OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL Ce vieţuitoare Umblă dimineaţa în patru picioare, La prânz în două, Şi seara în trei? OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL Am un pom Cu ramurile-n jos, Şi cu rădăcina-n sus. OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL Spuneţi-mi acum anume: Ce pom e acel în lume Care ramurile sale Toate le are la vale Şi vinele, rădăcina Îi stau în sus, cu tulpina? OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL Tare ca criţa şi slab ca oul; Ghici, cine este? OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI Sunt două scăunele; Pe scăunele — Un polobocel; Pe polobocel — Un bostănel; Pe bostănel — Pădure, Prin pădure Umblă lupii. OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI Am o crăcană; Pe crăcană — un poloboc; Pe poloboc — o cobiliţă; Pe cobiliţă — o tărtăcuţă; Pe tărtăcuţă — o pădure, Şi în pădure râmă porcii. OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI Am două crăcănuţe; Pe crăcănuţe — Un ştiubeiaş; Pe ştiubeiaş — O căpăţână; Şi pe căpăţână — Un huci. Dicţionar de ghicitori
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL
Ce vieţuitoareUmblă dimineaţa în patru picioare,La prânz în două,Şi seara în trei?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL
Am un pomCu ramurile-n jos,Şi cu rădăcina-n sus.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL
Spuneţi-mi acum anume:Ce pom e acel în lumeCare ramurile saleToate le are la valeŞi vinele, rădăcinaÎi stau în sus, cu tulpina?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMULTare ca criţa şi slab ca oul;Ghici, cine este?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI
Sunt două scăunele;Pe scăunele —Un polobocel;Pe polobocel —Un bostănel;Pe bostănel —Pădure,Prin pădureUmblă lupii.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI
Am o crăcană;Pe crăcană — un poloboc;Pe poloboc — o cobiliţă;Pe cobiliţă — o tărtăcuţă;Pe tărtăcuţă — o pădure,Şi în pădure râmă porcii.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI
Am două crăcănuţe;Pe crăcănuţe —Un ştiubeiaş;Pe ştiubeiaş —O căpăţână;Şi pe căpăţână —Un huci.
Dicţionar de ghicitori
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL
La o margine de crâng —Două blăni de blid;Lângă două blăni de blid —Doi luceferei;Lângă doi luceferei — O moară ferecată.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELEIepuraşSub rozoraş.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELE
Pe două deluşeleStau două săgeţele;Sub două săgeţeleSunt doi luceferei;Te vezi mereu în ei.De vrei ca să-i ghiceşti,Citeşte-n ochii mei,Şi-i vei vedea pe-ai tăi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELESub două păduri întinse —Două ape-aprinse.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OBRAJIIAm doi fraţi,Care nu se pot vedea.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURAO căsuţă Plină cu osuţă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA
Am o râşnicioară:Toată ziua râşneşte,Şi noaptea se opreşte.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIAm o coşăriţăPlină de oiţă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIAm un coşerelPlin cu mieluşei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII
Sus masă,Jos masă,La mijloc Fasole-aleasă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIAm un oboraşPlin cu iepuraşi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIAm o poieţicăPlină de cârlani albi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIÎntr-o poianăPasc două herghelii de cai albi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIÎn jurul lacului mic,Pietre albe stau chitic.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIAm o fântână largăPlină de pietricele albe.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI LIMBAAm o sobăCu cociorbă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA, OCHII ŞI URECHILE
Unul numai cuvântează,Doi se uită şi veghează,Iar alţi doi, care-au rămas,Stau şi-ascultă fără glas.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢIIDouă rânduri de soldaţiÎn straie albe îmbracaţi
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI BUZELESăcuşori albiSub streşini roşii.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI BUZELEÎntre două maluri roşiiStau moşnegi bătrâni la sfat.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBAAlbişorii treieră,Roşioara mătură.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBABălan treieră,Roşa-ntoarce.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBAAm o vacă într-o luncă,Stă-ntre lupi, şi n-o mănâncă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA
Am un grajdi cu cai albi,Şi numai unul roşu,Şi cel roşuBate pe toţi cei albi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBAGhici ghicitoarea mea:Ce şade-n apă făr’ să putrezească?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA
Ce şade-n apăŞi tot se adapă,Omu-mbătrâneşte,Ea nu putrezeşte?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA
Am un butucaş de tei;Umblă prin bordeiŞi strigă: Maftei, Maftei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA
Am o căţeluşă roşie,Care bate totuna Printr-un gard alb de os.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBACe-i mai dulceŞi totodată mai amar pe lume?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBAOase n-are, nici aramă,Dar şi pietrele le sfarmă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CERUL GURII Care cer n-are stele?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASULAm un ciocănaş de pieleCu două găurele.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASULCiocănel cu două borte:Fără el, rar ai păreche.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASULAm un fluieraşCu două borticele.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NARA
Toată lumeaNare are,Dar şi popaAre nare.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUCII
Ieşi, Ilie,Din chilie, Că te-aşteaptă cinci la uşă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUSTAŢASub muche de deal —Două cozi de cal.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUSTAŢASub călcâiul unui deal —Două cozi de cal moscal.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BARBA
Fetele şi femeile n-auŞi nici doresc să aibă;Bărbaţii o ţin de o podoabă,Iar când o auCearcă să se curăţească de ea.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GÂTULDrăgan la noi,Drăgan la voi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELEAm doi saci de secară, Ei pot sătura o ţară.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELE
Am doi saci de năgară:Dacă n-ar fi sacii de năgară,N-ar mai fi lumea în ţară.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELEPere nu-s, şi-s dulci;Cu ele te culci.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PIEPTUL ŞI ŢÂŢELE
Am un munte;Pe munte sunt două dealuri,Şi pe dealuri sunt doi nasturi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) INIMA
Bate fără încetare,Începând de la născare;Iar când ceasul a sosit,Atunci şi ea a tăcut!
OMUL (ASPECTUL FIZIC) INIMA
Am o iconiţă roşieŞade lipită-n perete.Nimeni n-o ştieNuma’ eu şi Dumnezeu.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICUL Alună pe tobă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICULCuibul ciocârlanuluiÎn mijlocul Bărăganului.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICULÎn mijlocul PrutuluiStă cuibarul cucului.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICULCuibul berzeiÎn mijlocul bălţii.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICULÎn mijlocul laculuiEste cuibul dracului.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MÂNA, MÂINILEFurculiţă cu cinci dinţi,Căpătată din părinţi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MÂNA, MÂINILEAm o grebluţă cu cinci dinţişori,Pe zi îmi trebuie de-o mie de ori.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PIELEACe se coase singură,După ce se rupe?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELEAm zece copilaşiCu câte-o jumătate de căciulă-n cap.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELEPeste tot găseşti în lumeCinci fraţi cu acelaşi nume.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELEDouă mame au Câte cinci feciori.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELE MÂINII ŞI UNGHIILE
Am zece caiAlbi,ToţiCu postăvile-n cap.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PALMA
AmO latnicăPlatnicăGhiscovatnicăCu cinciLătnicelePlătniceleChiscovătnicele.Şi făr-aceaLatnicăPlatnicăGhiscovatnicăNimic nu se poateLătniciPlătniciGhiscovătnici.Şi făr-acele cinciLătnicelePlătniceleGhiscovătniceleNimic nu se poateLătniciPlătniciGhiscovătnici.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PICIOARELEAm doi căluşeiCutreier lumea cu ei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PICIOARELE
Am doi căluşeiTineri sprintenei,Numai să m-arunc pe ei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CĂLCÂIELE
Am două vaci roşii:Când le duc la apă,Se uită acasă;Când le duc acasă,Se uită la apă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CĂLCÂIELE
Am doi boi:Când mă duc la fântână,Ei cată acasă;Când mă duc acasă,Ei cată la fântână.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEACimiligă-cimilea,Ocolesc lumea cu ea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA
Ce-i mai scump în lume,Şi ce preţuieşteMai mult ca toate?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA Ce nu poţi cântări?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)
NuiaVâjia,Ocolii ţara cu ea;Mai rămase un crâmpei,De-l făcui obor de miei.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)
Nuieluşă argirea,Coprinsei lumea cu eaŞi-o pusei tot acolea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)Nuieluşă vânjăţa,Înconjor lumea cu ea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)Am un cal sprintenelŞi-nconjor lumea cu el.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)Păsărică minunată,Ocoleşte lumea toată.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Ce fuge mai repede decât toate?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)Ce trece prin perete,Şi nu-l sparge?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)
Cine zboară fără umbrăŞi se-ntoarce fără zgomot?Ce-i nevăzut,De alţii neştiut,Când îi dai drumul,Înconjoară pământul?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VORBACe se leagă cu gura,Şi nu se dezleagă cu mâna?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VORBADacă-i dulce, mult aduce,Dacă-i rea, fug toţi de ea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNULCe-i mai dulce decât dulce,Şi pe talger nu se duce?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNULCe e dulce şi mai dulce,Şi pe taler nu se taie?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNULCe e dulce şi mai dulce,Îl alungi şi nu se duce?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNULCe e dulce, foarte dulce,Şi nu poate să se-mbuce?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VISUL
Mă vedeţi şi nu mă vedeţi,Nu mă puteţi vedea decât nevăzând;Eu vorbesc fără ca să vorbesc,Fără să mişc, mă mişc, alerg;Sunt mincinos şi totuşi uneori spun adevăr;Ce sunt dară?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI RÂSUL
Râsă-mi-se,Îngâmfă-mi-se,Măr se face,N-ai ce-i face.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI PLÂNSULUn butucel de jeleCu două găurele.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI LACRIMA Ce apă este-n lume fără nisip?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI LACRIMAApa cea mai linăŞi mai făr-de tină.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI FOAMEA
La masă făr’ de mine nu stai,Totuşi nu vrei să mă ai;Când mă ai, chiar te grăbeştiDe mine să te lipseşti.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI NECAZUL Ce e mai amar şi mai amar?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SURDULCare om Nu ascultă cântece?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SURDULCine are urechi Şi nu aude?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MICROBUL Ce e cel mai mic în lume?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI JUNGHIULRestei rece,Prin inimă trece.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA VIAŢA
Cinel-cinel:De ce-o lungeşti,De ce mai scurtă-o faci.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ANII VIEŢII
Douăzeci de frumoşi,Patruzeci de voinici,Şaizeci de înţelepţi,Optzeci de nebuni.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ZORILE, OAMENII ŞI SOARELE
Negurile se ridică,Viermii capete ridică,Talger de-aur se despică.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ZORILE, COCOŞII ŞI OAMENII
Munţii se revarsă,Diblele cântă,Viermii se mişcă.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA)
Trece nevăzut,Repede de necrezut,Nu fuge, nu sare,Rost mare în lume are.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA)
Fuge fără de picioareDe n-o prinziNici de-a călare.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA) Ce fuge fără picioare?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA)Ce trece pe dinaintea ochilorŞi nu-l poţi vedea?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL PIERDUTCe nu poţi cumpăra Cu toate bogăţiile din lume?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CUNUNIANodurel legat cu gura,Te-nnoadă pe totdeauna.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CUNUNIACe nod cu gura se-nnoadă,Şi cu mâini nu se deznoadă?
CASA, LOCUINŢA LACĂTULAm o cătănuţă tare,Ţine uşa în spinare.
CASA, LOCUINŢA LACĂTULCocoş berg,Legat de gard.
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL
Cerceluş cu toartă,Nime’ nu mă poartă,Da’ mă tot acaţăLa uşa din faţă.
