Atestat Concurenta 2 1

8/16/2019 Atestat Concurenta 2 1

1/37

CONCUREN A – COMPONENTĂ A PIE EIȚ Ț

CUPRINS

CAPITOLUL I: CONCUREN AȚ .........................................................................2

1.1.Locul i rolul concuren ei în cadrul econo iei de !ia "ș ț ț .................2

CAPITOLUL II: #UNC IILE I ROLUL CONCUREN EIȚ Ș Ț .........................1$

2.1.#unc iile concuren eiț ț ........................................................................1$

2.2. Ti!uri de concuren " e%i&'en'" în're !roduc"'ori ()*n+"'ori,ț ....1-

2. .Concuren a !er/ec'"ț ........................................................................10

2.-.Concuren a i !er/ec'" i /or ele ace&'eiaț ș ....................................1

CAPITOLUL III: REALI AREA UNEI O#ERTE COMPETITI3E .1 4i)er&i'a'ea &or'i en'al"..................................................................

.2 Modali'" i de !re+en'are i in/or are............................................ț ș

. Pro o)area !e !ia " a o/er'ei !ro!rii de !rodu&e.........................ț

STU4IU 4E CA


2/37

CAPITOLUL ICONCUREN AȚ

1.1. Locul i rolul concuren ei în cadrul econo iei de !ia "ș ț țConcurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul firmelor.

Concurenţa determină oportunitatea acelor activităţi ale unei firme care pot contribui la performanţa acesteia, cum ar fi inovaţiile, o cultură unitară sau implementare judicioasă.

Concurenţa reprezintă un fenomen deosebit de important pentru viaţa economică, dar şi pentru viaţa socială, deoarece ea reprezintă factorul motor care motivează, atât afacerile, câtsi existenţa oamenilor. Este cert că omul, de când se naşte şi până moare, va încerca să seadapteze mediului natural, social şi economic în care trăieşte, ceea ce presupune că va trebui

să cunoască ce înseamnă competiţia. În primul rând, va concura cu sine însuşi, pentru a şidepăşi limitele şi pentru a se situa într o poziţie favorabilă în societate. !poi, va trebui săconcureze cu alţi competitori, evidenţiindu şi anumite abilităţi, care îi vor permite situarea peo poziţie avantajoasă. "acă ne referim la sfera economică, un a#ent economic va trebui să seraporteze permanent la ceilalţi competitori de pe piaţă, jocul competiţiei fiind cel care vadetermina locul competitorilor în cadrul pieţei. "esi#ur, că nu $azardul va fi cel care vadetermina această poziţie ocupată în cadrul unei pieţe, ci toate resursele şi competenţele de

care dispune un a#ent economic şi pe care le utilizează în lupta pentru câşti#area unei poziţiidominante pe piaţă.

"acă concurenţa este sau nu benefică pentru societate se poate afla numai în măsuraîn care, pe ansamblul economiei, deci la nivel macroeconomic, se înre#istrează o creşteresemnificativă de la o perioadă la alta, iar la nivelul unei unităţi economice, deci la nivelmicroeconomic, se observă câşti#area unei poziţii competitive mai bune faţă de perioadaanterioară. %e ştie că datorită concurenţei existente într o economie de piaţă vor exista

întotdeauna şi învin#ători dar şi învinşi. !stfel, învin#ătorul, întreprinderea sau or#anizaţia încauză, va considera benefică concurenţa, deoarece i a permis să şi mobilizeze toate eforturile,


3/37

resursele şi abilităţile de care dispune pentru a atin#e o poziţie competitivă superioară prinobţinerea unui avantaj competitiv cert faţă de ceilalţi competitori. &dată cu atin#erea unei poziţii de lider sau c$allan#er pe o anumită piaţă de referinţă, a#entul economic trebuie să fieconştient că lupta concurenţială nu s a terminat. El va trebui să continue să se adapteze lamediu concurenţial, să fie flexibil la noile modificări din mediul la care se raportează, să cautenoi strate#ii competitive, cu alte cuvinte să fie permanent 'în alertă(, să caute noi soluţii, săinoveze c$iar, astfel încât să şi poată păstra poziţia câşti#ată.Este evident că pentru un a#enteconomic situat în poziţia de 'învins(, concurenţa va fi mai puţin benefică, deoarece aceasta la eliminat, el nereuşind să câşti#e un loc în cadrul pieţei de referinţă. "ar, poate paradoxal, ea poate deveni benefică, dacă acest a#ent economic va conştientiza că a piedut datorită propriilor #reşeli, din care va trebui să înveţe pe viitor. )i poate că aici intervine cel mai clar conceptul de strate#ie, dacă ne referim la felul în care sunt utilizate resursele existente,deoarece demersul strate#ic este sin#urul care determină rezultatele activităţii a#entuluieconomic. *iaţa va fi dominată de cel care va şti să şi folosească cel mai eficient resursele decare dispune, de cel care va şti să adopte o strate#ie competitivă avantajoasă. +n 'învins( are poate şansa de a imita strate#iile învin#ătorilor, în felul acesta putând reuşi să şi recâşti#e o poziţie în cadrul pieţei respective.

*entru a înţele#e mai bine ce reprezintă concurenţa pentru o economie de piaţă,

atunci trebuie cunoscut însăşi conceptul de concurenţă, aşa cum a fost el definit în literaturade specialitate de a lun#ul timpului. *rezentarea funcţiilor concurenţei, a tipurilor deconcurenţă existente într o economie, precum şi a rolului acesteia, permite formarea uneiima#ini mai complexe asupra acestui fenomen numit 'concurenţă( , fiind ilustrată importanţadeplină a acesteia pentru societate.

!deseori, concurenţa este privită ca o rivalitate sau o întrecere într un anumitdomeniu de activitate. Conform dicţionarului explicativ al limbii române, concurenţa

reprezintă 'o rivalitate comercială, lupta dusă cu mijloace economice între industriaşi,comercianţi, monopoluri, ţări etc. pentru acapararea pieţei, desfacerea unor produse, clientelăşi pentru obţinerea unor câşti#uri cât mai mari(.Concurenţa sau competiţia presupuneexistenţa a două sau mai multe întreprinderi care activează în cadrul unei pieţe pentruatra#erea unui număr cât mai mare de clienţi în vederea atin#erii unor obiective propuse. Caurmare, concurenţa îi determină pe a#enţii economici să se orienteze către consumatori, mai precis către nevoile acestora, încercând să le satisfacă cât mai bine prin oferirea unor produse

sau servicii diferenţiate faţă de cele ale celorlalţi competitori. !cest lucru presupune adoptarea


4/37

unui anumit comportament concurenţial, comportament care se manifestă în relaţiile deconcurenţă existente într un domeniu de activitate sau într o piaţă.

"e a lun#ul timpului, pentru definirea conceptului de concurenţă au fost folositenoţiuni, atât din domeniul economic cât şi din cel juridic. !stfel, potrivit unei definiţii maicuprinzătoare din domeniul juridic, 'prin concurenţă se înţele#e lupta dusă, atât pe plannaţional, cât şi internaţional, între firme capitaliste de producţie, comerciale, bancare, etc, înscopul realizării unor profituri cât mai mari, ca urmare a acaparării unor se#mente tot mailar#i de piaţă şi, în consecinţă, a sporirii volumului de afaceri(. "eoarece concurenţa semanifestă, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional, ea a fost definită şi re#lementatăde către &r#anizaţia de Cooperare Economică şi de "ezvoltare -&EC" , or#anisminternaţional ce militează pentru crearea unui climat economic şi de afaceri optim pentrustatele membre, astfel 'concurenţa exprimă situaţia de pe o piaţă în care firme sau vânzătorise luptă în mod independent pentru a câşti#a clientela cumpărătorilor, în scopul de a atin#e unobiectiv economic, de exemplu, profituri, vânzări şi/sau împărţirea pieţei. În acest context,concurenţa este adesea ec$ivalentă cu rivalitatea. !ceastă rivalitate poate să se refere la preţuri, calitate, servicii sau combinaţii ale acestor sau altor factori pe care clienţii îi preţuiesc(.

