GustavRabei Carolinagrupa 301
KLIMT
Gus tav1862-1918
c r o n o l o g i e1876 - intra la scoala de arte din vienna 1879 - Incepe sa lucreze la proiecte comerciale impreuna cu fratele sau Ernst si Franz Marsch 1881 - lucreaza la ilustratiile pentru cartea Alegorii i embleme 1885 - Klimt implementeaza pentru prima data folia aurie intr-o schita mica 1886 - Lucreaza cu fratele sau la Burgtheater 1888 - cistiga Medalia de Aur pentru creatiile sale 1890 - primeste Premiul Regal pentru lucrarea de la Burgtheater 1891 - Este numit in functie de profesor la Kunstakademie 1897 - Fondeaza Secesiunea Vieneza Scopurile secesiunii vieneze erau: * reunirea forelor creatoare din ntraga ar * instaurarea de contacte cu artitii strini * schimb internaional de idei * s dea impuls artelor aplicate * opunerea unei noi expresii artistice veritabile fa de arta nvechit a saloanelor oficiale vieneze.
KLIMT
c r o n o l o g i e1900 - Philosofia lui Klimt este premiata cu Grand Prize la World Fair din Paris 1908 - Prima expozitie personala 1909 - incepe sa lucreze la Stoclet Palace 1914 - Expresionistii ii critica opera ca fiind demodata 1915 - decedeaza mama artistului, ceea ce ii va schimba paleta coloristica devenind mai intunecata. 1916 - lucrarile sale sunt expuse la World fair din Berlin 1918 - Artistul se imbolnaveste de pneumonie si moare, o a 2 versiune este : la inceputul an ului 1918, in drum spre casa din Romania, sufera un atac cerebral mortal.
Stilul. trasaturile stilistice ale autorului, genului, perioadei.Istoricii de art au mentionat o gam de influente eclectice care au contribuit la stilul distinct al lui Klimt, alte surse de inspiratie au fost culturile: egipteana, minoica, greac clasic i bizantin. Klimt a fost, de asemenea, inspirat de gravurile lui Albrecht Drer, pictura trzie medieval European, japonez i coala Rimpa. Klimt a calatorit putin, dar a cltorit n Veneia i Ravenna, celebre pentru mozaicurile lor frumoase, cel mai probabil si-a inspirat tehnica lui de aur i imaginile lui bizantine din acestea. Niciodata lene i mereu inspirat, Klimt lasa in urma tipului visatorului neineles, deschizand un drum absolut nou in arta, aa cum ii sta bine artistului unui nou inceput de secol artistic, cu al sau Art Nouveau i Modern Style (Jugendstil ). Este fenomenul Vienna Secession (Sezession) al artei, deveCopacul vietii (fragment) 1909
nind fenomen al artei universale in scurt timp. Este simbolist, dar nu e adeptul simbolismului deviant, aa cum l-au catalogat unii, dar aa cum au facut toi artitii de geniu, i-a creat propriul stil care l-a impus in universalitate! Art Nouveau (termen provenit din limba francez nsemnnd Art nou) este un stil artistic manifestat plenar n artele vizuale, designul i architectura de la nceputul secolului 20, relativ sincron n majoritatea culturilor i rilor europene, dar i n America de Nord. Art Nouveau este uor de recunoscut datorit liniilor sale curbe, ondulate, curgnd firesc, pline de ritmuri sincopate, aidoma unui leitmotiv muzical. Folosirea frecvent a liniilor curbe deschise de tipul parabolei sau hiperbolei, importante elemente ale panopliei Art Nouveau, sunt i cele ce confer dinamism i ritm acestor artefacte i cldiri. De asemenea, toate formele folosite convenional anterior n alte stiluri artistice sunt redesenate n Art Nouveau fiind pline de via, prnd a crete i se dezvolta n tot felul de forme amintind de plante ce sunt pe cale de a mboboci sau a nflori.
Copacul vietii (fragment) 1909
Copacul vietii 1909
nc de cnd era mic, Klimt i-a dovedit pasiunea i marele talent pentru pictur. La vrsta de 14 ani reuete s promoveze examenul pentru intrarea la coala de Arte Aplicate din Viena. Lucreaz n paralel i n atelierul pictorului Ferdinand Laufberger. Comenzile importante nu ntrzie s apar. Astfel Klimt trece de la decorarea porelanurilor la decoraiunea palatului Sturan. nfiineaz mpreun cu fratele su o coal de art decorativ care primea comenzi din toat Europa. Cei doi frai ncep s cltoreasc din ce n ce mai mult pentru a realiza diferite comenzi, n ciuda faptului c Gustav ura aceste cltorii care i accentuau strile depresive i ipohondre de care suferea. ns Klimt reuete s i definitiveze stilul artistic i s i mbogeasc considerabil cultura artistic. n cltoriile lor, cei doi realizeaz decorarea mai multor palate, chiar i a Palatului Pele din Romnia. nainte s mplineasc 30 de ani, Klimt este considerat deja cel mai mare artist al sfritului secolului al XIX-lea, avnd n portofoliul su artistic decorarea multor cldiri oficiale ale Vienei.Teatrul grec din Taormina 1886 -1888
Thespis (Cintaret antic grec)
Lucrarile sale mature sunt caracterizate de o respingere a stilurilor anterioare naturaliste, cum ar fi coala Glasgow, de care a fost puternic influenat, i s fac uz de simboluri sau elemente simbolice pentru a transmite idei psihologice i sa sublinieze libertatea artei de cultura tradiional. El a fost foarte interesat de explorarea problemelor lui Freud, incadrand psihanaliza in operele sale. In opera Jurisprudena, exist un accent pe tematicifreudiene de represiune sexual, i de teoria castrarii. Cele trei sirene din pictura se uita n jos la un om uscat, iar lui ii este ruine de goliciunea lui. Stomacul caracatiei este deschis i omul la nivelul organelor genitale da impresia de castrare. Elementele freudiene au dat lucrarii lui o complexitate ntunecat care va fi extrem de influenta pentru artiti din viitor.
