Curs 104.10.2013Cometariul Legii 21/ 1996 CH Beck, Valentin
MirceaCurs de dreptul concurentei Emilia Mihai, 2002Concurenta
neloiala Yolanda EminescuTratat Octavian CapatanaLegislatie: Legea
21/1996 ( fara partea despre organizarea Consiliului Concurentei)
Legea 11/1991 a concurentei neloiale TFUE: art 101-107, 123
ECMRColocviu: Verificare orala (admis/respins)
Concurenta comercialaConcurenta-disciplina, ramura de drept
Concurenta reprezinta o confruntare intre factori adversi care
converg catre un scop comun. Difera de notiunea de emulatie (lupta
cu mine insumi), de conflict (nu se doreste inalturarea celuilalt),
nu se raporteaza la un mediu steril. Arta suprema a razboiului este
sa invingi fara lupta.Concurenta, chiar daca nu este lupta, tine de
castig. Societatile sunt coordonate pentru a permite concurenta.
Montesquieu: concurenta este acel proces prin care se aseaza pretul
just al pietei. Concurenta faciliteaza ajustarea automata a cererii
si ofertei. Ea impiedica realizarea profitului de monopol,
stimuleaza scaderea pretului de productie s imbunatatirea
calitatii, asimilarea unor produse noi in procesul de productie,
asigura alocarea rationala a resurselor si permite utilizarea
agentilor economici.Exista : rente de monopol: brevetele de
inventii. Acestea se sustrag concurentei. rente de situatie:
barierele vamale tarifare si netarifare. efectul de
risipaConcurenta comerciala este acea confruntare intre agenti
economici cu activitati similare exercitate in domenii deschise
pieteii pentru castigarea si conservarea clientelei in scopul
rentabilizarii profitului intreprinderii.Exista 2 conceptii moniste
potrivit carora sreptul concurentei neloiale este separat de
dreptul de antimonopol.Exista extinse potrivit carora acestea sunt
analizate impreuna De asemenea, exista si conceptia americana
potrivit careia dreptul concurentei neloiale nu exista. Anamblul de
reglementari destinate sa asigure in raporturile de piata interne
si internationale existenta si exercitiul normal al competitiei
intre agentii economici in lupta pentru castigarea, extinderea si
mentinerea clientelei. Exista : concurenta benigna- se manifesta
prin marketing concurenta patologica priveste fie acapararea
agresiva a unor segmente de piata ( practici monopoliste, dreptul
antimonopol) si acapararea agresiva a clientelei unui alt agent
economic ( dreptul concurentei neloiale) Trebuie analizat si
domeniul ajutorului de stat.Caracteristicile generale ale dreptului
concurentei1. Caracterul finalist- teleologic- dr. Concurentei
spune cum ar trebui sa ne comportam ( dreptul concurentei nu se
limiteaza la ocrotirea unor libertati; dreptul concurentei vizeaza
instituirea de anumite drepturi)2. Caracter profesionist - regulile
dreptului concurentei se aplica numai profesionistilor. 3. Caracter
economic numai profesionistii care desfasoara activitati cu
caracter economic sunt vizati4. Caracter pluridisciplinar5.
Caracter incipient al dreptului concurenteiFunctiile dreptului
concurentei comerciale1. Functia preventiva o concurenta care sa
respecte uzantele comerciale corecte2. Functia represiva vizeaza
faptele de concurenta neloiala, practicile de monopol si de dumping
Delimitarea dreptului concurentei de alte ramuri de dreptSe
deosebeste de dreptul comercial, de dreptul societar , de dreptul
obligatiilor comerciale, deoarece acestea din urma se ocupa de
statutul , de regimul pe care ar trebui sa il aiba contractele
incheiate de profesionisti, pe cand dreptul concurentei instituie
reguli pe care acestia trebuie sa le respecte( deci comportamentul
agentilor pe piata). Confuzie se mai poate face cu dreptul
consumatorului. Exista abordari ale dreptului concurentei care
cuprind si reguli de protectia consumatorului. Anumite chestiuni
sunt analizate de ambele ramuri , cum ar fi problema accesului pe
piata, problema informarii corecte , problemele legate de riscul de
a achizitiona un produs, posibilitatea de a exista o varietate de
produse si servicii pe piata, insa exista si deosebiri care fac
posibila abordarea diferita, nu neaparat pentru ca exista zone
exclusive, dar mai ales din notiunile cu care lucreaza. In dreptul
concurentei se foloseste notiunea de client , iar in protectia
consumatorului se foloseste notiunea de consumator. Dreptul
concurentei tinde sa protejeze in final si drepturile
consumatorului. Intereseaza procedura civila, deoarece acestea
reprezinta dreptul comun in relatiile concurentiale. De asemenea,
intereseaza dreptul administrativ ( amenda), dreptul european.1.
Materia concurenta permisa 2. Materia concurenta interzisa arata
domeniile dreptului concurentei, care sunt acele situatii in care
in mod legal concurenta nu poate sa aiba loc. Se elimina acele
domenii in care concurenta nu poate sa aiba loc si raman domeniile
de concurenta care poate fi licita sau ilicita (concurenta
neloiala, practici monopoliste)Notiunile fundamentale cu care
lucreaza dreptul concurentei Piata locul in care se intalneste
cererea cu oferta ; Intereseaza piata ca mediu la care ne raportam.
Dupa criteriul geografica. Piata globala b. Piata Uniunii
Europenec. Piata nationalaDupa criteriul activitatiia.Piata
generalab. Piata relevanta (sectoriala )- acel mediu in care se
intalnesc cererea si oferta privitoare la marfuri si servicii care
sunt substituibile intre ele, dar nu sunt substituibile cu altele.
Este piata acelor lucruri de acelasi fel.Intereseaza piata din
punct de vedere al bunului si serviciului (criteriul material ) si
mai intereseaza din punct de vedere geografic( vor fi observate
bunuri si servicii care chiar se intalnesc efectiv in
piata)Instructiunile Consiliului Concurentei privind piata
relevanta : se ia in considerare in vederea aprecierii caracterului
substituibil atat cererea, cat si oferta, dar intereseaza in mod
special cererea.Din codificare a rezultat ca cele mai importante
dintre criterii sunt :i. Pretul ii. Caracteristicileiii.
FunctionalitateaOrdinea nu este neaparat aceasta , intrucat un
singur criteriu nu este suficient. Exemplu : 1. Problema
substituibilitatii untului si a margarinei CJUE :O piata relevanta
a produsului cuprinde toate acele produse si sau servicii
substituibile de catre consumatoru, datorita caracterisiticilor,
preturilor si destinantiei de folosinta a produsului, iar Piata
geografica a produsului este aria in care sunt implicati
intreprinzatori cu cerere si oferte de produse si servicii
suficient de omogene si care pot fi delimitate in zone invecinate,
datorita faptului ca au conditii de concurenta suficient de
diferite. Intreprindere Clientela
Curs211.10.2013
Piata relevanta este locul virtual in care se intalnesc produse
si servicii de acelasi fel. Ele sunt substituibile intre ele, dar
nu sunt substituibile cu altele care nu se afla in aceasta
piata.Prima speta in care s-a pus problema substituirii a fost
Hofman La roche in ce masura pot fi considerate in aceeasi piata
relvatan vitaminele individuale si multivitaminele. Astfel, in
aceasta speta s-a aratat ca dificultatile de precizare a pietei
relevante provin mai ales din analiza pe care trebuie sa o facem.
Prima analiza consta in analiza dinspre consumator. Trebuie
stabilit in masura consumatorul ar fi dispus sa accepte un alt
produs. In masura in care analiza nu iese la consumator, trecem la
producator sau la furnizorul de servicii. Trebuie stabilit in ce
masura poate sa-si adapteze linia de productie incat sa intre in
aceeasi piata relevanta si eventuale alte produse si servicii. Din
aceste criterii ar trebui sa reiasa piata relevanta sub doua
coordonate: Piata din punct de vedere al produsului/ serviciului (
piata materiala) Piata geografica daca produsele sunt din punct de
vedere geografic din aceeasi piata In materie de produse este
foarte greu sa mai gasim piete mici locale, deorece piata este a
Uniunii Europene, este incurajat exportul, exista taxe inverse
etc.Pentru produsele artizanale si cele de mestesug piata nu este
foarte mare, zona fiind restransa. In privinta serviciilor,
curieratul de exemplu nu va avea o piata restransa, insa o sala de
biliard nu va intra in concurs cu alta din capacapatul celalalt al
Bucurestiului. Cum se face analiza?In functie de motivul de care
vrem sa analizam piata relevanta. Analiza se face fir privind in
urma, fie inainte. In realitate, pentru incalcari, analiza este in
urma. Cand analizam o concentrare economica, analiza es ex post ne
intereseaza consecintele pe care le va avea in piata.De la caz la
caz intereseaza si concurenta potentiala. Aceasta este concurenta
care acum nu se manfieste , dar care prin evolutia pietei poate fi
luata in considerare. Intereseaza pentru analiza ex post. Ea este
in legatura cu un element la fel de dificil de apreciat, barierele
de intrare in piata. Barierele de intrare in piata sunt acele
piedici de natura financiara, legala , economica care impiedica
intrarea unor concurenti noi pe piata. Bariere de natura tehnica:
piata comunicatiilor In ceea ce preveste energia electrica exista
mai multe piete, o piata de productie, una de distributie si chiar
una de transport Bariere de natura juridica: autorizatii , licente
Bariere financiare: costuri foarte mariO singura bariera daca
exista , aceasta trebuie sa fie luata in considerare. Domeniu in
care nu se intalnesc bariere: comertul cu amanuntul online. Piata
intereseaza si din punct de vedere al evolutiei ei. Sunt piete in
care evolutia este uluitoare. Se remarca : Pietele nou liberalizate
- piete in care a existat un monopol al statului . Si in aceste
piete se vor pune probleme de bariere. Pietele emergente Piete care
se nasc si se dezvolta acum . De expl, piata noilor tehnologii,
aplicatiile pentru smartphone-uri.In realitate exercitiul poate fi
destul de dificil pentru este greu de imaginat evolutia in anumite
domenii.In aprecierea pietelor, de cele mai multe ori in analiza
pietelor se tine cont si de pietele conexe. Piata conexe este o
piata invecinata pe care o influenteaza piata in discutie si de
care este influentata piata in discutie ( se influenteaza
reciproc).Exemplu : piata pieselor de schimb pentru diferite tipuri
de produse.Analizarea pietei raportat la cei care intra direct pe
piataCand spunem produse sau servicii substituibile intre ele nu ne
raportam la produse sau servicii in abstract. Intra in concurenta
produse cu care se face ceva. Spre exemplu, producatorul de bere
fabrica berea, acesta o vinde distribuitorului angrosist, acesta o
vinde distribuitorului cu amanuntul care o vinde consumatorului
final .Intra in aceea si piata relevanta cei care se ocupa de
acelasi lucru in legatura cu produsul. In functie de lantul de
distributie, putem avea raporturi de piata orizontala intre
participantii in aceeasi piata concurenta si pe verticala intre
piete conexe.