Competiţia este un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizate de

către unii a#enţi economici, de a aloca resursele pentru anumite utilizări necesare societăţii, dea determina firmele să producă bunuri de calitate la costuri reduse şi în cantităţile dorite deconsumatori, de a stimula introducerea inovaţiilor te$nolo#ice. "e aceea, competiţia trebuievăzută ca un proces dinamic cu efecte benefice asupra economiei în ansamblul său. "e aicirezultă avantajele certe ale concurenţei, şi anume repartizarea ec$ilibrată a veniturilor, ceea ceconduce la maximizarea profiturilor a#enţilor economici competitivi0folosirea eficientă aresurselor0 oferirea unei #ame lar#i de produse şi servicii de calitate superioară0 promovarea

inovaţiei te$nice, ceea ce contribuie la reducerea costurilor pe termen lun#.Concurenţa este un factor de dinamism pentru pro#res şi eficienţă, ceea ce contribuie

la ec$ilibrul economic şi bunăstarea societăţii. În economia de piaţă concurenţa este liberă,fiecare a#ent economic îşi manifestă libera iniţiativă, acţionând pentru realizarea propriilor interese, iar locul de manifestare îl reprezintă piaţa. "e aceea, concurenţa este le#ată de cerereşi ofertă, de procesul sc$imbului, de tranzacţiile de piaţă existente. Ea are loc atunci cânda#enţii economici pot pătrunde liber pe o piaţă locală, re#ională, naţională sau c$iar mondială,

nefiind în#rădiţi de existenţa unor bariere de intrare. !cestea pot privi capitalul impus dele#e, economiile de scară, brevetele şi licenţele, raritatea materiilor prime şi a distribuitorilor,


5/37

constrân#erile de ima#ine etc. *e o piaţă liberă, concurenţa acţionează în strânsă le#ătură cu preţul, deoarece fiecare a#ent economic va urmări maximizarea profitului prin minimizarea preţului şi creşterea calităţii bunurilor produse.

În cadrul teoriei economice, o contribuţie fundamentală la definirea conceptului deconcurenţă a avut o !dam %mit$, în lucrarea sa '!vuţia naţiunilor(, unde concurenţei i serecunoaşte rolul de 'mână invizibilă(, care realizează adaptarea cererii şi ofertei şi re#lareaîntr un mod natural a activităţii economice. Concluzia 'mâna invizibilă nu este nimic maimult decât mecanismul automat de ec$ilibrare a pieţei concurenţiale(. "atorită acestui rol,concurenţa maximizează avuţia naţiunilor, conducând la o alocare optimă a forţei de muncă şia capitalului în toate domeniile de activitate.

Într o viziune tradiţională, concurenţa prezintă o serie de caracteristici care se referăla libera iniţiativă şi interesul personal al a#enţilor economici ce activează în cadrul unei pieţe,la rezultatele economice analizate fără a ţine cont de consideraţiile instituţionale, precum şi laaccentul pus pe teoria valorii.

1otusi, în opoziţie cu teoria tradiţională au apărut două alternative ale abordăriiconcurenţei

2.3ruparea celor trei şcoli şcoala capitalismului monopolist, şcoala mana#erialistă şişcoala planificării. !ceastă alternativă îşi are rădăcinile în lucrarea '4oul stat industrial( a lui

5. 6. 3albrait$, motiv pentru care #ruparea mai poartă şi numele de '4oul stat industrial(.7. '8nstituţionaliştii( -şcoala #ermană, şcoala americană care explică

comportamentul economic şi concurenţa criticând abordarea tradiţională mult mai ve$ementdecât '4oul stat industrial(.

!tât #ruparea '4oul stat industrial(, cât şi 'instituţionaliştii( au abordat concurenţa prin prisma a două viziuni una dinamică -clasică , care pune în centrul atenţieicomportamentul a#enţilor economici interesaţi de obţinerea unui profit precum şi tendinţa de

e#alizare a ratei profitului între diferite activităţi economice şi una statică -neoclasică , caresurprinde existenţa unor caracteristici structurale -număr mare de participanţi în analizamediului concurenţial. În cadrul abordării dinamice -clasice , un reprezentant de seamă este9riederic$ :a;e


6/37

situaţia reală a pieţei. )coala neoclasică a constituit o cotitură în abordarea concurenţei prinîndepărtarea de conceptul concurenţei pure. !stfel, teoriile competiţiei imperfecte au fostdezvoltate în cadrul şcolii neoclasice sau mar#inaliste. "eşi aceste teorii nu au fost pe deplindezvoltate până la începutul anilor =>?, ele au rădăcini mult mai adânci. "e exemplu, Cournota dezvoltat modelede monopol şi duopol pur încă din anii 2@>@, iar Ed#eAort$ şi Bic>, precizează că preţurile pieţei sunt determinate atât de elemente competitive cât şimonopolistice.+n concept de bază al teoriei monopolistice este cel al diferenţierii produselor.În cadrul unei clase #enerale de bunuri, produsele specifice sunt diferenţiate dacă există o bază semnificativă pentru a distin#e bunurile sau serviciile unui producător de cele ale altora.

Da sfârşitul anilor =7? C$amberlin a fost printre primii mari teoreticieni care auaplicat ideea venitului mar#inal implicit în modelul de monopol Cournot. enitul mar#inal

reprezintă plusul la venitul total rezultat din vânzarea unei unităţi suplimentare de producţie.În cadrul unei pieţe cu competiţie pură, fiecare întreprindere este capabilă sF şi vândă


7/37

produsele la preţurile pieţei, venitul mar#inal fiind e#al cu preţul, iar curbele venituluimar#inal şi ale cererii sunt două linii orizontale identice. %ituaţia este foarte diferită, însă, încadrul pieţelor în care competiţia pură nu există. Cu o curbă a cererii înclinată în jos, curbavenitului mar#inal se înclină în jos mult mai accentuat. Când costul mar#inal se află subcostul mediu, atunci costul mediu scade0 când costul mar#inal este mai mare decât costulmediu, atunci costul mediu creşte. *rin urmare curba costului mar#inal intersectează curbacostului mediu la punctul de minim. *roducţia cu profit maxim este obţinută la intersecţiacurbelor costului mar#inal şi a venitului mar#inal.

Conform lui C$amberlin, o întreprindere se bucură de un monopol semnificativ dacă preţul ei depăşeşte costul mediu atât pe termen scurt, cât şi pe termen lun#. Când mai multeîntreprinderi operează într o competiţie monopolistică, intrarea liberă pe o piaţă va elimina profitul de monopol pe termen lun#.

+n alt economist de seamă, 5oan Gobinson, în cartea '1eoria economică acompetiţiei imperfecte(, a adău#at conceptului de competiţie monopolistică ideea demonopson, o situaţie în care pe piaţă există un sin#ur cumpărător sau un #rup de cumpărătorice acţionează ca unul sin#ur. Când există mulţi cumpărători ai unui produs, curba cereriia#re#ate este înclinată în jos şi spre dreapta, deoarece se bazează pe utilitatea mar#inală. Cucât o persoană ac$iziţionează mai multe utilităţi dintr un bun, cu atât utilitatea mar#inală

scade şi cu atât persoana respectivă oferă mai puţin pentru o utilitate adiţională."acă există un sin#ur cumpărător sau toţi cumpărătorii formează un acord pentru a

acţiona împreună, se poate presupune că va rămâne nesc$imbată curba cererii pieţei şi curbaofertei, deoarece ea indică cât vor oferi vânzătorii la acest preţ. *reţul de vânzare se bazează pe costul producerii fiecărei cantităţi şi acest cost nu se sc$imbă în prezenţa monopsonului.

Gobinson a stabilit două #eneralităţi2.În cadrul competiţiei pure, cumpărătorii vor ac$iziţiona unităţi succesive dintr un

bun până la punctul unde preţul este e#al cu utilitatea mar#inală.7.În cadrul monopsonului, cumpărătorul îşi va re#la cumpărările astfel încât costul

mar#inal pentru el -distinct de costul mar#inal al producţiei este e#al cu utilitatea mar#inală.Gobinson arată că în prezenţa curbei ofertei elastice -când costurile mar#inale şi cele

medii ale producţiei sunt e#ale preţul de producţie va fi constant, iar cantitatea cumpărată, încondiţii de monopson, va fi aceeaşi cu cea în condiţiile concurenţei pure.

