UNIVESITATEA “POLITEHNICA” BUCURESTI
Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice
Specializarea “Ingineria Produselor Alimentare”
APRECIEREA GRADULUI DE INFESTARE A UNOR PRODUSE CU
INSECTE DĂUNĂTOARE
Nume: Adamescu Diana
Grupa: 746 ISB-IPA
Bucuresti 2015
1
Cuprins
1. Igienizarea unităţilor de industrie alimentară conform normativelor U.E. .......................................... 2
1.1. Introducere ................................................................................................................................... 3
1.2. Combaterea insectelor si acarienilor din industria alimentară .................................................... 4
1.2.1 Măsuri de prevenire şi combatere a artropodelor ...................................................................... 4
1.2.2. Aprecierea gradului de infestare ................................................................................................ 5
2. Dăunătorii hameiului. ........................................................................................................................... 6
3. Conservarea produselor cerealiere ....................................................................................................... 7
4. Daunatorii care fac parte din categoria coleopterelor la legume ......................................................... 8
5. Muştele ............................................................................................................................................... 10
5.1. Muştele din restaurant .................................................................................................................... 11
6. Molia ................................................................................................................................................... 11
6.1. Molia cenuşie a făinii .................................................................................................................. 12
6.2. Molia fructelor uscate ................................................................................................................. 12
7. Infectarea cărnii de porc cu trichineloză............................................................................................. 13
7.1. Semne şi simptome ..................................................................................................................... 13
8. Limaxul cenuşiu - dăunatorul legumelor ............................................................................................ 13
9. Paduchele verde al marului ................................................................................................................ 14
9.1. Viermele mărului ........................................................................................................................ 14
10. Omida fructelor ............................................................................................................................... 15
11. Viermele cireşelor ........................................................................................................................... 15
12. Concluzie ......................................................................................................................................... 16
13. Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………………….…17
2
1. Igienizarea unităţilor de industrie alimentară conform normativelor U.E.
Potrivit Uniunii Europene şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii siguranţa alimentelor reprezintă
un factor important, de la producerea de materie primă de natură vegetală şi continuând cu
procesele tehnologice industriale, transport şi până în momentul în care produsele finite sunt date
spre consum.
Pentru menţinerea calităţii şi siguranţa produselor alimentare de-a lungul lanţului alimentar, este
nevoie atât de proceduri care să asigure integritatea alimentelor, precum şi de monitorizare care
să garanteze ducerea la capăt a operaţiunilor în bune condiţii fără să afecteze sănătatea
oamenilor.
Din analiza statistică realizată la nivel mondial, rezultă că 76% dintre bolile cauzate de alimente
contaminate se datorează unităţilor din industria alimentară şi unităţilor de servire, 21%
sectorului casnic, şi numai 3% producătorilor de alimente.
Garantarea siguranţei alimentului se referă la încadrarea în limite maxime admisiblie, stabilite ca
limite critice, privind o serie de microorganisme patogene, infestarea cu insecte sau paraziti,
reziduuri de pesticide şi substanţe alergene.
Produsele alimentare depozitate sunt atacate permanent de numeroase specii de organisme
dăunătoare, care găsesc în mediu condiţii optime pentru creştere, dezvoltare, înmulţire şi
răspândire, determinând importante pierderi cantitative.
Pe lângă pierderile cantitative, mai apar si o serie de daune calitative rezultate în urma
contaminării cu diferite microorganisme sau paraziţi, care duc la deprecierea şi alterarea
produselor.
Produsele alimentare infestate reprezintă un real pericol datorită capacităţii lor de a transmite o
serie de germeni patogeni (mai ales a bolilor gastrointestinale), la om şi animale. Pagubele
cauzate de dăunătorii animali produselor alimentare depozitate sunt mari şi uneori chiar foarte
mari, dacă nu se iau la timp măsurile adecvate de combaterea eficientă şi oportună a acestora.
3
Pentru sectorul alimentar, din multitudinea de specii de animale dăunătoare cunoscute, o
importanţă deosebită o prezintă speciile de gândaci, moliile, acarieni, muşte, urmate de
vertebrate (rozătoare şi păsări).
1.1. Introducere
Infestarea produselor alimentare cu organisme dăunătoare este cunoscută încă din perioada
Egiptului Antic, prin numeroase atacuri provocate de gărgăriţa grâului, gândăcelul făinii, etc, iar
din perioada Romană exista date referitoare la daunele cauzate de gândăcelul din Surinam (sau al
orezului) şi gărgăriţa grâului etc.