Pietele formate in zonele libere -au un statut aparte -sunt
constituite in zone in care nu se aplica regulile de taxare
obisnuite : porturi, aeroporturi, granite-moneda utilizata este cea
straina-exista anumite degrevari fiscale, care pot fi si totale
Intreprinderea si clientelaIntreprindereaIn dreptul concurentei
sensul notiunii de intreprindere este diferit de sensul civil .
Notiunea de intreprindere este recent introdusa in legislatia
romana, a fost inspirata de legislatia europeana. Pana la notiunea
de intreprindere se folosea notiunea de operator economica si
inainte de aceasta cea de agent economic. Abordare negativa : ce
este intreprinderea prin excluderea anumitor tipuri de organizatii
. Sunt excluse acele prganizatii, entitati, persoane care fie
exercita o functie publica, adica autoritatile sau cele care
exercita o functie sociala de putere, de ex Parlamentul, toate
celelalte avand calitatea de intreprinderi. Abordare pozitiva :
intreprinderea este cea care deruleaza activitati economice si are
centru decizional autonom, adica sa aiba o independenta functionala
efectiva. Pentru a stabili cine sunt intreprinderile ne vom raporta
atat la persoane fizice, cat si la persoane juridice. Este
discutabil in ce masura este intreprindere un om de afaceri care
are investiti bani in mai multe domenii. Neindoielnic ca o astfel
de persoana este considerata o intreprindere, este subiect al
dreptului concurentei, el avand obligatia de a notifica Consiliului
Concurentei. In ceea ce priveste persoanele juridice, acestea pot
fi : Intreprinderi ca privind o data societatile comerciale civile
si in general toate acele entitati care au caracter lucrativ;
-intra in asociatii in masura in care ele intereseaza pentru
activitatile licrative pe care le deruleaza ( speta celebra UEFA ).
Asociatiile pot sa desfasoare activitati comerciale intr-o anumita
masura, dar nu principala pentru ca ar trebui sa fie societati
propriu zise. Pot sa fie entitati publice sau privste. Daca o
entitate publica desfasoara o activitate concurentiala va intra sub
incidenta notiunii de intreprindere. Este neindoielnic ca intra si
societatile cu capital 100% de stat. Exista si aplicabilitate
pentru anumite profesii precum cele liberale . Almasan extinderea
pentru astfel de activitati profesionale liberale u ar trebui ds
existe pentru ca este foarte normala activitatea de concurenta pe
de o parte si pe de alta parte nu numai ca este foarte normala, ci
unele dintre ele se abtin de la exercitiul concurential propriu
zis. Exemplu : avocatii nu deruleaza o activitate comerciala. Este
interzis pactul de quota litis ii ceri clientului un procent din
cat castiga ( daca ma expun la pierdere e ca si cum as face eu
afaceri ) . Nu este interzis sa ii ceri clientul cota pe langa
onorariul de succes. Au fost investigati in anumite piete - exemplu
: expertii contabili. De asemenea, in domeniul medical exista intre
medici concurenta propriu-zisa? Si ei pot face indiferent de forma
de organizare ( indiferent ca au cabinete PFA sau organizatii
societati comerciale)Organizatiile de caritate non profit intra in
masura in care deruleaza activitati comerciale. Prestatiile
artistice , titularul unui brevet de inventie intra in notiunea de
intreprindere.
ClientelaEste formata din totalitate persoanelor care se
aprovizioneaza constant de la un anume intreprinzator. E formata
din consumatori , dar nu numai din acestia . Sunt incluse si
intreprinderi , Clientul este parte din intregul clinetelei. In
dreptul concurentei este o valoare patrimoniala si este ocrotita .
Vorbim de fondul de comert, clientela fiind un element al acestuia.
Din punct de vedere economic, clientela este un grup de persoane,
din punct de vedere juridic clientela este un bun. Caracteristici1.
Are caracter aleatoriu si este fluctianta1. Se obtine prin lansarea
pe piata a unui produs sau a intreprinzator 1. Cel putin in teorie
( daca amrfa este calitativa etc.) pt ca pot exista produse scumpe,
desi nu sunt calitative, insa au beneficiat de marketing.1. Este
influentata de caracterul subiectiv caracter in personae, tine de
vad comercial , de buna aprovizionare din comert;Exista 3 categorii
de clienti :1. Clientela captiva legata prin contract .1. Clientela
atrasa cea care vine pentru ca a prins incredere, pentru ca se
adreseaza in mod obisnuit. Are importanta in ceea ce priveste
concurenta neloiala1. Clientela ocazionala Trasaturi :1. personala
1. actuala 1. ComercialaTrasaturi juridice: este un bun mobil,
incorporal , transmisibil prin cesiune odata cu fondul de comert si
este un bun ocrotit prin legi speciale. Natura juridica a dreptului
la clientelaClientela nu este o valoare se sine statatoare. Este un
drept vulnerabil , nu este intangibil . O. Capatana : Clientela
este un drept sui generis , nu poate fi incadrat in nicio
categorie. Apartine drepturilor privative ( presupun anumite
facultati restrictive pentru ceilalti) . Este opozabila erga omnes,
ca toate drepturile privative celorlalti participanti in piata
relevanta, constand in abtinerea pe care acestia trebuie sa o faca
in deturnarea clientelei. Raportul juridic de concurentaIn
confruntarea din piata relevata dintre intreprinderi se formeaza
raporturi juridice de concurenta. Subiectii Art 9 . inclusiv
autoritatile care influenteaza bunul mers al concurentei; Persoane
fizice si juridice Continut Este ca un cadru Drepturi privind
fondul de comert, drepturi de proprietate intelectuala,
industriala, drepturi privitoare la clientela, drepturi din
vecinatatea fondului de comert materiale si intangibileObiectul E
format concret din prestatiile efective Actiuni si inactiuni care
fac distinctia dintre concurenta neonesta si cea patologicaActe
normative definesc:-buna-credinta : NCC, Legea concurentei neloiale
-uzante necinstite: Conventia de la Paris, Legea concurentei
neloiale
Curs 325/10/20131. Este posibila concurenta in privinta faptelor
de concurenta care s-au inregistrat?Concurenta poate fi interzisa
prin lege (monopolul de drept ). De asemenea, poate exista un
monopol de fapt, cum este cazul brevetelor .Se poate intampla si in
anumite conditii produce efecte ca doua sau mai multe persoane sa
convina in vederea instituirii unei interdictii de concurenta.
Simplul act de concurenta este ilegal. Nu se mai dovedeste
caracterul ilicit al actului de concurenta. Daca este posibila
concurenta vedem calitatea concurentei, adica se determina daca
modalitatea in care se exercita efectiv concurenta concurenta
antimonopol sau concurenta neloiala. Intr-o societate in care
opereaza economia de piata, cele mai multe domenii sunt deschise
concurentei. In anumite domenii pot exista particularitati date de
reglementarea specifica (domeniul de politica monetara).Aplicatii1.
Legea societatilor comerciale Multe dintre interdictiile legale
includ si posibilitatea amenajarii de catre parti pe cale
conventionala. Legea 31/1990 : Societatea in nume colectiv - cu cat
societatea este mai de persoane, cu atat regulile de concurenta pot
fi mai incidente.Art 82 interdictie intuitu personae- raspundere
solidara si nelimitata a asociatilor; acestia au drept de
reprezentare ; Este o prohibitie generala, nu are legatura cu
functia de conducere; Interdictia consta, inclusiv in perioada
lichidarii, in obiectul de activitate. Conteaza activitatea
desfasurata efectiv . Obstacolul pentru a deschide afaceri in nume
propriu afaceri sau prin interpus Obstacolul pentru a fi asociat de
acelasi fel la o alta societateConcurenta intereseaza atunci cand
aveam deschisa o astfel de afacere . Textul vorbeste de un
consimtamant prezumat. In primul rand, trebuie ca activitatea sa
fie desfasurata efectiv, ca ceilalti asociati sa stie si sa nu
existe o stipultie propriu-zisa in contractul societar care sa
interzica desfasurarea unei activitati similare de catre unul
dintre asociati. In cazul in care actul de concurenta incepe
ulterior, este nevoie de votul majoritatii in adunarea generala. In
cazul in care unul dintre asociati isi da acordul la deschiderea
unei afaceri in acelasi domeniu, se vor aplica in continuare
regulile de la art. 79-80. Legea nu vizeaza actele incheiate cu
tertii. Sanctiune : se instituie un drept de optiune al societatii,
fie sa se subsituie afacerii avantajoase, fie sa solicite
despagubiri. Termenul de optiune este de 3 luni de la momentul la
care au luat la cunostinta. La societatea in comandita se aplica
doar asociatilor comanditati. Societatea pe actiuni Se aplica doar
directorilor si membrilor directoratului. Daca directorul nu este
administrator i se va aplica sanctiunea de mai sus, daca
administratorul nu este director, textul nu i se va aplica.
Acestia nu au voie sa fie directori, administratori, cenzori ,
auditori etc. Pe cale de exceptie, Consiliul de Administratie sau
Consiliul de Supraveghere pot autoriza o astfel de activitate.
Sanctiune : solicitarea despagubirilor si demiterea
persoanei.
