7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
1/48
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Administrarea Afacerilor n Turism
Aspecte strategice privind dezvoltarea serviciilor
de turism n judeul Cluj
Masteranzi:
Bucureti
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
2/48
2010
Cuprins
Introducere ....................................................................................................... 3
1. Analiza strategic a servciilor de turism ............................................ 4
Analiza macromediului (Analiza PEST) .................................................... 6
Analiza micromediului (Analiza SWOT) ................................................. 15
2. Program de dezvoltare a serviciilor de turism .................................. 30
Concluzii ............................................................................................................ 37
Bibliografie ........................................................................................................ 38
Anexe ................................................................................................................. 40
Introducere
2
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
3/48
Pentru realizarea acestei lucrri am ales ca subiect de dezbatere aspectele strategice privind
dezvoltarea serviciilor de turism n judeul Cluj, bazndu-ne pe renumele inuturilor ardeleneti
care nc mai pot contura un viitor promitor pentru turismul romnesc.
n condiiile unei economii actuale afectate de criza financiar n mai toate sectoarele ei,
este deosebit de dificil o redresare a situiei existente n particular n domeniul turismului. Pe
lng aceste aspecte, problema pleac nu de la un nivel optim puin afectat de criza economic, ci
de la unul subunitar, turismul nefiind valorificat pn n prezent la adevarat sa valoare, lund n
considerare potenialul turistic existent.
Eterogenitatea cadrului natural ce se remarc printr-un peisaj plin de pitoresc la care se
adaug vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul rii noastre, numeroase
monumente de art i elemente etnografice i folclorice originale fac din teritoriul judeului Clujun centru de mare atractivitate turistic, pe plan intern i internaional.
Potenialul turistic se reflect n condiiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea
unei game variate de forme : drumeie, alpinism, turism auto, sporturi de iarn i de var, odihna
de scurt i lung durat, tabere de copii i tineret, tratament balnear etc.
Pentru a putea formula o strategie eficient de dezvoltare a acestor servicii, este esenial
realizarea unor analize ale micro i macromediului. Prin urmare, n prezenta lucrare vom surprinde
n primul capitol analiza factorilor de ansamblu ale mediilor politic, economic, social i tehnologic
care influeneaz activitile desfurate n domeniul turismului, precum i cea a punctelor tari i
slabe, a oportunitilor i a ameninrilor actuale existente la nivelul serviciilor de turism n judeul
Cluj. Ulterior, n cel de-al doilea capitol, vom formula o strategie concludent de de zvoltare a
acestora, pornind de la rezultatele celor dou analize efectuate la punctul unu.
Potenialul turistic valoros existent att la nivel naional, ct i n particular la nivelul
judeului Cluj, constituie o oportunitate major pentru dezvoltarea Romniei. Valorificareaacestuia poate transforma turismul n unul din cele mai importante sectoare ale economiei
romneti, dar i a economiilor regionale.
1. Analiza strategic a servciilor de turism
3
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
4/48
Pentru a putea formula un program de dezvoltare a serviciilor de turism din judeul Cluj,
trebuie s analizm mai inti aspectele legate macromediu i micromediu care influeneaz
desfurarea acestora. n urma unei analize PEST vom ti ce aspecte ale macromediului i n ce
msur influeneaz aceti factori aceast categorie de servicii. Totodat, o trecere n revist a
punctelor tari i slabe, a oportunitilor i ameninrilor prin efectuarea unei analize Swot, ne vaconduce spre formularea unei misiuni care s asigure dezvoltarea acestor serviicii.
Dintre zonele i obiectivele de mare atractivitate turistic ale judeului Cluj trebuie
menionate :
-Vldeasa i Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea pdurilor
de rinoase, aer ozonat, strat de zpad apreciabil i de durat, favorabil sporturilor de iarn;
-Munii Trascului, deosebit de spectaculoi datorit formelor de relief modelate n calcare,
pe o arie relativ restrns putnd fi ntlnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor,
Borzetilor i Coletilor), defilee, stnci impozante, perei de calcare, peteri etc.;
-Muntele Biorii, zona ce se remarc prin peisaje de excepional frumusee cutat vara
de amatorii de vnat i pescuit i iarna de cei ai sportului alb;
-zona Gilu - Tarnia, care ofer condiii deosebite pentru agrement la sfrit de sptmn;
-zona Beli - Fntnele situat pe malul stng al lacului de acumulare, pretabil pentru
agrement i practicarea de sporturi nautice.
Staiunile balneoclimaterice prezint, n general, interes doar la nivel local, ns Bile
Someeni, Cojocna, Bia, Turda i Ocna Dejului, cu proprieti terapeutice deosebite, justific
eforturi pentru modernizarea i lrgirea amenajrilor, care pot extinde aria de interes dincolo de
limitele judeului.
Bogia de monumente istorice, a locurilor cu rezonan similar ca i patrimoniul
arhitectural, incluse n mare parte n circuitul naional, constituie o cert i permanent surs de
atracie turistic.
n municipiul Cluj - Napoca atrag atenia monumente ca : Biserica Sf. Mihail biseric a
Franciscanilor-, Statuia ecvestr reprezentnd pe Sf.Gheorghe ucignd balaurul, Statuia ecvestr a
lui Matei Corvin, Biserica reformat ridicat de Matei Corvin, Statuia ecvestr a domnului romn
unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cldirea Redutei - de care se leag memorabile
evenimente din istoria transilvan, Teatrul Naional, Catedrala ortodox, grupul statuar coala
Ardelean , monumentul Ostaului Romn, statuia lui Avram Iancu, statuia lui Mihai
4
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
5/48
Eminescu i a lui Lucian Blaga etc. Tot aici, de mare interes turistic sunt : Muzeul Naional de
Art, al doilea din ar ca zestre de art romneasc dar i strin (peste 4000 de lucrri), Muzeul
Naional de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste
65000 de exponate), Secia n aer liber a Muzeului Etnografic (85 de uniti), Muzeul memorial
Emil Isac, Colecia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie i Geologie i Muzeul Zoologic(peste 140000 piese).
Grdina botanic, una dintre cele mai cunoscute i mai bine organizate din sud-estul
Europei, ofer un bun prilej de destindere, dar i de instruire pentru numeroi turiti din ar i
strintate.
n municipiile Dej i Turda, bisericile n stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate n pieele
centrale, constituie importante puncte de atracie.
Casele memoriale vin s ntregeasc patrimoniul de monumente cu atracie turistic : Dr.
Ioan Raiu la Turda i Octavian Goga la Ciucea.
Cu toate acestea, exist probleme privitoare la calitatea produselor turistice i a serviciilor,
publicitatea i promovarea acestora, nivelul de dezvoltare a infrastructurii i accesul la obiectivele
turistice, starea avansat de uzur a unor echipamente, deficiene organiizatorice i de ordin
legislativ. Acest fept se datoreaz unor probleme mai vechi pricinuite de investiiile slabe sau
inexistente i schimbrile survenite n urma tranziiei la o economie de pia liber.
Depirea acestor probleme necesit investirea de resurse n turism i n sectoarele
adiacente, perfecionarea organizrii activitii turistice la toate nivelurile, crearea unui cadru
legislativ stimulativ pentru dezvoltarea industriei turistice.
Capacitatea turistic a judeului Cluj la 31 iulie 2007 cuprindea: 50 hoteluri i moteluri, 1
han turistic, 7 cabane turistice, 3 campinguri i uniti de csu, 33 vile turistice i bungalouri i 1
tabr de elevi i precolari, 16 pensiuni turistice, 94 pensiuni agroturistice, 2 hoteluri pentru
tineret, 2 hosteluri i 2 popasuri turistice.
Transformarea turismului ntr-o activitate de tip industrial, care s ridice la adevrata
valoare importantul potenial de care judeul Cluj dispune, cu profitabilitate att pentru ofertani
ct i pentru tot mai numeroi beneficiari, oblig la schimbri de mentalitate, stimularea pe
multiple ci a iniiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atribuiuni de decizie, care
s contientizeze inepuizabila surs de venit a acestei activiti, reorganizarea i modernizarea
amenajrilor turistice i o susinut campanie publicitar att n ar ct i peste hotare.
5
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
6/48
1.1.Analiza macromediului (Analiza PEST)
n procesul de dezvoltare economico-social a Romniei, turismul poate deveni unul din
factorii cheie, avnd n vedere faptul c ara noastr are un potenial turistic de excepie, dar
insuficient valorificat pn n prezent. O analiz a mediilor politic, economic, social i tehnologic
pun n lumin o imagine de ansamblu a factorilor care influeneaz desfurarea serviciilor de
turism. De aceea, vom prezenta n cele ce urmeaz aceste medii care susin sau mpiedic
prestarea, dar i dezvoltarea serviciilor de turism din judeul Cluj.
n Romnia, toate regiunile rii dispun de un potenial turistic valoros care ofera mariposibiliti de dezvoltare i diversificare a activitii turistice.
Distribuia formelor de relief n cadrul regiunilor, precum i caracteristicile condiiilor
climatice sunt principalii factori care determin diferenele i diversitatea potenialului turistic al
fiecrei regiuni. Pentru regiunea Nord-Vest specific pentru ultimii ani este dezvoltarea
pensiunilor agro-turistice, ceea ce a creat premisele dezvoltrii turismului rural i agroturismului.
Din aceast regiune face parte i judeul Cluj, jude avut n vedere n aceast lucrare i pentru care
urmrim s stabilim aspectele strategice de care depinde dezvoltarea serviciilor de turism n cadrul
acestuia.
Mediul politic actual existent n Romnia produce oarecare dezechilibre la nivelul
sectoarelor economiei. Principalul motiv invocat de actualui Guvern este criza economic
mondial care impune reduceri drastice n diverse ramuri. Aadar, dac imaginea creat la nivel
european i internaional a unei Romnii turistice nu a reuit pn n prezent atragerea unor
investitori importani n domeniu, precum i a turitilor strini, dar mai ales alegerea de ctre
romni a altor destinaii turistice externe mult mai convenabile, aceast perioad pare s impiedice
i mai mult toate aceste ncercri.
