Proverbe, ziciltori, ghicitori
Antologie qi explicafii
de prof. Ilie Barangd
Prefold ; i referinle istorico- literarede Lucian Pricop
I
EDITURA CARTEX
Cuprins
M'obilitatea patrimoniuhti. Paremiologia ca ;tiinld a identitdlii
(prefa1d de Lucian Pricop) / 9
Referin{e istoricoliterare I 75
Proverbeo zicdtorio ghicitori / 35
Notd asupra edi[iei I 37
Proverbe gi zicdtori din inlelepciunea popomlui romdn / 39
Proverbe qi zicdtori din inJelepciunea lumii I 95
Ghicitori / 109
38 Notd awpra ediliei
Proverbe Si cttgetdri latine, edilie ingrijiti de Vasile D.Diaconu qi Maria Marinescu-Himu, Albatros, Bucuregti, 1976.
Provefbe, maxime Si aforisme arabe, antologie, prefa[5,
traducere, note, indice de autori qi indice tematic de NicolaeDobriqan, Albatros, Bucurqti, I 976.
Proverbe Si cugetdri italiene, antologie, traducere, prefald qi
indici de Mihail lonescu, Albatros, Bucureqti, 1982.
Al. Stdnciulescu-Bdrda, Proverbe Si expresii religioase, voI.I-III, Editura,,Cuget Rominesc", Bdrda, 199 I'1992.
Arina Avram, Enciclopedia inlelepcittnii, All Educafional,
BucureEti, 201 l.Ilie Barangd
Proverbe qi zicitoridin in{elepciunea poporului romAn
AA ajunge culitul la os. : A-6i pierde rdbdarea.
A avea ac de cojocul cuiva. : Amenin{are spusd cuivacare se tncdpdydneazd: a avea mijloace de a pedepsi pecineva.
A avea mai mult noroc decdt mint e. : A avea maimultd Sansd decdt inteligenld.
A bdga mflna in foc pentru cineva. : A garanta pentrucin.stea cuiva.
A bate apa-n piu6.iffirmalii suplimentare.
A bate fienrl cit e
.favorabil.A bate la ochi. : Un lucru indoielnic.
A bate toba in tot satul. : A duce o vorbd de la'unul laaltul.
A cdlca pe bec. : Art gdsit vinovat.
A cdnta cuiva ?n strund. : A sus[ine convingerea cuiva,
fdrd exprimarea propriei pdreri.
: A prelungi un discurs .fdrd
cald. : A profita de nnomentul
40 Proverbe ;i zicdtori din inlelepcitmea poporului romdn
A cdra apd cu ciurul. : A face un luuu inutil; a lucra
fird spor.
A da ortul popii. : A muri.
A despica firul in patru. : A analiza tm luuzt indetaliu.
A dispirut, de parcd l-a-nghilit pdmintul. : A se facede negdsit.
A face cinste. : A da de bdut.
A face cuiva hatArul.: A tmplini dori.nla.
A face cum il taie capul. : A executa un lucnt dtrpd
p ropt'i i I e ct'i t e ri i.
A face din cal mdgar Ei dinexo.gera.
A face ochi dulci cuiva. : Adragoste.
A face umbri pdmdntului degeaba. : Un om.fdrd rost,
inutil.
A face un bine inseamnd a-Ei bate cuie in Ialpd.: Este
un paradox cd ajutorul acordat cuiva poate sd-1i dduneze.
A fi prins cu cioara vopsitS. : incercare nereu;itd de a
fn;ela pe cineva.
A i se uri cu binele. : Cineva c'are cautd gdlceavd.
A lua parlea leului. : impdrlire nedreaptd.
A luat la mdsea. : S-a imbdtat.
A lucra din plin. : Repede qi cu spor.
tdntar armdsar. : A
privi (pe cineva) cu
Ilie Baratrgd 41
A mAnca coliva cuiva. : Ameninlare'
A merge cAine surd la vAndtoare.: Nepregdtit pentru o
ac{iune.
A nu face fa\d. : Ceva care depa;e;te capacitatea
cuiva.
A pili pe cineva. : A lovi.
,A. peria pe cineva. : A lingt't;i.
A pica din senin. : Pe nea$tePtate'
A pierde vremea de pomanS. : A irosi timpttl.
A pleca la vdnbtoare frtd puqc5' : Nepregdtit pentru o
aclitme.
A plecat cu graba gi s-a-ntAlnit cu zdbava.: A renunyat
la ritmul de lucru suslinttt.
A prinde cu m6!a-n sac. : A dezvdlui un neadevdr'
A pune bele-n roate. : A tmpiedica pe cineva sd.facit
ccvcl.
A pune carul inaintea boilor. : A .face treaba in sens
gre;it.
A pune paie pe foc. : A alimenta o ceartii.