SRL Sunt vizati administratorii- acestia nu pot fia
administratori la societati concurente si nici desfasura activitati
similar
Domenii inchise prin conventia partilorCodul munciiIn relatiile
de munca este posibil sa avem forma de concurenta. Inainte de
adoptarea Codului muncii, s-a apreciat in doctrina fie ca se aplica
o conditie inerenta de concurenta, fie ca se aplica un principiu de
libertate a muncii.Dupa aparitia Codului muncii, se parea ca
problemele s-au rezolvat. Interdictia consta in : In interdictia de
a desfasura o activitate similara intr-un anumit spatiu geografic.
Trebuie sa nu se deroge de la dreptul la munca. Exista si
interdictii prevazute in legea 11/1991 in care se adreseaza
salariatului infidel ; Un criteriu il vizeaza perioada Clauza de
concurenta presupune acordarea unei indemnizatii catre angajatul
care consimte pe o perioada de pana la doi ani sa nu desfasoare
activitati similare. Daca angajatul desfasoara activitati
concurente trebuie sa returneze indemnizatia si eventual de
dezdauneze. Nu este o indemnizatie salariala. Daca au fost inserate
clauze potrivit vechii reglementari, ele nu sunt nule de drept ,
dar ar trebui renegociate. Geografic, el poate desfasura o
activitate similara, insa in alta arie geografica decat cea a
activitatii initiale .
Contractul de franciza Art 6 : protejarea know-how-ului Art 10
vorbeste de franciza exclusiva poate fi inserata o clauza de
concurenta in considerarea know-how-ului si a exclusivitatii;
Libera si onesta concurenta postcontractuala interdictia de a lucra
cu anumiti terti; Obligatia de concurenta si obligatia de
confidentialitate sunt in stransa legatura; Exclusivitatea inseamna
mai mult decat neconcurenta.Agentia si inchirierea
Curs 501.11.2013Legislatia antitrustScurt istoric: Din punct de
vedere istoric legislatia antitrust a aparut mai intai Legea
Allall, Codul Penal 1810. In SUA legislatia antitrust a aparut prin
Legea Sherman. Trustul este o institutie de de drept anglo-saxon,
fiind un sistem tripartit in care o persoana valorifica drepturi in
legatura cu bunurile altei persoane in urma desemnarii unui
administrator de catre un tert. Cea mai cunoscuta forma de trust
este legatul lasat unui minor sau incapabil, dar bunurile sunt
administrate de altcineva.In sistemul american de drept se
realizeaza si un transfer de proprietate. Administratorul bunurilor
este proprietar, la noi are doar un dezmembramant al unui drept de
proprietate. Societatea care controla alte societati, valorifica
drepturile ce decurgeau din trust, de aici legatura legii
antitrust, antimonopol cu institutia trustului. Legea Sherman a
distrus marile societatii de otelarie. Ea a fost amendata de Legea
Clayton, fiind introdusa o reglementare pt concentrarile economice
excesive. Tratatul de la Roma (legislatia europeana) a introdus
prin art. 85, 86 interzicerea anumitor comportamente antitrust,
prelutate mai tarziu prin TFUE in art. 101, 102. Aceste art. 101,
102 au fost preluate si de legislatia romana, in Legea 21/1996 in
art. 5 si 6. Decretul din 10 mai 1937 inspirat din legislatia
germana a preluat notiunea de concentrare. Alt decret din 1989 a
preluat intr-o forma proasta art. 85, 86 din Tratatul de la Roma.
Forme ale monopolismului:Monopolismul de comportament este dat de
intelegeri monopoliste si de abuzul de pozitie dominanat, dar
exista si monopolismul de structura, dat de concentrarile economice
excesive. Aceasta impartire a monopolismului este important mai
ales in structura legii, fiind plasate diferit. In analiza
intelegerilor antimonopoliste se cerceteaza lucrurile in mod
retroactiv, iar la concentrarile economice se face o analiza in
perspectiva, in ce masura acea concentarre economica este
periculoasa dpdv al concurentei si in ce masura acest impact poate
fi ajustat, facandu-se o analiza de predictibilitate. O alata
clasificare se poate face in unipersonal si pluripersonal: abuzul
de pozitie dominanta se realizeaza unipersonal, dar se poate si
aici un abuz colectiv, iar in restul celorlalte intelegeri
antimonopol acestea se realizeaza in mod pluripersonal.Analiza
legii 21/1996:Intelegerile monopoliste sunt acele manifestari de
vointa ale unei intreprinderi, suficient de independente unele in
raport cu celelalte, spre a putea decide comportamentul lor de
piata si care au ca obiect sau pot avea ca efect impiedicarea,
restrangerea sau denaturarea semnificativa a concurentei, pe piata
relevanta.Vorbim de manifestari de vointa, care nu inseamna
neaparat acte juridice, ci si fapte juridice, realizate in mod
voluntar. Vorbim de 3 tipuri de incalcari:- acordurile
propriu-zise- deciziile asociatilor de intreprinderi- practici
concertateGrupurile de intreprinderi sunt acele concentrari cu
caracter economic, care prsupun intreprinderi ce au legaturi
economice, financiare, personale, care le dau un caracter uniform
si putere de control. Grupurile de societati industriale au
legaturi de afaceri stabilite intre ele, cele financiare se refera
la investitiile facute de ele, iar cele personale sunt date de
persoana cuiva. In legatura cu structura lor, grupurile pot fi
radiale, piramidale, cascada (off-shore) sau circular. Acordul este
o conventie bi sau multilaterala, care nu presupune incheierea unui
anumit tip de contract, pt a exista o intelegere. (ex: contract de
depozit, concesiune, nu neaparat de vanzare) aici pot interveni
gentelmen agreements. Acordul find un fapt juridic, nu neaparat un
act juridic, se poate proba cu orice mijloc de proba. Deciziile
asociatilor de intreprinderi sunt acele manifestari de vointa
colective care au sau nu personalitate juridica. Practicile
concertate inseamna comportamentul similar, cu buna stiinta si
coordonat, al anumitor intreprinderi. Nu exista un acord intre ele.
De obicei, acest comportament are in vedere stabilirea acelorasi
preturi. Orice variatie a pretului trebuie sa fluctueze potrivit
cheltuielilor de productie, nu prin faptul ca un producator se uita
la pretul produselor altor producatori. Circulatia de informatie
intre intreprinderi reprezinta baza practicii concertate, fiind
interzisa. Nu trebuie ca intreprinderile sa se inteleaga, ci ca
unul sa stie ca celalalt urmeaza sa-si ajusteze preturile, de
exemplu. Se prezuma ca o intreprindere nu se uita in politica
concurentului sau.Intelegerile dupa pozitia ocupata in circuitul
economic: Orizontale intre intreprinderi aflate pe aceeasi pozitie
in lantul de distributie. Verticale intre intreprinderi aflate pe
pozitii diferite in lantul de distributie. Mixte intre toti
participantii la lantul de distributie. Intelegerile pe orizontala
sunt mai grave, pt ca existenta lor pot inchide piata.Intelegeri
dupa recunoasterea de catre legislatie: Monopoliste pe care legea
le interzice Monopoliste pe care legea le permite unele sisteme de
drept interzic doar abuzul realizat prin intelegerile respective.
In sistemul romanesc exista exceptari legate de intelegeri care pot
fi permise. Pt a exista o intelegere: Conditii pt existenta unei
intelegeri: Sa existe un concurs de vointe; Fiecare vointa sa nu
fie viciata de vreun viciu de concimtamant, vointa sa fie reala, sa
existe intentia. Cei in cauza trebuie sa aiba autonomie
decizionala. Se poate intampla ca din cauza legii sau din motive
economice sa nu existe autonomie decizionala. Exemplu: daca legea
prescrie o anumita conduita; fapta unei filiale sau sucursale
sucursala nu are autonomie decizionala, deci fapta nu ii apartine,
sucursala nu are personalitate juridica; filiala are personalitate
juridica, dar nu are autonomie decizionala. Au ca efect sau ca
obiect impiedicare, restrangerea sau denaturarea concurentei
afectarea semnificativa a concurentei. Impiedicare - reprezinta un
obstacol absolut Restrangerea - stirbirea libertatilor
participantilor in piata Denaturarea - reprezinta modificarea
conditiilor de schimbAceste atingeri aduse concurentei pot fi
interne (acordului), dar si externe (privind consecinte pt tertii
acordului).Atingerile ilicite au ca obiect sau pot avea ca efect,
adica pot fi in legatura cu obiectul insasi intelegerea in termenii
sai prevedere impiedicarea, restangrea sau denaturarea, numite
atingeri per se, intelegerile cu gravitate maxima. Intelegerile
prin efect nu sunt grave pt piata, dar din executarea intelegerii
respective se pot produce efecte negative. Legea ia mai multe
ipoteze ale intelegerilor sanctionabile, prin art. 5 din Legea
21/1996:lit. a) intelegerile referitoare la fixarea in mod direct
sau indirect preturilor, politicilor de discount, tarife aceasta
incalcare de la lit. a a art. 5 este cea mai frecventa. Intelegeri
orizontale: intelegeri de fixarea a preturilor in mod direct
inseamna stabilirea pretului efectiv, indiferent ca este minimal
sau maximal. Nu se pot stabili preturi indicative. Sunt interzise
acele baremuri, formule de calculare a pretului. Este interizsa
chiar si recomandarea de preturi sau simpla circulatie de
informatie referitoare la pret. !!!!Singurul lucru permis este
schimbul de informatii a costurilor ce poarta asupra materiilor
prime. Se pot da astfel de referinte, pt ca astfel se stimuleaza
piata. La intelegerile verticale, nu se pot stabili preturi de
revanzare, a distribuitorilor, care se gasesc mai ales in
contractele de distributie exclusiva. In materie de intelegeri
verticale se pot recomanda preturile de catre producator,
distribuitorului. Intelegerile de stablirea a preturilor in mod
indirect, inseamna stabilirea politicilor de discounturi.
Producatorul poate acorda reduceri pe criterii de volum, de
senioritate (colaborare intinsa pe ani), acestea sunt permise.
