CUPRINS
Argument..............2
Capitolul I Retrospectiv istorica asupra evoluiei
finanelor..31.1.Finanele in statul
sclavagist.............31.2.Finanele in statul
feudal..............................61.3.Finanele in statul
capitalist..................7
Capitolul II Finanele - categorie economic......8
Capitolul III Coninutul economic al finanelor
publice........................................................10
Capitolul IV Funciile finanelor publice.........................
....124.1.Funcia de repartiie..........................
124.2.Funcia de control............................
.....................................13
Capitolul V Rolul finanelor n economiile moderne........16
Bibliografie..........................................................17
ANEXE:1. Opinii referitor la termenul finane
..........................................................................................182.
Opinii referitor la conceptul finane.........193. Opinii referitor
la coninutul finanelor publice ...214. Opinii referitor la funciile
i rolul finanelor...23
ARGUMENT Fenomenul financiar are o istorie de milenii. Ins i in
prezent el este un mister pe care ncearc s-1 descifreze oamenii.
Gndirea financiar, care s-a format in principal pe parcursul
ultimelor sute de ani, are in arsenalul sau diverse teorii menite s
explice fenomenul financiar. Pornind de la faptul c specialitii in
materie pn in prezent n-au un punct de vedere unic asupra
conceptului de finane i c nsei finanele i modific permanent
coninutul lor, in lucrarea dat s-a fcut ncercarea de a expune
concepia predominant in prezent privind finanele i funciile lor. In
acest scop, s-a pornit de la ilustrarea economiei prin fluxurile de
mrfuri i bani i desprinderea din sistemul relaiilor de producie a
unui grup de relaii specifice - relaiile financiare sau finanele.
In continuare s-a urmrit scopul de a arta necesitatea, apariia i
evoluia finanelor pe parcursul dezvoltrii societii umane. O
deosebit atenie a fost acordat explicrii esenei categoriei finane,
descrierii funciilor finanelor. In ncheiere se expune un punct de
vedere asupra rolului finanelor in economiile moderne. n vederea
recapitulrii i nsuirii mai eficiente a materialului, in lucrare
este prevzut un rezumat respectiv i un ir de ntrebri de verificare.
Pentru nelegerea ct mai profund a lucrurilor descrise, este
prezentat i un glosar, care conine tratarea termenilor cheie. In
anexe sunt expuse diverse opinii ale unor economiti asupra
conceptului, finane, funciilor finanelor, termenului finane etc.
Fiind contieni de posibilele neajunsuri, sperm c lucrarea dat va
nlesni ntructva munca de cunoatere.
Capitolul I. RETROSPECTIVA ISTORICA ASUPRA EVOLUTIEI
FINANTELOR1.1. Finantele in statul sclavagist
Cheltuielile publice.Cheltuielile statului sclavagist erau
diverse. Una dintre cele mai importante speze o constituia
ntreinerea puterii publice i curii regale.
Mijloace importante se cheltuiau pentru ntreinerea armatelor i
campaniilor militare. Despre dimensiunile acestor cheltuieli se
poate judeca dup numrul rzboaielor incontinue, subjugarea
popoarelor, formarea statelor mari ((Egipt, Persia, Sparta,
Macedonia, Imperiul Roman etc.), care pretindeau dominaia mondial.
Ele creau, ntreineau, narmau colosale armate terestre i marine,
inclusiv de mercenari. Cheltuieli mari se cereau i la construcia de
ceti, corbii fortificaii etc.
In condiiile gospodriei naturale cheltuielile aveau caracter
natural, dar o dat cu dezvoltarea gospodriei - marf si a banilor,
mai cu seam in Grecia i Roma, capta form bneasc. In Imperiul Roman
militarii primeau solda in bani.
Cheltuieli mari necesitau construcia i dotarea construciilor
publice: apeducte, canale de irigare, stvilare, zgazuri, drumuri,
poduri etc., pentru care se efectuau colosale lucrri de pmnt,
transportri de materiale la distane mari. In acea perioada, cnd
lucrrile erau ndeplinite manual, edificarea construciilor necesita
mii de lucrtori.
Alt gen de cheltuieli erau acelea pentru religie: construcia de
temple, piramide, organizarea srbtorilor religioase si altele.
Cheltuieli se efectuau pentru primirea i ntreinerea solilor,
rscumprarea prizonierilor, pentru cadouri i mite. Alte speze
speciale erau prevzute pentru "pine i spectacole". Munca ieftin a
sclavilor a condus la ruinarea ranilor i meteugarilor liberi.
Strzile Atenei i Romei erau pline de oameni fr ocupaie i flmnzi
care cereau pine i distracii. Autoritile publice pentru inerea lor
in supunere le acorda sprijin materiale.Veniturile
publice.Veniturile in teniei proveneau din patrimoniul statului i
din impozite.
n statele sclavagiste antice forma tipic de conducere era
monarhia absolut.
Unul din veniturile statului era cel provenit de la pmnturile
statului. Statul organiza si conducea singur lucrrile, de cultivare
a pmntului sau ii da in arend. Existau contribuii prin munc:
strngerea roadei, construcia drumurilor etc. Munca robilor era
folosit i pe latifundiile statului, la construcia cldirilor
publice, cetilor. Cetenii liberi acordau contribuie prin munc, prin
participarea la construcia de canale de irigaie, palate, temple
etc. O contribuie personal era i participarea cetenilor la
companiile militare.
