7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 1/46
Cuprins
Multumiri
1
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 2/46
Introducere
2
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 3/46
Fundamentarea temei de cercetare
Oraşul reprezintă un sistem urban foarte complex prin funcţiile pe care le are, fapt
care, de-a lungul timpului a atras din ce în ce mai multă populaţie să locuiască şi să îşi
desfăşoare actiităţile în cadrul acestuia! "n consecin ă, oraşul prin structura sa complexă aț
deenit în ultimul secol un subiect de cercetare ce a intersectat mai multe domenii cum ar fi
urbanismul, ecologia peisa#ului, matematică,sociologie ş!a! $efinirea conceptului de oraş sau de,
spaţiu urban a eoluat şi a căpătat noi sensuri de-a lungul timpului! "n cadrul definirii oraşelor
putem identifica două momente%! &primul moment este acela c'nd oraşului este asociat cu
cel mai mare gradu de dezoltare economică, prin diersitatea funcţiilor sale(! Ccel de-al doilea
moment corespunde etapei marilor sc)imbări climatice, din ultimul secol, unde oraşele
sunt considerate generatoare de dezec)ilibre în cadrul mediului *citare+!! Cucu!, ./0 caracteriza oraşele în funcţie de geneza acestora! "n primul r'nd oraşele au
apărut a'nd o funcţie militară, cetaţi, dae etc! "n perioada imediat următoare , perioada
1ului Mediu funcţia care a dus la creştere şi dezoltarea acestora a reprezentat-o cea
comercială! Mai t'rziu epoca modernă aea să fie baza spre o dezoltare masiă prin funcţia
industrială! "n prezent funcţia care guernează eoluţia unui oraş este cea terţiară!2cestefuncţii le putem identifica şi în cadrul oraşului &loieşti , unde le om detalia în capitolele ce
urmează! 2u existat autori care au dat dierse definiţii prin care au caracterizat oraşul,
unde sub o formă sau alta înglobau componentele esenţiale ale acestuia% economie non-
agricolă, c't şi ponderea foarte mare a construcţiilor şi a populaţiei!Mi)ăilescu, anul33 identifică oraşul ca un element al peisa#ului, un organism al
spaţiului geografic înlăuntrul căruia el îndeplineşte o funcţie precisă concetreză, trasformă,
red r istibuie bunurile materiale şi spirituale, accentu'nd de fapt amprenta actiităţilor omeneşti
asupra mediului *!Cucu ./0+! M! 2urousseau, anul33 asociază oraşul cu anumite acţiuni,
actiităţi ce se defăşoară în cadrul acestuia% se trasportă, se prelucrează, se cumpără, se vând
materii prime, se face educaţie, se conduc întreprinderi de stat sau se locuieşte. * !Cucu,./+!4ufescu, ./5 sus ine ideea cum că oraşul în sine nu cuprindeț nu numai componenta industrială,
comercială, rezidenţială, poate aea şi o influenţă asupra mediului încon#urător din #ur
dinamiz'ndu-l şi dezolt'ndu-l sub toate aspectele! Cu alte cuinte, definiţia dată de 4ufescu
./5 anticipează într-o măsură conceptul de arie metropolitană, care aea să fie dezoltat mai
t'rziu, prin care localităţile limitrofe oraşelor sunt angrenate în structura lor ! * Melinda C'ndea,Florina 6ran, anul333 +!
3
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 4/46
Industrializarea a fost promotorul economiei mondiale, în urma acestui proces au apărut
şi s-au dezoltat cele mai multe aşezări urbane , 7oraşe! 8uprapopularea unor zone, folosirea
iraţională a unor resurse, reducerea suprafeţelor naturale în detrimentul suprafeţelor
construite, dezoltarea )aotică a unor sisteme teritoriale, oraşe au dus la generarea de
sc)imbări climatice globale, creşterea emisiilor gazelor cu efecte de seră, ce au ca şi
consecinţă scăderea calităţii ieţii! Cu alte cuinte oraşul de astăzi este acorelat cu poluarea!
2'nd în edere acest fapt, în ultimii ani se încearcă aplicarea unor acţiuni în priinţa dezoltării
durabile a resurselor , a peisa#ului, a planificării şi dezoltării urbane ce au drept scop
ameliorarea calităţii ieţii şi prote#area mediului încon#urător! "n domeniul urban, dierşi
cercetători au încercat să găsească dierse metode în priinţa planificării şi dezoltării urbane
pentru a satisface neoile sociale actuale, fără a le periclita pe cele a le generaţiilor iitoare, dar
în acelaşi timp să facă faţă ameninţărilor globale! "n acest fel au apărut dierse teorii cu
priire la modul de planificare a oraşelor, ilustr'nd noi terminologii cum ar fi cel de oraş ,
erde, locuibil!şa!9n model de oraş este cel locuibil, livable city! 2cesta este priit din două
perspectie şi anume% durabilitatea ecologică şi nielul de trai *citare+! :ielul de trai se
referă la creşterea şi diersificarea economiei, pentru a satisface neoile umane iar
sustenabilitatea ecologică se referă la acele măsuri care duc e la îmbunătăţirea calităţii ieţii
şi a mediului încon#urător, măsuri luate în urma degradării mediului urban prindiersificare economică *1ans, ;<<;+! 2ceeaşi ide=e o înt'lnim şi la :eirotti şi colab ;<>,
unde datorită creşterii rapide a oraşelor ce a aut consecinţe negatie asupra declanşării
poluării, congestionarea traficului, creşterea inegală a populaţiei, s-a dorit o planificare urbană
care urmărea sustenabilitatea socio-economică! Oraşul erde, green cit? pune acentul pe
extinderea spaţiilor erzi din cadrul oraşului deoarece acestea oferă o gamă largă de
sericii ecosistemice care ar putea a#uta la combaterea bolilor urbane, în special sănătatea
populaţiei! *@ennifer A! Bolc), ;<5+!"n concluzie, oraşele sunt sisteme complexe care indică at't gradul de dezoltare al
unei societăţi, prin indiidualizarea şi concretizarea peisa#ului urban, dar în acelaşi timp
ilustrează gradul puternic de antropizare şi implicit înregistrează cel mai mare grad de poluare
asupra mediului încon#urător! Concretizarea peisa#ului urban este cum am mai spus rezultatul
eoluţiei spaţiale şi economice ale oraşelor! "n continuare om încerca să definim conceptele de
peisa#, eoluţia c't şi caracteristicile acestuia c't şi dinamica urbană!!; $efiniţia si eoluţia concetului de peisa#ului, peisa# urban ,dinamică urbană
4
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 5/46
4ermenul de peisa# a fost folosit pentru prima dată în domeniul picturii în perioada
renascentistă fiind tradus prin termenul peisaggio ce se referă la tot ce se poate cuprinde cu
ederea *Ciocănea,;<> +!"n secolul I, termenul de peisa# are un sens ştiinţific, fiind introdus de geograful
german 2l! on Dumboldt care realizează o clasificare a peisa#elor în funcţie de asociaţiile
egetale * $umitraşcu,;<<0, &ătru-8tupariu ;< +, cu alte cuinte noţiunea de peisa# în acest
secol se referea doar la partea naturală a mediului, mediu natural!&eisa#ul reprezintă un cumul nesf 'îrşit de experienţe reciproce între natură şi om! I se
atribuie o dimensiunea cantitatiă * surprinde tot ceea ce se poate obsera+ c't şi una calitatiă ,
referindu-se la interacţiunea existentă între ceea ce se obseră şi cel ce obseră *6eaz)le?
1lizabet),..E citată de :icolae 2 ,;<+!
"n secolul ,termenul de peisa# înglobează şi partea antropică pe langă cea
umanănaturală,! 1stefiind analizat prin cumularea acestor doi factori! F! Aeb)u)n *.5;+, este de
părere că peisa#ul natural a fost transformat progresi, odată cu apariţia omului, în peisa#
cultural *peisa# antropic+, prin extinderea suprafeţelor folosite în agricultură, ulterior prin
creşterea neoilor sociale odată cu apariţia şi extinderea satelor ,şi mai apoi a oraşelor * citat
Duzui 2,;<;2ceeaşi idee o eidenţiază şi 8tupariu, ;< unde care consideră peisa#ul ca o parte
integrată a mediului, deoarece toate presiunile umane * construcţii, industrie,agricultură etc +se reflectă în mediu, implicit în calitatea peisa#ului! 2şadar &eisa#ul reprezintă partea izibilă a
tuturor acţiunilor umane prin producerea fragmentarii, degradării, sc)imbării funcţionalităţii
acestuia !
"n cadrul Conenţiei 1uropene a &eisa#ului de la Florenţa ,;<<< ,termenul de peisa# a fost
interpretat ca fiind o peisa#ului i s-a atribuit statutul de resursă! M! &ătroescu ,;<<<c citată de
$umitraşcu ;<<0G încearcă să definească noi dimensiunii ale peisa#ului, considerat resursă si
anume% peisa#ul poate fi o resursă economică folosită în turism, amena#area teritoriului, un
cadru de iaţă al omului care îi permite să îşi desfăşoare actiităţile, un patrimoniu
*cultural,natural, istoric,etnografic,+, o identitate ce permite oamenilor dintr-un anumit areal să
se identifice cu o cultură! H! $răguţ citat de 8tupariu ,;< şi M!Ielenicz .. citat de
$umitraşcu ;<<0 ăd peisa#ul ca un spaţiu ce prezintă caracteristici indiiduale, unice at't în
fizionomie c't şi în alcătuire datorită relaţiei dintre factorii naturali* biotici,abiotici+ şi
antropici!Indiferent de modul cum este abordat şi analizat peisa#ul, există o definiţie general
alabilă, conform Convenţiei Europene a Peisajului Florenţa, ;<<<, şi anume că acestadesemnează o parte vizibilă a unui teritoriu perceput de către populaţie, ale cărui caracteristici
5
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 6/46
sunt definite datorită acţiunii dintre factorii naturali şi umani! 1ste definit ca o construcţie
culturală şi socială ce corespunde unei cereri socio-economice, astfel impactul antropic asupra
peisajului devine inscripţia spaţială a unei culturi.
Odată cu definiţia dată în cadrul Conenţiei 1uropene a &eisa#ului, prin care tot ce ne
încon#oară este peisa#, putem include atunci şi peisa#ele urbane în această categorie! &eisa#ele
urbane reprezintă o subcategorie a peisa#ului cultural, peisa# cultural ce este generat cum am
mai spus, de amprenta actiităţilor umane de-a lungul timpului!2stfel că peisa#ul urban este acel tip de peisa# ce se creionează pe o infrastructură
naturală şi una economică urm'nd să se fie modelat de actori urbani * structuri politice ,sociale +
* $i Meo,.. citat de Duzui,;<;+! "n plus reprezintă cel mai mare efort de transformare
completă şi radicală a ambientului natural de către ciilizaţia umană, în starea de cultură
* Jregoti,..,Duzui, ;<; citaţi de Ciocănea,;<>+4udoran ./0 , Muică .E> consideră că peisa#ele urbane sunt foarte puternic
antropizate, artificilizate, instabile, caracterizate de parastazie şi r)existazie şi foarte dinamice
social * citaţi de Ciocănea,;<> + şi reprezintă partea perceptibilă a unui organism urban!9n alt punct de edere asupra peisa#ului urban îl are şi :egulescu,;<;, ce
consideră că pesia#ul antropic, urban a este o amprentă a actiităţilor omeneşti umane în timp
istoric , social iș , economic, ilustr'nd gradul de antropizare cel mai mare ,iar apariţia lui a
produs fragmentarea sau sc)imbarea funcţionalităţii unui sit! * citat de Ciocănea,;<>+!$inamica peisa#elor urbane ilustrează gradul de dezoltare în timp şi spaţiu a oraşului!
