Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE ADECVATA MEDIU Consulting 1 2013 SCHELA WIND STUDIU EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN FORMAT DIN 29 TURBINE EOLIENE T1 - T29, CONSTRUIRE REŢEA DE DESCĂRCARE A ENERGIEI ELECTRICE, CONSTRUIRE DRUMURI DE ACCES DIN DRUMUL DE EXPLOATARE, MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATARE, PLATFORME MACARA, ORGANIZARE DE ŞANTIER ÎN COMUNELE SMÂRDAN ŞI SCHELA, JUDEŢUL GALAŢI
180
Embed
STUDIU EVALUARE ADECVAT Ăapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM...caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 1
2013
SCHELA WIND
STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă
PARC EOLIAN FORMA T DIN 29 TURBINE EOLIENE T1
- T29, CONSTRUIRE REŢEA DE DESCĂRCARE A
ENERGIEI ELECTRICE, CONSTRUIRE DRUMURI DE
ACCES DIN DRUMUL DE EXPLOATARE,
MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATARE,
PLATFORME MACARA, ORGANIZARE DE ŞANTIER
ÎN COMUNELE SMÂRDAN ŞI SCHELA, JUDEŢUL
GALAŢI
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 2
STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă
Parc eolian format din 29 turbine eoliene T1 - T29, construire
reţea de desc ărcare a energiei electrice, construire drumuri
de acces din drumul de exploatare, modernizare drum uri de
exploatare, platforme macara, organizare de şantier
în comunele Smârdan şi Schela, jude ţul Gala ţi
Beneficiar: S.C. SCHELA WIND S.R.L.
Elaborator: S.C. MEDIU Consulting SRL, Gala ţi
2013
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 3
1. PREFAŢĂ
Studiile recente arătat că parcurile eoliene moderne la a căror amplasare s-a ţinut cont
de studii de pre-construcţie care au arătat importanţa zonelor din punct de vedere
conservativ, nu au un efect advers semnificativ asupra populaţiilor de păsări, lilieci precum
şi asupra habitatelor, plantelor şi a celorlalte componente ale biodiversităţii (nevertebrate,
amfibieni, reptile, mamifere etc.).
SC SCHELA WIND SRL îşi asumă toate precauţiile pentru evitarea producerii oricărui
impact semnificativ. Producerea de energie electrică din energie eoliană este nepoluantă –
în comparaţie cu alte metode de producere a energiei şi poate să contribuie la eliminarea
cauzelor produse de schimbările climatice.
Prima şi cea mai importantă acţiune de diminuare a efectului parcurilor eoliene este
aceea de a realiza un studiu primar asupra biodiversităţii, deoarece trebuie cunoscute cu
exactitate speciile care vor fi afectate şi în ce fel. Având în vedere faptul că unul din
principiile de bază ale UE îl reprezintă o politică integrată pentru mediul înconjurător, pare
firesc ca dezvoltarea energiilor regenerabile să fie compatibilă cu conservarea
biodiversităţii, în cadrul căreia trebuie incluse teritoriul, peisajul, solul, flora şi fauna.
Punerea în funcţiune a parcului eolian va permite valorificarea potenţialului eolian al
zonei, cu consecinţe benefice asupra factorilor de mediu, prin înlocuirea energiei electrice
produse în instalaţiile termoenergetice. Măsurătorile efectuate pentru determinarea
potenţialului eolian valorificabil pe amplasament identificând existenţa unui potenţial eolian
valorificabil în zonă. Studiile de specialitate şi analizele efectuate în ultimii ani au identificat
un potenţial eolian în România de circa 8000 GWh/an.
Realizarea unor parcuri eoliene pentru producerea energiei electrice, prin conversia
energiei eoliene (sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie) va conduce la reducerea
semnificativă a cantităţilor de poluanţi gazoşi (SO2, NOx, CO, hidrocarburi), lichizi (ape
uzate, substanţe petroliere) şi solizi (zgură, cenuşă) evacuaţi în mediu, prin reducerea
cantităţilor de combustibil fosili utilizaţi în instalaţiile termoenergetice.
Importanţa realizării unor parcuri eoliene este subliniată şi în Strategia naţională
privind valorificarea surselor regenerabile de energie (aprobată prin H.G. 1535/2003).
Directiva 2001/77/EC, din 27 septembrie 2001, privind "Promovarea energiei electrice
produsă din surse regenerabile pe piaţa unică de energie" (implementată prin H.G.
433/2003) fixează ţintele privind energia electrică obţinută din surse regenerabile.
Principalele direcţii de acţiune înscrise în "Directiva 2001/77/EC" constau în:
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 4
� creşterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de
energie electrică şi termică;
� stabilirea unei cote-ţintă privind consumul de energie electrică produsă din surse
regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România);
� adoptarea de proceduri adecvate pentru finanţarea investiţiilor în sectorul surselor
regenerabile de energie;
� simplificarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de
valorificare a surselor regenerabile de energie;
� accesul garantat şi prioritar la reţelele de transport şi distribuţie de energie;
� garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.
Obiectivul proiectului
Obiectiv general al proiectului îl reprezintă producţia de energie electrică în centrale
eoliene prin utilizarea potenţialului energetic al vântului disponibil în România, obiectivul
specific fiind realizarea unei centrale eoliene amplasată în zona localităţilor Smârdan şi
Schela, judeţul Galaţi.
Scopul şi obiectul studiului
Principalele scopuri ale evaluării sunt:
� de a furniza informaţii de bază privind speciile şi habitatele de interes comunitar din
zonă;
� de a furniza informaţii care ar putea ajuta în proiectarea parcului eolian astfel încât
expunerea speciilor de păsări de interes comunitar la posibilele coliziuni cu
turbinele să fie cât mai redusă;
� de a stabili masuri de reducere a impactului planului propus cu scopul de a
minimiza efectele asupra biodiversităţii locale.
Studiul a fost întocmit pentru derularea procedurii de evaluare adecvată necesară
construirii unui parc eolian în extravilanul localităţilor Schela şi Smârdan, judeţul Galaţi.
Datele tehnice pentru elaborarea studiului au fost furnizate de „Memoriul de
prezentare” depus la A.P.M. Galaţi în cadrul procedurii de solicitare a acordului de mediu
precum şi date din teren prelucrate de specialiştii elaboratorului.
Conform prevederilor OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare
a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, a OM nr. 19/2010
pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenţiale
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 5
ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar şi în
urma analizei memoriului de prezentare înaintat de beneficiar, Agenţia pentru Protecţia
Mediului Galaţi, prin adresa nr. 37/22.01.2013, a înaintat titularului proiectului “Îndrumarul
privind problemele de mediu” care trebuie analizate în raportul privind impactul asupra
mediului şi în studiul de evaluare adecvată.
Obiectivele specifice ale studiului:
� de a identifica tipurile de habitate naturale şi artificiale din zona analizată;
� de a identifica speciile de păsări care folosesc aria de studiu pe tot parcursul anului, cu
precădere în timpul migraţiilor şi în perioadele de cuibărit;
� de a identifica zone de iernare a pasărilor ( unele zone din Podişul Moldovenesc de
Sud ar putea fi zone de hrănire importante pentru unele specii migratoare din nordul
Europei şi Siberia, şi care se pot aglomera în număr mare pe câmpurile agricole);
� de a descrie cantitativ şi calitativ abundenţa relativă şi folosirea temporală şi spaţială, de
către speciile de păsări a ariei de studiu în timpul zilei;
� de a identifica zonele din cadrul ariei de studiu folosite intens de păsări şi lilieci şi care
ar putea prezenta un risc mai ridicat pentru aceste specii prin dezvoltarea
amplasamentelor;
� de a stabili dacă în zonă cuibăresc specii de păsări răpitoare şi , de a determina
distribuţia spaţială a cuiburilor în zona de studiu;
� de a stabili distribuţia şi densitatea speciilor importante în aria de studiu;
� de a determina speciile şi locaţiile păsărilor răpitoare care iernează în aria de studiu.
Surse de informare
Studiul de evaluare adecvată a fost întocmit atât pe baza observaţiilor directe din teren,
cât şi pe baza unei documentaţii bibliografice constând în:
� formularul standard Natura 2000 pentru ariile protejate, ROSPA0071 Lunca
Siretului Inferior;
� memoriul de prezentare;
� studii de specialitate publicate pe site–urile agenţiilor de protecţie a mediului;
� site-ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro);
� literatura de specialitate;
� hărţi;
� vizite în teren.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 6
Elaboratorul studiului
� S.C. MEDIU Consulting SRL, Gala ţi.
2. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS
2.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,
informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime,
substanţele sau preparatele chimice utilizate
Denumirea proiectului: Parc eolian format din 29 turbine eoliene T1 - T29, construire
reţea de descărcare a energiei electrice, construire drumuri de acces din drumul de
exploatare, modernizare drumuri de exploatare, platforme macara, organizare de şantier
în comunele Smârdan şi Schela, judeţul Galaţi.
Titularul planului : S.C. SCHELA WIND S.R.L. .
Descrierea proiectului: Prin prezentul proiect se propune construirea unui parc
eolian alcătuit din 29 turbine eoliene, cu o capacitate maximă de 2,05 MW/turbină precum
şi a sistemului de racord aferent, destinate producerii şi transportului energiei electrice în
interiorul parcului.
Urmare restricţiilor impuse prin avizul Ministerului Apărării Naţionale, titularul a fost
nevoit să restrângă numărul de turbine de la 29 la 17 bucăţi.
Proiectul analizat va fi situat, în extravilanul comunelor Schela şi Smârdan, judeţul
Galaţi şi se va realiza în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii
ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării
realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a
României.
Zona destinată implementării proiectului, a fost desemnată având în vedere
caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere a energiei din surse
regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului)
necesare funcţionării parcului eolian propus.
Investiţia privind valorificarea energiei eoliene prin realizarea unui parc de 17 de
turbine eoliene se doreşte a se realiza în sud-estul judeţului Galaţi între comunele Schela
şi Smârdan.
Suprafaţa cumulată a terenurilor achiziţionate în vederea amplasării turbinelor este de
55.85 ha şi are în componenţa terenuri arabile, drumuri existente şi teren neproductiv
conform certificatului de urbanism nr. 177/4310 din 06.08.2012.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 7
Altitudinea medie este de 100 m fata de nivelul mării. Parcele pe care se vor instala
turbinele au o suprafaţă totală cumulată de 55,85 ha . Proprietatea terenurilor este privata,
acestea aflându-se în extravilanul localităţilor Schela şi Smârdan.