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL
Am o găină buhuiată,În cămară încuiată;Când o descui,Haţ cu mâna de cucui!
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL
Nu latră, nu muşcăŞi nici nu împuşcă.În casăPe nimeni nu lasă!
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Mutul de la uşă?
CASA, LOCUINŢA CHEIA
Am o purcicuţă vijneaţă:Când o prinzi de urechiFace fâşti în coştireaţă.
CASA, LOCUINŢA CHEIA Cine intră mai întâi în casă?
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELENici în casă, nici afară;Ia, aşa, o dârdâială.
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE
Nici în casă,Nici afară,Nici în cer,Nici în pământ.
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELEJumătate e în casă,Jumătate e afară!
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELELa mătuşa în pereteSunt trei găini boghete.
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE
Sunt atât de apropiate,Le-ai crede alăturate;Una cu-alta nu-i certată,Dar nu se văd niciodată.
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELEGhici ghicitoarea mea:Care sunt ochii casei?
CASA, LOCUINŢA GEAMUL
M-a trimis doamna de susLa doamna cea de jos,Să ţes pânză fără de rost.
CASA, LOCUINŢA GEAMULLumina prin ce treceŞi nu se opreşte?
CASA, LOCUINŢA SCARA
Două lemneOdolene,La mijlocUn braţ de vrescurele.2
CASA, LOCUINŢA SCARA
Am două reţeHodrobeţe,Celelalte — mărunţele.
CASA, LOCUINŢA CĂRĂMIDA
Din pământ mă nasc,În apă mor,La aer mă veştezesc,Şi la foc mă întăresc.
CASA, LOCUINŢA PARATRĂSNETUL
Bici de foc cumplitPeste cer zvârlit,Dar tot focul luiÎl prind întru-un cui.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA
În pădure născui,În pădure crescui;Acas’ dacă m-aduseră,Horă-mprejur mi se puseră!
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA
În pădure sunt născută,În pădure sunt crescută,Din pădure sunt adusăŞi la mare cinste pusă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA
În pădure naşte,În pădure creşte;Vine-acasă,Şi e mare jupâneasă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA
Patru picioare are,Dar să şi le mişteNu e’n stare!
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA CU TREI PICIOARE Am o gâscă-n trei picioare.INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PICIOARELE MESEI Patru fraţi cu-o pălărie.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNUL
În pădure născui,În pădure crescui;Acasă dacă m-aduseră,Vătaf pentru stat mă puseră.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNULSub un singur coperişPatru fraţi se ţin proptiş.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNULAm picioare, dar nu merg,Oboseala o-nţeleg.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNULAm un purcel de teiFâţa-fâţa prin bordei.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA (GRINDA PENTRU HAINE)
În pădure născui,În pădure crescui;Acas’ dacă m-aduseră,Frumos sovon îmi puseră.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA (GRINDA PENTRU HAINE)
Peste zi şed deşartă,Seara mă încarcă,Dimineaţa mă descarcă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA ŞI UŞA
Am două surioare:Una aşteaptă seara, să se odihnească,Alta — dimineaţa, să se primenească.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA, UŞA ŞI FEREASTRA
Am trei fete într-o casă:Una zice că de-ar veni duminica,Să se gătească,Alta zice că de-ar veni noaptea,Să se odihnească,Şi alta zice: „Ori vie, ori nu vie,Că mie totuna-mi face“.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATULCe-i gata, Şi tot trebuie gătit?
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL, UŞA ŞI POLIŢA
Trei fărtaţiÎncerturaţi;Unul zice: „Bună-i ziulica!“Altul: „Ba-i mai bună nopticica!“Da’ mezinul totdeauna:„Ba mie, zău, mi-i totuna!“
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL, UŞA ŞI CULMEA
Am trei surori; una zice:„De-ar veni ziua, să mă uşurez!“Alta: „De-ar sosi noaptea, să mă odihnesc!“A treia: „Vie zi şi vie noapte, totuna mi-este“.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PERINAŞichilinga-binga,Tatanica puf.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PERINACine are pene,Şi nu zboară?
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA FAŢA DE PERINĂ ŞI PERINAPielea vacii-i la pârău,Vaca stă unde dorm eu.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LAIŢA2, UŞA ŞI FEREASTRA
Trei surori din ceea casă stau la sfat;Una care-i mai leneşucă zice:„Bine hodinesc eu ziua!“Alta, hărnicuţă foc:„Ba hodina mea-i la noapte!“Iar mezina:„Titiri-pitiri, mie totuna mi-i!“
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LADA CU HAINEIau iepei şaua din spate,I se văd maţele toate.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LADA CU HAINEAm o vacă sură,Cu maţe de pânzătură.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA
Ocolica-ocolea,Ocolii casa cu eaŞi-o pusei mai acolea.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURACuturuşăDupă uşă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURATăfălog-tăfălog,De la uşă pân’ la foc.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA
Nu-s frumoasă,Fac frumos,Stau posomorâtă-n jos.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA
ÎnvârtităŞi legatăŞi ţepoasă,Noduroasă,Dă ocol mereu prin casă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURAStrâns prea tare, DorofteiGeme, bietul, sub curmei.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA GUNOIUL DIN CASĂÎmprejur mă învârtiiŞi-n ungher mă grămădii.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA
Ţândră mândră,Stă în grindăŞi arată la oricareChipul, faţa, cum o are.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA
Eu n-am, din făptură,Nici limbă, nici gură,Dar spui la oricareCusurul ce are,Şi-oricât se mânie,Tot va să mă ţie.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA
Eu sunt anasurăFără ochi şi gură.Eu orice-oi vedea,Ţie ţi-oi spunea.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDAAm o surioară-n lume,Şi drept ca ea nimeni nu spune.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDAN-are limbă şi nici gură,Şi-arată orice făptură.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDALipie pe lipie,Foaie ververichie.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA
Te-am văzut într-un locUnde n-ai fostŞi nici nu puteai să fii vreodată.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA ULCICA ÎN CUIMoşul cela din perete,Cu mătuşa de-o ureche.
CĂLDURA ŞI LUMINA STÂLPII VETREIAm doi uncheşi la un loc,Stau cu spatele la foc.
CĂLDURA ŞI LUMINA STÂLPII VETREITimofei şi DorofteiStau în vatră mititei.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA
Albă şi sulemenită,Când urâtă, când iubită;Vara nu vor să mă vază,Iarna toţi mă-mbrăţişează.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA
Iarna toţi grămadăLa tine venim,Vara dacă vine,De tine fugim.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBABaba mea cu părul breaz,Numai iarna are haz.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBACând viscoleşte şi-ngheaţă,Eu strâng pe muta mea-n braţă.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBAAm o vacă bălaie,Care mănâncă şi lemne, şi paie.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBAMănâncă toată ziua, Şi tot flămândă rămâne.
CĂLDURA ŞI LUMINA CASA ŞI SOBA
Am o casă,Şi-n ea o fată.Când lipseşte fata, Îngheaţă casa.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA ŞI LEMNELEAm un grajd împărătesc,Unde caii se topesc.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SCÂNTEIA
Mama lata,Tata lungu,Ion fluierătorul,Şi soru-mea:Uite-o, nu e.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SCÂNTEIA
Mama lata,Tata lung,Nenea fluiericiul,Şi lelea zupăiată.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)
Am un sacPlin de mac;Şade-n jos cu gura,Nu-şi varsă strânsura.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Am un sac cu mac,La amândouă capetele dezlegat.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Am un sac rotund,Fără nici un fund.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Ursu’ pe bordei.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Cine zi şi noapte tutun fumează,Şi nu se mai satură?
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Sus pe casă aşezatŞi fumează ne-ncetat.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Ciutur-mutur cel bătrânŞade sus şi bea tutun.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI PARA FOCULUI
Tata lung,Mama lată,Şi cumnata fâlfâiată.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI FUMUL
Tata lungul,Mama lata,Nenea fluierătorul.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI FUMULMama lată şi tata gros,Cântă-n fluieraş frumos.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL ŞI FUMUL— Unde te duci, strâmbule?— Ce mă întrebi, găunosule?
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL ŞI FUMUL
— Unde mergi tu, răsucitule?— La ce mă-ntrebi, găuritule?Că la coadă-a aurit,Nu ca tine, tot cănit.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, FOCUL, CUPTORUL ŞI PÂINEA
Soarele-l soreşte,Vântu-l răcoreşte,Găina-l înghiţeşteŞi se prăpădeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL (ŞI MEIUL)CotcobânaUmple mâna.
HRANA ŞI BĂUTURA FĂINA (PRIN SITĂ)Ce intră prin grădinăŞi nu face urmă?
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL
Când îi slab,N-are os;Cându-i gras,Totu-i os.
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL CU FĂINĂTata gros,Fără os.
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL CU FĂINĂBurtea gros,Fără os.
HRANA ŞI BĂUTURA DESAGIIAm două gâşteÎntr-un gâtlej.
HRANA ŞI BĂUTURA DESAGIIAm doi lupiÎntr-un gât.
HRANA ŞI BĂUTURA DESAGIIDoi câini gâtuiţiPeste poartă azvârliţi.
HRANA ŞI BĂUTURA OMUL CU DESAGIIPe valea lui Berbeluş,Un curcan cu două guşi.
HRANA ŞI BĂUTURA TRAISTA
Am o vacă:Când o duc la câmpO duc sătulă;Când o-aduc acasă,O-aduc flămândă.
HRANA ŞI BĂUTURA TURTA (BURCA)
Turtel,Burtel,Buză de viţel.
HRANA ŞI BĂUTURA TURTA (BURCA)Când eu mâna bag în spuză,Pe boanca apuc de buză.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL ÎN ŢESTAm un bou mare,Care de-abia are loc în coşare.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL ÎN ŢEST
Am o vacă,Când o bag în grajd,E fără piele.Când o scot,E cu piele.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEADin pământ în soareDin sac în dogoare.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA
ChinuităŞi muncită,Peste tot locul bortită;Cine-o are îi bogat,Cine nu, îi om sărac.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA
Cu ciomege m-au lovit,Între pietre m-au strivit,Chiar în jar am fost băgată,Cu cuţitul spintecată,Dar deşi mă chinuieşte,Lumea-ntreagă mă iubeşte,Toată lumea mă doreşte.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA
Roată rotită,De om muncităŞi de lume-nghiţită.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEARotică, roticeaŞi mâncă lumea din ea.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEAAm o găinăCu creasta de făină.
HRANA ŞI BĂUTURA FRĂMÂNTATUL ŞI COPTUL PÂINII
Uf şi uf! de scoţi sudori,Şi-apoi fleaţ pe-o rotunjică;Pe sub boltă faci şurhu,Stai, că o mănânci acu...
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGADobra grasă,Făr’ de oasă.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGACimel-cimel:Clăoi pe apă.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA FĂCUTĂ ÎN CEAUN PE PIROSTRII
Cu crăcaiaŞi negraiaFaci mălaia.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA ŞI PÂINEA
— Bună dimineaţa, călcâie crăpăcioase!— Mulţumesc, nesaţiul casei!— Bună dimineaţa, saţul casei!— Mulţumesc, cinstea mesei!
HRANA ŞI BĂUTURA SAREA
Apa mă naşte,Soarele mă creşte,Toată lumea mă iubeşte.Iar când mama mă-ntâl-neşte,Mă omoară, mă topeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA LAPTELECe îngheaţă varaMai iute decât iarna?
HRANA ŞI BĂUTURA LAPTELE DE MAMĂCe se mănâncăŞi nu se pune pe masă?