Mediul economic situeaz judeul Cluj pe locuri frumtae n ierarhia naional ca potenial
de polarizare, dup capital, influena acestuia manifestndu-se asupra ntregului spaiu al
Transilvaniei. Sibiu i Cluj, alturi de Bucureti sunt judeele n care volumul depozitelor raportate
la numrul de locuitori depete media naional, de 8.212,5 lei, potrivit datelor centralizate de
Banca Naional a Romniei. Astfel, un locuitor din Capital deine, n medie, un depozit nvaloare de 41.185 de lei, n timp ce n judeele Sibiu i Cluj media economiilor este de 8.727 de lei,
6
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
7/48
respectiv 9.980 de lei.Structura economic este diversificat, iar indicele de dezvoltare al ntregii
zone este unul ridicat. Piaa de consum este relativ numeroas nregistrndu-se un numr de
702755 locuitori, potrivit recensmntului din 2002. Se remarc ns, ca n majoritatea regiunilor
dezvoltate, o preponderen a proprietii private, majoritatea agenilor economici din jude fiind
cu capital privat. Specific este diversitatea ramurilor industriale: extractiv, metalurgic,constructoare de maini, medicamente, cosmetice, materiale de construcii, tricotaje, confecii
alimentar etc. Toate acestea resimt ns impactul crizei economice mondiale n proporii diferite.
Fora de munc ieftin a facilitate mult timp dezvoltarea sistemului lohn, fapt ilustrat i de
valoarea mai mare a exporturilor n lohn n comparaie cu exporturile definitive. Pn nu de mult
se putea remarca existena unui climat favorabil investiiilor, dar i a unui numr mare de firme
care lucreaz n sistem lohn. Efectele crizei economice afecteaz ns semnificativ i aceast
ramur.
nprivina aspectelor legate de FORA DE MUNC, situaia este ngrijortoare ca n
marea majoritate a judeelor din ar. Romnia nu a reuit s ias din recesiune n trimestrul al
treilea, la fel ca alte apte ri din UE, n timp ce economiile altor 18 state membre au reuit s
nregistreze creteri fa de trimestrul al doilea al anului trecut, potrivit datelor revizuite publicate
de Eurostat. Economia a sczut n 2009 cu 7%, iar Romnia s-a ncadrat n inta de deficit de
7,3% din PIB la finalul lui 2009, arata datele preliminare ale Ministerului Finantelor Publice.
n tabelul de mai jos poate fi observat repartizarea n numr semnificativ a salariailor n
domeniul serviciilor, aspect mbucurtor i des ntlnit n rndul rilor aflate n curs de dezvoltare.
Tabelul nr. 1 EFECTIVUL SALARIAILOR LA SFRITUL LUNII Aprilie 2008
-persoane-
Total judetul Cluj 208463
din care:
Agricultur, vntoare i
servicii anexe2127
Industrie i construcii 86300
Servicii 120036
Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetrii statistice asupra ctigurilor salariale.
Pentru ntreprinderile cu 0-3 salariati, datele au fost completate cu informaiile existente n
7
http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77831/Gherghina-Finante-Economia-a-scazut-in-2009-cu-7.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Economie/77831/Gherghina-Finante-Economia-a-scazut-in-2009-cu-7.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Economie/77831/Gherghina-Finante-Economia-a-scazut-in-2009-cu-7.html7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
8/48
Registrul Statistic al ntreprinderilor i au fost repartizate conform distribuiei obinut n
cercetarea statistic anual asupra costului forei de munc.
Peste un sfert de milion de romani si-au pierdut locurile de munca in 2009. Rata somajul a
urcat in perioada ianuarie-noiembrie de la 4,1% la 7,5%. Potrivit Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca, in Prahova, Arges, Cluj, Brasov, Timis, Sibiu, Galati, Dolj, Alba si
Suceava si-au pierdut slujbele peste 100.000 de persoane, majoritatea barbati.
Tabelul nr. 2 NUMRUL OMERILOR I RATA OMAJULUI n aprilie 2008
Nr. omeri jud. Cluj-persoane 10164
Brbai 4967
Femei 5197Rata omajului jud.Cluj- % 3,1
Brbai 2,8
Femei 3,5
Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc
Situaia ngrijortoare exsten n 2008 are ns i antecedente n anii anteriori. Situaia
existent pn n 2008 necesita o economie n for care s readuc n rndul populaiei ocupate unnumr nsemnat de persoane. Din pcate ns, aceast situaie nu pare s caute o ieire rapid, ci
mai degrab o cretere a numrului de omeri nu de la an la an, ci de la lun la lun.
Tabelul nr. 3NUMRUL OMERILOR I RATA OMAJULUI n perioada 2006-2008
Anii omerii nregistrai la Ageniile
pentru ocuparea forei de munc
( persoane)
Femei Brbai
Rata omajului
(%)
Femei Brbai
2006 5469 5731 3,7 3,2
2007 5267 4936 3,4 2,7
2008 5197 4967 3,5 2,8
Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc
Dup cum putem observa din tabelul de mai sus, anul 2007 fa de anul 2006 a fost un an
cu mult mai bun sub aspectul angajrilor, constatnd in special o scdere a numrului de barbai
8
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
9/48
omeri de la 5731 la 4936, precum i o valoare mult mai mic a ratei omajului, respectiv de la
3,7% la 3,4% n cazul femeilor i 3,2% la 2,7 %. Situaia anului 2008 ns nu pare s fie la fel de
benefic n domeniul omerilor, nregistrndu-se o scdere a numrului de omeri femei de la 5267
la 5197, dar o cretere uoar n rndul brbailor de la 4936 la 4967. Rata omajului ns a
nregistrat o cretere cu un procent n ambele cazuri. Se poate desprinde de aici concluzia c anul2007 a fost un an mai bun fa de 2008 sub aspectul numrului de omerii nregistrai la Ageniile
pentru ocuparea forei de munc, dar i al ratei omajului la nivelul judeului Cluj.
Tabelul nr.4 CTIGUL SALARIAL MEDIU- aprilie 2008
Lei/pers
Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc
Tabelul nr. 5 CTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU NET LUNAR 2005-2008
Anii 2005 2006 2007 2008
lei/salariat 784 905 1228 1339
Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc
Figura nr. 1 CTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU NET LUNAR 2005-2008
Brut Net
Total judetul Cluj 1820 1339
din care:
Agricultur, vntoare i servicii anexe 1319 976
Industrie i construcii 1663 1230
Servicii 1926 1413
9
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
10/48
Aa cum se poate observa cu uurin din figura nr. 1, evoluia ctigului salarial nominal
mediu net lunar a cunoscut modificri vizibile n decursul celor 4 ani. Ins, i de aceast dat,
putem spune c anul 2007 a fost unul mai bun, a nregistrat creteri semnificative ceea ce nsemn
un progres simultan al produvtivitii nregistrate la nivelul ntregii economii a judeului Cluj.
Acest lucru poate fi argumentat de apariia semnelor crizei economice mondiale resimite la nivelnaional. Ceea ce este ns ngrijortoare este situaia care s-a nregistrat n anul care tocmai s-a
ncheiat. Anul 2009 a avut numeroase deficiene n domeniul economiei, de la scderea nivelului
salariilor pn la disponibilizarea unui numr important de angajai la nivelul ntreprinderilor.
Dac un pilon att de important la nivelul economiei naionale este afectat puternic de
efectele crizei economice, serviciile de turism n particular, dar i serviciile n general vor avea de
afectat pe o perioada mai lung de timp. Dac judeul Cluj este tulburat n acest domeniu de
actualele tendine ale economiei naionale, va necesar un numr mai mare de ani pentru redresare
i, mai mult dect att, de strategii mai eficiente cu obiective i planuri de aciune mult mai
puternice.
Mediul social influeneaz de asemenea serviciile de turism oferite la nivelul judeului
Cluj. Astfel, o pondere semnificativ a populaiei tinere, dar i a celor mai n vrst i
experimentate poate contribui la creare unor noi strategii de dezvoltare a acestui sector.
Posibilitile actuale existente cu precdere n judeul Cluj ofer posibilitatea tinerilor absolveni
de liceu s urmeze cursurile unor faculti n domeniul turismului. Judeul Cluj este unul din cele
mai importante centre ale rii nu numai n privina nvmntului ci i n cea a vieii culturale i
artistice.
Recensmntul din anul 2002 certific existena unui numr de 702755 de persoane care
locuiesc n raza judeului Cluj, precum i o densitate a acesteia de 105,3Locuitori / km2.
Tabelul nr. 6 Populaia pe sexe n perioada 2005-2008
Anii Populaia pe sexe
Ambele sexe Masculin Feminin
2005 694511 335189 359322
2006 689523 332837 356686
2007 692316 333923 358393
2008 691989 333721 358268Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeului Cluj
10
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
11/48
Se observ o scdere a numrului de persoane n anii 2006 fa de 2005, respectiv 2008
fa de 2007, cu un declin mai mare nregistrat n rndul brbailor. Ponderea femeilor n total
populaie este de 51,73% n primii doi ani analizai, respectiv 51,77% i 51,78% n urmtorii doi.
Observm astfel o uoar tendin de predominare progresiv a sexului feminin.
De asemenea, populaia care locuiete n mediul urban este n proporie de peste 50% n
total populaie a judeului Cluj, n urmtorul tabel fiind prezentat concret numrul acestora.
Tabelul nr. 7 Stuctura populaiei pe medii n perioada 2005-2008
Anii Populaia pe medii (persoane)
Urban Rural
2005 465506 2290052006 461251 228272
2007 464377 227939
2008 462642 229347
Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeului Cluj
Figura nr. 2 Structura populaiei pe sexe-2008 Figura nr.3 Structura populaiei pe medii-
2008
Figurile anterioare pun n eviden predominarea sexului femini i a mediului urban n anul
2008. Cifrele menionate n tabelele de mai sus certific aceeai nclinare a balanei i n ceilali
ani.