+n reprezentant important al şcolii economice post


8/37

existenţa variaţiei costurilor unitare de producţie pe măsură ce o întreprindere îşi măreşte producţia. Costurile unitare pot scădea datorită economiilor interne realizate deîntreprindere."ar scăderea acestor costuri este incompatibilă cu competiţia pură -în cazextrem aceasta poate conduce la monopol natural . "acă o întreprindere creşte mai eficient pemăsură ce dimensiunile sale cresc, vor exista mai puţine întreprinderi şi, deci, mai puţinăcompetiţie. %raffa prezintă o teorie bine înc$e#ată, dar trebuie reamintit că, atât concurenţa pură, cât şi monopolul natural sunt cazuri extreme. Există două condiţii care pot distru#e'puritatea( pieţei un sin#ur producător poate afecta preţul pieţei prin variaţia cantităţii de bunuri oferite pieţei si fiecare producător se poate an#aja în producţie sub circumstanţele unor costuri individuale tot mai mici. !ceste două condiţii au mai multe caracteristici de monopoldecât de concurenţă pură.

1eoria tradiţională a competiţiei menţionează că expansiunea rezultatelor uneiîntreprinderi este limitată de costuri. %raffa arată că această expansiune a rezultatelor estelimitată datorită preţurilor de monopol. "e re#ulă, o întreprindere nu va pierde toate afaceriledacă va creşte preţul şi nici nu va exclude de pe piaţă toţi rivalii dacă va reduce preţul. *rinurmare, întreprinderea se bucură de elemente de monopol si#ure, c$iar în cadrul unei pieţecompetitive. Într o economie stabilă, o întreprindere poate reduce preţul şi astfel îşi poatespori vânzările şi profitul în detrimentul concurenţilor. "e asemenea, ea poate creşte preţurile

şi, atunci, concurenţii vor avea şi ei de câşti#at, prin creştera propriilor preţuri. Cea de a douametodă de creştere a profiturilor este mai acceptată de oamenii de afaceri, deoarece profituriledevin mai stabile dacă nu atra# 'represalii( din partea concurenţilor.

În încercarea de a reprezenta corect problemele le#ate de lumea 'practică(, reală,!lfred Hars$all a realizat o sinteză a celor două abordări ale concurenţei, cea clasică şi ceaneoclasică, bazată pe existenţa a două modele, unul pe termen lun# şi altul pe termen scurt.Hodelul pe termen scurt s a concentrat pe numărul participanţilor pe piaţă, în timp ce modelul

pe termen lun# are în vedere fluxul de capital ce intră sau iese de pe piaţă. !mbele modeleîncearcă să explice modelul de concurenţă perfectă şi cel de monopol.Hars$all a mai ridicat o problemă ce a fost lar# dezbătută de către teoreticieni şi anume definirea conceptului de'concurenţă pură( şi cel de 'concurenţă perfectă(. !stfel, dacă primul concept se referă laexistenţa unui număr mare de producători în cadrul pieţei analizate, cel de al doilea presupuneşi condiţia suplimentară a unei intrări libere pe piaţă.

& alternativă la concurenţa perfectă a fost 'concurenţa practică sau operantă

-Aor


9/37

realizarea unei concurenţe operante, practice, desfăşurate într un mediu concurenţial normal,care să stimuleze iniţiativa a#enţilor economici. "eşi nu există un consens în această privinţă,criteriile care definesc concurenţa operantă sunt următoarele barierele la intrarea pe piaţătrebuie să fie suficient de joase pentru a putea permite intrarea noilor firme atrase de existenţaunor profituri supranormale0numărul firmelor de pe piaţă trebuie sF fie suficient pentru a permite economia de scară şi pentru a asi#ura un comportament independent al acestora0consumatorii sunt bine informaţi şi ale#erea lor are un caracter raţional0 c$eltuielile promoţionale nu trebuie sF fie excesive şi reclama trebuie să aibă un caracter informativ0evoluţia profiturilor pe termen lun# este strâns le#ată de #radul de risc al industriei respective0întreprinderile se caracterizează prin eficienţă în activitatea de producţie şi în procesul deinovare0sunt evitate situaţiile de supra şi subcapacitate a activităţilor economice.


10/37

CAPITOLUL II#UNC5IILE 6I ROLUL CONCUREN5EI

2.1.#unc iile concuren eiț țGeferitor la funcţiile care pot fi atribuite concurenţei, trebuie precizat că acestea

rezultă c$iar din definiţiile date concurenţei de a lun#ul timpului în literatura de specialitateeconomică. !stfel, o primă funcţie a concurenţei menţionată în literatura de specialitate sereferă la stimularea preocupărilor a#enţilor economici pentru creşterea, diversificarea şiîmbunătăţirea calităţii ofertei de mărfuri. %e recunoaşte faptul că datorită competiţiei existenteîn cadrul pieţei pare şi o creştere a exi#enţei consumatorilor faţă de bunurile de consum,

aceştia fiind mai bine informaţi asupra alternativelor de consum existente. &ferta de mărfuritrebuie permanent adaptată la cerinţele consumatorilor. !ceastă re#ulă simplă, specificămar


11/37

mod, competiţia va stimula a#enţii economici să se diferenţieze de ceilalţi competitori princrearea unui avantaj competitiv le#at de inovaţia te$nolo#ic, ceea ce le va permite să se poziţioneze mai bine în cadrul se#mentului de piaţă ţintit.Ca urmare a acestui fapt, concurenţava contribui la eliminarea concurenţilor slabi, care nu reuşesc să se adapteze la cerinţele pieţeisau nu reuşesc să ţină pasul cu noile descoperiri.

& altă funcţie importantă a concurenţei se referă la alocarea raţională a resurselor utilizate în activitatea economică, precum şi la repartizarea judicioasă a profiturilor obţinute proporţional cu efortul efectiv depus de a#enţii economici în procesul de producţie şi dedistribuţie a bunurilor. "e aici rezultă faptul că exercitarea concurenţei pe o anumită piaţăîmpiedică realizarea profitului de monopol de către a#enţii economici, ceea ce constituie unelement benefic pentru societate.

Concurenţa re#lează cererea şi oferta în orice domeniu al activităţii economice, ceeace constituie o funcţie de maximă importantă pentru o economie de piaţă liberă. În situaţiile încare cererea este mai mare decât oferta, a#entul economic va căuta să se specializeze într unanumit domeniu de activitate care îi va permite să şi folosească resursele şi abilităţile de caredispune pentru realizarea de produse sau servicii adaptate la nevoile şi exi#enţeleconsumatorilor, în timp ce în situaţia în care oferta este mai mare decât cererea, a#entuleconomic va căuta să se diferenţieze faţă de competitorii săi prin produsele şi serviciile

oferite.*rin faptul că favorizează raţionalizarea costurilor, concurenţa contribuie la

reducerea preţurilor de vânzare, ceea ce se constituie poate în cea mai evidentă funcţie a sa.+n preţ mic atra#e de re#ulă o cerere mai mare, ceea ce duce la un volum mai mare aldesfacerilor şi, în final, la maximizarea profitului.

Concurenţa stimulează creativitatea a#enţilor economici, având un efect direct asupra psi$olo#iei acestora. Ei vor fi permanent preocupaţi de satisfacerea în condiţii superioare a

nevoilor de consum şi de maximizare a profitului, elemente care se re#ăsesc în însăşi definiţiasimplificată a mar


12/37

au ca scop tocmai întărirea unor poziţii competitive avantajoase deţinute într un anumitdomeniu de activitate.C$iar în interiorul unei ţări, competitivitatea înre#istrată între mai mulţia#enţi economici ce îşi desfăşoară activitatea într un anumit domeniu de activitate, conduce laîntărirea poziţiei competitive a ramurii respective. Cu alte cuvinte, firmele naţionaleconcurente 'cooperează( pentru întărirea competitivităţii naţionale. "e exemplu pe piaţa#ermană a autoturismelor cei trei concurenţi importanţi, IHB, Hercedes şi ol


13/37

7!ro/i'ul. "iferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de producţie devine profitulobţinut în urma activităţii desfăşurate de a#entul economic. *rofitul, ca factor decompetitivitate reprezintă în acelaşi timp şi o funcţie obiectiv urmărită de către acesta.