HRANA ŞI BĂUTURA CAŞUL ÎN ZĂRAm un inel,Care doarme în fundul bulboanei.
HRANA ŞI BĂUTURA BRÂNZA
M-a trimis doamna de susLa cea de jos,Să-mi dea carne burghioasă,Albă, fără oase.
HRANA ŞI BĂUTURA OCHII DIN CAŞCAVALCu cât am mai multe,Cu atât cântăresc mai puţin.
HRANA ŞI BĂUTURA OULAlbaieÎn paie.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
M-a trimis doamna de susLa cea de jos,Să-i dea vin şi cu rachiu,Tot într-un buriu.
HRANA ŞI BĂUTURA OULŞi vin, şi holercă,Tot într-o balercă.
HRANA ŞI BĂUTURA OULAm un butoi necercuitŞi ţine şi vin, şi rachiu osebit.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Am un poloboc:Dacă se stricăNu-l poate nici un butnar tocmi.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Am un buglenaşCu vin şi cu vinars,Şi nu se amestecă.Ghici, ce e?
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Am o bărbânţăCu două feluri de brânză:Una înălbeşte,Alta-ngălbeneşte.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Vinu’ voivodeseiŞi cu-a-mpărăteseiStau într-un butoiŞi nu se-amestecă amândoi.
HRANA ŞI BĂUTURA OULAm o casă văruită,Peste tot este boltită.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Am o căsuţăMicuţă,Văruită,Şi până ce n-o spargiNu poţi să intri-ntr-însa.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Am o cămăruşăPlină de mâncăruşă,Pe nicăiri n-are uşă.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Var văruit,Zid zidit,Fără uşi, fără ferestre.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Sus albuş tare,Jos albuş moale,La mijloc galbenă floare.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Cine n-are cap deloc,Coadă deloc,Şi se face dobitoc?
HRANA ŞI BĂUTURA OULCe se naşte din însufleţit,Şi-i neînsufleţit?
HRANA ŞI BĂUTURA OULCe nu poţi să puiSă şază în cui?
HRANA ŞI BĂUTURA OULArunci sus, îi alb.Pică jos, îi galben.
HRANA ŞI BĂUTURA GĂLBENUŞUL OULUIAm spart gheaţaŞi-am aflat aurul.
HRANA ŞI BĂUTURA COAJA OULUIAm o cămaşă fără nici un refec,Fără nici o deschizătură.
HRANA ŞI BĂUTURA CALTABOŞUL (GÂLBAŞUL, CÂLBAŞUL)Am un balaur mareŞi-l pun în frigare.
HRANA ŞI BĂUTURA GĂLUŞCAInelul doamneiÎn fundul oalei.
HRANA ŞI BĂUTURA SLĂNINAŢigan afumatÎn cui agăţat.
HRANA ŞI BĂUTURA MIEREACe-i mai dulce pentru gurăŞi-i strâns cu alergătură?
HRANA ŞI BĂUTURA MIEREACe e mai dulce şi mai dulceŞi prin bâzâit s-aduce?
HRANA ŞI BĂUTURA UNTDELEMNULCe stă în umezealăŞi nu se udă?
HRANA ŞI BĂUTURA ARDEIUL IUTETărtăcuţă roşie,Plină de cârmojie.3
HRANA ŞI BĂUTURA ARDEIUL IUTERoşu ca focul,Uite ca dracul.
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER
Cinga, linga-linga,Lega-ţi-s-ar limba;C-un fir de mătase neagră,Limba-n gură ţi se leagă.
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPERGhemuleţe creţeUmblă prin judeţe.
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPERAm un măr creţDe la un precupeţ.
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPERCe-i din lumea mare-adusŞi la mare masă pus?
HRANA ŞI BĂUTURA PĂTLĂGICA MURATĂVârâi mâna-ntr-o găleatăŞi scosei pe lelea beată.
HRANA ŞI BĂUTURA SMOCHINA
Sus piele,Jos piele,În mijloc mălai cu miere.
HRANA ŞI BĂUTURA SMOCHINA
Sus piei,Jos piei,La mijloc boabe de mei.
HRANA ŞI BĂUTURA PLĂCINTATurtă peste turtă,Şi la mijloc urdă.
HRANA ŞI BĂUTURA PLĂCINTAPetec peste petec,Sus pe desuietec.
HRANA ŞI BĂUTURA BOMBOANA
Ghici, ghicitoare micăCât oul de rândunică:Rândunica nu-l cloceşte,Iară-n gură se topeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA RACHIULTu mă faci om!Eu te fac neom.
HRANA ŞI BĂUTURA VINULSângele DomnuluiÎn capul omului.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL
Lie, Lie,Ciocârlie,Că la nunta noastră joacăSfânta poamă busuioacă.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL
Cingălie,Dingălie,Vino de la-mpărăţie,C-am să-ţi spun o mare bucurie:Că s-a măritatNovidita,Înflorita,Feţuiala snopului,Floarea busuiocului,Iar la nuntăCine-i joacă?Joacă:Sfânta poamă busuioacă.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL
La mesele cele aleseNu lipsesc,Şi fac poznele adeseCelor ce mă prisosesc.
HRANA ŞI BĂUTURA VINULCine aduce sănătate, bucurie,Dar şi nebunie?
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI
Merge moşul prin satÎn cojoc de brad,Cânii după el nu bat.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOINebunul satului,În cămaşă de lemn.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOINebunul satului,Îmbrăcat în coaja păcatului.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOIGorunul ţine nebunul,Nebunul nebuneşte oamenii.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOIBolundul satului,Cu cojoc de lemn.
HRANA ŞI BĂUTURA BRAGADobra, subţirica,Umple putinica.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂAm doi moşnegi:Toată ziua se trag cu dinţii de barbă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ
Am doi moşnegiCu barba şargă,Când se-ntâlnescSe trag de barbă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ
Am doi moroi,Se trag de barbăAmândoi.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂAm două mâţe,Care se trag de mustăţi.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RAGILA DE LÂNĂ
Lătăruşcă, ruşcăDe bagi degetulTe muşcă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUIORUL ÎN FURCĂ
Iarna,La toată casaPom înflorit.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC
Cumetriţa supăratăŞade tot nepieptănată.Când o piepteni, îi pică părul.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC
Am o vacă:Câtă-i ziua o mulg,Până rămân numai cu coarnele pe ea.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS
Cinel-cinel:Cinci sub streaşină, şi-i plouă,Cinci muncesc, şi n-au nici rouă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS
Am cinci voinici,Şed sub streaşină şi plâng,Şi cinci aleargă-n vale şuierând.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORSCinci mulgŞi cinci aleargă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL
Hur în sus,Hur în jos,Pică noaptea burduhos.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL
Foltea-n sus,Foltea-n jos,Foltea vine burdios.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL
Am un purcel,Şi-l ţin de coadăPână se-ngraşă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI FUSULSub un păltinaşJoacă-un iepuraş.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI FUSUL
Am un moşneag burduhosŞi o babă strenţăroasă;Pe moşneag îl sucesc,Pe babă o smucesc.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMULBete peste bete,O mie-ncheiete.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMULAm un pui de urs,Cu mii de bete-ncins.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMULMotofâlcă de purceaAruncată-ntr-o argea.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMULÎl ţii de coadă,Dar el tot fuge de-a dura.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂŞCHITORUL
Hui în sus,Hui în jos,Hui un puiDe mătăhui.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢAAm un moşneguţÎntr-un picioruţ.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢAOaie, oaie, oacănă,Şade jos şi deapănă.2
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢAÎntr-un vârf de plopJoacă un iepure şchiop.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUCALA
Am o căţeluşă;Când îi dau cu palma,Face: tudiriu-tudiriu!
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUCALA
Toată ziua răcneşte,Şi n-o doare gura;Toată ziua se-nvârteşte,Şi nu ameţeşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)URZITOAREA ŞI ŢEVILE
Am o iapă cu doisprezece mânji:Când trag de căpăstru,Nechează toţi mânjii.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
Hotara —potara,Sairea — boirea,Hop — hop!
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
Hâţa-bâţa,Boca-boca;Hodorog!
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
Am o juncuţă,În frunte cu steluţă,În spateCu păcate,În şaleCu greşale,În pânteceCu descântece.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
ANIMALE DOMESTICE BOULAbia după ce-am murit,La horă m-am veselit.
ANIMALE DOMESTICE BOUL
Când suge,Când ară,Când face din el ciobote.
ANIMALE DOMESTICE BOII ÎNJUGAŢI TRECÂND RÂUL
Un mort între doi viiTrecea printr-un viu între doi morţi.Şi zice viul dintre cei doi morţiCătră mortul dintre cei doi vii:„Nu te vârî aşa avan,Că dacă s-ar da viul la vii,Rămân numai morţii!“
ANIMALE DOMESTICE BOII ŞI PLUGUL
Doi înainte vii,Unul la mijloc mort,Şi stăpânul la urmă;Cel de la mijoc scormo-neşte,Face pământul de rodeşte.
ANIMALE DOMESTICE BOII, SACII CU GRÂU ŞI MĂCINATUL
Patru netepliiDuc patru sute de mii,Şi le duc la împăratulŞi le taie-ndată capul,Şi le schimbă numeleŞi rămâne albele.
ANIMALE DOMESTICE VACA
Patru împlântate,Patru spânzurate,Şi-o pleftură.
ANIMALE DOMESTICE VACA
Patru-mpinge pământul,Doi se uită-n cer,Doi se uită înainte,Patru dă datoria.
Sunt patru şipuşoare;Stau cu gura-n jos,Şi nu se varsă.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACIIAm patru fraţiŞi-mpuşcă într-un corci.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII, GĂLEATA, VIŢELUL ŞI ŞUŞTARUL
Patru fee,Pastafee,Ş-un fiu,Ş-un rastafiu.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII ŞI ALE IEPEICaulea are patru,Nihaha — numai două.
ANIMALE DOMESTICE MULSUL VACIIZece strâng,Şi patru plâng.
ANIMALE DOMESTICE MULSUL VACII
Sus crăpată,Jos crăpată,La mijloc cinci trag de patru.
ANIMALE DOMESTICE VIŢELUL
Când eram micCântam din patru cavale.Acum, când sunt mare,Nu mai cânt din nici unul.
ANIMALE DOMESTICE VIŢELUL DIN PÂNTECELE VACIIOpt picioare trec prin apăPatru numai mi se-adapă.
ANIMALE DOMESTICE CALUL
În pădureCioca-boca,În târgMi-ho-hoŞi acasăTeapa-leapa.
ANIMALE DOMESTICE CALUL
Mândru, înalt şi frumos,La ochi este luminos;Urechi are, coarne n-areŞi te poartă în spinare.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI ŞAUATeleleaua pe cărare,Cuciu-muciu pe spinare.
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA)Gâsculiţă cheptoşea,Bine te mai ţii pe ea!
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA)
Îi şa,Şi-i aşa,Şi ţi-oi arăta-o,Şi tot nu-i afla-o!
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA)Hop pe şa şi lat-aşa,Şi ţi-o spun şi n-o ghiceşti.
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA)
Pe sânge stă,Sânge poartă,Şi-n ea nu-i sânge deloc!
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL
Treapa-leapaPe cărare,Hingher-mingherPe spinare.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢULSuflet — sus,Suflet — jos.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL
Pe drum merge şi grăbeşte,Unde încet, unde mai iute;Urechi patru şi ochi patru,Iară unghii douăzeci şi patru.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢULŞase am,În patru umblu.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢULPatru fugŞi două-atârnă.