Acest perimetru ce conţine tarlalele respectiv parcelele :
� comuna Smârdan T.10/1 – P.14, P.15; T 10/2 - P 18, P 25, P 34, P 1; T 12/1 – P
25, P 7; T 11/1 – P 10, P 34; T12/2 – P 28;
comuna Schela :T.39/1 – P.346/1/1, P346/1/20, P346/1/26; T 38/1 – P 344/1/30, P
344/1/19; T 37/1 – P 342/1/3, P 342/1/9; T36/1 – P 340/1/75; T 35/1 – P 340/1/80, P
340/1/9, P 340/1/60; T59/1 – P 551/3/34, P 551/3/77; T61 – P 558/1/19; T62/2 – P
561/1/32, P 561/1/28; T 63 – P 563/1/9; T60 – P 551/1/28, P 555/1/20 şi are în
componenţă terenuri arabile, drumuri existente şi teren neproductiv.
� suprafaţa totală a terenului este de 558 500 mp;
� suprafaţă platforme 17 buc x 25m x 45m = 17 x 1125 mp = 19125 mp;
� drumurile modernizate sunt de lungime = 7640 m, suprafaţă 38.200mp;
� drumurile de acces:lungime = 3898 m, suprafaţă 17.950mp;
� suprafaţă fundaţie peste cota 0,00 este de 255 mp (diametru 4,2 m);
Tabel 3. Coordonatele perimetrului parcului eolian, în sistem de proiecţie Stereo 70
Coordonate parc
Stereo 70 WGS 84 puncte X Y LATITUDINE LONGITUDINE
a 722735.500 449726.938 45°30'41.75313"N 27°50'59.39070"E b 727662.616 449726.938 45°30'36.00576"N 27°54'46.21419"E c 727662.616 447621.696 45°29'27.86566"N 27°54'42.68341"E d 722735.500 447621.696 45°29'33.61013"N 27°50'55.93643"E
Perimetrul parcului eolian are ca vecini:
- nord – intravilan Negrea;
- vest – intravilan Schela;
- sud – UAT Şendreni;
- est – intravilan M Kogălniceanu;
- nord est – intravilan Cişmele.
2.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, etc.) şi
care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului
Modificările fizice rezultate ca urmare a implementării proiectului propus prin proiectul
propus se vor realiza în etapa de lucrări construcţii:
Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele:
• Amenajarea terenului;
• Executarea fundaţiilor, platformelor şi şanţurilor conexiunilor electrice;
• Organizare de şantier.
În faza de implementare a proiectului modificări fizice se vor executa doar asupra
solului şi subsolului reprezentate prin lucrări de decopertare şi excavare, lucrări necesare
pentru realizarea platformelor, fundaţiilor, şanţurilor LES, drumurilor de acces şi
exploatare.
Pentru protecţia drumurilor şi pentru preluarea apelor pluviale vor fi realizate rigole de
dirijare a acestora. Taluzurile care vor rezulta prin amenajarea drumurilor de exploatare
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 29
vor fi consolidate şi acoperite cu sol vegetal decopertat iniţial, pentru a se reface în mod
natural cu vegetaţia specifică zonei. Calea de rulare va fi întreţinută în permanenţă.
Ca echipare edilitară nouă pe amplasament se va realiza reţeaua electrică subterană
LES până în staţia de conexiune. Transmiterea energiei electrice produsă de centralele
eoliene se va face printr-un cablu subteran până la staţia de transformare existentă în
intravilanul localităţii Smârdan. Implementarea obiectivelor propuse prin proiect presupune
introducerea de elemente noi în cadrul peisajului, schimbări în cadrul habitatului,
reprezentate de decopertări şi de prezenţa utilajelor, a turnurilor turbinelor eoliene, etc.
2.4 Resursele naturale necesare implementării planului
Procesul de implementare şi exploatare a proiectului propus nu necesita folosirea apei
sau a gazelor naturale. Energia electrica necesara pentru pornirea generatoarelor este
asigurata prin LES de medie tensiune din SEN.
Resursele naturale utilizate la implementarea proiectului sunt reprezentate de nisip,
piatra, balast – materiale necesare la execuţia drumurilor de acces şi a fundaţiilor
instalaţiilor de producere a energiei electrice. Exploatarea proiectului nu presupune
folosirea resurselor naturale. Singura resursă naturală regenerabilă valorificată este
energia eoliană, în urma studiilor efectuate zona demonstrând un potenţial ridicat pentru
acest tip de investiţie.
Locaţia prezentată conţine toate elementele cheie necesare dezvoltării cu succes a
unui astfel de proiect, fiind situată într-o zonă favorabilă aplicaţiilor eoliene de putere: o
excelentă stabilitate a resurselor vântului, acces la liniile de transport de înaltă tensiune,
susţinere din partea proprietarilor de terenuri, posibilitatea amenajării unor căi de acces şi
a unor platforme de lucru, o bună susţinere din partea comunităţii locale.
2.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
Prin dezvoltarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor
naturale protejate.
2.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate
deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora
Terenul propus schimbării destinaţiei pentru realizarea proiectului analizat a fost ales
ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 30
pregătirea de şantier, respectiv; posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la
construcţii - montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a
factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi
de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei terenului, şi în mod special de
potenţialul eolian din zonă.
Folosinţa actuală a terenului este conform regimului economic terenuri arabile, drumuri
de exploatare existente şi terenuri neproductive, aşa cum sunt ele evidenţiate în
Certificatul de Urbanism.
Prin implementarea proiectului se va interveni în structura şi componenţa solului
datorită realizării infrastructurii: platformelor de operare, fundaţiilor turbinelor eoliene şi a
traseelor conexiunilor electrice.
Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică
utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de
materiale, precum şi o concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie
surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer şi sol.
În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere din perioada funcţionării
acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca urmare a
funcţionării motoarelor cu ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării lucrărilor
(emisii de praf), însă aceste emisii vor fi în limite admisibile, fără efecte semnificative
asupra biodiversităţii.
Astfel putem admite că emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioadă
restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei parcului eolian.
Proiectul în faza de exploatare nu reprezintă o sursă de poluare pentru factorii de
mediu, fiind o soluţie curată din punct de vedere ecologic, fără degajări de gaze
generatoare de efect de sera, şi fără consum de resurse neregenerabile. Mai mult decât
atât, producerea de energie verde are un efect indirect de compensare a emisiilor globale
de gaze cu efect de seră.
Deşeurile generate în faza de construcţie cât şi în faza de operare sunt specifice
organizărilor de şantier şi sunt reprezentate prin deşeuri rezultate din activitatea de
construcţie şi deşeuri menajere. Deşeurile rezultate vor fi în cantităţi reduse şi pentru a
evita orice impact asupra mediului vor fi precolectate în recipiente şi transportaţi în spatii
special amenajate, iar ulterior la depozitul de deşeuri autorizat.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 31
Emisii în atmosfer ă
Execuţia lucrărilor de construcţie a parcului constituie, pe de o parte, o sursa de emisii
de praf, cauzată de circulaţia vehiculelor grele, iar pe de altă parte sursa de emisie a
poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în
motoarele utilajelor, cât şi a mijloacelor de transport folosite.
În acest sens, sursele de emisie sunt reprezentate de:
� Sursele liniare, reprezentate de traficul rutier desfăşurat zilnic în cadrul şantierului;
� Sursele de suprafaţa, reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor în zona
frontului de lucru;
Surse liniare
Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă sunt rezultatul traficului
desfăşurat pentru transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc.
Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursa importantă de poluare a mediului pe
şantierul de construcţii. Apreciem că poluarea aerului în cadrul activităţilor de alimentare
cu carburant, întreţinere şi reparaţii ale mijloacelor de transport este redusă şi poate fi
neglijată. Traficul de şantier este determinat de circulaţia vehiculelor grele de la sursele de
materii prime la locul de descărcare a acestora.
Surse de suprafa ţă
Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă sunt generate de funcţionarea
utilajelor în şantier. Activitatea utilajelor cuprinde, în principal:
- decopertarea solului, săpături pentru realizarea rampelor;
- manipularea materialelor şi a deşeurilor.
Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii
factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe
unitatea de putere, capacitatea utilajului, vârsta motorului/utilajului, dotarea cu dispozitive
de reducere a poluării.
Emisiile de particule în suspensie variază de la o zi la alta, depinzând de specificul
operaţiilor efectuate, cât şi de condiţiile meteorologice. Conform metodologiei AP - 42
emisiile de suspensii rezultate din activitatea utilajelor de construcţii, pe durata lucrărilor
pot fi apreciate la 2,30 t/ha/luna.
Alte surse de poluare pentru aer în perioada de construcţie pot fi:
• Zgomot;
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 32
• Vibraţii.
Zgomotul în perioada de construcţie este produs de motoarele diesel care echipează
utilajele şi de pickhammere, maşini de găurit, compactoare. În general, zgomotul
motoarelor va domina zgomotul produs pe amplasament. Constructorul are obligaţia de a
asigura buna funcţionare a echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte zgomotul.
Zgomotul în timpul construcţiei, incluzând pregătirea terenului, fundaţii, ridicarea
structurilor, instalarea cablurilor este temporar şi deci, impactul asupra potenţialilor
receptori se aşteaptă să nu fie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul construcţiei
reprezintă un impact inevitabil asupra locuitorilor din comunelor Schela şi Smârdan. Acest
impact este similar cu cel produs de reparaţia drumurilor sau a dezvoltării infrastructurii
(alimentare cu apă, reţea canalizare, reţea gaze, etc) din zonă.
Construcţia unui parc eolian necesită utilizarea de echipament greu şi utilaje de
construcţie pentru diferitele activităţi, incluzând următoarele activităţi specifice:
� decopertarea şi pregătirea terenului pentru construcţii;
� construcţia drumurilor de acces;
� construcţia fundaţiilor;
� ridicarea structurilor turbinelor eoliene;
� instalarea cablurilor electrice subterane;
� refacerea terenului şi restaurare.
In perioada de funcţionare a parcului eolian principalele surse de zgomot sunt
constituite din turbinele eoliene. Nivelul zgomotului se încadrează în limita de 45 dBA, la
aprox. 50 m de baza pilonului. După 200 m, zgomotul este slab perceptibil.