Acumularea resurselor i folosirea lor in acea perioad se efectua
cu precdere in form natural. Colectrile naturale constau din
alimente, furaje, muniie pentru armat etc.
ns o dat cu dezvoltarea relaiilor marf bani, cretea ponderea
banilor att in volumul de venituri ct i in cel de cheltuieli, iar o
parte din colectri se vindea special pentru acumularea banilor.
Impozitele. Iniial se percepeau in form natural, i ulterior au
cptat treptat forma bneasc. Procesul a fost de lung durat i
dificil. Spre exemplu, in Imperiul Roman de dou ori a euat
ncercarea de a percepe impozitele sub forma bneasc.
Dezvoltarea produciei marf a accelerat dezvoltarea banilor i
rspndirea formei bneti a impozitelor. In statele antice relaiile
financiare aveau un grad nalt de dezvoltare. Existau impozite
directe i indirecte. Ctre impozitele directe se referau impozitul
funciar, impozitul pe animale i psri. Impozite generale pe persoane
nu erau. In timpul rzboaielor toi cetenii erau supui impozitului pe
avere. Impozitele indirecte erau prezente sub forma impozitului pe
comer i taxelor vamale.
n Imperiul Roman existau impozite pe sclavi, sau mai exact pe
preul de vnzare sau cumprare a sclavului. In timpul mprailor de pe
preul unui sclav vndut se pltea sub form de impozit 4 %, iar de pe
un sclav eliberat - 5 %. In timpul mpratului August, pentru
vinderea unui obiect, se percepea un impozit general de 1 % de la
pre. In timpul rzboiului de la ceteni se percepea un impozit de pe
avere extraordinar numit "tributum civicum". Toi cetenii plteau
impozit pentru motenire in mrime de 5 %.
Statul sclavagist obinea venituri de pe urma przii de rzboi,
confiscrii avuiei cetenilor arilor cucerite, birurilor pltite
regulat in natur i bani.
In caz de necesitate, statul lua mprumuturi de la biserici,
etc., pe care, n multe cazuri, nu le rambursa.
Pentru cptarea veniturilor statul apela la stricarea monedelor,
rechiziii, predarea obligatorie a pinii la 4, pre fix etc.
1.2. Finantele in statul feudal
Cheltuielile publice. Cele mai importante cheltuieli efectuate
de statul feudal erau cele cu caracter militar, modificndu-se de la
o perioad la alta i de la o ar la alta. Cheltuielile publice pentru
scopuri militare in rile europene in sec. XVII-XVIII alctuiau de la
25 pn la 75 % din totalul cheltuielilor publice. Mijloacele erau
folosite pentru perfecionarea tehnicii militare, construcia
fortificaiilor, angajarea mercenarilor, rscumprarea prizonierilor
etc.
Din resurse financiare publice importante mijloace se foloseau
la ntreinerea curii regale, la petrecerea balurilor, pentru obiecte
de lux, ntreinerea ambasadelor i solilor.
Din mijloacele statului sunt ntreinui i artitii apropiai de
curte, se acord un oarecare sprijin nvmntului public i ocrotirii
sntii.
Veniturile publice. In statul feudal,veniturile publice se
formau in principal din contribuiile personale i colectrile
naturale. De asemenea,veniturile proveneau i de la regiile
monarhului in exploatarea zcmintelor, pescuit, baterea monedelor,
producerea prafului de puc etc. Veniturile publice proveneau din
diferite taxe - pentru judecat, pentru folosirea porturilor i
locurilor de depozitare etc. Veniturile se formau i de pe urma
vinderii titlurilor i posturilor, confiscrilor, amenzilor,
contribuiilor, birurilor, mprumuturilor. Existau in acea perioad de
asemenea impozite pe avere, pe comer,taxe vamale, accize.
Prestaiile, in dependen de caracterul lor, se fceau sub form
natural sau bneasc.
1.3.Finantele in statul capitalist
Dup descompunerea feudalismului i dezvoltarea capitalismului, un
rol din ce in ce mai mare capt cheltuielile i veniturile statului
sub form bneasc. n aceast perioad se produce separarea vistieriei
statului de la proprietatea monarhului.
Datorit proceselor de democratizare, cheltuielile i veniturile
publice au cptat transparena, s-a nceput ntocmirea bugetului
public, s-a stabilit controlul din partea organelor puterii de stat
asupra finanelor publice, s-a nceput elaborarea legislaiei
financiare.
Cheltuielile publice. In statul capitalist, datorit realitilor
epocii, de asemenea predominau cheltuielile militare. Desele
rzboaie, mai ales cele de cucerire l remprire a coloniilor,
dezvoltarea rapid a tiinei i tehnicii militare, predominarea
gndirii imperiale au cutat ponderea sporita a cheltuielilor pentru
scopuri militare.
Totodat, sub influena burgheziei, au sporit cheltuielile pentru
obiective i scopuri economice (alocri bugetare, subvenii, subsidii
etc.), formarea infrastructurii economiei naionale etc.