Pagubele cauzate de dăunători, produselor alimentare sunt mari şi uneori chiar foarte mari, dacă
nu se iau la timp măsurile adecvate de combaterea acestora. Pagubele produse de gărgăriţele
cerealelor, au fost cifrate la peste 25 milioane tone pentru 27 ţări, ce a reprezentat aproximativ
8% din cantitatea înregistrată.
În afara pierderilor cantitative, infestările cu dăunători, conduc la o serie de daune calitative prin
distrugerea facultăţii germinative, murdărirea lor cu excrementele proprii.
În cazul atacurilor provocate de gândăcelul făinii, în masa de făină depozitată, se constată o
creştere a acidului uric proporţional cu mărimea populaţiei de insecte şi o creştere a acidităţii
grăsimilor prezente în făină.
În urma infestării făinii cu aceşti dăunători, se constată o depreciere a glutenului precum şi
modificarea însuşirilor organoleptice ale pâinii rezultată de asemenea din făină, ea având un gust
amar şi un miros neplăcut. Este cunoscut faptul că cerealele depozitate cu o umiditate ridicată se
pot încinge uşor, proces care poate fi provocat şi de activitatea intensă a dăunătorilor din boabe.
Temperaturile înalte stimulează activitatea insectelor din depozite şi determină producerea unei
cantităţi sporite de căldură şi deci o depreciere a produselor alimentare depozitate.
Dintre insectele dăunătoare, amintim. gândacii de bucătărie frecvenţi în patiserii, brutării,
bucătării, complexe comerciale, restaurante, spitale, subsoluri de blocuri, biblioteci, băii etc,
acestia, constituind un grup de factori importanţi în transmiterea unor boli infectioase deosebit de
periculoase pentru om. Acarianul făinii intensifică infecţia bacteriană a produselor alimentare şi
4
vehiculează unii patogenii cum ar fi Escherichia coli etc. De asemenea se pot transmite şi unele
afecţiuni cum ar fi: trichinoza, ciuma, turbarea, etc.
Produsele vegetale de la recoltare şi până la consum, de obicei sunt depozitate o anumită
perioadă de la câteva zile, luni sau ani în funcţie de natura lor şi de necesităţile de folosire şi
valorificare. În acest timp produsele alimentare depozitate pot suferi o serie de deprecieri
cantitative, dar mai ales calitative, provocate în special de o serie de paraziţi şi frecvent de
atacurile diferiţilor dăunători animali.
Ca urmare a tratamentelor pe care le aplicăm produselor vegetale în timpul depozitării, se
întrerupe ciclul biologic al dăunătorilor, eliminând astfel posibilitatea ca aceştia să se mai
dezvolte de la o recoltă la alta în spaţiile de depozitare (gândăcelul făinii, gândăcelul din
Surinam, gărgăriţa grâului, gărgăriţa fasolei, gărgăriţa mazării, molia făinii, molia fructelor
uscate etc.).
În afară de dăunători, mai sunt o serie de factori ce pot afecta calitatea recoltelor în câmp, cum ar
fi: temperatura, precipitaţiile, folosirea unor tehnologii necorespunzătoare,fertilizare insuficientă,
compoziţia şi reacţia solului etc, care conduc la repercusiuni nedorite asupra produselor vegetale
depozitare1.
1.2. Combaterea insectelor si acarienilor din industria alimentară
Pentru sectorul alimentar, insectele, mai mult ca în alte domenii, prezintă un real pericol prin
capacitatea lor deosebită de a transmite germeni patogeni şi mai ales boli gastrointestinale.
1.2.1 Măsuri de prevenire şi combatere a artropodelor
În întreprinderile de industrie alimentară, datorită mediului propice, măsurile de combatere sunt
limitate, greu de aplicat şi necesită măsuri cu totul speciale, dar care să nu influenţeze calitatea
produsului. Din acest motiv, se iau în calcul şi măsuri de prevenirea infestării.
1 http://editurauniversitaria.ucv.ro/ (pag.2-4), accesat la data de 29.10.2015.