ANIMALE DOMESTICE CALUL, CĂLĂREŢUL ŞI ŞAUA
Deasupra suflet,Dedesubt suflet,Şi-n mijloc lemne uscate.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂRUŢA
Dupa-dupa pe podele,Tata ursuDupă dânsu’.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂRUŢA
Tropa-tropa pe cărare,Enghel-menghel pe spinare,Tetea ursuDupă dânsu’.
ANIMALE DOMESTICE IAPA ŞI MÂNZULStropa-stropa pe cărare,Slatauzul după dânsul.
ANIMALE DOMESTICE CAII ŞI OIŞTEAUn mortÎntre doi vii.
ANIMALE DOMESTICE CUIUL DIN POTCOAVĂCe se propteşte în cap,Ca să-ţi intre-n tălpi?
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL
E un dobitocFoarte nătântoc:Urechi lungiMinte nu are,Are cruce pe spinare.
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL
E sur, dar nu-i lup,Are urechi, dar nu-i cal,Are copite, dar nu-i bou.
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL CU DESAGIPe valea lui Ivănuş,O curcă cu două guşi.
ANIMALE DOMESTICE OAIA
Patru resteieDuc un car de fânŞi nu se fărâm.
ANIMALE DOMESTICE OAIA
De pe deal pe deal —Când în şubă,Când în caftan.
ANIMALE DOMESTICE OAIA
Am un car cu teie-teieŞi curmeieÎn patru resteie.
ANIMALE DOMESTICE OAIA
Am o manta mare;Stă pe patru picioareŞi în vânt, şi în ploaie.Ghici, ce e?
ANIMALE DOMESTICE OILE ŞI CAŞULAm o mie de lebedeŞi fac toate un ou.
ANIMALE DOMESTICE BERBECULTrece badea mâniosCu cojocu-ntors pe dos.
ANIMALE DOMESTICE COARNELE BERBECULUI
Încârligate,Îmbârligate,Pe vârf de munte-aşezate.
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BATOpt opinteleŞi patru izbele.
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT
Patru bat,Opt opintesc,Mii şi sute se clătesc.
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT
Două-n două se lovesc,Patru-n patru s-opintesc,Mii şi sute se clătesc.
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT
ButurăPe butură,Mii de mii Se scutură.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE
Ciogu-mogu-n cap cu stogu,Când a stat şi-a chiuit,Căciuli mii s-au îmbulzit.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE
Ciugurele mărunţele,Tot pe drum înşirăţele.Ciugur-mugur cel bătrânŞade jos şi bea tutun.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE
Ciugur-mugur-mugurele,Merg pe drum înşirăţele.Ciugur-mugur ăl bătrân,Merge-n urma lor cântând.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILEAlunele ciugurele,Cântă moşul după ele.
ANIMALE DOMESTICE OILE, CIOBANUL ŞI CÂINELE
Ciugurele mânânţeleMerg pe drum înşirăţele,Ciugur-mugurDupă ele;Ciugur-mugurBea tutun,Ciugurele-mânânţeleStau şi dorm,Halea — paleaŢine calea.
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂCe merge la apăŞi nu se adapă?
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ
Merge la apă cântând.Vine-ndărăpt iar cântând,Şi apă nu bea.
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Ce se închină la apă şi nu bea?
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ
Strigă ragură din măgurăŞi gorgan din gaură,S-aducă căldările.Să mulgă mânzările.
ANIMALE DOMESTICE CAPRA
Barbă are,Popă nu-i,Coarne are,Vacă nu-i.
ANIMALE DOMESTICE IEDUL
Am un pui de dracCu doi dinţiDe greblă-n cap.
ANIMALE DOMESTICE ŢAPULCe are barbă.Şi totuşi nu e bărbat?
ANIMALE DOMESTICE CAPRA, VARZA, OMUL ŞI CHIROSTEIUL
Cineluş-cinel,Cinel piciorel:Cel cu patru picioareDă să-l mănânce pe cel cu un picior;Cel cu doauă picioareÎl apucă pe cel cu trei picioareŞi-l aruncă după cel cu patru picioare,Ca să-l scape pe cel cu un picior.
IepuraşGolaş,Cum de nu eşti cruntŞi cât eşti de-afund?
ANIMALE DOMESTICE UNTURA ÎN PORC
— Cimilaş-laş,De unde eşti isdaş?— De pe cei munţiCrunţi.— Tu de ce nu eşti crunt?— De ce? Că eu sunt afund.
ANIMALE DOMESTICE PURCEII SCURMÂND
M-am suit în scai,Ca să văd de cai;Dar nu văzui cai,Ci oastea lui Mihai,Tot umblând ca vântulŞi răscolind pământul.
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEIIBeau boierii pe-ntrecute,Geme butea pe nevrute.
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEIIBeau boierii pân’ se moaie,Geme butea-n paie.
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEII
Am o butie mare,Care tot se sparge,Şi când este la soare,Se adună o grămadă de buticele.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL ŞI LUPUL
Hâra babaCutreieră dumbrava,Vicleanul tălhărosSe pune josŞi răpuneCapul babei jos,Şi-şi face cină din el,Ca dintr-un miel.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL ŞI MUŞTELE
Titirişcă sfârlăGeme în mocirlă;Titirişcuţele pişcuţeleSe dau de-a uţelePeste titirişcă sfârlă;Dar titirişcă sfârlăNu se poate da de-a uţelePeste titirişcuţele pişcuţele.
ANIMALE DOMESTICE CÂINELEAm un dorobanţFerecat în lanţ.
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE CIOBĂNESCPrin văi, către stânci,Şade moşu-n brânci.
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE ŞI MÂŢA
Prietenii de casăUmblă pe sub masă;Când se întâlnesc,Rău se mai sfădesc.
ANIMALE DOMESTICE CĂŢEAUA
Are tata o oaie laieŞi-a fătat doi miei în paie;Eu zic bârr!Ea face hârr!Eu zic bârr! oaie la stână,Şi ea face hap! de mână.
ANIMALE DOMESTICE CĂŢEAUA
Este-o cuconiţă:În piept poartă noduriŞi sare gardulCu mâinile-n şolduri.
ANIMALE DOMESTICE PISICA
Mihai SfaranciocŞade lângă foc,Îşi unge curelile,Suceşte mustăţile.
GRĂDINA CU LEGUME SFECLAŞad Iuda în cămară,Cu flendurile afară.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE)
Mă dusei în pădurice;Aflai ouă de bobice;Luainouă,Lăsai două,Ca bobicea să mai ouă.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE)
Pusei una,Găsii două;Pusei două,Găsii nouă;Pusei două,Pusei nouă,Găsii nouăzeci şi nouă.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE)Găina verde,Şi ouăle galbene.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE)
Am o cloşcă —În pământ cloceşteÎn pământ scoate pui.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE)Sus — pădure,Jos — prescure.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEAPăsăruie-ruie,Pă copaci se suie.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA
Albă păsăruică,Pe arac se urcă;N-are aripioare,N-are nici picioare.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA
RascaPrascaS-ar sui la cer,Dar n-are scară.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA
TăndăliţaMăndăliţaCârceiToboliţa.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA
Şade baba pe aracŞi-şi ţine boabele-n sac,Şi-i atâta de bătrână,Că-i cad dinţii în ţărână.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEAPână să se coacă miezul,De ce-i mănânci coaja?
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEAÎn buzunarul StoichiiStau cerceii Voichii.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEACerceluşul doamnei,Stă în fundul oalei.
GRĂDINA CU LEGUME PĂSTĂILE DE LINTE
PungiNu prea lungiCu bănuţiTot mărunţi.
GRĂDINA CU LEGUME LIVADA
Mireasă frumoasăŞade lângă casă;Întâi cu flori se găteşteŞi pe urmă rodeşte.
GRĂDINA CU LEGUME POMUL
Primăvara te veseleşte,Vara te umbreşte,Toamna te nutreşte,Iarna te-ncălzeşte,Poftim de ghiceşte.
GRĂDINA CU LEGUME POMUL
Este-un om ciudat,Vara-n cojoace-mbrăcat,Şi iarna gol despuiat.
GRĂDINA CU LEGUME POMUL
Jos subţire,Sus tufosFace demâncat gustos.
GRĂDINA CU LEGUME ALTOIUL
Un om cu capul tăiatŢinea p-un mort în braţe.Cel mort striga:„Vai de mine, am să mor!!...“Iar cel cu capul tăiat îi zice:„Să nu te temi, cât eu trăiesc“.
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA)Murgana o fată pe Rujana;Rujana — pe Bălana.
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA)
Ghici ghicitoarea mea:Am o vacă cu viţel,Şi-n viţel — alt viţel.
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA)
Am o vacă a făta;Dar cum să nu fie a făta,Când şi viţelul în ea,Încă e a făta?
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA)
Am un cal,Care când îl bag în grajdÎi smulg coada.1
GRĂDINA CU LEGUME MĂRUL
Jos subţire,Sus tufos,Şi mai multe mărunţele,Frumuşele,Roşiele,Şi mai multe gălbinele.
GRĂDINA CU LEGUME PARA (PRĂSADA)
Am o iapă grasă:Până când nu-i rup coada,Nu intră în grajd.
GRĂDINA CU LEGUME CIREAŞA
RoşiorŞi micşor,Rotunjor,Lucitor,Înăuntru un oscior,În mână un beţişor.
GRĂDINA CU LEGUME NUCUL
Ce e nalt cât casa,Verde ca mătasaŞi amar ca fierea,Şi dulce ca mierea?
GRĂDINA CU LEGUME NUCUL
Înalt cât casa,Verde ca mătasa,În toată creanga ou,În tot oul pui.
GRĂDINA CU LEGUME NUCULAm un păun,Cu penele-n drum.
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII
Patru fraţi, gemeni născuţi,Tot îmbrăţişaţi crescuţi;Înveliţi într-un cojoc.
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII
Patru fraţiÎngemănaţi,Prinşi la jocÎntr-un cojoc.
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII
Patru fraţi într-o cămaşă,Dinlăuntru îndulcită,Iar afară amărâtă.
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII
Am un bordeiCu patru viţei;Până nu spargi bordeiu,Nu vezi viţeii.
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCIIAm un tăbuieţ,Cu patru băieţi.
GRĂDINA CU LEGUME NUCILE-N SACHurduc, hurduc,Într-un burduh.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)Cum îi rupi ţoalele,El râde.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)Cum îi rupi hainele,Îţi arată dinţii.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)Cine se naşte-nfăşat?
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)
Este un om cam ciudat:Vara-n cojoace-mbrăcat,Şi iarna gol, despuiat.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)
Îi înalt — dar nu-i copac,Îi verde — dar nu-i brad,Are copii — dar nu-i om.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)Iese moşul din răgoz,Cu cojocu-ntors pe dos.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)
VÂNAT, PESCUIT UNDIŢAAm o babă oarbă,Prinde caii speriaţi.
VÂNAT, PESCUIT UNDIŢAIneluş ruptScoate hărmăsarii din fund.
VÂNAT, PESCUIT PLASA (NĂVODUL)
O mie înnodate,O mie deznodate,O mie să vorbeşti,O mie nu ghiceşti.
VÂNAT, PESCUIT PEŞTELE ÎN PLASĂÎntru-n casă să scap,Şi casa-mi iese pe fereastră.
VÂNAT, PESCUIT MREAJA
Găină-găinăCu ciocul de făină,Talpa de nac,Şerpe-nşirat.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FRIZERULÎnaintea cuiTrebuie să-şi scoată fiecare pălăria?
DIVERSE ÎNDELETNICIRI BIRJARUL Cine stă cu spatele la rege?DIVERSE ÎNDELETNICIRI CROITORUL Cine face toate cu măsură?