Rabatul interzis nu este doar cel unifrom, dar si cel
discriminatoriu, discriminarea unui distribuitor in detrimentul
altora. Fixarea altor conditii comerciale: fixeaza clauze care
infrang mecanismul corect al formarii cererii si ofertei. De
exemplu: durata foarte lunga a contractului, durata si conditiile
contractului de credit, garantii, modalitati si termene de livrare
si plata, obligativitatea distribuitorilor sa tina un stoc minim
sau consumabile obligatorii, clauze de exonerare sau agravare a
raspunderii. lit. b) limiteaza sau controleaza productia,
comercizlizarea, dezvoltarea tehnica sau investitiileIn piata
trebuie sa existe conditii optime, fiecare sa-si realizeze
dezvoltare comerciala, industriala. Sunt interzise: Interzicerea de
anumite subansambluri Stabilirea punctelor de fabricatie Stabilirea
de cote la import sau export Interzicerea exploatarii unor inventii
Decizii de atribuiri de label de calitate Conventii de vanzare sau
cumparare realizate in comun care restrang concurenta 2 tipuri de
acorduri: Acordurile de cooperare sunt victima nr. 1 al acestor
interdictii prevazute de lit. b, art. 5, pt ca de obicei asa se
realizeaza anticoncurenta.Sunt admisibile doar cele care tind sa
eficientize productia, care reduc costurile, care aduc solutii
inovative, fara restrictii efective etc. Acordurile de
specializare, dar se poate astfel imparti piata. Sunt anumite
domenii in care este necesara specializarea, ca si cooperarea (ex:
domeniul farmaceutic, medical, tehnic).lit. c) impartirea pietelor
sau surselor de aprovizionare Dupa obiect, este vorba de intelegeri
care isi repartizeaza geografic pietele de desfacere sau sursele de
aprovizionare. Retele de distributie: - retele de distributie
deschisa accesul este neingradit la intrarea in reteaua de
distributie a unui producator; cumparatorul isi pastreaza dreptul
de a revinde; vanzatorul isi pastreaza dreptul de a vinde si
altuia; astfel de retele de distributie sunt permise.- retele de
distributie selective: fie se dimineaza concurenta pt ca se da
drept de achizitie doar celor ce indeplinesc anumite conditii
selective, in acest caz dispare accesul liber de intrare in reteau
de distributie, fie se stabilesc anumite conditionari la
comercializare. Aceste conditii de selectie sau aceste conditionari
sunt permise, dar in functie de obiectivitatea lor se observa daca
ele sunt abuzive sau nu. 4 tipuri de distributie selectiva:1.
reteaua de distibutie selectiva calitativa bazata pe criterii
obiective permisa 2. reteaua de distributie selectiva de natura
cantitativa si obiectiva permisa 3. reteaua de distributie
selectiva de natura cantitativa pe baza de criterii subiective -
interzise4. reteaua de distributie selectiva pt anumite produse de
lux sau de prestigiu pt a fi permise astfel de restrictii, trebuie
permis vanzatorului sa vanda si alte produse concurente.
Intelegerile de organizare a retelei de distributie inchisa
afecteaza concurenta; se realizeaza in 2 feluri cu exclusivitate
teritoriala simpla sau absoluta; exclusivitatea teritoriala simpla
inseamna ca fieare distributor are o arie georgrafica a sa, dar
daca primeste solicitari din alta zona geografica el trebuie sa
aiba posibilitatea sa le onoreze; absoluta, inseamna invers, ca
distribuitorul nu are voie sa onoreze solicitari din alte zone
geografice decat cea a sa si nici sa mearga sa faca oferte altor
distribuitori din alte zone geografice. Retele de distributie
stabilite prin contractele de franciza este permisa reteaua
selectiva in conditii riguroase, este posibila si exclusivitatea
beneficiarului francizei, dar pt aceasta este necesara plata unei
sume de bani, care sa compenseze caracterul exclusiv al retelei.
Curs 608/11/2013Art 5 Litera d) Aceasta ipoteza vizeaza
discriminarea Exceptie : cand tratamentul discriminatoriu este
justificat de motive obiective . Mecanismul prin care se
inregistreaza discriminarea: eu ma inteleg cu B sa il discriminam
pe C. Daca il discriminez direct pe C reprezinta un abuz. Acordul
cu B trebuie dovedit pentru a se proba.Este posibil atat orizontal
, cat si vertical . e) Intelegerile de cuplare a contractelor
Pentru incheierea unui contract de furnizare de servicii de
internet , operatorul obliga si la acceptarea de servicii de
telefonie. Achizitionarea unei marfi de calitate medie alaturi de
una de calitate ; Achizitionarea unui produs alaturi de piese de
schimb , accesorii;f)Intelegeri pentru participarea cu oferte
trucate la licitatii sau alte forme de concurs de oferteEste
interzis prin care participantii la o licitatie sau la orice alta
forma de oferta publica isi repartizeaza intre ei pretul , piata
etc.Este interzisa oferta de principiu ( fara intentia de a
participa efectiv; este o ofera exagerata ).Este interzisa oferta
de acoperire ( oferta + o unitate , de acoperire)g) Intelegerile
privind interzicerea, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata
boicotDaca exista o justificare motivata, boicotul poate fi admis.
Nu poate fi limitat accesul intr-o profesie. In cazul limitarilor
excesive , poate fi permisa o restricatie a accesului intr-o
profesie.Decizia comuna de neagresiune este interzisa. Ea presupune
neagresiunea din punct de vedere al concurentei. In mod firesc ar
trebuis a concuram . Intelegerile care contin clauze de
neconcurenta excesive ar trebui sa fie asimilate ipotezei
boicotului, in masura in care aplicarea lor nu permite o
alternativa rezonabila . Intelegerile prin care s-ar impune
participantilor in mod nejustificat sa nu cumpere sau sa nu vanda
de la un anumit concurent. Se pune problema adeziunii la un grup de
intreprinderi care era conditionata de aceasta forma de boicot.
Exceptarile de la art. 5 alin. 1 1. Intelegerile de importanta
minora - exceptare de minimis A aparut in dreptul american Este
prea putin importanta incalcarea Intelegerea este inapta sa
modifice conditiile de piata Art 8 legea 21/1996 initial existau
niste conditii cumulative; exista un plafon al cifrei de afaceri si
o cota de piata ce trebuia intrunite de catre cei in cauza ; S-a
modificat procentul cote de piata, in sensul ca acesta variaza ; 3
ipoteze :1. In cazul in care intre intreprinderi care sunt
concurenti existentie sau potentiali limita este de 10%1. Daca nu
sunt concurenti existenti sau potentiali limita este de 15 % La
intelegerile dintre concurenti rezultatul este mult mai probabil sa
fie negativ decat in cazul intelegerilor dintre neconcurenti.
Varianta intermediara ipoteza in care nu se poate stabili daca sunt
sau nu concrenti sa nu existe riscul aplicarii unei exceptari .
Aceasta exceptare nu poate sa fie aplicata pentru anumite tipuri de
incalcari alin 4 fixarea pretului, limitarea productiei si
impartirea pietei.
1. Exceptari individuale si pe categorii Alin 2 exceptari
individuale reprezinta o ipoteza in care categorii intregi de
intelegeri nu s-ar supune rigorilor legii concurentei lit a- c
alin5 alin 2 Alin 3 exceptari pe categorii nu este necesara
notificare ; trebuie sa fie intrunite anumite conditii general
aplicabile ; a fost tranferata in prerogativa legislatiei secundare
UE Exista o intelegere potentia negativa care nu se incadreaza in
pragurile de minimis. Teoretic ar trebui sa fie interzisa. Pentru
anumite tipuri generice de activitati este inerenta incheierea unei
astfel de intelegeri . Exemple : domeniul transportului contractele
de pool In vederea exceptarii se stabilesc praguri. Pragurile din
regulamente sunt ridicate ( 20-25%)Abuzul de pozitie dominanta art
6 Se interzice folosirea in mod abuziv de catre intreprinderi a
pozitiei dominante pe care acestea o au in piata romaneasca, care
pot avea ca efect distorsionarea, restrangerea sau chiar eliminarea
concurentei de pe piata. Aparent, se realizeaza personal, nu
colectiv. Insa el se poate realiza si colectiv, in grup, in masura
in care intre membrii grupului nu exista o relatie de independenta
economica. Presupune intrunirea a doua elemente : Notiunea de
pozitie dominanta - premiza Notiunea de exercitiu abuziv Pozitia
dominanta este un aspect controversat pentru ca tine de situatia
concreta din piata, ceea ce inseamna ca trebuie stabilita piata
relevanta de la caz la caz. Ea trebuie sa fie raportata la cota pe
care o are in piata intreprinderea respectiva . Este foarte
importanta determinarea corecta a cotei. In sectorul comunicatiilor
s-a apreciat pentru prima data ca 40% reprezinta o cota pentru
pozitia dominanta. Aceasta prezumtie s-a extins si pentru celelalte
sectoare. Aceasta cota este o prezumtie relativa pentru pozitia
dominanta. Exista si alte criterii de natura structurala,
comportamentala ,economica care tind sa completeze . Felul pietei
in cauza se poate intampla ca pietele vecine sau conexe incat sa
influenteze piata relevata . Ex un producator de materie prima
chimica care servea produselor farmaceutice alimenta un laborator
de produse farmaceutice care producea in baza acelui component
chimic un produs antiftiziologic. La un moment dat, producatorul
refuza sa-i mai furnizeze produsul respectiv. Laboratorul moare,
pentru ca la scurt timp sa produca chiar el fix acel echivalent al
produsului respectiv. Structura pietei Organizarea pietei
Conditiile de schimb Barierele de intrare si de iesire
Particularitatile produselor Intinderea teritoriala CC a decis ca
piata relevanta din punct de vedere geografic era piata nationala.
In realitate, la acea epoca, se putea stabili piata geografica la
nivel de strada. Pana de curand a existat o impartire a pietelor
intre distribuitorii de cablu in functie de paritatea numerelor
strazii. Capacitatea celui in cauza de a-si determina singur
comportamentul, de a se comporta in mod independent- 2 cerinte
Cerinta negativa presupune capacitatea de sustragere de la
presiunea pietei Cerinta pozitiva capacitatea de a determina singur
preturile de vanzare si celelalte conditii de vanzare in
contractele pe care le incheieDetinerea unei pozitiii dominante nu
este prin ea insasi un lucru sanctionabil de legea concurentei.