1ste considerat un indicator al transformării societăţii, al dezoltării acesteia, modului de
utilizare al terenurilor, practicării unui anumit tip de actiitate, etc! 2ceasta poate fi analizată din
punct de edere a dinamicii spaţio-temporale, dinamicii structurale şi7sau dinamicii funcţionale!
*Ciocănea,;<>+ ,unde om încerca si analizăm acest proces şi la nielul oraşului &loieşti!"n apariţia şi dezoltarea oraşelor şi implicit a peisa#elor urbane au stat la bază at't factori
naturali* exemplu relief + c't şi cei istorico-economici! Mai departe om detalia
caracteristicile definitorii ale peisa#ului urban după cum urmează!
!>!Caracteristici definitori ale peisa#ului urban%!>!!Caracteristicile functionale:
&entru a putea analiza peisa#ul urban al unui ora ne putem referiș la caracteristicile
funcţionale care permit clasificarea acestuia în func ie de zoneț le ale arealului supus
analizei! &rin zonarea func ională a unui ora se poate obsera distribu ia utilizăriiț ș ț
terenurilor din cadru arealului i actiitatea dominantă! "n cele mai multe dintre cazuri laș
nielul ora elor nu se poate face o delimitarea foarte clară a diferitelor subcategorii deș
peisa# urban* func ie reziden ială, comercială, administratiă, financiară, artere de circula ie, deț ț ț
6
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 7/46
recreere,etc ,!e1le se întrepătrund cum este în cazul i municipiului &loie ti *ș ș Ciocănea,
;<>
!>!; Caracteristici morfologice:
Aelieful este una dintre resursele naturale cele mai importante alorificată şi
exploatată economic gener'nd at't faorabilităţi c't şi restrictiităţi în cadrul actiităţilor
antropice *Io#ă,;<<<E +! Caracteristicele morfologice ale peisa#ului influenţează toate
caracteristicile şi tipologiile peiasa#ului urban! "n funcţie de treptele de relief se pot
identifica diferenţe între sistemele urbane, implicit între categoriile de peisa# urban, modul
de utilizare al terenurilor, diersificarea actiităţilor economice şa! 2stfel că peisa#ele
urbane montane , costiere, de c'mpie , or fi diferite unele de altele prin% altitudine, cuertura
sedimentară , prezenţa egetaţiei, climă, pante, care pot reprezenta unele restricţii sau
faorabilităţi în extinderea suprafeţelor urbane, diersificarea actiităţilor economice! "n
cazul peisa#elor urbane din cadrul c'mpiilor , relieful poate fi un factor faorabil în
dezoltarea peisa#elor urbane, *&loieşti + prin extinderea suprafeţei intrailanului de-a lungul
timpului, diersificarea actiităţilor economice * industriale, comerciale +!
!>!>!Caracteristici istorice%
2cestea imprimă o identitate peisa#ului respecti ! 2ceste caracteristici pot fi analizate
folosind anumite materiale *memmorii, #urnale de călătorie, )ărţi + :icolae I ;<<. citat de
Duzui 2 ;<;! &e de altă parte caracteristicile istorice pot rezulta şi prin ar)itectura clădirilor,
forma oraşului, tradiţiile, obiceiurile legate de anumite actiităţi!modul de iaşă şi mentalitatea
locuitorilor sitului respectie!
7
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 8/46
;! M14O$OHOJI2
Cercetarea geografică a peisa#ului urban din cadrul oraşului municipiului &loieşti a
cuprins trei etape% etapa pregătitoare unde s-a stabilit tema de cercetare, etapa de teren ,
finaliz'nd cu etapa în care s-au interpretat şi analizat datele obţinute! "ntrebarea care a dus la
demararea studiului de faţă a fost următoarea% dacă dinamica proceselor urbane a produs
schimbări în structura, funcţionalitatea şi calitatea peisajului urban din cadrul oraşului
Ploieşti ?! "n demararea studiului s-au stabilit două obiectie ! &rimul obiecti a fost acela de a
edea dinamica peisa#ului urban şi structurarea acestuia pe componente, într-o perioadă dată, iar
cel de-al doilea a surprins ealuarea calităţii peisa#ului!2naliza acestui studiu a fost posibilă prin aplicarea unor metode calitatie c't şi
cantitie! 2plicarea acestora nu ar fi fost posibilă fără utilizarea unui set de instrumente
sociologice, cartografice, fotografice, grafice , soft-uri!"n demararea studiilor de cercetare este bine să ţinem cont at't de componenta
subiectiă deoarece ne a#ută să înţelegem mai bine peisa#ul urban prin iziunea mentală a
priitorului dar şi de componenta obiectiă pentru a analiza structura ,şi funcţionalitatea
acestuia *Ciocănea,;<>+!2naliza cantitatiă a peisa#ului urban ploieştean s-a axat pe utilizarea )ărţilor ec)i
*planul de tragere din .E, )arta soietică, .0 + c't şi a celor noi, ortofotoplanurile din ;<<
şi ;<<E prin care s-au extras date legate de eoluţia spaţială ! 2cest lucru a fost posibil prin
ectorizarea, digitizarea suprafeţei oraşului în proiecţie 8tereo ./<, a acestor anii c't şi
ectorizarea pe componente ale peisa#ului urban în cadrul programului 2AJ JI8 $esKtop <!
Mai departe pentru a edea eoluţia şi a compara pe diferiţi anii s-au realizat grafice în
programul Microsoft 1xecel ;<</ ! 8copul acestor grafice a fost acela de a identifica mai bineşi a obsera eoluţia şi gradul de dezoltare a oraşului mai ales dacă ţinem cont de
8
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 9/46
anumiţi factori, istorici, economici, naturali prezentaţi în cadrul capitolului ; c'nd se realizează
o descriere generală a arealului analizat! Aezultatele priind dinamica spaţială şi a
componentelor peisa#ului urban sunt ilustrate în capitolele 5 şi unde sunt prezentate şi
mai apoi analizate!&entru analiza calitatiă a oraşului s-au utilizat următoarele instrumente% c)estionarul şi
fotografia! $e astfel etapa de teren a coincis cu realizarea c)estionarului şi fotografiei!
Aolul fotografiei a fost acela de a surprinde realitatea actuală din teren, realitate completată
de realizarea c)estionarului! C)estionarul a aut drept scop identificarea percepţiei
populaţiei ploieştene asupra calităţii peisa#ului! 2t't )ărţile , ortofotoplanurile, c)estionarul ,
fotografia au făcut fost de mare folos în realizarea acestui studiu! 2stel că pentru obiectiul
unu mi-au fost de folos în analiza spaţială ,)ărţile ec)i c't şi ortofotoplanurile ,iar pentru cel
de-al doilea obiecti,calitatea peisa#ului ,c)estionarul!
>! Caracteristici generale>! Hocalizare
9
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 10/46
Lona care face obiectul de studiu este unitatea adminsitrati teritorială a municipiul
&loieşti !2cesta este reşedinţa #udeţului &ra)oa, figura I-2, poziţion'ndu-se în partea
sud estică a acestuia iar la nielul Aom'niei ,în partea de sud est! 1ste principalul centru
economico social al acestei zone, a'nd funcţii at't industriale c't şi terţiare! $e
asemeni municipiul &loieşti se află la întretăierea principalelor noduri rutiere şi
feroiare din Aom'nia! $in punct de edere al localizării naturalecaractersiticilor naturale,
acesta se găseşte la nord- est de confluenţa celor două r'uri 4elea#ăn şi &ra)oa şi la
sud de zona colinară pericarpatică * 2genda locală ;, &loieşti +! $in punct de edere
economic se poziţionează in regiunea 8ud Muntenia ! 2lături de municipiul &iteşti,
oraşul &loieşti reprezintă principalele centre de polarizare ale regiunii ! 9na din
caracteristicile cele mai importante ale acestei regiunii este legată de poziţionarea înteritoriu, astfel% este singura regiune din ţară care înglobează în centru regiunea de
dezoltare 6ucureşti-Ilfo, şi nu în ultimul r'nd prezenţa în partea sudică a ţării a
fluiului $unărea, fapt ce asigură legături din punct de edere socio- economic cu
celelalte ţări ce au ieşire la Marea :eagră *2naliza socio economică a regiunii
Muntenia,;<>+
10
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 11/46
Figura III-A, localizarea oraşului la nielul !om"niei, şi la niel de judeţ# $ursă%harta
topografică militară a !om"niei ediţie &''( )desecretizată*, scara &% +(#(((, . 1lementele naturale care au stat la baza apariţiei şi construirii aşezărilor umane , sunt în
principal relieful, condiţiile climatice, petrografia, geologia etc! "n funcţie de aceste
caracteristici naturale şi implicit gradul de dezoltare economică care fie au reprezentat
factori restrictii sau faorabili au apărut diferite tipuri de peisa#e urbane cum ar fi peisa#
urban costier * Constanţa +, peisa# urban de muntemontan * 6raşo+ peisa# urban de c'mpie
* 4'rgoişte, &loieşti+ ! "n cazul de faţă, altitudinea şi gradul de fragmentare reduse au
stat la baza apariţiei şi, extinderii spaţiului urban al municipiului &loieşti de-a lungul
timpului! "n continuare om ilustra factorii de faorabilitate şi restrictiitate care au conturat
şi au dus la deenirea peisa#ului urban de astăzi!