DIVERSE ÎNDELETNICIRI CIOBOTARUL, SCAUNUL, CÂINELE ŞI CIZMA
Două picioare şedea pe trei picioareŞi se juca cu un picior de raţă;Patru picioare o venit şi o luat piciorul de raţă;Atunci, două picioare o luat pe trei picioareŞi o azvârlit după patru picioare.Atunci patru picioare o căzut jos.Două picioare o luat piciorul de raţăŞi l-o pus iarăşi pe trei picioare,Începând a se juca cu el.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FRÂNGHIERULPăşind tot înapoi,Lucrează pentru vaci şi boi.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FOIUL1 (FOALELE)Două gâşte-ntr-un bâtlau,Suflet au, dar maţe n-au.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FOIUL1 (FOALELE)Am un cocoş,Toată ziua suflă-n coş.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FOIUL1 (FOALELE)Iţele-momiţele,Zdranca, fedeleşele.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI CIOCANUL ŞI NICOVALA (SAU TOPORUL ŞI LEMNUL)Un moş dă,Şi altul stă.
INDUSTRIE, MAŞINI UZINA
La margine de oraşAm un stup care-i fruntaş,Iar albinele din elFac miere din oţel.
INDUSTRIE, MAŞINI UZINA SIDERURGICĂ
Am aici, sub deal, un zmeu,Care fumegă mereu.Şi cu limba opărităMestecă fontă topită.
INDUSTRIE, MAŞINI STRUNGUL
Roade toată ziua-n fier,Şi nu se-ngraşă defel;Când de ros a terminat,Iese lucrul drag, curat.
INDUSTRIE, MAŞINI CIOCANUL AUTOMAT
Moşu Ghiţă, furios,Când se dă cu capu’-n josŞi pe sine se prăvale,Sar scântei din nicovale.
INDUSTRIE, MAŞINI BORMAŞINA
Am aicea în uzinăO sprinţară balerină,Ce dansează-ntr-un piciorCând îi cântă vreun motor.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
În pădure născui,În pădure crescui,Acasă dacă m-aduse,Judecătorul satului mă puse.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
Nu mi-e frică,Nu mi-e teamă,Că am capul de aramăŞi piciorul plumbuit.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
Am un moş:Până nu-l iei de barbă,Nu merge nicăiri.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
Pe bătrâni sprijinesc,Pe călător însoţesc,Pe cei răi îi pedepsesc.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)Cine face urma ca paraua?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME NUIAUACe e verde,Dar face dungi vinete?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITULAm o frunzăCare te omoară.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL
PutineiDe tei,Limbă de balaur.1
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL
Barbă are,Popă nu-i;Gură are,Capră nu-i;Oase are,Om nu e;Scris este,Hârtie nu e.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂ
Ieşi, Angheluş,Din lăcătuş,Că te cheamăCinci afară.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂIeşi, Iovănică, din căscioară,Că te cheamă cinci afară.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂ
Coadă de peşte,Fără cinci deşte,Nu se dezlipeşte.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SĂGEATASuflet n-are, suflet duce,Şi de pământ nu s-atinge.2
OBIECTE DE APĂRARE, ARME ARCUL ŞI SĂGEATA
Coardă strânsă,Aţă-ntinsă,Băţ în picioare,Îndreptat în zare.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIAÎntr-o scorbură uscatăŞade o căţea turbată.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIALimba draculuiÎn pielea şarpelui.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIA
ReteveiDe tei,Limbă de balaur.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Am o vacă brâncovancă:Când se pune brâncele,Se răsună luncile.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Am o juncuţăZbârnăcuţă,La mijlocPară de foc.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Cinel-cinel:M-am suit în pod să caut iţă-cotroiţă;N-am găsit iţă-cotroiţă,Ci-am găsit o berbeliţă,Pe la pânteceCu descântece,Pe la năriCu lumânări,Pe la şeleCu dârjele.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCAŢăndurică, lemn uscat,Face larmă-n Ţarigrad.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Am un porumbCu pene de plumb,Cu oase de oţel,Ai grijă de el!
Găinuşă cu cucui,Ce-mi mai dai să nu te spuiC-am văzut izmene-n cui?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA ŞI GLONŢULVaca muge,Viţelul fuge.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLULCocoş potcovit,De oaste gătit.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLUL
Scurt şi gros,Şi frumos,Şi te dă jos.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLULAm un racZbiară ca un drac.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢUL
Ce fugeŞi muge,Şi-napoi nu se mai uită?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢULCe fuge şi muge,Şi moarte aduce?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢULSus zboară şi nu-i pasăre,Fier duce şi nu-i faur.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME TUNUL
Nu vorbesc şi nu sunt viaţăDar fac zgomot de te-ngheaţă;Stau de pază la hotară,Vărs prin gură foc şi pară.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUAVara se măreşte,Da’ iarna se micşorează.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Două fete-mi poartă salbă:Una-i neagră, alta-i albă;Ne-ncetat se tot alungă,Şi nu pot să se ajungă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Sunt două surori în lume,Neasemenea la nume:Una-i albă, luminată,Ş-alta neagră-ntunecată;Se gonesc prin lumea lungă,Şi nu pot să se ajungă.1
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Am o cloşcă,C-o aripă neagră şi una albă:Cu cea neagră îşi adună puii,Iar cu cea albă îi împrăştie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Eu nasc pe mama,Şi mama mă naşte pe mine;Şi totuşi, una şi altaSuntem când mari, când mici...
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUAVaca albă lumea scoală,Vaca neagră lumea culcă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Vaca neagră intră-n sat,Toată lumea s-a culcat;Vaca albă când soseşte,Toată lumea se trezeşte.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Una albă,Alta neagră;Neagra adună,Alba împrăştie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ NOAPTEAAruncai cheileŞi se-nchise ţările.1
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ NOAPTEA, VÂNTUL ŞI ZIUA
Surioară oarbă,Ginere turbat,Maică luminoasă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞASE ZILE ŞI DUMINICA
Şase potcoave-ncheiate,De meşter mare lucrate,Ş-o mână de bucurie.Ghiciţi, copii, ce să fie?
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ SĂPTĂMÂNA
Sunt şapte surori,Şi toate domnescÎn lumea mare,Şi nu au nici o schimbare.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ LUNA CU 30 DE ZILEUn frunziş între vâlcele,Cu treizeci de rămurele.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ LUNILE ANULUI
Doisprezece fraţi aleargă,Anul cât este de lung;Fug de zor prin lumea-ntreagă,Niciodată nu se-ajung.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANOTIMPURILE
Floare şi soare,Ploaie şi ninsoareSe laie pe rând,Zile, nopţi furând.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ IARNA
Cine vine cu steluţeAlbe-n frunteDinspre munte?
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI
Am un copaciCu douăsprezece ramuri,Jumate verzi, jumate uscate;În fiecare ramură — câte patru cuiburi,În fiece cuib — câte şapte ouă,Jumătate albe, jumătate negre.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI
Am un copaciCu douăsprezece crăngi:În toată cranga — patru cuibare,În tot cuibul — şapte ouă,În tot oul — doi pui,Unul alb şi unul negru.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI
Am un pomCu douăsprezece crăngi:În toată cranga — patru lămuri,În toată lamura — şapte frunze.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI
Am un pom. Deşi e mare,Numai patru ramuri are:Una florile-nfloreşte,Alta fructele rodeşte,Alta frunza-ngălbeneşte,Alta prinde strai de-argint să ţeasă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI
Am un pom înaurit,Cu flori dalbe-acoperit:Când e vreme cam frumoasă,Crengile lumină varsă;Când e timp posomorât,Crengile-arată urât;Cu doisprezece crăcuşori,Cu doisprezece bujori;În tot cracul cu treizeciRămureleMititeleŞi mai mândre,Şi mai hâde;În tot cracul — câte şapteCuibureleFrumuşele;În tot cuibul —Câte douăzeci şi patru de pui golăşei.Cici, fârtate, asta ce-i?
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICULNichiduţă mititel,Se ia lumea după el.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL
Gânganie fără suflare,Umblă făr-astâmpărare;N-are duh, nici nu viează,Toată lumea îndreptează.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL
Minte are,Suflet n-are,Umblă fără stâmpărare,Ce nu ştii te-nvaţă.De-i gâciŢi-oi frige-o raţă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICULCine bateŞi nu e bătut?
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL
Am o casă mică,De tot mititică,Cu pitici,Cu firfirici;Ziua cântă,Noaptea cântă,N-are nicidecum astâmpăr.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICULŞede dracu’ în păreteŞi tot dă din două degite.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL
Am aici o jucărie,Care cât e vremea ştie,Dar nu face nici un pasDacă n-o învârt de nas.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL
Gură n-are,Nici picioare,Câteodată amuţeşte,Dar când merge şi vorbeşteÎl asculţi ca la poruncă:Sai din pat şi mergi la muncă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICULOlog, umblă ne-ncetat;Mut, răspunde răspicat.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)Am o păsărică bie-bie,Din coadă adie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Ţa-n sus,Ţa-n jos,Tandi-mandiHop!
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Am o puicuţăCu codiţă,Cu capul băsărăgel,Cu picioare hârja-vârja.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)Am un piţigoi şchiop,Ţine-un bou în cioc.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Am un cocoş:Cu picioarele cârjă-mârjă,Şi cu capul şoc-mondoc.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Găinuşă-ciuşăCu minciunele-n guşăŞi cu dreptatea-n spinare.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)Unghie de gaie,Cap de udubaie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Unghie de gaie,Coadă de tigaie,Creastă de cocoş.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Am patru surioare,Două mari, două micşoare:Una pe-alta se alungă,Şi nu pot să se ajungă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI
Patru surori gemeneScapără din cremene;Toată ziua se alungă,Şi nu-i chip să se ajungă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI
Cimu ce-i, ce-i?Am patru fraţiÎntr-o cămeşe,Şi tot fug,Şi nu se mai agiung.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SPIŢELE ROŢII
Sunt zece fraţi,Într-un pat culcaţi,Şi nici unul nu-i pe margine.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SPIŢELE ROŢIIAm zece fraţi,Într-o căciulă băgaţi.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ŞINA ROŢIICe-i rotundŞi fără fund?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE URMA ROŢII DE CAR (FĂGAŞUL, VĂGAŞUL, HOGAŞUL, ROTAIA)
Am un drum:Lat cât păşeşte găina,Iar de lung, cât vezi cu ochii.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PĂCORNIŢA1 (DIHONIŢA)Ploscuţă cu apă neagrăUnge muta şi aleargă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE BICICLETA
Are coarne, dar nu-i ţap;Când merge, merge la trap;O aleargă mic şi mare,Dar nu cere de mâncare.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE BICICLETEI
Două surioare,Iuţi şi sprinteioare,Toată ziua fug,Şi nu se ajung.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AUTOMOBILULCe fuge iute,Trosneşte şi pute?1
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CALEA FERATĂ (DRUMUL DE FIER)De aici pân’ la Braşău —Tot un maţ de-a’ tău.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CALEA FERATĂ (DRUMUL DE FIER)
De la noiPână la voi —Două funii de tei.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TRENUL
Pe drum drept şi înălţatTrece-un şarpe înfocat;La şes fuge nebuneşte,Iar la deal cam gâfâieşte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TRENUL
Din deal gonesc,În vale călătoresc,Ca moara grăiesc,Pe la cârciumi mă opresc,Pe unii îi primesc,Pe alţii îi gonescŞi pe cale lungă călătoresc.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TRENUL
N-am avut nici eu,Nici neam de neamul meu...Iar dacă l-am pierdut,Zău că-mi pare rău!