In aceast perioad se ivesc i se dezvolt cheltuielile publice
pentru scopuri sociale (nvmnt public, cultur, ocrotirea sntii),
inclusiv protecia sociala.
Modificarea sistemului . de dirijare a statului a condus la
creterea cheltuielilor pentru serviciile publice generale
(ntreinerea organelor legislative, executive, judectoreti, de
ordine public etc.).
Veniturile publice. Noua ornduire economica a condus i la
modificri eseniale in sistem de resurse financiare a statului.
Locul principal in veniturile publice revenea impozitelor, care au
evoluat in direcia diversificrii obiectelor de impunere (venituri
personale, salariu, profit, dobnd, dividende), creterea numrului
contribuabililor (muncitori, industriai, bancheri,brokeri, liber
profesioniti), rspndirii impunerii indirecte (taxe de consumaie)
etc.Capitolul II. FINANTELE-CATEGORIE ECONOMICA
Finane,este o categorie economic general. Pentru apariia oricrei
categorii economice sunt necesare anumite condiii economice care
formeaz un "mediu ambiant" de dezvoltare a ei. Aa mediu ambiant
pentru finane sunt relaiile marf - bani. Producerea urnirilor
pentru schimb, folosirea banilor pentru meseria schimbului, cptarea
de ctre bani a valorii proprii au format mediul ambiant economic
respectiv, in care a fost posibil apariia finanelor ca relaii de
transfer a valorii. Finanele nu pot s existe in afara relaiilor
marf - bani.
Evident c apariia finanelor a fost cauzat de anumite necesiti.
Principala cauz in aceast ordine de idei, const in crearea in urma
activitii economice a produsului intern brut care, pentru
funcionarea normal a societii, trebuie s fie repartizat intre toate
sferele de activitate uman i intre toi membrii societii. Funcia de
repartiie valoric revine pe seama finanelor.
Evident c, pentru apariia finanelor era necesar i existena unor
anumite circumstane. Una din principalele circumstane de apariie i
funcionare a finanelor este prezena subiecilor procesului de
repartiie - statUL (guvernul), persoanele juridice, persoanele
fizice etc. Guvernul organizeaz i dirijeaz funcionarea finanelor
.
Avnd in vedere condiiile economice, cauzele i necesitile,
circumstanele de apariie i funcionare, putem conchide c finanele
sunt relaii economice ce in de formarea, distribuirea i utilizarea
fondurilor bneti pe baza produsului intern brut.
Pornind de la acest concept, vom remarca faptul c de-a lungul
anilor concepiile despre finane au evoluat continuu (anexa 2). i in
prezent concepiile specialitilor despre finane nu coincid. Astfel
economitii trateaz finanele ca:
a) fonduri bneti (aflate la dispoziia persoanelor fizice,
juridice, organelor locale i centrale a administraiei publice,
organismelor internaionale etc.);
b) prghii i instrumente de intervenie a guvernului in economie
(impozite, taxe, alocaii bugetare, mprumuturi, subvenii etc.);
c) metode de gestionare a acumulrilor bneti (procedee i tehnici
de administrare a mijloacelor bneti aflate la dispoziia menagelor,
agenilor economici, guvernului etc.);
d) acte juridice (lege, decret, dispoziie autorizat sau
contractuala etc. ce reglementeaz procesul de repartiie
financiar);
e) relaii sociale, de natur economic, care apar in procesul
constituirii fondurilor publice i private de: resurse bneti i
repartizrii acestora n scopul satisfacerii diverselor necesiti
individuale, de producie, sociale, politice etc.
Gndirea economic contemporan, bazndu-se pe tratarea larg a
conceptului finane, a lrgit considerabil domeniul de aplicare a lui
i mai ales in activitile monetare, creditare, bancare, de asigurare
operaiile cu hrtii de valoare etc.
In literatura de specialitate, avnd ca baz conceptul finane, se
folosesc expresele - finane private, finane ale ntreprinderilor,
finane publice, finane internaionale etc. De fapt fiecare din ele
alctuiesc un domeniul separat al fenomenului financiar.
Capitolul III. CONTINUTUL ECONOMIC AL FINANTELOR PUBLICE
Pentru satisfacerea cerinelor generale ale societii, este
necesar constituirea unor importante fonduri bneti la dispoziia
autoritilor publice. Sursa principal de mijloace este produsul
intern brut. Formarea fondurilor se efectueaz prin transferul
valorii de la persoanele fizice i juridice la dispoziia organelor
administraiei de stat centrale i locale. Ulterior, din aceste
fonduri se acoper cheltuielile publice prin transferarea valorii la
diveri beneficiari, care livreaz bunuri i presteaz servicii
statului . In aa mod, au loc fluxuri de resurse bneti ctre i de la
fondurile financiare publice, ceea ce genereaz anumite raporturi
intre participanii la acest proces. Aceste raporturi, exprimate in
form bneasc, in limbajul economic se numesc relaii financiare sau
finane.
Relaiile financiare prin esena lor reprezint un transfer de
valoare. Transferul de valoare, ce st la baza relaiilor, are un ir
de particulariti, printre care doua principale.
In primul rnd, transferul respectiv se efectueaz sub form
bneasc. In aa mod relaiile financiare se manifest numai prin
bani.