Emisii în apa de suprafa ţa şi apa subteran ă
Aceste posibile emisii se referă la scurgeri accidentale de substanţe şi preparate,
levigat din deşeuri, ape uzate menajere, torenţi etc. Pentru fiecare din aceste emisii, sunt
prevăzute planuri de prevenire şi de acţiune care împiedică producerea lor.
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică
utilizarea apei. în aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape uzate industriale.
Apele uzate menajere produse în timpul implementarii proiectului vor fi colectate în bazine
ecologice (rezervoare şi toalete ecologice), vidanjate şi eliminate printr-un operator
autorizat. Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţii şi vor fi
drenate spre culturile agricole. Energia produsă de CEE este energia electrică curată, fără
produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 33
Managementul de şeurilor
Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de
• suprafaţa platforme 17 buc x 25m x 45m = 17 x 1125 mp = 19125 mp;
• drumurile de acces sunt de lungime = 3898 m, suprafaţa 17.950 mp;
• staţie de transformare 33/110 kV = 48 x 53 = 2544 mp.
� suprafeţe temporare:
• suprafeţe fundaţii 17 x 254 mp = 4318 mp;
• şanţuri pentru LES (lăţime 0,5 m) = 2600 mp;
• organizare de şantier = 6250 mp.
După terminarea lucrărilor de montaj, platformele aferente fiecărei turbine, vor rămâne
funcţionale pentru asigurarea situaţiilor în care este nevoie de intervenţie la turbine, până
după punerea în funcţiune a parcului. Drumurile de exploatare rămân în funcţiune şi vor fi
întreţinute pe toată perioada de funcţionare a parcului. În cazul în care se doreşte
desfiinţarea parcului pentru aducerea la forma iniţială a terenului vor trebui demolate
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 36
inelele supraterane din beton, reecologizarea drumurilor de exploatare noi, a platformelor
de montaj.
2.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/
reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie
necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate
afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar
În vederea implementării proiectului propus nu sunt necesare servicii şi lucrări
suplimentare de dezafectare/reamplasare de conducte, linii electrice şi de telecomunicaţii,
construcţii existente etc. De asemenea pentru implementarea proiectului propus nu este
necesară racordarea la utilităţi publice (apă, canalizare şi de telecomunicaţii) sau de
realizare a unor amenajări proprii.
Accesul în amplasamentul proiectului propus, în perioada de implementare, se va face
pe drumurile de exploatare realizate conform proiectului tehnic al investiţiei. Atât pe
perioada implementării proiectului propus, cât şi în perioada de exploatare, drumurile de
acces vor trebui aduse şi menţinute într-o stare tehnică bună, sens în care beneficiarul va
efectua reparaţii şi întreţineri pe aceste drumuri, respectiv: pietruire, nivelare, rigole de
scurgere a apei, etc.
Centrala eoliană va debita pe reţeaua de distribuţie de 110 kV existentă în zona
amplasamentului centralei, racordul urmând să se facă printr-o staţie electrică
intermediară echipată cu TRAFO de 110/20/0,4 kV.
Curentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat şi colectat printr-o reţea
de linii electrice subterane (LES) care se termină în substaţie.
Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbine la staţia de transformare se
realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o
placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat
cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.
În locurile în care două sau mai multe cabluri subterane se întâlnesc, vor fi montate
panouri de conexiuni, ce vor fi utilizate pentru a lega liniile împreună, într-unul sau mai
mulţi conductori cu rezistenţă mai mare.
Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu
Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul
Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 37
centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel
prevederile avizului tehnic de racordare emis.
2.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de
implementare a planului
Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura
aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.
Tabelul nr. 5 - Graficul desfăşurării lucrărilor de construcţie-montaj
Activitate Perioada (luni )
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Mobilizare şi stabiliment al
amplasamentului
Amenajarea zonelor temporare de transport
şi depozitare
Construc ţia funda ţiilor şi re ţelei electrice de
transformare/transport
Montajul/amplasarea turbinelor eoliene
Realizarea conexiunilor şi punerea în func ţiune
Timpul necesar pentru asamblarea rotorului turbinei şi construirea structurii principale
este de circa 2-3 săptămâni pentru unitatea eoliană. Odată instalată turbina eoliană, sunt
necesare circa 7-10 zile pe fiecare unitate eoliană pentru completarea şi executarea
conexiunilor instalaţiilor şi circuitelor, punerea în funcţiune şi testarea unităţii eoliene şi
executarea conexiunilor la reţeaua electrică .
Astfel, din momentul în care toate componentele şi materialele au fost transportate în
amplasament, durata de timp necesară construirii centralei electrice eoliene este de
aproximativ 2-3 luni.
Perioada de construcţie propriu-zisă cuprinde trei faze distincte:
• faza de amenajare a reţelei de drumuri de exploatare, platformelor de montaj,
platformelor de depozitare, organizarea de şantier, etc conform datelor de
proiectare;
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 38
• faza de construcţie a turbinelor, cu realizarea fundaţiilor, montarea turbinei, pozarea
liniilor electrice subterane până la staţia de conexiuni şi punerea în funcţiune a
turbinelor;
• faza de refacere a cadrului natural folosit temporar pentru construcţie şi de
eliminare a deşeurilor de construcţie rămase.
Perioada de exploatare este estimata la 25 de ani, perioadă când vor avea loc lucrări
de mentenanţă şi de reparaţii, fără a avea un impact suplimentar.
Perioada de dezafectare presupune, în funcţie de opţiunea aleasă, dezafectarea
turbinelor vechi şi restaurarea amplasamentului sau înlocuirea turbinelor cu altele noi.
Aceasta activitate se poate estima pentru aproximativ 6 luni şi pentru fiecare situaţie
aleasa se va reface cadrul natural afectat, fără un impact suplimentar.
2.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului
După implementarea proiectului se vor desfăşura activităţi de întreţinere, monitorizare
şi management al deşeurilor conform programului
Tabel nr. 6 – Perioada activităţi desfăşurate în cadrul proiectului
Perioada Activit ăţi desf ăşurate
Lunar Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport.
Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei, filtre ulei. Colectarea şi managementul deşeurilor rezultate.
Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente.
4 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune.
La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate.
2.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală
protejată de interes comunitar
Cel mai apropiat obiectiv industrial fata de amplasamentul proiectului propus este
Combinatul Siderurgic Arcelor Mittal Galaţi, amplasat la aproximativ 6 km distanta.
Având în vedere specificul activităţii combinatului şi impactul acestei activităţi asupra
mediului, precum şi distanţa dintre cele două investiţii, putem afirma că cele două proiecte,
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 39
combinatul siderurgic şi centrala electrică eoliană, sunt activităţi total diferite, neputând
genera impact cumulativ asupra mediului înconjurător.
Proiectul propus se va implementa în extravilanul comunelor Schela şi Smârdan, unde
până în prezent activităţile economice principale desfăşurate sunt reprezentate de
agricultură şi creşterea animalelor.
De asemenea sunt aprobate o serie de proiecte ce au ca activitate producerea de
energie electrică din surse regenerabile ce vor face obiectul analizei impactului cumulativ.
Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării proiectului analizat sunt
propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:
� SC INDEPENDENTA GREEN SRL BUCURESTI – 40 turbine;
� SC STRAWBERRY FIELD SRL BUCURESTI – 31 turbine;
� SC SCHELA GREEN SRL BUCURESTI – 16 turbine;
� SC GENERA AVANTE SRL – 12 turbine;
� SC COMPANIA EOLIANA SA – 14 turbine.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consu lting 40
Figura nr. 11 Localizarea parcurilor eoliene în zona analizată
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 41
2.12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia
mediului
Nu este cazul.
3. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURAL Ă PROTEJATĂ DE INTERES
COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI
Caracterizarea biodiversit ăţii zonei
Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care funcţionează în regim
natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea şi amplificarea
primelor categorii.
3.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului
etc.
Parcul eolian va fi situat la o distanţă considerabilă faţă de zonele protejate,
neafectând speciile de interes comunitar sau avifaunistic al următoarelor situri din arealul
analizat:
• ROSPA 0071 - Lunca Siretului Inferior – 2,4 km.
Amplasamentul proiectului propus NU intra sub incidenta art. 28 din OUG nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.
Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul proiectului faţă de zonele
protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi
faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de
ocrotire, conservare favorabilă, realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul
de mediu biodiversitate. Construcţia turbinelor eoliene va trebui sa fie executată în cel mai
scurt timp posibil, pentru ca deranjul asupra ornitofaunei sa fie unul minim.
De asemeni protecţia biodiversităţii locale şi a ariilor protejate aflate în judeţul Galaţi a
fost asigurata prin alegerea locaţiei amplasamentului şi proiectarea parcului eolian astfel:
� Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a
rutelor de migrare a păsărilor (oaspeti de vara şi iarna);
� Parcul eolian este de mărime medie – 17 turbine, amplasarea lor fiind la
distante de minim 500 metri faţă de limita ariei naturale de interes comunitar;
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 42
� Sistemul de transport al energiei electrice către substaţia de transformare a fost
proiectat subteran;
� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate
nocturnă;
� Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de
hrană pentru păsări şi chiroptere.
Figura nr. 12. Localizarea zonelor protejate
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 43
3.1.1. Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului
Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)
Situl de importanţă avifaunistică Lunca Siretului inferior, are o suprafaţă totală de
36.492 ha, fiind situată la o altitudine maximă de 302 m, întinzându-se pe două regiuni
biogeografice (continentală şi stepică). Situl se întinde pe trei regiuni administrative,
precum: Brăila (5%), Galaţi (66%) şi Vrancea (29%).