Jurisprudenta
Medicina Panouri de pe plafonul din Sala Mare de la Universitatea din Viena 1899-1907
Filosofia
Filosofia, Medicina i Jurisprudenta, au fost criticate pentru temele lor radicale i materiale, care au fost numite si pornografice. Klimt a transformat alegoria tradiional i simbolismul ntr-o limb nou, care a fost mai deschisa din punct de vedere sexual, i prin urmare mai tulburtoare.
Cladirea Secesiunii Filozofia Secesiunii este cutarea adevrului despre existena uman. Deasupra intrrii n pavilionul asociaiei se putea citi urmtoarea inscripie: Fiecrei epoci i este caracteristic propria art, iar artei - libertatea.
TEMATICA operei lui KlimtSursele de inspiratie le gaseste in epoca in care traieste, in comedia umana care se desfasoara in jurul sau, in actorii (sau mai degraba actritele) acestei comedii. Viata lui nu este altceva decat oglindiri ale conflictelor s sale launtrice pe care se straduieste sa le domine cu ajutorul artei. Klimt marturiseste cu totala sinceritate: ,,Nu am nici un autoportret. Persoana mea, ca o eventuala tema de pictura, nu ma intereseaza deloc. Mai degraba altii imi trezesc curiozitatea, in special femeile. Am convingerea ca nu sunt prea interesant ca om.Danae 1907
Viata si Moartea 1908-1911
Inspirate din arta bizantina, portretele sale strabat timpul, compunand o stranie lume eterna. Dar nu figurile sunt importante in opera lui Klimt. Figurile intregesc doar o adevarata religie personala a unei picturi unice, in care teme ca somnul, sperana, moartea, sarutul, fac posibila o anumita reprezentare a OMULUI. Picturile sale, fascinante, expresive, senzuale, pasionale, par a fi dedicate FEMEILOR, aa cum viaa lui Klimt a fost dedicata (cu acordul sau!) artei i femeilor, care l-au rasfaat, iubit, i-au pozat i l-au admirat. Admiraie reciproca, dovada cautarea i gasirea perfeciunii, iubirii, care se reflecta din toata opera sa, a erotismului, a originalitaii care e atat de evidenta, incat nu ar avea sens sa o conteste cineva.
Serpi de ap 1907
Peste de singe 1898
Picturi ornamentate cu figuri feminine care inoata sau ies la suprafata. Profetii, creaturi mitologice si legende biblice sunt combinate intr-o maniera asemanatoare cu fresca. Lucrarile sale au fost arse, contestate si multi au refuzat sa le expuna. Astazi, el se bucura de renumele de a fi unul dintre cei mai interesanti si frumosi pictori din Europa. Lucrarile sale sunt deosebit de populare in Statele Unite.
Gorgona din friza Bethoven 1902
Obsesia lui Klimt pentru femei a dus la incurcarea sa cu mai multe prostituate, care de multe ori mai tarziu au aparut in picturile sale. Femeile apareau atat in roluri de calai, dar si in rol de chinuite in munca sa, si de multe ori Klimt s-a concentrat pe Gradina mistica a Evei. Patronajul i s-a luat dupa o perioada de timp deoarece oamenii de stat, catolicii si nobilimea respingeau sexualitatea sa deschisa din tablourile sale. A trebuit sa se limiteze la crearea de scene alegorice pentru clasa de mijloc care dorea sa intre in lumea luxului descrisa atat de des in Viena acelor vremuri. De la aceasta munca si de la obsesiile pentru sexualitatea si opulenta zilelor lui, Klimt a devenit treptat un maestru al portretizarii mortii si vietii si al ciclurilor existentei.
Detaliu din friza Bethoven 1902
Emilia Flge a fost trainica i marea dragoste a venic tanarului Klimt, cu toate ca el a iubit numeroase femei, aventurile sale inspirandu-l i aducandu-i multe frumusei expresive in faa evaletului. Femeile din viaa sa s-a intamplat sa-i devina modele, dar niciodata modelele de profesie nu i-au devenit amante, Klimt pastrand decena i eticheta din acest punct de vedere i avand relaii (inclusiv copii) cu doamne de societate. Pentru temele de inspiraie antica, cu personaje feminine, o folosete cu precadere ca model pe iubita sa, Emilia Flge, reinterpretand miturile si simbolurile, ca in tabloul Judith i Olofern (Tablou din 1901).
