NOŢIUNI INTRODUCTIVE DE
BIOCHIMIE DE LABORATOR
Caracteristicile unui test de laborator
Scopurile testelor de laboratorsunt:
• screeningul unei boli la pacienţi asimptomatici şi simptomatici
• diagnosticul unei boli
• monitorizarea unei boli sau a răspunsului la tratament (ex. Hb glicozilată -DZ, nr reticulocite –trat cu fier).
Când se justifică folosirea unui test de laborator pentru screening la pacienţii asimptomatici?
• test accesibil din punct de vedere al costului şi uşor de realizat
• prevalenţă mărită a bolii
• mortalitate mărită a bolii dacă este netratată
• necesitatea detectării precoce a bolii
• tratament eficient disponibil
Rezultatele unui test de laborator
• Test pozitiv (anormal):– adevărat pozitiv (AP) dacă subiectul are boala– fals pozitiv (FP) dacă subiectul nu are boala.
• Test negativ (normal):– adevărat negativ (AN) dacă subiectul nu are
boala– fals negativ (FN) dacă subiectul are boala.
Caracteristicile operative ale testelor de laborator
Test screening versus test diagnostic
• Testul seric ANA-sensibilitate 100% /specificitate 80% pt LES
• Testul seric anti-ADNdc sensibilitate 98% / specificitate de 100% pt LES
CARE TEST ESTE INDICAT PT SCREENING ŞI
CARE PT DIAGNOSTIC?
CONCLUZIETest screening versus test diagnostic
• Un test screening trebuie să aibă o sensibilitate cât mai mare. Sensibilitate 100% = nu există Bv cu T(-)/ normalAjută EXCLUDEREA bolii.
• Un test diagnostic trebui să aibă o specificitate cât mai mareSpecificitate 100% = nu există sănătos cu T (+)/anormalAjuta CONFIRMAREA bolii.
Problemă
• O echipă de cercetători şi-au propus să evalueze sensibilitatea şi specificitatea a două teste noi T1 şi T2 pentru detectarea microalbuminuriei in screening-ul nefropatiei diabetice pacienţii cu diabet zaharat (DZ) tip 1, comparativ cu dozarea cantitativă a microalbuminuriei prin metoda mai veche imunoturbidimetrică (ITM). Metoda imunoturbidimetrica (ITM) este laborioasă si necesită dotare corespunzătoare, fiind astfel de dorit înlocuirea ei cu o metodă mai simplă, cum sunt testele T1 şi T2.
Problemă (continuare)• Au fost luate în studiu două grupuri de pacienţi: grupul I (100 diabetici cu
nefropatie diabetică) şi grupul II (100 diabetici fără nefropatie diabetică).
• În cazul testului T1 au fost următoarele rezultate: – grupul I (99 de diabetici cu nefropatie au avut testul pozitiv, 1 pacient a avut testul
negativ), – grupul II (97 de diabetici fără nefropatie au avut testul negativ, 3 au avut testul
pozitiv).
• În cazul testului T2 au fost următoarele rezultate: – grupul I (93 de diabetici cu nefropatie au avut testul pozitiv, 7 pacienţi au avut testul
negativ), – grupul II (98 de diabetici fără nefropatie au avut testul negativ, 2 au avut testul
pozitiv).
• Calculaţi sensibilitatea, specificitatea, valoarea predictiva pozitiva (VPP) si valoarea predictiva negativa (VPN) ale T1 şi T2. Discutaţi care test este mai util pentru screeningul microalbuminuriei.
TESTUL 1 TESTUL 2
TESTUL 1 TESTUL 2
Precizia testului= indicator al reproductibilităţii
Indicator: DS la repetare pe aceeaşi probă biologică
Cel mai frecvent laboratoarele folosesc 2 DS de la media unui test atunci când stabilesc intervalul de referinţă al testului.
Distributie non-gaussiana, frecvent cu coada la dreapta
(FA, bilirubina, TG, C)
• In trecut C normal 3.5-6.7mmol/l (95% din valorile gasite la adultiaparent sanatosi)
• Azi- risc CV peste C>5 mmol/l(5.2 mmol/L= 200mg/dl)
CONVERTIREmmol/L x 38.666= mg/dL
(Masa moleculara C= 386.66)
SCOP
Imprecizia <1/2 variatiabiologica intraindividuala
Relatia FP-FN
Care test este mai bun pentrudiagnostic?
Testul A, deoarece are specificitate mai mare decittestul B la orice nivel de sensibilitate.
Precizie versus acurateţe
Precizie mai mică, acurateţe mai mare
Precizie mai mare, acurateţe mai mică
Acuratete- capacitatea unui test de a produce un rezultat care reflecta realitatea.
Valori predictive (PV) ale testelor pozitive (VPP) şi negative (VPN)
VPP- % de Bv din totalul testelor pozitive
VPN- % de sănătoşi din totalul testelor negative
Valori predictive (PV) afectate de prevalenta
Prevalenţa bolii - % bv. din populaţia totală = a+b/a+b+c+d
Prevalenţa nu afectează sensibilitatea sau specificitatea unui test de laborator, în schimb afectează VPP şi VPN, deoerece se schimba proporţiile dintre bolnavi şi sănătoşi.
Specificitate 100% (c=0), atunci VPP 100% indiferent de prevalenţă. Sensibilitate 100% (b=0), atunci VPN 100% indiferent de prevalenţă.
Problema (continuare)- calculati VPTestul 1 Testul 2
Problema (continuare)- calculaţi VPTestul 1 Testul 2
Rezultatele testelorVariaţii, Erori, Interferenţe
VARIAŢII
NICI UN TEST NU ESTE PERFECTVariabilele pot fi: – pre-analitice (inainte de efectuarea analizei)– analitice (in cursul efectuarii analizei)– post-analitice (dupa efectuarea analizei)
Variabile pre-analitice
Ff care ţin de colectarea şi tratarea probelor•Hemoliza•Transport•Expunere la UV •Timp scurs înainte de separarea celulelor•Timp de centrifugare•Condiţii de depozitare
Ff care ţin de pacient-intra-individuali•Dietă, Ex•Med•Pattern somn•Postură•Moment recoltare•Timp aplicare garou
-Interindividuali• varsta (ex. nn- RBC, copii- FA, Hb, Fosfaţi, bătrani-GFR, GTT, FA)• sex (Bărbaţi-Hb,feritina)• sarcina (plasma vol, RBC, GFR, Cl renal, uree, cr)• rasă• genotip/fenotip
Parametrii cu variatii
intraindividualemai mari decit
variatiileintreindividuale
Variabile analitice şi post-analitice
Variabile analitice- erori întâmplătoare (ex. laboranta a greşit reactivul la realizarea unui test deoarece a fost întreruptă de o situaţie de urgenţă)- erori sistematice (ex. controlul calităţii deficitar în laboratorul de biochimie)
Variabile post-analitice- erori de transcriere (ex. introducerea greşită a datelor în calculator, calcul greşit al datelor brute)- rezultate raportate la un pacient greşit
- interpretarea greşită a rezultatelor de către clinician