di ri jării gazelor într-o sta -ţie de com pri mare, modernizăriiunor staţii de com primare prin re -du cerea pre si u nii de aspiraţie sauîn urma in ter ven ţiilor în sonde,constând în a di ţi o nări ale unor noistraturi saturate cu gaze.

În ceea ce priveşte gradul de e pu i -za re a resurselor de gaze naturalese înregistrează următorii factori dere cuperare prezentaţi în figura 3.Men ţionăm că valoarea factorilor dere cuperare a fost calculată pe bazavo lumelor de resurse şi rezerveomo logate de Agenţia Naţionalăpentru Resurse Minerale.

Diagrama prezentată în figura 3indică factori de recuperare ac tualiîn intervalul (48 – 86) %, în con - textul unor factori finali de re cu pe -rare estimaţi în intervalul (50 – 89)%. Diferenţa extrem de scăzută în -tre factorii actuali şi factorii finali derecuperare, relevă că toate cele 20de zăcăminte, cele mai im por tan teca pondere a producţiei, se aflăîntr-un stadiu avansat de e pu i za rea resurselor, fiind considerate ză -căminte depletate.

3. Criterii de selecţie pentru op -ti mi zare – zăcăminte candidate

Operaţiile de optimizare a ex ploa tă -rii se aplică zăcămintelor de gazede pletate, care deşi au în spate unistoric de producţie consistent, de -ţin în continuare o capacitate e ner -ge tică ce poate fi exploatată în co n -di ţii de rentabilitate. Per for man ţe leîn exploatare a zăcămintelor de ga -z e naturale sunt impuse de prin ci - pa lele caracteristici ale rocii re zer -vor, însă aceşti parametri pot fi îm -bu nătăţiţi prin operaţii de sti mu la -re, iar asocierea lor cu e chi pa men teşi tehnologii de extracţie adecvate,poa te conduce la ma xi mi zarea re -cu perării gazelor na tu ra le.

Din multitudinea zăcămintelor ma -tu re sunt selectate pentru op ti mi -za rea exploatării acele zăcămintecare pot oferi adiţional producţieide bază, obţinută în mod curent, opro ducţie suplimentară, generatăprin intermediul unor intervenţii înză cământ, în sonde sau în in fra -struc tura de suprafaţă.

Criteriile de selecţie a unui ză că -mânt depletat de gaze naturale, casubiect supus optimizării, precum şijus tificarea investiţiei, se referă defapt la construirea planului de a fa -ceri pentru aplicarea celui maiadecvat model.

În acest context, trebuie analizateproblemele care apar nu doar dinpunct de vedere strict ingineresc,dar şi din diverse alte perspectivede natură tehnologică, economică,de resurse umane. Faptic, trebuiecre ată o strategie care să ia încalcul toate aspectele, aşa încât,finali tatea demersului să reprezintecreş terea factorului de recuperare are surselor de gaze naturale, în va ri -an ta economică cea maiavantajoasă.

În continuare am elaborat o sche -mă premergătoare acestui demers,pre zentată în figura 4, care poatecon stitui punctul de plecare pentru

Fig. 3. Valorile factorilor de recuperare

Este c mântul depletat strategic?

Timpul de introducere a noilor echipamente i tehnologii

versusDeclinul c mântului

Cuantificarea riscului i managementului

Proiectarea capitalului versus

Considera ii de operare a bugetului

Strategii de împ re a risculuiAsocieri

ParteneriateOportunit i de investi ie private

Pia a de energie local i globalParteneri locali

versusParteneri str ini, concuren i

Blocaje interne politi birocra ie

Blocaje externe juridice ac onari externi

Fig. 4. Aspecte strategice privind criteriile de selecţie

se lectarea unui zăcământ supusop timizării exploatării.

Problemele enunţate anterior, pri -vind riscul, capitalul, declinul ză că -mân tului, tehnologiile, piaţa deener gie, blocajele, constituie e le -men te care trebuie luate în con si -de rare la selectarea celor mai bu necan didate pentru optimizarea ex -ploa tării. Trebuie selectate aceleză căminte de gaze naturale, al că -ror nivel energetic permite a pli ca -rea unor strategii de continuare aex ploatării, capabile să creascăpro ductivitatea cu un efort in ves ti -ţi onal minim.

De fapt, acest concept presupunema ximizarea recuperării gazelorna turale, printr-o optimizare e co -no mică, cu utilizarea tuturor re sur -se lor disponibile, umane, teh no lo gi -ce, financiare.

4. Concepte de optimizare a ex -ploa tării zăcămintelor depletatede gaze naturale

Optimizarea zăcămintelor depletatede gaze naturale trebuie să înceapăcu identificarea principalelor pro -ble me de producţie, care odată re -cu noscute pot fi abordate prinacţiuni de remediere. Asemeneamă suri de corectare sunt de obiceiu tilizate cu scopul măririi pro duc ti -vi tăţii sondelor şi eliminării res tric -ţi ilor de pe traseul zăcământ – son -dă – facilităţi de suprafaţă. În prin -ci pal, un număr de posibile in ter -venţii, cum ar fi tratamentele desti mulare, managementul apei şi alni sipului, scăderea presiunii la ca -pul de erupţie, reconfigurarea sis -te mului de suprafaţă, pot fi luate încon siderare pentru optimizare.

Selectarea celei mai adecvate me -to de de optimizare necesită in for -ma ţii corecte, despre sonde şi is to -ri cul zăcământului. În primul rândtrebuie să avem un inventar clarasupra echipării corecte de su pra -faţă şi adâncime a sondelor. În aldoilea rând trebuie să evaluăm teh -nologia existentă pe structură, ba -zându-ne pe informaţii corecte şilu ând în considerare scopul propus.

Reevaluarea modelului geologic

Pentru selectarea celui mai potrivitmod de exploatare a zăcămintelorde gaze naturale, se impune, ca du -pă definirea formelor de zăcământdin interpretarea seismică, să sere evalueze modelul geologic.

Noile tehnologii de investigare, ca -pa bile să evidenţieze cele mai sub -ţiri straturi saturate cu gaze oferăză cămintelor depletate o nouă şan -să. Informaţiile obţinute prin in ter -me diul acestor tehnologii con sti tu iefun damentul pentru o re e va lu a re avo lumului resurselor ge o lo gi ce dega ze naturale.

De asemenea, vizualizarea ză că -mân tului, utilizând monitorizarease ismică 3D şi 4D, precum şi in ter -pre tări seismice avansate, deschidnoi perspective, în sensul i den ti fi -că rii modelului geologic real.

Provocările reevaluării modeluluigeologic presupun:● confirmarea modelului structuralşi verificarea prezenţei faliilor;● verificarea extensiei ză că mân tu -lui, a variaţiilor laterale;● implementarea faciesului şi a pro -pri etăţilor în zăcământ utilizând a -tri butele seismice;● confirmarea volumului de resursege ologice;● depistarea unor noi potenţiale zo -ne pentru explorare şi exploatare.

În figura 5 este redată imagineaunui model geologic 3D care im pli -că :● modelarea structurală● reatribuirea proprietăţilor la nivelde celulă şi analiza datelor ● modelarea proprietăţilor

În timpul exploatării unui zăcământde gaze naturale este importantămo nitorizarea în permanenţă aevo luţiei presiunii statice de ză că -mânt a condiţiilor de curgere, acom por tării în exploatare a tuturorson de lor, pentru ca la un anumitmo ment să poată fi reevaluat mo -de lul geologic pe baza datelor con -cre te obţinute în procesul de ex -ploa tare. Metoda bilanţului materialpoa te fi utilizată pentru calculareavo lu me lor iniţiale din zăcămintelede ga ze, însă această metodă esteapli cabilă doar zăcământului ca în -treg, din cauza migrării gazelordintr-o parte în alta a acestuia.Comparaţia între volumele de re -sur se geologice obţinute din mo de -lul geologic şi cele obţinute prin bi -lanţ material este uneori im po si bi lădatorită gradului de dezvoltare di -ferit al zăcământului. Zona u ti li za tăpentru calculul volumetric în mo -delul geologic este închisă de li mi -tele actuale de explorare, iar bi lan -ţul material poate identifica vo lu -me le, datorită istoricului evoluţieipro ducţiei şi presiunii.

Evaluarea corectă a unui zăcământde gaze naturale permite luarea de -ci ziei de continuare a exploatării încon diţii optime, în sensul asigurăriiba zei de valorificare a unui volumcât mai mare din resursele ge o lo gi -ce iniţiale.

În cazul zăcămintelor depletate, re -con siderarea modelului geologic,reevaluarea resurselor şi rezervelorde gaze, la diferite momente aleex ploatării, constituie un real su -port pentru abordările viitoare.

Reechiparea sondelor prin a di -ţi onarea unor straturi de ter mi -na te din investigări geofizicespe ciale

Achiziţia de date suplimentare carepot fi obţinute prin utilizarea unorme tode moderne de investigări ge -o fizice, precum şi a unor pachetede soft-uri integrate, care permitcap turări, analizări, corelări şi in -ter pretări de înaltă rezoluţie, oferăpo sibilitatea actualizării şi per fecţ i -o nării modelului geologic.

Tehnologiile de investigare mo der -ne, ca pabile să evidenţieze cele mai

Fig. 5. Crearea modelului 3D

24 martie 2015

sub ţiri straturi saturate cu gazeofe ră zăcămintelor depletate o no -uă perspectivă.

Datorită naturii laminare a sec ven -ţei nisip-rocă argiloasă, prezentă înge neral în zăcămintele de gaze,sunt necesare investigații de înaltăre zoluţie, pentru buna definire apro prietăţilor de zăcământ din stra -tu rile subţiri. Aceste tipuri de in ves -ti gații sunt utilizate pentru analizapro prietăţilor petrofizice ale ni si pu -ri lor, fiind capabile să identificestra turile subţiri, saturate cu gaze,ne perforate, care nu au fost incluseîn zonele grosimilor efective.

Carotajele de saturaţie ale re zer vo -ru lui, achiziţionate prin in ves ti ga ți i -le prin tubing şi coloană pot fi u ti li -za te pen tru identificarea nisipurilorcu po tenţial de gaze, aceste in for -ma ţii re prezentând o contribuţiesem ni fi ca tivă la procesul de se lec -ta re a son delor candidate pentrure e chi pări.

Se recomandă ca sondele in ves ti -ga te să fie selectate în baza uneisec ţiuni transversale a ză că mân tu -lui, în vederea obţinerii unei dis tri -bu ţii a proprietăţilor rezervorului,pen tru evaluare. De asemenea tre -bu ie să se ţină cont de localizareaîn zăcământ, cu referire la a dân ci -mea verticală totală, poziţia înstruc tură, presiune, echipare. Re -zul tatele investigațiilor constau îniden tificarea unor noi zone, ocolitesau insuficient dezvoltate din punctde vedere a procesului de ex -ploatare.

Diagrafiile sunt înregistrate de-alun gul întregului interval deschis deson de, în timp ce acestea se află înpro ducţie. Această tehnologie area vantajul că identifică potenţialulstra turilor, fără pierderi în producţiade gaze şi fără necesitatea unei in -sta laţii, reducându-se astfel, timpulşi costurile.

Evaluarea saturaţiei în gaze şi apro ductivităţii zăcămintelor se e fec -tu ează cu utilizarea unor in stru -men te manevrate prin cablu, caresunt introduse în tubing fără a fine cesară mobilizarea unei instalaţiicare să extragă tubingul de pro duc -ţie. Această strategie conduce la

cos turi şi riscuri scăzute în ceea cepri veşte evaluarea zonelor cu po -ten ţial de gaze, din următoarelecon siderente:

● tubingul nu trebuie extras ● sonda nu este scoasă din pro duc -ţie în timpul investigației;● operaţiile nu sunt întrerupte întimp ce se realizează evaluarea in -for maţiilor de carotaj;● se elimină riscul de deteriorare afor maţiunii prin pătrunderea flu i du -lui de intervenţie în timpul fazei deinvestigare;● reducerea semnificativă a ris cu ri -lor de siguranţă şi mediu.

În continuare, în figura 6 pre zen -tăm un exemplu concret din ză că -mân tul Laslău Mare. Datele de ca -ro taj au identificat nisipurile cu po -ten ţial de gaze, rămase ne dre na te.Pe baza acestor informaţii a fost se -lectată sonda candidată pentru re -echipare. Prin intervenţia res pec ti -vă s-au deschis nisipuri su pli men -ta re, din alte pachete. Carotajelede producţie efectuate ulterior in -ter venţiei în sonda respectivă,iden tifică nisipurile perforate, ca fi -ind cele care, în urma in ves ti -gațiilor, pre zentau un potenţialridicat.

Se observă că în varianta îm bu nă -tă ţită cu informaţiile din in ves ti -gațiile speciale, există câteva pa -che te cu potenţial ridicat, care înva rianta stan dard nu sunt indicateca pur tă toa re de gaze. În evaluareape tro fi zi că a carotajului standard,vo lumul de argilă s-a bazat pe re -zis tivitatea zo nei invadate (RXOC)şi pe po ten ţi alul spontan (PS). Ga -ze le din aces te aşa-zise zone ne -pur tătoare de gaze, se pare căprovin din stra turi subţiri, care suntprea mici pen tru a fi detectate cuajutorul ca ro tajului standard. În re -gis trările ofe rite de RST, cu o re zo -lu ţie mult mai bună, au permis de -tec tarea unor straturi noi, care nuerau in clu se în grosimea efectivă ao biec ti vu lui respectiv. Informaţiileoferite de RST au fost validate înprac tică, în sensul că perforareaacelor stra turi subţiri a confirmatin dicaţiile in vestigațiilor. E fec tu a -rea ulterioară a unui carotaj de pro -duc ţie (PLT) a ve nit să întăreascăre zultatele ob ţi nu te. Pentru e xem -pli ficare, în fi gu ra 7 se observă cădu pă perforarea stra turilor saturatecu gaze, de tec ta te prin RST, debitulson dei a crescut de la 19 miiStmc/zi la 89 mii Stmc/zi, deci zo -ne le noi, i den ti fi cate cu gaze,reprezintă o creştere de rezervă.

Fig. 6. Exemple şi validare

martie 2015 25

Liftarea performantă a fluxuluide gaze şi lichide din sonde

Liftarea performantă a fluxului dega ze şi lichide din sonde se bazeazăîn fapt pe utilizarea celor mai a dec -va te tehnologii şi echipamente deex tracţie.

Încărcarea sondelor de gaze cu im -pu rităţi lichide este o problemă ceapare în mod deosebit la ză că min -tele depletate. Dacă nu se mo ni to -ri zează această evoluţie cu atenţie,în vederea minimizării acestuiefect, producţia va scădea con si de -ra bil sau poate interveni variantainun dării sondelor. Acest fenomense datorează insuficientei energii detran sport a fazei gazoase în ve de -rea aducerii la suprafaţă a im pu ri -tă ţilor lichide acumulate în jurulper forațiilor. Aceste acumulări exer - cită o contrapresiune pe strat şires tricţionează performanţele decur gere ale sondei.

Pornind de la funcția Q=f(p), se vorlua în discuţie diferite componenteca re influenţează variaţia acesteifun cţii, printre care amintim: per fo -ra țiile sondei, caracteristicile ţe vi lorde extracţie, duza şi conductacolectoare.