5
Dintre mijloacele de protecţie contra artropodelor menţionăm:
împiedicarea patrunderii insectelor în sectoarele de productie, depozite si anexe;
curăţirea şi dezinsecţia periodică a locurilor de muncă, a depozitelor, etc;
factorii de mediu (temperatura, umiditate, etc) din spaţiile de producţie şi depozite pentru
a împiedica dezvoltarea artropodelor,
Pentru a preveni infestarea cu muşte prezentăm câteva măsuri minime şi anume:
Protecţia produselor alimentare;
Împiedicarea pătrunderii insectelor în spaţiile întreprinderii, etc.
Dezvoltarea gândacilor este împiedicata prin:
Menţinerea curăţeniei în permanenţă2.
1.2.2. Aprecierea gradului de infestare
Aprecierea gradului de infestare cu dăunători a depozitelor de produse alimentare se vor cerceta
minuţios locurile întunecate, crăpăturile din pardoseală, fisurile din pereţi, pânzele de păianjen de
pe pereţi şi tavan, ambalajele (saci, prelate, lăzi etc.).
De regulă infestarea se realizează fie prin produsele contaminate care nu sunt controlate, fie prin
folosirea unor ambalaje vechi care nu au fost în prealabil curăţite şi dezinfectate.
Pentru a preveni înmulţirea dăunătorilor este foarte important controlul produselor la
introducerea în depozit şi apoi pe loturi, pe măsura depozitării. Analizele se fac cu ochiul liber sau
folosind lupe care măresc de 8-10 ori.
Pentru aprecierea gradului de infestare a cerealelor în marile depozite se recoltează cu sonde
speciale probe reprezentative, din diferite locuri, din care apoi se iau probe medii de 200-300 g
care se analizează în laborator, cel mai târziu după două zile de la recoltare.
2 http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/COMBATEREA-INSECTELOR-SI-ACARI102923133.php accesat la data de 29.10.2015
6
Determinarea dăunătorilor ascunşi în boabe se face prin secţionarea acestora cu o lamă şi
numărarea acestora cu lupa din circa 50 de grăunţe, sau prin introducerea grăunţelor în soluţie
saturată de NaCl2.
2. Dăunătorii hameiului.
Datorită microclimatului specific, a longevităţii şi tehnologiei folosite, culturile de hamei
oferă condiţii dezvoltării dăunătorilor care atacă cultura şi pot provoca pierderea totală sau
parţială a recoltei.
Dăunătorii hameiului sunt numeroşi, dar sub aspectul daunelor materiale prezintă importanţă
următorii:
Dăunătorii organelor subterane: cărăbuşul de mai; gărgăriţa leguminoaselor; omidă de
pădure a hameiului;
Dăunătorii organelor supraterestre: păduchele verde de pădure3.
Omidă de pădure a hameiului
Atacă lăstarii de hamei din partea subterană, preponderent în lunile mai-iulie, larvele producând
leziuni adânci care determină desprinderea lăstarilor de pe butuc. Se combat cu insecticide
organo fosforice3.
Cărăbuşul de mai
Este o insectă periculoasă, larvele acesteia atacând seminţele, tuberculii de cartof, rădăcinile şi
bulbii. La legumele cultivate în sera, solar (ex. Tomate), plantele sunt retezate din zona coletului
de către larve4.
3 Constantin Banu, “Tratat de stiinta si tehnologia maltului si a berii”, Editura Agir, Bucuresti 2000 4 http://www.horticultorul.ro/ accesat la data de 2.11.2015
7
Fig. 2.1. Viermii albi – Larvele Cărăbuşului de Mai la tomate in solar
Fig. 2.2. Viermii albi – Larvele Cărăbuşului de Mai, la tuberculii de cartofi
3. Conservarea produselor cerealiere
Acarienii cerealelor depozitate sunt activi în produsele cu un conţinut mare de umiditate şi cu
temperaturi relativ scăzute, dar mor repede în cerealele cu umidităţi scăzute şi la temperaturi mai
mari de 30°C.
Deoarece unii acarieni se hrănesc aproape numai cu embrionul bobului, cerealele cu un conţinut
ridicat de umiditate supuse conservării la temperatura mediului ambiant suferă o pierdere
semnificativă a puterii germinative.
Acest neajuns este înlăturat dacă produsul se răceşte la temperaturi sub 5 °C5.
5 http://www.agir.ro/buletine/338.pdf accesat la data de 29.10.2015
8
Răcirea cerealelor are ca efect şi frânarea dezvoltării insectelor dăunătoare (fig. 1), tehnologie
mult mai eficientă, mai ieftină şi care respectă noile restricţii impuse de reglementările
europene4.
