RAPORT CERCETARE
POLITICA ROMÂNIEI ÎN DOMENIILE: ORGANISME MODIFICATE GENETIC (OMG) ȘI ENERGIE NUCLEARĂ
-‐ SONDAJ PARLAMENTAR MAI-‐IUNIE 2011 -‐
ARGUMENT
Cum ar vota parlamentarii pe cele mai presante probleme de mediu? Care este diferenţța între ceea ce declară public persoanele politice și voturile lor? Cât de influenţțaţți sunt acestia de poziţția partidului și cât de informaţți sunt asupra problemelor pe care încearcă să le rezolve prin vot?
Acestea sunt întrebarile care au stat la baza demersului Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis și Asociaţției Salvaţți Dunărea și Delta de a derula, în premieră în România, o serie de sondaje în rândul parlamentarilor români.
Scopul principal al acestui demers este de a măsura atât interesul parlamentarilor faţță de problemele de mediu cât și gradul lor de informare pe teme care pot face subiectul votului în plenul Parlamentului.
Temele celui mai recent sondaj realizat în perioada mai-‐iunie în rândul parlamentarilor români de către Ecopolis sunt energia nucleară și Organismele Modificate Genetic (OMG).
În urma accidentului de la centrala nucleară de la Fukushima, Japonia, din acest an, siguranţța producerii de energie nucleară a fost din nou pusă în discuţție, iar întrebările cu privire la politicile ţțărilor în acest domeniu au fost din nou ridicate. Având în vedere că România are în prezent două reactoare nucleare în funcţțiune și încă două planificate pentru a intra în funcţțiune în 2019, am considerat oportun să cercetăm opinia Parlamentului cu privire la această temă.
Organismele modificate genetic sunt de asemenea o temă care se află pe ordinea de zi a Parlamentului, mai precis a Comisiei pentru Agricultură, care analizează în prezent o propunere legislativă ce prevede etichetarea produselor ce conţțin produse modificate genetic si mai mult, interzicerea pentru o perioadă de cinci ani a culturilor de porumb și cartof modificate genetic. Cercetarea investighează opiniile parlamentarilor pe acest subiect iar rezultatele sondajului servesc ca termen de referinţță pentru momentul votului final din Plenul Parlamentului (preconizat pentru septembrie 2011)
2
METODOLOGIE
Cercetarea a fost realizată în lunile mai-‐iunie 2011 în rândul membrilor Parlamentului României.
Au răspuns sondajului 210 parlamentari din totalul de 465 de membri ai Parlamentului. Eşantionul a păstrat structura populaţției cercetării, în funcţție de apartenenţța la grupurile parlamentare.
Chestionarul a fost standardizat, cu 5 întrebări închise.
REZULTATE
Politica României în ceea ce privește energia nucleară
Întrebarea: Care ar trebui să fie politica României în ceea ce privește energia nucleară?
3
4
Direcţții strategice privind energia regenerabilă
Întrebare: Care dintre următoarele direcţții strategice ar trebui să fie prioritare pentru România?
5
Politica României cu privire la Organismele Modificate Genetic
Întrebare: Sunteţți sau nu de acord cu Importurile de organisme modificate genetic?
6
Întrebare: Sunteţți sau nu de acord cu cultivarea de organisme modificate genetic?
7
Întrebare: Sunteţți sau nu de acord cu etichetarea produselor care conţțin ingrediente modificate genetic?
8
Concluzii:
Parlamentarii români sunt împărţțiţți când vine vorba despre strategia optimă în ceea ce privește energia nucleară. 40% dintre aceștia consideră că oprirea dezvoltării de noi reactoare nucleare și păstrarea în funcţțiune a celor existente este cea mai bună opţțiune pentru România în vreme ce 41% consideră că ţțara noastră ar trebui să construiască noi reactoare nucleare.
Deși la nivelul multor state europene închiderea capacităţților de energie nucleară este o prioritate naţțională, în România doar 10% dintre parlamentari au optat pentru această opţțiune.
76% dintre parlamentarii români au răspuns că ţțara noastră ar trebui să investească prioritar în proiecte de energie regenerabilă și doar 10% cred că prioritar ar trebui investit în energie nucleară.
Aici apare un paradox, chiar dacă 41% dintre respondenţți consideră că ar trebui să dezvoltăm noi reactoare nucleare, conform rezultatelor, doar 10% cred că aceasta ar trebui să constituie prioritatea în politica energetică a ţțării.
În lupta dintre energia nucleară și cea regenerabilă câștigă, conform sondajului, cea regenerabilă, pentru care au optat cei mai mulţți dintre parlamentari, indicând-‐o ca prioritate energetică. În schimb, aceștia sunt prudenţți când vine vorba de sistarea planurilor de extindere a producţției nucleare sau chiar de închiderea reactoarelor în funcţțiune.
Cel mai clar rezultat al sondajului Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis este opinia Parlamentului României cu privire la etichetarea produselor ce conţțin ingrediente modificate genetic. Astfel, 93% dintre parlamentari se declară pentru etichetarea acestor tipuri de produse, doar 1% împotrivă, 2% nu au dorit să răspundă și 4% au declarat ca nu știu să răspundă la întrebare. Împărţțirea pe partide este de asemenea interesantă și foarte strânsă:
-‐ PSD-‐ 97% pentru
-‐ PD-‐L-‐ 92% pentru
-‐ PNL-‐ 87% pentru
-‐ UDMR-‐ 93% pentru
-‐ Independenţți-‐ 93% pentru
-‐ Minorităţți-‐ 100% pentru
64% dintre parlamentari nu sunt de acord nici cu cultivarea organismelor modificate genetic și doar 24% au declarat ca susţțin cultivarea OMG, în vreme ce restul nu au dorit sau nu au știut să răspundă
9
În privinţța importurilor de organisme modificate genetic avem din nou o majoritate solidă împotrivă, respectiv 72% dintre parlamentari s-‐au declarat împotriva importurilor și doar 14% au răspuns că susţțin importurile OMG.
Ce mai vor parlamentarii români
În ianuarie 2011, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a dat publicităţții rezultatele primului sondaj pe teme de mediu efectuat în rândul parlamentarilor români.
Aceștia au fost chestionaţți atunci pe tema legislaţției anti-‐cianuri în minerit şi pe tema proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montana.
Rezultatele au relevat că 67,6% dintre parlamentarii români susţțin transpunerea rezoluţției europene ce recomandă interzicerea utilizării cianurii în minerit într-‐un proiect legislativ local, în vreme ce doar 8 procente dintre cei intervievaţți s-‐au declarat împotriva propunerii.
În ceea ce privește proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montana în forma lui actuală, 49% dintre parlamentari s-‐au declarat împotriva demarării acestuia, 18% pentru acest proiect, în vreme ce 33% nu au dorit să răspundă la întrebare.