În continuare se vor discuta mo da -li tăţi prin care, se pot utiliza acestere laţii pentru a îmbunătăţi modulde funcţionare a întregului sistem.

În principiu există trei paşi care tre -bu ie parcurşi, pentru a asigura bu -na funcţionare a sistemului stratpro ductiv - sondă:● prevederea funcţionării sistemuluiîn condiţiile existente;

● identificarea strangulărilor dinsistem;● optimizarea funcţionării sis te mu -lui printr-un studiu de sen zi ti vi -tate.

Primul pas include utilizarea e cu a ţi -i lor potrivite pentru a prevedea fun -cţi onarea sondei de gaze în con di -ţiile existente. Aceasta permite săse ajusteze parametrii de intrareast fel încât debitul prevăzut de ga -ze să coincidă cu cel observat (stu -diat).

Parametrii de intrare, care prezintăcea mai mare incertitudine, pot fiajus taţi astfel încât cele două flu -xuri de funcţionare să se po tri veas -că. Odată ce corespund, ur mă toa -rea etapă constă în i den ti fi carea că -de rilor de presiune în diferitele e le -men te componente ale sistemului.Acestea reprezintă de fapt stran gu -lări ale sistemului. De exemplu,aces tea pot fi: un tubing de di a me -tru mai mic, un număr neadecvatde perforații, prezenţa unui factorskin ridicat. Odată ce un asemeneae lement este identificat şi localizat,se poate evalua efectul ajustăriiunui element individual asupra fun -cţi onării întregului sistem. Studiinda naliza senzitivităţii asupra res pec -ti vului element, se poate alege ova loare potrivită a acestuia, faptca re va permite optimizarea fun cţi -o nării sondei de gaze.

Este necesară evaluarea sondelorprin prisma anumitor elemente per -tur batoare şi înţelegerea impactuluia cestora asupra funcţionării op ti -me. Pentru analizarea per for man ţe -lor sondelor şi a opţiunilor pentru odepletare optimă, se utilizează a na -li za nodală, care este de fapt oanaliză de senzitivitate.

Analiza nodală presupune izolareaîn sondă a unui punct denumit nodşi determinarea debitului şi pre si -unii în aval şi amonte de acesta,pre cum şi stabilirea unei corelaţiiîn tre presiune şi debit. Conform fi -gu rii 8 se determină curbele decom portare a zăcământului şi e chi -pa mentului, iar la intersecţiile a ces -tor curbe se citesc coordonatelepun ctelor de corelare a funcţionăriisis temului strat productiv - sondă,va labile în diferite situaţii. Pentru aducerea sondelor de ga ze

la parametri optimi trebuie în ţe le seetapele implicate în op ti mi za reamodului de funcţionare a unei son -de de gaze, diferenţa în tre de bi tulstabilizat şi debitul nestabilizat degaze, modul cum se ajustează pa -rametrii de intrare pentru ob ţi ne reaperformanţei, faptul că este ne ce - sară includerea bilanţului ma te rialîn optimizarea producţiei.

Pentru a cuantifica stabilitatea sis -te mului, este indicată măsurareapan tei curbelor de performanţă ază cământului şi echipamentului înpun ctul de intersecţie. Dacă pan te -le au semne diferite, de exemplu,cur ba de performanţă a ză că mân -tu lui are pantă negativă, iar curbade performanţă a echipamentuluiare pantă pozitivă, punctul de in -ter secţie reprezintă un debit stabil.În cazul în care ambele pante auva lori negative, intersecţia lor re -pre zintă un punct de funcţionareinstabil.

Această schemă de evaluare a fun -cţi onării unei sonde de gaze, poatefi adaptată fiecărui tip de sondă, in -di ferent de numărul componentelorpre zente în sistem.

Din perspectiva celor enunţate an -te rior va fi studiată o analiză desen zitivitate pentru reducerea di a -me trului ţevilor de extracţie. Pun -ctul de plecare pentru această a -bor dare îl constituie însăşi com por -ta rea în exploatare a diverselor ză -că minte cu un nivel energetic re la -tiv scăzut, deci un grad accentuatde depletare.

Această sondă, situată pe ză că -mân tul Filitelnic, produce cu o di fe -ren ţă de presiune apreciabilă, întretu bing şi coloană, și care în ultimultimp s-a accentuat, conform is to ri -cu lui de producţie prezentat în fi gu -

Fig. 7. Rezultatele pentru sonda XLaslau Mare

Fig.8. Curbele de performanţă alezăcământului şi echipamentului

26 martie 2015

ra 9. Este sesizabil de a se me neamo dul fluctuant al descărcării son -dei de impurităţile lichide.

Măsurarea nivelului de lichid înson dă indică prezenţa apei spu ma -te pe aproximativ jumătate din lun -gi mea tubingului. Sonda este tra ta -tă cu substanţe spumogene, însăni velul energetic al stratului nu per -mi te o descărcare performantă ason dei în ceea ce priveşte im pu ri tă -ţi le lichide. Diferenţa de presiuneîn tre tubing şi coloană se menţinela aproximativ 17 bar, o valoaredes tul de ridicată.

Analiza de senzitivitate pentru pa -tru diametre de tubing, precum şicur bele de performanţă din figura10 relevă următoarele aspecte:

●pentru tubingul de (1 1/2 in) de bi -tul de funcţionare a sondei se în ca -drea ză în intervalul (9,7 mii m3/zi,de bitul minim care permite e li mi na -rea apei – 24 mii m3/zi, debitul op -tim de funcţionare a sondei);● pentru tubingul de (2 in) debitulmi nim care permite eliminarea apeitre buie să aibă valoarea de 25,4 miim3/zi şi se situează în interiorulcur bei de performanţă a ză că mân -tu lui, însă extrem de aproape de li -mi ta acesteia;● pentru tubingul de (2 3/8 in) de -bi tul minim care permite eliminareaapei trebuie să aibă valoarea de26,12 mii m3/zi şi se situează dease menea în interiorul curbei deper formanţă a zăcământului, ex -trem de aproape de limită;● pentru tubingul de (2 7/8 in), tu -bin gul care echipează sonda mo -men tan, debitul minim care per mi -te eliminarea apei trebuie să aibăvaloarea de 26,8 mii m3/zi, o va loa -re situată în interiorul curbei deper formanță a zăcământului, ex -trem de aproape de limita acesteia.

Din cele enunţate anterior se poatecon cluziona că ultimele trei di a me -tre de tubing permit eliminareaapei din sondă la debite minimefoar te apropiate (25 – 26) miim3/zi. Echiparea cu tubing de 38,1mm (1 1/2 in) este însă cea mai fa -vo rabilă, deoarece descărcareason dei de impurităţi debutează înacest caz de la un debit de 9,7 mii

m3/zi. Sonda produce momentancu un debit de aproximativ 8 miim3/zi, un debit inferior debitului cri -tic, iar echiparea cu acest tubing arper mite eliminarea impurităţilor li -chi de şi înregistrarea unei per for -man ţe în exploatare, în sensul uneicreş teri substanţiale a debitului şire alizarea unui indice de pro duc ti vi -ta te de 5,65 m3/zi/bar.

Concluzii

Cele mai importante zăcăminte dega ze naturale din România se aflămo mentan în etapa producţiei des -cres cătoare, la un nivel energeticscă zut, ceea ce înseamnă că tre bu -ie abordate din punct de vedere astra tegiilor de continuare a ex ploa -tă rii, ca zăcăminte depletate.

Reconsiderarea modelului geologic,re evaluarea resurselor şi rezervelorde gaze în diferite momente ale ex -ploa tării, constituie un suport realpen tru optimizarea exploatării şi ma -ximizarea factorului de re cu perare.

Tehnologii de investigare moderne,ca pabile să evidenţieze cele maisub ţiri straturi saturate cu gaze aua vantajul că identifică noi po ten ţi a -le straturi saturate cu gaze, oferindză cămintelor depletate o nouăperspectivă.

Monitorizarea comportării în ex -ploa tare a sondelor de gaze carese încarcă constant cu cantităţiapre ciabile de impurităţi lichide,fără a reuşi eliminarea acestora na -tu ral, este o necesitate dictată decon siderente tehnice şi economice.In terpretarea şi corelarea fe no me -ne lor care se produc în interiorulsis temului strat-sondă, devine fărăîn doială, în acest context, o pre o cu -pa re importantă în vederea e va lu ă -rii performanţelor acestui sis tem.De terminarea tuturor elementelorper turbatoare care agresează sis te -mul strat-sondă, precum şi a im -pac tului acestora asupra fun cţi o na -li tăţii, permit ajustarea pa ra me tri -lor de intrare, în sensul optimizăriia cestui proces.

Bibliografie[1]Tătaru A.: Contribuţii la re a bi li -ta rea zăcămintelor de gaze na tu ra -le ma ture, teză de doctorat, UPG,2012[2]Tătaru A., Costin, N.: E va lu a -rea şi optimizarea funcţionării sis te -mu lui strat-sondă în cazul sondelorde ga ze predispuse la încărcarea cuim purităţi lichide, Revista Naţionalăde Gaze Naturale, ISSN 1454 –2692, Nr. 1, 2008 n

Fig. 9. Istoricul de producţie – comportarea în exploatare a sondei YFilitelnic

Fig. 10. Corelaţia de funcţionare

strat- sonda Y, pentru diverse

diametre de tubing

martie 2015 27

Scenarii energetice bazate pe huila din Valea Jiului*) Prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaş 1,Prof. univ. dr. ing. Iosif Andraş1, Prof. univ. dr.ing. Sorin- Mihai Radu 1, Prof. univ. dr. ing. Iosif Gruneanţu 1, Dr. ing. Florin Mârza3,Dr. ing. George Chiril, Drd. ec. Eduard Mija 2, Drd. ec. Inga Roşioru – Cioară 1

1 - Universitatea din Petroşani; 2 - Complexul Energetic Hunedoara; 3 - Consilier PrimăriaPetroşani

1. Consideraţii tehnico-e co no -mice

O analiză, am putea zice acum su -per ficială a deciziei de înfiinţare aComplexul Energetic Hunedoara(CEH) în noiembrie 2012, de mon -strea ză că aceasta s-a bazat în pri -mul rând pe criterii legate în prin ci -pal de interdependenţa accentuatădin tre furnizorul de resursă e ner ge -tică (producătorul intern de huilăener getică, fostul CNH-SAPetroşani, divizat în anul 2012 îndo uă entităţi independente, SNHres pectiv SNIMVJ), şi cei doi pro du -că tori de energie electrică şi ter mi -că existenţi în zonă, respectiv ter -mo centralele Mintia şi Paroşeni, şiîn al doilea rând, dar poate cel maiim portant, pe criterii de natură so -ci ală, legate de caracterul cvasi-mo noindustrial al zonei.

Cele două termocentrale incluse înstruc tură sunt diferite din mai mul -te puncte de vedere:

● Termocentrala Mintia are o ca pa -ci tate instalată teoretică de 1285MWh, în 6 grupuri (5 grupuri de210 MWh, din care unul retras dinex ploatare în 2012, şi unul re teh -no logizat de 235 MWh), dar care secon fruntă cu probleme deloc de ne -gli jat, şi anume:

- Retragerea din exploatare a douăgru puri deoarece nu îndeplinescnor mele europene în ceea ce pri -veş te cerinţele de mediu;- Dezafectarea totală a unui grupcare este propus la casare;- Investiţii necesare în re teh no lo gi -za re şi in sta laţii de desulfurare şişlam dens pen tru celelalte douăgru puri ră ma se care se estimeazăla aproximativ 203,5 milioane euro.

● Termocentrala Paroşeni dispunede un singur grup retehnologizat(res pectiv grupul IV), cu o ca pa ci -ta te de 150 MWh, dat în exploatareco mercială în august 2007. Ce rin ţe -le de mediu sunt îndeplinite parţial,in vestiţia în desulfurare şi şlamdens începând la mijlocul anului2013, cu termen de finalizare es ti -mat la 31 de luni de la demarareain vestiţiei.

Aşa cum s-a precizat principalulpunct comun al celor două ter mo -cen trale îl reprezintă combustibilulcu care funcționează, respectiv hu i -la energetică extrasă în bazinul mi -nier Valea Jiului. Teoretic corectă,in tegrarea minelor viabile (aflate însu bordinea SNH, devenită ulteriorDivizie Minieră în cadrul CEH), înacest complex a fost făcută fără oa naliză economică profundă şi fărăa avea la bază un program coerent

de restructurare şi retehnologizare.Ne cesitatea unui astfel de programes te demonstrată de costurile deex tracţie ale huilei, costuri care va -ri ază de la 74 lei/Gcal în cazul mineiVulcan şi 157 lei/Gcal în cazul mineiLupeni, cu o medie la nivelul divizieimi niere de 104 lei/Gcal.

Barometrul viabilităţii întreguluicom plex gravitează în jurul preţuluide vânzare a energiei electrice pepia ţa concurenţială, preţ mediu si -tu at la nivelul lunii septembrie2013 la 171,89 lei/MWh (PZU) şi la195,82 lei/MWh pe PCCB. În con di -ţi ile în care aproape 70 % din costulunui MWh îl reprezintă hu ila, re zul -tă un cost de producţie de 540lei/MWh. În aceste condiţii, ComplexulEnergetic Hunedoara trebuie să re -zol ve probleme care nu au fost re -zol vate din 1990 până în prezent.

2. Scenarii posibile privind vi i -to rul Complexului EnergeticHunedoara

Pornind de la cele prezentate maisus, putem formula câteva scenariicu privire la viitorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara, şi anume:

● Scenariul 1- foarte pesimist: - insolvenţa,

The future of the Jiu Valley coal mining is acutely hardened by a multitude of factors, arising from theinterference of different decision centers, which effects – often exposing a cumulative and in some cases evenantagonist manner- may lead to irreparable consequences. Avoiding to take into account all the economic,socio-geographic, technogenic and anthropogenic aspects în their embedment have not allowed until now thedelivery of realist and viable scenarios which cut the Gordian knot of the multilevel challenge which this socio-industrial complex is facing with, scenarios which fundaments a coherent and consequent strategy, challengeswhich unsolved may produce irreversible dramatic effects not only at area level, but also on a national scale.The paper intends to offer – at least as a methodological framework - an assessment based on scenarios ofthe achievements/losses which may occur by ignoring or not taking into a fair account of the role of thisindustrial complex in the future framework of the Romanian energy industry.

Motto: „Dacă există hotărâre, soluţiile pot fi găsite” - George Samuel Clason (1874 - 1957)


28 martie 2015

- eşecul privatizării, - falimentul Complexului EnergeticHunedoara,- disponibilizarea şi trimiterea înşomaj a tuturor angajaţilor com -plexului.

Scenariul 2 – pesimist moderat

- insolvenţa, - externalizarea componentelor ac -tu al viabile, respectiv E lec tro cen -tra le Paroşeni şi a maxim două ex -ploa tări miniere, - închiderea activităţilor neviabile,adică a Electrocentrale Mintia şi acelorlalte mine,- Disponibilizarea şi trimiterea înşo maj a 2/3 din angajaţii com ple -xului.