Tabel nr 5 Caracteristici generale ale sitului ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
Tabel nr 6 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Popula ţie Reziden ţă Cuib ărit Iernat Pasaj Sit
Pop. Conserv Izolare Global
A229 Alcedo atthis - 15-25 p - - D - - - A029 Ardea purpurea - 5-12 p - - C C C C A024 Ardeola ralloides - 5-10 p - - C C C C
A060 Aythya nyroca - 20-25 p - 100-150
i C B C C
A196 Chlidonias hybridus - 80-100 p - 380-450
i C B C C
A197 Chlidonias niger - 5-10 p - - B B C C
A031 Ciconia ciconia - - - 300-500
i D - - -
A081 Circus aeruginosus - 6-12 p - - C B C B A038 Cygnus cygnus - - 4-10 i - C B C C A027 Egretta alba - 15-30 p - 50-160 i C B C C A026 Egretta garzetta - 20-45 p - 80-180 i C B C C A189 Gelochelidon nilotica - - - 5-10 i C B C C A135 Glareola pratincola - - - 10-14 i C B C C A022 Ixobrychus minutus - 10-15 p - - C B C C A338 Lanius collurio - 15-25 p - - D - - - A339 Lanius minor - 20-35 p - - D - - - A177 Larus minutus - - - 20-35 i D - - -
A023 Nycticorax nycticorax - 20-30 p - - C B C C
A019 Pelecanus onocrotalus - - - 60-75 i C B B C
A034 Platalea leucorodia - 5-20 p - C B C C A132 Recurvirostra - 5-12 p - 25-30 i C B C C
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 44
avosetta A193 Sterna hirundo - 3-5 p - 30-50 i D - - -
Tabel nr 7 Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC
Cod Specie Popula ţieReziden ţă Cuibărit Iernat Pasaj Sit
Pop. Conserv Izolare Global
A054 Anas acuta - - - 20-35 i D - - - A056 Anas clypeata - - - 30-60 i D - - - A052 Anas crecca - - - 50-80 i D - - -
A050 Anas penelope - - - 170-230 i - - -
A053 Anas platyrhynchos - 10-20 p - 350-500 i
D - - -
A055 Anas querquedula - 1-3 p - D - - - A051 Anas strepera - 3-5 p - 50-80 i D - - -
A043 Anser anser - - - 350-500 i D - - -
A059 Aythya ferina - 10-20 p - 100-150 i D - - -
A061 Aythya fuligula - 6-12 p - B B C C A087 Buteo buteo - - - 20-35 i D - - -
A198 Chlidonias leucopterus - 5-12 p - B B C B
A036 Cygnus olor - 10-15 p - C B C C A096 Falco tinnunculus - 10-15 p - D - - -
A125 Fulica atra - 30-45 p - 2500-3000 i C B C B
A459 Larus cachinnans - 18-25 p - 200-250 i
D - - -
A156 Limosa limosa - - - 600-
1000 i D - - -
A230 Merops apiaster - 30-50 p - D - - -
A017 Phalacrocorax carbo - - - 50-120
i D - - -
A005 Podiceps cristatus - 30-45 p - D - - - A048 Tadorna tadorna - 2 p - D - - -
A161 Tringa erythropus - - - 150-200 i D - - -
A162 Tringa totanus - - - 300-500 i D - - -
A142 Vanellus vanellus - 30-45 p - 500-700 i D - - -
A179 Larus ridibundus - 25-35 p - 80-180
i D - - -
Alte caracteristici ale sitului:
Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de
luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 45
specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată
în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides,
3.2 Date despre prezen ţa, localizarea, popula ţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe supraf aţa sau în vecin ătatea planului,
men ţionate în formularul standard al ariei naturale pro tejate de interes comunitar
În acest capitol se furnizează următoarele informaţii:
� Specii şi /sau habitate de interes comunitar prevăzute în fişele siturilor Natura
2000. Datele se referă la: prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia acestora.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 46
� Pentru fiecare specie/habitat prevăzute în fişa siturilor, se face o descriere
concisă şi se prezintă relaţia acestora cu proiectul:
� Dacă este identificat pe amplasamentul proiectului
� Numărul, locul, suprafaţa, condiţiile, după caz în care a fost identificată
specia/habitatul respectiv pe amplasamentul proiectului.
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE 1 şi relaţia
acestora cu proiectul propus.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consu lting 47
În tabelul nr. 8 sunt prezentate într-o forma concisă toate detaliile necesare caracterizării sitului ROSPA0071 Lunca Siretului
Inferior, cu evidenţierea statutului de conservare, conform rapoartelor IUCN şi Bird Life International.
Cod Denumire specie Denumirea popular ă Directiva păsări
OUG 57/2007
Iucn Red List
Specie protejat ă inclus ă în
Cartea Roşie a
vertebratelor din
România
Categoria fenologic ă
Originea geografica
(dupa Vouss)
Regim trofic
S-E OV P OI
Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 20 09/147/EC A229 Alcedo atthis Pescăruş albastru Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV IHT A029 Ardea purpurea Stârc roşu Anexa I Anexa 3 LC � - * - - TK-MED ZOO A024 Ardeola ralloides Stârcul galben Anexa I - LC � - * - - ET ZOO A060 Aythya nyroca Raţa roşie Anexa I Anexa 3 NT � - * - - TK-MED VEG A196 Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraz alb Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO A197 Chlidonias niger Chirighiţă neagră Anexa I Anexa 3 LC - - * - - HOL ZOO A031 Ciconia ciconia Barza albă Anexa I Anexa 3 LC � - * * - PAL ZOO A081 Circus aeruginosus Erete de stuf Anexa I - LC - - * - - PAL PR A038 Cygnus cygnus Lebădă de iarnă Anexa I Anexa 3 LC - - - - * PAL MIXT A027 Egretta alba Egreta mare Anexa I Anexa 3 LC � - * - - CO ZOO A026 Egretta garzetta Egreta mică Anexa I Anexa 3 LC � - * - - LV ZOO A189 Gelochelidon nilotica Pescăriţă râzătoare Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO A135 Glareola pratincola Ciovlică ruginie Anexa I Anexa 3 LC � - * - - IN-AF INS A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO A338 Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL NS A339 Lanius minor Sfrâncioc mic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - EU-TK INS A177 Larus minutus Pescăruş mic Anexa I Anexa 3 LC - - * * - PAL MIXT A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 LC � - * - - CO ZOO A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 LC � - * - - SAR IHT
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consu lting 48
Legenda: Originea geografica : HOL – specie cu răspândire holarctica; LV – specie cu răspândire în lumea veche; SAR – specie cu răspândire sarmatică; PAL
– specie cu raspandire palearctica; TK-MED – specie cu răspândire turkestano-mediteraneana; CO – specie cosmopolita; ET – specie de tip etiopian; EU-TK – specii de tip europeo-turkestanic, EU – specie de tip european.
Categoria fenologica : S-E – specie sedentara sau sedentar eratica; OV – oaspete de vara, P – specie de pasaj, OI – oaspete de iarna. Regimul trofic : MIXT – specie omnivora; VEG – specie vegetariana; ZOO – specie zoofaga (considerând aici cele acre se hrănesc cu diferite
nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS – specii insectivore; PR – specii prădătoare; IHT – ihtiofage.
A034 Platalea leucorodia Lopătar Anexa I Anexa 3 LC � - * - - SAR ZOO A132 Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 LC � - * - - TK-MED ZOO A193 Sterna hirundo Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 LC - - * - - HOL ZOO
Specii de p ăsări cu migra ţie regulat ă nemen ţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147 /EC A054 Anas acuta Raţă suliţar Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT A056 Anas clypeata Raţă lingurar Anexa II/A Anexa 5C LC - - * * - HOL MIXT A052 Anas crecca Raţă pitică Anexa II/A Anexa 5C LC - - - - * HOL MIXT A050 Anas penelope Raţă fluierătoare Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT A053 Anas platyrhynchos Raţă mare Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT A055 Anas querquedula Raţă cârâitoare Anexa II/A Anexa 5C LC - - * - - PAL MIXT A051 Anas strepera Raţă pestriţă Anexa II/A Anexa 5C LC - - * * - HOL MIXT A043 Anser anser Gâsca mare Anexa II/A Anexa 5C LC - - * - - PAL VEG A059 Aythya ferina Raţă cu cap castaniu Anexa II/A Anexa 5C LC - * - - - PAL VEG A061 Aythya fuligula Raţă moţată Anexa II/A Anexa 5C LC - - - - * PAL MIXT A087 Buteo buteo Şorecar comun - - LC - * - - - HOL PR A198 Chlidonias leucopterus Chirighiţă cu obraz alb - - LC - - * - - PAL ZOO A036 Cygnus olor Lebăda de vară Anexa II/B - LC - - * * - PAL MIXT A096 Falco tinnunculus Vânturel roşu - Anexa4B LC - - * * - PAL ZOO A125 Fulica atra Lişiţă Anexa II/A Anexa 5C LC - * - * - PAL MIXT A459 Larus cachinnans Pescaruş pontic Anexa II/B - LC - * - - - HOL MIXT A156 Limosa limosa Sitarul de mal Anexa II/B - NT - - * * - PAL ZOO A230 Merops apiaster Prigorie - Anexa4B LC - - * - - TK-MED INS A017 Phalacrocorax carbo Cormoranul mare - - LC - * * * * LV IHT A005 Podiceps cristatus Corcodelul mare - - LC - - * - - LV ZOO A048 Tadorna tadorna Califar - - LC - * * - - SAR MIXT A161 Tringa erythropus Fluerar negru Anexa II/B - LC - - - * - SIB ZOO A162 Tringa totanus Fluierar cu picioare roşii Anexa II/B - LC - - - * - PAL ZOO A142 Vanellus vanellus Nagâţul Anexa II/B - LC - - * - - PAL ZOO A179 Larus ridibundus Pescăruş râzător Anexa II/B - LC - * - - - PAL MIXT
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 49
3.3. Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei acestora
cu ariile naturale protejate de interes comunitar î nvecinate şi distribu ţia acestora
Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea
planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre
starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,
face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în
predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp
util, pentru conservarea acestora.
Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare
asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a
şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,
monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol
deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi
dinamica ecosistemelor.
Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au
realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat
o etapă importantă a programului de monitorizare.
Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale
(planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă
standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite
să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.
Obiectivele urmărite au constat în:
� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai
reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale
factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu
(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);
� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii
vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;
� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;
� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.
� evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale;
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 50
Tabel nr. 8 - Perioade favorabile pentru monitorizare biodiversităţii locale
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora Păsări
cuib ăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Chiroptere
Amfibieni, reptile
Mamifere
Nevertebrate terestre
3.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul
implicat
HABITATE, FLOR Ă ŞI VEGETAŢIE
Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie să
amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:
� Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin
anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale sau seminaturale.
� Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici şi biotici specifici, în
are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.
Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în
manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre
altitudine, climă, geologie etc.