Legea nu se refera la toate intreprinderile care au pozitie
dominanta . In cazul oligopolului s-a considerat ca pentru anumite
tipuri de activitate este absolut necesar. S-a apreciat ca
existenta a doua intreprinderi pe piata nu reprezinta un aspect
sanctionabil. Folosirea abuziva a pozitiei dominante art 6 alin 1
Numai exercitiul intr-un anumit fel poate fi incadrat ca
manifestare sanctionabila . Seamana ipotezele de aici cu cele de la
intelegeri.Daca sunt indeplinite cele doua conditii se aplica
sanctiunea. Exceptarea de minimis nu vizeaza si abuzul de pozitie
dominanta . Abuzul de pozitie dominanta nu este susceptibil de
exceptari. Curs 6 15.11.2013Omisiunea impartirii pietelor nu
trebuei sa fie exoneratoare de exercitiul abuziv al pozitiei
dominante. Listele de ipoteze de la art. 5 si 6 au caracter
enumerativ, pt ca sintagma folosita de lege enumera ipoteze in
special, acestea fiind cele mai intalnite, putand intalni si alte
ipoteze in practica. Totusi nici in legislatia romana, nici in cea
europeana nu sunt asimilate alte ipoteze. Sanctiunile sunt
prevazute pt fiecare ipoteza in parte, astfel ca in cazul unor
situatii asimilate, aplicarea sanctiunilor ar fi riscanta daca s-ar
aplica prin analogie. Comparativ sunt folosite sintagme diferite in
cele 2 articole: stabilire/impunere, impartire/aplicare etc.
Preturile produselor, serviciilor, lucrarilor in regim de monopol
exista o impunere a pretului de vanzare in aceasta situatie, pretul
fiind inerent. Art. 4(1) Preurile produselor i tarifele serviciilor
i lucrrilor se determin n mod liber prin concuren, pe baza cererii
i ofertei. Preurile i tarifele practicate n cadrul unor activiti cu
caracter de monopol natural sau al unor activiti economice,
stabilite prin lege, se stabilesc i se ajusteaz cu avizul
Ministerului Finanelor Publice, cu excepia celor pentru care, prin
legi speciale, sunt prevzute alte competene.Exemplu: Metrorex,
RATB, utilitati etc. Alin. 2, 3, se prevede ca in regim temporar se
pot stabili preturi de stat, altele decat preturile de monopol. (2)
n sectoarele economice sau pe pieele unde concurena este exclus sau
substanial restrns prin efectul unei legi sau datorit existenei
unei poziii de monopol, Guvernul poate, prin hotrre, s instituie
forme corespunztoare de control al preurilor pentru o perioad de
cel mult 3 ani, care poate fi prelungit succesiv pe durate de cte
cel mult un an, dac mprejurrile care au justificat adoptarea
respectivei hotrri continu s existe.(3) Pentru sectoare economice
determinate i n mprejurri excepionale, precum: situaii de criz,
dezechilibru major ntre cerere i ofert i disfuncionalitate evident
a pieei, Guvernul poate dispune msuri cu caracter temporar pentru
combaterea creterii excesive a preurilor sau chiar blocarea
acestora. Asemenea msuri pot fi adoptate prin hotrre pentru o
perioad de 6 luni, care poate fi prelungit succesiv pentru durate
de cte cel mult 3 luni, ct timp persist mprejurrile care au
determinat adoptarea respectivei hotrri.Doar reaua-credinta
justifica boicotul. Nu exista corespondent pt punctul g de la art.
5 in art. 6. Este imposibil de imaginat ca singura o intreprindere
ar putea influenta o licitatie. Lit. f de la art. 6 reglementeaza
diferit abuzul de pozitie dominanta de starea de dependenta, fiind
situatii diferite. Exploatarea starii de dependenta de abuzul de
pozitie dominanta trebuie analizate separat. Corelatia intre abuzul
de pozitie dominanta si intelegerile anticoncurentialeDaca se
hotaraste ca o situatie se incadreaza in ambele situatii de la art.
5 si 6, in practica autoritatea competenta va alege abuzul de
pozitie dominanta, aplicand o sanctiune catre limita maxima. O
intelegere anticoncurentiala este mai greu de probat fata de abuzul
de pozitie dominanta, care presupune analizarea unor conditii
externe. Totusi, intelegerile prin obiect (per se) sunt mai usor de
demonstrat, caci de multe ori aceste intelegeri sunt prevazute in
contracte, pe cand intelegerile prin efect sunt mai greu de
demonstrat prin analize in piata.
Concentrarea economica excesivaReglementat distinct de
intelegerile anticoncurentiale si abuzului de pozitie dominanta,
fiind si concentrarile sanctionate in anumite conditii prevazute de
art. 10 si urm. Legea 21/1996.1. Ce inseamna o concentrare
economica?Concentrarea economica este inerenta dezvoltarii
societatii si consta in gruparea intreprinderilor. Cauzele
concentrarii poate fi de natura tehnica (eficientizarea productiei,
dezvoltarea tehanica etc.), de natura economica (scaderea
cheltuielilor, posibilitatea de a obtine credite in vedere
dezvoltarii unei investitii etc.) sau de natura psihologica. Simpla
concentrare economica nu este de natura a perturba piata. Prin
concentrare economica se pot genera comportamente concurentiale
fara a fi corecte, generate de dobandirea puterii de piata.
Concentrarile sunt supuse controlului autoritatii competente, pt a
vedea cum sunt predispuse in piata aceste grupari, la un
comportament incorect. Concentrarea inseamna o intelegere prin care
se modifica in mod durabil structura, cand fie doua sau ai multe
intreprinderi se unesc, fie cand o persoana fizica sau juridica
dobandeste control asupra unei intreprinderi. Controlul se
dobandeste prin achizitie in cadrul unui contract sau alte mijloace
(parti sociale sau actiuni sau active bunuri din fondul de comert).
Se poate realiza un control de fapt si nu de drept, prevazut de
art. 10 alin. 1 lit. b, in mod direct sau indirect. Controlul este
cel ce diferentiaza intelegerile de la art. 5 si o forma de
concentrare prevazuta de art. 10. Daca prin intelegere una dintre
parti isi pierde autonomia: daca raspunsul este nu, inseamna ca
avem de a face cu o intelegere, daca raspunsul este da, atunci avem
de a face cu o concentrare. Si in cazul intelegerilor de art. 5
societate cu care s-a realizat o astfel de practica, aceasta va
avea anumite restrictii in a actiona pe piata cum doreste. Cand nu
avem de a face cu control in sensul legii: art. 11 spune cand nu se
aplica si cand nu avem de a face cu o concentrare economica. Art.
11 prevede cand nu exista o concentrare economica: a) controlul
este dobndit i exercitat de ctre un lichidator desemnat prin hotrre
judectoreasc sau de ctre o alt persoan mandatat de autoritatea
public pentru ndeplinirea unei proceduri de ncetare de pli,
redresare, concordat, lichidare judiciar, urmrire silit sau alt
procedur similar;In aceasta situatie nu se realizeaza o dobandire a
unui control pe piata, nu este afectata piata. b) instituiile de
credit sau alte instituii financiare ori societile de asigurri ale
cror activiti obinuite includ tranzacionarea i negocierea de valori
mobiliare n contul lor sau n contul altora dein temporar valori
mobiliare ale unei ntreprinderi pe care le-au dobndit n vederea
revnzrii, cu condiia ca acestea s nu i exercite drepturile de vot
conferite de valorile mobiliare n cauz pentru a determina
comportamentul concurenial al ntreprinderii n cauz sau cu condiia s
i exercite aceste drepturi de vot numai pentru pregtirea cesionrii
integrale sau pariale a ntreprinderii n cauz sau a activelor
acesteia ori a cesionrii valorilor mobiliare n cauz i ca cesiunea s
aib loc n termen de un an de la data achiziiei; Consiliul
Concurenei poate prelungi acest termen, la cerere, n cazul n care
respectivele instituii sau societi pot dovedi c cesionarea nu a
fost posibil, n condiii rezonabile, n termenul stabilit;exemplu:
Situatia brokerilor actiunile/activele (pt bursa de marfuri)
trebuie tranzactionate in mai putin de 1 an;nu se poate exercita
votul in cadrul acestor intreprinderi; priveste doar caracterul
activelor/actiunilor, brokerul nu poate decide comportamentul in
piata a intreprinderii respective.c) controlul, potrivit
prevederilor art. 10 alin. (1) lit. b), este dobndit de o
ntreprindere al crei obiect unic de activitate este de a achiziiona
participaii la alte ntreprinderi, de a gestiona i valorifica
respectivele participaii, fr a se implica direct sau indirect n
gestionarea ntreprinderilor n cauz, aceasta fr a aduce ns atingere
drepturilor pe care ntreprinderea le deine n calitate de acionar,
cu condiia ca drepturile de vot legate de participaiile deinute s
fie exercitate, n special n ceea ce privete numirea membrilor
organelor de conducere i supraveghere ale ntreprinderilor la care
deine participaiile, doar pentru a menine valoarea integral a
investiiilor n cauz i nu pentru a determina, direct sau indirect,
comportamentul concurenial al acelor ntreprinderi;exemplu:
societatile de investitii poate avea un portofoliu larg de
intreprinderi, dar cu conditia sa nu se implice in controlul
intreprinderii. d) ntreprinderile, inclusiv cele care fac parte din
grupuri economice, realizeaz operaiuni de restructurare sau
reorganizare a propriilor activiti.In cadrul grupului se pot face
orice modificari, deoarece nu afecteaza piata organizarea propriei
afaceri. Modalitatile de realizare a concentrarii economice:
Comasarea unirea a doua sau mai multe intreprinderi care se
realizeaza prin fuziune, absorbtie. Fuziunea dispar ambele
entitatii si apare una noua. Absorbtia una dintre intreprinderi o
inglobeaza pe cealalta; una se mentine, cealalta dispare. Crearea
unei intreprinderi sau a unei filiale comune Participarea la
capitalul altor societati dobandirea de catre persoana fizica sau
juridica a unei parti din capitatul social, fie sub forma de parti
sociale, fie de actiuni. In sens restrans, in dreptul concurentei,
participarea intereseaza numai in masura in care aceasta se
realizeaza spre a dobandi controlul societatii. Trustul specific
dreptului englez- trust company, este compania care detine
controlul asupra altei societati, toate politicile de piata si
administrare sunt incredintate acestei societati (ex: se poate
dobandi prin contracte de imprumut) Holding company - dobandeste
actiuni, alte valori mobiliari la societatile subsidiare; nu este
necesar ca astfel de participari sa detina totalitatea actiunilor
sau partilor sociale. Este necesara detinerea pachetului de control
(18-20%). Concern specific dreptului german si consta in grup de
intreprinderi, care uneste intreprinderi ce depind de acesta; se
realizeaza fie prin dominarea, fie prin concentrare. Se poate
realiza fie prin concern de drept, avand la baza contracte, fie
concern de fapt. Cartel uniune durabila intre intreprinderi care
isi aliniaza politice de piata; daca isi pastreaza autonomia
juridica este o intelegere, daca nu isi pastreaza autonomia
juridica este o concentrare. Sindicatul monopolist Consortiul
dreptul italian; colectivitate fara personalitate juridica formata
din mai multe societati comerciale, care isi asuma in mod divizat
responsabilitatea si riscul (consortii tehnico-stiintifice,
concortii bancare) Grupul de interes economic (GIE) societatea mama
detine controlul asupra celorlalte intreprinderi din grup; este
reglementat de legislatia europeana. 2. Cand se notifica? 3. Ce
solutii se pot da in urma notificarii unei concentrari? Daca o
concentrare economica este excesiva, se poate da o solutie negativa
notificarii, prin care se refuza concentrarea economica.Curs
822.11.2013
Ipoteze in care tehnicile moderne contractuale pot duce la
concentrari economice1. Acordurile de pool pot sa genereze
pierderea controlului; ex: contractul aerian 2. Contractul de joint
venture contract in care se asociaza doua sau mai multe persoane
pentru a desfasura o activitate in comun, ce presupue o varietate
de mecanisme din dreptul roman . Forme: societatea comerciala ( are
personalitate juridica), asociere in participatie ( nu are
personalitate juridica). Aprecierea caracterului excesiv Aprecierea
autoritatii de concurenta va lua in considerare anumite criterii:
De natura economica evolutia pietei relevante, evolutia cererii si
ofertei , posibilitatea de alegerea a furnizorilor si a
distribuitorilor, perspectiva pietei in cauza etc. Crieterii
cantitative: cifra de afaceri . Se apreciaza potrivit art. 14 ca
trebuie sa fie intrunite doua conditii in vedere notificarii: 1.