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LOCOMOTIVA
Am un cal,Nici nu-i cal.De vreu,Un sat duce-n spinare.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL PE APĂ Care drum e fără pulbere?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DUNĂREA (CÂND APELE SE UMFLĂ ŞI PEŞTELE NĂPĂDEŞTE ÎN JEPŞI1)
Tulbure, tulbure.Drum fără pulbere;Când se ridic-apele,Umplu porcii jepşile.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PLUTAAm un uliu care zboară,Şi nu s-atinge de pământ.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA
Am o raţă:Cu ciocul bălăceşte,Cu coada primiteşte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA
Am o raţăFără viaţă,Trece apa cât de mare,Ba te duce şi-n spinare.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA’Noată raţa-n heleşteuŞi mă cheamă s-o port eu.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCAGâsca-n baltă,Şi penele-n pădure.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA
Am o vacă,O trag de urechi la apă.Ce e?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA
Am o cutiuţă,Şi-n cutiuţă — o răţuşcă;Răţuşca cu aripele felezuia,Cu coada vânt trăgeaÎn nasul cui nu gâcea.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL
Pană-mpănată,Pe apă lăsată,Cu mână de om,Cu voie de domn.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL
Pană-mpănată,Pe apă lăsată,De vânturi mânată.Suflet n-are, suflet duce,De pământ nu se atinge.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORULŢăndărică, lemn uscat,Venită din Ţarigrad.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORULAm o gâscă pe apă,Şi cu fulgii în pădure.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL
Pe cea vale nouratăVine-o fiară-ncornorată,De meşteri streini lucrată:Suflet n-are, suflet duce,De pământ nu se atinge.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL
Când eram în viaţă,Umbream cu multă dulceaţăPe tot omul ostenit;Acum însă, după moarte,D-altă soarte am eu parte:Ca să ţin necontenitVii pe mine,Vii sub mine.Să vedem: ghici-vei bine?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA CU ZBATURIGăinuşă gălbenuşăTrece marea-n picioruşă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE FARULCe veghează peste mareŞi nu-i stă nimic în cale?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONULAlo, aiciSe-aude, ce zici.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONULCe e mic şi ţăcăneşteLa ureche ne şopteşte?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONULCând eu strigSe aude la marginea mării.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL
Pe deasupra satuluiMerg caii-mpăratuluiŞi căruţa Radului.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONULVântul ca gândul,Nici cerul, nici pământul.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONULPăsărică vâjâioasă,Zboară pe sus, curajoasă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL
Suflet ţine, suflet n-are,Umblă fără de picioare —Nici pe drum, nici pe cărare,Nici pe apă curgătoare.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL
Ce pasăre nu stă-n pom,Duce pe spinare om,Zboară şi se pierde-n zări,Trece peste mări şi ţări?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PARAŞUTA
Sunt umbrelă călătoare,Nu mă tem de ploi sau soare.Trec prin nor,Vin în zbor,Oameni, lucruri eu cobor.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE RACHETA ÎN LUNĂ
Globuleţul de argintCe aproape-i de Pământ,Dar nici scara cea mai lungăN-a putut la el s-ajungă.Numai meştera luntreA făcut o punte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SATELITULCine, într-o clipită,Pământul înconjoară?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRULCe e greu peste bordei,Când n-ai bani de un’ să iei?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRULCe greu pe bordeiMai mult ca pământul, dacă vrei?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRULCe e greu pe casă,Şi cu mâna nu se ia?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI SĂRĂCIA
Împăratul mai rar,Iar badea Stan şi BranÎntotdeauna.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPALa un copac găunosUrlă lupul bătăios.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA
Rage ursul din cetate,Şi vacile nu vin toate,Şi viţeii-n jumătate.Popa bătând toaca
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPATunica şi punicăLa sfânta biserică.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA
Am o vacăPorumbacă,Pe la coarneCu icoane,Pe la năriCu lumânări,Pe la buzeBuburuze,La bărbiiCu făclii,Pe la şolduriCu bolduri,Pe la pânteceCu descântece.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA
Cireş înflorit,Şarpe-ncolăcit,Poruncă de domn,Lucrare de om.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA
Am un cocoş roşu, potcovitDe mână de om,Din faptă de domn,Din bardă şi din topor.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREAAm o ulcea pestricea,Cântă-un cocoşel în ea.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREACăciula-mpăratuluiÎn mijlocul satului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREAŢuguiul curatuluiÎn mijlocul satului.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA)Ce rămâne pe veciŞi vorbeşte de trecut?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL CU PANĂ DE GÂSCĂGâsca ară,Omul mână.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)Dă-mi de băut,Să stăm la vorbit!
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)
Trei mă ţin, trei mă poartă,Cinci mă duc de mă adapă,Din nasul meu curge miere şi otravă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)
Am un bou:De iute ce-i, trei îl ţin;Glas n-are, dar grăieşte,S-aude la marginea lumii.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)
Eu îs vrajba şi dragostea;De tare ce-s, trei mă ţin;Cu capul tăiat,În două crăpat.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)Ce semănătoare seamănăGrăunţe negre pe pământ alb?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)Pitic sunt, de toţi m-agăţ,Şi pe toată lumea-nvăţ.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)
De iute ce sunt,Trei abia mă ţin.Din gura mea curgeMiere şi venin.Glas nu am,Dar să strig de voi fi pus,M-aude în răsărit şi în apus.Eu lumea o împacŞi o învrăjbesc,Pe toţi îi bucurSau îi întristez,După cum lucrez.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEI
Din carne e crescut,În carne a crescut,Capul l-a tăiat,Corpul a-nvelit.La plimbare când a ieşit,Pe stăpânul lui a servit.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEI
Taie-mi capul,Scoate-mi limba,Dă-mi să beauŞi să-ţi vorbesc.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEI
Omul mână,Gâsca trage,Şi eu fac brazde negre pe pământ alb.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DEGETELE, CONDEIUL ŞI OCHII
Trei orbi duc un olog,Întovărăşiţi de doi chiori;Ologul seamănă pe un câmp neted sămânţa,Şi răsar în acelaşi timp şi flori, şi sămânţă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CERNEALAZamă de boz,Cărturarilor folos.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIA
Ce este:ÎncepăturăFără neam de strămătură?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIABuf! din pod, dar nu se strică,Apa însă îl destramă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIADai de piatră, nu se strică;Dai în apă, se despică.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIA
M-a trimis doamna de susLa a de jos,Ca să-i dea o cusăturăFără pic de tivitură.3
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIAFere-mă de apă,Că prea rău m-adapă!
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SUGATIVANu-i fierbinte,Dar usucă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELECe lucru este în toate,Şi fără el nu se poate?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELECe întră în toateŞi rămâne după moarte?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELECe se pune anumeLa tot lucrul în lume?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELE
Cinel-cinel:Stă pe tine,Şi nu-l vede nime.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEARădăcină-mpleticină,Ales voinic o dezbină.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEARădăcină pătrăcină,Rar voinic care-o dijghină.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEAGăină pestriţăLa popa pe poliţă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEACine mă-nţelegeÎnţelepciune culege.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA
Are foi şi scoarţă,Dar nu e copac.Cine o-nţelegeMinte are-n cap.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA
Are foi şi nu e pom,Îmi vorbeşte ca un om.Şi cu cât o îndrăgeşti,Tot mai mult te foloseşti.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CĂRŢILE ÎN BIBLIOTECĂ
Colea-n stâna de la noiSunt vreo două mii de oi,Însă-acela le cunoaşteCare vine şi le paşte.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ BIBLIOTECAGhici în care şcoală-nveţiPân’ la adânci bătrâneţi?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ŞTIINŢA
O cetate minunatăStă cu poarta descuiată,Dar nu poţi în ea păşiDacă nu ştii a citi;Are-n ea comori potop —Oricâţi iau, nu scade-un strop.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ŞTIINŢACe avere este în lume,Pe care n-o poţi lăsa altuia?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CLOPOŢELUL DE LA ŞCOALĂSus sună, jos răsună,Toţi copiii se adună.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA)Veste duce,Veste aduce.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA)Am o găină cânipie,Dă de veste la domnie.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA)Am o găinuşă pestriţăDuce vestea la bădiţă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA)
Limbă dulce sau amară:Grăiesc la răsărit,Şi se-aude la apus.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PECETEA (ŞTAMPILA)Sunt rotundă ca un banŞi stau mândră pe divan.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TIMBRUL DE SCRISOARECe săruţi pe spateŞi merge departe?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TIMBRUL DE SCRISOARECe uzi în spateŞi face ocolul pământului?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ZIARUL
Am un prieten priceput,De toată lumea ştiut;Îmi dă sfaturi şi îmi spuneTot ce se petrece-n lume.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO
El în casă locuieşte,Şi atuncea când vorbeşteNumai cu un ochi priveşte.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO
Când îl priveşti se pare o cutieSau mai bine zis o jucărie.Însă când vorbeşte,Maică, te uimeşte!
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO
N-are viaţă, n-are duh,Însă prinde din văzduhVorbele care se plimbă,Şi vorbeşte orice limbă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DIFUZORUL
Sus pe stâlpul ăsta marePrins-am o privighetoare.N-are cap, n-are picioare;Dar de-i zice o cântareSatul ciotcă, lume multăStă-mprejurul ei şi-ascultă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DIFUZORULO cutie minunatăDuce-n casă lumea toată.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ANTENA
Nu-i ureche, dar aude,Vocea ce-n văzduh s-as-cunde;Şi-o culege după ton,Ca s-o bage-n megafon.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CINEMATOGRAFUL
Pânză albă pe pereţi,O pânză şi doi băieţi,Şi în fiecare searăStrânge lumea ca la moară.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TELEVIZORULHai la noi ca să vedeţiNumai umbre pe pereţi.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ GHICITOAREA (CIMILITURA)Lumea o face,Lumea o desface.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ GHICITOAREA (CIMILITURA)
Străina cu ochii verziAr vrea brâul să-i dezlegi,Numai că tu... nu-nţelegi.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CULEGĂTORUL DE FOLCLOR
Poposind din floare-n floare,Şapte sate-am colindat,Şi din sacul plin din spateŞi pe voi v-am înfruptat.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIULAm o gâscă şoaită-boaită,Cu grumazul şoi-bârloi.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL
Am o raţăGudureaţă,GrumăjuiCu gudurlui;Cine-a giciŞapte sate c-a zgârci.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL
Colea-n vale,Colea-n deal,Ţipă porculLui Drăgan.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIULStrâns şi umflat,Zbiară prin sat.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL
Ce se naşte fără suflet,Cântă jupuitŞi moare ţipând?
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL
Am două mere,Două pere,Două fuse de aur.Vai de puiul cel de graurCare se suie în nucŞi strigă la cuc,Din ciubuc trăgând,Din aripi dând,Din gură şovârleagă-leagă,Nimica să nu s-aleagă.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CAVALULAm un lemn de două palme:Când răsuflă, sună valea.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI FLUIERUL
În pădure naşte,În pădure creşte,Vine-acasă şi horeşte.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI FLUIERULSubţirel şi mititel,Joacă lumea după el.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI TRÂMBIŢATura-vura neamuluiÎn mijlocul satului.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI TOBABălaie, hurdubaie,Bună de bătaie.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZADoi purcei negoţei,Bate gâsca la tiulei.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZA
Am o vacăBandraboacă,Pe la pânteciCu descânteci,Pe la iiCu băcălii.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZA
Vine gâscaDe la Bâsca,Cu-aripile mototol,Cu ciocul făcut pistol.