In al doilea rnd, transferul se efectueaz fr contraprestaie
direct. Aceasta conduce la concluzia c prin relaiile financiare se
produce o cedare definitiv i fr contraprestaie de putere de
cumprare.
Aadar, relaiile economice, realizate prin intermediul banilor,
care apar in procesul repartiiei in legtur cu satisfacerea nevoilor
colective ale societii constituie finanele publice.
Existena finanelor publice este indisolubil legat de existena,
statului i de folosirea banilor i a formelor valorice de repartiie
a P.I.B.
Este necesar de a marca faptul c in condiiile actuale conceptul
de relaii financiare s-a lrgit, incluznd noi tipuri de relaii
economice realizate prin bani.
Astfel, conceptul contemporan finane publice include:
a) relaiile care exprima un transfer de resurse bneti fr
contraprestaie i cu titlu nerambursabil;
b) relaiile care exprim un mprumut de resurse bneti pe o perioad
de timp determinat, pentru o anumit dobnda (creditul); c) relaii
care exprim un transfer de resurse bneti obligatoriu sau facultativ
n schimbul unei contraprestaii care depinde de producerea unui
eveniment aleatoriu (asigurri) etc.
Conceptul contemporan al finanelor publice nu mai presupune un
simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor statului, ci,
nainte de toate, - un mijloc de intervenie in economie.
Capitolul IV. FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE
Finanele publice au aprut i exist pentru realizarea unor
obiective concrete, exact stabilite, care nu pot fi realizate pe
alta cale sau cu alte mijloace. Ele i exercit destinata social prin
funciile sale, i anume - funcia de repartiie i funcia de
control.
4.1.Functia de repartitie
Resursele care alimenteaz fondurile publice, in majoritatea lor
covritoare, provin din produsul intern brut i ntr-o mai mic msur -
din avuia naional i din transferurile din strintate .
Veniturile fondurilor financiare publice mbrac forme diferite, i
anume: impozite, taxe, contribuii pentru asigurri sociale, amenzi,
penaliti, revedene, chirii, venituri de la valorificarea unor
bunuri, patrimoniul public sau fr stpn, mprumuturi de stat primite,
rambursri de imprumuturi de stat acordate, dobnzi aferente
imprumuturilor acordate, donaii, ajutoare i alte transferuri
primite.
Mijloacele financiare, transferate prin canalele enumerate mai
sus, sunt acumulate intr-un ir de fonduri publice financiare -
bugetul administraiei centrale, bugetele locale, bugetul
asigurrilor sociale de stat, fonduri extrabugetare, guvernamentale,
speciale etc.
Cheltuielile din fondurile financiare publice capt diferite
forme, i anume: plata salariilor, procurarea materialelor, plata
serviciilor, investiii capitale, subvenii i subsidii, pensii,
burse, indemnizaii, mprumuturi de stat acordate, dobnzi aferente la
mprumuturile primite, donaii, ajutoare i alte transferuri.
4.2.Functia de control
Concomitent cu funcia de repartiie, finanele exercit i funcia de
control. Aceast funcie apare ca rezultat al capacitii finanelor de
a reflecta cantitativ transferurile de bani.
Funcia de control este o nsuire a finanelor de a servi drept
mijloc de control asupra distribuiei valorice a produsului intern
brut. Se manifest aceast funcie in procesul de formare i utilizare
a fondurilor de mijloace bneti.
Datorit funciei de control, este posibil verificarea exactitii i
oportunitii vrsmintelor in fondurile bneti, plenitudinii mobilizrii
mijloacelor bneti, utilizrii ntemeiate i eficiente a acumulrilor
bneti etc.
Datorita nsuirilor i funciilor pe care le exercit finanele,este
posibil aprecierea corespunderii proceselor de repartiie valoric,
legilor economice i actelor juridice in vigoare.
Aciunea funciei de control cuprinde toate fazele procesului de
reproducie social.
Prin finane se dimensioneaz, evalueaz i controleaz cheltuielile,
rezultatele i eficiena activitilor respective. In acest scop se
folosesc diveri indici financiari printre care principalii sunt
costurile, cheltuielile, veniturile, ncasrile, profitul,
rentabilitatea etc. Finanele furnizeaz informaie referitor la
mrimea consumului, schimburilor, creterii economice, alocrilor in
nvmnt, ocrotirea sntii, securitate social etc., datorit crui fapt
procesul de formare a proporiilor macroeconomice se gsete sub
controlul i influena activ a guvernului.
In aa mod, rolul funciei de control a finanelor in activitatea
economic se manifest prin faptul c finanele: a) exercit controlul
asupra distribuiei valorice a resurselor i formrii proporiilor
economice; b) permit aciunea activ asupra eficienei utilizrii
tuturor resurselor din economie; c) efectueaz controlul asupra
respectrii legislaiei financiare in vigoare i disciplinei
financiare etc.
Funcia de control a finanelor se realizeaz n procesul activitii
practice prin efectuarea controlului financiar.