Valoarea totala a cifrelor de afaceri a societatilor implicate la
concentrare mai mica de 10 mil de euro pentru a notifica 2. Trebuie
sa nu fie 2 intreprinderi care sa aiba cifra de afaceri
echivalentul a 4 mil de euro Aceste criterii se apreciaza
cumulativ. In cazul in care sunt indeplinite criteriile,
operatiunea este notificabila. Se prezuma ca operatiunile care au
aceste cifre de afaceri pun in discutie libertatile de manifestare
a concurentei in piata si pe cale de consecinta sunt supuse
aprecierii autoritatii de concurenta. Spre deosebire de materia
intelegerilor si a abuzului, intereseaza mai putin cota de piata,
insa ea intereseaza in masura in care vorbim de exercitiul de
apreciere ulterior. Criteriile pe care le evalueaza autoritatea de
concurenta sunt: evolutia pietei, structura acesteia, caracterul
vertical si orizontal al concentrarii. Calculul cifrei de
afaceriLegea concurentei precizeaza in art. 64 un calcul al cifrei
de afaceri Cifra de afaceri nu va cuprinde taxe, impozite si
exporturi. Art 15 alin5 conditii pentru care Consiliul Concurentei
face trimitere si va aprecia fie in sensul autorizarii, fie in
sensul autorizarii conditionate, fie in sensul neautorizarii ***
conditiile privind procedura de concentrare Autorizarea pe care o
da Consiliul Concurentei tine de procedura respectiva. Daca
Consiliul Concurentei nu autorizeaza se apreciaza ca s-ar determina
o pozitie dominanta apta sa produca un abuz. Chiar daca se
autorizeaza, aceasta nu inseamna ca autoritatea nu ar mai putea sa
investigheze abuzul de pozitie dominanta.Prevenirea si sanctionarea
practicilor monopoliste Consiliul Concurentei este format din 7
membri un presedinte, 2 vicepresedinti si consilieri de concurenta.
Sunt numiti de presedinte la propunerea Guvernului. Inspectorii de
concurenta sunt acei functionari publici care instrumenteaza
efectiv dosarele de concurenta. Consiliul Concurentei are o multime
de prerogative. Acestea sunt in anumite situatii dublate de
prerogative de dublare de controlul altor autoritati ANRE, ARCOM.
Acestea din urma au prerogative de verificare a intrunirii
conditiilor. Legea 21/1996 insitutie Curtea de Appel si ICCJ
compententa in solutionarea cazurilor de competenta, reprezentante
de contestarea actelor de concurenta emise de CC. Solutiile
instantelor sunt atacate cu recurs la ICCJ. Potrivit modificarilor
facute, ICCJ nu mai este competenta in fond pentru niciun fel de
dosar. Procedura de investigare si de luare a decizieiLegea 21
spune ca ii revine Consiliului Concurentei prin inspectorii de
concurenta sa investigheze cazurile de incalcare a legii
concurentei. La ultima modificare, legea a cuprins si actele,
faptele de concurenta neloiala in competenta CC, pe cale de
consecinta si acestea pot sa faca obiectul investigatiei.
Inspectorii de concurenta, cu exceptia debutantilor au si
prerogative de inspectie. Pe de o parte, avem o limitare in ceea ce
priveste localiilesi bunurile ce nu apartin intreprinderii, iar pe
de alta parte art 36 alin 8 instituie un regim special
comunicarilor dintre intreprindere si avocatul/avocatii sai.
Informatiile, comunicatiile exercitate in scopul apararii
intreprinderii nu pot sa fie ridicate sau folosite ca probe. De ex,
in cadrul inspectiei inopinate nu poate fi preleva mailul de la
avocat.Acest privilegiu este totusi conditionat, intrucat se poate
folosi doar in fata procedurii Consiliului Concurentei. De ex, in
cazul investigatiilor penale nu poate fi folosit. Este necesar ca
respectiva comunicatiei sa fie facuta in apararea intreprinderii,
adica sa aiba legatura cu obiectul procedurii, sa presupuna
valorificarea de argumente , de aparari. Daca nu sunt demonstrate
aceste conditii, se poate preleva fara problema inscrisul
respectiv. Vor cadea sub incidenta protectiei si inscrisurile
protectoare. De ex, un draft de mail salvat in computer adresat
avocatului va cadea sub incidenta protectiei. Procedura de
investigatiei cuprinde 2 etape:1. O etapa preliminara in care se
verifica eventualele indicii privitoare la savarsirea faptelor
neconcurentiale si in masura in care exista suficiente temeiuri de
drept si de fapt se emite un ordin prin care se deschide procedura
respectiva. Prerogativa de inspectie tine de etapa propriu zisa de
investigare 2. Etapa de investigare O procedura de investigare
poate incepe ca urmare a unei plangeri a unor anumite persoane
interesate sau la cererea unei institutii. Atat in teorie, cat si
in practica consumatorii au dreptul de a face plangeri. La primirea
unei cereri sau a unei plangeri, se porneste o investigatie.
Respingerea se comunica in 30 de zile de la data inregistrarii, cu
aratarea motivelor. CC este obligat prin lege sa raspunda inclusiv
in ipoteza in care ceea ce a facut obiectul plangerii nu a facut
obiectul obligatiilor sale. Admitand cererea, incepe propriu zis
investigatia si este desemnat un inspector raportor, care este
insarcinat cu intocmirea unui raport, comunicarile cu partile in
cauza, observatiile partilor referitoare la raport, prezentarea
raportului in fata Plenului cu privire la solutiile ce se pot
aplica in speta.Stabilirea de audieri nu este obligatorie, dar daca
se stabilesc atunci este in competenta inspectorului raportor. La
modificare legii concurentei, nu este necesar pentru a da solutia
unei investigatii sa se reuneasca tot plenul. Sanctiuni:Art. 45
pentru practici monopoliste i abuz de poziie dominant urmtoarele
msuri: poate ordona ncetarea practicilor anticoncureniale
constatate; s dispun msuri interimare; s accepte angajamente; s
aplice amenzi; s formuleze recomandri; s impun condiii sau alte
obligaii.
Masurile interimare pot fi combinate cu alte solutii.
Angajamentele sunt potrivit legii acele obligatii pe care si le
asuma intreprinderea in vederea inaplicarii sanctiunilor.
Intreprinderea trebuie inca de la inceputul investigatiei trebuie
sa solicite aplicarea unor angajamente.Este foarte greu sa
functioneze procedura clementei. Presupune faptul ca sanctiunile se
vor aplica redus. Conditii: intreprinderea trebuie sa dea de la bun
inceput anumite informatii informatia trebuie sa fie eficienta si
sa nu fi ajuns la Consiliu pe alta caleMecanismul recunoasterii
faptei reducerea cuantumului amenzii intre 10-30 %Posibilitatea de
a tranzactiona (settlement) a plecat din dreptul american si
seamana cu intelegerea din procedura penala cu procurorul. In
sistemul romanesc de drept, nu s-a adoptat si aceasta masura. n
ceea ce privete concentrarea economic: decizie de refuz prin care
declar operaiunea de concentrare economic incompatibil cu mediul
concurenial normal; s emit o decizie de autorizare caz n care
operaiunea nu creeaz sau nu ridic obstacole n faa unei concurene
obiective; o decizie de autorizare condiionat cnd constat c, prin
asumarea anumitor obligaii i/sau condiii, operaiunea de concentrare
ar putea fi considera n linie cu regulile concurenei normale.