Aceste habitate trebuiesc amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul
asupra acestora.
Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate
naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă
conservativă statuată.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 51
Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor
tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora
dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea
acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat pierderilor de habitat asupra
speciilor cu importanţă conservativă.
Habitate naturale
Pe teritoriul parcului se află mici suprafeţe acoperite de habitate cvazinaturale cum ar
fi pajişti localizate în lungul celor două părâuri cu caracter temporar din punct de vedere
hidrologic, respectiv Greaca şi Valea lui Odobescu care străbat amplasamentul analizat de
la N la S– aproximativ 0,1% din suprafaţa parcului eolian.
Pajişti
Probabil că în trecut pajiştile din zona de impact a proiectului analizat se încadrau în
tipul R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca. Conform lucrării Habitatele din
România acestea au o valoare conservativa redusă.
Noi considerăm că valoarea de conservare este nulă. Chiar dacă există unele dintre
speciile caracteristice, structura şi compoziţia floristică a acestor pajişti sunt puternic
alterate. Un alt factor puternic de alterare este eroziunea puternică a acestor tipuri de
păşuni, eroziune apărută probabil din cauza unui cumul de factori antropici care
amplificată caracterul cvazinatural (invazia speciilor de plante alohtone). Un alt factor al
alterării acestor tipuri de habitate este constituit din pătrunderea apelor pluviale şi freatice
bogate în fertilizatori artificiali şi substanţe insecto-fungicide din culturile aflate în
apropiere. Pajiştile nu vor fi afectate în nici un fel de amplasarea turbinelor, acestea fiind
dispuse exclusiv limitrof de-a lungul celor două părâuri, zone ce nu vor fi afectate de
lucrările prevăzute prin prezentul proiect. De asemenea pajiştile nu vor fi afectate de
săparea şanţurilor pentru cablurile electrice îngropate acestea urmând exclusiv drumurile
de acces din terenurile cultivate.
Vegetaţia evidenţiată are o valoare conservativă redusă, fiind caracterizat în special
prin Agrimonia eupatoria (turiţă mare), Trifolium diffusium (trifoi), Aristolochia clematitis
(curcubeţică), Poa augustiflora (firuţă), Ballota nigra (cătuşă), Festuca valesiaca (păiuş
Lygus pratensis L. - + Rapiţa NE 26 Adelphocoris seticornis F. - + Cereale NE 27
Fam. Pentatomidae
Dolycoris baccarum L. + + cereale NE 28 Pentatoma rufipes L. + + cereale NE 29 Carpocoris fuscispinus L. + + cereale NE 30 Palomena prasina L. + + cereale NE 31 Eurydema oleracea L. + + cereale NE 32 E. ornata L. + + cereale NE 33 Aelia rostrata Boh. + + cereale NE 34 A. acuminata L. + + cereale NE
35 Graphosoma lineatum L. + + Cereale, Porumb NE
36 Fam. Scutelleridae
Eurygaster integriceps L. + + Cereale NE 37 E. maura L. + + Cereale NE 38 E. austriaca Schr. + + Cereale NE
39 Fam. Nabidae Nabis ferus L. + + Cereale, Porumb NE
Ord. HYMENOPTERA 40 Fam. Vespidae Vespa germanica L. + + Cereale NE 41
Fam. Formicidae Formica rufa L. + + Rapiţa NE
42 Lasius niger + + Porumb NE
43 Fam. Chalcididae + + Rapiţa, cereale NE
44 Fam. Ichneumonidae Pimpla turionellae L. + + cereale NE 45 Tryphon succinaeus Gr. + rapiţa NE 46 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. + cereale NE 47 Fam. Tenthredinidae Athalia rosae L. + + Rapiţa NE
Ord. COLEOPTERA 48
Fam. Carabidae
Carabus cancelatus Illig. + + Porumb NE 49 Clivina fossor L. + + Cereale NE
50 Amara aenea DeGeer + + Cereale, porumb NE
51 Harpalus aeneus F. + + Cereale, NE
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 70
Nr. crt
Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste mul Statutul de porumb
52 H. azureus F. + + Cereale NE
53 H. distinguendus Duft. + + Cereale, porumb NE
54 H. griseus Panz. + + Cereale, porumb NE
55
Fam. Coccinellidae
Adalia bipunctata L. + + Cereale NE
56 Coccinella septempunctata L. + + Cereale, porumb NE
57 Thea 22-punctata L. + + Cereale, porumb NE
58 Propylea 14-punctata L. + + Cereale, porumb NE
59
Fam. Chrysomelidae
Phylotreta sp. + + Porumb NE 60 Chrysomela sanguinolenta L. + + cereale NE 61 Aphthona coerulea Geoff. + + cereale NE
6263 Haltica oleracea L. + + cereale NE
64
Fam. Scarabaeidae
Pentodon Idiota Herbst. + + Cereale, porumb NE
65 Melolontha melolontha L. + + cereale NE
66 Anoxia vilosa F. + + Cereale, porumb NE
67 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. + + Cereale, porumb NE
6869
Fam.Curculionidae
Tanymecus dilaticollis Gyll + + Cereale, porumb NE
70 Psalidium maxilosum + + Porumb, Rapiţa NE
71 Ceuthorhynchus assimilis + Rapiţa NE 72 C. quadridens + Rapiţa NE 73
Trebuie recunoscut faptul că aceste date ar putea conţine erori datorate numărărilor
multiple. Cei mai mulţi lilieci au fost observaţi pe transectul 1 care urmează graniţa nord –
estică şi sud - estică a parcului eolian, la periferia localităţilor/satelor (Schela, Smârdan,
Mihail Kogălniceanu, Cişmele) limitrofe parcului eolian.
Concluzii:
Zona studiată în general poate fi caracterizată cu o activitate redusă a liliecilor, datorită
lipsei adăposturilor (cu excepţia localităţilor învecinate), iar habitatele prezente în zonă
(terenuri agricole cultivate intensiv) au o importanţă foarte redusă ca habitate de hrănire
pentru lilieci.
Pe teritoriul studiat nu au fost identificate coridoare de zbor importante, elemente de
conexiune între adăposturi şi habitate de hrănire.
Păsări
Având în vedere vecinătatea proiectului propus cu aria naturală protejată ROSPA
0071 Lunca Siretului Inferior - aflat la o distanţă de ~ 2,4 km, a fost realizat monitorizarea
efectivelor de păsări aflate în diferite stagii ecologice (migraţie, popas, hrănire şi cuibărire)
în scopul stabilirii efectelor semnificative datorate implementării proiectului propus asupra
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 76
avifaunei existente în zona studiată şi limitrof. Punctele de monitorizare au fost stabilite în
funcţie de conformaţia terenului (majoritatea acestora fiind amplasate în zona analizată
(terenuri agricole) dar şi puncte de observaţie limitrofe, situate în imediata vecinătate a
parcului – pentru a determina/evidenţia/analiza avifauna din zonă.
Rezultatele cercetărilor finalizate în aceasta perioada se vor continua şi în anii viitori
prin studiile de evaluare a zonelor mai sensibile din punct de vedere a compoziţiei
avifaunei corelate cu efectul fazei de construcţie şi precum şi a impactului eolienelor active
în faza de operare.
De menţionat că zona analizată a fost monitorizată încă de la începutul anului 2009, o
dată cu implementarea altor proiecte similare în zonă.
Motivele observaţiilor avifaunistică în zona analizată au fost reprezentate de:
1. Existenţa pasărilor de talie mare, medie şi mică (conform fişei sitului ROSPA 0071
Lunca Siretului Inferior - aflat la o distanţă de ~ 2,4 km), care în timpul migraţiei se
deplasează fie grupate în stoluri fie migrând individual şi zboară de obicei la înălţime de
peste 150 m, pe deasupra zonelor de observaţie.
2. Evaluarea globală în mod corelat a populaţiilor de păsări prezente, din punct de
vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum şi evaluarea eventualului impact
provocat de dezvoltarea parcului asupra păsărilor care migrează în zona în perioada de
şantier şi în cea de exploatare.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 77
În urma activităţii de monitorizare efectuată (pentru acoperirea întregii perioade de activitate avifaunistică) a fost identificat
un număr important de specii comune precum şi specii care sunt enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.
Speciile identificate în zona analizată precum şi fenologia acestora sunt menţionate în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 13 Fenologia speciilor identificate
Specia – denumire populara Perioada de activitate în zona studiata
luna Activitatea speciei Regimul trofic
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Alauda arvensis – Ciocârlie de câmp x x x x x x x x x x x x x x x INS Anthus campestris – Faşa de câmp x x x x x x x INS
Buteo buteo– Sorecar comun x x x x x x x x x x x x x PR Ciconia ciconia - Barza alba x x x x x x x x x x x ZOO
Corvus corax - Corb x x x x x x x x x x x x x ZOO Corvus corone – Cioara griva x x x x x x x x x x x x x MIXT
Corvus frucilegus (cioara de semănătura) x x x x x x x x x x x x x MIXT Corvus monedula (stăncuţa) x x x x x x x x x x x x x MIXT Coturnix coturnix - Prepeliţa x x x x x x x MIXT
Emberiza calandra – Presura sura x x x x x x x x x x x x x INS Falco tinnunculus - Vânturelul roşu x x x x x x x x x x x PR
Falco vespertinus – Vânturel de seara x x x x x x x ZOO Fringilla coelebs - Cinteza x x x x x x x x x x x x x x MIXT
Galerida cristata - Ciocârlan x x x x x x x x x x x x x INS Hirundo rustica - Rândunica x x x x x x x x INS
Lanius collurio – Sfrancioc roşiatic x x x x x x x x INS Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra x x x x x x x INS
Merops apiaster - prigorie x x x x x x INS Motacilla alba– Codobatura alba x x x x x x x x INS
Parus major – Piţigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS Passer domesticus - Vrabie de casa x x x x x x x x x x x x x MIXT Passer montanus - Vrabie de câmp x x x x x x x x x x x x x MIXT
Perdix perdix - Potârniche x x x x x x x x x x x x x MIXT Pica pica - Coţofana x x x x x x x x x x x x x ZOO
Streptopelia decaocta - guguştiuc x x x x x x x x x x x x x VEG Sturnus vulgaris - Graur x x x x x x x x x MIXT
Sylvia communis Silvie de câmpie x x x x x x INS
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 78
Specia – denumire populara Perioada de activitate în zona studiata
luna Activitatea speciei Regimul trofic
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Columba livia domestica – Porumbel domestic x x x x x x x x x x x x x VEG
Legenda:
SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;
Regimul trofic: PR = specii prădătoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO = specie zoofaga (se hrănesc cu
nevertebrate), INS= Specii insectivore;
Specii listate în anexa I - Directivei Consiliului 2009/147/EC
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 79
Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi a relaţiei acestora cu aria naturala
protejata de interes comunitar învecinata ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior
Specia Fenologia speciei
Alauda arvensis -
Ciocârlie de câmp
Date relevante despre specie: Specia este parţial migratoare, răspândita în zonele de câmpie şi în cele colinare. Statut. Specie nepericlitata. Inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Cuibăreşte pe sol în ierburi. Cele 3-4 oua pământii, cu pete brune, sunt clocite cam 12 zile, de către femela. Ponta este depusă din luna aprilie. Pe vara scot 2-3 generaţii de pui. Masculul cânta în zbor, la mare înălăime deasupra cuibului. Iarna se întâlnesc mai ales în locurile de mica altitudine. Ameninţări - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana. S-au identificat şi zone de cuibărire a speciei în zona ierburilor înalte/tufărişuri la marginea terenurilor agricole. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.