In pofida istoriei lungi de existen a fenomenului financiar, a
conceptului finane si a instrumentelor financiare practice de
lucru, esena lor nu este definitiv studiat i dezvluit. Sarcina de
cunoatere deplin a esenei finanelor se complic prin faptul c ea se
gsete ascuns sub diverse forme exterioare de manifestare a ei, in
care diferite evenimente financiare apar la suprafaa vieii
economice si sociale.
Evident c aceast situaie motiveaz apariia problemelor de discuie
i existena multitudinii de opinii asupra componentelor i
elementelor lui (anexa 3).
Ctre problemele de discuie se refer i cea a funciilor finanelor.
Muli economiti consider c finanele exercit dou funcii - de
repartiie i control. ns in literatura de specialitate se intlnesc
afirmaii c finanele, in afar de cele dou nominalizate, mai posed i
alte funcii: de producie, de stimulare, de reglementare etc.
Fiind de acord cu necesitatea cercetrii problemei funciilor
finanelor, este important de a meniona c rezultatele cercetrilor
tiinifice vor depinde n multe privine de exactitatea i precizia
determinrii obiectului de cercetare. Spre exemplu, poate conduce la
rezultate greite substituirea problemei funciilor finanelor prin
problema rolului lor in producia social, deoarece acestea fiind
aspecte interconexionate, totui sunt probleme diferite. Desigur,
finanele au un rol foarte important in producia social, cu ajutorul
lor poate fi stimulat utilizarea efectiv a factorilor de producie,
reglementate proporiile valorice, asigurat economisirea etc.
ns identificarea acestor rezultate, cptate datorit funcionrii
finanelor, cu funciile lor nu este corect. Deoarece funcia este mod
de exprimare a esenei categoriei economice; de aceea ea acioneaz
ntotdeauna ntr-un anumit cadru al acelor relaii economice care
constituie esena categoriei respective. Dac efectele aciunii se
extind asupra obiectelor ce se afl in afara cadrului relaiilor
economice ce alctuiesc esena categoriei date, aceasta se refer nu
la funciile categoriei, ci la rolul ei, la rezultatele concrete
obinute in urma valorificrii funciilor.
Unii economiti consider c finanele au trei funcii: formarea
fondurilor (veniturilor) bneti, utilizarea fondurilor (veniturilor)
bneti i funcia de control. Fr a nega in principiu aceast schem de
ilustrare a funciilor finanelor, menionm c primele dou exist in mod
real ns fiecare din ele exprim aciunea unor elemente separate a
relaiilor financiare (impozite, subsidii) i nu a finanelor
integral. Pe de alt parte, ele mai mult amintesc mecanismul de
realizare a funciei de repartiie, dect un mod independent de
funcionare a categoriei finane.
Persistarea problemelor de discuie motiveaz necesitatea
elaborrii in continuare a aspectelor teoretice ale funciilor
finanelor. Cunoaterea mai profund a proprietilor finanelor va
permite elaborarea metodelor de mai bun utilizare a lor in
activitatea economic, implementarea instrumentelor financiare noi
in practica de gospodrire, asigurarea echilibrului financiar i
creterii economice.
Capitolul V. ROLUL FINANTELOR IN ECONOMIILE MODERNE
Mecanismele de funcionare a economiilor modeme se bazeaz pe
principiile de pia. n rile dezvoltare din punct de vedere economic
aplicarea acestor principii s-a produs pe parcursul unei perioade
de doua secole, ce a permis formarea i perfecionarea ulterioar a
unui sistem de relaii social-economice efectivi n acest sistem un
rol deosebit revine relaiilor financiare.Sistemul financiar
(relaii, metode de lucru, organe cu funcii in finane, legislaie
financiar) are un grad nalt de dezvoltare. La baza funcionrii lui
sunt puse principii tiinifice i democratice de lucru.Finanele sunt
folosite nu numai n scopul tradiional - acumularea mijloacelor i
folosirea lor pentru exercitarea funciilor guvernului. Autoritile
publice folosesc finanele i in scopul influenrii proceselor
economice , corectrii ciclului economic, nlturrii dezechilibrelor
economice. In perioadele de intensificare a activitilor economice ,
prin diferite msuri financiare , se normalizeaz situaia, iar in
perioada de recesiune, prin faciliti fiscale i prin alocaii
bugetare, se asigur relansarea economiei.n prezent unui ir de
state, inclusiv Republica Moldova, le este caracteristic economia
de tranziie - economia in procesul de trecere de la sistemul
administrativ de comand i planificat, centralizat la sistemul cu
caracteristici de pia. In aceast perioad se reface cardinal i
sistemul financiar. A fost lrgit zona de aciune a finanelor ,
aplicate noi instrumente financiare , reformat cadrul instituional
elaborat i aprobat noul drept financiar i alte aciuni.n economiile
de tranziie pe seama resurselor financiare publice se finaneaz
diverse aciuni orientate spre crearea de noi locuri de munc,
recalificarea omerilor i plasarea lor in cmpul de munc,
pre-pensionarea celora care nu-i mai gsesc plasament din cauza
vrstei naintate i ajutorarea celor care i-au pierdut locul de munc.
Finanele sunt utilizate pe larg in procesul de privatizare i
reorganizare a patrimoniului public. Un coninut nou, datorit, in
primul rnd, primirii in organismele financiare internaionale, capt
i relaiile valutar-financiare internaionale.