A pune laralacale. : O disculie lungd Si.fird rost'
A s6ri in ochi. : Un lucru cert'
A scoate ceva din pdmdnt, din piahd seacd. : A fucerost de un lucnt ca printr-o minune.
A scoate-o din p[mdnt, din iarbd verde. : A inventa'
42 Proverhe Ei zicdtori din inlelepcitutea poporului romdn
A se da de ceasul mortii. : A.fi.framdntat la maximumcle mt gdrzd.
A se da de gol. : A-;i dezvdlui o intenlie ascunsd.
A se face cd ploud. : A se face cd tt uitat ce s-aintdntplat.
A se juca cu focul. : A .face un lwcru riscant.
A se uita ca mala-n calendar. : A nu inlelege ceva.
A se uita precllm curca in frntlnl.: A privi mirat.
A se uita precum curca-n crdci. : A privi nedumerit.
A se umfla in pene. : A./i tngamfat.
A sta c[lare pe noroc. : A.fi.foarte norocos.
A sta cu banii la saltea. : A.fi zgarcit.
A sta cu burta la soare. : A sta degeaba.
A sta cu burta pe carte. - A invitln temeinic.
A strica orzul pe gdEte. - A da ceva wtuia care nup re lu i ers te ce prim e.s te.
A tr5ncdni vrute qi nevrute. : A vorbi./drd sens.
A trecut baba cu colacii. : A ezitat/ratat sii intreprindiiceva.favorobil.
A uita de la mdnS pind la gurb. : A uita imediat.
A umbla cu capul in nori. : Art visdtor.
A vedea roEu inaintea ochilor. : A se rndnia.
A vedea stele verzi. : A primi o loviturd puternicd.
A veni pe nepusi masd. : Pe nea$teptate.
Ilie Barangii 43
A vorbi cu tAlc. : Cu subinleles.
A zburat puiu' cu a\a. : A trecut tinryul ucliuniirespective.
Aceeaqi Mdrie, cu alti pdlirie. : Un lucrtt in esenlitidentic, c{iJbrit cloar tn exterior.
Adevdrul este intotdeauna la mijloc. : Extremele suntde evitat.
Adevdrul std scris printre rdnduri. - Amdnuntele suntimportante.
Ai ales pdn-ai cules. : O alegere proastd.
Ai cafte, ai parte. : E important sd inveli.
Ai dat-o cotitS. : Ai ocolit adevdrul. ai schimbat,subiectul.
.d-i fi frici gi de umbra sa.: Foarte tentdtor.
Ai pus degetul unde md doare. : in disculie s-a atinsurt pwtct esenlial.
Ai, dai, n-ai. Ia nu da, sd vezi cum ai. : Econornie.
A-n![rcat bdlaia. : Cdnd nu vrei sd mai ajuli pe cinevat at'c nu mcrild.
Apa trece, pietrele rdmdn. : Necazurile trec ;i totttlrdmdne ca-nainte. intdmptdrite rele se uitit, tlar ce estelurabilrdmdne.
Arde casa qi el cu luleaua ,,D5-mi un foc". : Cinevat'nre vine cu pretenlii absurde tntr-o imprejurare diJicild.
Are limba despicatd. : E ;iret ca;arpele.
Are lirnba inveninat5. : Vorbeste de rdu.
I
reu$easca.
Aqchia nu sare departe de
trttlui snnt copiate de discipoli.
A-qi da in petic. : A-qi da in vileag,./drddefecte; aface (spune) ceva nepotrivit.
44 Proverbe Ei zicdtori din inlelepcitmca popontltti romdn
Are o zi lucr[toare gi una sdrbdtoare. : LeneE.
Are sprrr la treabd. : E harnic, care lucreazd repede.
Are suflet de cdine. : Lipsit cle omenie; ont rdu.
Asa e c6nd e s5 se ducd de rApd. : {Jn lttcrut sortit sd nu
: Faptele maes-
Ascultl qi nu te mAnia, ca sd te pofi indrepta. :Rdbdttrea te ajutd sd depd;e;ti di/icultdlile.
A-Ei b[ga min]ile-n cap. : A-;i fudrepta compor-tamentul.
A-Ei da arama pe fa![. : A-;i dezvdlui inten\iile relesau trdsdturi le negative.
anumrte
A-gi iegi din fire. : A se supdra, a se infuria.
Ba e albd, ba e neagrd. : Cineva care incearcd sdntiutd.
Bagi pe dracu'n casf, gi nu-l poli scoate cu suta de
arhierei. : Generozitatea nu este intotdeauna apreciatd deceilalli.
Banii fac bani qi pdduchii tot pdduchi. : Averile crescprin a.cumulare (din investilii, plasamente etc.).