Potrivit legii 21/1996 pot sa fie aplicate o serie de sanctiuni
.
art. 49 cea mai drastic sanciune: nulitatea absolut a actelor
contrare dreptului concurenei. Raspundere penala in cazul
incalcarii art 5 si 6 .Conditii : sa existe o persoana fizica si sa
existe intentia frauduloasa. Sanctiuni contraventionale: art 50 si
51 Amenda intre 0,1-1% - lipsa furnizarii de informatii ,
furnizarea eronataAmenda intre 0,5-10% Raspunderea civila
delictuala in urma savaririi unei fapte de anticoncurenta, cineva
este prejudiciat . Aceasta persoana va fi indreptatit sa solicita
despagubiri. In practica, foarte putine intreprinderi fac acest
lucru, pentru ca este foarte greu de dovedit prejudiciul. Potrivit
Reg 1/2003, TFUE poate sa fie invocat direct in instantele
nationale pentru obtinerea de despagubiri.
Curs 8 Ajutoarele de statProblema ajutorului de stat este o
problema in competenta si reglementarea exclusiva a Uniunii
Europene. Nu este o problema de drept national, ci de drept
european. Isi gaseste reglementarea in reglementarile nationale, in
deplina concordanta cu reglementarea europeana. Sediul materiei:
art. 107-108 TFUE. Ajutorul de stat presupune un sprijin financiar
direct sau indirect, pe care statul il acorda intreprinderilor.
Vorbim de intreprinderi care nu au capital 100% de stat. Pratic
ajutorul de stat este reglementat, pt ca acesta este in principiu
incompatbil cu regulile pietei concurentiale. art. 107 TFUERegula
este ca ajutorul de stat este interzis. Este necesar ca
participantii in piata sa fie egali. Exista reglementare secundara
la nivelul UE foarte detaliata, pt ca ajutorul de stat este in
anumite cazuri absolut necesar. Fara aceasta intregi sectoare ale
economiei sau categorii de participanti in piata ar avea
dificultati de a ramane pe piata. Exista exceptii de la regula de
mai sus, care formeaza reglementarea secundara complexa in materie
de ajutor de stat. Fiind reguli edictate de UE, regulile privind
ajutorul de stat au suferit in Romania 2 etape: etapa preaderare
Romania avea norme referitoare la ajutorul de stat specifice
statului, pt a parcurge etapa de preaderare; autoritatea competenta
cu supravegherea era Consiliul Concurentei. Pana in anul 2007 s-a
acordat ajutor de stat in mod exagerat. Dupa acesta data, in etapa
de preaderare s-a impus recuperarea acestui ajutor de stat. Etapa
postaderare ajutoarele acordate dupa data de 2007, moment de la
care competenta o are Comisia Europeana prin Directoratul General
de Concurenta, poate sa faca obiectul recuperarii. Pentru a opera
ajutorul de stat este necesra sa fie intrunite anumite conditii in
sensul art. 107 TFUE:1. Sa existe un transfer din resurse de stat-
in jurisprudenta s-a aratat ca acest transfer nu consta numai in
transferul de bani; cel mai des ajutor de stat intalnit se gaseste
la privatizari, gasindu-se in pretul de vanzare Ajutor de stat
direct (nu ne interseaza) Ajutor de stat indirect :- iertarea de
datorii (de penalitati, de amenzi cominatorii, de dobanzi etc,)-
conversia unei datorii in obligatiuni (o intreprindere care avea
datorii mari la Fisc a negociat si si-a convertit datoriile in
obligatiuni ale statului la intreprinderea respectiva)- deprecierea
accelerata a activelor - investitiile statului in intreprinderi
private - imprumuturi garantate de stat statul garanteaza la
preturi mai mici (diferenta intre suma ce va fi platita pt
acoperirea garantiei acordate de stat si cea care ar fi fost
platita catre un imprumutator privat, reprezinta ajutor de
stat)Sursa ajutorului de stat poate fi o autoritate centrala sau
locala, fiind acordat direct sau indirect:Au existat spete in care
ajutorul de stat a fost acordat prin banci ale statului sau
intreprinderi de stat. Conditia imputabilitatii (speta Stardust
Marin) presupune chiar daca intreprinderea pare sa fie privata sau
actioneaza ca un operator economic in piata concurentiala, dar
mecanismul decizional este strans legat de o autoritatea centrala
sau locala, masura sa poate fi considerata de stat. Intr-o speta
pendinte chiar daca actionariatul majoritar este detinut de stat,
totusi aceasta nu actioneaza conform mecansimului decizional bazat
pe majoritate, actionarul minoritar a exercitat presiune asupra
actonarului majoritar (statul) sa nu se adopte o anumita decizie.
Daca statul imputerniceste de exemplu o banca privata sa
administreze un fond de stat, se considera ca si aceasta reprezinta
un transfer. 2. Sa existe un avantaj economic presupune ca
primitorul, benficiarul masurii sa primeasca ceva ce in conditii
normale de piata, nu ar trebui sa primeasca; un avantaj economic
reprezinta un beneficiu necuvenit. De exemplu, este dat in arenda
sau cu chirie o suprafata de teren din domeniul public, dar arenda,
redeventa, chiria platita este sub pretul pietei. Diferenta intre
aceste preturi reprezinta ajutor de stat. Sau invers, daca statul
plateste mai mult cumparand de la un privat, reprezinta tot ajutor
de stat.1 Investitiile de capital de risc este intotdeauna
considerat avantaj economic. 3. Selectivitatea este motivul pentru
care ajutorul de stat, de principiu, este interzis. Anumite
intreprinderi sunt beneficiarele masurilor de ajutor de stat.
Statul poate sa aplice politici prin care instituie ajutor de stat
general. Daca TVA ar scadea maine de la 24% la 19% aceasta politica
nu ar reprezenta ajutor de stat. Daca o intreprindere primeste
ajutor de stat, aceasta masura trebuie sa fie selectiva.
Selectivitatea poate fi realizata in doua feluri: Individual Prin
schema indicarea unor criterii in urma carora sunt individualizate
cu usurinta anumite intreprinderi, ramanand altele
defavorizate.
4. Efectul asupra comertului intre state Este conditia cea mai
importanta; ea presupune ca ajutorul sa influenteze comertul intre
state. Exista o sungura modalitate sa scape de aceasta conditie,
prin aratarea faptului ca se incadreaza intr-o exeptie, situatiile
de minis. Pragul este stiuat intre 100.000 si 200.000 de euro, dupa
caz. Exista exceptii de la principiul ca daca ajutorul de stat a
fost acordat, el trebuie recuperat: Ajutorul regional poate fi
acordat daca regiunea este una defavorizata;Exceptarile orizontale
sunt acelea intre industrii, care au efect in acelasi plan, intre
mai multe tipuri de industrii. Sunt reglemenatate prin legislatia
secundara emisa de Comisie si priveste urmatoarele tipuri de
reguli: Ajutor pentru IMM-uri se fac scheme pt sume relativ mici si
care sustin intreprinderile ce se incadreaza in conditiile de a fi
calificate IMM. Schemele sunt inainte de statele memebre Comisiei
pt a fi aprobate. Ajutor pentru dezvoltare si cercetare Ajutor
pentru protectia mediului Ajutorul pentru capitalul de risc este
acea investitie in care riscurile sunt mai mari decat cele normale.
Capitalul de risc este investitia intr-o intreprindere nou creata.
Ajutorul pentru servicii si de interes economic general transportul
in comun (subventionarea biletelor de transport), infrastructura,
infiintarea de scoli private in zone in care nu exista scoli de
stat, muzee etc. Ajutorul pentru salvarea si restructurarea
firmelor aflate in dificultate in mod exceptional se pune problema
ajutorarii intreprinderilor aflate in asftel de situatii; aceasta
situatie poate aparea in conditiile in care intreprinderea prezinta
interes public (nr. de angjati foarte mari, reprezinta principala
industrie dintr-o anumita zona etc.) Ajutorul pentru angajare
angajatori care angajeaza tineri sub 25 de ani, someri peste 50 de
ani, fosti detinuti, persoane cu dizabilitati. Ajutorul pentru
pregatire ajutor care permite mai ales intreprinderilor care au
nevoie de un anumit tip de pregatire profesionala Regulile
sectoriale, care se aplica unui anumit tip de industrie: Productia
audio-vizuala Transmitere TV, radio care nu au caracter comercial,
in zone in care in mod normal nu s-ar emite. Industria carbunelui
Electricitatea Transporturile maritim si fluvial Domeniul forestier
Piscicultura Pentru toate acestea se stabilesc norme speciale
privind notificarile, pragurile de minis, autorizarea. Daca masura
a fost notificata ea urmeaza sa fie aprobata sau respinsa de catre
Comisie. Daca nu a fost aprobata, are caracterul unui ajutor de
stat, care trebuie restituita, fiind ilegal. De obicei, Comisia ia
la cunostinta de acordarea unui ajutor de stat ilegal, prin
plangerile formulate de competitorii intreprinderii care a
beneficiat de o astfel de masura. Decizia de acordare poate fi
atacata in justitie, iar in masura in care se stabileste in urma
controlului judiciar al CJUE se mentine caracterul de ajutor de
stat ilegal, acesta trebuie restituit. Procedura de restituire este
in competenta fiecarui stat membru. In cazul Romaniei, regulie de
recuperare a ajutorului de stat sunt cele prevazute pentru
recuperarea creantelor fiscale. Principiile liberatii comertului si
libertatii concurentei permit comerciantului sa isi aleaga
mijloacele prin care sa isi atraga clientela. Insa, acest
exerctitiu de atragere a clinetelei trebuie sa respecte liberatile
celorlalti participanti pe piata. Astfel, actiunile mele nu trebuie
sa afecteze actiunile concurentilor. Aceasta defineste concurenta
onesta, in opozitie cu concurenta neloiala. Concurenta neloiala-
acel exercitiu din care faptele produse au consecinte asupra nu a
pietei in integralitatea sa ( diferenta fata de concurenta
monopolista ) ci asupra unor concurenti directi. Ca sa vorbim de
concurenta neloiala este necesar ca exercitiul respectiv sa se
realizeze intr-un domeniu deschis. Legea aplicabila este Legea
11/1991 care a suferit modificari prin legea 298/2001. Autoritatea
de concurenta spune ca este complet depasita. Astfel, ca a fost
pregatit un proiect de lege, scos consultarii publice. Din aceasta
au rezultat unele modificari. Insa, in acest stadiu proiectul a mai
suferit niste modificari determinate si de modificarea legii
concurentei. Distinctia dintre concurenta neloiala si concurenta
monopolista Faptele de concurenta neloiala nu urmaresc sa afecteze
intreaga piata , ele duc spre dobandirea unei clientele care daca
nu s-ar folosi mijloace incorecte nu ar fi obtinute. Este o scara
diferita de aplicare. Asemanari: Ele pot sa se manifeste doar cand
concurenta este permisa Sub un anumit aspect, concurenta neloiala
reprezinta mai putin decat concurenta monopolista. In multe din
situatiile in care nu sunt indeplinite conditiile din legea
concurentei , exista posibilitatea sa fie intrunite conditiile
concurentei neloiale. Actele si faptele de concurenta neloiala In
Franta s-au gasit cele mai multe forme de incalcare . Confuzia,
dezorganizarea intreprinderii, dezorganizarea pietei,
discriminarea, boicotul, spionajul economicConfuzia Nu este
retinuta in proiectul de lege Potrivit legii actuale , art 5 alin 1
lit a, b , confuzia primeste cele mai severe sanctiuni, putand sa
constituie chiar si infractiune. Este principala sursa a practicii.