- insolvenţa, - externalizarea grupurilor e ner ge -ti ce viabile (Grup IV Paroşeni şigru purile 3 şi 4 Mintia), - închiderea totală a activităţii ex -trac tive, - casarea şi valorificarea grupurilorră mase de la Mintia, import de căr -bu ne şi achiziţie parţială de la SNIMValea Jiului.

Scenariul 4 – optimist

- evitarea insolvenţei- realizarea investiţiilor, - triplarea productivităţii extractive, - încadrarea în costuri, - supravieţuirea şi consolidareacom plexului

Considerăm că aceste scenarii tre -bu ie bine fundamentate tehnic şieco nomic, într-un timp cât maiscurt pentru a putea sta la bazaunor decizii politice şi ad mi nis tra -tive.

În cazul scenariului 1, în care dis -pa riţia industriei extractive a huileiîn judeţul Hunedoara va deveniefec tivă, efectele socio-economicevor fi atât imediate cât şi pe termenlung. Aceste afirmaţii sunt sus ţi nu -te de o serie de date prezentate încontinuare.

Ameninţarea asupra industriei ex -trac tive a huilei în judeţulHunedoara se poate măsura atât îne fecte imediate cât şi în efecte în

timp. Totuşi, considerăm că celedo uă societăţi constituite la sfâr şi -tul anului 2012, care divizează ex -ploa tările miniere în „mine viabile”şi „mine neviabile” trebuie să re pre -zin te doar o etapă în drumul sprere vigorare a activităţii în bazinulcar bonifer al Văii Jiului.

Pe de o parte, Societatea Naţionalăde Închideri Mine Valea Jiului, careîn globează exploatările minierePetrila, Paroşeni şi Uricani are caori zont de timp anul 2018. În cifreîn să această societate înseamnăchel tuieli cu bunuri şi servicii de71,995 mii lei, cheltuieli cu im po zi -te le, taxele şi alte vărsăminte a si -mi late de 6,655 mii lei şi alte chel -tuieli de exploatare de 24,200 miilei. La acestea se mai adaugă chel -tuieli cu salariile, bonusurile şi altechel tuieli cu personalul, in clu sivcheltuieli de mandat de 126,161mii lei şi cheltuieli cu asigurările şipro tecţia socială de 39,609 mii lei.Chel tuielile pentru investiţii au fostes timate la 6,585 mii lei. La finelea nului 2013 societatea prognoza une fectiv de 1,940 persoane şi uncâş tig salarial inclusiv bonusurile de3,971 lei.

De cealaltă parte, SocietateaNaţională a Huilei (încorporată lamijlocul anului 2013 în ur ma unuiproces de fuziune prin ab sorbţie înComplexul Energetic Hunedoara)în globează minele Lonea, Vulcan,

Livezeni şi Lupeni, precum şi Ex plo -da rea de preparare a cărbunelui şiSta ţia de salvare minieră. În cifrea ceastă societate înseamnă chel tu -ieli cu bunuri şi servicii de 144,432mii lei, cheltuieli cu impozitele, ta -xe le şi alte vărsăminte asimilate de25,798 mii lei şi alte cheltuieli deex ploatare de 32,810 mii lei. Laaces tea se mai adaugă cheltuieli cusa lariile, bonusurile şi alte cheltuielicu personalul, inclusiv cheltuieli deman dat de 231,364 mii lei, che l tu -ieli cu asigurările şi protecţia so ci a -lă de 83,430 mii lei şi cheltuieli fi -nan ciare 12 mii lei. Cheltuielile pen -tru investiţii au fost estimate la30,829 mii lei. La finele anului 2013so cietatea prognoza un efectiv de5,014 persoane şi un câştig salarialin clusiv bonusurile de 3,749 lei.

Efectivele de personal ale celor do -uă societăţi reprezintă 6,22 % dine fectivul salariaţilor înregistrat lasfâr şitul lunii octombrie 2013 la ni -ve lul judeţului, cca. 30% la nivelulVăii Jiului (n.a. estimat din lipsă deda te statistice) respectiv (0.15% lani vel naţional) iar câştigul salarialal personalului din cele două unităţire prezintă o influenţă importantăasu pra nivelului salarial mediu brutde 1,888 lei înregistrat în judeţ lasfâr şitul aceleaşi luni.

Contribuţiile salariaţilor la bugetulcon solidat al statului, reprezentândCAS, CASS, ŞOMAJ, Impozit salarii

EFECTIV: 1,940 salaria iCHELT. SAL.: 3,971 lei

EFECTIV: 5,014 salaria iCHELT. SAL.: 3,749 lei

SOCIETATEA NATIONALDE ÎNCHIDERI MINEMINE ”NEVIABILE”

PETR

ILA

PAR

OEN

I

UR

ICA

NI

COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA

SOCIETATEA NA IONAL A HUILEI

CEH DIVIZIA MINIERMINE ”VIABILE”

LON

EA

VU

LCA

N

LIV

EZEN

I

LUPE

NI

CEH DIVIZIA

ENERGIE

CET

PA

RO

ENI

CET

MIN

TIA

Fig. 1 . Structura organizatorică a industriei miniere în ValeaJiului

martie 2015 29

s-ar situa anual la aproximativ105,000 mii lei, iar din salariile neteprin cipalele destinaţii sunt chel tu ie -li le băneşti pentru cumpărarea dea limente şi băuturi aproximativ51,518 mii lei, cumpărarea de măr -furi nealimentare 46,795 mii lei,pla ta serviciilor 38,209 mii lei, im -po zite contribuţii cotizaţii şi taxe36,707 mii lei.

Pentru anul 2013 SocietateaNaţională a Huilei şi-a propus ve ni -turi totale în sumă de 268,620 miilei iar Societatea Naţională de În -chi deri Mine venituri totale în sumade 517,846 mii lei.Ca urmare a înglobării SocietăţiiNaţionale a Huilei în ComplexulEnergetic Hunedoara începând culu na iulie 2013 bugetul noii so ci e -tăţi arată astfel:- cheltuieli cu bunuri şi servicii de828,557 mii lei;- cheltuieli cu impozitele, taxele şialte vărsăminte asimilate de14,505 mii lei;- alte cheltuieli de exploatare de137,124 mii lei;-cheltuieli cu salariile, bonusurile şialte cheltuieli cu personalul, in clu -siv cheltuieli de mandat de 193,401mii lei;-cheltuieli cu asigurările şi protecţiaso cială de 60,976 mii lei;- cheltuieli financiare de 55,455 miilei;- cheltuielile pentru investiţii aufost estimate la 228,766 mii lei.

La finele anului 2013 societateaprog noza un efectiv de 6,829 per -soa ne şi un câştig salarial inclusivbo nusurile de 3,845 lei.

Pornind de la scenariile formulatecu privire la viitorul complexuluipu tem estima pierderile suferite desta tul român:

Scenariul 1- foarte pesimist:

Statul român ca urmare a încetăriiac tivităţilor de extracție a huileipier de anual în mod direct a pro xi -ma tiv 51,91 milioane euro din con -tri buţii la bugetul de stat şi bu ge te -le locale la care se adaugă a ju toa -re le de şomaj care trebuie plătitefoş tilor sau potenţialilor viitori an -ga jaţi. Şomajul la nivel judeţean arur ma să crească în mod direct cupeste 7,8 puncte procentuale.

În mod direct cifra de afaceri a so -ci etăţilor comerciale partenere şico nexe industriei extractive ar scă -dea cu aproximativ 235,97 milioanee uro anual, iar pierderea din con tri -bu ţia salariaţilor la cifra de a fa ce ri / -ve niturile societăţile/instituţiile pu -bli ce care produc şi/ sau co mer ci a li -zea ză bunuri alimentare, măr furine alimentare, servicii, con tri buţii,ta xe, cotizaţii, etc. ar fi de 46,16mi lioane euro anual.


Statul român ca urmare a di mi nu ă -rii activităţilor de extracție a huileipier de anual în mod direct a pro xi -ma tiv 42,27 milioane euro din con -tri buţii la bugetul de stat şi bu ge te -le locale la care se adaugă a ju toa -rele de şomaj care trebuie plătitefoş tilor sau potenţialilor vi i tori an -ga jaţi. Şomajul la nivel ju de ţean arurma să crească în mod di rect cupeste 4,48 puncte pro cen tuale.

În mod direct cifra de afaceri a so -ci etăţilor comerciale partenere şico nexe industriei extractive ar scă -dea cu aproximativ 39,39 milioaneeuro anual, iar pierderea din con tri -bu ţia salariaţilor la cifra de a fa -ceri/veniturile societăţile/instituţiilepub lice care produc şi/ sau co mer -ci alizează bunuri alimentare, măr -furi nealimentare, servicii, con tri -bu ţii, taxe, cotizaţii, etc. ar fi de33,42 milioane euro anual.


Statul român, ca urmare a stopăriiac tivităţilor de extracție a huilei,pier de anual în mod direct a pro xi -ma tiv 62,36 milioane euro din con -tri buţii la bugetul de stat şi bu ge te -le locale la care se adaugă a ju toa -re le de şomaj care trebuie plă titefoştilor sau potenţialilor vi i tori an -ga jaţi. Șomajul la nivel ju de ţean arurma să crească în mod di rect cupeste 6,22 puncte pro cen tuale.

În mod direct cifra de afaceri asocietăţilor comerciale partenere şico nexe industriei extractive ar scă -dea cu aproximativ 60,76 milioaneeuro anual, iar pierderea din con tri -bu ţia salariaţilor la cifra de a fa -ceri/veniturile so ci e tă ţile/instituţiilepu blice care produc şi/ sau co mer -ci alizează bunuri alimentare, măr -furi nealimentare, servicii, con tri -bu ţii, taxe, cotizaţii, etc. ar fi de27,81 milioane euro anual.

Scenariul 4 – optimist Nu ar exista pierderi, veniturile lastat s-ar ridica la un nivel de a pro -xi mativ 51,91 milioane euro dincon tribuţii la bugetul de stat şi bu -ge tele locale, contribuţia la cifra dea faceri a societăţilor comercialepar tenere şi conexe industriei ex -trac tive ar fi de aproximativ 235,97mi lioane euro anual, iar contribuţiasa lariaţilor la cifra de a fa -ceri/veniturile so ci e tă ţi lor / in sti tu ţi i -lor publice care produc şi/ sau co -mer cializează bunuri alimentare,măr furi nealimentare, servicii, con -tri buţii, taxe, cotizaţii, etc. ar fi de46,16 milioane euro anual.

În sinteză, pierderile/veniturilepen tru cele 4 scenarii sunt pre zen -tate comparativ în fig. 5 în valori

Fig. 2. Structura cheltuielilor SNIM

Fig. 3. Structura cheltuielilor SNH

Fig. 4. Structura cheltuielilor CEH

30 martie 2015

ab so lute, iar în figurile 6 și 7 seobservă pier derile pentru scenariile1, 2, 3 res pectiv veniturile, pentrusce na riul 4, procentual pe categorii.

3. Analiza SWOT pentru va lo ri fi -ca rea huilei

Puncte tari:

● Existenţa unei rezerve industrialede circa 260 milioane de tone, încele şapte perimetre active aflate încon cesiunea celor două societăţimi niere, din care circa 94 milioaneto ne rezervă exploatabilă cu ac tu a -la reţea de lucrări miniere. Aceastăre zervă poate asigura producţia dee nergie pe bază de huilă la actualulni vel pentru circa 100 de ani;

● Infrastructura existentă, la su pra -faţă şi subteran, pentru extracţiahu ilei şi pentru transportul ei, peca lea ferată, la beneficiari;

● Concentrarea teritorială a ex ploa -tă rilor miniere într-o zonă relativrestrânsă; ● Distanţa redusă faţă de be ne fi ci -ari;● Existenţa personalului calificat înactivitatea minieră, tradiţie şi ex -per tiză profesională la toate ni ve lu -rile;● Necesarul de personal de spe ci a li -ta te este acoperit atât din punct de

vedere calitativ cât şi numeric;● Contribuţia esenţială la se cu ri ta -tea energetică naţională în situaţiide criză a altor resurse;● Parametrii produselor realizate cuac tualele tehnologii de exploatareşi preparare compatibile cu in sta la -ţ i ile de ardere a cărbunelui, e xis -ten te la beneficiari;● Instalaţiile de preparare deţinutepot realiza produse cu un conţinute nergetic mărit;● Termocentralele româneşti suntcon cepute să funcţioneze cu com -bus tibil solid având parametrii ca li -ta tivi ai huilei din Valea Jiului, ceeace le crează o anumită dependenţăde exploatările miniere;● Beneficiarilor li se pot asiguracan tităţile necesare de cărbuneener getic, la calitatea adecvată ne -vo ilor proprii şi la un preţ mai micde cât cel al cărbunelui din import;

● Rezervele strategice de huilă potju ca un rol antispeculativ, fapt sub -li niat de Uniunea Europeană în con -tex tul incapacităţii Uniunii de a ne -go cia preţurile resurselor e ner ge ti -ce şi de a exercita presiuni pe a ces -te pieţe;● Ponderea ridicată a costurilorpen tru transport în preţurile căr bu -ne lui importat (circa 50% din preţulcăr bunilor energetici importaţi dinEuropa şi Japonia), fapt care ple -dea ză pentru utilizarea huilei dinţară.

Puncte slabe:

● Condiţiile geologo-miniere dificilede exploatare concretizate prin:adân cimea mare de exploatare,tec tonica complicată, prezenţa ga -zu lui metan, s.a.;● Puterea calorică scăzută a căr bu -ne lui din Valea Jiului, comparativ cuo ferta de pe pieţele externe şi con -ţi nutul mare de sulf din cărbune;● Posibilităţile reduse de îm bu nă tă -ţi re semnificativă a calităţii pro duc -ţi ei, cu actuala tehnologie de ex -ploatare;● Gradul scăzut de mecanizare aex ploatării, utilaje şi echipamentemi niere uzate fizic şi moral (com -ple xe mecanizate pentru ex ploa ta -rea cărbunelui, combine de î na in ta -re şi de abataj, echipamente pentruperforare, echipamente de tran -sport subteran a cărbunelui, e chi -pa mente pentru evacuarea apelorsub terane, instalaţii de aeraj, in sta -la ţii de extracţie, echipamente pen -tru automatizare şi dispecerizare);● Lipsa unor tehnologii performantea daptabile condiţiilor de zăcământ,in suficienta dotare cu echipamenteper formante pentru tăierea căr bu -ne lui, susţinerea abatajelor, per fo -ra rea găurilor, tăierea rocilor în lu -cră rile de pregătire şi deschidere aFig.5 Diagrama comparativă a scenariilor

Fig. 6 Ponderea pierderilor pentrucele trei scenarii pesimiste

Fig. 7 Ponderea veniturilor pentruscenariul 4

martie 2015 31

câm purilor miniere şi pentru forajulsondelor;● Dificultăţi în exploatarea selectivăa cărbunelui;● Cost de producţie ridicat;● Productivitatea muncii la nivelulex ploatărilor, sub 300 t / per soa nă / -an, situată mult sub nivelul mon -dial;● Riscul crescut de producere a ac -ci dentelor miniere favorizat şi delip sa mijloacelor de monitorizare aspa ţiului din abataje;● Neexecutarea la timp a lucrărilorde investiţii, necesare pentru pu ne -rea în exploatare a noilor capacităţide producţie, la majoritatea ex -ploa tărilor miniere;● Rămâneri în urmă în executarealu crărilor de cercetare geologică,pen tru identificarea unor porţiunide zăcământ care oferă condiţii bu -ne de exploatare, cu implicaţii di -rec te asupra dezvoltării ca pa ci tă ţi -lor de producţie viabile;● Construcţiile industriale de za fec -ta te în incintele minelor, ca urmarea restrângerii activităţii şi ne u ti li za -te în alte scopuri.