Anthus campestris – Fâsa de
câmp
Date relevante despre specie: Specia este oaspete de vara. Cuibăreşte în regiuni deschise aride şi nisipoase, cu vegetaţie joasă. Statut: Specie nepericlitata. Inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I, IUCN - nepericlitată. Fâsa de câmp prefera habitatele deschise, câmpii, pajişti cu tufişuri pentru cuibărit, terenurile agricole. Cuibăreşte solitar şi migrează în stoluri. Zborul teritorial este desfăşurat la înălţime mică, fiind ondulat şi însoţit de cântec. Hrana consta din insecte şi seminţe. Specia nu a prezentat o dinamica constanta în zona de studiu fiind observaţi indivizi solitari preponderent în zonele agricole, pajişti, precum şi în cele cu tufărişuri izolate. Comportamentul observat era cel de hrănire, zbor nupţial şi zbor teritorial. Ameninţări - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.
Buteo buteo –
Şorecar comun
Date relevante despre specie: Este frecvent mai ales în Carpaţi, fiind o pasare sedentară. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Ameninţări - vânătoarea, persecuţia, distrugerea habitatelor, agricultura intensivă. Cuibul conţine 3-4 oua albe, cu pete brune-cărămizii, fiind complet încă din aprilie. Atât femela cât şi masculul clocesc, perioada de incubaţie fiind de 28-30 de zile. Se hrăneşte cu şoareci, şerpi etc. Şorecarul comun a fost observat constant de-a lungul anului în zona de studiu. În timpul monitorizării specia Buteo buteo a fost observata, în zonele agricole cu precădere folosite ca teritorii de hrănire. Nu s-a identificat nici un cuib al speciei în zona analizată. Specia Buteo buteo, reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071, având o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 80
Ciconia ciconia -
Barza albă
Date relevante despre specie: Este oaspete de vara, se întâlneşte în pasaj. Cuibul este amplasat pe un loc însorit şi înalt cu o vedere buna asupra zonelor de hrănire. Este construit din crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit cu paie, fân, iarba, bălegar, uneori şi cu hârtie şi cârpe. În cursul anilor, în urma reparaţilor, poate sa ajungă la mărimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o înălţime de până la 2 m şi o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze în jur de 8 zile. De obicei, perechea foloseşte mai mulţi ani la rând acelaşi cuib. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I Hrana este foarte variata şi cuprinde insecte (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (şoareci de câmp), şerpi şi şopârle etc. Resturile nedigerate sunt eliberate după 1,5 - 2 zile, prin regurgitare sub forma de ingluvii având dimensiuni de ≈ 50x35 mm, uşor de găsit în jurul cuibului. De-a lungul monitorizării s-au observat efective mici (până la 10 indivizi maxim) ale acestei specii în timpul migraţiei de primăvara. Altitudinea de zbor semnalata a fost peste 200 m. În arealul analizat nu au fost observate/identificate cuiburi aparţinând acestei specii. Specie importantă pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071 în special pentru numărul indivizilor identificaţi în pasaj. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.
Corvus corax -
Corb
Date relevante despre specie: Reprezintă cea mai mare specie a Paseriformelor din tara noastră şi totodată a familiei. Este sedentara şi cuibăreşte mai ales în pădurile muntoase din Carpaţi, dar şi în regiuni mai joase şi chiar în Delta Dunării. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Cloceşte foarte timpuriu, având ouăle depuse încă din ianuarie şi februarie. Poate imita glasul altor păsări. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Corvus corone –
Cioara griva
Date relevante despre specie: Este frecventa în toata tara, cu excepţia marilor înălţimi carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricătoare prin pagubele ce le aduce vânatului şi în gospodarii. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibăreşte în arbori, se adaptează însa uşor la orice situaţie; astfel, în Delta cuibăreşte pe platouri ori în alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Corvus frucilegus
- Cioara de semănătura
Date relevante despre specie: specie comuna făcând parte din genul Corvus al familiei Corvidae. Este larg răspândita. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 81
Cuibăreşte în regiuni de câmpie, în colonii mari, mai rar în regiuni deluroase. Cuiburile le instalează în arbori, adesea mai multe pe acelaşi copac. Depunerea pontei are loc încă din luna martie. Se hrăneşte cu viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouăle acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminţe vegetale ca şi cele de pe semănătura pe care le scot cu ciocul din pământ, de aceea este o specie dăunătoare economiei agricole, putând fi capabila de distrugere în masa a culturilor. Toamna, o parte a populaţiilor clocitoare la noi se deplasează spre sud-vestul Europei; în schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii şi sud-vestul Asiei, formează cartiere de iernare mai ales pentru populaţiile nordice. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Corvus monedula - Stăncuţa
Date relevante despre specie: Este o pasare migratoare, din familia Corvidae, unele populaţii cuibăresc în ţinuturi sălbatice,atele în localităţi. în România stăncuţa este sedentara, populează regiunile joase, ca şi văile râurilor de munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Cele din regiuni sălbatice au cuibul în scorburi şi pereţi de stânca, pe când celelalte în construcţii, coşuri, ornamentaţii, crăpături de ziduri, clopotniţe etc. Cuibăritului începe în luna aprilie, ouăle sunt clocite de femela timp de 17-18 zile. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizatcuiburi aparţinând acestei specii. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei.
Coturnix coturnix - Prepeliţa
Date relevante despre specie: este oaspete de vara, sosind la noi în luna aprilie iar toamna ne părăseşte pentru a ajunge în zone mai calde. Prepeliţa se întâlneşte în zonele de câmpie, în mirişti sau în câmpurile cu faneata sau lucerna. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Femela depune pana la 15 ouă pe care le cloceşte singură. Perioada de incubaţie este de 21 de zile. Puii sunt crescuţi exclusiv de către femela. Sporul anual de pui depinde foarte mult de capriciile naturii. în anii cu ploi multe şi abundente sunt foarte multe cuiburi distruse de şuvoaiele de apă. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii, însa nu putem exclude inexistenţa acestora. Specie neimportantă pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071 Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 82
Emberiza hortulana – Presura de
gradină
Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Este comuna mai ales în regiunile de câmpie şi de dealuri descoperite, rar şi pe văile largi, joase, ale râurilor montane. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. Femela cloceşte singura circa 14 zile, un număr de 4-5 oua albe-cenuşii, stropite cu brun, pe care le depune prin mai. Scoate, pe vara, doua rânduri de pui. O parte din populaţia clocitoare la noi rămâne şi iarna, iar alta se deplasează mai spre sud. Pentru o parte din populaţia speciei, cartierele de iernat sunt în sudul Europei, sud-estul Africii şi peninsula Arabia. Specie observata în timpul perioadei de cuibărit indivizii prezentau zbor teritorial, comportament de hrănire indicând cuibăritul în afara zonei de studiu, cu precădere retrăgându-se spre limita terenurilor agricole cu zonele locuite. S-a observat ca în timpul zborului majoritatea acestora zboară la intervale intre 0-20 m, media fiind sub 5m. Specie neimportanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comună, nu sunt necesare măsuri de conservare.
Falco tinnunculus - Vânturelul
roşu
Date relevante despre specie: Este o specie parţial migratoare, prezenta pe tot cuprinsul ţării. Prefera zonele împădurite pentru construirea cuibului. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Ne vizitează îndeosebi în sezonul cald, deşi în iernile blânde, cu sol descoperit, se întâlneşte adesea. Cuibăreşte pe arbori şi stânci, la şes şi la munte şi chiar pe clădirile înalte din oraşe. Cuibul conţine 4-5 oua cărămizii, marmorate, pe care femela le depune prin aprilie-mai, şi le cloceşte mai mult singura 27-29 de zile. Masculul aduce hrana în timpul clocitului. Iernează în Africa de Nord şi Centrala şi din sud-vestul Asiei până în India. Specie semnalata în zbor decupra terenurilor agricole în căutare de hrana. Nu au fost identificate cuiburi ale speciei în zona analizată, însă nu excludem prezenţa acestora în aproprierea arealului analizat. Specie importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071 în special datorita numărul perechilor identificate în perioada de cuibărit, însă cu o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului. Masuri de conservare recomandate pentru protejarea speciei: managementul corect al terenurilor agricole şi practici agricole ecologice.
Falco vespertinus
– Vânturel de seară
Date relevante despre specie: este oaspete de vara, specie destul de comuna în SE Europei în stepe şi terenuri deschise, cultivate, cu pâlcuri de copaci. Statut: conform IUCN din 2005 specia este considerata ca fiind aproape periclitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. Cuibăreşte colonial, de obicei în cuiburi de cioara de semănătura. Se aseamănă cu vânturelul roşu în comportament, dar are aripile proporţional mai lungi şi coada mai scurta. Este capabil sa zboare pe loc. datorită faptului ca este activ până târziu în amurg, vânturelul si-a câştigat şi numele de şoim-de-seară. Hrana sa este formata aproape în totalitate din insecte pe care le prinde pândind pe diverşi suporţi, consumă cu plăcere şi şoareci sau pasarele, mai ales în perioada de creştere a puilor. În timpul monitorizării în zona de studiu au fost observaţi indivizi de vânturel de seara care prezentau comportament de hrănire, dar nu s-a identificat zona de cuibărit a acestora. în urma analizei activităţii de zbor a speciei, s-a constatat un culoar de zbor la înălţimi situate intre 20 – 50 m. Nu
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 83
reprezintă o specie de importanţă comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.