Este de 2 feluri Confuzia imitativa disimularea credibila a
activitatii agentului economic agresiv sub aparenta semnelor
distinctive ale agentului economic lezat . Pot sa faca obiect al
confuziei produsele ori serviciile . Dublu element distinctiv:
actiunea de inducere in eroare si credibilitatea confuziei Obiectul
confuziei este fie insusi argumentul economic, fie produsul
rivalului. Ex: copierea modului de prezentare a unui
restarant;imitarea produsului, ambalajului, imitarea unor semne de
identificare (mentiuni false, certificate de medalii), publicitatea
, substituirea de produse ( in domeniul farmaceutic si al
bauturilor alcoolice ) Confuzia relationista (ratasare parazitara)
exploatarea popularitatii unui concurent de care agentul agresor se
rataseaza, cu a carui imagine se asociaza in vederea absorbirii din
reputatia acestuia. Riscul este mai mare, intrucat deprecierea
concurentului ratasat poate fi mare. Ex: cafeaua braziliana,
frigider ( o marca popula; corect refrigerator ), sampania etc.
Denigrarea Este faptul de concurenta neloiala care consta in
informatii depreciative sau comparative de natura sa stirbeasca
reputatia agentului economic vizat. Proitectul de lege recunoaste
aceasta fapta. Exista dificutati deoarece vorbim despre denigrare,
testare si critica intr-un context comun. Ultimele doua optiuni nu
sunt sanctionate. Testarea este o activitate pe care o pot
intreprinde inclusiv autoritatilor, dar este specifica anumitor
organizatii, cu scopul de a determina calitatea produselor. In
masura in care reflecta in mod obiectiv calitatea nu genereaza
denigrare. Testarea tine si de dreptul la exprimarea opiniei. Se
pune problema publicitatii negative. Pentru culpabilitate trebuie
indeplinite o serie de conditii intalnite si la confuzie : Nu este
necesara aceeasi piata relevanta ( este valabil si pentru confuzie)
. De ex, saltelele Ritz Favorizarea intereselor autorului
denigrarii sau inconcurent. Trebuie sa rezulte un avantaj.
Referinta la cel denigrat. Nu trebuie neaparat sa-l nominalizez .
Este suficient sa-l individualizez, astfel incat sa fie
identificabil. Trebuie sa fac doar o referinta, in timp ce la
confuzie este nevoie de mai multa precizie, trebuie arata
destinatia . Obiectul poate sa il constituie: insusi concurentul;
activitatea acestuia produsele sau serviciicile acestuia ( au
defecte, prt)Mijloacele denigrarii Se pune intrebarea daca se
sanctioneze doar denigrarea facuta public sau si cea confidentiala.
Legea a fost modificat in sensul cuprinderii si a denigrarii
confidentiale sau indirecte . Denigrarea poate sa aiba drept obiect
publicitatea comparativa principala aplicatie a
denigrarii.Credibilitatea confuziei sau a denigrarii Are foua
componente: Conditie materiala acele idei de similitudine cu
semnele care fac obiectul confuziei sau denigrarii In cazul
confuziei vorbim de imitatia pura si simpla, despre falsificare sau
de orice alte tehnici care tind sa duca la inducerea in eroare
Conditie psihologica vorbim de un consumator obisnuit, despre
persoana cu capacitate intelectuala medie Cu cat marca este mai
populara , cu atat este mai usor exercitiul de facut.
Dezorganizarea intreprinderii rivale - destabilizarea functionala a
acesteia Se poate realiza in 3 feluri: Deturnarea clientelei eu
muncesc pentru X, imi pregatesc din timp plecarea , si spun tuturor
ca plec cu toti clientii, ca acestia ma urmeaza . Coruperea
personalului Consiliul Concurentei intentioneaza sa dezincrimineze
acest fapt ; presupune incheierea de contracte de munca cu personal
al unuia dintre concurentii mei; coruperea trebuie sa vizeze varful
ierargie . Daca eu angajat imi ofer serviciile, fapta nu este
incriminata. Spionajul economic este un fapt atat de grav, incat nu
ar trebui cercetat de Consiliul Concurentei . Presupune divulgarea
de catre salariatii infideli a angajatorului a secretelor
tehnologice, a modului de organizare a intreprinderii. Ea poate fi
spontana sau provocata . Ea porneste de la oferirea de avantaje
economice, direct sau indirecte , contuind fapta de concurenta
neloiala , chiar daca scurgerea de informatie nu s-a produs inca.
Presupune un element material informarea care tine de functionarea
intreprinderii care prezinta un interes deosebit si un element
intelectual sa fie vorba de un secret, sustras dvulgarii, fie prin
lege, fie prin acte interne. Legea 21 defineste secretul comercial
, aratand ca este o informatie cu caracter comercial care poate fi
dezvaluita numai cu acordul persoanei competete .Daca a fost
desconspirata informatia, va fi posibila sanctionarea indiferent
daca a fost exploatata sau nu in interes comercial. Alta varianta:
eu anagajt fidel pretind ca sunt liber de contract, ma angajez la
intreprinderea concureta obtinand informatii pentru intreprinderea
care m-a trimis. Boicotul ar putea fi considerat cel putin o forma
de concurenta neloiala , daca nu sunt intrunite conditiile
concurentei monompoliste. Legea initiala a mai prevazut si alte
fapte care nu mai sunt retinute de proiectul de lege. Metode
publicitare neloialeSe pot realiza prin metode de publicitate
inselatoare sau falsa ori prin metode de publicitate comparativa
fapte de concurenta neloiala. Temeiul legal: legea audiovizualului
Exemple: inserarea unor mesaje cu caracter contradictoriu sau
subliminal , sau folosirea unor mentiuni false ( suc natural ), prt
de lichidare, promisiunea unor servicii auxiliare inexistente ,
conditionez achizitia unui bun de achizitia altui bun, produs
artizanal , dar facut pe banda, inscriptie intr-o limba straina,
aplicarea de stele . Chiar si remedierea ulterioara nu ajuta prea
mult, intrucat in mintea consumatorului ramane reprezentarea
initiala. Ar putea fi admisa publicitatea hiperbolica .Metodele
publicitare socante sau inoportune care tind suprimarea deciziei
consumatorului pot face obiectul concurentei neloiale. Ex:
Publicitatea camuflata cea a carui mesaj nu este inteles foarte
bine Publicitatea sentimentala Publicitatea indirecta intreruperea
unui film pentru a face loc publicitatii . Posturile nationala in
aproapte statele europene au interzis o astfel de publicitate
Publicitatea care creeaza panica Telefonarea sau vanzarea prin
vizitarea potentialilor clienti ( spam shopping)In Romania este
interzisa publicitatea pentru anumite produse : alcool ( partial),
tutun etcPerturbarea sau dezorganizarea piertei Nu a mai fost
retinuta de proiectul de lege. Presupune un nr mai mare de
intreprinderi afectate , de unde si posibilitatea incadrarii si in
faptele de concurenta monopolista . Anumite forme au fost incadrate
in legea 11. Ex: Indeplinirea unor fapte de comert fara
indeplinirea conditiilor legale, stocarea unor produse pentru
vanzarea lor ulterioara la suprapret, vanzarea la prt global a mai
multor produse . Acapararea agresiva a clientelei Ex : publicitatea
inselatoare Reprezinta raspandirea in public de informatii excesiv
laudative cu finalitatea de a induce in eroare . Este invers ca la
denigrare. Legea in vigoare , la art 5 lit. F incrimineaza
raspandirea de informatii false , inclusiv cele privitoare la
originea marfii. Ex: preturile cele mai mici , folosirea de
titluri, de medaii, vanzarea in avalansa ( pentru fiecare client
adus se primesc avantaje )Legiuitorul actual a dezincriminat
oferirea de premii la vanzare. Ar trebui sa ramana interzise
expeditiile fortate (primirea acasa produsului si returnarea lui in
30 de zile ), pretul de chemare , vanzarea la preturi exagerate
urmata de vanzarea cu reduceri .
Raspundere:Raspunderea penala pentru anumite tipuri de acte,
inclusiv pentru falsificarea masuratorilor. Raspunderea
contraventionala prin aplicarea de amenzi; se afla in sarcina
Consiliului Concurentei Raspundere civila actiunea in concurenta
neloiala este o actiune in raspundere civila delictuala.
Prejudiciul poate fi material pierderea clientelei (scaderea brusca
a cifrei de afaceri ) sau moral .Hotararea judecatoreasca poate sa
includa masuri privitoare la marfa contrafacuta. Raspunderea este
solidara . Actiunea in concurenta neloiala este preferata chiar si
actiunii in contrafacere. Exista reguli speciale la prescriptie 1
an. Potrivit propunerii de modificare legislativa, Consiliul
Concurentei are inclusiv prerogativa de investigare a acestor
fapte.