ACTIVITATEA 1.3. ANCHETE SI STUDII STATISTICE FOLOSIND MODELE DE REGRESIE, ANALIZA LOGLINIARA SI FACTORIALA IN INSTITUTII SI AUTORITATI PUBLICE SI FORMULAREA DE IPOTEZE Echipa de cercetare: Lect. univ. dr. Irina Isaic-Maniu Lect. univ. dr. Claudiu Herţeliu Asist. univ. drd. Mihai Sacală Noiembrie 2007
31
Embed
ANCHETE SI STUDII STATISTICE FOLOSIND MODELE DE REGRESIE ... · activitatea 1.3. anchete si studii statistice folosind modele de regresie, analiza logliniara si factoriala in institutii
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ACTIVITATEA 1.3.
ANCHETE SI STUDII STATISTICE FOLOSIND MODELE
DE REGRESIE, ANALIZA LOGLINIARA SI
FACTORIALA IN INSTITUTII SI AUTORITATI PUBLICE
SI FORMULAREA DE IPOTEZE
Echipa de cercetare: Lect. univ. dr. Irina Isaic-Maniu
Lect. univ. dr. Claudiu Herţeliu
Asist. univ. drd. Mihai Sacală
Noiembrie 2007
A. Analiza comparată a ofertei de servicii publice electronice la
nivelul judeţelor ţării
1. Metodologie şi surse de date Pentru localităţile din mediul urban s-a realizat o cercetare exhaustivă
1 pentru cele:
o 472 de municipii reşedinţă de judeţ,
o 62 de municipii
o 210 oraşe.
Din cele 2850 de comune a fost extras aleator şi nerepetat, prin metoda sondajului
stratificat, un eşantion de 526 comune. Eroarea maxim admisibilă3 este 3,44%. Perioada în care s-
a realizat efectiv ancheta „de teren”4 a fost de 5-14 noiembrie 2007
5.
2. Rezultatele cercetării 2.1. Existenţa paginilor web
Cercetarea s-a axat pe 5 indicatori6. Primii doi indicatori au vizat cercetarea existenţei unui
site al primăriei precum şi modul în care acesta există pe Internet (pe un domeniu propriu sau pe un
subdomeniu al unui portal). Cu certitudine nu trebuie să demonstrăm superioritatea opţiunii de
amplasare a site-ului pe un domeniu propriu.
1 Lista de localităţi folosită a fost cea disponibilă la Institutul Naţional de Statistică având ca moment de referinţă luna
iulie a anului 2005.
2 Fiecare dintre cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti a fost inclus – datorită dimensiunilor - în categoria
municipiilor reşedinţă de judeţ.
3 Popular acest indicator este cunoscut sub numele de “marja de eroare” Se prezintă, în continuare, câteva detalii tehnice
despre selecţie. Volumul eşantionului s-a determinat considerând pentru o eroare limită (maxim admisibilă) calculată
cu formula: 2
2
1x
nz
n N
unde z/2 este cuantila repartiţiei normale Gauss-Laplace, n este volumul
eşantionului, N este volumul populaţiei totale iar 2 dispersia medie din interiorul grupelor după care s-a realizat
stratificarea. Elementul principal al stratificării au fost judeţele. Variabila după care s-a constituit eşantionul a fost
variabila „populaţie”. Alocarea volumului eşantionului pe straturi s-a făcut prin metoda Neyman. Conform acesteia:
k kk
k k
Nn n
N
, unde k este indicele straturilor, nk este numărul de localităţi selectate în eşantion din stratul k; n este
numărul de unităţi din eşantion; Nk este numărul total de localităţi din stratul k; k este abaterea standard (calculată
folosind volumul populaţiei) în stratul k. Eşantionul total a fost proiectat astfel încât să se asigure reprezentativitate la
nivel naţional. Nivelul de încredere utilizat a fost =0,05 corespunzător unei probabilităţi de garantare a rezultatelor de 95%. Întregul eşantion selectat a cuprins 526 de comune. În ceea ce priveşte elementele ponderatoare, s-a optat pentru
varianta Hovritz-Thompson utilizându-se inversul probabilităţii de selecţie: 1 k
ik
ik k
N
p n , unde: pik este
probabilitatea de selecţie a localităţii i din stratul k; Nk este numărul de localităţi din stratul k iar nk este numărul de
unităţi selectate din eşantion din stratul k.