Ană codană,Cât vrei prin poiană,Da’ prin coteciorMai încetişor.
ANIMALE SĂLBATICE VULPEAIese puica din coteţ,De n-o prinde nici un judeţ.
ANIMALE SĂLBATICE VULPEA ŞI GĂINA
A luat-o IvăraPe KivăraŞi a dus-o-n vieS-o-nveţe cojocărie.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL
Şi codat,Şi colţat,Şi isteţ,Şi-ndrăzneţ.
ANIMALE SĂLBATICE LUPULNoaptea ochii îi stecleşte,Şi când urlă te-ngrozeşte.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL Mangu stă şi-ascultă.
ANIMALE SĂLBATICE LUPOAICA ŞI PUII
Am o căţea plătănăgeaCu doisprezece purcei plătănăgei:Vine, suge, fuge-n tufe.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE
Ciugurele-mugurele,Merg pe drum înşirăţele, Iar Ciuguru-muguru,Pe brânci tupilat,S-a pus pe vânat.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILEŢinghi-linghi-o ia pe vale,Şoldu-boldu-i iese-n cale.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILEJnapu-n mărunţeleFace drumurele.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE
OtrocolPrin ocol;Unul râde,O sută plâng.
ANIMALE SĂLBATICE UNTIŞCA1
Am o oaie rapănă,Şade-n deal şi deapănă,Şi se-nchină rugului,Şi se roagă cucului:— Cucule, măria-ta,Am venit la dumneata,Să-mi dai calul dumitaleSă mă duc la socrul-mare,C-am auzit c-a fătatSub un munte rotunzat,Şi-a făcut trei feciori,Trei frăţiori;Unul a murit,Altul a pierit,Unu-n munte s-a suit,Cu sângele-ntr-un săhan,Cu maţele-ntr-un pahar.
ANIMALE SĂLBATICE URSUL
Pe o vale-adâncăVine un cioban ciobâncă,Şi de şale e mătâncă.
ANIMALE SĂLBATICE URSULVine moşul pe cărareCu cojocul la spinare.
ANIMALE SĂLBATICE URSULAm un moşCu cojoc întors pe dos.
ANIMALE SĂLBATICE URSULVara umblu după miere, Iarna dorm să prind putere.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL
Hanţur,Banţur,Trece pe uliţiCu o mie de suliţi.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULMerge moşu’ pe cărareCu-o mie de ace-n spinare.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULGâfâie moş Sâvu pe cărare,C-o mie de araci în spinare.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULMerge paşa pe uliţăCu trei mii de suliţe.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULCe viteaz intră-n cetateCu multe suliţi în spate?
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL
Am un motan mare,Cu părul ca acul,Cu trupul ca dracul.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULPe valea lui OciociocVine dracu’ şomoldoc.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULMă fac ghemŞi de nimeni nu mă tem.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULCui îi place să se-mbraceÎn cojoc cu mii de ace?
ANIMALE SĂLBATICE LILIACULZburătoareCu patru picioare.
ANIMALE SĂLBATICE LILIACUL Ce pasăre naşte puii vii?
ANIMALE SĂLBATICE LILIACUL
Am o pasăreCare zboară-n cerŞi sugPuii la ea.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE
Nucă nucoasă,Piersecă flocoasă,Dă în el!Dă după el!Lasă-l la focul,Că şi-a găsit norocul.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELECimiligă laură,Ţuşti în gaură!
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELEMoara lui BubuţăÎmblă prin grăunţe.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIUHUREZULGâscă titiană,Zboară noaptea în poiană.
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA
— Gaie-papagaie,Ce duci în tigaie?— Duc papa puiuluiÎn valea plopului,C-a venit vipăraŞi-a luat pe chipăra,Şi-a dus-o-n deal la cetăţuie,Ca s-onveţe blănărie.
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA
A venit mimuraŞi-a luat pe pipura,Şi-o duse-n deal la vie,Şi-a-nvăţat-o cojocărie.
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA
Vine, vine viura,Şi apucă piura;Şi-o duce pe veneţie,Şi-o-nvaţă cojocărie.
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINATuchiluş pe sub perete,Ciuşti între cele fete!
PĂSĂRI SĂLBATICE VULTURULCe vânătorVânează din zbor?
PĂSĂRI SĂLBATICE RAŢA SĂLBATICĂ
Pe cea baltă latăEste-o ciuciură bălţată;Cine-o ştie, las’ s-o ştie,Că-i la bot cu scăfârlie.
PĂSĂRI SĂLBATICE GÂSCA SĂLBATICĂTigva albă, titiană,Strigă noaptea în poiană.
PĂSĂRI SĂLBATICE GÂSCA SĂLBATICĂGuşiu, guşiu, guguianăStrigă noaptea prin poiană.
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL)Moşul NiculaeDoarme pe casă-n paie.
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL)Badea nostru NicolaeDoarme-n horn pe paie.
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL)
Ce să fie oareCu-aşa lungi picioare,Roşii peste tot,Roşu şi pe bot?
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCOARELE
Singurele,Mititele,Se tot duc înşirăţele,Şi se duc cu mare jele.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACULCerceluş cu coarne,Fierbe-n fundul oalei.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL
Cu cozoroc la căciulă,Cu foarfeci la mână,Cu mustăţile ca hăţurile,Şi din coadă: lip-lip-lip.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACULÎl bagi negru-n apăŞi iese roşu.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACULPe valea lui SaravacVine un turc înarmat.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL
Ghici:Ce e cu opt picioareŞi cu două perechi de coarne?
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL Cine nu-şi ascute foarfecele niciodată?
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)Răsbuc pe cărare,Cu doba-n spinare.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Coarne are, şi bou nu e,Samar poartă, măgar nu e,Mâini n-are,-n copaci se suie.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Cu coarne ca boul,Cu şa cu un cal,Se urcă pe copaci ca un şarpe.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Am un bou:Cu trupul în grajd,Cu coarnele afară.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)De tare ce e — duce o casă-n spate,De slab ce e — o găină-l bate.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)Vine moşul pe cărareŞi-şi duce casa-n spinare.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)Am un ou, şi nu-i ou,Şi cu coarne, dar nu-i bou.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)Am un bouCu ochii în coarne.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Găină seină,Cu moţul de făină;Veveriţă nu e,Pe copac se suie.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Totdeauna sunt acasăŞi de poaie nu îmi pasă...Merg încet, dar chibzuit:Pe-unde merg las drum albit.Am şi coarne,Şi le facLungi sau scurte —După plac.
PEŞTI, TÂRÂTOARE SCOICASus copaie, jos copaie.La mijoc carne de oaie.
PEŞTI, TÂRÂTOARE SCOICA
Sus cer,Jos cer,La mijloc carne de miel.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCACăţăluş de lângă baltă,Saltă, latră, şi iar saltă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCALângă balta seacăMereu bate toaca.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA
Ce-i goală-goalăCa o oală,Şi nechează ca o iapă?
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA
Nu-i pasăre, dar pe copaci şade;Nu-i vacă, dar paşte iarbă verde;Nu-i peşte, dar în baltă înoată;Nu-i lăutar, dar cântă noaptea toată.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROTĂCELUL (BURATECUL)Sub o foaie de leuşteanŢipă-un pui de moldovean.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROTĂCELUL (BURATECUL)
Am un pui de grecCe se suie pe ceoflecŞi face: „Indec... Indec...“
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ
Sus găvan,Jos găvan,La mijloc carne de cal.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂPe o vale nisipoasăMerge o babă grebănoasă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ
Sus casă,Jos masă,La mijloc carne grasă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ
Hocă mare,Hocă mică,De sub hocăPui de ciocă,Hoca cu monicu-n cap,Cu cioricu’ după cap,C-un talger de brânză-n buze,Paşte iarbă pe costişă,Na-ţi-l ţie de-l sumuţă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞOPÂRLACureluşă verde,Prin iarbă se pierde.
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE
Cimurcei ce-i:Curăluşă unsăÎn iarbă ascunsă?
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELEPesteu rece,Dunărea o trece.
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELEAm o bâtă tărcată,Pe câmp aruncată.
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE ŞI OUĂLE DE ŞARPE
Mă dusei în pădureSă caut două resteie;Nu găsii două resteie,Găsii două ouă de hechea-bechea,Hechi să le iau,Hechi să nu le iau;Hechi mă temuiDe hechea-bechea.
PEŞTI, TÂRÂTOARE NĂPÂRCA
Covâl-covâlPrin iarbă;Lungă-i,Şarpe nu-i.
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREACe e mic, nesăturat,Şi suge pân’ la crăpat?
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREAObială neagră tătărască,Cine n-o ghici să se zgârcească.
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREACine te muşcăSpre a-ţi face bine?
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE
Strigă Dobra din CosobaCă e mică-mititicăŞi de găini i-este frică.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE
Strigă lelea Anghelina,Ca s-o apăr de găină,Şi tot strigă şi mă cheamă,Că de câine n-are teamă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELECureluşă unsăPe sub pământ dusă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE
Am nişte fete:Când îţi vin în curte,Să nu le aperi de câini,Să le aperi de găini.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELECe trăieşte în pământŞi n-are oase?
INSECTE PURICELE
Cinel-cinel:MititelCiup-pipel.Ce e mic mititelSe tulbură Vodă de el?
INSECTE PURICELE
Am un căluşelMic şi sprintenel,Negru ca corbul,Iute ca focul:Unde sare,Urmă n-are,Unde paşte,Se cunoaşte.
INSECTE PURICELECe-i mic ca şi-un fir de mac,Şi sare-n sus ca şi-un ţap?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIEMulte fire de argintLeagă cerul de pământ.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIEDe dorit, toţi mă doresc,Şi când vin, toţi fug de mine.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE
Din pământ şi ape am ieşit,Pe pământ şi ape am căzut,În pământ şi ape am intrat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GRINDINA
Strugur nu-s, nici piatră nu-s,Însă cad din nori de sus;Flori multe prăpădesc,Şi la căldură mă topesc.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERULScânteioară-ioară,Pe om îl omoară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERULŢăndărică lemn uscat,Luminează-n Ţarigrad.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERUL
Eu vin când nici nu gândeştiŞi mor la naşterea mea;Cine mă însoţeşteNiciodată nu vine fără larmă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERULSăgeata împăratuluiSparge casa dracului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETULUrlă lupul la hotarăŞi s-aude-ntr-altă ţară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETULStrigă bica-ntre hotarăŞi se-aude-ntr-altă ţară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL
Am un bou mare-mare,Şi când zbiară,S-aude peste nouă hotare!