7ra!or'ul co&'9!ro/i'. C$iar dacă maximizarea profitului reprezintă scopul oricăruia#ent economic, acest lucru nu i va permite obţinerea competitivităţii dacă profitul se varealiza cu costuri mari. *e termen lun#, a#entul economic va fi eliminat de pe piaţă de unconcurent care înre#istrează acelaşi profit dar cu un raport cost/profit mai eficient. Existăsituaţii, mai ales în cazul micilor întreprinzători, când o firmă poate activa pe o piaţă şi obţineun profit mic pe baza unor costuri de producţie foarte mici. În timp însă, lipsa posibilităţii de aaloca o parte din profit pentru dezvoltare, investiţii etc., adică exact lipsa competitivităţii saleo vor conduce la eliminarea de pe piaţă.

7)olu ul )*n+"rilor reali+a'e. !cest factor de competitivitate determinădimensiunea a#entului economic pe piaţa respectivă, mai ales atunci când pot fi calculaţi şi oserie de indicatori ai capacitătii pieţei -cota de piaţă, cota relativă de piaţă . Cu cât cota de piaţă deţinută de o întreprindere va fi mai mare, cu atât se poate spune că aceasta ocupă omare parte a pieţei, deci deţine o poziţie competitivă.

7econo ia de &car". !cest factor calitativ contribuie semnificativ la competitivitateaunui a#ent economic. Cu cât acesta va realiza o producţie mai mare cu costuri mai reduse va

interveni curba de experienţă care determină economiile de scară.7'e nolo;ia u'ili+a'". *oate deveni un atu important al unui a#ent economic care

utilizează o capacitate de producţie modernă, deţine o ridicată capacJtate de inovare şi deinte#rare a pro#reselor te$nolo#ice înre#istrate într un anumit domeniu de activitate.

7'i !ul. Ca factor $otărâtor al obţinerii avantajului competitiv, timpul are în vedereviteza de oferire a unui produs/serviciu, dar şi viteza de reacţie a competitorilor în anumitesituaţii. Da toate acestea se mai poate adău#a şi 'rapiditatea( cu care consumatorii pot ale#e

produsul/serviciul oferit, dispunând de o mare varietate de surse de informare.7 ana;e en'ul. %e constituie într un factor competitiv decisiv atunci când este

folosit cu precădere de către acei mana#eri care reuşesc să şi armonizeze resursele disponibileşi obiectivele propuse cu cerinţele pieţei. Cu alte cuvinte între#ul sistem mana#erial trebuieorientat către piaţă, astfel încât întreprinderea să reuşească să deţină o poziţie competitivă.

7 ar


14/37

considerăm o e#alitate între prosperitate şi competitivitate, atunci pe bună dreptate, viziuneade mar


15/37

*ornind de la formele tradiţionale existente în literatura clasică, o primă clasificarene indică două tipuri principale concurenţa perfectă şi concurenţa imperfectă. Cea din urmă prezintă o serie de forme caracteristice monopolul, oli#opolul, concurenţa monopolistică,oli#opsonul şi monopsonul. "in punct de vedere al mar


16/37

oferă mobilier de birou şi un ma#azin de bijuterii ."in punct de vedere al dreptului comercial,concurenţa prezintă două forme

concurenţa loială, considerată licită, deoarece se desfăşoară în cadru le#al, având ca bază perfecţionarea propriei activităţi a a#enţilor economici0

concurenţa neloială, considerată ilicită, deoarece nu sunt respKctate re#lementăriledin domeniul concurenţei, din dorinţa de a câşti#a prin orice mijloc piaţa şi prejudiciindactivitatea competitorilor.

Concuren8a loial" reprezintă forma principală a competiţiei existente în cadrul uneieconomii de piaţă0 ea luând naştere din dorinţa de a obţine profit şi a câşti#a o poziţieavantajoasă pe o anumită piaţă. "ar tot din aceeaşi dorinţă, de maximizare a profitului, însituaţii frecvente a#enţii economici pot recur#e la mijloace neoneste pentru atin#ereaobiectivelor propuse. "acă mijloacele precum reducerea costurilor de producţie, scăderea preţului de vânzare, îmbunătăţirea calităţii produselor, lansarea de noi produse, utilizarea publicităţii şi a promovării etc., nu sunt suficiente în lupta concurenţială, atunci tentaţia de afolosi alte mijloace mai a#resive precum deni#rarea concurenţilor sau furtul de informaţiidevine extrem de mare. !ceste mijloace şi metode sunt utilizate în funcţie de atitudineaa#enţilor economici vis L vis de ceea ce înseamnă competiţie. "acă aceasta este înţeleasă ca pe un mijloc de îmbo#ăţire rapidă, fără scrupule, în dauna altor competitori sau c$iar al

societăţii în ansamblul ei, atunci se poate spune că există un comportament concurenţialneloial, care presupune folosirea unor metode şi practici necinstite.!cest tip de comportamentcare #enerează o concurenţă neloială este sancţionat în ţara noastră de către De#ea concurenţeinr.72/2 M, le#e care se armonizează cu le#ile concurenţei comerciale existente la niveleuropean.

2. . Concuren8a !er/ec'"

4oţiunea de concurenţa perfectă şi pură a fost tratată pe lar# în literatură despecialitate economică de numeroşi autori, care au explicat condiţiile necesare pentruexistenţa acesteia. În viziunea renumitului economist 3ilbert !bra$am 9rois, trebuie făcutdistincţie între ceea ce înseamnă 'puritatea( concurenţei şi 'perfecţiunea( concurenţei. !stfelconcurenţa este pură atunci când sunt indeplinite simultan trei condiţii

atomicitatea, care presupune existenţa unui număr suficient de mare de a#enţieconomici -vânzători şi cumpărători de dimensiuni ne#lijabile în raport cu piaţa şi nici unul

dintre ei neputând influenţa semnificativ piaţa0


17/37

omo#enitatea produsului, ceea ce presupune că pe piaţă există bunuri ec$ivalente,identice fără deosebiri între ele, neexistând diferenţierea produselor şi nici publicitate0

intrarea şi ieşirea liberă pe piaţă, care presupune să nu existe nici o barieră juridicăsau instituţională care să limiteze intrarea noilor concurenţi într un domeniu de activitate,ramură sau industrie. Eficienţa producătorilor va fi determinată exclusiv prin mijloaceleeconomiei de piaţă.

Concurenţa perfectă apare atunci când sunt îndeplinite simultan următoarele douăcondiţii

transparenţa perfectă a pieţei, care presupune ca deciziile a#enţilor economici să fieluate în condiţii de informare perfectă, informaţiile fiind referitoare la calitatea şi natura produselor şi asupra preţului.

mobilitatea perfectă a factorilor de producţie0 această condiţie presupune ca factoriide producţie -munca şi capitalul să fie 'distribuiţi( acolo unde vor fi folosiţi cel mai bine.

Ca urmare, concurenţa este pură şi perfectă numai atunci când cele cinci condiţii suntsatisfăcute simultan. "acă una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, atunci se poate vorbidespre concurenţa impură sau imperfectă.

În multe situaţii, în limbajul curent, se foloseşte doar termenul de concurenţa perfectă, ceea ce poate crea numeroase confuzii atunci când se încearcă delimitarea acesteia

de ceea ce înseamnă concurenţa pură.*e o piaţă cu concurenţă perfectă şi pură bunurile sunt produse la costurile cele mai

mici, preţul acestor bunuri fiind e#al cu costul mar#inal. *reţul de ec$ilibru, determinat deintersecţia curbelor cererii şi a ofertei vă fi impus tuturor a#enţilor economici, aceştia urmândsă acţioneze doar asupra cantităţilor oferite sau cerute în funcţie de acest preţ determinat de piaţă.