4 În acest context termenul “teren” se referă la spaţiul Internet. 5 Mulţumim, pe această cale, celor 24 de studenţi ai anului 2, CSIE care ne-au oferit un real sprijin în derularea
cercetării pe Internet.
6 Evident că această cercetare, pe un număr redus de indicatori este doar o etapă pilot a unor cercetări mai ample ce vor
avea loc în anii următori ai proiectului MITEAPL.
În figura 1 prezentăm situaţia primăriilor municipiilor reşedinţă de judeţ. După cum era de
aşteptat, toate aceste primării au un site amplasat pe un domeniu propriu.
100,0%
Da, pe un domeniu propriu
Figura 1. Există un site web al primăriei? (cazul municipiilor reşedinţă de judeţ)
Situaţia se schimbă semnificativ în cazul municipiilor care nu sunt reşedinţă de judeţ.
Există 6,5% astfel de localităţi care nu au site deloc, 11,3% care au localizarea pe un portal7 şi 1,6%
dintre cazuri au site-ul nefuncţional. Detaliul statistic poate fi urmărit în figura 2.
80,7%
11,3%1,6%6,5%
Nu Nefunctional
Da, pe un portal Da, pe un domeniu propriu
Figura 2. Există un site web al primăriei? (cazul municipiilor – altele decât cele reşedinţă de judeţ)
În ceea ce priveşte situaţia oraşelor este ilustrată în figura 3. Constatăm că procentul
primăriilor cu domeniu propriu scade la aproximativ 50%. Pe cale de consecinţă creşte ponderea
primăriilor care au optat pentru un portal şi de remarcat că aproape 1 din 4 oraşe nu au un site pe
internet.
7 O menţiune merită a fi făcută. De multe ori informaţiile de pe un portal sunt total insuficiente şi pagina de pe portal se
rezumă la o succintă prezentare (maxim o jumătate de pagină) a localităţii. În aceste ar trebui validată existenţa unui site
web al primăriei doar dacă s-a optat pentru un domeniu propriu.
50,5%
26,0%
0,5%
23,1%
Nu Nefunctional
Da, pe un portal Da, pe un domeniu propriu
Figura 3. Există un site web al primăriei? (cazul oraşelor)
Lucrurile se înrăutăţesc drastic în cazul comunelor. Doar ceva mai mult de un sfert (26,4%)
au un domeniu propriu, pentru 47,5% dintre primării se regăsesc informaţii pe diverse portaluri în
timp ce aproape un sfert nu au site deloc. Informaţia statistică detaliată se poate regăsi în figura 4.
26,4%
47,5%
26,1%
Nu Da, pe un portal Da, pe un domeniu propriu
Figura 4. Există un site web al primăriei? (cazul comunelor)
2.2. Conţinutul orientat spre cetăţean al paginilor web
Existenţa unui site este un element important dar nu definitoriu. Nu sunt puţine site-urile
care prezintă doar câteva fotografii, o scurtă descriere şi informaţii personale ale primarului. Pentru
a putea realiza o diferenţiere în ceea ce priveşte conţinutul site-ului au fost utilizaţi 2 indicatori.
Unul care se referă la informaţii despre momentul realizării ultimei actualizări a site-ului şi altul
referitor la existenţa pe site a unei secţiuni de plata taxelor locale on-line sau de punere la dispoziţie
a diverselor formulare necesare în relaţia cu administraţia publică locală.
În figura 5 se pot vizualiza diferenţierile existente pe tipuri de localităţi în ceea ce priveşte
conţinutul site-urilor.
21
45
72
89
24
79
55
28
11
76National
Municipii resedinta
de judet
Municipii
Orase
Comune
(%)
Nu
Da
Figura 5. Exista pe site prezentate formulare necesare pentru diferite probleme sau sectiune cu plata taxelor locale
online?