>!! Aelieful%
Aelieful #udeţului &ra)oa este caracterizat de prezenţa celor trei trepte de relief
dispuse după cum se obseră în figura II-2, de la nord la sud! 4reapta înaltă este
reprezentată de munţi a căror altitudine atinge peste ;<< de metri, urmează treapta
dealurilor a căror altitudini ariază între 5<< şi E<<-.<< de metri ocup'nd partea mediană
a #udeţului * Monografie &ra)oa,.E +"n sudul #udeţului predomină treapta c'mpiilor cu a căror altitudine poate urca p'nă
la ;< -><< de metri! "n est se situează treapta c'mpiilor înalte *C'mpia &loieştiului +
secţionată de r'ul &ra)oa, $'mbul iar la est de 4elea#ăn se eidenţiază glacisurile alea
Călugărească respecti Jlacisul &ietroasele * &osea el all,.E;+! 9nităţile J)erg)iţa , 8ărăţel
situate la sud de c'mpia înaltă a &loieştiului sunt c'mpii de subsidenţă caracterizate prin
scufundări lente , apariţia apelor freatice aproape de suprafaţă, diagarea r'urilor ce formează
ultimele unităţi aluiale #oase ale #udeţului &ra)oa *4ufescu, ./5 +!Municipiul &loieşti este situat în subunitatea C'mpia &loieştiului, o c'mpie
piemontană! &osea et all ,.E; denumeşte C'mpia &loieştiului un fost con aluial alr'ului &ra)oa! :umele de piemont indică şi locul în care se situeză aceasta, anume la
poalele 8ubcarpaţilor, a'nd aspectul unui br'u îngust * 4ufescu,./5 +! Caracteristicile
principale ale acesteia sunt date de altitudinea maximă la care se găseşte p'nă la ><< de
metri *limita inferioară a dealurilor + şi alcătuirea petrografică reprezentată de nisipuri, argile,
pietrişuri ! C'mpia piemontană a &loieştilor mai prezintă o structură torenţială şi o
cuertură de loess fiind aplecată spre sud şi tăiată de ăi ad'nci! 4ufescu ,./5 mai
aminteşte faptul că aceasta este o c'mpie netedă înclinată, ce scade de la o altitudine de
;< metri în nord şi a#unge la .0 de metri în sud! "nsă 8eastos *.>5+ , în monografia
11
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 12/46
N&loe tiuluiș sus ine că încadrarea geografică a &loie tiului este considerată ca fiind dificilă!ț ș
Oraşul se situează la limita dintre zona de c'mpie şi zona deluroasă a 8ubcarpa iilor ț
&ra)oei, prezent'nd o !tendin a de divagareț a cursurilor de apă din c'mpie! "n plus
8eastos citează scrierile geografului rom'n Jeorge 'lsan, care afirmă că !basenul
"loie tilor cuprinde regiunea dintre cele două #ricove în care văile arată o dispozi ieș ț
convergentă spre sud. Cu alte cuinte altitudinile reduse, suprafaţa plană, de c'mpie, pe care
este situat oraşul &loieşti, pantele mici au dus la conturarea şi extinderea suprafeţei actuale a
acestuia!
Figura III-/ ,ispunerea treptelor de relief în cadrul judeţului,# $ursa 000#geo-spaţial#org
>!!; Caracteristici geologice
&rin poziţia şi prin prezenţa celor trei trepte ma#ore de relief, #udeţul &ra)oa se
suprapune peste două unităţi structuralo-tectonice şi anume orogenul carpatic şi depresiunea
pericarpatică! Orogenul carpatic îl înt'lnim în partea de nord a #udeţului şi este alcătuit
din formaţiuni sedimentare de 'rstă cretacică * conglomerate, şisturi marno- argiloas +!
$epresiunea &ericarpatică se situează în partea centrală, alcătuită din formaţiuni de 'rstă
paleogen cuaternară! "n sud ce corespunde sectorului c'mpiilor, depresiunea &ericarpatică
ine în contact cu platforma Moesică! 2cest sector peste care se suprapune şi teritoriul
municipiului &loieşti prezintă depozite fluio-lacustre, continentale de 'rstă cuaternară
12
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 13/46
* depozite loessoide, pietrişuri, nisipuri, loess + *&osea el all, .E; +! Jeologia acestui sector
de c'mpie reprezintă un factor de faorabilitate pe de o parte în dezoltarea şi
extinderea aşezărilor umane dar şi din punct de edere economic deorece în această parte
a #udeţului sunt amplasate şi dezoltate diferite sectoare ale sericiilor şi industriei
petroc)imice!
>!!> &edologia
&edologia arealului de studiu se caracterizează prin prezenţa solurilor brun roşcate,
brune argiloiluiale, eu- mezobazice, cermoziomoide, luisoluri albice, protosoluri aluiale,
renzine! 4oate indică prezenţa unor soluri propice pe care s-au dezoltat păduri înainte săînceapă a fi defrişate pentru popularea acestui ţinut! 2firmaţia pe care o consemnează
8eastopol, .>. în lucrarea Monografia &loieştiului să doboare, să scoată trunc)ii şi să
smulgă inele doedeşte că în acest loc au predominat pădurile p'nă la apariţia şi instalarea
aşezărilor omeneşti! "n plus prezenţa acestor tipuri de soluri s-au doedit faorabile amplasări
etrei oraşului, doadă este şi faptul că s-au extins suprafeţele construite de-a lungul
timpului!
Figura III-, dispunerea tipurilor de soluri , în cadrul oraşului Ploieşti# $ursă%1arta
solurilor !om"niei,ediţie &'2', scara &%3(((((, Institutul de cercetări pentru pedologie şi
agrochimie#
13
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 14/46
>!!5 Didrografia
4eritoriul oraşului este traersat de p'r'ul $'mbu, situat după cum se obseră în
figura I-1, în partea estică a oraşului! &rezenţa acestuia a reprezentat o restrictiitate din punct
de edere al amplasării şi dezoltării ulterioare oraşului,la început ! Iniţial atra aşezării era
situată pe malul st'ng al acestui r'u , unul foarte abrupt însă datorită deselor inundaţii,
locuitori s-au strămutat pe malul drept al acestuia *8eastos, .>5+! $in figură se poate
edea cum a aut loc expansiunea oraşului înspre partea de est a oraşului, în raport cu
unitatea naturală, p'r'ul $'mbu!
Figura III-4, ispunerea reţelei hidrografice în cadrul oraşului% $ursă% ortofotoplan 3((5
>!! Clima
$in punct de edere climatic &loieştiul se încadrează în zona de climă temperată
ce prezintă nuanţe de excesiitate * secete ara şi ierni geroase +! Fiind situat în parteasudică a #udeţului, prezintă o climă de c'mpie ce se caracterizează prin temperaturi medii
anuale de < grade celsius şi precipitaţii de p'nă la 0<< mm anual ! $upă cum se obseră
din figurile I-1, I-F, în cadrul c'mpiei unde este poziţionat oraşul obserăm cele mai mici
alori înregistrate ale precipitaţiilor c't şi cea mai mare aloare a temperaturilor! 2cest lucru
poate reprezenta un factor de restrictiitate mai ales în cadrul oraşului unde temperaturile
sunt mult mai ridicate, mai ales prin pricina construcţiilor foarte dense şi lipsei de spaţii erzi
cre'nd un microclimat urban! Cantităţile mici de precipitaţii se datorează poziţionării în
14
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 15/46
cadrul climei cu nuanţe de excesiitate! Pi acestea pot reprezenta un factor de restrictiitate
mai ales dacă ne raportăm scăderea terenurilor agricole situate în periferia oraşului!
Figura III-F# repartiţia precipitaţiilor la nielul judeţului# $ursă 000#0orldclime#com
Figura III-6 # repartiţia temperaturilor la nielul judeţului# $ursa% 000#0orldclime#co
15
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 16/46
>!!0 egetaţie
Călinescu şi colab,.0. afirmă în lucrarea N $iogeografia %omânieiQ că în cadrul
sectorului de c'mpie se înt'lnesc două tipuri de egetaţie% stepă şi pădure! 8tepa ocupă cea
mai mare parte a C'mpiei Aom'ne dar există spaţii restr'nse unde se găseşte păduri defoioase şi se înt'lnesc în mod special pe dealuri, podişuri #oase şi c'mpii înalte numite
piemonturi a căror altitudini a acestora din urmă pot a#unge p'nă la ;<- ><< de metri!
&opescu si $ulg)eru, *..5 + eidenţiază faptul că locul de astăzi al &loieştiului era ocupat
de păduri, unde spre secolul II se mai păstrau doar c'tea sub formă de cr'nguri( de
aici probabil şi denumirea unei suprafeţe de fostă pădure , din periferia estică a oraşului
,Cr'ngul lui 6otR( care actualmente o porţiunea din aceasta este ocupată de un parc
industrial! &ădurea, căci aceasta se găsea în această zona a fost un factor de restrictiitate, dupăcum consemnează 8eastopol,.>5,deoarece săteni trebuiau să scoată trunc&i rădăcinii şi să
scoată vinele din pământ, pentru a putea realize munca c'mpului şi a se stabili !2stăzi nu mai
se resimte acest deoarece pădurea a fost defrişată locul fiind ocupat de aşezările umane care
au apărut şi s-au dezoltata în timp, apăr'nd cum spuneam mai sus,doar sub formă de p'lcuri!
2realul de analiză fiind un spaţiu urban, suprafeţele care domină in cadrul intrailanului
sunt cele construite, spaţiile erzi fiind foarte restr'nse ! $in figura I-I se poate obsera că
egetaţia de pădure a fost înlocuită cu suprafeţele agricole reprezentate de culturicomplexe , suprafeţe arabile neirigate ! 2cestea din urmă ocupă ponderea cea mai mare la
momentul actual în cadrul teritoriului extrailan al oraşului &loieşti !
16
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 17/46
Figura III-I!epartiţia egetaţiei în cadrul oraşului Ploieşti, sursă% 7orine 8and 7oer 3((2
>!; Caracteristici istorice
$upă :eacşu ,;<<( 8eastopol,.>. citaţi de Jarilidiş 2, ;<5 ( &opescu şi
$ulg)eru,..5 municipiul &loieşti a cunoscut mai multe etape de eoluţie at't teritorială
c't şi economică care au dus la concretizarea peisa#ului urban actual, fapt care om încerca
în c'tea r'nduri să surprindem momentele cele mai importante din istoria sa !&'nă în anul 0<<
Oraşul &loieşti a fost la origini un sat Nun grup de şapte case subt un moş
"loaeQ *8eastos,.>5 +, de aici deri'nd şi numele actual al zonei urbane analizate! atra
satului se situa în 81 oraşului de astăzi, între p'r'ul $'mbu şi 2pa F'nt'narilor !1tapa anilor 0<<-E<<
&loieştiul începe să cunoască o eoluţie teritorială ! &rin poziţionarea strategică a
aşezării N în calea 2rdealului la ieşirea &ra)oei din munţiQ , domnitorul Sării
Aom'neşti, Mi)ai iteazul a dorit să trasforme locul într-un t'rg în special pentru a-şi
pregăti şi instrui ostaşii în cucerirea 2rdealului, ced'nd moşnenilor moşia 6ăicoiului în
sc)imb! 4itulatura de t'rg de care se bucură &loieştiul este întărită de domnitori care au
)ot'r't ca 9rlaţiul să ţină doar toamna un t'rg timp de patru săptăm'ni! "n secolul II
, dacă în remea domnitorului Mi)ai iteazul oraşul aea o funcţie militară, , în timpullui Jrigore J)ica al II lea deine un oraş de căpetenie, cu funcţii administratie, în
17
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 18/46
"loieşti stăteau acum capii "ra&ovei şi ispravnicii ! 4ot în acest secol apar domniile fanariote
în Sara Aom'nească şi Moldoa! 1ste perioada c'nd oraşul nu înregistrează nicio creştere!