*iaţa cu concurenţă pură şi perfectă are o existenţă doar teoretică, deoarece în

practică este aproape imposibil să fie reunite concomitent toate cele cinci condiţii enumeratemai sus. "e aceea, situaţia reală existentă în cadrul oricărei economii de piaţă este aceea aunei concurenţe imperfecte, cu o varietate de forme. 1otuşi, poate surprinzător, concurenţa perfectă începe să se contureze ca model existent în lumea reală.

2.-. Concuren8a i !er/ec'" =i /or ele ace&'eiaConcurenţa imperfectă reflectă cel mai bine realitatea economică, fiind varianta

întâlnită în practică şi care, la rândul ei, prezintă următoarele forme concurenţamonopolistică, oli#opolul, monopolul, oli#opsonul, monopsonul.


18/37

Honopolul se caracterizează prin existenţa unui sin#ur producător al unui bunomo#en care se confruntă cu o infinitate de cumpărători existenţi pe piaţă. *rodusul realizatde o întreprindere ce deţine monopolul nu mai are un alt substitut pe aceea piaţă, situaţie ce nuse re#ăseşte în realitate, fiind doar o ipoteză, ca şi în cazul pieţei cu concurenţă perfectă.Întreprinderea care deţine monopolul fixează preţul pe piaţă, dar nu poate impune cantităţilece vor fi cumpărate la acest preţ, ele depinzând de cererea cumpărătorilor. !ceastă cerere esteobţinută prin a#re#area cererilor individuale ale tuturor consumatorilor de pe piaţă. "acă încazul concurenţei perfecte preţul este stabilit de piaţă, monopolistul poate ale#e orice nivel al preţului, dar cantităţile cerute de către consumatori pot fi afectate, ceea ce se va reflectane#ativ în veniturile încasate. Comparativ cu concurenţa perfectă, monopolul conduce la preţuri mai mari, producţii mai mici şi profituri supranormale, ceea ce va determina untransfer de venituri dinspre consumatori înspre monopol. & întreprindere se poate constituiîntr un monopol în următoarele situaţii semnalate în lucrările economice când este sin#ură pe piaţă şi deţine controlul între#ii oferte0costul mediu minim este obţinut pentru un outputsuficient de mare pentru a satisface toată cererea de pe o piaţă0 existenţa unor licenţeexclusive din partea unor a#enţi #uvernamentali.

Existenţa monopolurilor este le#ată de existenţa unor bariere de intrare pe o piaţă,acestea împiedicând pătrunderea unor noi concurenţi. *rincipalele bariere la intrare pot fi

economiile de scară, costurile de producţie mai scăzute, existenţa unor brevete şi licenţe,materiile prime, localizarea nefavorabilă etc. +n monopol poate fi deţinut fie de o sin#urăîntreprindere, fie de mai multe, care acţionează ca un tot unitar, situaţie ce apare frecvent pe o piaţă oli#opolistă. În unele situaţii, se poate ajun#e la deţinerea unui monopol temporar, atuncicând întreprinderea îşi dezvoltă activitatea de inovare şi astfel, obţine un avantaj competitiv."ar odată cu apariţia unor produse similare sau substituibile ale concurenţilor, această poziţiede monopol va fi pierdută. Existenţa îndelun#ată a unui monopol pe o piaţă are ca efect lipsa

preocupărilor pentru minimizarea costurilor şi promovarea inovaţiilor te$nolo#ice, risipă deresurse etc. 1oate acestea se constituie în efecte ne#ative, cu implicaţie pe termen lun#,afectând #rav mediul competiţional existent. *entru a preveni aceste aspecte nefavorabile serecur#e la o serie de măsuri ca eliminarea re#lementărilor vamale protecţioniste, accentuarearelaţiilor comerciale internaţionale etc.

1rebuie reţinut că monopolul pur, ca de altfel şi concurenţa perfectă, nu există înrealitate. În practică poate exista situaţia de monopol natural. !cest concept relevă

posibilitatea ca o sin#ură întreprindere să poată deservi o piaţă specifică cu costuri mai redusedecât s ar putea realiza acest lucru de două sau mai multe întreprinderi. Honopolurile naturale


19/37

sunt caracterizate, în #eneral, de costuri medii şi mar#inale puternic descrescătoare pe termenlun#, ceea ce face posibilă exploatarea eficientă a economiilor de scară de către o sin#urăîntreprindere. Honopolul natural apare datorită proprietăţilor te$nolo#ice specifice unuianumit domeniu de activitate.

&dată ce şi a consolidat poziţia pe piaţă, întreprinderea poate să şi creeze avantajeasupra unor eventuali concurenţi, astfel încât să nu mai aibă nici un fel de restricţii le#ate decreşterea preţurilor. "e aceea, re#lementarea preţurilor practicate de un monopol naturaldevine o necesitate, fiind justificată intervenţia directă a statului. "e re#ulă, monopolurinaturale se re#ăsesc în sectoare c$eie ale infrastructurii economice, cum ar fi ener#iaelectricF, transporturile, #azele naturale, comunicaţiile etc.

"e asemenea, în cazuri exceptionale, statul poate conferi unei întrprinderi publicemonopolul le#al. 8n #eneral, este vorba de productie de bunuri considerate importante pentrusecuritatea na ionala sau a căror produc ie trebuie sa rămână sub control public strict, caț țener#ia nucleară, armamentul, tutunul sau jocurile de noroc.

%tatul poate sa acorde monopol le#al unei întreprinderi publice sau private care seaflă deja în pozitie de monopol natural. !ceastă măsură înlesne te suprave#$erea si controlulșacestei întreprinderi.

*re ul de monopol este o cate#orie de pre uri fixate,si, de obicei el este mai ridicatț ț

decât cel care rezulta din jocul liber al for elor concuren iale. !cest pre se formeaza în func ieț ț ț țde raportul dintre cererea totală i oferta firmei monopoliste, la nivelul impus de cantitateașdeterminată de e#alitatea dintre venitul mar#inal i costul mar#inal adică la care a#entulșeconomic înre#istrează profit maxim.

"atorită unicita ii producătorului, pe pia a de monopol, pre ul are tendin a deț ț ț țcre tere, dar dacă majorarea depă e te limita acceptata de pia ă, respectiv de cerere, vânzărileș ș ș țîncep să scadă, ceea ce îl va determina pe monopolist să renun e la sporul de pre aplicat.Cuț ț

alte cuvinte, producătorul trebuie sa recur#a la majorarea pre ului numai în situa ia în careț țacesta nu îi afectează volumul vanzarilor, pentru ca veniturile sa nu se mic oreze la rândulșlor."esi#ur, pia a de monopol fiind puternic re#lementată, pre ul nu poate depasi limitaț țmaxima impusa prin re#lementările le#ale in vi#oare.

*e de altă parte, daca piata nu suportă pre ul practicat, monopolistul care acceptăț practicarea unui nivel mai scăzut, trebuie să aibă în vedere limita minimă a acestuia.Eacorespunde nivelului de pre care asi#ură maximizarea profitului.*re ul de monopol seț ț

formeaza in functie de raportul dintre cererea totală si oferta firmei monopoliste, la nivelul


20/37

impus de cantitatea determinată de e#alitatea dintre venitul mar#inal şi costul mar#inal adicăla care a#entul economic înre#istrează profit maxim.

+rmărind realizarea unor încasări cât mai mari şi profituri ridicate, firmelemonopoliste pot vinde aceleaşi produse la preţuri diferite pe pieţe diferite, la #rupuri diferitede de cumpărători sau pentru cantităţi diferite. !ceastă practică monopolistă este o politică de preţ discriminatoare. !stfel, se cunosc trei tipuri de discriminare prin preţ discriminarea de#radul întâi sau perfectă, discriminarea de #radul doi şi discriminarea de #radul trei.