Realizarea temperaturilor scăzute pentru conservarea cerealelor se poate materializa prin
următoarele metode:
Uscarea la temperatură ridicată, folosind o instalaţie frigorifică cu pompă de căldură;
Deshidro-refrigerarea sau uscarea la temperatură scăzută;
Răcirea simplă a produsului;
Folosirea aerului condiţionat pentru menţinerea conţinutului de umiditate şi a
temperaturii la valoarea dorită4.
Figura 3.1.Dezvoltarea principalelor insecte dăunătoare în funcţie de temperatura înconjurătoare.
4. Daunatorii care fac parte din categoria coleopterelor la legume
Aceştia sunt:
Gândacul fructelor uscate;
Gândacul tutunului;
Gândacul de Colorado
9
Cele mai răspândite specii în Europa de Est și Centrală sunt:
gândacul roșu de bucătărie (Blattella germanica) este o specie care se hrăneşte cu
diferite produse alimentare.
gândacul negru de bucătărie (Blattella orientalis) se hrăneşte cu dulciuri, pâine, cartofi,
resturi alimentare şi prefera locurile umede, întunecoase şi calde.
gândacul de bucătărie American (Periplaneta Americana).
Gândacii de bucătărie sunt mai mult decât niște insecte nedorite, anumite specii fiind recunoscute
pentru transmiterea unor boli precum: salmonelozele, dizenteria și gastroenterocolita.
Tratamentul de combatere se începe cu identificarea speciilor țintă și a gradului de infestare;
urmează curățenia spațiului ce urmează a fi tratat, apoi aplicarea unor tratamente cu insecticide
lichide sau geluri6.
Gândacul fructelor uscate
Gândacul Carpophilus hemipterus se găseste adesea printre fructele sau grânele uscate si poate fi
găsit in supermarketuri, fabrici de alimente şi magazii. Atacă diferite sortimente de fructe uscate,
precum piersici, zarzăre, prune, smochine, curmale etc, pe care îşi depun şi ouăle. Atacarea altor
provizii precum cereale, porumb, plante uscate, nuci şi alte produse uscate este posibilă numai în
cazul gândacilor maturi.
Proviziile trebuie depozitate în locuri uscate. Trebuie evitată orice sursă de umezeală în magazii
şi cămări de alimente.
Dacă se observă o infestare în cămara de alimente a casei, este imediat necesară sortarea
fructelor şi înlăturarea celor stricate. Pentru ca la restul alimentelor toate stadiile de evoluţie ale
gândacului să fie suprimate, trebuie ca alimentele să fie depozitate cel puţin o săptămână la
congelator. Toate, rafturile şi recipientele, în care s-au aflat alimente infestate de gândaci, trebuie
curăţate şi dezinfectate temeinic. Nu este recomandabilă dezinfectarea recipientelor de provizii
cu spray insecticid, deoarece acestea conţin uneori substanţe ce pot fi nocive şi pentru om7.
6 http://terminatorii.ro/daunatori/ accesat la date de 31.10.2015 7 http://www.daunatori.info/11/gandacul-fructelor-uscate/ accesat la data de 29.10.2015
10
Gândacul tutunului
Este răspândit în toată lumea. Poate fi găsit în case, apartamente, farmacii, drogherii şi depozite,
unde se hrăneşte cu tutun, produse de tutun, plante medicinale, mirodenii, orez, pâine uscată,
concentrate pentru supă, smochine, curmale, fructe uscate, cacao, produse din carne şi lapte,
arahide şi brânză8.
Figura 4.1.1 “Gandacul tutunului”
Gândacul de Colorado
Este o insectă amplu răspândită la nivel mondial, asociată cu locurile de cultură și de depozitare
a cartofilor, asupra cărora acționează ca un dăunător. Atacă specii de plante cultivate cum ar fi:
tomate, pătlăgele vinete, cartoful, etc.
Poate fi prevenit dacă temperatura solului coboară sub 0°C, şi se efectuează prasilele de
vegetaţie, precum şi o arătură adâncă de toamnă9.
5. Muştele
Musca domestică este o adevărată problemă şi reprezintă un risc atât pentru om, cât şi pentru
animale. Muştele domestice sunt cunoscute a fi purtătorii a peste 100 de boli şi pot transmite
dintr-un loc în altul agenţi patogeni care cauzează boli, cum ar fi antraxul, tuberculoza, febră
tifoidă şi holeră.