La 31 decembrie 2007, judeul Cluj prezenta un numr de 5 municipii i un ora, 75 de comune i420 de sate. Tot aici menionm i maniera n care s-a desfurat micarea natural a populaiei n
11
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
12/48
primul trimestru al anului 2008. Astfel, tabelul nr. 8 surprinde numrul de noi nscui, a
persoanelor decedate (cu meniunea celor sub 1an), al cstoriilor i al divorurilor.
Tabelul nr.8 MICAREA NATURAL A POPULAIEI N PERIOADA 1I-30 IV 2008
numr
Nscui
vii
Decedai Spor
natural
Cstorii Divoruri Decedai
sub 1 an
Total
judeul
Cluj
2099 2695 -596 583 290 22
Not:Datele pentru anul 2007 sunt definitive i se refer la momentul producerii evenimentului;
datele pentru 2008 sunt operative i se refer la momentul nregistrrii fenomenului. Fenomenele
au fost repartizate pe judee dup domiciliu: nscuii-vii dup domiciliul mamei, decesele dup
domiciliul decedatului i divorurile dup ultimul domiciliu comun al soilor.
Tabelul nr. 9 DURATA MEDIE A VIEII PE SEXE
Anii Ambele sexe Masculin Feminin
2003-2005 72.83 69.40 76.35
2004-2006 72,86 69,57 76,21
2005-2007 73,31 70,32 76,29
Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeului Cluj
Diferena de vrsta este destul de mare ntre cele dou sexe. Imbucurtor este totui faptul
c n rndul brbailor se nregistreaz creteri ale duratei medii de via.
Figura nr. 4 Durata medie a vieii pe sexe 2003-2007
12
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
13/48
De asemenea, sub aspectul proteciei sociale, sunt ilustrate n urmtorul tabel cifrele
aferente numrului mediu al pensionarilor, dar i valoarea medie a pensiei lunare asigurat prin
intermediul asigurrilor sociale de stat.
Tabelul nr. 10 NUMRUL MEDIU I PENSIA MEDIE LUNAR A PENSIONARILOR
DE ASIGURRI SOCIALE DE STAT
Trimestrul nti al anului 2008
Numrul mediu al pensionarilor
persoane155442
Pensia medie lei 604
Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc
Mediul tehnologic poate influena substanial prestarea serviciilor turistice. Cerinele
actuale ale persoanelor presupun dotarea corespunztoare a localitilor pe care le viziteaz,
precum i a unitilor de cazare n care nnopteaz. Astfel, nivelul tarifului trebuie s includ i o
serie de faciliti pe msur. O data cu tendinele noi care apar n orice domeniu cresc i cerinele
clienilor. Trim ntr-o lume contracronometru, iar tehnologia acapareaz ntregul sistem de
vieuire. An de an apar noi forme ale tehnologiei, dar care treptat se dvalorizeaz n favoarea
apariiei altora.
Datele surprinse de ctre Institutul Naional de Statistic sunt n continu scdere sub
aspectul activitilor de telefonie fix. Aceasta deoarece n ultima perioad, piaa acestui sector a
fost acaparat de numeroase companii de telefonie fix i mobil, vechii abonai renun la
reeaua curent n favoarea altora cu oferte mult mai convenabile. Este greu de estimat numrul
persoanelor care dein cel puin un telefon mobil n ntreg judeul, precum i a unuia fix din pricina
schimbrilor care au survenit n ultima perioad. Cert este c oricare tip de reea este folosit, acest
tip de comunicare este indispensabil. Structurile de primire a turitilor sunt asaltate de dorineleactuale ale clienilor de a deine fax, pentru ca acetia s i poat rezolva problemele chiar i
atunci cnd sunt n concediu sau n deplasare. Turismul de afaceri deine n special acest tip de
clieni.
De asemnea, internetul a devenit un mijloc de comunicare i informare relativ ieftin i util.
In plus, avantaj competitiv dein acele structuri de primire a turitilot care pun la dispoziia
clienilor a unei reele wireless. Este o metod mai eficient de a accesa internetul indiferent de
poziia persoanei n cadrul ncperii. Activitile de pot au nregistrat n ultimii ani scderi ale
13
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
14/48
numrului de colete potale sau a trimiterilor cu valoare declarat. Tabelul nr.11 ilustreaz aceast
scdere.
Tabelul nr. 11 ACTIVITILE DE POT
Activitile de potCoresponden i
imprimate
(mii bucai)
Colete potale
(mii bucai)
Trimiterirecomandate
(mii bucai)
Trimiteri cuvaloaredeclarat
(mii bucai)
2005 5385 107 1792 131
2006 15549 83 1688 62
Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeului Cluj
De asemenea, tot mai multe structuri de primire a turitilor apeleaz la amplasarea de
camere de supraveghere care s le permit un control permanent i o asigurare de asemenea
continu a siguranei persoanelor cazate.
1.2. Analiza micromediului in judetul Cluj
Analiza SWOT reprezinta o analiza a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si aamenintarilor care a fost creata si utilizata de intreprinderi ca instrument de formulare astrategiilor.
Acest instrument face posibila analizarea rapida a punctelor strategice cheie, precum siidentificarea alternativelor strategice. Astazi, analiza SWOT este aplicata in cadrul analizeiteritoriului si este utilizata ca instrument pentru facilitarea planificarii in cadrul administratiilor
publice.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela ca, indiferent de actiunile stabilite,procesul decizional ar trebui sa includa urmatoarele elemente:
construieste pe Punctele Tari, elimina Punctele Slabe, exploateaza Oportunitatile, indeparteaza Amenintarile.
14
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
15/48
Puncte tari
Plasare geografica
o Plasare strategica, centrala pentru regiuneade
nord-vest a tarii, posibilitatea realizarii de
conexiuni cu celelalte orase si judete din
regiune.
o Situata in zona de contact a trei unitati
geografice majore: Muntii Apuseni, Platoul
Somesan si Campia Transilvaniei.
o Situarea pe raul Somesul Mic, fapt ce ii
asigura necesarul de apa potabila pentru
orasul resedinta de judet, cat si de energie
electrica, aceasta din urma fiind chiar
exportata si in alte judete.o Plasarea judetului la intersectia coridoarelor
majore de transport european.
o Judetul Cluj este traversat de coridorul de
sud-vest care leaga Bucurestiul de Budapesta.
o Situat la intersectia unor importante
magistrale feroviare si rutiere care-i asigura
legaturi facile cu toate zonele tarii - in judetul
Cluj se regasesc cai de acces rutier si feroviar
de interes national si international.
o Judetul Cluj face parte dintr-o regiunemediudezvoltata
care in viitor poate detine un rol
Puncte slabe
Plasare geografica
o Exista comune situate in zona montana, la
inaltimi mari, ingreunand conditiile de
viata, comunicare, productie si dezvoltare.
o Distanta relativ mare de granitele tarii.
o Existenta unor comune relativ izolate.
o Lacurile naturale sunt putine si de
importanta secundara ca utilitate
economica.
o Torentialitate ridicata a precipitatiilor
atmosferice.
o Existenta unor zone cu risc de inundare.
o Nivel redus al investitiilor in domeniul
amenajarilor funciare.
Turism
o Ponderea dominanta a resurselor atractive
ale judetului este exploatata la un nivel
inferior de eficienta.
o Lipsa amenajarilor specifice unei oferte
atractive competitive.
o Introducerea deficitara, cu amenajari de
circumstanta, in circulatia turistica amultor obiective.
15
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
16/48
coordonator.
o Judetul Cluj se prezinta ca spatiu cu risc
seismic redus si ca zona cu risc scazut pentru
inundatii.
Turism
o Judetul Cluj este un centru activ din punct de
vedere turistic, pe plan intern si international.
o Prezenta unui cadru natural variatmorfologic,
alcatuit din podisuri si munti, care, peisagistic
exclude monotonia turistica .
o Judetul Cluj se inscrie intr-un climattemperat
moderat, fara extreme deosebite, ceea ce
favorizeaza desfasurarea activitatilor turistice
intregul an. Durata zapezii in muntii de peste
1 800 m altitudine este de 4-5 luni/an.
o Datorita unui substrat geologic salifer, la
bordura Campiei Transilvaniei apare o
o Lipsa cailor de acces modernizate spre
numeroase obiective si zone turistice; ca
urmare, initiativele amenajarii turistice se
blocheaza din lipsa acestei facilitatiaureola de izvoare si lacuri sarate, cu o
importanta remarcabila in turismul curativ. In
anumite areale sunt cantonate namoluri
terapeutice.
o Extensiunea mare a padurilor de foioase si
conifere atribuie peisajului o valenta estetica
certa, functia turistica a padurii (prin efectele
de margine si de insula , prin rolul
antipoluant) fiind recunoscuta.
o Fauna cinegetica si piscicola variata creeaza
conditiile optime practicarii turismului
cinegetic si a pescuitului sportiv sau de
agrement.
o Judetul detine numeroase situri arheologice
antice, cetati si castele medievale, biserici si
manastiri, monumente, edificii culturale si
economice cu rol decisiv in practicarea
turismului cultural.
o Diversitatea resurselor turistice face posibila
afirmarea unor tipuri si forme variate de
turism (recreativ, curativ, cultural, mixt:
speoturism, alpinism, turism cinegetic si
piscicol, turism extrem, rural, urban).o Prezenta unei populatii urbane numeroasa in
16
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
17/48
judet, cu nevoi turistice mai ridicate, ce
asigura o cerere potential numeroasa pentru
servicii turistice.
o Cresterea numerica a practicantilorturismului, fenomen specific oraselor cu
standard de dezvoltare economica si sociala
mai ridicat.
o Largi posibilitati de afirmare a turismului
rural, indeosebi in localitatile zonei montane,
dar si in unele asezari, mai dotate ca
infrastructura din Podisul Somesan sau
Campia Transilvaniei.
o Existenta unei infrastructuri de cazare de
peste 5.000 locuri intre care se inscriu baze
moderne, cu confort competitiv.
o Pozitia geografica favorabila a judetului in
raport cu axele majore de circulatie interna si
internationala (E60, magistralele feroviare
Bucuresti-Episcopia Bihorului; Bucuresti-
Halmeu; aeroportul din Cluj-Napoca).
o Rolul de tranzit al spatiului judetean inspre
centrul si vestul Europei, dar si in sens invers,
spre centrul, estul si sudul Romaniei.
o Oferta turistica actuala de nivel scazut sub
aspectul confortului si serviciilor.
o Produs turistic sablonar. Nu se pun in
valoare elementele de specificitate,originalitate ale ofertei.