"iscriminarea perfectă este cazul în care preţul este ajustat la cât este dispus clientulsă plătească şi se poate întâlni în cazul cumpărării unor cantităţi foarte reduse de bunuri şi încazul prestării unor servicii.!cest tip de discriminare este un caz limita în care firmamonopolistă stabileşte un preţ pentru fiecare consumator în scopul de a şi maximiza profitul.& astfel de discriminare este posibilă numai atunci când consumatorii nu pot aveale#ătură între ei.

"iscriminarea de #radul doi se realizează atunci când o firma monopolistă stabileşte preţuri diferite pentru cantităţi diferite de bunuri.

"iscriminarea se realizează prin fixarea unor preţuri diferite pentru vânzareaaceluiaşi produs pe pieţe diferite sau în localităţi diferite ţinând seama de distanţă, dec$eltuielile de transport şi de elesticitatea cererii repective, etc. diferită pe pieţele respective.

"iscriminarea se poate realiza şi între cumpărătorii auto$toni şi cei străini, stabilind preţurimai mari pe piaţă internă şi preţuri mai reduse pe piaţă externă pentru că firma să fiecompetitivă la export.

În concluzie, monopulul îşi exercită numai în aparenţă dominaţia absolută asupra pieţei, deoarece

2."ictatul pieţei -exercitat prin stabilirea preţului de vânzare modifică deseoridimensiunile cererii bunului creat de firma respectivă în sens contrar celor aşteptate.

7.Există înlocuitori pentru orice bun economic, ceea ce da naştere unei virtualeconcurente a produselor substituibile,monopolul putând să influenţeze cererea prin reclamă,dar nu o poate sc$imbă fundamental pentru că parametrii ei sunt determinaţi în ultimainstanţa, de #usturile, veniturile, aşteptările consumatorilor, etc.

>.*oziţia de monopol a unei anumite firme este pusă sub semnul întrebării c$iar şi înţările slab dezvoltate, datorită sc$imburilor economice internaţionale.

N."ominarea pieţei de către monopolul se loveşte de reacţiile consumatorilor şi

uneori, de re#lementările eleborate de stat în vederea protejării consumatorilor, etc.


21/37

Concurenţă monopolistica este una dintre cele mai răspândite forme ale concurenţeiimperfecte, considerându se că reuşeşte să combine atributele monopolului, că de exemplu, puterea de piaţă, cu atributele concurenţei perfecte şi anume, inexistentă supraprofiturilor.*iaţă cu concurenţă monopolistica se caracterizează prin diferenţierea produselor şi existenţaunui număr mare de vânzători de dimensiuni relativ reduse. "e asemenea, o caracteristicăesenţială este şi intrarea şi ieşirea liberă pe/de pe piaţă, precum şi faptul că fiecareîntreprindere prezenţa pe piaţă se confruntă cu o curbă a cererii descrescătoare în raport cu preţul. "ar un ar#ument important în favoarea acestui tip de concurenţă îl constituiediversificarea produselor şi intrarea şi ieşirea liberă de pe piaţă. 1otuşi, diferenţierea produselor permite întreprinderilor să şi stabilească preţurile peste cele ale concurenţilor, fărăa şi pierde astfel consumatorii, deoarece aceştia percep avantajul competitiv oferit şi suntdispuşi să plătească un preţ mai mare.

*e piaţă monopolistica, pe termen scurt, firma se comportă că un monopol.Ea îşirealizează ec$ilibrul la acel nivel al preţului şi producţiei, pentru care costul mar#inal estee#al cu venitul mar#inal.În acest fel, obţine profit normal, cât şi supraprofit.*e tremen lun#,firma monopolistica îşi realizează ec$ilibrul la acel volum de producţie pentru care preţul pieţei sau venitul mar#inal e#alizează costul total mediu pe perioada lun#ă.*rin urmare, petermen lun#, firma monopolistica nu obţine supraprofit.

!le#erea preţului pe piaţă monopolistica este în#reunată de existenţa produselor substituente, ceea ce face că fiecare producător să intensifice activitatea promoţională, şi înultima instanţa, să majoreze preţul.Cu toate acestea pentru că bunurile proprii să fie cerute pe piaţă în condiţiile #radului ridicat de substituibilitate a mărfurilor, a#entul economic caută să practice un preţ ceva mai scăzut.Gezultă că preţul pe piaţă monopolistica se supune unor tendinţe contradictorii pe de o parte, nivelul sau are tendinţa de creştere că expresie a

suportării unor c$eltuieli promoţionale sporite, iar, pe de altă parte, preţul tinde să sediminueze că efect al preocupării firmelor pentru impulsionarea vânzărilor.În acest context,decizia de preţ este adoptată la nivel individual în baza obiectivului de maximizare a profitului.!stfel, în condiţii de concurenţă monopolistica preţul se formează la nivelul fiecăruia#ent economic în parte, în funcţie de raportul dintre cerearea pentru produsele sale şi ofertafirmei,respectiv la nivelul producţiei pentru care venitul mar#inal coincide cu costul mar#inal,iar profitul înre#istrat este maxim.

Că urmare, pe piaţă monopolistica, cumpărătorii se vor confruntă cu preţuridiferenţiate datorită costurilor diferite suportate de producători, condiţiile de producţie


22/37

specifice fiecăruia #enerând niveluri de preţ maximizatoare de profit diferite.&li#opolul secaracterizează prin existenţa unui număr mic de întreprinderi ce produc bunuri similare saudiferenţiate, între ele putându se stabili înţele#eri în privinţa fixării preţurilor. În situaţia încare pe piaţă există câteva întreprinderi care produc aceeaşi marfa întâlnim situaţia deoli#opol pur, în timp ce oli#opolul diferenţiat poate fi caracterizat prin existenţa câtorvaîntreprinderi care oferă produse parţial diferenţiate -ex. autoturisme . În acest caz,diferenţierea se poate face prin calitate, prin diversificare sortimentală sau prin serviciileoferite. *iaţa oli#opolistă poate fi caracterizată prin interdependenţa acţiunilor întreprinderilor existente şi prin incertitudinea reacţiilor întreprinderilor concurente. În cazul oli#opolului pur întreprinderile concurează, de re#ulă, prin preţ, acesta având un caracter ri#id şi formându se prin înţele#erea dintre producători. !cest lucru nu mai apare în situaţia oli#opoluluidiferenţiat, când întreprinderile se concurează prin performanţele oferite consumatorilor, adicăexact pe acele caracteristici ale produsului care creează avantajul competitiv.

1eoria oli#opolului a evidenţiat şi existenţa unor cazuri specifice, cum ar fi duopolulsimetric -ipoteza lui Cournot , care se referă la existenţa a două întreprinderi pe piaţa unui bunomo#en, nici una dintre ele neavând o atitudine de dominaţie asupra celeilalte0 duopolulasimetric cu un sin#ur lider -ipoteza lui %tac


23/37

noi oportunităţi pentru atin#erea obiectivelor sale. Har


24/37

CAPITOLUL IIIREALI AREA UNEI O#ERTE COMPETITI3E

.1 4i)er&i'a'ea &or'i en'ala2."iversificare sortimentala cresterea #amei de produse

Ose realizeaza pe trei directiidiversificare orizontala presupune extinderea #amei de produse in domeniul activitatii de

baza0diversificare verticala presupune prelun#irea Pin amonte( si/sau Pin aval( a unei linii de

produse existente0diversificare laterala presupune extinderea #amei de produse intr un alt domeniu decat

activitatea de baza.O#radul de noutate al #amei de produse depinde de

strate#ia asimilarii de noi produse0strate#ia perfectionarii #amei de produse0strate#ia mentinerii #radului de noutate

Onivelul calitativ al #amei de produse depinde de -se realizeaza prinstrate#ia cresterii calitative0

strate#ia mentinerii nivelului calitatii0strate#ia de diferentiere sortimentala calitativa sint#ura strate#ie de supravietuire pe o piata

puternic concurentiala.