BIBLIOGRAFIE1. Gliga Ioan. Dreptul finanelor publice. Bucureti:
EdituraDidacticiPedagogic,R.A., 1992.-266p.2. Finane publice /
Coordonator prof. univ. dr. Iulian Vcrel . - Bucureti: Editura
Didactic si pedagoic,R.A.,1992.-432p.3. TomaMihai.Finanet
gestiuneafinanciar. -Bucureti:EditurrDidacticsiPedagogic,R..,
1994.-238p.4. aguna Dan-Drosu. Drept financiar si fiscal.
Bucureti:EdituraOSCAR-PRINT,1994.-527p.5. /.. , .. ,.. .; . .. .-.:
,1995.-435 .6. ... .-:- ,1979.7. Eduard Allix. Traite elementaire
de scinces des financeset de legislation financiere francaise,
Paris, Ed. A.Rousseau1921.8. Gaston Jeze. Course de finances
publiques. Ed.M.Goird,Paris,1929.9. Francois Deruel. Finances
publiques / Dalloz, Paris,1977.-170p.10. Maurice Duverger.
Institutions financieres, Coll.Themis, Presses Universitaires de
France, Paris, 1956.11. Pierre Labimiere. Les finances publiques,
Li-braiteArmndColin,Paris.1970.12. Richard Musqrave, Peggy
Musgrave. Public Finance in Theory and Practice. Tourth Edition,
McGraw - Hill Bobk Company, New York, St.Louis.
SanFrancisco.1984.-824p.
ANEXEAnexa1Opiniireferitor laproveniena termenului"FINANE"Gaston
Jeze scrie c cuvntul "finane" s-a rspndit n Frana la sfritul sec.
al XVII-lea cu nelesul de "bani i venituri publice destinate
cheltuielilor statului". S-a presupus c acest cuvnt a provenit de
la expresia latin "financia pecuniaria" care nsemna a ncheia o
tranzacie patrimonial prin plata unei sume de bani. (Gaston Jeze,
Course de finances publiques, Ed. M. Giard, Paris, 1929, p.
2.).V.G. Ceantladze: "In limba latin medieval suplimentul -
"pecuniaria" (bnesc) la cuvntul "financia" confirm c "financia"
exprima i operaiuni nebneti. Suplimentul "pecuniaria" preciza, c
plata are caracter bnesc i o deosebea de nebnescul "financia".
...Aadar, este evident c in formaiunile sociale precapitaliste,
ndeosebi pn in secolul al XIII-lea - al XIV-lea, finanele exprimau
pli bneti i naturale (sfritul termenului de plat), contribuie,
ncasri i altele" ( .-:- - 1979. c.107,113).Iulian Vcrel: "In secole
al Xlll-lea - al XlV-lea se foloseau expresiile
"finantio","finantias" i "financia pecuniaria", in sensul de "plat
in bani". Se presupune c aceste expresii deriv de la cuvntul
"finis", utilizat adesea in sensul "termen de plat". n Frana,in
secolul al XV-lea, se foloseau expresiile "hommes de finances" i
"financiers", pentru denumirea arendailor de impozite i a
persoanelor care ncasau impozitele regelui;, "finane" nsemna o sum
de bani i mai ales un venit al statului, iar "finanses" ntregul
patrimoniu al statului. n limba german, in secolele al XV-lea - ai
XVII-lea se ntlnesc expresiile "finanz", care nseamn plat in bani,
t "Finantzer", care desemna pe cmtar. Cu vremea, cuvntul "finane" a
cptat un sens foarte larg, incluzndbugetul statului, creditul,
operaiile bancare i de burs, relaiile cambiale s.a., adic
resursele, relaiile i operaiile bneti" (Finane publice. Ed.
Didactic i Pedagogic,R.A.-Bucureti,1992.p.17)
Anexa2OpiniireferitorlaconceptulfinaneIulian Vcrel: "In toate
ornduirile social-economice in care au existat, finanele s-au
manifestat ca relaii sociale, de natur economic aprute in procesul
repartiiei produsului intern brut, in strns legtur cu ndeplinirea
funciilor i sarcinilor statului". (Finane publice, Ed, Didactic i
pedagogic, R.A. - Bucureti, 1992,p.15).Iulian Vcrel mprtete
concluzia "c finanele exprima relaii sociale, de natur economic, in
expresie bneasc, ce apar intr-un anumit proces cu un scop bine
determinat" (Finane publice, Ed. Didactic si
pedagogica,R.A.-Bucureti,1992,p.17-18).Toma Mihai: "Finanele
reprezint un anumit tip de relaii de repartiie a produsului social
i in special a venitului naional concretizate in transferuri bneti
de la ageni economici, instituii si persoane fizice ctre bugetul
statului, de la bugetul de stat ctre ageni economici, intre
instituii i chiar in interiorul diverselor structuri economice, cu
prilejul formrii sau utilizrii diverselor fonduri". (Finane i
gestiune financiara. Ed. Didactic i pedagogic, R.A. -
Bucureti,1994,p.3.).4.Rodionova V.M.: "Finanele sunt relaii bneti
ce apar In procesul distribuiei i redistribuiei valorii produsului
naional global i a unei pri a bogiei naionale in legtur cu formarea
veniturilor i acumulrilor bneti a agenilor economici i statului i
utilizarea lor la reproducia lrgit, stimularea material a
tucriltorilof, satisfacerea necesitilor sociale i de alt natur a
societii." (/.. , .. ,.. .; . .. .-.: ,1995,.35)Rodionova V.M.:
"Caracterul bnesc al relaiilor financiare este-un indice important
al finanelor.Banii suntocondiieabsolutnecesardeexistena finanelor.