17
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
18/48
o Lipsa materialelor promotionale.
o Lipsa promovarii ofertei turistice la toate
nivelurile (regional national, international)
o Lipsa unui brand turistic al judetului.
o Grad de specializare profesionala limitat
al multor promotori ai turismului (in
special cei din mediul rural). Amatorismul
si improvizatia sunt frecvente.
o Lipsa unor institutii indispensabile
informarii si organizarii activitatilor
turistice (centre de informare turistica,
asociatii ale promotorilor turismului din
diferite subramuri ale acestuia, sindicatul
lucratorilor din turism etc).
satisface o cerere din ce in ce mai
variata
18
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
19/48
Oportunitati
Plasare geografica
o Traseul proiectat al autostrazii Bors-Brasov
traverseaza teritoriul judetului. Distanta
punctelor de racordare la autostrada este la
aproximativ 15 km de municipiul resedinta de
judet.
o Modernizarea unor drumuri care sa creasca
interconectarea cu judete limitrofe, in special
cu cele din zona montana (M-tii Apuseni).
o Drumul judetean (DJ) care trece prin Bazinul
Ponor si Padis, leaga judetul Cluj de judetul
Bihor.
o Modernizarea drumului forestier care leaga
judetul Cluj de judetul Alba prin bazinul
Ponor.
Turism
o Valorificarea superioara a potentialului
turistic al judetului, in special zona montana
si municipiul Cluj-Napoca.
o Posibil parc de distractii in Cluj-Napoca.
o Prezenta autostrazii Bors-Brasov va permite
accesul mai multor turisti.o Cererea crescanda de servicii turistice pe
Amenintari
Plasare geografica
o Aglomerarea urbana.
o Versanti lipsiti de vegetatie forestiera,
care favorizeaza instalarea proceselor de
risc.
o Incapacitatea de a cofinanta proiectele de
investitii in infrastructura locala sau
judeteana
o Nivel relativ scazut al investitiilor in
infrastructura care sa valorifice avantajele
plasarii geografice a judetului.
o Existenta in zona periurbana a unor comune
dezvoltate si cu potential mare de dezvoltare
poate conduce la constituirea unei ariimetropolitane.
Turism
o Starea precara a unor drumuri, densitate
rutiera redusa in zona montana a judetului.
o Subutilizarea potentialului turistic existent
la nivel de judet.
o Mentinerea in stare latenta, ineficienta
economic si social, a valorificarii
potentialului atractiv al judetului.
19
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
20/48
piata
interna si externa a domeniului.
o Nevoia de conservare si protejare prin turism
organizat a unor resurse supuse degradariinaturale sau antropice.
o Afirmarea recenta a turismului rural pe plan
mondial. Existenta in Judetul Cluj a unor
valori etnografice de exceptie justifica o astfel
de abordare prioritara.
o Crearea complementaritatii economice si
sociale in conditiile regresului industriei si
stagnarii agriculturii judetului.
o Reconstructia ecologica prin turism a unor
areale afectate de alte forme de valorificare
economica (minerit, forestier, pastoral).
o Proliferarea amenajarilor ad-hoc.
o Afectarea si degradarea resurselor
turistice naturale sau antropice, prin
exploatare inadecvata.o Dezvoltarea altor forme de valorificare
economica concurentiale (industrie,
exploatari forestiere, agricultura) cu efect
negativ asupra structurii si compozitiei
fondului turistic.
o Extinderea concurentei neloiale.
o Ineficienta unor amenajari turistice.
o Nesatisfacerea nevoilor sociale
(recreative, culturale sau curative) a
cererii turistice.
o Existenta in judet a unor institutii universitare
implicate in formarea specialistilor pentru
domeniul turistic.
o Afirmarea speoturismului si turismului
cinegetic in conditiile existentei in judet a
unor resurse deosebite si a lipsei acestora
(fauna cinegetica) in tarile din vestul Europei
(mari emitatoare de fluxuri turistice).
o Existenta unor programe europene de
dezvoltare a activitatilor si infrastructurilor
turistice, finantate, predominant, din fonduri
comunitare ce trebuie astfel accesate.
o Cresterea rolului administratiei locale ingestionarea resurselor teritoriului aferent
20
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
21/48
comunelor sau judetului conform principiului
autonomiei locale.
o Pierderea clientelei proprii atrasa de alte
zone cu standard turistic superior.o Crearea unei imagini negative asupra
obiectivelor zonei (judetului) prin vectorul
unei cereri turistice nesatisfacute.
o Participarea redusa a turismului la
dezvoltarea judetului.
Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme derelief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii conferao pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantelesale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi,
prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor(Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda siCojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncteturistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datand din timpuri stravechi,monumente de arta si elemente folclorice originale.
Judetul Cluj beneficiaza de un potential turistic impresionant dar care este foarte putin exploatat(facem in principal referire la turismul montan - zona Muntilor Apuseni, turismul istoric Cluj-
Napoca, agro-turism zona rurala etc.)
Conform profilului turistic al judetului, fixat in liniile sale majore in PATR, principalele tipuri de
turism competitive pentru judetul Cluj sunt:
21
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
22/48
Turismul cultural se situeaza in varful piramidei posibilitatilor de afirmare datorita unuipotential atractiv constituit din numeroase si variate obiective istorice, religioase, etnografice,culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice existente in perimetrul judetului.
Turismul cultural poate fi:
- Turismul urban are un camp de practicare larg deschis in municipiile Cluj Napoca, in primulrand, respectiv in Turda, Dej si Gherla in intravilanul carora exista o mare concentrare de atractiituristice: muzee, edificii religioase, Gradina Botanica, monumente (statui, busturi, casememoriale), vestigiile istorice, institutii de arta si cultura etc.
- Turismul ruralare o puternica tenta culturala prin valorificarea obiceiurilor, traditiilor sau
folclorului local.
- Turismul religios are in vedere valorificarea obiectivelor religioase ale judetului, dar mai
ales manifestarile organizate de acestea (hramuri, pelerinaje).
Turismul recreativ montan ocupa locul secund al ierarhiei si se poate practica pe cca25% din suprafata judetului. Varietatea resurselor determina posibilitatea practicarii mai multor
forme de turism si anume:
o Turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarna-schi, bob, saniute, patinaj)
o Speoturismul
oAlpinismul
o Turismul de drumetie
o Turismul cinegetic
o Turismul de agrement piscicol
o Turismul extrem
Turismul curativ detine resurse importante, legate de saliferul ce strabate axial, de la
nord-est la sud-vest judetul, ceea ce poate genera, prin amenajari adecvate crestereacompetitivitatii sale in plan regional. El imbraca doua forme si anume :
o Turismul balnear
o Turismul climateric
Turismul mixt sau polivalent rezulta din asocierea a doua sau a tuturor tipurilorprecedente in vederea oferirii unor servicii rapide si complexe care raspund nevoilor turistilor.
Frecventa este asocierea dintre turismul recreativ si cel cultural in cadrul turismului rural, devenit
o forma in dezvoltare efervescenta la nivelul judetuluiAlte forme de turism ce se pot practica cu succes la nivelul Judetului Cluj sunt:
22
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
23/48
o Turismul stiintific,
o Turismul de afaceri,
o Turismul de tranzit
Baza de cazare
Unitati de cazare turistica existente in luna iunie 2008
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,in functiune, la sfarsitul anului
2008:
23
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
24/48
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Putem observa ca pepercursul a cateva luni s-a desfiintat o singura unitate de cazare, si anume unhotel.
Dinamica locurilor de cazare existente la nivelul judetului Cluj
24
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
25/48
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Daca facem o comparatie intre datele statistice prezentate mai sus, referitoare atat lanumarul unitatilor turistice de primire cat si numarul locurilor de cazare existente, observam o
crestere continua pana in anul 2002, urmata in anul 2003 de o scadere cu aproximativ 10% aacestora, urmand ca din anul 2004 sa se inregistreze din nou cresteri pana in anul 2007, moment incare incepe din nou o scadere la nivelul unitatilor turistice si implicit a locurilor de cazare.
Scaderea numarului de turisti cazati in stabilimente turistice se maninfesta la toate nivelele national, regional si judetean.
In acest context consideram ca este necesara o implicare mai mare la nivelul tuturor structurilor,atat locale cat si centrale in a asigura infrastructura de baza pentru dezvoltarea turismului, tinandcont de posibilitatea atragerii de fonduri europene si de potentialul turistic existent.
Structura locurilor de cazare turistica pe tipuri de structuri de
primire turistica, in semestrul I 2008
25
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
26/48
Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare :
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Dinamica principalilor indicatori ai activitatii turistice:
26
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
27/48
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
In ceea ce priveste dinamica indicatorilor activitatii turistice acestia au un parcurs ascendent si
sublinieaza o crestere a numarului de sosiri si innoptari in unitatile de cazare din judetul Cluj inprimul simestru al anului 2008 fata de anul 2007.
SOSIRI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI
DE CAZARE TURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC
1) date provizorii
27
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
28/48
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Dupa analizarea celor doua tabele cu numarul total de sosiri in structurile de cazare putem observaca in anul 2007 acestea au crescut considerabil fata de ultima luna a anului 2006. Trendul
ascendent a continuat si pe parcursul anului 2008, insa cu o scadere brusca in luna decembrie cands-au inregistrat valori mai mici decat cele din decembrie 2007.
Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica, in semestrul. I 2008
numar
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Numarul turistilor straini este cu mult mai mic decat cel al romanilor care aleg ca destinatieturistica judetul Cluj. Cele mai multe sosiri se inregistreaza in hoteluri, insa dupa cum putemobserva acestea sunt cel mai mult preferate de cetatenii straini, in timp ce romanii isi indreaptaatentia mai mult asupra pensiunilor.
28
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
29/48
Innoptari in structurile de primire turistica pe tipuri si categorii de structuri, in semestrul I2008
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Din numarul total al innoptarilor, cei mai multi au fost cetateni romani care au stat in general inhoteluri de 2 si 3 stele. Catatenii straini care au ales ca destinatie judetul Cluj au ales sa innoptezein hoteluri de 4 stele.
Infrastructura de acces turistic. In general exista posibilitati de acces auto spre
majoritatea obiectivelor turistice din judet. Caile rutiere au densitatea cea mai ridicata,0,39km/km si o lungime totala de 2637,7 km, dar si starea cea mai variata, de la drumurileasfaltate la cele de pamant, nemodernizate. Caile ferate traverseaza judetul prin intermediulmagistralelor, cu conexiune internationala, Bucuresti-Cluj-Napoca-Epsicopia Bihorului siBucuresti-Saratel-Dej-Baia Mare.Aeroportul International Cluj ofera legaturi aeriene nationale siinternationale.
Infrastructura logistica a turismului include institutiile si organizatiile care au ca obiect
de activitate promovarea si afirmarea turismului ca activitate social-economica., ex. agentiile de
turism a caror activitate complexa este recunoscuta: Eximtur, Calibra, Eurolines, Air Transilvaniaetc.
29
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
30/48
Ca o concluzie generala, privind atat potentialul turistic oferit de aceasta zona, cat siinfrastructura deja existenta, precum si fluctuatile ei in timp, putem spune ca eterogenitateacadrului natural ce se remarca printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adauga vestigii istoriceevocatoare ale unor momente din trecutul tarii noastre, numeroase monumente de arta si elementeetnografice si folclorice originale fac din teritoriul judetului Cluj un centru de mare atractivitate
turistica, pe plan intern si international.Potentialul turistic se reflecta in conditiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea uneigame variate de forme : drumetie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna si de vara, odihna descurta si lunga durata, tabere de copii si tineret, tratament balnear etc. Statiunile balneoclimaterice
prezinta, in general, interes doar la nivel local, insa Baile Someseni, Cojocna, Baita, Turda si OcnaDejului, cu proprietati terapeutice deosebite, justifica eforturi pentru modernizarea si largireaamenajarilor, care ar putea extinde aria de interes dincolo de limitele judetului.
Transformarea turismului intr-o activitate de tip industrial, care sa ridice la adevaratavaloare importantul potential de care judetul Cluj dispune, cu profitabilitate atat pentru ofertanti catsi pentru tot mai numerosi beneficiari, obliga la schimbari de mentalitate, stimularea pe multiplecai a initiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atributiuni de decizie, care saconstientizeze inepuizabila sursa de venit a acestei activitati, reorganizarea si modernizareaamenajarilor turistice si o sustinuta campanie publicitara atat in tara cat si peste hotare.
2. Program de dezvoltare a serviciilor de turism in judetul Cluj
MISIUNEA PROGRAMULUI
Consideram ca este important sa pornim de la conceptul de dezvoltare durabila ce-si propune sarezolve problemele prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-sisatisface propriile nevoi, planificarile, intentiile si masurile ce vizeaza dezvoltarea judetului Clujsunt in interesul cetatenilor.
Asa cum a reiesit din analiza socio-economica din capitolul unu, precum si analiza SWOT si PESTperspectivele de dezvoltare ale judetului sunt reale prin avantajele oferite de locatiajudetului, defaptul ca este un vestit centru universitarsi medical, precum si de faptul ca are o istorie bogata si
peisaje deosebite in pofida suprafetei ariilor protejate de doar 1% din totalul suprafetei judetuluiCluj (proportia situeaza judetul Cluj mult sub media pe tara 4,8%).
Infrastructura existenta este de asemenea un punct important. Existenta unui aeroport modernizat, aajutat foarte mult judetul si a dat un impuls pozitiv dezvoltarii lui din punct de vedere turistic, siimplicit economic.
30
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
31/48
Obiectivele stabilite necesita o perioada de timp mai lunga, atat pentru realizarea lor cat si pentru avedea impactul preconizat. Consideram importante in primul rand proiectele de infrastructura
printre acestea putem enumera:
- Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele Prislop Ic Ponor - in datade 08.08.2008 s-a semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean Cluj, in calitate de
beneficiar, si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in calitate de Autoritate deManagement pentru Programul Operational Regional, pentru proiectul Modernizareainfrastructurii de acces in zona turistica Rachitele Prislop - Ic Ponor. -Reabilitarea drumului Ciucea Crasna - Virsolt in data de 08.08.2008 - s-a semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean Salaj, in calitate de beneficiar, si Ministerul DezvoltariiRegionale si Locuintei, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul OperationalRegional.
In ceea ce priveste infrastructura turistica sunt in implementare urmatoarele proiecte:
- Creterea atractivitii turistice a zonei cu potenial balnear Lacurile srate Zona Durgu Valea Srat i Salina Turda; -Dezvoltarea potentialului balnear al lacurilor sarate din regiunea Nord-Vest.
Ambele proiecte sunt finantate prin Programul Phare 2005 Coeziune Economic i Social Proiecte Mari de Infrastructur Regional componenta Infrastructura de turism.
Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si educationale la nivel judetean silocal, s-a semnat contractul de finantare pentru proiectul: -Reabilitarea i modernizarea Ambulatoriului Corp F Hidroterapie al Spitalului Clinic deRecuperare Cluj-Napoca, finantat prin Programul Operational Regional.
In domeniulprotectiei mediului, sunt de proiecte care au obtinut finantare:
- Extinderea i reabilitarea sistemelor de ap i ap uzat din judeele Cluj-Slaj mbuntirea
sistemelor de alimentare cu ap, canalizare i epurare n zona Cluj-Slaj, finantat prin ProgramulOperational Sectorial Mediu. Aplicaia a fost aprobat prin Decizia de Aprobare a ComisieiEuropene nr. 1311 din 02.04.2008.
- Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in regiunea Turda - Campia Turzii Studiu de Fezabilitate aprobat la Bruxelles prin Decizia nr. C (2008) 1312/03.04.2008, finantareafiind asigurata prin Programul Operational Sectorial Mediu. - Managementuldeseurilor Primaria Dej in curs de implementare.
Obtinerea finantarii pentru aceste proiecte reprezinta pasul important spre implementarea
lor. Astfel, indicatorii masurabili, de rezultat imediat: numar de kilometrii asfaltati, numar degospodarii care beneficiaza de alimentare cu apa, numarul statiilor de epurare, si asa mai departe,precum si indicatorii de impact vor determina stabilirea urmatoarelor directii de dezvoltare ale
31
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
32/48
regiunii. Rezultatele obtinute dupa realizarea acestor proiecte si impactul lor asupra regiunii se vormaterializa prin cresterea atractivitatii regiunii atat din punct de vedere al investitiilor in turism, catsi a investitiilor strategice - crearea de parcuri industriale in apropiere datorita existenteiinfrastructurii de baza.
Aceste rezultate vor fi materializate prin cresterea locurilor de munca datorita investitiilor,
a calitatii vietii si reducerea disparitatii in dezvoltarea economica de ansamblu. Astfel principalelecampuri de actiune identificate sunt: infrastructura, mediul, mediul social, turismul, economia simediul de afaceri. Din punct devedere al dezvoltarii localitatilor judetului, cea mai importanta directie s-a considerat a fi aceea derealizare a zonei metropolitane in jurul polului national Cluj Napoca, cu rolul de a impulsiona sidiversifica activitatile economice. Rezultatul demersurilor trebuie sa fie stimularea investitiilor,reducerea somajului, imbunatatirea nivelului de trai, stoparea migratiei externe, dezvoltareasistemelor de sanatate, sociale si de infrastructura.
OBIECTIVELE PROGRAMULUI
Perspectivele de dezvoltare ale judetului Cluj au ca obiectiv general stabilirea directiilor de alocarea fondurilor publice pentru investitiile cu impact major asupra dezvoltarii economice si sociale a
judetului, in scopul diminuarii decalajelor existente fata de entitatile similare din statele membreale Uniunii Europene.
Domeniile care contribuie la definirea provocarilor de dezvoltare pentru judetul Cluj sunt: 1.Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential de crestere
economica; 2.Infrastructura judeteana si locala de transport;3. Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationala;4. Domeniul economic si social;5. Turismul;6. Mediul inconjurator;
1. Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential decrestere economica
La nivel judetean se va actiona pentru:- atragerea in cat mai mare masura a fondurilor nerambursabile europene prin proiecte viabile deinteres regional/judetean/local; -
promovarea parteneriatului public in proiectele de dezvoltare pentru sectorul public; -sporirea cofinantarii locale la proiectele de investitii care sa conduca la dezvoltarea economicalocala si, pe aceasta baza, la cresterea veniturilor proprii ale localitatilor; -analizarea conditiilor de utilizare a imprumuturilor bancare ca suport alternativ la cofinantarea
proiectelor de interes pentru colectivitatile locale.
Pentru o dezvoltare economica durabila in zona se considera necesar a se dezvolta
activitatile din agricultura, industria alimentara, zootehnie, industria prelucrarii laptelui, industriaprelucrarii carnii, fermele zootehnice integrate, precum si din comert, mestesuguri traditionale,agroturism si turism rural.