Aceste diferenţieri extrem de vizibile în ceea ce priveşte conţinutul site-ului pe categorii de
localităţi sunt semnificative din punct de vedere statistic cu o probabilitate mai mare de 99%,
valoarea testului 2 a fost 148,638.
2.3. Periodicitatea actualizării paginilor web
Un site web neactualizat este un site mort. De aceea, aşa cum a fost precizat mai sus s-a
luat în considerare şi durata de timp care a trecut de la ultima actualizare. Precizăm că am putut
identifica data ultimei actualizări doar în cazul a 70% din site-urile web analizate.
8 Testul de concordanţă
2
Se formează două ipoteze:
H0: cele două variabile sunt independente (distribuţia empirică nu diferă de cea independentă)
H1: există o diferenţă, semnificativă statistic, între distribuţia teoretică (ce presupune independenţa) şi cea empirică
Pentru a putea alege, cu un prag de semnificaţie , una dintre cele două ipoteze se apelează la statistica:
ji
m
mn
calc ij
ijij
,
)(22
unde
n
nnm
ji
ij
.. *
În cazul în care 2
calc >2
)1)(1(, pr unde 2
)1)(1(, pr este valoarea tabelară corespunzătoare nivelului de semnificaţie
, şi numărului gradelor de libertate (r-1)(p-1) se alege ipoteza H1. Unde r şi p sunt numărul de linii şi, respectiv,
coloane ale tabelului de contingenţă. Altfel, ipoteza nulă este confirmată şi asistăm la independenţa celor două variabile.
4,3
10,9
37
17,4
30,4
0
5
10
15
20
2530
35
40
45
50
sub 7 zile 8-14 zile 15-30
zile
1-6 luni 6-12 luni
(%)
Figura 6. Perioada scursă de la ultima actualizare (cazul municipiilor reşedinţă de judeţ)
În cazul municipiilor reşedinţă de judeţ sesizăm o repartiţie bimodală. O primă secţiune
grupează peste 75% din numărul total de primării de acest tip care îşi actualizează site-ul, în marea
majoritate mai repede de 2 săptămâni. Urmează apoi a doua secţiune a primăriilor care îşi
actualizează site-ul ceva mai rar (între o lună şi un an).
4,1
14,314,3
36,7
18,4
12,2
0
5
10
15
20
25
30
35
40
sub 7 zile 8-14 zile 15-30 zile 1-6 luni 6-12 luni mai mult
de un an
(%)
Figura 7. Perioada scursă de la ultima actualizare (cazul municipiilor)
În cazul municipiilor care nu sunt reşedinţă de judeţ, distribuţia bimodală se păstrează. Are
loc însă o translatare pe axa OX ceea ce înseamnă că perioada scursă de la ultima actualizare se
măreşte. Apar şi 4,1% dintre primării care au actualizat site-ul în urma cu mai mult de un an de zile.
12,8
19,2
7,2
12
37,6
11,2
0
5
10
15
20
25
30
35
40
sub 7 zile 8-14 zile 15-30 zile 1-6 luni 6-12 luni mai mult
de un an
(%)
Figura 8. Perioada scursă de la ultima actualizare (cazul oraşelor)
În cazul oraşelor cea mai frecvent întâlnită variantă este cea a primăriilor care şi-au
actualizat site-ul în ultimele 1-6 luni (37,6%). Urmează apoi cele care şi l-au actualzat în ultimele 6-
12 luni (19,2%) iar restul categoriilor îşi împart aproape în mod egal procentaje apropiate valorii de
10%. De remarcat că ponderea primăriilor cu site-ul actualizat în ultima săptămână se menţine la un
nivel apropiat de cazul municipiilor (11,2% comparativ cu 12,2%).