2stfel se înterzice comerţul, ploieşteni îşi pierd moşia deoarece 2lexandru Ipsilanti,
domnitor fanariot, a dăruit-o boierului Ianac)e Muruz ! 4tapa anilor &5((- &5+(
$atorită faptului că deine cel important centru meşteşugăresc din zonă, Filipeştii,
4'rgşorul , J)erg)iţa fiind demult apuse, creşte şi numărul locuitorilor! Ca rezultat se
măreşte şi suprafaţa oraşului, extinz'ndu-se spre est iar suprafaţa în perioada acestor anii
era de ;< )a de la .< )ectare c't era în perioada pănă în E<<! Aăzboaiele ruso- turce au
aut şi ele o consecinţă asupra arealului, prin strămutarea bulgarilor la nord de $unăre!
2ceştia se stabilesc în întreaga C'mpie Aom'nă, în special în satul 6ereasca , situat l'ngă
&loieşti ,ulterior în oraş! "n E. numărul populaţiei a a#uns de la ;<;5 de locuitori înanul E<, la ;0!50E de locuitori! 1xtinderea spaţiului locuit este doedită şi de afimaţia
conform căreia se fac ultimele defrişări în cartierul 8f'ntul asile unde s-a constuit
biserica cu acelaşi nume! "ntre anii E5/-E; se realizează primul plan mai complet al
oraşului cu titlul Plan opografic al moşii slobodă a oraşului Ploieşti , ridicat de inginerul
4eodor &alladi! 1ste marcat perimetrul moşiei, sunt enumerate ;< de ma)alale cu ;; de
biserici, intrările în oraş, prin diferitele bariere, precum şi un număr de ;/ de străzi ! 4tapa anilor &5+(-&'&9
8e caracterizează prin monopolizarea actiităţilor industriale reprezentate de extracţiaşi prelucrarea petrolului! 2stfel la nielul oraşului &loieşti p'nă în .; erau construite
aproximati rafinării de prelucrare a petrolului! 2ctiităţile industriale au atras după sine
şi creşterea populaţiei implicit extinderea suprafeţei intrailanului! 2par zone noi spre sudul
oraşului de-a lungul 6uleardului Independenţei, spre est unde suprafeţele construite
intersectează suprafeţele de culturi şi a terenurilor irane! Ha început de secol ,
intrailanul oraşului se extinde şi la sud de calea ferată, apăr'nd astfelr cartierele
6uleardul 6ucureşti şi Mimiu! "n acest interal de anii suprafaţa oraşului s-a măritaproape de 5 ori, de la << de )ectare la aproximati .;/ de )ectare! Ha sf'rşitul secolului
I populaţia ploieşteană număra aproximati 5</ locuitori! 4tapa interbelică
&loieştiul continuă să se extindă înglob'nd şi localităţile din aria sa de influenţă%
6ereasca în est, Moţoi în sud, periferiile urbane încep să piardă din fizionomia agricolă!
&rin noul Aegulament dat în .;, rafinăriile care se aflau la periferia oraşului sunt
trecute în intrailanul acestuia! Ha niel naţional şi internaţonal are loc semnarea acordului
&etrolier dintre Aom'nia şi Jermania, Aom'nia deenind principalul furnizor de combustibilal Jermaniei! "n .5> datorită faptului că ţara noastră a trecut de partea Ausiei în război , a
18
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 19/46
fost bombardată de trupele germane distrug'nd c'tea rafinării importante de petrol din ţară,
ţintă fiind din nou oraşul &loieşti la fel ca în &rimul Aăzboi Mondial! Perioada socialistă
8e caraterizează în plan economic prin două aspecte dezoltarea sectorului
industrial şi cel agricol prin infiinţarea de C2&!uri la niel naţional! Pi în cazul &loieştiului putem orbi de o diersificare a tipurilor de industrii ca pilon principal de dezoltare
alături de cel agricol! "n plus are loc extinderea oraşului în partea de est şi de nord
,prin construirea de cartiere muncitoreşti, construirea blocurilor pe erticală de 5 şi <
niele! "n această perioadă oraşul suferă modificări în conturarea peisa#ului urban prin
acţiuni specific perioadei socialiste% extinderea sectorului industrial, construirea de locuinţe pe
erticală, distrugerea aproape în totalitate a zonei istorice 4tapa de tranziţie către o economie de piaţă &''( - prezent
8e remarcă dezoltarea sectorului sericiilor şi comerciale , construirea de parcuriindustriale la periferia oraşului, construirea cartierului de lux din zona de nord şi totodată
dezoltarea unei arii metropolitane ce ancorează şi localităţile periurbane oraşului! "n plus
are loc grefarea şi indiidualizarea subtipurilor de peisa# urban la nielul oraşului!>!> Caracteristici economice
$atorită poziţiei strategice a arealului de studiu, a reprezentat un factor de
faorabilitate în ceea ce prieşte eoluţia economică a oraşului şi indiidualizarea peisa#ului
urban ! 2stfel punctul de plecare spre o dezoltare economică a fost momentul c'nd
municipiul &loieşti a deenit t'rg în timpul domniei lui Mi)ai iteazul, a'nd o funcţie
mai mult militară*8eastos,.>5+!$in consemnările făcute de 8eastos, .>5 în #urul t'rgului &loiesti Nse găseau
liezi de pruni, meri unde inul şi răchiul făceau obiectul "nzărilor şi
cumpărăturilor Q! 2cest lucru poate fi considerat o premisă în dezoltarea sa ca şi centru
meşteşugăresc! $oada creşterii din punct de edere economic al acestui areal şi
trasformarea în centru meşteşugăresc sunt şi numele de străzi din trecut% 2gricultori,
Cirezari, Caramidari ! $atorită dezoltării comerţului se înfiinţează la &loieşti în E05Camera de resort! $ezoltarea sa ca şi centru meştesugăresc deine mult mai puternică mai
ales spre a doua #umătatea secolului I * c'nd au apus domniile fanariote şi iar la
conducerea ţării era 2lexandru Ioan Cuza+, şi se construieşte şoseaua dar şi calea ferată
&redeal-&loieşti-6ucureşti! 2stfel că drumul de pe alea &ra)oei era cel mai important
din ţara Aom'nească pe care se realiza comerţul! &oziţionarea aproape de drumul ce duce
spre alea &ra)oei a reprezentat un atuu în dezoltarea sa economică!:raş industrial#
$atorită dezoltării infrastructurii *şosele, căi ferate+, începe aşadar şi apariţia deindustrii de prelucrare a petrolului în oraşul &loieşti ! "ntre E< şi .< se construiesc
19
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 20/46
peste < rafinării de prelucrare a petrolului ca şi exemple rafinăria ega*.<+, rafinăria
2stra Aom'nă *.<+, 9nirea, Orion! Cu alte cuinte !resursa de petrol a aut un rol primordial
în conturarea şi dezoltarea peisa#ului industrial din cadrul oraşului! Ha ora actuală la nielul
oraşului &loieşti din totalul rafinăriilor mai funcţioneză doar ; la capacitate maximă% rafinăria
ega, HuKoil ! "n paralel cu exploatarea şi prelucrarea petrolului la &loieşti s-a realizat şi
industrializarea gazelor de sondă, unde aea mai t'rziu să fie utilizate ca drept combustibil!
*8eastos, .>.+! Jarilidis 2!2 în teza de doctorat N 'fecte spaţiale şi peisagere ale
e(pansiunii urbane în %omânia.)tudiu de caz municipiul "loieşti,;<5, îi citează pe 4ănăsescu
şi 4acit*.</+ care spun că între anii .<<-.<, din cele peste .E; > tone de petrol care s-
au extras din Aom'nia, .>/ <.5 au fost extrase doar în &ra)oa, ceea ce însemna aroximati
.>T din produc ia na ională ! "n acest fel are loc urbanizarea şi expansiunea teritorială aț ț
mai multor aşezări din #udeţul &ra)oa, în special oraşele &loieşti şi C'mpina! "n .;
printr-o lege dată de Aegulament teritoriul oraşului &loieşti se extinde şi cuprinde în
intrailanul şi amplasarea acestor industrii! *8eastos,.>5+$ezoltarea industrială care aea să o cunoască oraşul &loieşti a coincis cu
perioada fragilă în care se afla Aom'nia pe plan extern, şi anume perioada primului
Aăzboi Mondial! 2stfel că poziţia strategică a #udeţului şi deţinerea de rafinării de
prelucrare a petrolului, a reprezentat doar unul din motiele pentru care trupele germane ,
austriece au rut să cucerească spaţiul rom'nesc! Jermanii urmăreau să atace căile celemai scurte, şi anume alea &ra)oei pentru a a#unge să stăp'nească 6ucureştiul! 2stfel în
lunile noiembrie-decembrie .0, oraşul &loieşti este asediat şi sunt distruse c'tea
rafinării de prelucrare a petrolului, printre care rafinăria 8tandard, Orion, rafinăria 8teaua
Aom'nă din C'mpina şi multe altele din $'mboiţa, 6uzău!*Lorila &! ;<+! "n perioada
comunistă industrializarea a fost puternică în oraşul &loieşti, ma#oritatea populaţiei
lucr'nd în uzine precum Cablu Aom'nesc, Mai, ;> 2ugust!$upă .E., ţările foste comuniste au traersat o perioadă de tranziţie economică,
fiind neoite să treacă de la o economie bazată pe industrii la o economie de piaţă, a
sericiilor! 2cest lucru a fost destul de izil în ceea ce prieşte peisa#ele urbane
industriale fapt ce se explică prin abandonarea zonelor industriale sau pur şi simplu prin
conersia acestor zone căpăt'nd alte funcţii *$!Mirea el all,;<>+! $e exemplu la nielul
oraşului &loieşti în locul fostei fabrici Flacăra unde se producea sobele de teracotă, a fost
construit mall-ul comercial 2fi &alace &loieşti!!$upă anul ;<<<, &loieştiul îşi extinde ramura sa economică, prin apariţia de
spaţii noi comerciale, de sericii, odată cu aceste spaţii mărindu-se de astfel şi suprafaţaoraşului şi tot odată duce la diersificarea peisa#ului urban! Multe dintre aceste spaţii s-au
20
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 21/46
dezoltat şi continuă să se dezolte spre periferia oraşului! :oul &arc Industrial &loieşti
care se află în proprietatea Consiliului @udeţean &ra)oa, a fost înfiinţat în anul ;<<;, şi
cuprinde societaţi economice cu diferite funcţii % IazaKi * producător de cabla#e pentru
maşini+, 6aumix * materiale de construcţii +, @o)nson Control Aom'nia * producător de )use
pentru scaunde de maşini +, Uaufland * logistică, depozit +! 8C R6razi Industrial &arcR - 8!2!,
s-a înfiinţat în anul ;<<0 şi este amplasat în localitatea 6razi! 8C RB$& $eelopment AoR
- 8!A!H şi 8C R2llianso 6usiness &arK ambele se găsesc pe teritoriul comunei 2riceştii-
Aa)tiani, înfiinţate în anul ;<<., concentrează la fel ca şi celelalte parcuri unităţi
economice cu diferite profiluri *2lbişor et all, ;<<+! Mai exact putem orbi de o arie
metropolitană, deoarece aceste spaţii care s-au dezoltat spre periferie au înglobat şi anumite
localităţi mai mici din apropierea oraşului! "n anul ;<<;, zona metropolitană propusă
*Lac)i et all,;<<5+ cuprindea teritoriile administratie ale localită ilorț &loie tiș , 2rice tiș
Aa)tiani, 4'rgu oru ec)iș , 6razi, 6ărcăne tiș , 6erceni, 6uco, 6le#oi iș &ăule tiș ! Ha nielul
anului ;<<. s-a înfiin atț 2socia ia de $ezoltare Intercomunalăț N&olul de Cre tere &loie ti-ș ș
&ra)oaQ, aceasta fiind formată din 5 localită i i anume un municipiu *ț ș &loie tiș +, trei ora eș
*6ăicoi, 6olde ti-8căieni i &lopeniș ș + i alte zece comune precumș 2rice ti-Aa)tiani,ș
6ărcăne ti, 6erceni, 6le#oi, 6razi, 6uco, $umbrăe ti, &ăule ti, 4'rgu oru ec)i, aleaș ș ș ș
Călugărească!