Fringilla coelebs - Cinteza
Date relevante despre specie: Este răspândita din ţinuturile cele mai joase, cum sunt pădurile de sălcii din Delta Dunării, până în zona jneapănului din munţi. Cinteza este parţial migratoare la noi, mai ales prin femele şi tineret, care se deplasează spre ţinuturile nord-estice ale Africii şi spre sud-vestul Asiei. Masculii, care sunt în general sedentari, se întâlnesc mai frecvent şi iarna, la noi, îndeosebi în regiunile de şes. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în inclusa în c, Anexa I. Cuibul şi-l construieşte lipit de scoarţa cracilor groase, mascându-l cu licheni şi muşchi. Ouăle, în număr de 4-5, de culoare verde-albăstruie, cu pete roşcate, sunt depuse încă din aprilie. Cloceşte numai femela, timp de 13 zile. Pe sezon are 2-3 clociri. Nu reprezintă o specie de importanţă comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.
Galerida cristata - Ciocârlan
Date relevante despre specie: este o specie sedentară, răspândita în toate câmpiile uscate, joase, din tara, dar urca şi pe văile largi ale râurilor, în ţinuturile descoperite. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibăreşte pe sol în locuri cu vegetaţie sărăcăcioasă. Cele 4-5 oua depuse în aprilie sunt pământii cu pete brune şi sunt clocite de femela, timp de 14 zile. Au loc doua cuibăriri pe sezon. Este una dintre cele mai frecvente ciocârlii de la noi, care nu ne părăseşte nici iarna, când poate fi văzuta în şanţuri pe marginea şoselelor, pe drumurile satelor, prin curţile oamenilor printre vite. Nu reprezintă o specie de importanţă comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Hirundo rustica -
Randunica
Date relevante despre specie: este oaspete de vara, iernează în Africa sub-sahariană şi Asia de Sud, precum şi în Australia şi America de Sud. Ea se întoarce primăvara pentru a se reproduce în Europa (şi în Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Rândunicile de hambar sunt pasări foarte adaptabile, care trăiesc în proximitatea aşezărilor umane, căutând habitate deschise de toate tipurile (inclusiv în zonele agricole), în apropierea apelor şi pot fi întâlnite adesea în apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor şi a altor aşezăminte de gen. Deseori rândunicile se aduna în stoluri, iar în perioada de reproducere vânează în pereche. Specia a fost identificata în cadrul zonei studiate analizată în pasaj sau în căutare de hrană, nu au fost semnalate cuiburi în zona. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Lanius collurio – Sfrancioc roşiatic
Date relevante despre specie: oaspete de vara, se poate întâlni în toate zonele deschise în care se găsesc poieni şi mult subarboret, de-a lungul văilor unde se afla vegeta ia arborescenta sau arbustivă. Hrana consta din larve şi insecte, nevertebrate, uneori mamifere mici şi reptile. Insectele de
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 84
dimensiuni mari pot fi vânate din zboruri de până la 30 m înălţime. Cuibăreşte în regiuni deschise, cu tufişuri şi în luminişuri. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I Prezenţa sezoniera fiind fost observat în zona de studiu în timpul perioadei de cuibărit. în zona de studiu specia a fost observata în special în zonele cu agricole. Reprezintă o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0071.Principalele ameninţări ale speciei o reprezintă: intensificarea agriculturii şi utilizarea iraţională a pesticidelor. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.
Lanius minor –
Sfrancioc cu frunte neagra
Date relevante despre specie: oaspete de vara. Sfrânciocul cu fruntea neagra populează habitatele cu păduri rare cu subarboret, crânguri, grădini, vii. Prefera locurile cu arbori izolaţi, tufe de măcieşi, porumbar şi păducel, în spinii cărora obişnuieşte să-şi înfigă prada ca rezerva de hrana. Cuibăreşte în regiuni deschise cu copaci izolaţi şi tufişuri, cuibul si-l instalează la înălţimi, uneori depăşind 7-8 m. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. În zona de studiu specia a fost observata în zonele agricole, şi tufărişurile din imediata vecinătate a căilor rutiere, prezentând comportament de hrănire. Reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071, în special în perioada de cuibărire. Principalele ameninţări ale speciei o reprezintă: intensificarea agriculturii şi utilizarea iraţionala a pesticidelor. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.
Merops apiaster - Prigorie
Date relevante despre specie: caracterizata ca oaspete de vara mai ales în partea de sud a tarii, în zona malurilor înalte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Anexa II a convenţiei de la Berna şi în Anexa 2 a convenţiei de la Bonn. Ameninţări - deranjarea/ distrugerea arealelor de cuibărire, utilizarea insecticidelor. Specia a fost semnalata în pasaj/căutare hrana pe amplasamentul zonei studiate. Reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071, având o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului, însa un număr de 600-1000 de indivizi în pasaj. Nu se impun măsuri de conservare prin realizarea proiectului.
Motacilla alba–
Codobatura alba
Date relevante despre specie: este oaspete de vara, răspândită în toata tara, mai frecvent în regiunile joase, pe malul bălţilor şi lacurilor, de asemenea pe malul râurilor de la ies până la munte şi până la lacurile din golul alpin. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cloceşte în excavaţiile din maluri, în grămezi de lemne şi chiar în acoperişurile de stuf ale caselor. Cuibul, completat încă din aprilie, cuprinde 4-5 oua albicioase cu pete brune-cenusii. Incubaţia durează 14 zile, clocitul fiind asigurat mai ales sau exclusiv de femela. Creste 2-3 generaţii de pui pe vara. Toamna migrează spre cartierele de iernat din nordul Africii şi sud-vestul Asiei. În iernile blânde se pot vedea exemplare ramase pe lângă apele neîngheţate. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Nu se impun măsuri de conservare prin realizarea proiectului.
Parus major Date relevante despre specie: este specie sedentara, unul dintre cei mai
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 85
– Piţigoi mare
cunoscuţi piţigoi, prezent atât în pădurile joase, cât şi în cele de munte, unde ajunge până în zona coniferelor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Frecvent în parcuri, grădini şi livezi. Cuibăreşte în scorburi, crăpături, ţevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele 10-12 oua albe, pătate cu ruginiu, sunt depuse încă din martie-aprilie,fiind clocite numai de femela, circa 14 zile. Iarna hoinăresc după hrană, rămânând credincioşi unor regiuni limitate. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.
Passer domesticus -
Vrabie de casa
Date relevante despre specie: sunt specii sedentare, sunt intr-un număr mare în regiunile mai joase, ajungând sa trăiască pe lângă aşezări omeneşti şi în regiuni muntoase. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi Anexa 3 a convenţiei de la Berna. Construiesc în arbori sau scorburi cuiburi sferice în care femela depune de trei ori pe an 4-5 oua albe pătate. Ouăle sunt clocite timp de 14 zile de ambii părinţi. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Passer montanus - Vrabie de
câmp
Date relevante despre specie: Este sedentara, întâlnita atât în ţnuturile sălbatice, cât şi în preajma aşezărilor umane, cu spatii mai largi în vecinătate. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibăreşte intre crengi, în cuiburi sferice, dar şi în scorburi şi în diferite construcţii. Depune ponta încă din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete albe sau brune. Clocitul, care durează 13-14 zile, este asigurat de ambii parteneri. Creşte 3 generaţii de pui pe vara. Unele populaţii se aglomerează în timpul iernii în sud-estul Europei. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Perdix perdix -
Potârniche
Date relevante despre specie: specie sedentara, se întâlneşte mai ales în regiunile joase ale tarii, în câmpie şi mai rar în golurile alpine. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/Partea A. Potârnichea este monogama, trăind însa în cârduri în afara epocii de cuibărit. Aparţine celor mai prolifice specii de la noi şi chiar comparativ cu multe alte specii de păsări, depunând adesea peste 20 de oua intr-o ponta. Cuibăreşte în ierburi, pe sol; ouăle verzi-gălbui sau brun-măslinii, în număr de 10-20, sunt depuse în mai şi sunt clocite numai de femele, timp de 23-24 de zile. Deşi sedentara, în lipsa hranei potârnichea hoinăreşte de la un loc la altul. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Pica pica - Coţofana
Date relevante despre specie: este o pasare sedentara, cuibăreşte atât în regiunile joase, cât şi în cele deluroase ori pevăile râurilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/Partea B şi Anexa 3 a convenţiei de la Berna. Face un cuib sferic, din spini, cu intrări laterale, tapisat în interior cu lut. Ouăle, în număr de 5-7, sunt depuse în aprilie, au
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 86
colorit verzui şi sunt pătate cu brun. Femela singura le cloceşte, aproximativ 17-18 zile. Nu reprezintă o specie de importanţă comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Sturnus vulgaris -
Graur
Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor trăiesc în pădurile mari, o parte considerabilă s-a obişnuit sa convieţuiască cu omul, în special datorita faptului ca acesta le oferă ocazii de cuibărit în curţi şi grădini. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/Partea B şi Anexa 3 a convenţiei de la Berna. Îşi instalează cuibul în scorburi, pe lângă case, în crăpăturile zidurilor sau sub căpriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba şi pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase şi lunguieţe, pe care le cloceşte vreme de 14 zile. Specia a fost semnalata în zona analizată în pasaj în căutarea hranei. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0119. Specie comuna - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei.
Sylvia communis -
Silvie de câmpie
Date relevante despre specie: este oaspete de vara, frecventează mărăcinişurile şi tufărişurile din regiunile stepice. Prefera o vegetaţie arbustivă. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei.
Columba livia domestica – Porumbel domestic
Date relevante despre specie: Este pasărea cea mai larg răspândită în Europa. Porumbelul de casă (Columba livia f. domestica) este forma domesticită a acestei specii, formă întâlnită în apropierea aşezărilor umane, la sat şi în oraş. Statut: conform IUCN specia este nepericlitată. Specia a fost identificata în zona habitatelor agricole, în căutare de hrană ori în pasaj. Nu au fost semnalate cuiburi ale speciei în zona de implementare a parcului eolian. Specia nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Fiind o specie comună şi foarte întâlnită, prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.