19,9
25,7
6,2
1,6
42,3
4,1
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
sub 7 zile 8-14 zile 15-30 zile 1-6 luni 6-12 luni mai mult
de un an
(%)
Figura 9. Perioada scursă de la ultima actualizare (cazul comunelor)
Situaţia pentru comune, după cum era de aşteptat, este ceva mai nefavorabilă. Doar puţin
peste 10% dintre primării şi-au actualizat site-ul în ultima lună. O dominaţie categorică o au
primăriile care îşi actualizează site-ul în ultimele 1-6 luni (42,3%) şi, pe cale de consecinţă,
ponderea primăriilor care realizează actualizări mai rar este în creştere.
96
173
244
33
188
0
50
100
150
200
250
300
NationalMunicipii
resedinta de
judet
MunicipiiOraseComune
zile
Figura 10. Perioada medie scursă de la ultima actualizare
Pentru fiecare tip de localitate a fost calculat şi nivelul mediu al timpului necesar
primăriilor pentru actualizarea site-urilor. După cum s-a putut observa şi din analizele pentru fiecare
tip de localitate în parte, diferenţierile se menţin şi în cazul duratelor medii. Media la nivel naţional
înregistrează o valoare apropiată de 6 luni. Tot în aceeaşi zonă se situează oraşele (173 zile). Valori
superioare observăm în cazul primăriilor din mediul rural (aproximativ 9 luni) şi valori sub medie
se înregistrează în cazul primăriilor municipiilor (aproximativ 3 luni) şi municipiilor reşedinţă de
judeţ (puţin peste o lună).
2.4. Elemente teritoriale
Comparativ, conform informaţiilor oficiale publicate de către INS, situaţia indicatorilor
TIC din sectorul administraţie publică la nivel naţional, se prezenta după cum urnează:
Tabelul 1. Evoluţia unor indicatori ai societăţii informaţionale în sectorul administraţie publică
Domeniul 2003 2004 2005
Număr de echipamente 162284 221688 224354
Număr de PC conectate la Internet 86856 88641 90642
Număr de utilizatori Internet (persoane) 46296 78200 81645
Ponderea numărului instituţiilor cu conexiune Internet în total instituţii (cu excepţia
consiliilor locale comunale) (%) 93,0 93,0 95,0
Sursa: Buletin Statistic Societatea Informaţională, INS
Analiza în profil teritorial pentru cercetarea proprie, a fost elaborată pentru indicatorul
„Există site al primăriei găzduit pe un domeniu propriu?”. Judeţele au fost grupate în cinci categorii.
Valori superioare înregistrează judeţele din zona Banat (Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad)
sau din nordul Moldovei (Suceava, Neamţ, Iaşi şi Botoşani). Valori superioare s-au obţinut şi de
către judeţele care deţin un potenţial turistic (Constanţa, Prahova, Braşov, Sibiu, Alba sau
Maramureş). O prezenţă inedită în partea superioară o reprezintă judeţul Olt.
ARAD
CARAS- SEVERIN
BIHOR
HUNEDOARA
ALBA
CLUJ
GORJ
MEHEDINTI
DOLJ
VALCEA
TELEORMAN
ARGES
DAMBOVITA
GIURGIU
SIBIU BRASOV
PRAHOVA
ILFOV
COVASNA
BUZAU
CALARASI
IALOMITA
BRAILA
CONSTANTA
TULCEA
GALATI
VRANCEA
BACAU
VASLUI
IASI
NEAMT
HARGHITA
BOTOSANI
SUCEAVA BISTRITA- NASAUD
MARAMURES
MURES
SATU MARE
SALAJ
TIMIS
OLT
sub 25%
26-35%
36-45%
46-55%
56% si peste
BUCURESTI – 100%
Figura 11. Ponderea primăriilor care deţin pagină web găzduită pe un domeniu propriu
3. Analiza logliniară
Cu ajutorul modelării logliniare9 se construieşte un model care să estimeze probabilitatea
ca o primărie să aibă un site web găzduit pe un domeniu propriu în funcţie de câteva variabile
independente. Variabila dependentă este „primăria deţine pagină web găzduită pe un domeniu
propriu - W”. În situaţia în care o primărie are site web pe un domeniu propriu W=1 iar dacă nu,
W=0. Factorii (variabilele independente) sunt populaţia respectivei localităţi (Pop) şi tipul localităţii
(TipLoc). Variabila TipLoc împarte localităţile în 4 categorii: municipii reşedinţă de judeţ (1),
municipii (2), oraşe (3) şi comune(4). În aceste condiţii modelul Logit va fi de forma:
1 2
( 1)ln TipLoc a Pop
1 ( 1)
P Wa
P W
Estimările parametrilor s-au realizat cu ajutorul programului de analiză statistică SPSS.