8 http://www.daunatori.info/20/gandacul-tutunului/ accesat la adta e 31.10.2015 9 http://www.paradisverde.ro/daunator/cand-e-momentul-optim-pentru-tratamente-chimice-impotriva-gandacului-de-colorado accesat la data de 31.10.2015
11
Aceşti agenţi patogeni sunt transferaţi la alimentele aflate pe mese sau tocătoare. Ele sunt
capabile să transmită boli atunci când vomită, se curate sau pur şi simplu se plimba pe
suprafeţe10.
5.1. Muştele din restaurant
O infestare provocată de muşte reprezintă un risc serios de igiena şi de aceea salubritatea este
esenţială în prevenirea unei infestări cu muşte în bucătăria unui restaurant.
Trebuie să se asigure o igienă prin păstrarea coşurilor de gunoi curate, canalizarea şi gurile de
scurgere, spaţiile de pe blat şi tocătoarele ar trebui să fie şterse în mod regulat. Toate produsele
alimentare trebuie să rămână refrigerate atunci când nu sunt utilizate, precum şi ţinerea uşilor şi a
ferestrelor închise cât mai mult posibil.
Orificiile de aerisire, uşile şi ferestrele pot ajuta, de asemenea, pentru a preveni infestarea cu
muşte. Uneori ventilatoarele mari, numite “perdele de aer” sunt eficiente, la păstrarea muştelor în
afara restaurantului6.
Fig. 5.1. “Musca de casa” Fig. 5.2. “Musca de sticla” Fig.5.3. :Musca de fructe”
6. Molia
Fig. 6.1 “Molia maron de casă
10 http://0219662.ro/daunatori/muste/ accesat la data de 31.10.2015
12
Speciile de molii cel mai des întâlnite sunt:
Molia făinii (Ephestia kuehniella);
Molia maron de casă (Hofmannophila pseudospretella);
Molia Indiană de fructe uscate (Plodia interpunctella)7.
6.1. Molia cenuşie a făinii
Pot fi găsite pe boabe de cereale, produse făinoase, paste, produse de patiserie, nuci, migdale,
seminţe, păstăi ale leguminoaselor, ciocolată, cacao, marţipan şi fructe uscate.
Pentru prevenirea infestarii cu molii trebuie ca, alimetele să fie păstrate la rece, în vase etanşe şi
în locuri uscate, precum si aprovizionarea pe termen scurt .
Alimentele contaminate trebuie imediat aruncate. Dulapurile şi cămările ar trebui curăţate cu apă
cu oţet. Crăpăturile şi cotloanele ascunse, care pot servi drept ascunzişuri, să fie uscate cu un
feon cu aer cald. Căldura omoară eventualele ouă şi omizi. Dacă nu sunt eliminate toate stadiile
de evoluţie, este posibilă o nouă invazie.
Alimentele aparent necontaminate trebuie congelate la -18° C timp de o săptămână sau ţinute o
jumătate de oră la cuptor ia 60° C11.
Figura 6.1.2. “Molia cenusie a fainii”
6.2. Molia fructelor uscate
Moliile fructelor uscate pot fi găsite în magazii de cereale, supermarketuri, depozite, silozuri,
mori, brutării precum şi în cămările şi dulapurile de alimente din case şi apartamente. Pagubele
survin odată cu etapa de hrănire a omizilor şi datorită contaminării alimentelor cu excremente,
produse ale năpârlirii şi fire de pânză11.
11 http://www.daunatori.info/20/molia-cenusie-a-fainii/ accesat la data de 31.10.2015
13
7. Infectarea cărnii de porc cu trichineloză
Trichinela este un vierme minuscul ce trăieşte în muşchiul porcului şi care poate provoca la om,
prin consumarea de carne de porc o boală parazitara denumită “Trichineloza” care este
principalul risc al consumului de carne de porc12.
7.1. Semne şi simptome
Diaree, greaţă in primele zile de la infectare;
Dureri abdominale;
Dureri de cap, tuse, febră, dureri musculare, etc.
Pentru prevenirea infectării cu trichineloza se recomandă gătirea cărnii de porc la o
temperatură de 76 grade Celsius, de asemenea, s-a dovedit că prin congelarea cărnii timp de
de cel puţin 20 de zile, poate fi ucis parazitul11.
