PATOGENE4ZA PATOGENE4ZA INFECTIILOR INFECTIILOR VIRALEVIRALE
Definitii
Microorganism nepatogen face parte din flora normală; nu produce
îmbolnăvire Microorganism patogen microorganism care întotdeauna cauzează boală. Microorganism potential patogen (oportunist) microorganism capabil să cauzeze îmbolnăvire
doar atunci când este afectat sistemul de apărare al macroorganismului
Microorganism saprofit care trăieste în natură se stabilesc rar în organism au importantă redusă ca factori patogeni
Definitii
Patogenitate capacitatea unui microorganism de a
cauza boală Purtător asimptomatic persoană care adăposteste
microorganismul fără a prezenta semne clinice de boală
care poate transmite microorganismul celor din jur
Patogeneza infectiei
include– initierea procesului infectios– mecanismele care duc la instalarea semnelor
si simptomelor bolii infectioase interactiunea microorganism - gazdă
depinde de:– capacitatea microorganismului de a se stabili
în macroorganism si de a cauza leziuni– mecanismele de apărare ale
macroorganismului
PATOGENEZA – procesulinfectios ansamblul mecanismelor
rezultate din interactiunea virus – gazdă care duce spre boală
3 elemente intervin în patogeneza infectiei virale– Virusul– Gazda– Mediul înconjurător
Virusul infectant 1. VIRULENTA complex de caractere care promovează infectia,
multiplicarea si inducerea de leziuni specifice în prezenta factorilor de apărare a gazdei
caracter de tulpină – variază în cadrul aceleiasi specii
codificată genetic de gene ale genomlui viral factori de virulentă: structuri de învelis sau
capsidale cu rol:– atasare la receptor celular– pătrunderea în celula gazdă– proteine functionale virale cu rol în replicare– factori de crestere– factori ce interferează cu răspunsul imun
2. DOZA INFECTANTA concentratii mari de virus depăsesc capacitatea de apărare a
gazdei (chiar la o virulenta scazuta)
Organismul-gazdă
1. receptori specifici de pe suprafata celulară
2. constitutie genetică 3. vârsta 4. integritatea sistemului imun 5. stări fiziologice 6. sexul 7. factori nutritionali 8. factori diversi
Organismul-gazdă
1. receptori specifici de pe suprafata celulară– necesari pt. inducerea infectiei
imprimă spectrul de gazdă2. constitutie genetică rezistenta corelată cu o anume
structură genică defect homozigot în gena ce codifică
coreceptorul CCR-5 pt HIV → protectie fată de transmiterea sexuală a HIV
Organismul-gazdă
3. vârsta ponderea unor boli la copii: rujeola, varicela,
oreion,etc. gravitatea evolutiei la varste extreme infectii diferite în raport cu vârsta: v.varicela-zoster: – varicelă la copii; zona-zoster
la adult4. integritatea sistemului imun deteriorarea imunitătii → infectii cu evoluție
gravă5. stări fiziologice sarcina: forme severe de hepatită A, B, E
(letalitate 10%)
Organismul-gazdă
6. sexul femei – v.citomegalic bărbaŃi – v.Epstein-Barr7. factori nutritionali malnutritia, alimentatia în exces, hipercolesterolemia8. factori diversi stress/oboseală – v.herpetic, v.rabic, v.polio fumat – v.gripale alcoolism cronic – v.hepatitice
Caile de intrare in organismPortile de intrare sunt variate, in functie de specia
virala1. tractul respirator: inhalare aerosoli expulzati prin tuse sau stranut in
jurul bolnavului depunerea virusului pe mucoasa nazală cu mâna
sau obiecte contaminate cu secretii nazo-faringiene
v. gripale, v.paragripale, v.rujeolos, v.urlian etc. mecanisme de apărare: Bariere anatomice, cjhimice – mucus, cili IgA secretorii, macrofage si fagocite situate
subepitelial Infectia este favorizata de temperatura relativ
scazuta, umiditatea crescuta a aerului, etc
Caile de intrare in organismtractul gastro-intestinal: cu mâna murdară, salivă, obiecte, alimente si apă
contaminate cu virusuri prin mucoasa orofaringiană: v.Epstein-Barr, v.herpetic prin mucoasa intestinală rotavirus, coronavirus, adenovirus, VHA, v.polio prin mucoasa rectală HIV, VHB
mecanisme de apărare: pH-ul intragastric acid (1,5-2) si intestinal alcalin enzimele proteolitice: tripsina, pancreatina, elastaza etc. sărurile biliare mucus intraluminal bogat în IgA
Caile de intrare in organismtractul genitourinar: HIV, v.herpes simplex, herpesvirus tip 6,
papillomavirus, VHB etc sexual prin:
– secretii genitale, – secretii uretrale, – lichid seminal
factori favorizanti: - eroziuni/leziuni ale mucoaselor
factori de apărare: - mucus cervical, -pH-ul secretiilor vaginale
Caile de intrare in organism
tegumente/mucoase: HIV, VHB, VHC, VHD, poxvirus, arbovirusuri,
herpesvirus, papillomavirus, etc factori favorizanti – solutii de continuitate,
escoriatii, întepături de insecte, muscătură de animal, tatuaj, piercing, acupunctura , injectii etc.
factori de apărare: integritatea tegument/mucoasă
Diseminare, raspandirea in organism
La virusurile care dau infectii localizate (poarta de intrare, zone apropiate) diseminarea se face prin contiguitate:
ap. respirator (v.gripale, reov.), tract intestinal (rotav.), tegument (v.papilomav.); foarte rar afectare
ggl. regionali
Diseminare, raspandirea in organism
2. virusuri care disemineaza: conditii:
-virulenta si tropism; -intensitatea raspunsuli imun la poarta de intrare
cai: – hematogena– nervoasa– hematogena/nervoasa
Diseminare, raspandirea in organism
hematogena direct prin intepaturi de ag vectori artropozi (insecte),
traumatisme, manevre medicale (injectii, transfuzii, etc.). Virusul se multiplica local, difuzeaza la ganglionii limfatici
regionali apoi in canalul toracic si in final in sange (viremie primara cu multiplicare redusa) cu invadarea sist. reticuloendotelial.