Oportunităţi

● Necesarul crescând de surse deenergie primară;● Piaţa de desfacere relativ stabilă;● Posibilităţile de creştere a ve n i tu -ri lor prin îmbunătățirea calităţiiproduselor;● Creşterea ponderii cărbunelui înpro ducţia termoenergetică pe planmondial;● Costurile încă ridicate ale pro du -ce rii energiei electrice din surse re -ge nerabile;● Înființarea Complexului EnergeticHunedoara.● Menţinerea unei infrastructuri mi -ni ere adecvată exploatării huileiast fel încât să fie asigurată con ti nu -i tatea producţiei pe o perioadă ma -re de timp;● Posibilitatea implementării pro -iec telor de captare a metanului dincăr bune şi a emisiilor de metan dinză cămintele aflate în exploatare.● Îmbunătăţirea calităţii cărbuneluivân dut, cu mici investiţii în re teh -no logizarea sortării de la fiecare ex -ploa tare minieră;

Ameninţări

● Agravarea crizei economice mon -di ale;● Vulnerabilitatea exploatării căr bu -ne lui faţă de caracteristicile şi con -di ţiile geo-miniere;● Creşterea costurilor de producţiege nerată de obligativitatea a si gu ră -rii unor condiţii suplimentare de se -cu ritate şi sănătate în muncă şi depro tecţie a mediului;● Vulnerabilitatea socială mare da -to rată caracterului monoindustrialal zonei, a deteriorării situaţiei fi -nan ciare;● Reducerea numărului locurilor demun că din Valea Jiului prin res trân -ge rea activităţii miniere în condiţiilelip sei unei alternative economicereale;● Dependenţa producţiei de căr bu -ne de funcţionarea celor două ter -mo centrale;● Lipsa unui preţ reglementat alcăr bunelui, apropiat de costul depro ducţie;● Lipsa fondurilor pentru dez vol ta -rea extensivă a exploatării;● Şanse reduse de asigurare a ne -ce sarului investiţional pentru ren ta -bi lizarea minelor viabile în condiţiileac tualei forme de organizare;

4. Propuneri tehnico economicepen tru valorificarea huilei

Propunerile elaborate pleacă de laadevărul verificat în practică, că„Fără investiţii orice activitateeste sortită inevitabil eşecului”.

● Stabilirea rolului huilei în balanţae nergetică a României şi di men si o -na rea reală a producţiei● Realizarea unui program de in -ves tiţii în tehnologii şi utilaje caresă determine reducerea costului depro ducţie a cărbunelui; ● Investiţie într-un nou bloc e ner -ge tic de 200 MWh cu parametrii su -pra critici la Paroşeni;● Realizarea investiţiilor de re teh -no lo gizare, desulfurare şi şlamdens la gru purile 3 şi 4 de la Mintia;● Implementarea proiectelor decap tare a metanului din cărbune şia emisiilor de metan din ză că min te -le aflate în exploatare;● Investiţii în instalaţii de producţiea uxiliare instalațiilor de desulfurare

şi şlam dens;● Retragerea din exploatare şi ca -sa rea treptată a grupurilor 2, 5 şi 6de la Mintia● Realizarea unui nou grup de 400MWh la Mintia ciclu combinat cutur bine cu gaze;● Realizarea unui depozit central înValea Jiului, pentru omogenizareaşi livrarea cărbunelui spre be ne fi -ciari.

Concluzii

Pentru evitarea insolvenţei este ex -trem de importantă viabilizareaunor exploatări miniere, va lo ri fi ca -rea metanului care însoţeşte ză că -mân tul de cărbune din Valea Jiuluipre cum şi gestionarea deşeurilor. Înacest mod se contribuie la a si gu ra -rea independenţei energetice şi to -to dată se pot rezolva şi alte pro ble -me comune acestei zone geograficeca re vizează şi asigurarea viitoruluiCEH. CEH se află într-o situaţie de -li cată generată de dificultăţile princa re trece Sistemul EnergeticNaţional, şi anume un excedent dee nergie electrică din surse re ge ne -ra bile şi hidro pe fondul scăderiidra matice a consumului în Româniapre cum şi A cor du rile semnate deGuvernul României cu cre ditorii ex -terni FMI – BM - CE privind vi itorulComplexului Energetic Hunedoara -pri vatizare şi în caz de eşec,insolvenţă.

Se apreciază că acţiunea de pri va ti -za re este sortită eşecului, iar in tra -rea în insolvenţă, convenită prinScrisoarea de in tenţie cu FMI - BM– CE, se va solda cu in trarea în fa li -ment atât a minelor vi a bi le cât şi aTermocentralei Paroşeni.

Dacă privatizarea va eşua, pentru anu se ajunge în situaţia de a se de -ci de ad mi nistrarea judiciară, mo -ment din care este practic imposibilde evitat fa li men tul, se propun ur -mă toarele:

a) Elaborarea, de către specialiştiidin cadrul CEH – SucursalaParoșeni, Divizia minieră, SNMVJ,U niversitatea din Petroşani şi Ad mi -nis traţia Locală, a unui proiect pen -tru identificarea tuturor po ten ți a li -lor consumatori de energie e lec tri căşi termică, furnizată de Ter mo cen -

32 martie 2015

tra la Paroşeni, pe fondul scumpirii ga -zelor naturale. Principalele mă suri pro -puse pentru acest do cu ment stra te gicsunt:

- Dezvoltarea sistemului de ter mo fi careîn toată Valea Jiului prin lu crări de re a bi -li tare a conductei ma gis trale, extindereacon ductei ma gis trale în Uricani şiPetrila;

- Reabilitarea reţelelor de dis tri bu ţie aagentului termic şi a punctelor ter micee xistente şi construirea unor reţele noiîn Uricani şi Petrila;

- Furnizarea energiei electrice de laTermocentrala Paroşeni pentru toa te ad -mi nistraţiile locale, populaţie şi agenţieco nomici prin practicarea unor tarifeconcurenţiale;

- Demararea de investiţii colaterale ca resă folosească infrastructura ener geticăexistentă;

- Achiziţionarea unei instalaţii e co lo gicede ardere a deşeurilor me na je re şi va lo -ri ficarea agentului ter mic în reţeaua deter moficare.

b) Eficientizarea minelor din Valea Jiului.Se apreciază că necesarul de căr bune,corespunzător consumului de energie alVăii Jiului, nu de pă şeş te cca. 1,5 mi li oa -ne de tone pe an, dacă ţinem sea ma şide energia su plimentară produsă dinarderea de şeurilor şi din arderea ga zu luime tan recuperat din zăcământ. A ceas tăproducție se poate obţine cu 2,500 –3,000 de angajaţi. Pentru ex ploataretrebuie selectate, după cri terii tehnico-e conomice bine fun da mentate, por ţi u ni -le de zăcământ ca re oferă cele mai fa vo -ra bile con di ţii de aplicare a tehnologiilormo der ne de lucru.

Rentabilizarea activităţii în Valea Jiuluise poate face numai prin i den tificareaunor noi consumatori şi creş terea cereriide energie termică şi electrică şi prin re -a lizarea in ves ti ţi ilor propuse.

Bibliografie

[1] Mesagerul Energetic. Buletin in for -mativ al CNR-CME., nr. 144/oct.2013.

[2] Chiril, G., Iliaș, N., Radu, S.M.,Gruneanțu, I., - Environmental pro tec -tion and opportunities for har ne ssing JiuValley’s hard coal e ner ge tic potential.First International Conference onMOLDAVIAN RISKS - FROM GLOBAL TOLOCAL SCALE 16-19 May 2012, Bacău,România

[3] Andras, I., Iliaș, N., Barbu, D.,Cioară, I., Toma, L., Codreanu, L. - Thee ner ge tic policy in Romania. Moscova,Con fe rin ţă internaţională „NedeliaGorniaka”, 2013;

[4] Hotărârea nr. 328/2013 privind a -pro barea bugetului de venituri şi chel -tuieli pe anul 2013 pentru SocietateaNa ţi o na lă de Închideri Mine Valea Jiului -S.A., aflată sub a utoritatea MinisteruluiEconomiei

[5] Hotărârea nr. 603/2013 privindapro barea bugetului de venituri şi chel -tuieli pe anul 2013 pentru SocietateaNa ţi o nală a Huilei - S.A. Petroşani,aflată sub autoritatea MinisteruluiEconomiei.

[6] Statistica Teritorială 2013 –Cheltueili totale ale gospodăriilor –Regiunea de Vest www.insse.ro

[7] ISPE, Prognoze privind evoluţia sis -temului energetic naţional în pe ri oada2011-2035, septembrie 2010 n

Partenerul ideal pentruDumneavoastră!

www.saem.ro

www.ucmgroup.ro

www.axpo.com

www.grampet.ro

martie 2015 33

34 martie 2015

Concluzii ale Forumului European Nuclear în domeniulEnergiei – ENEF 2014 *) Ing. Richard Woltemar, Facultatea de Relații Internaționale, Universitatea deEconomie din Bratislava

Din Energetica UE

*) Preluare din Anuarul de Energie din Slovacia, 2014

Cea de-a noua întâlnire a ForumuluiEuropean Nuclear în domeniulEnergiei ENEF a avut loc laBratislava în zilele de 16 şi 17 iunie2014. Aceasta a fost precedată de one gociere bilaterală a MinistruluiEconomiei al Republicii SlovaciaTomas Malatinsky şi ComisarulComisiei Europene (CE) pentruEnergie Gunther Oettinger. La în -tâl nirea ENEF a participat Prim-mi -nis trul Republicii Slovacia RobertFico, Prim-ministrul RepubliciiCehia Bohuslav Sobotka, ComisarulCE pentru Energie GuntherOettinger, reprezentanți ai mi nis te -re lor câtorva țări din UE, diplomaţi,re prezentanți ai autorităţilor de su -pra veghere, reprezentanţi ai com -pa niilor şi asociațiilor industrialepre cum şi reprezentanţi ai ComisieiEuropene.

Forumul s-a desfășurat într-unspirit foarte constructiv şi au existatdiscuţii purtate în special cu privirela găsirea locului energiei nu cleareîn politica energetică a UE, cuprivire la cadrul energetic şi cli ma -tic 2030 şi semnificaţia sa în ce eace priveşte securitatea e ner ge ti că.Aceste probleme au fost a bor da tede ambii prim-miniştri, în timp cePrim-ministrul Republicii SlovaciaRobert Fico a subliniat fap tul căRepublica Slovacă în con for mi tatecu principiile politicii UE dez vol tăsectorul energetic pe termen lung,cu scopul tranziţiei la un sec torenergetic sustenabil, sigur şi com -petitiv. Chiar dacă fiecare din treaceste atribute este important, înmomentul de faţă se pune doarpro blema securităţii energetice ca -re afectează cel mai mult. Existădoar câteva ţări care sunt capabilesă ofere energie suficient, complet

şi pe termen lung. Securitateaener getică are prin urmare o di -men siune semnificativă internă şiex ternă, transfrontieră, pentruma joritatea ţărilor care se ma ni -fes tă printr-o dependență mai maresau mai mică a sistemelor naţionalee nergetice de furnizorii şi factoriiex terni. Prim-ministrul RepubliciiSlovacia Robert Fico a declarat căUE nu are încă posibilitatea de aga ranta complet securitatea e ner -ge tică a statelor membre şi prinurmare este important ca eforturilede a construi o securitate e ner ge ti -că comună să aducă o valoareadăugată clară comparativ cu re la -ţi ile bilaterale actuale cu ţări terţe.Guvernul Republicii Slovacia estede părere că problemele de climă şie nergie pentru perioada dintre2020 şi 2030 ar trebui să se bazezepe o abordare echilibrată faţă deobiec tivele securităţii energetice, acom petivității sectorului energeticca re asigură o alimentare sigură şie ficientă cu toate formele de e ner -gie la preţuri accesibile, luând încon siderare protejarea utilizatorilor,pro tecţia mediului şi dezvoltareasus tenabilă. Regulile noi ale UE artre bui să permită în mod simultandez voltarea eficientă a energiei nu -cle are în timp ce se păstrează unni vel ridicat de securitate. Re pu bli -ca Slovacia susţine prin ci piul ge ne -ral al neutralităţii teh no lo gi ce ca unelement de bază pentru evaluareacompatibilităţii măsurilor de ajutorde stat. Niciun fel de re sur să nu artre bui discriminată la se lectareacom ponentelor mixului e nergetic,nici măcar cele nucleare.

Discursul ţinut de către Prim-mi nis -trul ceh Bohuslav Sobotka a fost înacelaşi spirit. Acesta a subliniat că

fă ră o mai mare dezvoltare a e ner -gi ei nucleare, Republica Cehă şipro babil alte ţări nu îşi vor putea în -de plini angajamentele de reducerea emisiilor de CO2 dacă doresc sădez volte şi în continuare baza in -dus trială existentă. Acesta a maiscos în evidenţă faptul că în ceea cepri veşte politica energetică şi cli -ma tică, UE are obiective foarte am -bi ţioase chiar dacă au fost în re gis -tra te şi unele experienţe negativepe care cadrul actual climatic şiener getic le-a pus în evidenţă dupăanul 2008. Republica cehă con si -de ră energia nucleară a fi un in stru -ment adecvat pentru îndeplinireaobiec tivelor privind reducerea e mi -si ilor de CO2. Ca şi la îndeplinireațin telor de climă şi energie, energianu cleară joacă un rol foarte im por -tant în asigurarea securităţii şi con -ti nuităţii alimentărilor cu energie.Prim-ministrul ceh a afirmat că lă -sa rea deciziei privind mixul e ner ge -tic în seama fiecărui stat membru încon formitate cu Tratatul de laLisabona este esențială.

Ţările trebuie să aibă oportunitateade acum încolo de a decide cu pri vi -re la investiţiile din energie care seba zează pe o utilizare eficientă dinpunct de vedere al costului şi con di -ţi ilor lor naţionale specifice a na li za -te în mod obiectiv. În ceea ce pri -veş te situaţia din Republica Cehă,de cizia guvernului ceh de a nuacor da în prezent nicio garanţie destat pentru finalizarea celor douăuni tăţi ale centralei nucleare Te me -lin, fapt ce a determinat com pa niaCEZ de a stopa oferta, nu tre bu ieîn țeleasă ca o lipsă de încredere învi itorul energiei nu cle a re. Dim po tri -vă, guvernul ceh a de cla rat că do -reşte să continue dez vol tarea e ner -

gi ei nucleare în Re pu bli ca Cehă, pe careo con si de ră o sursă fiabilă cu e misiireduse, fun cţionând în bază ca re joacăun rol important în a si gu rarea se cu ri tă ţiienergetice. E xis ten ţa ex per ti zei deproducţie şi teh no logie în acest domeniueste con si derată ca fiind unul dintre av -an ta jele competitive ale UE faţă de alteregiuni.

