Tuberculoza

TUBERCULOZA

Definiţie

• Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă, sporadico – endemică, semnalată la animalele homeoterme şi la om, produsă de bacterii din genul Mycobacterium.

Istoric

• Descrisă la animale şi oameni, încă din antichitate.• 1882 KOCH R: precizează etiologia bolii;• 1890 KOCH R: obţine tuberculoproteina;• 1907 von PIRQUET: utilizează tuberculoproteina ca

substanţă revelatoare;• 1912 CALMETTE şi GUERIN: obţin tulpina BCG (M.bovis)

utilizată ca vaccin la om.

• Răspândirea şi importanţa

• Tuberculoza este răspândită în toată lumea la animale si la oameni.

• Mai frecventă: la rasele de bovine perfecţionate, în efective mari de bovine, suine şi păsări crescute în sistem tradiţional la animale sălbatice.

• Programe naţionale de eradicare la bovine.• Importanţă economică mare, generată de: pierderile

înregistrate la animale, cheltuielile cu epidemio-supravegherea şi controlul.

• Tuberculoza este o zoonoză majoră (1-10% din cazurile umane) produsă de M. bovis.

Etiologia

Genul Mycobacterium: bacterii bacilare nesporulate, neciliate, necapsulate.

Micobacterii patogene: tuberculosis, bovis, avium.Micobaterii oportuniste;Micobacterii saprofite.Compoziţie chimică: - perete celular bogat în lipide;

- acido-alcoolo-alcalo-rezistente.Cultivarea: - medii speciale;

- factori indispensabili creşterii; - aerobioză 37-38°C; - viteză mică de creştere:- M. bovis 30-70 zile;- M. avium 10-15 zile. - colonii pigmentate de tip R şi S.

Tipizarea speciilor prin PCR.

Structura antigenică: - complexă;- componente lipidice, protidice şi

polizaharidice;- antigene comune genului;- antigene comune speciei.

Fracţiuni proteice (tuberculoproteine) -produc alergia de tip întârziat.

Rezistente la antibiotice şi chimioterapice.Rezistenţa la factorii de mediu: - cele mai rezistente bacterii

nesporulate; - în jetaj – 4 luni;

- în adăposturi – 1 an; - în brânzeturi – 4-5 luni; - lapte: - 5 minute la 80°C - 1 minut la 95°C

Dezinfectante: soluţie alcalină de formol şi clorură de var.

PatogenezaRecunoaşte două etape:Etapa primară: - la toate speciile;

- de primo-infecţie.Etapa secundară: - numai la bovine.

Etapa primarăCorespunde infecţiei tuberculoase primare.Se formează complexul tuberculos primar.Intervin doi factori: - complexul lipidic;

- tuberculoproteinele.Complexul lipidic protejează micobacteriile faţă de fagocitozăTuberculoproteinele induc alergia tuberculoasă

(hipersensibilitate de tip întârziat) .Imunitatea mediată celular: limfocite T, citokine, macrofage.

Inflamaţia de tip granulomatos (granulomul tuberculos): - predominant celulară (proliferativă);- predominant exsudativă (cazeoasă).Fazele imflamaţiei:

- micobacteriile sunt fagocitate de către macrofage la poarta de intrare;- activarea (sensibilizarea) limfocitelor T;- limfocitele T secretă citokine;- atragerea şi activarea monocitelor la poarta de intrare;- formarea granulomului (focarul primar).

Structura granulomului: macrofage, celule epiteloide (monocite circulante), celule gigant de tip Langhans, granulocite şi limfocite.

Celulele gigant: - specifice infecţiei tuberculoase; - funcţii fagocitare; - multinucleate; - prin fuzionarea macrofagelor.

Evoluţia granulomului: - proliferare fibrocitară (încapsulare); - depunere de calciu (calcificare); - necroză de cazeificare (caracter exsudativ).

Granuloamele: - mici, miliare, focare tuberculoase (confluare granuloame); - formarea granuloamelor: 8-15 zile; - leziunea tuberculoasă caracteristică.

Afectul primar – granulomul format la poarta de intrare.Complexul primar complet: - afectul primar;

- granuloamele situate în limfonoduri.Complexul primar incomplet: - afectul primar lipseşte;

- granuloamele situate în limfonoduri.

Evoluţia complexului primar:- vindecarea – eliminarea micobacteriilor;- latenţa (stabilizarea) – echilibru între

organism şi micobacterii; - generalizarea: precoce sau tardivă;- în funcţie de rezistenţa organismului, doza

şi virulenţa germenilor.Generalizarea infecţiei

Calea limfohematogenă: - vase limfatice, limfonoduri, sânge, organe. - tuberculoza miliară acută.

Căi tubulare preexistente: - bronhii, bronhiole, uretere, canal coledoc, intestin.