Fig.8.1. “Trichinella”
8. Limaxul cenuşiu - dăunatorul legumelor
Atacă varza, conopida, salată, castraveţii, tomatele, ardeii fasolea etc., preferenţial localizându-se
pe frunze la care distruge ţesuturile dintre nervuri. După formarea căpăţânii verzei, larvele şi
adulţii pătrund printre frunze, cauzând gelificarea ţesuturilor şi reducerea valorii lor comerciale.
12 http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-de-porc-beneficii-si-riscuri_5854 accesat la data de 31.10.2015
14
Pentru prevenire se recomandă Mesurol 4G cu administrare pe sol în doză de 3 –6 kg/ha, doza
fiind dependenta de gradul de infestare a culturilor13.
Fig. 9.1. “Agriolimax agreste - Limaxul cenuşiu”
9. Paduchele verde al marului
Dăunătorul ataca în special mărul, dar se semnalează şi pe alte rozacee, localizându-se în special pe
partea inferioară a frunzelor din vârful lăstarilor, unde înţeapă şi sug seva, provocând răsucirea,
îngălbenirea şi uscarea frunzelor12.
Fig. 10.1. “Aphis pomi - Paduchele verde al marului”
9.1. Viermele mărului
Este un dăunător extrem de periculos care produce pagube la măr, păr, gutui, nuc şi castan.
Larvele produc rosături superficiale în pielita fructului în curs de formare sau pătrund în fruct
formând galerii, hrănindu-se cu pulpa şi seminţele fructelor.
Aceste galerii sunt umplute cu resturi si excremente ale larvelor, dând un aspect neplăcut
fructelor, depreciind calitatea. Fructele tinere atacate se usucă şi cad, cele atacate mai târziu nu se
13 http://www.bp-soroca.md/pdf/Ghidul%20daunatorilor.pdf accesat la data de 31.10.2015
15
pot valorifica superior, şi nici nu se pot depozita, deoarece se pot instala diverşi agenţi
patogeni12.
Fig. 10.1.1 “Cydia pomonella - Viermele mărului”
10. Omida fructelor
Atacă tomatele, ardeii, vinetele, fasolea, bamele, bobul, năutul, etc.ele pătrunzând în interiorul
fructelor, iar, tratamentele de combatere devin practice ineficiente. La tomate, o singură larvă
poate ataca toate fructele de pe un racem floral, acestea devenind necomerciale12.
Fig.11.1 “Helicoverpa armigera – Omida fructelor”
11. Viermele cireşelor
Această insectă dezvolta o singură generaţie pe an, iernând că pupa în stratul superficial al
solului din jurul pomilor. Adulţii apar de obicei la începutul lunii mai, iar după circa două
săptămâni femelele încep depunerea ouălor sub epiderma sau în pulpa, câte unul într-un fruct.
Larvele se hrănesc cu pulpa fructelor, ducând la deprecierea acestora. Soiurile timpurii şi cele cu
coacere medie scapă de atac, deoarece acesta survine prea târziu, când fructele sunt deja
recoltate12.
16
Fig. 12.1. " Rhagoletis ceras - Viermele cireşelor”
12. Concluzie
În concluzie calitatea produselor alimentare este dată de calitatea nutritivă, igienică, senzorială,
estetică, cât şi de gradul acesteia de infestare ce duce la deprecierea produsului din punct de
vedere calitativ. Infestarea produselor alimentare poate fi făcută de diverşi dăunători în funcţie de
sortimentul de produs. Trebuie să se aibă în vedere igienizare şi păstrarea în locuri optime pentru
a nu duce la dezvoltarea de dăunători.
17
Bibliografie
1. Constantin Banu, “Tratat de stiinta si tehnologia maltului si a berii”, Editura Agir, Bucuresti 2000
2. http://editurauniversitaria.ucv.ro/
3. http://www.horticultorul.ro/
4. http://terminatorii.ro/daunatori/
5. http://www.agir.ro/buletine/338.pdf
6. http://www.daunatori.info/11/gandacul-fructelor-uscate/
7. http://www.paradisverde.ro
8. http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/COMBATEREA-INSECTELOR-SI-
ACARI102923133.php
9. http://www.bp-soroca.md/pdf/Ghidul%20daunatorilor.pdf
10. http://www.sfatulmedicului.ro
11. http://0219662.ro/daunatori/muste/