Nu sunt bani - nu pot fi i finane, deoarece ultimele sunt o form
social generat de existenaprimilor.5.In acest context nu este
justificat referirea la finane, de rnd cu relaiile bani, i
relaiilor naturale. Existena contribuiilor naturale n epoca
feudalismului, perceperea de ctre statul sclavagist a birului de la
cetenii si i popoarele cucerite, naturalizarea relaiilor sociale in
condiiile dereglrii circulaiei monetare, ce a avut loc in istoria
rii noastre, de loc nu demonstreaz caracterul natural al relaiilor
financiare. Ele vorbesc despre alta - funcionarea finanelor este
posibil numai in anumite condiii, lipsa crora imediat ngusteaz aria
de aciune a acestei categorii." (/.. , .. ,.. .; . .. .-.: ,1995,
c.9).
Anexa3Opinii referitor la coninutul finanelor publiceEdgard
Allix caracterizeaz teoretic finanele publice ca "diferite mijloace
prin care persoanele publice - statul, comunele, instituiile etc. -
i procur resursele necesare ndeplinirii activitii lor". (Traite
elementaire de sciences des finances et de legislation financiere
francaise,Paris,1921,Ed.A.Rousseau,p.IX).Iulian Vcrel: "Expresia
finane publice este asociat cu statul, unitile administrativ
teritoriale i alte instituii de drept public, mprumuturile i
datoriile acestora". (Finane publice. - Bucureti: Ed. Didactica
iPedagogic,R.A.,1992,p.19).Toma Mihai: "Finanele publice comport
fluxuri bneti organizate in scopul procurrii resurselor statului i
instituiilor publice i, ulterior,al satisfacerii unor nevoi
generale ale societii, cum ar fi finanarea nvmntului gratuit, a
asistenei medicale, asigurrilor sociale, a instituiilor de ordine
public". (Finane i gestiune financiar. - Bucureti: Ed. Didactica ni
Pedagogic,R.A.,1992,p.3).Dan-Drosu aguna: "Finanele publice sau
relaiile financiare sunt raporturi social-economice de formare i
repartizare, in form bneasc, care apar in legtur cu constituirea i
utilizarea resurselor necesare
funcionriiidezvoltriigeneraleasocietii.Relaiile financiare se pot
caracteriza, datorit
specificuluilor,prinurmtoareletrsturi:1.Relaiile financiare sunt
relaii cu caracter economic, ntruct ele apar in procesul formarii,
repartizriiiutilizriiprodusuluisocial.2.Relaiile financiare aparn
form bneasc deoarece, n cadrul produciei de mrfuri i a aciunii
legii valorii, procesul de producie, reproducie si de circulaie a
mrfurilor,repartiie a produsului social.relaiilede schimb,
retribuirea muncii, precum
irelaiiledintreageniieconomicisaudintreacestea
ipersoanelefizice,seexprimprinintermediulbanilor,incadrulunorrelaiibneti.Noiuneade
finane sau relaii financiare nu poate fi confundat cu cea de bani
sau relaii bneti. Banii reprezint, dup cum se tie, o marf cu caliti
speciale, n timp ce finanele sunt relaii de constituire,
repartizare i utilizare a mijloacelorbneti.3.Relaiile financiare -
relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti
ale societii - sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun, in mod
necesar," o contraprestaie direct, din
parteasubiectuluibeneficiaralmijloacelorbneti.4.Oalttrsturarelaiilorfinanciareeste
aceea c mijloacelebneti,repartizate i utilizate de
subiectelebeneficiare,nuseramburseaz.(aguna
Dan-Drosu.Dreptfinanciarsifiscal.- Bucureti: EdituraOSCAR-PRINT,
1994,p.57-58).5.Rodionova V.M.: "Dup coninutul economic finanele
publice sunt relaii bani cu prilejul distribuiei i redistribuiei
valorii produsului social in compartimentul avuiei naionale, legate
de formarea resurselor financiare la' dispoziia statului i
ntreprinderilor lui i folosirea mijloacelor statului la cheltuieli
pentru lrgirea produciei, satisfacerea necesitilor social-culturale
crescnde a membrilor societii, nevoile aprrii
triiiaadministrrii.6.Coninutul economic al finanelor publice este
eterogen; in componena lor se separ verigi izolate aparte, fiecare
din care exercit funcii specifice. In componena finanelor publice
se includ: bugetele diferitor niveluri a administraiei publice,
fonduri extrabugetare, creditul public,finanele ntreprinderilor de
stat." (/.. , .. ,.. .; . .. .-.: ,1995.- .235)
Anexa4 Opiniireferitor la funciile irolul finanelorMaurice
Duverger, referindu-se la statul modern din secolul nostru, scrie
ea acesta "nu se mai mrginete la sarcinile militare i poliieneti
tradiionale. El intervine in via social pentru a stimula producia
In perioada de criz, pentru a mpiedica creterea preturilor i a
menine puterea de cumprare a monedei in perioada de inflaie, pentru
a asigura tot timpul o ct mai bun utilizare a bogiilor rii i
repartizarea venitului naional. Pentru acest stat modern, finanele
publice nu sunt numai un mijloc de acoperire a cheltuielilor sale
de administraie, ci si - aceasta in primul rnd - un mijloc de a
interveni in viaa social, de a exercita o presiune asupra
cetenilor, pentru a organiza ansamblul naiunii". (Institutions
financieres, Coli. Themis, Presses
Uni-versitairesdeFrance,Paris,1956.p.2).Pierre Lalumiere:
"Cheltuiala public a fost conceput ca un mijloc de intervenie pe
plan economic i social; dac ea continu s serveasc in egal msur
la-creterea capacitii de producie a economiei (cheltuieli publice
de investiii) sau la redistribuirea veniturilor in favoarea
categoriilor sociale defavorizate (cheltuieli publice de transfer).