8ectorul agricol, nu este specific municipiului &loieşti , concentr'ndu-se în perimetrul acestuia doar unităţi de colectare şi depozitare a produselor agricole ! $ar ca şi
agricultură specifică zonei de c'mpie şi care se dezoltă în #urul teritoriului periurban al
&loieştiului este de tip legumicol * 4argşorul ec)i, 6le#oi, 6uco + sau culturi în seră
*6ărcăneşti+, actiităţi agro-zoote)nice *2riceşti Aa)tiani+! Ha nielul anului ;<<E,
suprafaţa agricolă folosită a municipiului &loieşti era de aproximati > T, spre deosebire
de suprafaţa arabilă care deţinea o pondere mai mare de aproximati . T! 1xplicaţia ar
putea fi legată de faptul că &loieştiul a fost şi este un oraş cu o industrie petrolieră faptce a atras de la sine multe inestiţii în acest domeniu fie în domenii adiacente!
21
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 22/46
5!AezultateA1L9H4241
5! 1oluţia teritorială
"n ederea eoluţiei teritoriale ale oraşului am ales să reprezint perioada cuprinsă între
.E- ;<<E deoarece aşezarea a cunoscut una dintre cele mai masie dezoltări spaţiale
economice dar şi umane! Aealizarea acestui lucru a fost posibil prin utilizarea planului director
de tragere din .E, )arta soietică .0 * fiind )ărţile cele mai ec)i+ c't şi ortofotoplanul
;<<E, acesta red'nd cele mai noi informaţi cu priire la gradul de spaţializare! Aezultatele pe
care le-am obţinut au fost posibile prin ectorizarea acestora cu a#utorul soft-ului 2rc Jis
$esKtop <, în proiecţie 8tereo ./< ca mai apoi reprezentarea acestora printr-un grafic realizat
în programul de calcule, Microsoft 1xcel ;<</! $in figura I- se poate obsera gradul de
extindere a oraşului ce ine încă o dată şi doedeşte ideile suprinse şi detaliate în capitolul
precedent! "n .E suprafaţa era în #urul alorii <<< de )ectare , în .0 ><<< de )ectare iar în ;<<E E<< de )ectare!
22
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 23/46
Figura I;-&, 4<tinderea teritorială, între anii &'&5-3((5# $urse%prelucrare, plan director de
tragere-&'&5, harta topografică soietică-&'+2, ortofotoplan 3((5#
4.2 Dispunerea subcategoriilor de peisaj urban în cadrul municipiului Ploieşti
"n cadrul oraşului &loieşti, pe baza ortofotoplanurilor am identificat categoriile de peisa#
preponderente conturate şi indiidualizate ca rezultat al dinamicii urbane, în funcţie de modul
de acoperire al terenului şi anume suprafeţe construite şi neconstruite! "n categoria suprafeţelor
construite am inclus spaţiile rezidenţiale indiiduale şi colectie, comerciale, industriale, iar în
categoria terenului neconstruit spaţiile abandonate, agricole, cele erzi!$upă ce am clasificat în funcţie de categoria de ocupare a terenului, mai departe pentru a
edea şi a analiza cum a influenţat dinamica urbană elementele componente, am ectorizat
fiecare element , folosind soft-ul 2rc Jis <, în proiecţie 8tereo ./<! "n cele ce urmează oi
ilustra rezultatele obţinute pentru fiecare component în parte iar în capitolul următor oi
analiza şi discuta fiecare rezultat în parte!
$upă cum spuneam mai la începutmen ionam anterior ț , resursa de petrol a fost cea care a
dus la dezoltarea oraşului şi la indiidualizarea peisa#ului urban în ultimul secol, de aici şi
numele care a conscrat oraşul capitala aurului negru. $eşi perioada analizată este una
relati scurtă, mi s-a părut mai interesant să ăd cum a eoluat sau nu suprafeţele
industriale în condiţiile în care după anii ..<-;<<< oraşul cunoaşte o restructurareeconomică, pe o parte unele industrii nemaifuncţion'nd sau c)iar au fost abandonate iar pe
23
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 24/46
dea altă parte apăr'nd altele noi ! "n cele ce urmează oi ilustrase or prezenta rezultatele
obţinute, în figura I-;! $upă cum se poate obsera suprafaţa industrială a cunoscut o
creştere de aproximati ;<< de )ectare în ;<<E faţă de ;<< unde s-au înregistrat doar .5< de
)ectare! 2ceastă creştere se datorează apariţiei de parcuri industriale în partea de est a
oraşului, unde predomină o industrie nepolunată, sau mai corect sectorul de serici! 8uprafeţele
industriale reprezintă ;<T din suprafaţa totală a oraşului! "n figurile I->, >! 5, sunt
ilustrate c'tea dintre industriile dominante şi specifice oraşului &loieşti, în funcţie de cele
5 platforme industriale care încon#oară oraşul!
istribuţia şi dinamica suprafeţelor industriale în cadrul oraşului Ploieşti 3((+ şi
3((5#$ursa figură ortofotoplanurile din anii 3((+, 3((5
24
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 25/46
Figura I;-= ispunerea spaţiilor industriale zona de est % a*industria chimică-
>?I84;4!, b* societatea comercială 7oca-7ola, c* Politeh, d* fabrica de ceramică-/ianca#
$ursă foto 3(&9 !o<ana Ion
Figura I;-=#& ispunerea suprafelor industriale% Parcul Industrial Ploieşti zona de est % a*
s#r#l @azai, b* s#r#l Bonhson 7ontrols# $ursă%
25
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 26/46
Figura I;-9, Industrii zona de sud% a* >petrom, b* imen, c*!afinăria Astra, d*>zuc #$ursă
foto%!o<ana Ion, 3(&9
Figura I;-+, zonele nord, est%a* rafinăria 8uoil )est*, b* rafinăria ;ega )nord*#$ursă
foto%!o<ana Ion 3(&9#
1fectele proceselor urbane din cadrul oraşului s-au resimţit şi în cazul zonelor erzi!
$upă cum se poate obsera,figura I-0 acestea sunt deosebit de restr'nse în raport cu
suprafaţa totală a oraşului! Aezultatele obţinute indică o suprafaţă totală a zonelor erzi de
<<!00 de )ectare, la nielul anului ;<<E în urma digitizării ortofoplanului, iar ca şi pondere
doar E, . T din totalul suprafeţei! Mai departe pentru a erifica încă o dată faptul că oraşul
26
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 27/46
are insuficiente spaţii erzi am realizat un raport între suprafaţa erde şi cea construită,
figura III-/, în perioada ;<<-;<<E! 8uprafaţa construită a înregistrat creşteri în aceşti trei ani,
spre deosebire de cea erde! Aaportul l-am egalat cu aloarea , pentru a putea compara
rezultatul şi a edea dacă sunt sau nu suficiente spaţii erzi! Aezultatul obţinut ne arată o
aloare de <!., ceea ce ilustrează ce am rut să demonstrăm p'nă acum, oraşul are
insuficiente spaţii erzi! "n continuare om ilustra în figurilece urmează , c'tea parcuri, zone
erzi reprezentatie ale oraşului!
Figura I;-2 !epartiţia suprafeţelor erzi, anul 3((5, $ursă% prelucrare ortofoplan 3((5
27
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 28/46
Figura I;-C !epartiţia suprafelor erzi şi a celor construite, anii 3((+-3((5, prelucrare
ortofoplanurile 3((+-3((5#
Figura I;-5, Done erzi reprezentatie% a*parcul din faţa Filarmonicii , b* parcul ?ichita
$tănescu ) centru *, c* parcul din faţa 1alelor 7entrale,zona centrală, d*parcul .ihai
;iteazul )zona !epublicii *# $ursă foto% !o<ana Ion,3(&9#
28
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 29/46
Figura I;-5, a*parcul ineretului , b* /l 7astanilor %$ursă %
http%EE000#prahoa-
turism#roEP8:I4$IEparcuriploiestipage#html
2lte categorii identificate şi totodată analizate sunt cele agricole şi abandonate! 8paţiile
agricole nu sunt o categorie dominantă şi nu aparţine de peisa#ul urban, acestea au fost
aglutinate odată cu aşezările rurale! $e altfel analiza s-a concretizat ca şi în cazul celorlalte
componente între anii ;<<-;<<E! $in cele două figuri se obseră oscilaţia celor două tipuride spaţii scăz'nd una în detrimentul celeilalte! Ha nielul anului ;<< suprafaţa agricolă
ocupa aproximati 0<< de )ectare pe c'nd cea abandonată doar E<< de )ectare figurile III-.,
III-< ! "n ;<<E fenomenul este iceersa, se înregistrează creşteri ale terenurilor abndonate
dublu faţă de ;<< c'nd erau doar /<< de )ectare! Cea mai mare suprafaţă cu terenuri
agricole se poate obsera se găseşte pe centura de est a oraşului, ;<< urmată de spaţiile
abandonate în ;<<E! 4erenurile abandonate în anul ;<<E reprezintă aproximati ;>!00T din
suprafaţa actuală a municipiului &loieşti iar terenurile agricole au o pondere de 5!0>T!
29
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 30/46
Figura I;-', !epartiţia spaţiilor agricole anii 3((+-3((5, $ursă ortofoplanurile 3((+, 3((5!
Figura I;-&(, !epartiţia spaţiilor abandonate, anii 3((+-3((5, $ursa prelucrare
ortofoplanurile, 3((+-3((5#
8tudiul de faţă ealuează componentele peisa#ului urban la niel de oraş! 8paţiile
comerciale, una dintre caracteristicile cele mai importante ale oraşului nu se prezintă ca un
peisa# cumulat, cum sunt de exemplu componentele industriale, rezidenţiale! 2ceasta este
dispersată pe întrega suprafaţă a oraşului! $e accea am înt'mpinat oarecare dificultăţi la
reprezentarea acestora! 8paţiiile comerciale cele mai multe sunt spaţializate la niel destradă, de casă sau c)iar la parterul blocurilor! 2stfel că am ilustrat în cele ce urmează doar
30
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 31/46
spaţiile comerciale reprezentatie oraşului, pieţe, complexe comerciale! 8uprafaţa ocupată de
acestea este de aproximati ; )ectare!