.2 Modali'" i de !re+en'are i in/or areț ș

9actorii care influenteaza competitivitatea intreprinderiiCosturiCalitate%ervicii

&ferta unei intreprinderi fata de cea a concurentilor se diferentiaza prin*rin produse*rin servicii*rin ima#ine*rin comportamentul personalului

*rin poziţionarea ofertei


25/37

Hodalitati care se pot folosi pentru a creste valoarea unei oferteCre terea avantajelor i men inerea costurilor ș ș țGeducerea costurilor i men inerea avantajelor ș țCre terea avantajelor i reducerea costurilor ș șCre terea avantajelor în raport mai mare de cre terea costurilor ș șGeducerea avantajelor într un ritm mai scăzut decât reducerea costurilor Hotivele cumpararii unui produs*re ulțComoditatea i disponibilitatea produselor oferite de locul de unde poate fi cumpăratș9actorii emo ionaliț8ma#inea sau stilul de via ă su#erate de modul de promovare a afacerii etc.ț


26/37

Componentele corporale si acorporale ale unui produsComponente corporale9ormă, #abarit i capacitateș3reutate i densitateș

*utere instalatăGezisten a la ac iunea factorilor de mediuț țCapacitate de între inere u oarăț ș!mbalaj

Componente acorporale"enumirea i marcaș

8nstruc iunile de utilizareț

8ma#inea unui produsGezultatul modului de percepere a unui anumit produs sau a unei mărci de cătreutilizatori sau consumatoriCalitatea unui produs1otalitatea atributelor i caracteristicilor unui produs sau serviciu care au influen ăș țasupra capacită ii acestuia de a satisface nevoi exprimate sau implicite.țConceptul de calitate totalaEvaluarea opiniei clientului i a #radului de satisfac ieș ț!daptarea serviciilor la inta/cerin a clien ilor ț ț ț"ezvoltarea unui sistem de evaluarea i realizare/implementareșHodalitati de prezentare si informare a produsului 4umele produsului 9iestaHarca 9ordEtic$eta cartea te$nica!mbalajul individual catalo# de produse"ocumente înso itoare #arantie, titlu de proprietate, factura/bon fiscalț

7M


27/37

. Pro o)area !e !ia " a o/er'ei !ro!rii de !rodu&ețLocul &i rolul co unicarii in i%ul de ar


28/37

S. raspunsul este maniera in care reactioneaza la mesaj, atitudinea receptorului fatade acesta. *oate sa nu aiba nici o reactie din diverse motive -nu l intereseaza produsul, ideea,mesajul este confuz, nu l intele#e, pasivitate sau poate sa aiba reactie de respin#ere, pentruca l enerveaza mesajul. "e asemenea, poate avea mai multe raspunsuri.

@. reactie inversa -feed bac< este partea raspunsului dat de receptor emitatorului printelefoane, scrisori, reamintire, recunoastere.

. z#omotul de fond este bruiajul ce apare pe canalul de comunicare sau decodificareincorecta, ce face ca sa primeasca un mesaj diferit fata de cel transmis Pro o)area 7 co !onen'a a i%ului de ar


29/37

!tin#erea obiectivelor stabilite se poate realiza, numai, daca in contextul strate#iei demar


30/37

pastrarea si recompensarea clientilor fideli.

%e realizeaza prin reduceri de preturi, cupoane, premii, concursuri etc.

*romovarea orientata spre intermediari, denumita promovare comerciala, urmareste motivarea detailistilor pentru noi articole si stocuri mari.

stimularea detailistilor pentru a le oferi prezentare preferentiala. convin#erea detailistilor sa cumpere in continuare.%e realizeaza prin rabaturi speciale, #ratuitati, prime de fidelitate.*romovarea orientata spre forta de vanzare, urmareste

sprijin acordat produselor noi. incurajarea atra#erii de noi clienti.

%e realizeaza prin prime, comisioane, cadouri, concursuri oferite a#entilor de vanzare.

Pu?lici'a'ea

Ca principala forma de promovare, atat sub aspect cantitativ cat si calitativ prinimpactul realizat publicitatea continua sa fie confundata cu comunicarea, promovarea saureclama.

O?iec'i)ele

&biectivele publicitatii sunt multiple, iar in functie de scopul urmarit ele pot fisistematizate in -*$.6otler., op.cit. p.@R2 @R>

2. obiective de informare ce vizeaza informarea pietii despre existenta unui nou produs, su#erarea de noi utilizari ale produsului, comunicarea modificarii pretului, explicarea functionalitatii produsului, descrierea serviciilor disponibile, corectarea impresiilor false, reducerea temerilor cumparatorilor, crearea ima#inii firmei.

7. obiective de convin#ere ce urmaresc

atra#erea preferintelor consumatorilor spre o marca, incurajarea orientarii lor, sc$imbarea manierei de percepere a atributelor produselor, convin#erea sa cumpere, convin#erea sa accepte o vizita comerciala.

>. obiective de reamintire ce vizeaza reamintirea unei nevoi viitoare, reamintirea locului de cumparare, mentinerea produsului in atentie, mentinerea cumparatorului bine informat in le#atura cu produsul.

>?


31/37

"e fiecare data, se ale# obiectivele ce se vor urmari in campania publicitara ce va fideclansata. "e obicei, cateva obiective sunt omniprezente si anume

marirea in scurt timp a vanzarilor, dezvoltarea unei piete noi, dezvoltarea unui se#ment mai lar# al pietii, crearea unei atitudini favorabile fata de firma un obiectiv ce se realizeaza pe termen

lun#.!tin#erea obiectivelor presupune respectarea principiilor de baza

sa fie ar#umentata, sa fie sobra si sincera, sa nu fie factor de poluare sociala, sa urmareasca in primul rand convin#erea si apoi su#estionarea, sa contribuie in mod deosebit la stimularea cererii, sa fie eficienta atat pe termen scurt, cat si pe termen lun#.

Princi!alele /or e de !u?lici'a'e

1. !u?lici'a'e de !rodu& prin care se urmareste stimularea pietii direct sau indirectsub forma

a. introducerii produsului scopul este crearea cererii primare

b. competitiva scopul este formarea unei cereri selectivec. de reamintire pentru produsele aflate in stadiu de maturitate.

2. !u?lici'a'e in&'i'u'ionala !rin care &e ur are&'e:a. instaurarea unei atitudini favorabile fata de firma. b. sa formeze o ima#ine atractiva.c. sa pastreze clientela.

B. dupa natura pietii - publicitatea poate fi adresata

2. consumatorului final7. consultantilor >. intermediarilor

C. dupa aria teritoriala a raspandirii mesajului poate fi:

2. publicitate locala7. publicitate nationala>. publicitate internationala

>2


32/37

STU4IU 4E CA TRCS @ R4S 9 Ne%' en

1. RCS @ R4S

RCS @ R4S este un operator de servicii de telecomunica ii dinț Gomânia, înfiin at înțanul 2 N.

Compania Gomanian Cable %istem -GC% a cunoscut o dezvoltare rapidă pe pia a dințGomânia, primii pa i concretizându se prin ac$izi ionarea mai multor re ele de comunica iiș ț ț țdin ară. "eja în anulț 2 M se realizează consolidarea 3rupului GC%, iar acesta începe să seextindă tot mai mult prin ac$izi ii.ț

CompaniaRCS @ R4S este prezentă încă din anul 2 @ în +n#aria i începând cu anul 2șîn %lovacia oferind în acest moment servicii de televiziune prin cablu, 8nternet i telefonie fixășînsă aici a vândut "i#i %lovacia #i#antului "eutsc$e 1ele. În prezent -au#ust

7?2R ,RCS @ R4S are opera iuni înț +n#aria,%pania i înș 8talia.n 1BB- se înfiin ează compania Gomanian Cable %;stems -GC% .ț

În 1BB este construită ore eaț de cablu înC$i inăuș -Gepublica Holdova , care ulterior va fivândută, iar fondurile folosite pentru ac$izi ii de re ele în Gomânia. "oi ani mai târziu, #rupulț țGC% s a consolidat i a fost pre#ătit pentru noi investi ii. Conform strate#iei companiei de aș țrealiza o extindere re#ională, în noiembrie 2 @ este ini iată ac$izi ia i reconstruc ia primelor ț ț ș țre ele de cablu dinț Iudapesta, în prezent 3rupul GC% fiind al treilea operator din+n#aria.