Din aproape în aproape: - prin continuitate (în acelaşi organ) - prin contiguitate (de la un organ

la altul).

Etapa secundară

Frecventă la bovine.Generalizare tardivă a infecţiei primare.Reactivarea focarelor latente: - factori endogeni;

- factori exogeni.Tuberculoza cronică a organelor izolateLeziuni de tip cazeos.

Imunitatea în tuberculozăImunitatea predominant celulară:

- macrofagele activate de citokine;- creşte capacitatea de fagocitare.

Alergia de tip întârziat (hipersensibilizare) are trei stadii:- stadiul prealergic: 3-8 săptămâni;- stadiul alergic - sensibilitate faţă de tuberculoproteine;- durează luni-ani;- stadiul anergic: în faza avansată de boală.

Imunitatea predominant umorală: - anticorpi activi in vitro. - nu indică gravitatea bolii.

TUBERCULOZA TAURINELOR

Definiţia Boală infectocontagioasă cronică.Cu simptome nespecifice.Cu leziuni de tip granulomatos şi exsudativ cazeos.

Etiologia M. bovis – singurul agent etiologic. Micobacteriile saprofite şi oportuniste produc numai

alergie.

Caracterele epidemiologice Sensibilitatea: taurinele, bubalinele şi alte rumegătoare

mari.Influenţată de: rasă, vârstă, stabulaţia permanentă,

carenţa în proteină, igienă necorespunzătoare.Receptivitatea: animale la care nu intervin factorii

favorizanţi.Sursele de infecţie primare:

- animalele bolnave: jetaj, spută, fecale, urină, secreţii genitale, material seminal, lapte;- carne, sânge, organe cu leziuni;- animale purtătoare şi eliminatoare;- animale din alte specii domestice şi sălbatice.

Sursele de infecţie secundare: - furaje, apă, sol, păşuni, adăposturi, etc.

Focalitatea naturalăCăile de infecţie:

- respiratorie: - adulte şi tineret; - doze infectante mici.- orală: - la viţei; - doze infectante mari.- genitală: montă.- orificiul şi canalul galactofor.

Transmiterea: - orizontală, directă şi indirectă.Dinamica: - evoluţie endemică;

- caracter staţionar; - prevalenţa creşte lent şi insidios.

Patogeneza Idem patogeneza generală.

Tabloul clinic

Perioada de incubaţie: - variabilă. Evoluţie de lungă durată.Simptomele generale: - apetit capricios;

- febră remitentă sau intermitentă; - slăbire progresivă; - scăderea producţiei de lapte; - limforeticulită superficială.

Simptomele locale: - tuberculoza pulmonară: tuse, jetaj, dispnee, bronhopneumonie; - mamita tuberculoasă: reducerea secreţiei lactate, limforeticulită retromamară, focare tuberculoase proeminente, atrofia parenchimului mamar; - enterita tuberculoasă: diaree, disfagie, timpanism; - alte localizări: renale, genitale, osteoarticulare.

Tabloul anatomopatologicGranulomul tuberculos: - leziunea histologică specifică;- celule Langhans, celule epiteloide, limfocite, plasmocite,

proliferare fibroconjunctivă periferică;- evoluţia: calcificare, cazeificare centrală, confluare.Leziunile tuberculoase macroscopice:- granulomatoase (bine delimitate);- exsudative (difuze). Bronhopneumonia tuberculoasă: - de tip acinos,

acinonodular, lobular, lobar; - caverne pulmonare.Serozita tuberculoasă: - localizare (pleura pulmonară şi costală);- granulomatoasă (perlată);- cazeoasă (difuză).

Limforeticulita tuberculoasă:- faza I - creşterea în volum a limfonodurilor;- faza II - tipul nodular (granuloame);

- tipul hipertrofiant (cazeificare radiară).Mamita tuberculoasă: - parenchimul mamar.- hiperplazică (granuloame miliare);- cazeoasă (zone de necroză).Enterita tuberculoasă: - la viţei.- granuloame;- ulcere tuberculoase.Hepatita tuberculoasă.Osteita tuberculoasă, miozita tuberculoasăLocalizarile genitale şi renale.

Diagnosticul

Confirmarea bolii: - examenul anatomopatologic, examenul alergic, examenele de laborator.

Examenul anatomopatologicSacrificări de control;Leziunile macrocopice – caracteristice bolii.

Examenul alergicEfectuat în ferme.Permite epidemiosupravegherea bolii.Bazat pe alergia de tip întârziat.Substanţe revelatoare: - tuberculoproteine;

- vezi lucrări practice.Testul intradermic simplu – vezi lucrări practice.Testul indradermic comparativ – vezi lucrări practice.