Ilie Barangii 45
Banul e o micd roatd ce-nvArtegte lumea toat5. :Oamenii sunt dependenli de bani.
Banul e ochiul dracului. : Tentalia imbogalirii.
Banul face din om neom. : Averea modificd perso-nalitatea.
Banul la ban trage. - Uneori, au noroc la bani mulli totcei bogali.
Bdrbierul invald meseria pe capul progtilor. : Experi-ment pe seamq altora.
Bdtaia e rupti din rai. : in educa[ia copiilor, se
fo I o s e au ; i c o r e c ! i i .fiz i c e, c o n,s i de r a t e e.fi c i e n t e.
Blataiala copii e ca buruiana de leac. : Corecliile.fiziceaveau efecte, apreciate ca pozitive, in educalia copiilor.
BdtrAnelile nu vin singure, ci cu multe uevoi. : Viirstaa treia este dificild.
Beleaua std pe capul omului ca pdduchii pe cdine.
intdmptdrile neprevdzute care aduc trccaz sunt prezente
permanenld.
Bine faci, bine glseEti.: Faptele bune sunt rdspldtite.
Binefacerile fdcute altora nu trebuie reamintite. : Estepoliticos sd nu reproqezi cuiva o faptd bund pe care ai.fdcut-o.
Binele ce-l faci cuiva, fi-l intoarce vremea carc vine. :in timp, J'aptele bune sunt rdspldtite.
Boala intrd cu carul qi iese pe urechea acului. :Pdstrarea sdndtdgii este mai diJicild decdt inrdutdlirea ei.
u1.
46 Proverbe ;i zit'dtari din inlelepciunea popontlui romdn
Boal6 lungd * moarte sigurd! : Un lucnt pe c(tre techinuie;ti sd-[ rezolvi. este sortit sd nu reuseascti.
Bogatul nu crede sdracului qi sdtulul nu crede flimAn-dului. : fndi/brenya.fa;d de problentele celuilalt.
Brdnzi bunS in burduf de cAine. : (Jn om inteligent cenu-qi jace cinste, cu devieri de compot"tament, vicii,imoralitste.
Bucuria trece repede, dar durerea nu se uit[. : Lttcnt-ri I e.fnmtoase sunt e.fe mere.
Burta plin[ nu invaf[ bine. : Cancentrarea asuprairliildturii Si ruu asupra hdestuldrii"
Butnruga raicd r[stoamd carul mare. : Un lucru denticii itnportanld. poate duce lu trans.fbrmdri majore.
C
Calicia pierde omenia. : Zgdrcenia este un defbctgrav.
Calul de dar nti se cautd la din{i. : Lucrurile primite tndar se iatt a;a cLtnx sunt, ftrd sd se ntai lind seama dedefccte.
^ Capra e plind de r6ie clar urnbld cu coada in sus: :I n gd n{hr e n ej us t iJi c atd.
Capra sare masa, iacla sare casa. : Cineva care,i m i t d t r tl, exa ge raa zd.
Captrl face, curul trage. : Suferi dccd n.u judeci cdnd.faci un lucru"
Ilie Barangd 47
Capul plecat, sabia nu-l taie, dar cu umilinti lantulincovoaie. : Poli obyine mai mriltJiind supus.
Capul t5u a mai fost la un cur de babd. : N-ai ntinte.
Cautd bdtaia cu lumdnarea. Este obrctznic giprovoocd indignarea celorlaltri (despre copii).
Cdldtorului ii std bine cu drumul. : Sd nu zdbovesticdnd fntreprinzi ceva.
Cirydl|nd cinci oca. : Se spune cuiva tncdpdyiinat.
Cainele carc latrd nu muqcd. : Cei care vorbesc rnultnn ac{ioneazd proporlional cn debiml de vorbe.
C6inele moarg de drum lung qi prostul de grija altuia. :Preocttparea esenli ald trebuie sd.fie propriile probletne.
Cdinii 1atr6, caravana trece. : in ciuda protestelor, sis-temttl se impune.
^ CAnd eEti situl, lasb cdteva firimituri qi la vribii. .=
I ndemn la generozitate.
CAnd ii dai, ii faITa vaca, cdnd ii ceri, ii moare boul. -Trebuie sd.fii acelasi cdnd ceri Ei ciind prime;ti.
C6nd mi-oi vedea ceafa. : Niciodatii.
Cdnd mori nu iei nimic cu tine. : Averea este e.fetnerd.
Cdnd pisica nu-i acas6, joacd goarecii pe rnasi . : Lipsude contral aduce haos.
Cdnd se duce, parc[ vine ;i cdnd vine, parcd st[ :Cineva care nufoce nimic.
Cdrnatul cdnd se-ndeasI, incepe a crdpa. : Trehuiemdstrrd in gesturi ;i fapte.