32
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
33/48
Avand ca principale puncte forte: traditia, personalul calificat, avantajul de a fi o zonageografica cu potential ridicat de dezvoltare si fiind un centru polarizator in regiunea de dezvoltare
Nord-Vest, judetul Cluj trebuie sa dezvolte o economie generatoare de valoare adaugata ridicata,cresterea productivitatii muncii realizandu-se prin: - investitii in capitalul
productiv din industria locala a judetului, precum si din sectorul agricol; - investitii in
echipamente si tehnologie in toate sectoarele de activitate; - investitii incapitalul uman pentru obtinerea unei forte de munca inalt calificata, cu nivel de educatie ridicat sicapacitate de adaptabilitate la nevoile in schimbare ale pietelor; - o abordare pro-activain ceea ce priveste absorbtia investitiilor straine directe care sa permita obtinerea unor produse siservicii cu valoare adaugata mare in toate sectoarele de activitate; - cresterea eficientei in ceeace priveste consumul de energie, acordandu-i-se acestui domeniu o importanta deosebita inactivitatile de cercetare-inovare.
Pentru crearea unei baze antreprenoriale dinamice, avand in vedere ca mediul de afaceriexistent in judet este preocupat de diversificarea economica si ca acesta raspunde cu promptitudine
la oportunitatile de piata atat locale, cat si regionale, la nivel judetean trebuie sa se actioneze pentrurealizarea de investitii in extinderea bazei si promovarea culturii antreprenoriale, astfel incatcompaniile sa-si optimizeze operatiunile si costurile si sa raspunda oportunitatilor de dezvoltare,atat pe piata interna, cat si in cadrul pietelor regionale sau globale;
In vederea cresterii competitivitatii economice, la nivel judetean trebuie sa se actioneze pentrudezvoltarea puternica a unor centre de competenta menite sa revigoreze ramurile industriale cutraditie la nivel local.
Calitatea drumurilor de acces catre orice localitate sau obiectiv economic situat in judet constitue
elementul vital in localizarea companiilor si dezvoltarea mediului de afaceri si turismului.2. Infrastructura judeteana si locala de transport
Asa cum am definit anterior, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii judetene si locale detransport vizeaza cresterea gradului de accesabilitate a regiunii, al mobilitatii populatiei, bunurilorsi serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile. Dezvoltarea retelelor detransport va facilita, de asemenea, cooperarea interregional si va contribui semnificativ la crestereacompetitivitatii intreprinderilor/firmelor si a mobilitatii fortei de munca, si, prin urmare, la odezvoltare mai rapida a judetului.
In perioada vizata de prezenta Strategie de Dezvoltare, factorii de decizie de la nivel judetean silocal vor trebui sa actioneze pentru:
- conectarea drumurilor judetene la reteaua de drumuri nationale si la reteaua TEN, acest procesconducand la cresterea fluxurilor de capital, a mobilitatii fortei de munca, a accesabilitatii spre si ininteriorul tarii, crearea de noi oportunitati de locuri de munca, inclusiv in zonele rurale; -reabilitarea si modernizarea strazilor urbane; - -construirea si modernizarea soselelor de centura.
3. Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educational
33
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
34/48
Dezvoltarea economica a unei regiuni este influentata de calitatea serviciilor de sanatate,educatie, sociale. De aceea investitiile realizate in aceste domenii au ca scop imbunatatirea calitatiisi ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicatii asupra gradului de sanatate si al
participarii populatiei la piata muncii, precum si in ceea ce priveste gradul general de atractivitateal regiunilor, respectiv al judetelor. Orientarile Strategice
Comunitare pentru perioada 2007-2013 prevad necesitatea reducerii disparitatilor in ceea cepriveste calitatea si gradul de acces al populatiei la servicii de sanatate si servicii sociale la nivelregional, precum si necesitatea unor activitati concrete pentru cresterea calitatii si eficacitatiisistemului educational si de training. Serviciile sociale de la nivel local trebuie sa raspundanevoilor tuturor grupurilor dezavantajate, nivelul local fiind actorul principal in rezolvarea
problemelor grupurilor sociale vulnerabile. Strategia Nationala pentru servicii sociale (elaborata inanul 2004) propune reorganizarea sistemului, de la acordarea asistentei in urma produceriiefectelor de excludere sociala la interventii pro-active, de constientizare si de prevenire la nivelul
populatiei si al potentialelor grupuri dezavantajate. Pentru a atinge acest obiectiv sunt necesareinvestitii in infrastructura si echipamente pentru ca acestea sa fie in concordanta cu standardele
europene in materie. De mentionat faptul ca trebuie luat in considerare principiuldezinstitutionalizarii promovat de politicile europene si nationale in domeniul social.
Principalele linii directoare de dezvoltare a serviciilor sociale sunt: -imbunatatirea comunicarii si informarii asupra drepturilor si beneficiilor serviciilor sociale; -imbunatatirea managementului si organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale; -facilitarea participarii tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii sociale.
De asemenea, trebuie acordata atentie investitiilor in centrele rezidentiale care sa asigureservicii de cazare de lunga durata, realizandu-se astfel un cadru de gazduire adecvat precum si de
ingrijire a persoanelor aflate in dificultate.
Exista programe de asistenta sociala si protectia copilului, cuprinse in Strategia Judeteanain domeniul asistentei sociale si protectiei copilului 2008-2013 adoptata prin Hotararea ConsiliuluiJudetean Cluj nr.128/2009. Avand in vedere caracterul deosebit al acestui domeniu, ConsiliulJudetean Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - impreuna cu consiliilelocale trebuie sa identifice si sa promoveze proiecte de modernizare/extindere a unitatilor deasistenta sociala destinate persoanelor cu nevoi speciale (copii cu dizabilitati, persoane cu handicapsi batrani).
Strategia Nationala de Sanatate Publica ( O.M.S. nr.923/2004) vizeaza dezvoltarea unuisistem de prevenire si tratare modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoaneafectate, precum si a unui sistem eficient de servicii de urgenta. Pentru a eficientiza sistemul desanatate, Strategia Nationala prevede imbunatatirea infrastructurii spitalicesti.
Calitatea serviciilor educationale este influentata de conditiile de invatare, respectiv destarea si calitatea infrastructurii. Investitiile in reabilitarea, imbunatatirea si extindereainfrastructurii educationale vor asigura premisele cresterii capacitatii de scolarizare a unitatilor dininvatamantul obligatoriu, imbunatatind astfel conditiile de acces la educatie. InterventiileProgramului Operational Regional 2007-2013 vor fi complementare interventiilor realizatedin alte
surse, respectiv bugetul de stat,bugetele locale, imprumuturi externe.
34
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
35/48
Accesul la educatie al copiilor din localitatile cu economie in declin, in special din mediulrural si medii sociale vulnerabile este dificil din cauza infrastructurii scolare slabe, a distantelormari pana la cele mai apropiate scoli, insuficientei mijloacelor de transport, a unor spatii scolare decazare in apropierea scolilor.
In acest context o prioritate pentru autoritatile judetene si locale trebuie sa devina crearea si
dezvoltarea de campusuri preuniversitare. Dotarea laboratoarelor didactice si de cercetare siinvestitii in spatiile de rezidenta.
4. Domeniul economic si social
Economia judetului Cluj are un inalt grad de complexitate, cu reale posibilitati dedezvoltare. Promovarea si definitivarea unor programe economice in acest judet dau garantiadezvoltarii si consolidarii structurilor economiei de piata.
Promovarea unor proiecte adecvate identificate la nivel local si dezvoltarea structurilor desprijinire a afacerilor (parcuri industriale, parcuri de afaceri, parcuri logistice) in zonele mai putindezvoltate si aflate in declin economic. Structurile de sprijinire a afacerilor pot fi axate pedezvoltarea activitatilor de cercetare si microproductie, pe dezvoltarea activitatilor de cercetare invederea dezvoltarii de noi modele si prototipuri, pe oferirea de facilitati pentru dezvoltareaintreprinderilor cu activitate productiva sau pe dezvoltarea de noi afaceri prin oferirea de serviciispecializate (consultanta, asistenta la inceputul activitatii respectivelor afaceri).
Parcurile industriale infiintate in judetul Cluj au avut un impact pozitiv atat asupra
dezvoltarii economice la nivel local, cat si asupra crearii de noi locuri de munca. In consecinta,mediul de afaceri local a fost consolidat si IMM-urile au fost incurajate sa desfasoare activitatieconomice in beneficiul colectiviotatii locale.
Pentru consolidarea mediului de afaceri, Consiliul Judetean Cluj are ca obiectiv atragereade investitori si crearea de locuri de munca durabile. O atentie deosebita va fi acordata de catreConsiliul Judetean Cluj si consiliile locale reabilitarii siturilor industriale poluate si neutilizate.Reabilitarea acestor areale industriale este necesara pentru imbunatatirea mediului inconjuratoroferind conditii mai bune pentru investitii noi datorita infrastructurii existente care trebuie doarimbunatatita si nu total innoita.
5. Turismul
Dezvoltarea turismului contribuie la imbunatatirea gradului de atractivitate a regiunii si lacrearea de noi locuri de munca. Imbunatatirea infrastructurii in zonele turistice si a serviciilor decazare si agrement va determina cresterea calitativa, la standarde europene a ansambluluiconditiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra cresterii cererii de turism pentru
judet, implicit pentru Romania. Prin pozitia sa geografica, judetul Cluj dispune de potentialturistic, cu resurse natural de o mare diversitate si armonios repartizate, care dau posibilitatea
practicarii diverselor forme de turism.
35
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
36/48
Potentialul turistic al judetului Cluj este caracterizat prin:- calitatea mediului inconjurator si satrea de conservare a resurselor naturale; -infrastructura generala a teritoriului (retea de cai rutiere si feroviare, surse de energie,infrastructura tehnico-edilitara, telecomunicatii);- existenta unor capacitati turistice variate ca structura, volum si grad de modernizare; -
concentrarea in teritoriu a resurselor turistice care determina tipul de turism prin care se potvalorifica: obiective cultural-istorice, elemente naturale cu valoare stiintifica, forme de reliefspectaculoase, zone impadurite, lacuri de agrement s.a.