Rezultatele şi detaliile tehnice sunt:
Variabila Coeficient
Eroarea
standard
Testul
Wald
Grade de
libertate
Prag de
semnificatie R Exp(B)
TipLoc -0,2219 0,0318 48,67 1 0,000 -0,2272 0,801
Pop 0,0001 0,0000144 49,76 1 0,000 0,2299 1,0001
Procentul de estimări corecte pentru acest model este de 68,10% în timp ce gradul de
determinaţie Cox&Snell a fost de 21,5% iar cel Nagelkerke 28,2%. Ambii coeficienţi ai variabilelor
independente incluse în model sunt semnificativi statistic cu o probabilitate apropiată de 100%.
După cum era de aşteptat, semnul coeficientului corespunzător variabilei TipLoc este
negativ. Cu alte cuvinte probabilitatea ca o localitate să aibă pagină web pe un domeniu propriu
descreşte pe măsură ce valorile (codificările) pentru această variabilă cresc. Practic o comună are
şanse mult mai mici să aibă un asemenea site web decât un municipiu. Se remarcă, de asemenea,
faptul că între nivelul populaţiei şi probabilitatea de a avea un site web pe un domeni propriu există
o legătură direct proporţională.
9 Pentru detalii asupra modelării logliniare se poate consulta: Green, W. H., Econometric Analysis, Prentice Hall, 2000 sau
Bourbonnais, R., Econometrie, Dunod, Paris, 2005
B. Analize statistice privind evoluţia capacităţii de absorbţie a
serviciilor ofertate precum şi trendul acestora
1. Aspecte generale
România se află într-un proces de convergenţă în plan economico-social către sistemul
Uniunii Europene. Dintre multitudinea de decalaje care trebuie recuperate, unul dintre cele mai
importante este cel informaţional.
Conturarea informaţiilor, ca o principală resursă economică, s-a produs după cel de-al doilea
Război Mondial, în contextul accelerării progresului tehnico-ştiinţific, al descoperirii şi proliferării
rapide a calculatoarelor. S-a produs, astfel, Revoluţia Informaţională, generatoare a Societăţii
Informaţionale. Termenul de „Societate Informaţională” descrie o economie şi o societate în care
accesul, achiziţia, stocarea, prelucrarea, transmisia, răspândirea şi utilizarea cunoştintelor şi a
informaţiei joacă un rol decisiv. Societatea Informaţională presupune schimbări în toate domeniile:
adminstraţie (e-government), afaceri (comerţul electronic), educaţie (educaţie la distanţă), cultură
(centre multimedia şi biblioteci virtuale), medicină (e-sănătate) şi în maniera de a lucra (lucrul la
distanţă). La baza acestor transformări se află utilizarea Internet-ului. Internet-ul influenţează modul
în care trăim, în care se fac afacerile, în care se lucrează, metodele de studiu, comunicarea între
oameni şi chiar modul de petrecere a timpului liber.
În scopul dezvoltării Societăţii Informaţionale ca instrument de bază pentru Societatea
bazată pe Cunoaştere, în contextul Strategiei de la Lisabona şi în contextul cadrului legislativ
european, obiectivele strategice ale guvernării în sectorul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
(TIC) sunt:
creşterea competitivităţii economiei româneşti, prin încurajarea utilizării celor mai noi
tehnologii informaţionale;
consolidarea industriei de profil (TIC);
creşterea performanţei instituţionale a administraţiei publice, prin implementarea coerentă şi
generalizată a sistemelor informatice integrate;
creşterea confortului cetăţenilor.