De asemenea, Gunther Oettinger,Comisar al CE pentru Energie, a tratatpro blema competivității industriei e u ro -pe ne, care este legată de sursele de e -nergie accesibile. În acest sens, acesta ade clarat că în prezent preţurile la e ner -gi e sunt mai ridicate în UE decât deexemplu în SUA. Industria europeanăde păşeşte această situaţie cu dificultăţifoarte mari. Luând în considerare faptulcă până la 20 % din PIB-ul UE, se obţinedin industrie, preţurile competitive laener gie sunt un element esențial în păs -tra rea producţiei industriale în UE. Dinacest motiv, este nevoie de o politică in -dus trială şi energetică, care să ţină sea -ma de protecţia mediului şi să ia, dease menea, în considerare aspectele demai sus. O provocare, din acest punctde vedere, este şi automatizarea in dus -tri ei şi electro mobilitatea, care vor fialte zone din viitor unde va fi necesar săse răspundă cererii în creştere de e ner -gie. Legat de poziţia ComisaruluiOettinger cu privire la energia nucleară,este potrivit să subliniem această a bor -da re echilibrată pentru orice sursă deenergie, o lungă perioadă din viitor fiindne cesar să se folosească toate teh no lo -gi ile inclusiv energia nucleară pentruaco perirea mixului energetic.

Temele specifice care au fost discutateîn cea de-a doua zi a Forumului Nuclearal Energiei au fost transparența energiei

nu cleare, riscurile şi oportunităţile şi dea semenea viitorul Forumului EnergieiNu cleare. Participanţii la Forum au fostin teresaţi în special de prezentările pri -vind principiile fundamentale de tran -spa rență şi dialogul cu publicul în sta bi li -rea “mixului” energetic al ţării. Con stru -i rea unei încrederi reciproce pare să fieun factor cheie al unui astfel de dialog,din care doar Suedia şi Finlanda au ex -pe rienţe pozitive în această zonă. Dease menea, problema investiţiilor înener gia nucleară şi eforturile de a re du -ce riscul investiţiei pare să fie destul dese rios. Decizia negativă recentă aComisiei Europene cu privire la pro pu -ne rea britanică de a finanţa o nouă sur -să de energie nucleară – Hinckley PointC indică faptul că este necesar să fie pu -se în discuţie în profunzime schemele defi nanţare a energiei nucleare care vor ficom patibile cu regulile UE privind a ju to -rul de stat.

În ceea ce priveşte viitorul ForumuluiEuropean al Energiei Nucleare par ti ci -pan ţii au fost de acord că ENEF a de ve -nit o platformă importantă pentru dez -ba teri privind energia nucleară pe du ra -ta utilizării sale şi ar fi adecvată păs tra -rea acestui format şi în anii următori.Comisia Europeană, cu toate acestea,este încă reţinută în această privinţă.Reprezentantul său Massimo Garribba ade clarat că în ceea ce priveşte viitorulForumului Nuclear al Energiei ar puteae xista de exemplu soluţia de includere asa în aşa-numitul Forum de la Berlin ca -re este dedicat tratării unei game mailargi de probleme energetice iar deciziafi nală cu privire la viitorul ENEF ar trebuisă plece de la concluziile aşa-numitului„Steering Group” înfiinţat de cătreComisie în acest scop. n

www.generalelectric.ro

www.siemens.ro

www.romelectro.ro

www.comoti.ro

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

www.superlux.ro

www.adrem.ro

www.amicom.ro

www.edelman.com

martie 2015 35

36 martie 2015

Din activitatea CME

*) Preluare din WEC Inside, CME, ianuarie 2015

WEC Japan seminar sought path for an industry in transition WEC Inside January 2015

WEC Japan gathered in-

dustry leaders including

five top executives from

the Japanese energy in-

dustry for a seminar last

month (5 December) to dis-

cuss the critical issues affec-

ting the sector.

Since the 2011

Fukushima nuclear event

and the subsequent phase-

out of nuclear energy, the

Japanese energy industry

has undergone drastic chan-

ges. LNG and oil have large-

ly been making up for the

supply shortfall (see graphic

on next page). A feed-in ta-

riff (FIT) system for renewa-

bles, introduced in 2012,

brought an unexpectedly ra-

pid penetration of solar PV

energy, raising concerns

that it could threaten the

stability of power system

operation.

The North American shale

gas revolution has affected

LNG exports into Japan, whi-

le the continual fall of the oil

price is already impacting on

domestic suppliers. On the

demand side, energy effi-

ciency has been significantly

improved, particularly in the

transport sector where the

deployment of high-efficien-

cy cars has reduced gasoline

consumption.

Mr Makoto Yagi, chairman

of the Federation of Electric

Power Companies of Japan

(FEPC), reviewed the current

state of the Japan’s electric

power industry in the con-

text of the challenges post-

Fukushima. He pledged that

the FEPC, the industry body,

would devote itself to identi-

fying the best generation

mix for the economy, energy

security, safety and the en-

vironment, including the

case of an early restart of

nuclear plants. Mr Yagi said

the organisation would strive

to improve energy efficiency

and customer satisfaction by

developing smart meters

and providing a variety of

rates. The electric power in-

dustry should continue to

undergo reforms to custo-

mers, he added.

Mr Yasushi Kimura, Pre-

sident of the Petroleum

Association of Japan, dis-

cussed challenges for the

Japanese petroleum indus-

try. Despite the country’s

abundant oil stockpiles being

seen as an essential re-

source, the Japanese oil in-

dustry is facing declining do-

mestic demand for the fuel

due to the increasing uptake

of fuel-efficient cars. This

has forced Japanese energy

companies to curtail their

refinery plants and to be-

come integrated companies

entering into the electric po-

wer and gas markets. To

dampen the decline in do-

mestic oil demand, Mr

Kimura called on the Japa-

nese government to cut

taxes on gasoline prices,

which currently stand at

43% of the retail price, and

particularly to abolish the

VAT on gasoline tax.

Mr Yoshihiko Nakagaki,

Chairman of the Japan Coal

Energy Centre (JCOAL),

pointed out that recent de-

velopments may signal

tough times for the coal in-

dustry. The Obama

administration has imposed

strict environmental

regulations on the US coal

industry, while governments

such as the US and UK have

decided to stop funding coal

in developing countries.

These moves are unrealistic,

argued Mr. Nakagaki, as coal

does play a substantial role

in fulfilling the power de-

mands in some. Clean coal

technologies would therefore

help those countries meet

their supply needs while mi-

tigating emissions. Japan, a

country where coal accounts

for 25% of electric power

generation, could contribute

by sharing its clean coal

technologies which are

known to have high thermal

efficiency.

Mr Hiroaki Nakanishi,

Chairman of the Japan Elec-

trical Manufacturers’

Association, spoke about the

challenges facing the coun-

try’s electric manufacturing

industry. These include ac-

celerating the development

and deployment of innova-

tive technologies; maintai-

ning the output of domestic

manufacturers and expan-

ding exports; taking the lead

in establishing international

standards by creating a clear

energy and environmental

strategy; and fostering ta-

lent and skills while sustai-

ning advances in environ-

mental and energy technolo-

gies.

Mr Hiroshi Ozaki,

Chairman of the Japan Gas

Association, identified the

challenges confronting the

Japanese gas industry.These

include realising secure pro-

curement at an affordable

price by diversifying sour-

ces, terms of contract and

transport; making the city

gas supply system more re-

silient against disasters; and

expanding the scale of the

city gas market by entering

into new business while see-

king an optimal output of

heat and electricity. More

than 180 delegates attended

the seminar.

martie 2015 37

Din activitatea CNR-CMEComisia de Energetică a Academiei Române - perspectivede colaborare cu Comitetul Naţional Român al ConsiliuluiMondial al Energiei Prof. dr. ing. Viorel Bădescu, dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME

Academia Română a fost conceputăde fondatorii ei nu numai ca un forde consacrare, ci şi ca un organismac tiv de cercetare ştiinţifică atâtuma nistă, cât și tehnică, de creaţieli terară şi artistică. În acest sens,în că de la înfiinţare, AcademiaRomână şi-a înscris printre o biec ti -ve le sale realizarea unor lucrări dema re însemnătate pentru cultura şişti inţa românească.

Pentru realizarea obiectivelor sale,Academia Română este organizatăîn 14 Secţii, având trei filiale: laIaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Do -uă dintre secţiile Academiei au pro -fil tehnic şi anume Secția de ŞtiințeTeh nice şi Secţia de Ştiinţa şi Teh -no logia Informaţiei. Sub egidaAcademiei îşi desfăşoară activitateaun număr semnificativ de institute,cen tre şi fundaţii, acoperind o marepar te din domeniul cunoaşterii dinRomânia.

Un rol important în activitateaAcademiei îl au comisiile de spe ci a -li tate, care reunesc specialişti re -pre zentativi din sectoarele de cer -ce tare și/sau producție din întreagața ră şi care abordează problemeşti inţifice importante ale do me niu -lui, împreună cu membri ai A ca de -miei.

În cadrul secţiei de Ştiinţe Tehniceau fost înfiinţate două comisii:

• comisia de energie regenerabilă;• comisia de energetică.

În cadrul celor două comisii ur mea -ză a fi abordate, analizate şi re zol -va te probleme ştiinţifice specificedo meniului energie. Colaborarea cuComitetul Naţional Român alConsiliului Mondial al Energiei, careîşi propune, în special, abordarea

pro blemelor concrete ale do me niu -lui larg al energiei, poate re pre zen -ta un factor important pentru co a -gu larea tuturor specialiştilor pentrure zolvarea aspectelor ştiinţifice şi ace lor practice privind asigurareane cesarului de energie pentru dez -vol tarea sustenabilă a ţării.

Comisia de Energetică a Academiei,în fiinţată în urmă cu aproape 20 anide regretatul acad. Gleb Drăgan şi-a propus ca, într-o primă etapă, săfa că o analiză profundă a pro ble -me lor cu care se confruntă sis te -me le de energie din România. Dez -vol tarea rapidă a structurii sec to ru -lui energie, apariţia noilor conceptede energie - mediu, dezvoltareacon ceptului de piaţă a energiei,dezvoltarea surselor regenerabilede ener gie şi integrarea acestora însis temele clasice de energie ne ce si -tă, în prezent, o nouă abordare şi ono uă organizare a acestei comisii.Co laborarea cu Comitetul NaţionalRomân al Consiliului Mondial alEnergiei (CNR-CME) poate asigurava lorificarea potenţialului tehnic şişti inţific al specialiştilor din do me -niu pentru elaborarea unor soluţiivi abile care să asigure ac ce si bi li ta -tea la energie, limitarea poluăriime diului ambiant dar şi securitateae nergetică (trilema energiei).

Comisia de Energie Regenerabilă afost creată pentru a răspunde pro -ble melor legate de dezvoltarea şiuti lizarea surselor alternative, decu noaştere a potenţialului energetical acestor surse şi de utilizarea e fi -ci entă a acestora. Rezolvarea as -pec telor tehnice şi ştiinţifice de ter -mi nate de sursele regenerabile dee nergie necesită aportul spe cia liş ti -lor din diferite domenii inginereştisau ştiinţifice, nu numai din do me -niul surselor clasice de energie. În

mo mentul de faţă, având în vederee voluţia sistemelor de energie ar fipo sibilă însumarea preocupărilorce lor două comisii pentru a bor da -rea în comun a problemelor e ner -ge tice actuale.

CNR-CME ca organizaţie re pre zen -ta tivă pentru sectorul energie alRomâniei cuprinde o structură cucei mai valoroşi specialişti în do me -niu din industria energetică, in sti tu -te de cercetare, instituții din mediula cademic, cu o participare activă şia unor membri ai Academiei Ro mâ -ne, astfel că o colaborare strâ n săîntre Comisia de Energetică aAcademiei şi CNR-CME poate a si gu -ra abordarea celor mai complexepro bleme tehnice şi ştiinţifice aledo meniului energie. De asemenea,prin amplele relaţii cu ComiteteNaţionale din toate ţările lumii sube gida Consiliului Mondial al E ner gi -ei, CNR-CME poate aduce un plusde informaţii ştiinţifice, date pri vindpreocupările şi realizările spe cia liş -ti lor de peste hotare, ac ce sul la stu -dii globale asupra ten din ţe lor ac tu -a le în domeniu, po si bi li ta tea de afa ce mai bine cunoscute re alizărilenoas tre la nivel in ternaţional.

Faptul că mulţi membri ai Comisieide Energetică sunt şi membri CNR-CME precum şi faptul că membri aiAcademiei Române sunt alături deCNR-CME în demersurile sale pen -tru rezolvarea unor probleme ac -tu ale ale sectorului energie-mediuu şurează acest demers şi asigurăpre mizele unei colaborări de suc -ces. În acest context, având în ve -de re obiectivele Comisiei deEnergetică a Academiei şi o biec ti -ve le CNR-CME în domeniu, pot fiela borate liniile directoare ale uneivi itoare colaborări punctuale la re -zol varea unor probleme de mo -

38 martie 2015

www.energymag.gr

www.energynomics.ro

ment, cât şi a unei colaborări pe ter menlung pentru a elabora şi im ple mentasoluţii moderne în sis te me le de energieale viitorului.

Comisia de Energetică a Academiei şiCNR-CME pot să aducă o con tri bu ţieimportantă la organizarea şi re uşitaunor manifestări care vor avea loc înviitorul apropiat şi care vor aborda pro -bleme energetice din tre cele maiimportante:

● World Renewable Energy Con gress,aflat la a XIV-a ediţie, care se vadesfăşura între 8-12 iunie 2015 laBucureşti;

● Termal Energy Forum 2015, 19 fe -bruarie 2015, Hotel Interconinental,București;

● Reţelele inteligente – reţelele vi i to -rului, 21 mai 2015;

● Integrarea surselor regenerabile deenergie în sistemul e lec tro e ner ge tic, 28mai 2015, UPB, București;

● Noua imagine a energiei nu cle a re, 30iunie 2015, Electrica, București;

● A VI-a Ediţie a Congresului BalcanicMinier, 20-23 septembrie 2015,Universitatea din Petroșani;

● SWIC 2015 – Conferinţa in ter na ţi onalăa energiei solare şi eoliene, 1-3octombrie 2015, Palatul Patriarhiei,București;

● Conferinţa internaţională de e ner gi e şimediu, CIEM 2015, 22-23 oc tom brie2015, Universitatea din Iași.

Colaborările pe termen lung pot in clu desprijinirea reciprocă în des fă şu rareaunor activităţi care ţin de în săşi o biec ti -

ve le Comisiei de Energetică a AcademieiRomâne şi ale CNR-CME. Astfel, unuldin tre obiec tivele pe termen lung aleSec ţi ei de Ştiinte Tehnice a AcademieiRomâne este elaborarea unei istorii ado meniului tehnic în România. Aceas tăac ţiune, de mare în sem nă ta te pentruso cietatea românească, a fost iniţiată deacad. Gleb Drăgan şi va fi continuată,in clusiv prin con tribuţii ale Comisiei deE ner ge ti că. CNR-CME poate sprijini sub -stan ţial progresul acţiunii, având în ve -dere prezenţa în rândurile sale a ce lormai cunoscuţi specialişti, din toa te do -me niile sectorului energie.