Unul dintre domeniile spre care trebuie sa se indrepte Consiliul judetean impreuna cuconsiliile locale este turismul cultural. Pentru judetul Cluj este foarte important sa se conserve ceeace a mai ramas din mostenirea culturala a judetului (cladiri istorice, monumente, muzee, teatre,lucrari istorice de arta). Aceste initiative de conservare culturala, propuse de autoritatile locale, vortrebui insotite de o planificare serioasa prin care sa se conserve (si unde este posibil sa serestaureze) centrele istorice ale oraselor, sa se mentina stilul arhitectonic traditional.
O atentie deosebita trebuie acordata asazisului turism de nisa, care se bazeaza pe resurselenaturale si culturale: statiuni balneare, areale silvice, arii naturale protejate, zone care ofera
posibilitatea practicarii sporturilor de iarna s.a. In cadrul acestei categorii pot fi avute in vedere sidezvoltate si alte activitati, respectiv: turismul ecvestru, speo-turismul, turismul de aventura,turismul memorialistoric, turismul de perinaj, turismul de afaceri etc. In acelasi timp trebuiesprijinita infrastructura turistica de informare si promovare si furnizare de informatii turistice catresi de la turisti si tour operatori, vizand dezvoltarea durabila a produselor turistice si crestereautilizarii internetului in serviciile de rezervare si promovare turistica.
6. Mediul inconjurator
In domeniul protectiei mediului inconjurator, obiectivul care trebuie urmarit atat de catreConsiliul Judetean Cluj, cat si de consiliile locale, este acela de reducere a decalajului fata deUniunea Europeana in ceea ce priveste infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ,cat si calitativ. Aceasta trebuie sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea inconsiderare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului poluatorul plateste.
Obiectivele care trebuie urmarite de catre autoritatile judetene si locale in acest domeniu se
refera la:
- imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurareaserviciilor de alimentare cu apa si canalizare in zonele urbane si stabilirea structurilor regionale
pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata;- dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor; -reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate desistemele de incalzire urbana; -
protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului
ariilor protejate inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000; - reducereariscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin implementareamasurilor in cele mai vulnerabile zone.
36
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
37/48
Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata vizeaza unul din sectoarele incare necesitatile investitionale sunt foarte mari si de aceea in Planul de Actiuni se regaseste un
proiect prioritar in acest domeniu care acopera mai multe aglomerari urbane la nivel judetean sicare urmeaza sa se realizeze cu finantare din Programul Operational de Mediu. Proiectul va fifinantat din Fondul de Coeziune, este localizat in zona Turda-Campia Turzii, si are o valoare de
80,0 milioane euro. De asemenea, inca un proiect din aceasta categorie va fi finantat tot din Fondulde Coeziune si este un proiect comun pentru judetele Cluj si Salaj, in valoare de 197 milioane euro.
Proiectul din zona Turda - Campia Turzii a fost pregatit in cadrul Masurii ISPA2003/16/P/PA/013-05. De asemenea, proiectul comun pentru Judetele Cluj si Salaj a fost pregatitin cadrul aceleiasi Masuri ISPA. Investitiile din sectorul de apa, necesare pentru conformarea cuacquis-ul comunitar, sunt sensibil mai mari decat cele care pot fi implementate la nivelul POSMediu in perioada 2007-2013.
Legislatia din domeniul managementului deseurilor este in conformitate cu Acquis-ulcomunitar. Romania a obtinut in cadrul procesului de negociere perioade de tranzitie pana in 2017
pentru anumite tipuri de depozite de deseuri, in vederea conformarii cu Directivele UE: -depozite de deseuri municipale - perioada de tranzitie pana in 2017; -stocarea temporara a deseurilor industriale periculoase - 2009;- depozite de deseuri industriale nepericuloase - 2013.
Concluzii
In urma calculelor effectuate analzia SWOT si PEST - strategia de dezvoltare a JudetuluiCluj o constituie potentarea punctelor tari, in vederea valorificarii oportunitatilor de crestere siminimizarea efectelor punctelor slabe, prin eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea. Prinaceasta Strategie se urmareste luarea unor masuri care sa permita redresarea economica a judetuluisi imbunatatirea situatiei, luand in considerare protectia sociala si conservarea mediului.
Domeniile in care se urmareste implementarea planului de dezvoltare sunt cele mentionatein capitoulu doi, si anume:- Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential de crestereeconomica;- Infrastructura judeteana si locala de transport;- Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationala;- Domeniul economic si social; -Turismul;- Mediul inconjurator.
Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj, prin prioritatile stabilite urmareste dezvoltarea inaceasta regiune a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor naturale si umane
37
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
38/48
in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului, care sa conduca la cresterea nivelului deviata al populatiei.
In Anexa 1 sunt prezentate proiectele in curs de derulare in clipa de fata, costul acestorasi termenul la care acestea trebuiesc finalizate. Numarul acestora este impresionant problema aparecand ne uitam la termenele de predare 2013 - ne este greu sa credem ca institutia va reusi sa
mearga cu toate proiectele in paralel si sa le duca la bun sfarsit. Un alt punct slab il constituieprocentul mic de innoire al infrastructurii - drumurile judetene - de aproximativ 10%, infrastructuracare dupa cum am mentionat este pe primul loc din punct de vedere al importantei.
Un domeniu important care pana acum nu a inregistrat activitate datorita costurilor ridicate,credem noi, este sistemul de apa si ape uzate care urmeaza sa sufere schimbari datoritamodernizarilor ce vor avea loc pana in 2013.
Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj are puncte care cu siguranta pot fi imbunatatite,problema apare defapt la modul cum o aplica si calitatea lucrarilor pe care acestia le presteaza pe
banii contribuabililor.
Bibliografie
1. Maria, Ioncic, Strategii de dezvoltare a sectorului teriar, Editura Uranus, Bucureti, 2004
2. Maria, Ioncic,Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureti, 2000
3. Stnciulescu,Gabriela, Managementul turismului durabil n centrele urbane, Editura
Economic,2004
4. *** www.primariacluj.ro
5. *** www.primariaclujnapoca.ro
6. *** www.cjcluj.ro
7. *** www.cluj.insse.ro
38
http://www.primariacluj.ro/http://www.primariaclujnapoca.ro/http://www.cjcluj.ro/http://www.primariacluj.ro/http://www.primariaclujnapoca.ro/http://www.cjcluj.ro/7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
39/48
ANEXA 1
Tipul proiectului, termenii si conditiile de finalizare.
Suma Proiectului -Euro Observatii
Titlul Aplicantul Suma Fonduri Durata Descrierea
Proiectului Totalastructurale
Proiectului Proiectului
1. DEZVOLTAREA DURABILA URBANA LA NIVELJUDETEAN
1 Proiectarea si Consiliul45.378.15
0 2009 - Stadion cu
executia unui
Judetean
Cluj 2011 capacitate destadion la 29.648 locuri la
standarde gradene, 948 locuri
internationale pe in loje pt VIP,
terenul situat in amenajare teren de
municipiul Cluj fotbal respectand
Napoca, Aleea norme impuse de
Parcului f.n. (pe criteriile FIFA si
amplasamentul UEFA, amenajare
fostului stadion pista de atletism de
municipal Ion categoria A, accese,
Moina) parcaje cu
capacitatea de 281
autovehicule,
realizarea retelelor
si racordurilor la
39
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
40/48
utilitati.
2 Dezvoltarea Zonei Asociatia de82.410.00
066.216.43
5 2009 - Dezvoltarea
Metropolitane Dezvoltare 2013 multifunctionala a
Cluj PlanulIntercomunitara Zonei
integrat de Zona Metropolitane Cluj
dezvoltare urbanaMetropolitana Proiect integrat
al polului de Cluj
crestere Cluj
3 PlanurileConsiliilocale 2009 - Proiectele incluse
integrate de 2013 in Planurile
dezvoltare integrate de
urbana ale dezvoltare urbana
centrelor urbane
din judetul Cluj
4 Reabilitarea Consiliul 2.300.000 2.000.000 2009 - Lucrari de
infrastructurii JudeteanCluj 2013 amenajare a
Parc etnografic si Muzeul scurgerii apelor de
Romulus Vuia Etnografic al suprafata, refacerea
Sectia in aer Transilvaniei sistemului rutier si
liber Cluj- a acostamentelor
Napoca din incinta,
consolidare versanti
2. IMBUNATATIREA SI MODERNIZAREAINFRASTRUCTURII
DE TRANSPORT LA NIVELJUDETEAN
1 Pista Aeroportul89.983.00
02009-2012 Realizarea unei
aterizare/decolare de International piste de 3500 m
3500 metri Cluj- la Aeroportul
Napoca Cluj-Napoca, cu
toate facilitatile
aferente- balizaj
luminos,sistemede apropiere,cale
de rulare,bretele
de legatura,
platforme de
stationare,
echipamente de
radionavigatie
2 Dezvoltarea, Aeroportul10.000.00
02009-2013 Se are n vedere
extinderea i International prelucrarea
modernizarea Cluj- traficului aerian
Aeroportului Napoca de marf pe linia
Interna ional Cluj- Europa Central
Napoca (terminal i de Vest i
40
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
41/48
cargo) deservirea
activit ilor
economice din
regiunea de NV
3 Modernizarea Consiliul14.919.60
310.782.95
52008-2011 Scopul
infrastructurii de Judeten proiectului esteacces in zonaturistica Cluj este reabilitarea
Rachitele-Prislop-Ic drumului
Ponor judetean
DJ 108 C si DJ
763 pe o lungime
totala de 20,5
km.
4 Reabilitarea Consiliul19.868.06
314.153.34
02008-2011 Creterea
drumului Ciucea Judetean accesibilit ii
Crasna - Vrol S laj, zonei deConsiliul confluen
Jude ean interjude ean
Cluj - prin racordarea la
partener drumul european
E 60, DN 1H,
DN 19B (Zal u-
Oradea) i
Autostrada
Braov Bor.