2. Situaţia informatizării economiei României
Cercetări anterioare10
efectuate au constatat faptul că: majoritatea organizaţiilor cu acces la
Internet fac parte din sectorul secundar şi din cel terţiar, pe total, 74% din societăţile intervievate
aveau acces la Internet; majoritatea societăţilor cu acces la Internet, consideră că progresul
înregistrat în introducerea tehnologiilor pentru e-business a fost unul foarte bun; exista o pondere
mare a societăţilor ce nu au Intranet; Intranetul este utilizat în mod regulat de o pondere mai mare a
angajaţilor din întreprinderile mici, majoritatea acestor societăţi fiind în sectorul secundar si terţiar.
Indiferent de mărimea organizaţiei, e-businessul este perceput ca o “oportunitate evidentă” de către
ponderea covarşitoare a intervievatilor; referitor la sectorul financiar din ţara noastră, indiferent de
mărimea societăţii, se consideră într-o proporţie considerabilă (60%- 68%) că acest sector este
10 În cadrul unui proiect european ENLARGE – parte a Programului Societăţii Informaţionale, program susţinut de
Uniunea Europeană, s-a efectuat de către un colectiv de cercetare din Academia de Studii Economice din Bucureşti, o
anchetă privind dezvoltarea e-Business în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii. Aplicaţiile e-Business au presupus utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informaţiei (calculatoare, reţele şi software) şi comunicaţiilor Internet, în scopuri
comerciale, pentru penetrarea pe noi pieţe, pentru consolidarea poziţiilor câştigate, pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu
clienţii, furnizorii, partenerii, acţionarii etc. Chestionarul a fost structurat pe cinci părţi importante, astfel: informaţii la
nivelul societăţii comerciale, la nivelul pieţei pe care operează societatea comercială, la nivelul ramurii în care
activează societatea, la nivel naţional şi cerinţele de instruire, vizând modul în care personalul este pregătit în adoptarea
strategiilor e-Business.
insuficient de dezvoltat pentru a permite tranzacţii financiare electronice. În privinţa sprijinului pe
care guvernul îl acordă întreprinzătorilor în general şi iniţiativelor de e-business în special,
indiferent de sectorul din care societăţile fac parte, părerea celor intrvievaţi este una negativă pe
ansamblu. Astfel, între 60% şi 90% dintre respondenţi, aparţinând diferitelor sectoare, apreciază
acest sprijin ca fiind mediu, slab sau inexistent.
Institutul Naţional de Statistică a realizat în 1999 o primă colectare de informaţii privitoare la
stadiul informatizării economiei naţionale. Cercetarea a însoţit Ancheta Structurală în Întreprinderi
(ASÎ), anchetă de mare amploare, cu un grad de reprezentativitate de 97% pentru totalul
întreprinderilor din România. Cercetarea s-a adresat întreprinderilor din toate sectoarele de
activitate (agricultură, industrie, comerţ, servicii, administraţie centrală şi locală, activităţi financiar
– bancare, societăţi de asigurări, activităţi asociative, organizaţii obşteşti, unităţi ale cultelor şi
comunităţilor religioase).
În 2006, Institutul Naţional de Statistică a armonizat statisticile şi indicatorii de performanţă
pentru “Statistica Societăţii Informaţionale şi a Noii Economii“ în conformitate cu reglementările
Uniunii Europene. Astfel, au fost realizate şi implementate cinci anchete pentru următoarele cinci
sectoare: întreprinderi, administraţia publică, serviciile de sănătate, serviciile educaţionale şi
activităţile non-profit. Elaborarea indicatorilor de performanţă pentru toate anchetele s-a bazat pe
documentul UE “Modelul Eurostat pentru o anchetă comunitară referitoare la folosirea TIC şi e-
commerce în întreprinderi, 2006”, dar au fost folosite şi surse suplimentare:
http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s21012.htm, Strategia i2010 şi Planurile de Acţiune eEUROPE.