A doua multiplicare (viremie secundara) afecteaza mucoasele, tegumentele si alte tesuturi ( localizari specifice).
Organismul intervine cu mecanisme de eliminare: factori celulari (macrofage, limfocite), umorali (IgM si IgG) si complement.
Diseminare, raspandirea in organism
Calea hematogena este frecv. in bolile eruptive in care eliberarea de IFN si pirogeni leucocitari determina febra, iar rash-ul prin distrugeri celulare si reactii Ag-Ac
Diseminarea virala se face prin : limfocite T/B (v.rujeolos, v. rubeolos, v. Epstein-Barr),
macrofage (HIV),endotelii (prin plexuri coroide, diapedeza monocite
/limfocite in sistem nervos: v.rujeolos)
Diseminare, raspandirea in organism
pe cale nervoasă ca urmare a intrării virusului în tesuturile nervoase:
direct la nivelul nervilor periferici– muscătură animal bolnav (v.rabic, v.herpes B)– dilacerări tisulare– expunerea segmentelor nervoase
pe calea vaselor sanguine– “bariera hematoencefalică” opreste virusurile– plexurile coroide cu capilare fenestrate permit trecerea
pe cale olfactivă– v.herpes simplex, v.West Nile– inhalare aerosoli cu virus – infecŃia mucoasei olfactive –– traversarea plăcii cribriforme, a spŃiilor subarahnoide si
a meningelui
Tropismafinitatea selectivă a unui virus pt un anumit organ tesut tip de celulevirusuri dermotrope: papillomavirus neurotrope: v.rabic dermoneurotrope: v.herpetic organotrope: v.hepatitelor pantrope (afinitate pt sistem
reticuloendotelial):filovirus
Tropism
conditionat de: factori ce depind de gazdă
– prezenta receptorilor/coreceptorilor pt virus la nivel celular
– poarta de intrare si calea de diseminare factori ce depind de virus
– tropismul controlat genetic– genomul V.Epstein Barr contine
domeniul A – favorizează infectia celuleor epiteliale si fibroblastice
domeniul B – infectează limfocitele B
Tropismul pentru tesuturiembrionareinfectia mamei, simptomatică sau asimptomatică trecerea transplacentară a virusului:
– în prima parte a sarcinii – avort, malformatii congenitale
– în partea a doua a sarcinii – întârziere mintală, nastereprematură
contaminarea perinatală a copilului, contaminarea la nastere a copilului, contaminarea imediat după nastere a copilului,
pot duce la infectii persistente O serie de virusuri sunt teratogene,
responsabile de malformatii congenitale, in absenta infectiei manifeste a mamei
Tropismul pentru tesuturiembrionare V. Rubeolos cauzeaza
– cataractă congenitală– microoftalmie– Retinopatie– surditate– malformatii congenitale
cardiovasculare– atrezie intestinală– întârziere mintală
Tropismul pentru tesuturiembrionare V. Citomegalic
– microencefalopatie– corioretinită– calcificări intracraniene– întârziere mintală
V. herpes simplex 2– encefalită– pneumonie– infectii diseminate
Evolutia infectiei virale
infectie acută (simptomatică) incubatie - interval între expunerea la virus si
primele simptome 2-5 zile - 2-5 săpt. perioada de stare simptomatologie caracteristică
– 1 săpt. (gripa) – 2-3 săpt. (rujeola, rubeola, hepatita A)
evolutie– autolimitantă: vindecare cu interventia
interferonilor, anticorpilor specifici, sistemului imun celular (macrofage, celuleT)
– letală - răspuns imun deficitar sau virulenTă crescută
Evolutia infectiei virale
infectie inaparentă (asimptomatică)
nu apar semne clinice dg. pe baza = răspunsului imun specific cauze
– tulpini virale cu virulenta scăzută/tulpini atenuate
– diseminare defectuoasă – virusul nu are acces la organul tintă
– răspuns imun eficient care anulează exprimarea infectiei ca boala
Evolutia infectiei virale
infectie persistentă1. infectie cronică producerea continuă de virus pe care
organismul este incapabil să-l anihileze evolutie fără manifestări clinice deosebite hepatita virală B, C2. infectie latentă genom viral cantonat intracelular –
producere discontinuă de virus infectant episoade clinice intermitente herpesvirusuri, papillomavirus, adenovirusuri
infectie persistentă3. infectie lentă se manifestă clinic după o lungă perioadă de
incubatie sfârsit întotdeauna letal caracterizate prin persistenta virusului în prezenta
răspunsului imun celular si umoral demonstrabil diseminare continuă a virusului în prezenta
apărării gazdei distrugere celulară lentă lentivirus: HIV-1, HIV-2 alte virusuri: v. rujeolos, v. rubeolos, polyomavirus
JC v. rujeolos: panencefalita sclerozantă subacută v. Rubeolos: panencefalita rubeoloasă progresivă polyomavirus JC : leucoencefalopatia progresivă
multifocală