Un alt obiectiv pe termen lung pe ca reSecţia de Ştiințe Tehnice şi-l asu mă esteprezenţa constantă şi vi zibilă în viaţaAcademiei Române prin promovareacelor mai im por tan te realizări tehnice şişti inţifice în domeniu, prin prezentareaa ces to ra în cadrul unor seminarii şti in ţi -fi ce semestriale organizate în in cin taAcademiei, cu obiectivul de a per mite omai bună cunoaştere a spe cificului cre a -ţi ei tehnice şi şti in ţi fice de către so cie ta -te, inclusiv de că tre celelalte secţii aleAcademiei. Spri jinul specialiştilor CNR-CME es te foarte important în acest con -text, deoarece permite o descriere maicon cretă a realizărilor in gi ne reşti, cu ca -rac ter practic şi de in te res socialimediat.

Este remarcabilă com ple men ta ri ta teadin tre obiectivele Comisiei de E ner ge ti -că, concordând cu cele ale AcademieiRomâne, orientate fiind spre cu noaş te -rea ştiinţifică şi cele ale CNR-CME, o ri en -ta te spre as pec te le practice, mai a pro pi -a te ne ce si tă ţilor actuale privind energiaşi u ti li zarea raţională a acesteia. Aceastăcom plementaritate permite şi sti mu -lează o bună colaborare, de co mun in te -res, pentru cele două instituţii. n

martie 2015 39

Lansarea Raportului “Energy Trilemma 2014”Sinteza evenimentuluiProf. dr. ing. Virgil Mușatescu, consilier CNR-CME

Evenimentul, sub forma unui work -shop interactiv, a avut loc pe 26 fe -brua rie 2015, în AmfiteatrulMartin Bercovici- ISPE, scopul săufiind de a pre zen ta acest raportcare a fost lansat de World EnergyCouncil în no iem bri e 2014 laWashington DC şi de a trans miteconcluziile sale, utile şi de cidenţilordin ţara noastră.

Workshopul a fost moderat dedomnul Iulian Iancu, preşedinte

CNR – CME. În cuvântul său dedeschidere, domnul Iancu a sub li ni -at contextul global în care se des fă -şoară evenimentul: incertitudinisporite, cele trei provocări – se cu ri -ta tea în alimentarea cu energie,sustenabilitate şi accesibilitate pen -tru un sistem complex, dar poa teprea fragil, cu suişuri şi co bo râ şuriprivind priorităţile într-o Europăîncă în criză, în plină de fla ţie, cu şo -maj ridicat. La aceasta trebuie a dă -u gate incertitudinile ge o politice, înmod special acţiunile Rusiei princare aceasta încearcă să-şi croiascătraseele de transport de energiepentru Crimeea, și incertitudineaaplicării acordului Minsk 2.

Revenind la Raportul în discuţie,concluziile sale şi măsurile pe carele sugerează sunt importante înmod special în contextul CoP 21 ca -re va avea loc în septembrie acestan la Paris.

În continuare, domnul VirgilMușatescu, consilier CNE – CME, aprezentat Raportul propriu-zis. Încursul anilor 2012 şi 2013, Consiliul

Mondial al Energiei (CME) în par te -ne riat cu firma de consultanţă dema nagement de la nivel mondialOliver Wyman au intervievat peste100 de lideri de nivel înalt pe planinternațional din do meniul energiei:CEO, executivi se niori, miniştripentru energie şi me diu, politicienişi reglementatori, ca şi re pre zen -tanţi de înalt nivel ai or ganizaţiilorin terguvernamentale. Sco pul a fostacela de a identifica po liticile, re gle -men tările şi acţiunile ne cesare, darşi barierele întâlnite în dezvoltareasis temelor e ner ge ti ce sigure, su -por tabile şi sus te na bi le. Raportulca re a rezultat („World EnergyTrilemma: Time to get real – theagenda for change”) a stabilit 10arii de acţiune identificate în ur mainterviurilor şi validate într-un di -alog la nivel înalt care a avut loc îniulie 2013 la Paris. Din punct de ve -dere al politicilor, s-au identificat 3domenii cheie, esenţiale pentruspri jinirea tranziţiei spre un sectore nergetic sustenabil. Acestea sunt:- politici energetice coerente şipredictibile; - cadru legal şi de reglementarestabil; - iniţiative publice şi private pentrucercetare şi dezvoltare a noitehnologii mai eficiente.

În cursul anului 2014, studiul acontinuat şi a reuşit să defineascăun indicator global cu ajutorul că ru -ia s-a putut face un clasament alţă rilor din punct de vedere al mo -du lui cum acestea răspund la pro -vo cările trilemei energiei: se cu ri ta -tea în alimentare, impactul asupramediului şi suportabilitatea (accesşi preţ). Fiecare din cele trei as pec -te a fost notat, astfel încât in di ca to -rul global are trei litere, A fiindcuan tificarea superioară, B, C, D in -di când o poziţionare inferioară.România a obţinut indicatorul glo -bal ACC şi s-a clasat în final pe locul54 între 129 ţări (locul 4 în privinţase curităţii în alimentare, 78 în pri -vin ţa echitaţii sociale faţă deaccesul la energie şi 95 în privinţasus tenabilităţii sectorului faţă deme diu). În analiza performanţeicon textuale, România sta însă şimai rău: locul 61 la sustenabilitateapo liticilor, 56 la „forţă” socială, res -pec tiv 98 la cea economică, deci omedie care o situează pe poziţia 72.

Scopul studiului pentru 2015,având în ve dere că în acest an seva ţine la Paris Conferinţa Părţilor(CoP 21), va fi identificarea po li ti ci -lor şi mă su rilor care să îm bu nă tă -ţeas că si tu a ţia indicatorului globalal Trilemei pen tru toate ţările a na li -za te, in clu siv pentru România.

Scopul workshopului CNR-CME estede a pre găti informaţiile care să de -mon stre ze că ţara noastră este peun drum bun în această privinţă,pu tând fi un bun prilej pentruMinis terul Energiei, Ministerul Me -diu lui şi Autoritatea Naţională deRe gle men ta re în domeniul Energiei,dar şi pen tru oamenii politici de aîm păr tă şi şi valida direcţiile de dez -vol tare sus tenabilă ale sectorului,iar pen tru reprezentanţii com pa ni i -lor din do meniu să-şi prezinte in -ten ţiile pen tru anii viitori.Concluziile studiului CME se con -cen trea ză asupra necesităţii gru pe -lor de in te res de a se concentra pe

40 martie 2015

po litici adecvate pentru dezvoltareasec to ru lui energetic:

- Se constată provocări majorepen tru viitorii 20 de ani în fața gu -ver nelor privind sectorul energeticşi cel financiar pentru a extinde ac -cesul la servicii energetice mo der -ne, a dezvolta noile tehnologii, a în -deplini nevoile sporite de investiţiie nergetice, de înlocuire a in fra -struc turii îmbătrânite şi a o facemai robustă.

- Este necesar un mai mare an ga ja -ment din partea celor interesaţi îndo meniu pentru a construi punţi deîn ţelegere şi de încredere între de -ci denţi, investitori şi sectorulenergetic.

- Este esenţial „leadership”-ul gu -ver nelor de a stabili ţinte, de a dez -vol ta strategii şi de a crea politici şire glementări care să dea sectoruluie nergiei şi celui financiar cer ti tu di -nea că investiţiile lor pot aduce pro -fit, acoperind – în acelaşi timp – ne -voile cetăţenilor şi ale economiei caîntreg.

- Pentru sectorul energiei este im -por tantă siguranţa că politicile pu -bli ce sunt atractive şi prietenoasecu sectorul afacerilor („businessfriend ly”) prin angajarea acestorsec toare în processul de luare a de -ci ziilor şi de distribuire a in for ma ţi i -lor pentru a se depăşi asimetria in -for maţională.

- Liderii domeniului energetic, in di -fe rent de tipul de proprietate, tre -buie să angajeze activ sectorul fi -nan ciar, să popularizeze o por tu ni -tăţile semnificative prezentate dein vestiţiile din energie, dar şi să gă -seas că soluţii pentru inevitabileleprovocări.

- Întrucât sistemul energetic devinedin ce în ce mai orientat către pia -ţă, dinamica pieţelor devine din ceîn ce mai importantă şi – în cadrulce rerilor competitive pentru capital,e conomia globală va juca un rol dince în ce mai influent în succesul sauin succesul scopurilor politicilorenergetice.

În situaţia României, trebuie re ţi nu -tă valoarea nesatisfăcătoare a in di -ce lui global (ACC) din cauza atât alip sei unor date actualizate, dar şi a

dez voltării inegale a celor trei pro- -vo cări ale Trilemei Energetice. Estemo mentul ca factorii de decizie lani vel guvernamental şi a celor dinsec torul energetic să reflecteze laa ceastă situaţie şi să tragă con clu -zi ile necesare pentru remediereaacestei situaţii, cu atât mai mult cucât în 2015, cu ocazia CoP 21, se vafa ce o analiză serioasă a situaţieiglo bale, în perspectiva unui acordpost – Kyoto. În acest sens, work -sho pul a urmărit răspunsuri la:

Conştientizarea situaţiei Românieiîn cadrul Raportului Energy Tri le -mma 2014 în contextul noii stra te -gii energetice.Identificarea ariilorde acţiune pen tru îmbunătăţireapo ziţiei României. Poziţia re pre zen -tan ţilor gu ver na men tali şi a celorprivaţi în legătură cu un acord post-2015.

Identificarea măsurilor care s-arpu tea lua pentru stabilirea di rec ţi i -lor de dezvoltare în acord cu pro vo -că rile Trilemei Energiei.

Doamna Anne Rose MarieJuganaru, Secretar de Stat laMinisterul Mediului şi-a axat in ter -

ven ţia pe pericolele folosirii ne cu -ge tate a resurselor şi efectele a ces -tei greşeli. Exemplul dat de dânsas-a referit la cazul dispariţiei unuilac cu apă termală din judeţul Bihordin cauza unui consum exagerat,ne controlat şi chiar ilegal a acesteire surse energetice care a încetatast fel să fie regenerabilă. În acestfel, se face poluare prin epuizareade resurse naturale. Acest lucru nearată că deşi România are o poziţiege ostrategică deosebită, are po ten -ţi al important în privinţa resurselorna turale, dar are şi multe vul ne ra -bi lităţi care pot duce la folosirea ne -e ficientă a resurselor. De aceea,

rolul Ministerului Mediului este im -por tant, iar în acest moment acestade rulează o serie de proiecte teh ni -ce pentru limitarea poluării me di u - lui, însă trebuie găsite şi extinsefor mule înţelepte pentru că avempo tenţial şi resurse, dar chiar şiînţelepciune!

Domnul Florin Iordache, Vice pre -şe dinte al Camerei De pu ta ţi lor ainsistat asupra necesităţii unui con -sens în privinţa energiei ple cându-se de la existentul Pact al Energiei.Acest lucru ar permite de ci zii petermen lung, specifice sec to rului.În continuare, domnul de pu tat adiscutat problematica i ne chi tăţii so -ciale întâlnită nu numai în do meniule nergiei, dar din păcate în toate do -me niile economiei: nu exis tă des -tule locuri de muncă, în spe cialpen tru tineri. Noul Cod Fis cal prinre ducerea TVA şi alte fa ci li tăţi poa -te contribui şi la crearea de noi lo -curi de muncă. Din partea sec to ru -lui ar dori reguli in ter na ţi o na leadec vate pentru a deschide ac cesulla energie, transparentă şi pre -dictibilitate.

Unul din instrumentele cele mai fo -lo site pentru abordarea pro vo că ri -lor Trilemei o reprezintă eficiențaener getică. Domnul Emil Calotă,Vicepreşedinte ANRE, a subliniatim portanța acesteia, mai ales că –

con form Agenţiei Internaţionalepen tru Energie (AIE) – eficienţaener getică, prin economiile pe carele generează, a devenit cea mai im -por tantă sursă de acoperire a ne ce -sa rului de energie. La nivel globalpie ţele de servicii ESCO sunt din ceîn ce mai dezvoltate: 12 mld. USDîn China, 6,5 mld. USD în SUA, 4,5mld. USD în Germania, respectiv4,3 mld. în Franţa.

martie 2015 41

În România, s-a adoptat de curândo Hotărâre de Guvern care a a pro -bat noul Plan de Acţiune pentru E fi -ci enţa Energetică. În dorinţa de aa plica prevederile acestui Plan,dom nul Calotă a propus realizareaunei campanii naţionale bianuale,un de pot participa CNR- CME, in sti -tu tele de învăţământ superior,Ministerul Educaţiei, mediul de a fa -ce ri, mass-media etc. pentru aschim ba comportamentul con su -ma torilor în sensul economisiriienergiei.

Domnul Mihai Albulescu, Secretarde Stat la Ministerul Energiei, aabor dat problema cadrului le gis la -tiv al domeniului. Deşi există legilespe cifice pentru sectorul energiei,al eficienţei energetice şi pentrusur sele regenerabile, aplicarea lortre buie îmbunătăţită, inclusiv prinre glementări mai adecvate. O altăpro blemă nerezolvată o reprezintăstra tegia energetică care - deşi în -ce pută ceva timp înainte – nu a fostfi nalizată încă. Opiniile diferite alece lor trei conduceri ale ministeruluişi schimbările apărute în acest in -ter val de timp au întârziat procesul.Una dintre necunoscute o re pre zin -tă valoarea consumului de energie,mai ales că nu este încă clară mag -ni tudinea şi direcţiile de dezvoltaree conomică a ţării.

Academicianul Cristian Hera, vi ce -pre şedinte al Academiei Române, aa bordat problematica complexă ale găturii energie – hrană – apă, capro vocare majoră a omenirii. Si gu -ran ţa alimentară a populaţiei sepoate realiza doar prin folosireasus tenabilă a tuturor surselor de e -ner gie. Trebuie ţinut seama de„con curenţă” care apare între sur -se le pentru biocombustibili (soia,po rumb etc.) şi necesarul de hrană,între folosinţele energetice şi dinagri cultură ale apei şi de necesarulde energie pentru agricultură. To to -da tă, folosirea biomasei pentru ne -ce sităţi de încălzire şi producere dee nergie electrică are influenţeasupra degradării solului. Toateaces te legături sunt foarte com ple -xe, mai ales în perspectiva creş te ri -lor demografice vizibile, iar ne gli ja -rea lor poate duce la afirmaţia peca re o face Lester Brown într-o car -

te recentă: „Planetă plină. Farfuriilegoale”.

În cadrul discuţiilor, domnulCristian Colțeanu, Director Ge ne -ral al General Electric România, du -pă o scurtă prezentare a con tri bu ţi -i lor companiei sale pe plan mondial

(o treime din energia electrică pro -du să în lume se realizează cu e chi -pa mente GE), a subliniat im por tan -ța cercetării şi dezvoltării în do me -niu. În acest sens, GE investeşteanu al 6 – 8 mld. USD în cercetare,în mod special pentru îm bu nă tă ţi -rea utilizării şi eficientizării e ner ge -ti ce. Un exemplu fericit în Româniaeste noul grup aeroderivativ de laOradea a cărui finanţare s-a re a li -zat cu ajutorul primăriei locale şi alBERD şi BEI. În concluzie, domnulColțeanu a spus că soluţiile de viitorale domeniului energetic sunt datede o nouă revoluţie tehnologică şidigitală.