Figura I;-&&, ispunerea spaţiului comercial, sursă%ortofotoplan 3((5
Componenta rezidenţială a contribuit şi ea la conturarea peisa#ului urban caracteristic
ploieştean! $acă analizăm figura I-; obserăm faptul că în cadrul acestuia, înt'lnim doua
categorii de locuinţe% rezidenţial colecti şi cel indiidual figurile I->, I->!! $in punct deedere al ponderii componenta rezidenţială indiiduală se remarcă mai mult ,de o parte şi de
alta a axului nord sud, reprezent'nd o caracteristică a peisa#ului urban ploieştean în esenţă!
$ominanţa caselor pe partea estică ilustrează caracterul istoric al aşezării, atra oraşului
de astăzi fiind poziţionată pe malul drept al p'r'ului $'mbu! "n cazul rezidenţialului colecti
dezoltat predominant pe partea de est şi nord se explică tot prin factorul istoric, anume au
apărut şi s-au dezoltat ca nişte cartiere muncitoreşti, în perioada socialistă, ca urmare a
dezoltării industriale în cadrul acestor zone ! Ha niel de clădire suprafaţa ocupată de
rezidenţialul colecti este de <!5 de )ectare iar rezidenţialul indiidual ocupă ;!;
)ectare!
31
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 32/46
Figura I;-&3, !epartiţia rezidenţialului pe categorii% sursă% prelucrare ortofotoplan 3((5#
!ezidenţial indiidual, pe cartiere % a* !"fo, b*Petrolului c* Poştei /uco, d* .ihai
/rau#$ursă foto a, b, c% !o<ana Ion, 3(&9, d*
2'nd în edere faptul că rezidenţialul indiidual are o pondere mai mare în cadrul peisa#ului
urban, şi fiind aceasta o caracteristică a peisa#ului ploieştean, m-a determinat să analizez mai
departe gradul de ruralitate! 4rebuie specificat că acest grad de ruralitate nu l-am analizat
pentru a edea gradul de funcţionalitate al oraşului precum canalizările, infrastructura te)nico-
32
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 33/46
edilitară! 2cesta l-am analizat din punct de edere al peisa#ului de case! "n acest demers am
utilizat o formulă pentru a mă a#uta să ilustrez gradul de ruralitate iar rezultatele sunt
prezentate în figura I-5! $upă cum se poate obsera gradul de ruralitate în cadrul oraşului
este subunitar, deoarece am obţinut o aloare de <!.! Cele mai mari alori priind gradul de
ruralitate sunt înregistrate în cartierele mărginaşe % 6ereasca, &etrolului, A'fo, Mimiu, figura
I-5, deoarece aici înt'nim at't suprafeţe agricole, abandonate ce dau un aspect de
ruralitate! "nsă în celelalte cartiere alorile sunt destul de mici, c)iar dacă predomină
rezidenţialul indiidual * Aadu de la 2fumaţi, 4ransilaniei, 2na Ipătescu+!rezidentialindividual+spa ţ iiabandonate+spa ţ iiagricole
suprafaţ a total ă V
artier
suprafata rezidential
individual
suprafete
agricole
suprafete
abandonate
grad de
ruralitate
ereasca 18.9 0 92.63 0.019
itic! "postol 7.5 150.06 7.38 0.028
ictor $osental 10.47 10.06 19.68 0.006
upeni 11.42 0 1.88 0.002le&andru
!pu'neanu 3.26 0 0 0.0005
etrolului 9.99 42.44 47.97 0.017
(fov 2.28 105.42 53.24 0.027
o)oi 3.48 0 6.67 0.001
i*iu 2.17 21.51 35.12 0.01
ransilvaniei 14.93 0 1.42 0.002
adu de la "fu*a)i 8.59 0 0.9 0.001
na ,p!tescu 13.38 0 0 0.002
udului 11.5 0 2.23 0.002
i-ai Bravu 18.3 59.72 121.36 0.034
i-ai *inescu 1.84 0 0.17 0.0003
e*ocra)iei 5.27 0 0.23 0.0009ulevardul Bucure'ti 0.79 0 0.5 0.0002
entru 5.13 0 0.24 0.0009
epublicii 1 10.11 0 1.29 0.001
epublicii 2 2.55 0 0.43 0.0005
raian 11.26 0 0.07 0.002
antacuzino 11.23 0 0.06 0.001
roilor 4.11 0 3.21 0.001
!r!'e'ti 4 0 0.4 0.0006
*ai 0 0 13.45 0.002
est 1 0 0 0.64 0.0001est 2 0 0 0 0
33
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 34/46
n!c-i)! !c!rescu 1.84 0 0.92 0.0004
alu $o'u 2.1 0 0.51 0.0004
ord 1.28 25.45 69.65 0.0213
ndrei ure'an 3.12 0 2.74 0.001
uda 1.29 0 0 0.0002
lbert 1 0 2.68 0.0006
-eorg-e /oa 10.83 0 0 0.0018
ostei Bucov 12.39 0 1.87 0.0024
ene' urcanul 1.64 0 0 0.0002
Figura I;-&9, 6radul de ruralitate pe cartiere, sursă %prelucrare ortofotoplan 3((5
9#= Perceptia calităţii peisajului urban
9n alt obiecti al prezentei lucrări a fost acela de a analiza calitatea peisa#ului urbanfiind posibil prin aplicarea unui c)estionar ce a cuprins > itemi semi-înc)işi ,desc)işi !
8copul acestei acţiunii a fost acela de a edea cum percepe şi înţelege populaţia
fenomenul de peisa# urban, care sunt problemele actuale cu care se confruntă oraşul &loieşti
şi nu în ultimul r'nd care sunt soluţiile cele mai importante pentru îmbunătăţirea calităţii
ieţii implicit a peisa#ului urban!Aezultatele obţinute în urma contorizării şi analizei c)estionarului sunt ilustrate în
graficele de mai #os!
&rimele două întrebări 7um aţi defini oraşul şi 7e consideraţi a fi peisajul
urban au aut rolul de a surprinde înţelegerea şi concepţia locuitorilor asupra oraşului
implicit peisa#ului urban !"n urma analizei s-a obserat că marea ma#oritate a respondeţilor au
doedit o înţelegere a acestor concepte, şi a proceselor urbane ! &rin urmare peisa#ul urban
reprezintă partea izibilă şi perceptibilă a amprentei actiităţilor umane asupra mediului,
reprezentate de spaţiile rezidenţiale, comerciale, industriale, culturale, etc!9rmătoarea întrebare 7are dintre elementele peisajului urban consideraţi că se
identifică mai mult cu municipiul Ploieşti a urmărit percepţia populaţiei care locuieşte
în oraş şi cea naetistă! $in figura se obseră că răspunsurile endogenilor sunt diferite
de cele ale exogenilor! $e exemplu aproximati ;;T din populaţia naetistă consideră că
spaţiile industriale sunt cele dau identitate oraşului, pe c'nd cea din oraş a răspuns doar /
T! 8paţiile comerciale în iziunea locuitorilor ploieşteni se identifică mai mult cu oraşul
dec't cei din afară unde au răspuns doar 5 T! $in nou se obseră diferenţă la categoria
spaţiilor rezidenţiale! "ntr-o proporţie de ET au răspuns cei din interior iar cei din exterior doar
>T de asemeni consider'nd că nu reprezintă un element de identitate a oraşului!"n percepţia
34
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 35/46
populaţiei exogene spaţiile industriale r'mane în continuare un element de identitate în
condiţiile în care încă actiitatea petrolieră ploieşteană nu a regresat foarte mult!
0
5
10
15
2025
30
35
populatie
endogena
populatie e&ogena
p
r
o
c
e
n
t
e
Figura I;-&+,opinia respondenţilor cu priire la componentele care se identifică cu oraşul
Ploieşti
9rmătoarea întrebare a izat degradarea pe componente ale peisa#ului urban% 7are
din elementele peisajului urban considerati că sunt cele mai degradate la niel de oraş,
Aezultatele pe categorii de 'rstă indică că spaţiile erzi sunt cele mai degradate , într-o
proporţie de 0T în r'ndul grupei a doua, urmate de grupa a treia de 'rstă şi prima categorie
respecti <T , ET! 8paţiile rezidenţiale,culturale ,clădirile aflate în patrimoniul oraşului au
un procent mic sub ;T! 4otuşi se remarcă pe l'ngă spaţiile erzi şi cele industriale!
&rocentele sunt relati egale în cadrul grupelor a doua şi a treia respecti T şi <T, urmate
de sub ET în cadrul primei grupe!
35
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 36/46
02468
10
12141618
Care dintre elementele componente ale peisajului urban sunt cele mai degradate din municipiul Ploieşti?
sub 25 ani
2649 ani
5064 ani
peste 65 ani
componente ale peisajului urban
p
ro
c
e
n
t
e
%
Figura I;-&2, :pinia respondenţilor pe categorii de "rstă cu priire la componentele cele
mai degradate
&rin afirmaţia o influenţă negatiă asupra peisajului o poate aea 3% poluarea
industrială, din trafic, neimplicarea autorităţilor, educaţia şi spiritul ciic, sistemul de gestiune
al deşeurilor, disconfortul izual* graffiti, panouri publicitare etc+ s-a urmărit ce anume poate
duce la scăderea calităţii peisa#ului urban ! $in cele enumerate se remarcă neimplicareaautorităţilor ,de data aceasta categoria a > de 'rstă într-o proporţie de >T, urmată de
populaţia primelor două grupe cu c'te <T! Aeliefarea neimplicării autorităţillor scoate în
eidenţă nemulţumirea populaţiei pentru modul în care acestea , adminstrează situaţia
oraşului implicit planificarea urbană, ! $acă la întrebare precedentă spaţiile industriale se
numărau printre cele mai degradate şi în cadrul acesteia se remarcă ca o influenţă negatiă,
aproximati <T din cei c)estionaţi în cadrul primelor două categorii de 'rstă aleg'nd
acest răspuns!1ducaţia şi spiritul ciic se eidenţiază printr-un procent destul de mare înr'ndul categoriilor de 'rstă!Cei mai afectaţi fiind populaţia grupei a doua cu .T, urmate de
grupa a treia cu /T, şi prima grupă sub T!
36
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 37/46
0
2
46
8
10
12
14
25 ani
2649 ani
5064 ani
65 ani
p
r
o
c
e
n
t
e
Figura I;-&C,:pinia respondeţilor pe categorii de "rstă #în ceea ce prieşte influenţa
negatiă asupra calităţii peisajului
"ntrebarea 7e consideraţi că ar trebui îmbunătăţit la niel de peisaj urban urmăreşte
percepţia pe categorii de 'rstă a ceea ce ar trebui să ducă la ameliorarea calităţii peisa#ului
ploiestean! 1lementele care ar trebui să primeze în ameliorarea calităţii peisa#ului urban sunt
educaţia populaţiei fapt eidenţiat şi în r'ndul respondeţilor grupelor a doua şi a treia cu c'te
<T, urmate de prima grupă cu ET! Obserăm o corelaţie între ariantele de răspuns ale
întrebărilor! $acă spaţiile erzi erau considerate într-un procent mare, degradate, în cadrul
acestei întrebări se doreşte modernizarea lor, remarc'ndu-se în acest fel populaţia grupei a doua
cu ET urmate de prima şi a treia grupă cu cate 0T! Modernizarea clădirilor industriale,
rezidenţiale ,patrimoniale nu au o pondere mare în r'ndul respondenţilor, un lucru la care nu
ne aşteptam să îl obţinem a'nd în edere restructurările economice petrecute la niel de
oraş ,au dus la abandonarea şi degradarea uneor industrii ale oraşului!