Examenele de laborator: - vezi lucrări practice. - examenul histologic; - examenul bacterioscopic; - examenul bacteriologic; - imunofluorescenţa; - testul imunoenzimatic – detectarea

gama-interferonului; - testul PCR – identificarea speciilor

de micobacterii.

Profilaxia şi combaterea

Boală declarabilă şi supusă măsurilor de carantină.Inclusă în TAHC – 2009 în lista bolilor specifice la bovine.

Profilaxia generală3 principii de bază:- tuberculoza se transmite rar la distanţă deoarece necesită

doze infectante mari;- contaminarea bovinelor de la alte specii – circuite

interspecifice;- la bovine, între momentul infecţiei tuberculoase şi

momentul în care acestea devin eliminatoare de M. Bovis, intervalul este lung, ceea ce permite depistarea, prin teste alergice, urmată de eliminarea lor.

Principalele măsuri:- epidemiosupravegherea prin testul intradermic simplu, de

două ori pe an, la toate bovinele peste vîrsta de şase luni;- supravegherea transabilităţii bovinelor;- carantina profilactică şi tuberculinarea bovinelor

achiziţionate;- evitarea focalităţii naturale;- dezinfecţia generală a adăposturilor de două ori pe an;- controlul personalului din ferme, prin MRF;- asigurarea condiţiilor de bunăstare în ferme.

Profilaxia specificăNu se practică.

CombatereaConfirmarea bolii chiar pe un singur animal;Declararea şi notificarea bolii;Instituirea carantinei de gradul III;Întocmirea programului de asanare; - depistarea şi eliminarea animalelor infectate; - eliminarea lui M. bovis din mediu (după principiul

distrugerii peste tot).Combaterea tuberculozei bovine este reglementată de legislaţia

sanitară veterinară în vigoare.

Tuberculoza carnivorelorProdusă de M.bovis, M. tuberculosis, M. aviumCarnivore domestice şi sălbaticeSurse: lapte nefiert, alimente, carne contaminată, aerosoli, oameni.Căi: orală (M. bovis, M. avium)

respiratorie (M. tuberculosis)Transmitere: directă şi indirectăDinamică: sporadică şi endemică

Patogeneza Idem patogeneza generalăGeneralizarea infecţiei: precoce şi tardivă

Tabloul clinicCâini: 60-70% infectaţi cu M. tuberculosisPisici: 60 % infectate cu M. bovisEv. asimptomatică – cele mai multe cazuriLocalizări:

- toracală: -pulmon, pleură, pericard, limfonoduri-dispnee, jetaj, raluri, matitate, insuficienţă respiratorie, oboseală-frecventă la câini.- digestivă: - inapetenţă, diaree rebelă la tratament-hipertrofia ficatului, splinei, limfonodurilor mezenterice-probe hepatice modificate-frecventă la pisici

- cutanată: noduli pe cap, gât şi dorsolombar-ulcere atone- secreţie bogată în micobacterii- limfonoduri mărite- frecventă la câini- osteo-articulară: şchiopături, fracturi spontane,

fistule osoase- oboseală, slăbire, apetit capricios,

subfebrilitateEvoluţie subacută cronicăDurată: 2 luni – 2 ani

Tabloul anatomopatologicComplexul primar complet - la câiniComplexul primar incomplet – la pisiciGranuloame diseminate în ţesuturi şi organe:

de tip proliferativde tip cazeos

Ulcere cutanateBronhopneumonie tuberculoasăSerozită tuberculoasăEnterită tuberculoasăOsteite şi artrite tuberculoase

Diagnosticul Examenul epidemiologicExamenul clinicExamenul imagistic: radiologic, ecografic.Examenele de laborator:

-bacterioscopic-bacteriologic-imunofluorescenţa

Profilaxia şi combatereaEducaţia proprietarilorEvitarea surselor de infecţieDezinfecţia caniselorTratamentul nu se practicăEutanasia

Tuberculoza bubalinelorM. bovis – bubalinele europeneM. africanum – bubalinele africaneLeziuni de tip productiv

Tuberculoza ovinelor M. bovis Evoluţie rarăLeziuni de tip productiv

Tuberculoza caprinelor M. bovis Leziuni de tip exsudativ cazeos

Tuberculoza cabalinelor M. bovisLeziuni de tip productiv

Tuberculoza suinelor M. bovis – leziuni de tip cazeosM. avium, M tuberculosis – leziuni de tip granulomatosPrezentă în creşterea tradiţionalăAbsentă în creşterea intensivă

Tuberculoza aviarăM. avium Absentă în creşterea intensivă Prezentă în creşterea tradiţională: galinacee, palmipede,

porumbeiLa păsări de agrement şi sălbaticeLeziuni de tip cazeos în organe, pe seroase, pe mucoase, pe

piele, osteoarticulareM. tuberculosis – la papagali, canari şi alte păsări de colivie