Cele mai interesante rezultate, la nivelul lunii ianuarie 2006, sunt următoarele:
- Utilizarea calculatoarelor în întreprinderi. Aproape jumătate dintre întreprinderi foloseau
calculatoare. Acest procent ajunge la 90% dacă sunt luate în considerare întreprinderile mari.
Referitor la tipul tehnologiilor TIC, întreprinderile foloseau în principal LAN şi Intranet. Pe de altă
parte, în majoritatea întreprinderilor nu se folosea Extranet şi LAN fără fir. 14% dintre întreprinderi
aveau dificultăţi în recrutarea de personal din cauza costurilor salariale ridicate pentru specialiştii în
TIC. În plus, 62% dintre întreprinderi au declarat că nu erau necesare cunoştinţe în TIC (figura 1).
14 12 60 14
8 15 62 15
11 18 62 9
Da Nu Nu e nevoie de cunoştinţe/Nu e cazul Nu ştiu
Figura 1. Procentul de întreprinderi care au avut dificultăţi la recrutarea de personal cu cunoştinţe în TIC
Mai mult de jumătate dintre întreprinderi (53%) nu au înlocuit sau au înlocuit în mică
măsură, în ultimii cinci ani, poşta tradiţională cu mijloace electronice de comunicare (Intranet,
Extranet, Internet, mesaje e-mail) în comunicarea lor cu clienţii sau cu alte întreprinderi (figura 2).
Aproximativ o treime din numărul total de întreprinderi au făcut schimbări semnificative.
Întreprinderile mari au făcut progrese semnificative în adoptarea mijloacelor electronice de
comunicare comparativ cu întreprinderile mici şi mijlocii.
Schimbări minore
(Mijloacele
electronice sunt
utilizate în locul
poştei, dar poşta
rămâne încă cea mai
importantă)
28%
Schimbări
semnificative
(Mijloacele
electronice au
devenit mijlocul cel
mai important de
comunicare)
31%
Înlocuire totală sau în
mare parte (Poşta era
folosită înainte, dar
acum este folosită
rar)
12%
Nu ştiu
4%
Fără schimbări (Poşta
nu a fost înlocuită cu
mijloace electronice
de comunicare)
25%
Figura 2. Distribuţia întreprinderilor în conformitate cu măsura în care au înlocuit poşta tradiţională cu mijloacele
electronice de comunicare în perioada ianuarie 2001 – ianuarie 2006
- Utilizarea calculatoarelor în unităţile administraţiei publice. Dintre unităţile administraţiei
publice care au participat la anchetă, 95% utilizau calculatoare (figura 3). Acest procent este într-
adevăr ridicat şi arată adoptarea de către sectorul administraţiei publice a TIC. Rezultatele anchetei
arată că peste 90% dintre unităţile administraţiei publice au folosit Internetul pentru contacte cu
autorităţile publice. 95% dintre unităţile administraţiei publice au folosit această posibilitate pentru
a obţine informaţii de pe web site-urile altor autorităţi publice, 74% pentru a obţine formulare de pe
web site-urile altor autorităţi publice (de ex. declaraţii fiscale) şi 65% pentru a returna formularele
completate altor autorităţi publice. În orice caz, nu au folosit Internetul pentru a depune o ofertă
pentru o licitaţie în sistem electronic (e-procurement), un rezultat care este în concordanţă cu alte
anchete efectuate în alte ţări europene.