5 Decongestionarea Consiliul
23.028.53
4
19.574.25
4
2009-
2010 Modernizaretraficului rutier n Judetean drum judetean
principalii poli Cluj L=18,97 km
economici ai Regiunii
Nord-Vest Centura
6 Varianta ocolitoare Consiliul78.750.00
066.937.50
02012-2013 Constructie
Nord-Vest Tronson Judetean tronson nou
Apahida(DN1C)- Cluj L=31,5 km
Floresti(DN1)
7 Preg tire pachet Compania36.689.62
6 Prezentul proiect
proiecte 2 pentru Na ional i propune
completarea listei de realizarea
variantelor de ocolire Autostr zi analizei
(Bicaz, Sighioara, i fezabilit ii
F g ra, Huedin, Drumuri pentru
Brlad, Topli a, Na ionale identificarea
Tunad, Timioara alternativelor.
8 Reabilitarea ConsiliulBugetul urmeaza a fideterminat
2009-2013 Reabilitare
drumurilor judetene Judetean drumuri
din judetul Cluj Cluj judetene
9 Prelungirea Bd. Consiliul Bugetul2009-2013 Prelungirea Bd.
41
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
42/48
Muncii de la limita Judeteanurmeaza afi Muncii de la
municipiului Cluj- Cluj determinat limita
Napoca pana la municipiului
intersectia cu DN 1C Cluj-Napoca
pana la
intersectia cu DN
1C
3. IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII SERVICIILORSOCIALE
DE SANATATE SI EDUCATIONALE LA NIVELJUDETEAN
1 Construirea unui Consiliul25.000.00
021.250.00
0 2008 Construirea si
spital regional de Judetean 2013 echiparea cu
urgenta Cluj aparatura
moderna a unui
spital regional deurgenta unde sa
fie deservite
cazurile de
urgenta
2 Reabilitarea i Consiliul 1.472.314 1.051.6532009-2011 Obiectivul
modernizarea Judetean general al
Ambulatoriului Cluj proiectului este
Corp F dezvoltarea unui
Hidroterapie al sistem de
Spitalului Clinic prevenire siDe Recuperare tratament
Cluj-Napoca modern,
performant,
accesibil tuturor
categoriilor de
persoane afectate
si imbunatatirea
calitatii
infrastructurii
serviciilor de
asistenta
medicala la
Ambulatoriul dinSpitalul Clinic de
Recuperare Cluj-
Napoca.
3 Reabilitare, Consiliul 1.000.000 850.000 2009- Lucrari de
modernizare Local al 2013 reabilitare si
si echipare municipiului modernizare,
ambulator de Cluj- Napoca dotarea
specialitate ambulatoriului de
Spitalul clinic specialitate cu
Municipal Cluj- aparatura
Napoca moderna deinvestigatie,
recuperare,
fizioterapie si
42
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
43/48
tratament.
4 Crearea unui Consiliul 240.000 204.000 2009 Pentru a rezolva
compartiment de Judetean 2013 problema
ventilatie asistata Cluj sustinerii
de lunga durata in functiilor vitale pe
cadrul Spitalului termen lung la
Clinic de Copii copiiCluj-Napoca
5 Reabilitarea si Consiliul 600.000 510.000 2009 Reparatii capitale
modernizarea Judetean 2011 constructii si
ambulatoriului de Cluj intalatii corp C al
specialitate al cladirii spitalului
Spitalului Clinic unde este
de Boli amenajat spatiul
Infectioase Cluj- destinat
Napoca si dotarea ambulatoriului de
cu aparatura specialitate;
medicala de inalta dotarea cuperformanta aparatura
moderna de
inalta
performanta
si de
stricta necesitate;
6 Dotarea cu Consiliul 581.000 493.850 2009 Reabilitarea si
echipamente Judetean 2011 dotarea cu
medicale a Cluj echipamente
compartimentului medicale de
de chirurgie chirurgie a
toracica si terapie ambulatoriului
intensiva
7 Reabilitarea, Consiliul 240.000 204.000 2009 - Reabilitarea,
modernizarea si Judetean 2011 modernizarea
echiparea Cluj infrastructurii in
ambulatoriului cabinetele:
Spitalului Clinic Pediatrie I,
de Copii Cluj- Pediatrie III,
Napoca ORL, Chirurgie
Pediatrica si
echiparea
ambulatoriului
intraspitalicesc
8 Centru European Primaria 3.100.000 2 278 500 2009- Centru european
de Sport si Dej 2013 de sport si
Agrement agrement:
Modernizarea
bazei sportive a
municipiului
pentru recuperare
si formarea
abilitatilor fizice
9 Scoala de Arte si Consiliul 3.000.000 2.550.000 2009 Reabilitarea,
Meserii Samus Judetean 2011 modernizarea si
43
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
44/48
Cluj dotarea Scoalii de
Arte si Meserii
Samus in
vederea
promovarii
sanselor egale la
educatie, a
imbunatatiriiprocesului
instructiveducativ
si de
pregatire
profesionala a
elevilor cu
deficiente
educative speciale
avand ca si grup
tinta copii cu
deficiente de auz
4. MEDIUL DE AFACERI JUDETEAN SI LOCAL
- IMBUNATATIREA COMPETITIVITATIIACTIVITATILOR
ECONOMICE PRIORITARE SI INOVATOARE
1Pol decompetitivitate Consiliul Bugetul 2009- Realizarea cladirilor
Judetean urmeaza a 2013 si infrastructurii IT,
Cluj fi dotarea cu
determinat echipamentele
necesare: servere,statii, calculatoare
portabile etc.
necesare pentru
buna functionare a
acestui centru
regional..
2 Centrul expozitional Consiliul 4.963.000 4.316.000 2009- Realizarea unei
regional Judetean 2013 cladiri de
Cluj si organiaare a
Camera de expozitiilor cu
Comert si achizitionarea
Industrie dotarilor aferente
Cluj
3 Parcul industrial Consiliul55.352.00
047.049.20
0 2007- Crearea i
Tetarom III Jude ean 2010 mbun t irea
Cluj structurilor de
sprijinire a
afacerilor prin
construirea parcului
tehnologic
4 Parc Industrial Consiliul 7.500.000 6.375.000 2010-Campia Turzii Judetean 2012
Cluj,
44
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
45/48
Consilul
Local
Campia
Turzii
5 Reabilitarea zonelor Consiliul15.000.00
012.750.00
0 2009- depozit substante
industriale Turda Judetean 2013 chimiceCluj,
Consilul
Local Turda
6 Marketing N-V retea Primaria Dej 4.500.000 3.307.500 2009- Realizarea uneiregionala de centrede 2013 infrastructuri pentru
afaceri si marketing sustinerea
dezvoltarii de
afaceri in domeniu
mestesugurilor
traditionale
7 Incubator de afaceri Primaria Dej 800.000 2009- Incubator pentru
2013 dezvoltarea
afacerilor
8 Sistem informatic de Consiliul 5.000.000 2009-
management al Judetean 2013
documentelor si Cluj
arhivare electronica
pentru Consiliul
Judetean Cluj
5. DEZVOLTAREA TURISMULUI JUDETEAN
1 Palatul Banffy din Consiliul 8.746.678 2009- Valorificarea
municipiul Cluj- Judetean 2013potentialului turisticsi
Napoca Cluj cultural al judetului si
Restaurarea, regiunii prin:
refunctionalizarea - restaurarea cladirii,
cladirii Muzeului derefunctionalizareaunor
Arta parti ale cladirii in
acord cu statutul demonument istoric. Se
propun noi functiuni
cum ar fi: sala de
conferinte, depozit de
sculptura, magazin.
2 Dezvoltarea 2007- Proiectul are ca scop
potentialului balnear 2009 reabilitarea arealului
al lacurilor sarate din turistic din zona
regiunea Nord-Vest lacurilor sarate din
localitatile Dej si
Cojocna din judetulCluj, respectiv
Beclean-Figa dinjudetul Bistrita-
45
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
46/48
Nasaud
3 Reabilitarea centrului Primaria 7.500.000 2009- Reabilitarea urbana a
istoric 2013 centrului istoric
4 Dezvoltarea Consiliul 2009- Scopul este de
domeniului schiabil - Local 2013 dezvoltare a
Statiunea Baisoara Baisoaradomeniului schiabil sia
practicarii sporturilor
de iarna, precum si
cresterea interesului
turistic pentru zona
5Dezvoltareaspeoturismului Consiliul 2.500.000 2009- Realizarea de
in Muntii Judetean 2013amenajari specificeale
Apuseni Clujcavitatilor subteranesi
realizare cai de accesin
zona pentrucresterea
numarului devizitatori
si practicanti ai
speoturismului
concomitent cu
protejarea fondului
speologic clujean
6 BALNEOTERAPIE Primaria 3.100.000 2009- Constructia unei baze
Dej 2013de tratament balnearin
municipiul Dej
6. DEZVOLTARE RURALA DURABILA LA NIVELJUDETEAN
1 Promovarea Consiliul 1.500.000 2010 Stimularea creariiasocierilormicroregionale Judetean 2012 unor structuri
intre Cluj institutionale
comune functionale care sa
devina active indomeniul serviciilor
locale in conformitate
cu legislatia in
vigoare
2 Infiintare Centru de OJCA Cluj 530.000 2009 Constructia
Excelenta pentru 2010 amenajarea si
consultanta agricola dotarea cu
echipamente
specifice a unui
centru de instituire
destinat in special
producatorilor
agricoli care
participa la
46
7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj
47/48
programe de
pregatire
profesionala
organizate de OJCA
Cluj
3 Centru european Primaria Dej 1.200.000 2009 - Centru european
pentru dezvoltarea 2013 pentru dezvoltareaagriculturii agriculturii:
Realizarea unei
infrastructuri de tip
incubator pentru
dezvoltarea
agriculturii in
regiunea Somes
4 Crearea unei retele Consiliul 1.200.000 Crearea unor centre
de telecentre/centre Judetean, de dezvoltare la
comunitare Consiliile nivel local care sa