37
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 38/46
02
4
6
8
10
12
25 ani
2649 ani
5064 ani
65 ani
pr
o
c
e
n
t
e
Figura I;-&5, :pinia respondenţilor cu priire la ce ar trebui îmbunătăţit la niel de peisaj
urban
! 7onsideraţi că e<istenţa spaţiilor abandonate poate duce la scăderea calităţii peisajului
urban! "ntrebarea ine în urma analizei pondererii spaţiilor abandonate la nielul oraşului,!
Aezultatele indică un procent destul de mare în r'ndul celor c)estionaţi care au răspuns că
afectează calitatea peisa#ului , ;0T a doua grupă de 'rstă, urmată de a treia grupă cu ;T!
&rocentele mici sunt pentru cei ce au răspuns că nu reprezintă un factor ma#or , < T a doua
grupă, sub T prima grupă ,a treia şi a patra grupă de 'rstă c)estionată!
25 ani 2649 ani 50 64 ani 65 ani
0
5
10
15
20
25
30
da nu nu reprezinta un factor *aor nu stiu
p
ro
c
e
n
t
e
38
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 39/46
Figura I;-&', :pinia respondenţilor cu priire la scăderea calităţii peisajului datorate
e<istenţei spaţiilor abandonate
Odată aflată percepţia asupra spaţiilor abandonate mai departe am rut să reliefez
cum ar trebui alorificate aceste spaţii irane prin intrebare 7um ar trebui alorificate
spaţiile irane din cadrul oraşului# Aezultate sunt ilustrate prin figura următoare! 2stfel
că am obţinut procentele cele mai mari în pentru crearea de spaţii erzi, .T grupa a doua de
'rstă, /T cea de a doua, < T pentru prima grupă, şi doar 5T pentru cea de a patra
categorie de 'rstă! O altă problemă identificată este lipsa locurilor de parcare, atribuindu-se
c'te 0 T pentru primele ; categorii de 'rstă şi sub ;T pentru cea de a patra categorie!
&entru crearea de unităţi sanitare am obţinut doar T în r'ndul celei de a doua categorie,
şi c'te 5 T pentru prima şi a treia categorie de 'rstă! "n cadrul fabricilor ,unităţi care asigurălocuri de muncă, am identificat că doar 0 T , sub T, ;T au răspuns din r'ndul celei de a doua
grupă, prima şi a treia!
02468
101214161820
25 ani2649 ani
5064 ani
65 ani
p
r
o
c
e
n
t
e
Figura I;-3(, :pinia respondenţilor priind alorificarea spaţiilor abandonate
!$iscutii$I8C9 IIȚ
Factorii naturali ilustraţi prin prezenţa reliefului de c'mpie, pantele reduse, lipsa formelor
pozitie de relief c't şi cei economici prin existenţa resursei de petrol , diersificarea industriei, poziţionarea pe axa 6ucureşti- 6raşo, cei politici prin construirea masiă şi )aotică în perioada
39
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 40/46
comunistă, au reprezentat premisele, atuurile pe care le-a aut oraşul în apariţia şi
indiidualizarea peisa#ului urban c)aracteristic! Concluzie ilustrată şi prin rezultatele obţinute
în capitolul precedent, unde oraşul a înregistrat cea mai rapidă creştere spaţială, economică,
social!1fectele proceselor urbane din ultimul secol s-au resimţit at't prin creşterea
suprafeţei oraşului c't şi prin efectele ce le-a generat asupra subtipurilor de peisa# urban în
urma cărora au apărut ,şi totodată au suferit sc)imbări poszitie sau negatie!2stfel că în priinţa spaţiilor erzi,efectele au fost unele negatie,rezultatele relief'nd
acest aspect prin suprafaţa care o ocupă şi ponderea din totalul suprafeţei oraşului!$upă cum s-a obserat, în cazul oraşului nostru am inclus doar spaţiile erzi publice,
aniliamentele aliniamentele stradale, cimitirele, grădinile de bloc, parcurile, corpurile de apă, în
analiza de faţă nu s-au inclus grădinile de case, fiind considerate priate , de aici şi discrepanţa
dintre părţile oraşului ocupate cu spaţii erzi! Aolul suprafeţelor oxigenante dintr-un cadru
urban sunt itale ,mai ales prin funcţiile care le deţin de exemplu, filtrează aerului, atenuează
zgomotul de trafic şi alte actiităţi economice, atenuează climatul urban, creşte umiditatea
*@ennifer Bolc),;<5+! "n plus asigură un cadrul fizic pentru promoarea sănătăţii urbane, dar
şi un cadrul de socializare, duce la creşterea coeziunii sociale,a identităţii umane *$umitru C!
1H 2HH, ;<<. , Ismail 8! 1t all ;<;+! 8unt studii care au eidenţiat faptul că reducerea
spaţiilor erzi duce la creşterea intracţionalităţii, după cum arată studiile realizate de către
elarde et all ;<</ citat de Jarilidiş Jarilidis 2! ;<5, lucru aplicabil şi în arealul nostru
mai ales dacă corelăm lipsa de spaţiu erde cu nielul de trai şi grupurile etnice existente în
unele cartiere mărginaşe ale oraşului% 6ereasca, Moţoi, Mimiu! "n plus, obţinerea raportului
subunitar dintre spaţiile erzi şi cele construite întăresc mai mult ideea că oraşul are un
deficit foarte mare de spaţii erzi!"n priinţa peisa#ului industrial, efectele le putem prii din două perspectie%pozitie
*economice+, negatie *poluare+!Ceea ce putem însă spune este ca oraşul încă este considerat un oraş petrolier, a'nd
în edere actiitatea industrială din ultimul secol! 2u existat studii care au considerat că
oraşele petroliere au aut un impact negati asupra mediului iș , funcţionalităţii peisa#ului! $e
exemplu 6e?nard C! ;<, într-un studiu realizat în Columbia, a identificat o serie de aspecte
negatie priind resursa petrolieră asupra mediului! &oate produce fragmentarea reliefului
* fora#e, excaaţii, artere de circulaţie, conducte+ ce au afect asupra mediului, biodiersităţii etc!
"n cazul de faţă efectele negatie din punct de edere morfologic nu s-au înregistrat, doar din
pricina faptului că produc efecte ale poluarii aerului, solului, apei, în urma proceselor
te)nologice! "nsă ce concluzie putem să tragem noi este faptul că poziţionarea oraşului în
40
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 41/46
apropierea subcarpaţilor şi în primul r'nd existenţa resursei de petrol a dus la eoluţia
economică a oraşului de astfel extinderea lui c't şi la conturarea peisa#ului industrial! &eisa#ul
industrial al oraşului a cunoscut mai multe momente în eoluţia şi concretizarea sa! $upă
:eacşu ;<<E peisa#ul industrial actual se remarcă prin prezenta industriilor capitaliste, cele
socialiste cat şi cele noi! Industria capitalistă e remarcată de rafinăriile de petrol 2stra,Columbia
Orion, HuKoil, ega, astăzi funcţion'nd doar ultimele ;! &erioada însă cea mai înfloritoare
economică care a produs sc)imbări în peisa#ul de astăzi este cea socialistă care se caracteriza
cum am mai amintit p'nă acum de dezoltare )aotică, apariţia industriilor adiacente celei de
petrol, dezoltarea pe erticală a locuinţelor! "n această perioadă au apărut cele mai multe
industrii ilustrate în figurile de la capitolul 5, *9zuc, 9petrom, ;5 Ianuarie, 9ztel+ toate
specializate în industria grea, dintre care unele dintre ele mai funcţionează şi astăzi celelalalte
suferind restructurări şi abandonări! Cea de a treia clasificare este reprezentată de industriile
noi, apărute odată cu restrructurarea economic,prăbuşirea regimului communist * exportul unor
ramuri economice din cadrul unor ţări )iperdezoltate, @aponia!$e altfel creşterea suprafeţei
industriale în perioada analizată este determinată de apariţia industriilor nepoluante, din
partea de est a oraşului , &arcul Industrial &loieşti! Mirea ,;<; realizează o clasificare a
peis#aului industrial în funcţie de gradul de funcţionalitate%peisa# relict, acti! 2ceastă
clasificare o identificţm şi noi în arealul de studiu! $in categoria peisa# industrial relict fac
se remarcă rafinăria 2stra, care în prezent este acoperită de o egetaţie ruderală! $in categoria
peisa# industrial actie înt'lnim% cele două rafinării care mai funcţionează, ega şi HuKoil, dar şi
industriile noi apărute în partea de est a oraşului!
O altă categorie în cadrul căruia s-au resimţit efectele dimanicii urbane este cea rezidenţială!
$ezoltarea şi apariţia sa a fost posibilă datorită atracţiei de resurse% lemnul, apa şi mai t'rziu,
petrolul! Aesursa de petrol a atras după sine forţă de muncă, astfel se extind zonele
rezidenţiale din cadrul oraşului, şi dein o caracteristică importantă! 8paţiul rezidenţial
reprezintă unul dintre componentele cele mai importante ale unei localităţi în sine fie că
este orba de localitate rurală sau urbană asigur'nd neoia de adăpost a oamenilor ! "n
planificările urbane deşi se spaţializează şi se analizeazează separat componentele
peisa#ului urban ,în realitate nu este aşa ,nu se poate face o delimitare clară între aceste
componente! $e exemplu pentru oraşului &loieşti, componenta culturală, comercială,
administratiă deşi se regăseşte în cea mai mare parte în centru aceasta apare dispersată şi
în zona de locuinţe! :iţă, ;< identifică anumite funcţii care fie sunt permise,
restricţionate,sau interzise în cadrul spaţiului rezidenţial! 2stfel că în cadrul acestuia
41
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 42/46
pot fi permise * unităţi şcolare, policlinici, spaţii comerciale de dimensiuni mai mici+! "n
categoria restricţionate se regăseşte * traficul greu, spaţii comerciale mari, parcări de
dimensiuni mari, zone de descărcare a mărfurilor,spitale etc+! "n ultima categorie se
remarcă în mod special actiităţile industriale, spaţii de depozitare , aeroporturi etc!