65
2312
74
14
12
95
1 4
Da Nu Nu ştiu
Pentru a obţine informaţii de pe web site-urile altor autorităţi publice
Pentru a obţine formulare de pe web site-urile altor autorităţi publice
Pentru a returna, în 2005, altor autorităţi publice formularele completate
Figura 3. Distribuţia unităţilor administraţiei publice în conformitate cu tipul contactelor pe care le-au avut cu
autorităţile publice
- Utilizarea calculatoarelor în unităţile medicale. Mai mult de jumătate dintre unităţile
sanitare aveau un web site disponibil. Dintre aceste unităţi, 42% aveau un web site pentru a oferi
informaţii despre sănătate, 36% pentru a facilita accesul la cataloagele de produse şi la listele de
preţuri şi 30% pentru marketingul produselor unităţii sanitare. Chiar aşa, utilizarea Internetului
pentru programări electronice şi discuţii cu medicii, atingea niveluri foarte scăzute. Doar 12% dintre
unităţile sanitare au folosit Internetul pentru a trimite comenzi pentru produse sau servicii. 80%
dintre unităţile sanitare foloseau Internetul pentru contacte cu autorităţile publice, pentru a obţine
informaţii de pe web site-urile autorităţilor publice şi 64% pentru a obţine formulare de pe web site-
urile autorităţilor publice, cum sunt formularele fiscale. Mai puţin de jumătate din unităţile
investigate au utilizat Internetul pentru a returna autorităţilor publice formularele completate (de
exemplu, furnizarea de date statistice autorităţilor publice), un rezultat care nu concordă cu
anchetele efectuate în alte ţări europene. - Utilizarea calculatoarelor în instituţile de învăţământ. În România, 74% dintre instituţiile
de învăţământ foloseau calculatoarele, acest procent depăşind 90% în cazul instituţiilor de
învăţământ private. Un alt rezultat interesant este că accesul la Internet era asigurat în majoritatea
instituţiilor de învăţământ (67%). Tipul conexiunii însă era concentrat în principal pe modemul
tradiţional (conexiune dial up) cu viteză scăzută de transfer de date. La 40% de instituţii au fost
întâlnite şi alte conexiuni fixe la Internet, cum ar fi cablul sau linia închiriată. Doar 33% dintre
instituţiile de învăţământ aveau un web site disponibil. Dintre aceste instituţii de învăţământ, 78%
dintre ele foloseau web site-ul pentru a oferi informaţii pentru reputaţia instituţiei, iar 44% pentru
livrarea de produse educaţionale complementare în format digital. 33% dintre instituţiile de
învăţământ care aveau un web site aveau o pagină personalizată pentru clienţii fideli iar 11% au
folosit web site-ul pentru marketingul serviciilor educaţionale ale instituţiei. - Utilizarea calculatoarelor de către organizaţiile non-profit. Doar 35% dintre organizaţiile
din cadrul populaţiei de referinţă din anchetă foloseau calculatoare. Referitor la categoria
tehnologiei TIC folosite, ele utilizau în principal Extranet şi LAN fără fir. Dimpotrivă, organizaţiile
non profit care nu foloseau Extranet şi LAN fără fir erau cam puţine, respectiv 13% şi 6%.
Procentul mediu de angajaţi care utilizau calculatoare cel puţin odată pe săptămână în timpul
programului normal de lucru era de 40,3%, procent rămas stabil în diferite regiuni. Excepţia se
referă la regiunea Nord-Vest, unde procentul era de 73%. Peste 50% dintre organizaţiile non-profit
au raportat că în 2005 nu au avut nevoie de specialişti sau personal specializat în TIC iar 20% dintre
organizaţii au declarat că dificultăţile, în recrutarea de personal specializat în TIC sunt din cauza
costurilor salariale ridicate. Principalii indicatori specifici pentru anii 2001-2005 se prezintă în tabelul 1. Se constată o
creştere importantă a valorii acestor indicatori în ultimii cinci ani. Numărul specialiştilor TIC a
crescut cu 25% în 2005 faţă de 2003 şi cu aproape 60% faţă de 2001. Creşterea numărului de
calculatoare conectate la Internet a fost cu 128% în 2005 faţă de 2003 şi cu 500% faţă de 2001. De
asemenea, ponderea întreprinderilor cu conexiune la Internet a înregistrat o creştere cu 189% în
2005 faţă de 2003 şi cu 326% faţă de 2001.
Tabelul 1. Principalii indicatori ai societăţii informaţionale
Indicatorul 2001 2002 2003 2004 2005
Număr de PC la 1000 de locuitori 35,7 46,1 49,5 92,3 113,0
Număr de PC conectate la Internet 93870 138348 205582 305726 468886
Număr de echipamente 324685 395801 489909 678716 780390