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL
Huhurezul huhurează,Peste munţi înalţi nechează,Şi nimene nu cutează.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL
Sus în munteSe răspunde,Jos la ţarăSe resciară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETULBate toba la Moldova,Şi s-aude la Craiova.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL ŞI FULGERULMoşu’ taie lemne-n deal,Aşchiile sar în vale.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL
Cimu, ce-i, ce-i?Lanţ înfocat,Peste casă-aruncat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULŞerpe vărgat,C-un cap peste sat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULBolbuc în genune,Trosc peste pădure.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULŞerveţel îndoieţel,Peste mare-aruncăţel.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULŞtergar vărgat,Peste Dunăre-aruncat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULNăframă vărgată,Peste mare aruncată.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULUn peşchir învărgat,Peste mare aruncat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULAm un brâu vărgat,În cer spânzurat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL
Şapte fete, şapte bete:La izvoare le spălară,Şi de nori le atârnară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL
Plăntică colorată,Peste văi aruncată;De gâceşti, îţi dau o raţă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLAPe o vale cotităVine mierla-nsovonită.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA
Am o vacăBrâncovancă:Când întinde brâncile,Acoperă luncile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA
Am o vacă surie,Vine din pustie,Cuprinde luncileCu brâncile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA
Am o vacă brâncălaie:Când sloboade ţâţele,Umple toate luncile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLACe trece prin vamă,Şi nimeni n-o bagă-n seamă?3
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA
Mă suii în dealCa să-mi văd de cai,Şi nu văzui caii,Prăpădii cheile,Se-ncurcară văile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLAAruncai cheileŞi se-nchise ţările.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLASingură se face,Nimeni n-o desface.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLACe merge prin pădureŞi nu sună?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUACerceluşul doamneiDin fundul mării.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUA
Când ieşii afară,Lacrimi jos picară;Luna le văzu,Soarele le luă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUAZiua-i aer,Noaptea-i apă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA)
Vine moşul pe portiţăŞi îşi scapă o cheiţă;Vine luna şi n-o ia,Vin stelele şi n-o ia,Vine soarele şi-o ia.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA)
Mă suii pe scară,Cheile-mi picară;Luna le văzu,Şi să le ia nu vru;Dar cum le văzu soarele,Îmi şterpeli cheile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA)Ce se naşte cu lunaŞi piere cu soarele?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
IleanaCosânzeanaCând o întins brânceleO umplut luncele.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)De la munte pân’ la muntePicură stele mărunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Laptele gerului,Sub streaşina cerului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Câte stele logustele,Pică pe hainele mele.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
De la valePân’ la munte,Numai stele mărunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Vin oiţele din munteCu steluţe albe-n frunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
S-a dus Chică-VodăLa Vodean,Să-nceapă un izvor lat,Cu mare cusutură,Fără leac de tivitură.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Mă nasc îmbătrânindŞi mor întinerind.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Naşterea mi-i sclipicioasă,Îngropăciunea mi-i tinoasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Nu-i făină, dar se cerne;Nu-i covor, dar se aşterne.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
Zoroclie-clie,Întinsă-n câmpie,Nu sunt borangic,Dar sunt pe colnic,Şi pe deal în susPrimăvara nu-s.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
Alb ca creta,Moale ca lâna,Uşor ca pana,Şi piere ca spuma.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Moale, albă şi pufoasă,Pentru câmp e haină groasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
Ce vine ca un domn,Ca un leu,Şi când se duceSe duce ca un câineCu coada între vine?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NINSOAREA (FULGII DE ZĂPADĂ) ŞI SOARELE
Zboară-un stol de porumbei:Uliul fuga după ei,Şi-i apucă fără gheară;Nu se vede unu-n ţară!
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NINSOAREA (FULGII DE ZĂPADĂ) ŞI SOARELE
Mii de păsărele zbor:Vine-un om fără picioare,Şi le mănâncă fără gură.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VISCOLULUrlu şi mă învârtesc,Pe drumeţi îi îngrozesc!
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GERUL ŞI BRUMA
Sus stele,Jos stele,Vai de picioarele mele;Iar steloiul cel mai mareRău mă frige la picioare.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GERUL ŞI BRUMA
Sus stele,Jos stele,Vai de zilele mele!
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE AERULDe n-aş fi eu,Nime n-ar trăi pe lume.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE AERULN-are culoare, nici miros,Dar la toţi îi de folos.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CHIOTUL, SUNETUL
Cinel-cinel:Trece peste apă,Şi nici nu se-adapă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CHIOTUL, SUNETULCe trece de-aici la celălalt mal,Şi nu face nici umbră, nici val?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL
Cinel-cinel:Cine aude fără urechi,Vorbeşte fără gură,Pe orice limbă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL
Îţi vorbeşteŞi turceşte,Şi-orce limbă nimereşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL
Murgul rageÎn pârloage,Lelea-ngânăÎn grădină.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOULCine te-ngânăŞi nu te superi?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA MORŢILOR (FATA MORGANA)
Ghici mici:Cât e zareE numai mare.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA
Şi eu am.Şi tu ai,Şi cel mai mic fir de iarbă are.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA
Mă vezi,Te vezi,Să mă prinzi nu poţi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA
Ghici ghicitoarea mea:Ce şade pe apăŞi nu s-adapă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA
Pe apă merge,Nu stropeşte;Prin trestie trece,Şi nu lărmuieşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACine trece gârlaŞi nu face talazuri?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACe trece prin tină,Şi nu se întină?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRALată-lată,N-are urmă niciodată.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRAFug de tine,Şi tu musai după mine.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACe este mare cât o bisericăŞi nu cântăreşte nici cât o cireaşă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACe nu e nimic,Şi tot se vede?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACu ochii o poţi vedea,Dar în mână n-o poţi lua.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACe n-are corpŞi tot se vede?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Ce nu atinge soarele niciodată?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULCine trece cu miresme prin vamă,Şi vameşii nu bagă de seamă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULCine trece pe la poartă,Şi cânii la el nu latră?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL
Este un iepure şchiopÎntr-un vârf de plop,Şi vântură bob.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULNea StanFluieră p-afar’.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULTuchiluş prin păiuş,Moş Ilie te-o ajuns.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULAmânar de mischiu,De la Dunăre viu.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULMerge tată-tău pe drum,Şi boieru-i suflă-n spate.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULCe-i în mânăŞi-i minciună?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULÎl simţi şi nu-l vezi,Te bate şi nu fugi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULCe zboară pe susŞi nu-l vezi?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULIliuţă cu tichieRidică mai mult (mai sus) de-o mie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULTurchează neagră,Tot câmpul aleargă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERULAm un ceaun umflat,Peste lume răsturnat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL
Am un pom mare-mare:Noaptea înfloreşte,Şi ziua păleşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL
Ce-i mai lung decât drumurileŞi mai lat decât mările,Mai frumos decât florileŞi mai urâcios decât babele,Mai drag decât icoaneleŞi mai rău decât tunurile,Mai luminos decât lumânărileŞi mai întunecos decât pivniţele?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERULUn ţol bortelitToată lumea a acoperit.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERULZiua tavă,Şi noaptea dârmoi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL
Am un crin:La rădăcină veşted,Şi la vârf înflorit.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEAm o sucnă mirie,Plină de puzderie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEAm o rochioarăPlină de pozdeioară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEAm o piele de taurŢintuită cu ţinte de aur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEEste-n lume o gheaţă lată,Cu mazăre-mpestriţată.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEPe câmpul lui Basarab —Numai mei vărsat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEFoaie mare, albăstrie,Scris de aur pe hârtie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL, AERUL ŞI CERUL
Am un copac:La rădăcină uscat,La mijloc îi verde,Şi la vârf îi cu flori.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL, AERUL ŞI CERUL
La vârf înflorit,La mijloc uscat,La rădăcină verde.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL, PĂMÂNTUL ŞI VÂNTUL
Tata — nalt,Mama — groasă,Frate-meu — de la unul la altul.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL, PĂMÂNTUL ŞI VÂNTUL
Nalt e tata,Groasă-i mama,Nebun e frate-meu.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEBulgăre de aur,Joacă pe-o piele de taur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEBulbuc de aurÎn piele de taur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEAm un ou de aur,Se joacă pe piele de taur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEAm un măr aurit,Umblă pe sus rătăcit.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE
Cimurce-i, ce-i:Talger înfocatPeste casă aruncat?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEIese Barna de după munteC-un frâu de aur în frunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEMic mititel,Joacă fulgerii pe el.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEAm un bruş de unt,Cu el toată lumea ung.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELECe se scaldă în apă,Şi nu se udă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEUn măr de argintLeagă cerul de pământ.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE CÂND RĂSAREPana cocostârculuiBate-n faţa târgului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI PĂMÂNTUL
Cine fuge şi n-ajunge;Cine stăŞi treaba-i merge?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUMINA
Închisei uşile,Lăsai perdelele,Şi hoţul — tot în casă:Şade şi nu vrea să iasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ÎN AMURGAm o vacă roşie,De se uită seara prin leasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RAZA SOARELUI
Dă în piatră,Nu se strică;Dă în apă,Se despică.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RAZA SOARELUITrece prin fereastră,Şi n-o sparge.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PULBEREA ÎN RAZA SOARELUIGhici ghicitoarea mea:Am o funie de nisip.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ÎNTUNERICULCe se ascunde sub patCând intru cu lampa-n odaie?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNAFrate şi soră —Nu se-ntâlnesc niciodată la horă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNADouă talere-nfocate,Peste casă aruncate.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA
Am două talgere pe măsură:Unul arde,Cellalt nu.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNAAm doi bulgări de aur,Se joacă pe-o piele de taur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA
Am două gheme de mătasă,Le azvârli peste casăLa crai şi la crăiasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNADintr-un ciurel de alune,Numai două găsii bune.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNAAm o strachină cu doi peşti:Unul cald şi altul rece.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNAZi şi noapte călătoresc,Şi nu se mai obosesc.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA
Două surioare,Iuţi şi sprintenioare,Toată viaţa fug,Şi nu se ajung.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNACe trece prin pădureŞi nu sună?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA
Din deal în dealŞi din vie în vie —Floricică nărângie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNAAm o vacă bălaie-bălaie,Joacă noaptea prin gunoaie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNAMânză bălană,Paşte noaptea în poiană.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNAAm o oaie bălăoaie,Umblă noaptea prin pâraie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNACe stă-n apăFără umbră?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNAGăinuşă gălbinuşă,Trece Dunărea în picioruşă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNAGâscă tutuiană,Umblă noaptea pe poiană.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNALa marginea satului —Căciula fârtatului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNACine umblă noaptea prin sat,Şi nu-l latră câinii?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU)
Uite-iSpânzurate-n nourCoarnele de bour.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU)Bulgăraş de aur,Cu coarne de taur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU)O secere fără dinţiPăşeşte peste munţi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU)În vârful dealului —Potcoava calului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ OGLINDITĂ ÎN APĂInelul vădaneiÎn fundul bulboanei.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA ŞI STELELE
Am o cloşcă cu pui:Seara s-adună,Şi dimineaţa se risipeşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA ŞI STELELEAm o strachină de alune,Şi-n vârf — o nucă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA ŞI STELELE
Pe valea lui Sgaidarac —O chilă de mei vărsat,Numai unul bobonat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STEAUA OGLINDITĂ ÎN APĂCercelul doamneiÎn fundul apei.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELE
Peste munţi,Peste mări,Numai ochi licăritori.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELELicuricii zărilorÎn adâncul mărilor.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELEDe aici până la munte —Numai zale de aur mărunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELEDe aici şi pân’ la munteNumai ţinte sunt bătute.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELEDe-aicea până la muncei —Tot căruţi de fulgerei.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL, CERUL, STELELE, SOARELE ŞI LUNA
Am un poloboc,Peste poloboc un prosop,Peste prosop măzărele,Printre măzăreleDouă tălgerele,Ce s-aseamănă-ntre ele.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI PĂMÂNTUL, SOARELE ŞI LUNA, ZIUA ŞI NOAPTEA, VIAŢA ŞI MOARTEA
Ce este:Două stau,Două aleargă,Două se schimbăŞi două se sfădesc?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA, CERUL ŞI PĂMÂNTUL, FOCUL ŞI APA
Două mergŞi două stau,Două judecată n-au.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA, CERUL ŞI PĂMÂNTUL, FOCUL ŞI APA