Şi domnul Gabriel Ignat, DirectorGeneral al Elcen, a considerat căsoluţia pentru sector o reprezintădez voltarea şi inovarea, dar puse încon textul unor idei de bază, maiales într-o firmă cu tradiţie de 125de ani, cum este firma pe care oreprezintă. De a ceea, anul acestase va acoperi o la cună existentă demult timp: se va realiza o primăstrategie de dez vol tare a Elcen. Înlegătură cu con cu rența din ce în cemai ascuţită pe pia ţa alimentării cucăldură, el re cu noaşte că nu aexistat o abordare cu adevăratcomercială şi flexibilă, ca re să ţină

seama de schimbările din piaţă. Oaltă problemă o re pre zin tă forţa demuncă: aceasta îm bă trâneşte şi nuexistă destui în lo cu itori ai celor carepleacă, iar în 5 ani problema seacutizează. Dar – mai ales – sesimte o criză a li de ri lor. De aici segenerează dificultăţile în încercareade a rezolva prin ci pa le le provocăricare le stau în faţă: e ficientizarea,sustenabilitatea e co no mică şi demediu şi schimbările de pe pieţelede energie: gaze, căl du ră şielectricitate.

Tot despre pregătirea cadrelor dinsec tor a vorbit şi domnul Adrian

Tantau, decanul facultăţii FABIZdin cadrul Academiei de Studii E co -no mice. Facultatea a început unpro gram de masterat pentru pre gă -ti rea antreprenorială şi ad mi nis tra -rea afacerilor în domeniul energiei.Pro gramul beneficiază de par ti ci pa -rea unui număr de cadre didacticeex perimentate, dar şi de sprijinulcom paniilor din acest domeniu.Poa te fi un răspuns la cerinţele mo -der ne ale sectorului.

Domnul Ovidiu Pop, Director

General Verbund România, a ţinutsă vorbească mai puţin din partea

42 martie 2015

fir mei, cât mai ales din perspectivaa sociaţiei profesionale (IRE) pe ca -re o conduce. Dânsul consideră căîn că nu există transparența ne ce sa -ră în sectorul energiei: nu se ştiecum se aloca banii rezultaţi şi – înmod special - către cine. Trans pa -ren ţa va înlătura reproşurile actualeşi – foarte important – va generares ponsabilităţi. Trebuie un me ca -nism adecvat care să permită acestlu cru. Propunerea dansului ar fi unme canism de tipul CRM (capacityre muneration mechanism).Domnul Teodor Chirica, DirectorGeneral EnergoNuclear, a vorbit camembru al FORATOM Executive

Board pledând pentru domeniul nu -cle ar, care nu trebuie să lipseascădin mixtul de surse energetice aleRomâniei. Aceasta în contextul înca re 30% din electricitatea produsăîn UE este de natură nucleară, do -me niul fiind întâlnit în 14 din cele28 de state membre. Industria nu -cle ară contribuie în mod sem ni fi ca -tiv la siguranţă energetică, sti mu -lea ză angajarea de personal înaltca lificat, stimulează concurențaeconomică şi reduce emisiile de ga -ze cu efect de seră. FORATOM estecu totul de acord cu iniţiativeleComisiei Europene în arii cu per -spec tive de termen lung, cum ar fienergia şi mediul şi apreciază dez -vol tarea ideii unei „uniuni e ner ge ti -ce” pentru rezolvarea provocării tri -le mei. În România, finalizarea uni -tăţilor 3 şi 4 de la Cernavodă ar pu -tea fi unul din pilonii majori ai po -liticii de securitate energetică pen -tru perioda următoare, con tri bu indsemnificativ la reducerea e mi siilorcu efect de seră. Guvernul ia încon siderare mecanisme de atra gerea investitorilor pentru acest proiect,în mod special CfD, ga ranţii de stat

şi facilităţi fiscale, în acord cu le gis -la ţia românească şi cea europeană.Tran ziţia către re ac torii de a IV-age neraţie (un exem plu este par ti ci -pa rea In sti tu tu lui Român de Cer ce -tări Nucleare la consorţiul care dez -vol tă proiectul ALFRED (AdvancedLead Fast Re ac tor European De -mon strator) va con tribui la vi i toa -rea securitate energetică.

Domnul Ioan Ignat, consilierRomagaz a abordat problema în -

ma gazinării gazelor naturale, capar te a politicii de securitate e ner -ge tică. S-a ajuns la o capacitate dere zervare de cca. 2,8 mld. mc, darva ajunge în curând la 3 mld. mc.Din acestea, se scot 20 mil mc/ ziva ră, respectiv 60 mc/zi iarna, însăiar na sunt şi vârfuri de 100 milmc/zi. Odată cu descoperirea denoi rezerve, de exemplu, cele dinMarea Neagră, trebuie stabilit ce seva face cu debitele respective. Unadin soluţii o reprezintă utilizareade pozitului de la Mărgineni, în loculex portării excedentului de gaze ca -re poate apare, mai ales în con tex -tul reducerii consumului.

Domnul Valeriu Pleșea, jurnalistla Târgu Jiu, a făcut o pledoariepen tru folosirea cărbunelui, ca re -sur să indigenă care trebuie va lo ri fi -ca tă într-un mixt echilibrat de com -bustibil.

Domnul Miron Popescu a abordatcea de a treia provocare a trilemeie nergetice: accesibilitatea la e ner -gie. Din acest punct de vedere,România mai are încă de făcut mul -te lucruri pentru că accesul trebuievă zut a fi nu numai fizic, ci şi fi nan -ci ar. În acest sens, dânsul a pre zen -tat câteva date care demonstrau cănu toate localitățile României suntra cordate la reţelele de distribuţie a

e nergiei electrice. Dânsul a pledatpen tru considerarea ca obiectivprin cipal al strategiei energetice ac -ce sului la energie ca fiind seerviciupu blic. Mai mult decât atât, în si tu -a ţia consumatorilor vulnerabili maie xistă încă incoerențe, iar actualulsis tem de ajutor trebuie îm bu nă -tăţit.

Domnul Călin Vilt, consilier CNR –CME, a reluat în discuţie poziţia(54) a României în clasamentulprezentat în Energy TrilemmaReport 2014. Pă rerea sa este –având în vedere si milarităţile ţărilordin jur - că po zi ţia ţării noastre artrebui să fie în tre Ungaria (34) şiPolonia (43). Un motiv al a precieriiactuale îl poate re pre zen ta lipsa dedate statistice corecte, co erente şiaccesibile atât în ţară cât şi înexterior în legătură cu si tu a ţiareală. O altă problemă pe care aabordat-o domnul Vilt a re pre zen -ta t-o problema educaţiei şi cer ce tă -rii. Din ce în ce mai mult se simtelip sa de forţă de muncă calificată îndo meniu. Acest lucru, combinat cuîm bătrânirea echipamentelor, dar şilip sa de investiţii poate duce la a va -rii importante ale sistemului. Unexemplu foarte important deinvestiții întârziate sunt proiectelecentralei cu acumulare prin pompajTarnița și inițiativele smart grids.

În final, domnul Iulian Iancu a su -bli niat o dată în plus importanța te -ma ticii trilemei energetice şi e for tu -ri le pe care trebuie să le facăRomânia pentru rezolvarea pro vo -că rilor. Într-adevăr, poziţia Ro mâ ni -ei trebuie să fie alta şi – în a faraiden tificării unor date sta tis ti ce ac -tu alizate – trebuie să se gă seas cămo dalităţile potrivite pentru o po zi -ţi onare mai corectă. În acest sens,CNR – CME poate participa esen ţial– prin specialiştii pe care îi de ţine -la cel puţin trei iniţiative: o plat for -mă de comunicare în privinţa e fi ci -en ţei energetice care se va dez vol tadin iniţiativa ANRE, realizarea uneiîn tâlniri cu Ministerul Energiei pen -tru trasarea liniilor directoare co -mun acceptate în strategia e ner ge -ti că şi participarea la strategia desi guranţă energetică a ţării care vafi realizată sub egida AcademieiRomâne. n

martie 2015 43

Noi suntem viitorulenergeticii românes,tiSchimb de experiență la Centrala Nucleară de la Kozloduy Livia Chițu, Investor Relations Officer Nuclearelectrica, vicepreședinte AREN - Aripa

Tineret, responsabil Grup de Lucru Resurse Umane VLER, CNR-CME

Diversitate, energie, curiozitate, in -te res, tehnologie, cooperare, ex pe -ri ență, inginerie și provocarea de ada un nou sens necunoscutului. Pescurt, așa se rezumă vizita tehnicăși schimbul de experiență al mem -bri lor Organizației Tinerilor din do -me niul Nuclear (AREN – Aripa de ti -ne ret) la centrala nuclearăKozloduy din Bulgaria

Dacă pentru cei mai mulți dintre noio zi liberă înseamnă o oportunitatede a ne relaxa făcând tot ceea cenu reușim în restul săptămânii, încazul de față, ziua libera de 1Decembrie 2014 – ziua noastră na -ți onală, a însemnat pentru noi șan -sa de a putea învăța ceva nou, in te -rac ționând cu oameni noi, cu ex pe -ri ența și cunoștințele acestora.

Această vizită a făcut parte dinplanul anual de activități pe anul2014 al AREN – Aripa Tineret, șis–a concretizat prin realizarea unuischimb de experiență cu colegii dinBulgaria, o nouă ocazie de a reluași consolida relațiile cu tinerii dinBulgaria și de a vizita totodată în -tre gul amplasament nuclear bulgar.Membrii Societății Nucleare Bulgarevi zitaseră instalațiile nucleare depe amplasamentele FCN Pitești șiCNE Cernavodă în toamna anului2013, deschizând astfel drumulspre viitoare posibilități de co o pe ra -re și vizite reciproce.

“Dincolo de scopul principal a ne in -for ma despre alte centrale nucleareși funcționarea lor, cum este cazulcelei de la Kozloduy care be ne fi ci -

44 martie 2015

ază de o altă tehnologie față de ceafo losită la centrala de la Cernavodă,am urmarit să întărim coeziunea in -clu siv între membrii asociațieinoas tre. Ajungând să ne c u noaș -tem mai bine, vom putea lucra maieficient în cadrul proiectelor v i i toa -re”, a spus cu această ocazie dl.Gabriel Pavel, președintele AREN–Aripa de tineret.

Printre cei care au răspuns pozitivacestei inițiative se numară tinerireprezentanți din cadrul RATEN-CITON, SN NuclearelectricaExecutiv, Universitatea PolitehnicaBucurești și CNE Cernavodă.

Aflat în pragul aniversării a 40 anide activitate, întregul amplasamentnu clear a reușit să se impună în

me moria participanților la vizitateh nică prin istoria marcată de per -for manță continuă în operare și prinro lul deținut în asigurarea si gu ran -ței în alimentare pentru populație.

Orice întrebare adresată de tineriiingineri români pe parcursul vizitei,la hala turninei, în camera de co -man dă sau în curtea electrică aprimit raspuns competent de laspecialiștii bulgari, a li men tându-leastfel curiozitatea de a afla maimulte in for mații despre tehnologiilefolosite pe amplasament.

Acesta reprezintă al doilea proiectde cooperare in ter na țională realizatde tinerii nucleariști, în parteneriatcu membrii asociațiilor similare dinalte țări cu specific nu clear, după

vizita organizată în anul 2012 lacentrala mu zeu de la Zwetendorf(Austria) și cea la Paks (Ungaria).

Reușita unor astfel de inițiative afost completată de-a lungultimpului de sprijinul primit dinpartea Forumului Atomic Român„ROMATOM” și al SNNuclearelectrica S.A., care s-auaratat de fiecare dată receptive însus ți nerea acestor schimburi deexperiență. Încă de la lansareaacestui proiect de cooperareromâno-bulgară în tre asociațiile detineret, cele două entități au ac -cep tat să își ofere sprijinul reciprocîn realizarea acestuia, con siderândcă ajutorul oferit vine înîntâmpinarea unor nevoi viitoareprivind motivarea și perfecționareaca pitalului uman în sector.

La finalul vizitei, autoarea acestuiarticol a exprimat mulțumiri înnumele tuturor paticipanțilorromâni la această vizită tehnică și aafirmat printre altele: “Ne bu curăsă remarcăm receptivitatea cu carea fost pri mit acest proiect organizatde tineri pentru tineri. Mul țu mim peaceastă cale gazdelor noastre șiSocietății Nu cleare Bulgare pentrutot efortul depus ca vizita să fie unsucces. Ne dorim ca și în viitor săpăstrăm a ce leași relații strânse curețelele de tineret din alte țări eu -ropene, și nu numai, reușind sătransformăm toate aceste acțiuniîntreprinse de noi în viitori factorimo ti va ționali pentru tânăra ge -nerație de specialiști”. n

46 martie 2015

Hanovra - CeBIT, versiunea 2015Alibaba și cele 600 de companii chinezești

Info CNR - CME

CeBIT 2015, cel mai mare eveniment mondial dedicatindustriei IT&C care se desfăşoară anual la Hanovra, îşi vadeschide porţile anul acesta cu o ceremonie inaugurală pe 15martie, în cadrul căreia vă susţine un speech Angela Merkel,cancelarul Germaniei, dar şi Jack Ma, fondatorul şi pre şe din -te le executiv al Alibaba Group, gigantul chinez în domeniuleCommerce. Jack Ma are o listă de predecesori celebri pre -cum Prof. Martin Winterkorn, CEO Volkswagen (în 2014),Thomas Enders, CEO Airbus Group (în 2013) sau EricSchmidt, preşedintele executiv Google (în 2012), invitaţi săse adreseze auditoriului în ceremoniile inaugurale ale ediţiiloran terioare CeBIT.

Prezenţa magnatului chinez alături de personalităţile pro e mi -nen te invitate în cadrul ceremoniei de deschidere nu estedeloc întâmplătoare - China este partenerul oficial al CeBIT2015. Marea Republică Populară beneficiază anul acesta deun pavilion central cu o suprafaţă de 3.000 mp, la care seadăugă numeroase alte spaţii expoziţionale care vor găzduipes te 600 de companii chineze. Printre acestea se află ju că -tori importanţi ai industriei IT&C mondiale, precum Alibaba,China Electronics Corporation, Datang Telecom, HuaweiTechnologies, Neusoft, TCL, Xiaomi sau ZTE.

Multe dintre numele mari ale industriei IT&C chineze au relaţiispeciale cu țara-gazdă. Astfel, pentru gigantul Huawei (fur ni -zor de infrastructură şi echipamente telecom înfiinţat în 1987şi care la momentul actual este prezent în 170 de ţări),Germania nu este doar o piaţă importantă de desfacere, ci şiprin cipala resursă europeană pe zona de cercetare-dez vol -tare, prin centrul pe care grupul îl deţine la München. La rân -dul său, ZTE, partener important a peste 230 de operatori te -le com şi distribuitori de echipamente din întreaga lume, arecartierul general în Europa la Düsseldorf.