9ltima categorie în cazul oraşului nostru nu este foarte eidentă, aceste spaţii găsindu-se
preponderent la periferie! 1xtinderea oraşului de-a lungul timpului şi implicit puterea
economică a înglobat şi localităţile din apropiere reprezentate de aşezările rurale! $upă
cum ştim din consemnările făcute de 8eastos, .>5, oraşul a fost la origini un sat ,atra
găsindu-se pe maulu st'ng şi mai apoi pe malul drept al p'r'ului $'mbu care a cunoscut
perioade de eoluţie p'nă la concretizarea peisa#ului urban! 2stfel că rezidenţialul indiidual
este cel care redă caracteristica cea mai importantă a acestuia! "nsă să nu uităm şi de
perioada socialistă c'nd se construiesc acele cartiere muncitoreşti, dezoltate pe erticală, şi
acestea red'nd într-o oarecare măsură identitate oraşului! $ar să reenim la componenta
rezidenţială indiiduală!Oraşul în extinderea sa teritorială a angrenat şi alte localităţi rurale
cum ar fi 6ereasca ,Mitică 2postol, astfel caracterul de rezidenţial indiidual fiind mult mai
preponderent! $emersul pe care l-am realizat mai departe a fost acela de a edea gradul de
ruralitate pe cartiere a'nd în edere preponderenţa rezidenţialului indiidual! "nsă rezultatele
care le-am obţinut nu au dus la erificarea ipotezei cum că, oraşul are un grad mare de
ruralitate, priit din punct de edere al peisa#ului de case!Concluzia pe care o putem trage este că deşi rezideţialul indiidual este o caracteristică a
peisa#ului urban ploieştean, cu toate acestea gradul de ruralitate este subunitar,fapt ce se poate
explica prin puterea economică a oraşului, în ceea ce prieşte întreţinerea şi gradul de
infrastructură de care dispune!
2lte categorii care au resimţit efectele dinamicii urbane au fost cele agricole şi abandonate! :u
sunt părţi componente ale peisa#ului urban, ele au rezultat din localităţile rurale care au fost
aglutinate de oraş! $upă cum am prezentat în cel de-al treilea capitol, si spaţiile agricole aureprezentat un pilon alături de cel industrial care au dus la dezoltarea oraşului, în principal,
perioada comunistă, în prezent găsindu-se pe teritoriul oraşului doar depozite, centre de
panificaţie! 8paţiile agricole după c'te s-au obserat ca şi cele abandonate sunt situate la
periferia oraşului! 8căderea suprafeţelor agricole ,fapt eidenţiat în perioada celor trei ani de
analiză se poate datora lipsei de capital, deoarece inestitorii sunt mai interesaţi de profilul
industrial al oraşului, sau profilurile adiacente acestuia ! $in rezultatele obţinute, s-a obserat
creşterea spaţiilor abandonate! 2cestea în cea mai mare parte au rezultat din cele agricole,cum spuneam ca urmare a lipsei de capital!"nsă spaţii abandonate sunt remarcate şi în
42
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 43/46
trailanul oraşului, ce au rezultat fie din abandonarea sau demolarea unor clădiri!8paţiile
abandonate sunt predispuse la acumularea de deşeuri, faorizarea apariţiei faunei urbane, şi
creşterea egetaţiei ruderale, acest lucru duc'nd la scăderea calităţii peisa#ului urban!
Calitatea peisa#ului urbanMai sus după cum s-a ăzut am analizat distribuţia şi dinamica componentelor principale
ale peisa#ului! "n cele ce urmează oi încerca să analizez cum anume ăd locuitori
calitatea actuală a oraşului, deoarece este neoie de percepţia mentală a subiecţilor pentru a
înţelege mai bine fenomenul de peisa# urban, dinamica acestuia în timp c't şi calitatea actuală
* Ciocănea, ;<>+1aluarea percepţiei calităţii peisa#ului de către populaţie a fost posibilă prin aplicarea
instrumentului sociologic,c)estionarul! 8copul acestei acţiunii a fost acela de a edea cum
percepe şi înţelege populaţia fenomenul de peisa# urban, care sunt problemele actuale cucare se confruntă oraşul şi nu în ultimul r'nd care sunt soluţiile cele mai importante de luat
pentru îmbunătăţirea calităţii ieţii implicit a peisa#ului urban!C)estionarul a fost elaborat şi derulat în perioada martie-aprilie ;<! Aularea s-a realizat
at't în mediul online cu a#utorul aplicaţiei Joogle $ocs dar şi pe teren! 1şantionul ales a
fost alcătuit din << de repondenţi at't din oraş c't şi din aria metropolitană a acestuia!
C)estionarul este unul de tip omnibus şi a cuprins întrebări semi-înc)ise şi desc)ise ! 2cesta
cuprinde întrebări de identificare, de înţelegere, de apreciere a peisa#ului urban ! "n cadrul
studiului prezent au participat 55 de bărbaţi şi 0 de femei cu 'rste cuprinse între ;< şi
peste 0 de ani! Categoriile de 'rstă au fost împărţite în număr de 5 astfel% sub ; de ani, cu
un număr de repondenţi de ;0 , între ;0-5. ani, cu >/ de respondenţi, între <-05 ani cu ;E de
respondenţi iar peste 0 de ani doar . repondenţi! :ielul de educaţie al celor c)estionaţi este
unul preponderent mediu, repecti 50T studii liceale, urmate de cele uniersitare de >ET,
postuniersitare doar .T , restul de /T fiind alocat studiilor profesionale şi postliceale!!
&rimele două întrebări au aut un scop introducti pentru al familiariza pe respondent
asupra asupra temei de studiu!Aezultatele obţinute la întrebarea numărul > ilustrează diferenţe în cazul populaţiei ploieştene
şi cea naetistă! Aăspunsurile populaţiei ploieştene ilustrează mai bine realitatea din
teren,anume extinderea suprafeţelor comerciale! $e altfel în ultimii anii pe teritoriul oraşului
şi în extrailan şi-au făcut apariţia dierşi retaileri * Uaufland, Carrefour + , depozite de logistică
c't şi apariţia dierselor centre comerciale, în special mall-uri! $iferenţa de procente între
cele două categorii de populaţie este dată de faptul că cei din interior sunt mai familiarizaţi,
frecentează mai des aceste spaţii comerciale! Cei ;;T din populaţia naestistă au răspuns căspaţiile industriale sunt cele care dau o identitate oraşului, doadă sunt încă funcţionarea
43
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 44/46
rafinăriilor de petrol% HuKoil, ega , care au consacrat oraşul atribuindu-se numele de capitala
aurului negru!Pi spaţiile rezidenţiale se remarcă în acest oraş, de exemplu extinderea
cartierului 2lbert complexe rezidenţiale 1den, Iris) &arK, toate găsindu-se în partea de nord
a oraşului!$in nou diferenţa de răspunsuri se explica prin familiarizarea populaţiei din oraş
spre deosebire de cea naestistă!$egradarea componentelor de peisa# urban ine în urma unor slabe politici de amena#are a
teritoriului, în urma sc)imbărilor în cadrul restructurării economice!$in analiza răspunsurilor
cele mai degradate spaţii sunt cele erzi, fapt ce nu mă aşteptam să obţin un procent mare pe
categorii de 'rstă în condiţiile în care unele industrii la nielul oraşului au fost abandonate!
8e poate explica acest lucru prin prisma faptului că populaţia ine mai mult în contact cu
zonele erzi spre deosebire de componenta industrială unde se găseşte la periferie! 9n lucru
este îmbucurător , daca se poate spune aşa , spaţiile rezidenţiale au început a fi modernizate,reabilitate, ce-i drept doar în anumite zone ale oraşului * est, nord+, lucru eidenţiat de
procentele foarte mici în r'ndul respondeţilor, sub >T! :u acelaşi lucru putem spune de
spaţiile culturale! Oraşul nu are o infrastructură turistică foarte bine alorificată! $egradarea
lor este eidenţiată prin procentele obţinute în r'ndul celor 5 categorii de 'rstă! 8e remarcă
aproximati T din cei sub ; de ani, şi sub ;T cei din categoria ;0-5. ani, <-05 ani!!"n cadrul influenţelor negatie asupra calităţii peisa#ului se eidenţiază neimplicarea
autorităţilor într-un procent foarte mare în r'ndul >T pentru grupa a doua de 'rstă şi c'te
<T pentru primele două grupe!:eimplicarea autorităţilor,în r'ndul respondenţilor , rezultă din
slaba planificare urbană, din lipsa atragerii de inestiţii în a reabilitata clădirile abandonate,
culturale, spaţii erzi! "ntr-o măsură , educaţia şi spiritul ciic contribuie la slaba calitate a
peisa#ului, prin lipsa unei conştiinţe umane , prin scăderea nielului de trai din unele cartiere
periferice, creşterea infracţionalităţii, andalism etc! &oluarea industrială are şi ea o influenţă
negatiă asupra calităţii peisa#ului, lucru remarcat la primele două categorii de 'rstă cu c'te
<T,iar cea de a treia cu ET!
Mai departe am rut să eidenţiez ce ar trebui să fie îmbunătăţit la niel de peisa# urban!$in nou se pare că primează educaţia şi implicarea autorităţilor! Jrupele de 'rstă care
consideră acest lucru, într-un procent de c'te <T sunt cei cu 'rstele cuprinse între ;0-05 ani,
fiind cele mai afectate în acest fel! &e de altă parte cum era de aşteptat modernizarea
spaţiilor erzi, care înregistrează una dintre cele mai mari probleme de car dispune oraşul! "n
primul r'nd prin lipsa de spaţii erzi şi în al doilea r'nd prin lipsa unei infrastructurii
corespunzătoare, procentele cele mai mari înregistr'ndu-se în r'ndul celei de a doua grupă, <T
44
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 45/46
!Hipsa unor inestiţii în cadrul sectorului agricol a dus la abandonarea acestuia şi implicit la
creşterea a suprafeţelor abandonate care pot genera dierse efecte negatie asupra sănătăţii
mediului şi sănătăţii populaţiei! $in rezultatele obţinute se poate obsera că populaţia este
afectată de existenţa acestor spaţii, locuind de altfel în apropierea lor!Cea mai remarcată în
acest fel precum şi la celelalte întrebări este grupa de 'rstă ;0-5. ani!2cesta a fost mult mai
prezentă şi eidenţiată pe tot parcursul acestei analize a calităţii peisa#ulu! &entru a se eita
amploarea acestor spaţii se propune o funcţionatate acestora !$in rezultatele obţinute
spaţiile erzi ar fi cele mai indicate , în condiţiile în care oraşul are mari deficienţe ale
spaţiilor oxigenante! 2lte aspecte care le-am mai surprins în acest c)estionar a fost
indetificarea unor cartiere care prezintă o calitate foarte bună, bună şi slabă! "n urma celor
contorizate, Centrul în opinia respondenţilor prezintă cea mai bună calitate! Centrul are funcţii
multiple, aici înt'lnim spaţiul administrati, comercial, cultural, dar şi spaţii erzi! Cartierul
ce prezintă o calitate bună este estul, deoarece s-au început lucrările de modernizare ale
spaţiului de locuit! "n cele din urmă, cartierele ce prezintă cea mai slabă calitate sunt cele din
sud% &etrolului, Mimiu, unde predomină aspectul de ruralitate!! &rin aplicarea acestui c)estionar
am obserat pe categorii de 'rstă care sunt cele mai mari probleme cu care oraşul se
confruntă şi am identificat de asemeni soluţii ce a r trebui luate pentru ameliorarea calităţii
mediului!
0! Concluzii
45
7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx
http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 46/46
6ibliografie