Impozitul este, de asemenea, considerat ca un " procedeu de
intervenie aflat la ndemn statului; dac continu sa asigure
acoperirea cheltuielilor publice , el trebuie s permit in aceeai
msur o anumit egalizare a condiiilor sociale (amputarea prin
impozit a veniturilor mari, detaxarea categoriilor sociale
defavorizate) sau s provoace, prin incitare, dezvoltarea economic
(exonerarea activitilor rentabile, majorarea impozitelor de la
agenii marginali etc.). Prin utilizarea judicioas a cheltuielilor i
veniturilor, bugetul de stat devine un imens "filtru", care prelev
pe calea impozitului o parte din venitul naional i care i
distribuie prin intermediul cheltuielilor corespunztoare pentru
obiectiveeconomicesausociale".(Les financespubliques,
LibraitieArmndColin,Paris,1970,p.17).Iulian Vcrel: "Finanele
publice i ndeplinesc misiunea lor social prin funciile pe care le
exercit, si anume prin funcia de repartiie i funcia de control"
(Finane publice. - Bucureti: Ed. Didactic
iPedagogic.,1992.p.29).Richard Musgrave, Peggy Musgrave:
"...Impozitele sau cheltuielile pot influiena mult economia. Ele
servesc mai multor scopuri. Cteva obiective, ce in mai mult sau mai
puin de politica bugetar ... includ:1.Prevederi pentru bunuri
sociale, sau procesul conform cruia resursele totale sunt
distribuite intre bunurile individuale i sociale, unde cele sociale
au prioritate. Aceast prevedere poate fi numit funcie de alocare a
politicii bugetare. Politica de reglementare, care poate fi
considerat o parte a funciei de alocare, nu este inclus aici,
deoarece nu reprezint
oproblempremordialapoliticiibugetare.2.Ajustarea distribuiei
venitului i beneficiului, pentru asigurarea conformitii pe care
societatea o consider ca "echitabil* i "just", aici constituie
funciadedistribuie.3.Folosirea politicii bugetare ca mijloc de
atingere a unui grad nalt de ocupare a forei de munc, a unui grad
rezonabil de stabilitate a nivelului preurilor,i o rat acceptabil a
creterii economice cu efecte in comer i balana de pli. Noi
considerm toate aceste obiective ca funcie de stabilizare." (Public
Finance in Theory and Practice, Fourth Edition, McGraw-Hill Book"
Company, New York, St. Louis, San-Francisco,1984.p.6-7).Dan-Drosu
aguna: "Finanele publice, n procesul formarii, repartizrii i
utilizrii mijloacelor bneti ale societii, ndeplinesc dou funcii: de
repartiie idecontrol.1. Funcia de repartiie se realizeaz in
procesul de formare si repartizare a mijloacelor bneti, mai exact,
in momentul repartiiei produsului social i a
venituluinaional.Funcia de repartiieafinanelor se realizeaz in doua
momente: formarea resurselor i repartizarea acestora...2. Funcia de
control are ca scop asigurarea respectrii legilor i creterea
eficienei economice printr-o mai bun administrare a banului public.
De asemenea, prin control, se contribuie la realizarea echilibrului
monetar, valutar i financiar in economie. Controlul este exercitat
de organe specializate ale statului: organele Ministerului
Finanilor, ale Grzii Financiare etc."(aguna Dan-Drosu. Drept
financiar si fiscal. - Bucureti: Editura OSCAR-PRINT, 1994, p.
58).Rodionova V.M.: "Esena finanelor ca o sfer deosebit a relaiilor
de repartiie, se manifest in primul rnd cu ajutorul funciei de
repartiie. Anume prin aceast funcie se realizeaz destinaia social a
finanelor - aprovizionarea fiecrui agent economic cu resursele
financiare necesare, folosite in form de
fonduribneticudestinaiespecial...7.Proprietatea obiectiv
caracteristic finanelor, care coast in capacitatea de a "semnala"
despre derulareaprocesului, derepartiie, se manifest prin alt
funcie -de control." (/.. , .. ,.. .; . .. .-.: ,1995,.22-25).
12