În aprilie 1BBD este înfiin ată compania Gomanian "ata %;stems -G"% , specializată înțtransmisii de date i 8nternet0 în prezent G"% este lider al pie ei de profil din Gomânia0ș ț

În decembrie 1BBB ianuarie 2$$$ sunt ac$izi ionate primele re ele de cablu înț ț %lovacia, unde%lova


33/37

• decembrie 2$$- GC% V G"% lansează "i#i 1 . %erviciul este extins i în alte ăriș țfebruarie 7??M +n#aria, au#ust 7??M %lovacia, Ce$ia, noiembrie 7??M Croa iaț , %erbia.

• 26 aprilie 2$$ a adus ocazia de unificare a celor două companii din Gomanian Cable%;stems -GC% i Gomania "ata %;stems -G"% . Hotivul acestei fuziuni eraș

îmbunătă irea modului de utilizare a infrastructurii, reducerea costurilor opera ionale i deț ț șadministrare a re elei.ț

• În noiembrie 2$$ renun ă la ideea listării la Iursa de la Dondra, optând spre oțfinan are bancară record pentru Gomânia, de R?? milioane de euro. În ară, compania areț țnevoie de bani pentru dezvoltarea unei re ele >3 la nivel na ional, a cărei construc ieț ț țdepă e te >?? milioane de euroș ș

În ianuarie 7?2?, RCS @ R4S a preluat compania !irbites, furnizor de servicii de

comunica ii cu câteva zeci de mii de clien i. !irbites furniza servicii în Iucure ti i 8a i i aț ț ș ș ș șînre#istrat în 7??@ o cifră de afaceri de 7, milioane de euro i o pierdere netă de @,R milioaneșde euroX@Y. !irbites este divizie a companiei elve ieneț %Aisscom i furnizează servicii deșteleviziune, internet i telefonie fixă.ș

În septembrie 7?27, RCS @ R4S a în#$i it i iDin


34/37

Televiziune prin cablu:

Televiziune digitală prin satelit - DigiTV:

Internet:

Telefonie fixă:

Telefonie mobilă:

Re+ul'a'e /inanciare

>N

Data !"#-!$ !!%-! !!&-""

clien iț *.+,,.,,, -.3 ,.,,, -.34,.,,,

Data !"#-!$ !!%-! !!'-!$ !!&-!& !!#-" !!(-"

clien iț +,,.,,, -.-,,.,,, -.,,,.,,, -,.,,, ,,.,,, -*,.,,,

Data !"#-!$ !"!-!) !!%-! !!&-"" !!#-!' !!(-"

clien iț *.,,,.,,, -.-,,.,,, / ,.,,, 0,.,,, 4,,.,,, *,,.,,,

Data !"#-!$ !"!-!) !!%-! !!&-"" !!#-" !!(-"

clien iț -.4,,.,,, -. ,,.,,, -.*,,.,,, /1*.,,, 14*.,,, 3 ,.,,,

Data !"#-!$ !#. !") " . !" " . !"! !). !"! !). !!%

clien iț *.,,,.,,, -.-,,.,,, -.-,,.,,, -.3,,.,,, -.3 ,.,,, -.*,,.,,,


35/37

*ifra de afaceri iș profitul net ' &nmilioane euro )

+n !"$ !") !" !"" !"! !!% !!' !!& !!# !!( !!$

*ifra de

afaceri- 41/ 41* 410 4-, 30- 3/1'+ 3*1 **- -,/ 4-

,rofit net 2- 23 -0 2*.0 2-1'1 , 2**'0 -/' 34'/ 4 /

Număr anga a i: ț

Data !"$ !") !" !"" !"! !!% !!' !!& !!# !!( !!$

anga a iț -,.,,, 0.3,, /./,, 1.0,, .0,, 1. ,, 1.1,, ./,, .,,, .,,, 4.,,,

2. Ne%' en

Ne%' en este o companie de telecomunica ii dinț Gomânia. ! fost înfiin ată înț iulie 7??@ decompania Gomtelecom. 4ext3en oferă servicii de internet, televiziune prin cablu i telefonieșfixă în 2? ora e din Gomânia -3iur#iu, Han#alia, Hiercurea Ciuc, Hioveni, &dor$eiulș%ecuiesc, %lobozia, 1âr#ovi te, 1âr#u 5iu, 1âr#u %ecuiesc i 1ulcea i peste 2?? de localită iș ș ș țruraleX7Y.

Compania este de inută deț Gomtelecom iar în au#ust 7?? a preluat >?.??? de clien i de lațcompania 4eA Com 1elecomunica ii.ț

În februarie 7?2?, 4ext#en a preluat în între#ime compania 4eA Com 1elecomunica ii, carețmai avea aproximativ S?.??? de clien i.țSER3ICII 9 O#ERTANe%' en Co unica'ion&ofera servicii de calitate, la preturi competitive astfel, beneficiarilor serviciului de acces la internet 4ext3en le ofera)i'e+e de !ana la $$ M?!&cu 'ra/ic neli i'a' &i nere&'ric'iona', in functie de pac$etul de servicii disponibil, atat inmetropolitan cat si in extern, iar cue%'rao!'iunea irele&& de la 4ext3en abonatii beneficiaza de internet oriunde in casa.

!bonatilor serviciului de voce 4ext3en le oferainu'e inclu&e in 'oa'e re'ele na'ionale/i%esi, dupa caz,con)or?iri ;ra'ui'e in re'eaua na'ionala /i%a Tele de Duni panaineri in intervalul orar 2@ ?? T @ ??, in AeeR

https://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttps://ro.wikipedia.org/wiki/NextGen#cite_note-w2010-10-09-2https://ro.wikipedia.org/wiki/NextGen#cite_note-w2010-10-09-2https://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttps://ro.wikipedia.org/wiki/NextGen#cite_note-w2010-10-09-2


36/37

"enumirea companiei %.C. 4ext3en Communications %.G.D.09orma juridica %.G.D.%ediul social Iucuresti, %os. Iucuresti *loiesti, 4r. N7 NN, Cladirea !, !ripa !7, etaj 7,%ector 2 4umar re#istrul comertului 5N?/22@ @/7??@C+8 G&7N2MMR@>

Capital social 7N?.@7@. M? G&4

O/er'a de &er)icii

O/er'a&'andard

RCS R4S Ne%' en

Tele)i+iune 2 RON ( ini 0$ de canale,$ RON ( ini B$ de canale,

2 RON ( ini 0$ de canale,2 RON ( ini BD de canale,

In'erne' 2D RON (1$$ ?!&, RON (2 $ ?!&,

B RON ( $$ ?!&,- RON (1$$$ ?!&,

RON (1$$ ?!&,B RON (2 $ ?!&,

-B RON ( $$ ?!&, RON ( 1$$$ ?!&,

Tele/onie/i%a

Nu !oa'e /i con'rac'a' !e o/er'a&'andard.

Nu !oa'e /i con'rac'a' !e o/er'a&'andard.

Tele/onieo?ila

->D-K 7 NELIMITAT con)or?iri inORICE re'ea na'ionala> /i%a &au

o?ilaNELIMITAT con)or?iriin'erna'ionale in !rinci!alele re'ele/i%e din UE> SUA> Canada &i C ina&i $$$ de inu'e con)or?iri

in'erna'ionale in !rinci!alele re'eleo?ile din SUA> Canada> C ina &i

UENELIMITAT in'erne' o?il

>0 K – neli i'a' na'ionalinu'e9& &> $$ ?!& 'ra/ic

in'erne'> neli i'a' in'erna'ionalre'ele /i%e.

Pro o'ii RCS R4S Ne%' enTele)i+iune ( 0$ de canale,> in'erne'( $ ?!&, – RON

Tele)i+iune (BD de canale, > in'erne'(1$$ ?!&, B> RON 9 -B RON

>M


37/37

Atestat Concurenta 2 1

Documents