Ca în orice relaţie reciproc avantajoasă, şi China reprezintăpentru Germania un partener economic important, având învedere că, din punct de vedere al mărimii, reprezintă cea de-a doua piaţă consumer la nivel mondial. Interesul firmelorgermane prezente la CeBIT de a stabili şi extinde par te ne -riatele cu Marea Republică Populară este, de asemenea,explicabil dacă ţinem cont de faptul că piaţa IT&C chinezăînregistrează la momentul actual cel mai rapid ritm de creş te -re (14,7% în 2014, conform European InformationTechnology Observatory).

d!conomy - transformarea digitală continuă

În afara parteneriatului strategic al Germaniei cu RepublicaPopulară Chineză, ediţia din acest an a evenimentului de laHanovra se concentrează pe d!conomy, respectiv pe modul încare digitizarea influenţează economia şi societatea.

CeBIT 2015 ilustrează exhaustiv modul în care IT-ul a devenitun motor-cheie al inovării şi dezvoltării economiei, modificândradical modelele de business în ultimii ani. Evenimentulacoperă subiecte de actualitate, precum Big Data, Cloud,Internet of Things, Mobilitate, Securitate, Social Business, dar

şi o serie de tehnologii şi soluţii informatice, devenite deja„clasice”, ca Entrerprise Resource Planning, CustomerRelationship Management, Business Intelligence, EnterpiseContent Management etc.

În premieră, organizatorii CeBIT au anunţat anul acestaîncheierea unui parteneriat cu DatacenterDynamics, pentru acrea în cadrul evenimentului de la Hanovra cea mai mareconferinţa dedicată industriei centrelor de date. Desfăşuratăsub tema generică „The Business of Data Centres”, aceasta seva întinde pe parcursul celor 5 zile ale CeBIT.

Printre „piesele grele” ale industriei IT&C mondiale care şi-auanunţat deja participarea la CeBIT 2015 se numără - în afara„tigrilor” chinezi, precum Huawei şi ZTE - nume importante caMicrosoft, Alcatel Lucent Enterprise, Oracle, Cisco Systems,IBM, Samsung Electronics, SAP, Konica Minolta, Amazon,Intel, Sony etc., dar şi operatori telecom ca Vodafone sauTelekom.

O bună parte dintre aceste nume se regăsesc şi în panelulconferinţei Ziua Comunicaţiilor ediţia 2015, evenimentce va avea loc pe 28 aprilie la Hotel JW Marriott, SalaGrand Ballroom.

Participarea este gratuită, iar accesul la eveniment seface pe baza listei de înscriere, care se găseşte pe site,Secţiunea Înregistrare.

Primele participante la Ziua Comunicaţiilor 2015

Operatori - Panel: Telekom, Orange, RCS&RDS, Vodafone;

Furnizori – Secţiunea 1: Romkatel, Huawei, Ericsson,Alcatel-Lucent, Rohde & Schwarz, Intrarom;

Furnizori – Secţiunea 2: Q-East Software, Cisco, Ymens,Sony, Samsung, TotalSoft;

Ecommerce – Panel: Visa Europe, Mastercard, Pay U,Digisign/Ines, Unicredit Tiriac Bank, CEC Bank, Fan Curier;

Tombola: Allview, Asus, Bitdefender, Huawei, Infratel, LG,Orange, Rohde&Shwarz, Romkatel, Samsung, Xerox, ZTE;

Expoziţie: Allview, ANCOM, Asus, Digital Telecomms,Digisign/Ines, Felix Telecom, Huawei, Intrarom, LG, Q-EastSoftware, Radiocom, RDS&RCS, Romkatel, Samsung, Sony,Teletrans, Xerox;

Ziua Comunicaţiilor, cea mai importantă expo-conferințăTELECOM din România, reuneşte anual peste 700 departicipanţi, jucători cheie la nivel decizional din peste 20 deramuri: TELECOM, IT, Comerţ Electronic, Energie, Securitate,Bănci, Auto, Transport, Guvernamentali, Ambasade, Media(ziarişti), Electronice, Consultanță, Servicii, Sănătate,Educaţie, Retail, Construcţii, Mediu, Lemn/Mobilă, Vinuri,Turism. n

Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei Secretariatul Executiv

Secretariatul Executiv CNR-CME lanseaza un nou Serviciu pus la dispozitia

companiilor din sectorul Energie din Romania - Calitatea de: PARTENER OFICIAL

Bucura-te de un partener reprezentativ si credibil pentru mediatizarea imaginii de firma!

PARTENER OFICIAL al evenimentelor anuale organizate de CNR-CME

PACHET DE SERVICII

1. Mentionarea firmei ca PARTENER OFICIAL al Asociatiei CNR-CME timp de trei ani, 2015-2017 2. Mentionarea companiei, in calitate de PARTENER OFICIAL, in cuvantul de deschidere al fiecarui

eveniment 3. 1 speech / 1 prezentare de 20 minute in cadrul fiecarui eveniment si inserarea prezentarii in mapa

participantului 4. 1 aparitie lunara profil de companie (1 pag. A4) in

luna desfasurarii evenimentului (arie difuzare: 1000 adrese) 5. Promovarea numelui si siglei companiei, in calitate de PARTENER OFICIAL al Asociatiei CNR-CME,

pe materialele promotionale ale fiecarui eveniment (pliante, afise, invitatii, imagini videoproiector, pe coperta mapei participantilor la eveniment si a mapei de presa etc.) si alte materiale care apar pe parcurs

6. Promovarea numelui si siglei companiei pe macheta fiecarei manifestari care va fi promovata in publicatiile scrise si on-line ale partenerilor media

7. Mentionarea numelui companiei in calitate de PARTENER OFICIAL si expunerea siglei cu link activ in sesiunile de e-mailing si newsletter-ele din perioada de promovare a evenimentului si post-eveniment, cand se vor difuza concluziile conferintei

8. Mentionarea in calitate de PARTENER OFICIAL in comunicatele de presa ante si post-eveniment 9. Mentionarea in calitate de PARTENER OFICIAL in articolele post-eveniment in publicatiile

partenerilor media 10. Mentionarea in calitate de PARTENER OFICIAL si expunerea siglei companiei cu link activ pe

prima pagina a website-ului www.cnr-cme.ro, pe o perioada de 6 luni 11. Mentionarea in calitate de PARTENER OFICIAL si expunerea siglei companiei cu link activ catre

website-ul acesteia, pe pagina web a evenimentului 12. Amplasare roll-up / spider propriu in sala in care se desfasoara evenimentul 13. Spatiu de expunere a materialelor promotionale ale PARTENERULUI OFICIAL in holul salii de

desfasurare a evenimentului 14. Includerea de pliante de prezentare a PARTENER OFICIAL in mapa evenimentului. 15. Lista cu participantii la eveniment cu datele de contact ale acestora 16. CD cu pozele realizate la eveniment si prezentarile vorbitorilor 17. Participare gratuita la lucrarile conferintei pentru 5 participanti ai companiei

Pentru calitatea de Partener Oficial CNR-CME se pot negocia:

Durata de un an pana la trei ani Valoarea financiara contractata.

Pentru mai multe informa ii privind acest Serviciu, v rug m s ne contacta i!

Persoana de contact:

Dr. ing. Gheorghe B lan, Director General Executiv

Tel.: 0372 821 475; 0372 821 476, Mobil: 0745 152 601 e-mail: [email protected], website: www.cnr-cme.ro

48 martie 2015

AW

AR

DED

TO

Rom

ania

n N

atio

nal C

omm

ittee

Th

is is

to c

ertif

y th

at th

e R

oman

ian

Mem

ber

Com

mitt

ee is

a M

embe

r in

Goo

d St

andi

ng

of th

e W

orld

Ene

rgy

Coun

cil f

or 2

015

GOOD

STA

NDIN

G CE

RTIF

ICAT

E

Chai

rman

Sec

reta

ry G

ener

al

martie 2015 49

In memoriam Dr. ing. Jean CONSTANTINESCU a plecat dintre noi

A fost unul din cei mai buni şi e xi genţiprofesionişti ai Sistemului E lec tro e ner -ge tic Românesc, for ma tor şi dez vol ta -tor de instituţii şi com pa nii, vizionar deexcepţie al e ner ge ti cii noastre şi alenergeticii din re gi u nea central şi este u ro pea nă, un ade vărat profesionist cuun caracter pu ternic şi vertical, care aformat, la rân dul său, ca rac tereputernice.

Asociaţia Comitetul Naţional Român alConsiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), pe care a con dus-o şi a dez -voltat-o la un înalt rang tehnico-şti in ţi -fic timp de cinci ani, în calitate deSecretar Ge neral, este alături de fa -milia în do liată.

Absolvent al Institutului Politehnic dinBucureşti, Facultatea de E ner ge tică, în1968, ca şef de pro mo ţie, dom nul JeanConstantinescu a fost re partizat în a ce -laşi an ca cer ce tător şti inţific laICENERG Bu cu reşti, de ve nit ulteriorICEMENERG, în cadrul că ru ia a avut re -a lizări în do meniul fun cţi onării, reglăriişi dez voltării sis te me lor e lec tro e ner ge -tice. Între 1976-1986 a fost şe ful La bo -ra torului de Sis teme E lec tro energetice,unde a fost res pon sa bil cu dezvoltareade me to do lo gii şi programe de calculnu meric ne cesare în conducerea, fun -cţi o na rea, reglarea şi dezvoltarea SEN.

În 1986 a fost detaşat la ConsiliulNaţional pentru Ştiinţă şi Teh no lo gie -CNST, unde a coordonat pro gra me deC&D în energie, iar în anul 1990 a fosttransferat la Ministerul E co no mi ei cainspector ge neral în domeniul e nergiei,unde a iniţiat şi pregătit do cumentelede în fiinţare a Agenţiei Ro mâne pen truConservarea E ner gi ei - ARCE. Înacelaşi an, s-a angajat pe bază de con -curs public la Dis pe ce rul Ener getic

Naţional -DEN ca şef al ser viciului dePlanificare O pe ra ţi o na lă a SEN şi a fostpentru câteva luni consilier al di rec to -ru lui general RENEL. Între 1992 – 1997a fost di rec tor general al ICEMENERG,din anul 1997 a coordonat în fi in ţa rea şifun cţionarea Comitetului RENEL deStra tegie şi Reformă - CSR, iar în 1998a propus strategia de res truc tu rare asec torului e ner gi ei electrice dinRomânia, care a fost aprobată de că tregu vernul României.

În anul 1999 a fost numit pre şe din te leAutorităţii Naţionale de Re gle men tareîn domeniul Energiei- ANRE, organismpe care l-a în fi in ţat şi organizat. Înanul 2000 a fost nu mit director generalla Com pania Na ţi onală de Transport alEnergiei Electrice – TRANSELECTRICA.În aceas tă ca li ta te a organizat com pa -nia, a mo der nizat infrastructura SEN, acon dus procesul de in ter co nec tare aSEN cu sistemul e lec tro e ner geticUCTE, a pus bazele afilierii Trans e lec ti -ca la ETSO (Asociaţiile Europene aleOperatorilor de Tran sport ai EnergieiElectrice), a ob ţi nut, pe baze a van ta -joa se, im por tan te fonduri de dez vol ta -re pentru mo der nizarea şi re teh no lo gi -za rea sta ţi i lor electrice de tran sfor ma -re din ca drul companiei şi a in fra struc -turii de tran s port al energiei e lectrice şia des făşurat nu me roa se proiecte deco laborare cu com pa nii şi firme dinstră inătate.

În anul 2004 a revenit ca pre şe din teANRE, unde a funcţionat pâ nă 2005, aco ordonat organizarea ANRE, a ela bo -rat noul „Cod Tehnic al Reţelei E lec tri -ce” şi noul „Cod Co mercial al Pie ţeiElectrice”. Între 2005-2011 a fost pre -şe dintele Aso ciaţiei „In sti tu tul NaţionalRo mân pentru Studiul A menajării şi Fo -losirii Surselor de E ner gie, re pre zen -tan tul României la E UR E LEC TRIC şimem bru Director E U R E LCTRIC şi mem -bru în Comitetul Di rector al UCTE.

A fost director, consultant & cer ce tă torsenior în energie la societatea ROENPINIT SRL, înfiinţată în anul 2005, ale că -rei principale activităţi sunt consultanțaşi proiectele de cer ce tare - dezvoltare(C&D) în do me niul e nergiei electrice.

Între 2007 - 2008 a lucrat din par teaIRG în proiectul USAID „Regional (South- East Europe) Energy Se cu ri ty andMarket De ve lop ment”, în ca li ta te de

consultant se nior pentru re gle mentări şimo ni to rizare a pieţei de e nergie e lec tri -că, iar din 2011 a par ti ci pat la pro iec teale Băncii Mondiale în România şiregiunea ECE. De a se me nea, a acordatasistenţă tehnică o pe ra torului detransport şi sistem din Albania (OST),proiect finanţat de că tre USAID.

Între 1 ianuarie 2010 şi 31 decembrie2012, ROENP a fost mem bru al con sor -ţiu lui in ter na ţi o nal ce a des fă şu rat pro -iectul de C&D „Provocările Operatorilorde Tran sport şi de Sistem (OTS) dinEuropa de Sud - Est”, cu finanţare de laPro gramul - cadru 7 al UniuniiEuropene. SEETSOC a dez vol tat sis temeşi facilităţi de servicii pen tru ca OTS-urile să poată opera în si gu ranţă şi op -tim sistemele e ner gi ei e lec trice, să spri -ji ne comerţul tran sfron tier şi să-şi îm -bu nă tă ţeas că e fi ci enţa, în beneficiulcon su ma to rilor de energie.

A fost membru fondator şi secretar ge -neral al Comitetului Naţional Ro mân alConsiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) între 1993-1998 şi preşedinteleGrupului de Lu cru al Consiliului Mondialal E ner gi ei pentru Europa Centrală şi deEst în perioada 1995-1998. A fost deasemenea membru fondator al Con -siliului Director al Asociaţiei de Po liticiEnergetice din România - APER (1995-1998), vicepreşedinte CNR-CIGRE,membru în Comitetul de Studii C2CIGRE, iar între anii 1993-2000 fostpreşedintele Co mi si ei de Energie dincadrul Mi nis te ru lui Cercetării şiTehnologiei.

Domnul Jean Constantinescu a avut şi obogată activitate ştiinţifică, a pu blicatpeste 200 de lucrări, câ te va cărţi,articole şi studii în ţară şi în străinătateprivind funcţionarea, sta bilitatea şi dez -vol tarea optimă a sis temelor e lec tro e -ner getice, in ter co nexiunea acestora,economia de e nergie, funcţionarea SENîntr-o pia ţă concurenţială, planificareadez voltării SEN, tarife pentru tran spor -tul energiei etc. A elaborat de a semeneastu dii de analiză a co lap su rilor de sistemdin America de Nord şi din Europa şi aexaminat ce rinţele tehnice şi o pe ra ţi o -na le pen tru încadrarea sistemuluienergetic al României în normele UCTE.

Dumnezeu să-l odihnească în pace! n

Mesagerul energetic 160 martie 2015

Documents