În cazul observaţiilor asupra activităţii avifaunei din zona Schela - Smârdan – au fost
identificate pe lângă speciile menţionate anterior şi specii de păsări care fac obiectul OUG
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 87
MIGRAŢIA DE PRIMĂVARĂ
Migraţia de primăvară, perioada (prevernal – vernala) a populaţiilor de păsări a fost
studiată în perioada dintre începutul lunii martie şi sfârşitul lunii mai, începând cu nul 2009
pană în prezent, o data cu implementarea altor proiecte în zona analizată.
Punctele de observaţie au fost alese în zonele cele mai înalte şi cu cea mai bună
vizibilitate. Aceleaşi puncte de monitorizare fiind folosite şi pentru observaţiile legate de
migraţia de toamnă.
În timpul migraţiilor au fost realizate observaţii timp de câte 20 zile pe lună. Cele mai
multe păsări de talie mică/medie/mare cu zbor planat au fost observate mai mult în partea
de est a zonelor amintite în proiect, deoarece lipsa căilor de circulaţie intensă, zonele
locuibile sunt mai puţin evidenţiate, oferind zone de hrănire, popas şi cuibărit propice
(habitate receptori) pentru avifauna evidenţiată în zona analizată.
Direcţia dominantă a zborului păsărilor migratoare de talie mare a fost dinspre sud
spre nord urmând fie culoarul Prutului fie culoarul Siretului. Având în vedere localizarea
proiectului faţă de cele două zone râuri ce străbat judeţul Galaţi de la nord la sud şi
culoarele de migrare a păsărilor din zonă, nu preconizam un impact negativ, ori o barieră
în calea speciilor migratoare menţionate fie în fişa sitului ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior, fie a altor specii.
Migraţia păsărilor primăvara este mai dificil de analizat, păsările fiind foarte grăbite
spre locurile de cuibărit şi foarte mult influenţate de condiţiile nefavorabile meteorologice.
Tabelul nr. 14 Specii păsări identificate – migraţia de Primăvară
Nr. Crt Specia
Numărul total
indivizi
Dimensiunea popula ţiei în
Romania (perechi cuib ăritoare)
Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007
Fam. Phasianidae
Perdix perdix 16 40000-60000 ANEXA 5C
Coturnix coturnix 21 30000-50000 ANEXA 5C
Ordinul Columbiformes
Fam. Columbidae
Streptopelia decaocto 28 400000-600000 ANEXA 5C
Fam. Meropidae
Merops apiaster 38 15000-20000 ANEXA 4B
Ordinul Passeriformes
Fam. Alaudidae
Alauda arvensis 37 460000-850000 ANEXA 5C
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 88
Nr. Crt Specia
Numărul total
indivizi
Dimensiunea popula ţiei în
Romania (perechi cuib ăritoare)
Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007
Galerida cristata 41 220000-300000
Fam. Hirudinidae
Hirundo rustica 52 800000-1000000
Fam. Motacillidae
Anthus campestris 3 ANEXA 3
Fam. Laniidae
Lanius minor 1 364000-857000 ANEXA 3
Lanius collurio 6 1380000-2600000 ANEXA 3
Fam. Emberizidae
Emberiza calandra 2
Fam. Fringillidae
Fringilla coelebs 71 2450000-6300000
Fam. Ploceidae
Passer montanus 91 1354000-2873000
Passer domesticus 35 1200000-3400000
Fam. Sturnidae
Sturnus vulgaris 429 840000-1224000 ANEXA 5C
Fam. Corvidae
Pica pica 6 624000-780000 ANEXA 5C
Corvus frugilegus 623 350000-420000 ANEXA 5C
Corvus corone cornix 11 240000-320000 ANEXA 5C
Corvus monedula 12 250000-400000 ANEXA 5C
Corvus corax ANEXA 5C
Fam. Ciconiidae
Ciconia ciconia 10 4000-5000 ANEXA 3
Fam. Columbidae
Streptopelia decaocto 28 400000-600000 ANEXA 5C
S-a constatat astfel migraţia de primăvara observata în zona analizată este
reprezentata de o ruta nepermanentă (secundară) semnalându-se puţini indivizi ai
speciilor migratoare.
În general efective mari ale p ăsărilor migratoare preferând rutele de migrare în
lungul apelor şi zonelor de lunca caracteristice râului Siret şi Prut, zone ce ofer ă
habitate, locuri de hr ănire şi odihn ă pentru astfel de specii conform rutelor de
interes :
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 89
� drumul est – elbic – adică ramura nordică a acestui drum, care înconjoară Carpaţii
prin valea Tisei, peste Munţii Maramureşului şi se îndreaptă spre sud – est, pe
lângă Carpaţii Orientali, deasupra văii Siretului şi Prutului, până în Delta Dunării.
Acest drum este frecventat de berze, gâşte, raţe, păsări răpitoare, prepeliţe,
turturele, etc.
� drumul pontic, acesta direcţionând spre Deltă păsări, venind din nord – est,
aducând păsările din Europa central-nordică şi din vestul Rusiei. Acest drum este
frecventat de raţe, gâşte, berze, grauri, prepeliţe, cocori, etc.
Având în vedere c ă în perioada de migra ţie de prim ăvară, zona analizat ă este
intens ocupat ă de lucr ările agricole (arat, discuit, sem ănat, etc), arealul analizat este
evitat cu prec ădere de speciile analizate, acestea urmând cu prec ădere culoarul
Siretului şi Prutului (drumul est-elbic cu prec ădere, şi drumul pontic).
În ceea ce priveşte speciile migratoare care au tranzitat arealul analizat, acestea
urmând direcţia dinspre nord-est spre sud-est, utilizând un culoar nepermanent
(secundar).
Din lista speciilor mari Barza alba (Ciconia ciconia) reprezintă cel mai mare număr de
indivizi observaţi în timpul migraţiei – 10 de indivizi. Specia a fost observată migrând la
înălţimi mari de peste 200 m utilizând culoarul curenţilor calzi ascendenţi.
Altitudinea medie de zbor în perioada de migraţie a speciilor observate în vecinătatea
parcului eolian a fost în cele mai multe zile mai mare de 200 m. Altitudinea a fost apreciată
cu ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici, stâlp anemometric etc.).
Zborul la înălţime mare se poate explica prin existenţa zonelor generatoare de curenţi
ascendenţi calzi, generaţi de zona colinara existenta în arealul analizat.
În migraţia de toamnă (2012) - au fost observate în special specii de berze albe
(Ciconia ciconia) în mijlocul lunii august, în luna septembrie specia şorecarii comuni
(Buteo buteo) în luna octombrie pe direcţia nord - est - sud - vest. De asemeni numărul
mic al exemplarelor observate au concluzionat ca ruta utilizată este una temporară
(secundară) în special de speciile imature. Ca şi în perioada migraţiei de primăvară rutele
folosite cu precădere de speciile observate au fost cele din lungul râului Siret şi Prut
(drumul est-elbic cu precădere, respectiv drumul pontic).
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 90
Tabelul nr. 15 - Specii de păsări (mari şi medii) identificate – migraţia de toamnă
� habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole şi habitate ruderale) sunt
folosite ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.
� o activitate a liliecilor a fost evidenţiată în imediata vecinătate a zonelor locuite,
situate la distanţe considerabile faţă de aria de implementare a proiectului analizat,
zone ce oferă adăposturi pentru câteva specii de lilieci;
� impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în perioada de construcţie dar pot apărea
accidente în perioada de operare.
Mamifere mici - rozătoare
• au fost identificate specii comune caracteristice terenurilor agricole.
• specia Spermophilus citellus nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului;
• efectul negativ asupra mamiferelor se va resimţi temporar în perioada de
construcţie.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 122
4.2.3 Impactul prognozat asupra biodiversit ăţii locale în faza de închidere
proiectului
Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea, delimitarea marginilor
exploatării dar şi la ecologizarea zonei după încheierea etapei de exploatare. El va trebui
depozitat astfel încât apa pluvială sau vântul să nu îl mobilizeze în atmosferă sau în
cursurile de apă din vecinătate. Treptat în fazele succesionale de închidere a parcului
eolian vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona decopertată, acoperind-o. Se vor
instala într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. în timp habitatele se
vor reface, daca se vor avea în vedere măsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene.
Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei
decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.
Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact îl consta refacerea
vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având în
vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei de impact considerăm
că acest impact va fi foarte limitat, speciile prezente în habitat au de asemeni capacitate
de regenerare mare.
4.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse
sau aprobate
Impactul cumulativ este necesar pentru o corectă estimare a magnitudinii acestuia în
special asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ precum şi asupra integrităţii şi
obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate.
Pentru estimarea corectă a impactului cumulativ au fost consultate următoarele
informaţii:
� Informaţii cu privire la proiectele implementate deja implementate;
� Informaţii cu privire la proiectele în curs de implementare;
� Informaţii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele
pentru care s-au depus memorii tehnice, cele care deja au bugete aprobate din
fonduri publice).
Proiectele pot să fie de acelaşi tip sau pot să fie diferite dar în combinaţie să cauzeze
un impact asemănător.
In vecinătatea proiectului analizat, sunt prevăzute următoarele proiecte, ce ar putea
genera un impact cumulativ:
� SC INDEPENDENTA GREEN SRL BUCURESTI – 40 turbine;
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 123
� SC STRAWBERRY FIELD SRL BUCURESTI – 31 turbine;
� SC SCHELA GREEN SRL BUCURESTI – 16 turbine;
� SC GENERA AVANTE SRL – 12 turbine;
� SC COMPANIA EOLIANA SA – 14 turbine.
Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.
Pentru o evidenţiere cât mai clară, a impactului cumulativ, generat de proiectele
învecinate cu Parcul Eolian Schela Wind, s-a realizat o evaluare cu ajutorul matricei de tip
Leopld.
Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în
mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe
baza unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.
Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la
studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în
domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor
eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de
minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.
Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru
identificarea impactului generat de implementarea celor 5 parcuri menţionate mai sus,
după cum urmează:
� s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar
efectele asupra mediului pe cealaltă axă.
� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta
constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală
predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea
unor valori numerice în situaţii de decizie.
Niveluri de referin ţă Defini ţie
5. Foarte important
- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare
4. Important
- Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime
3. Importan ţă medie - Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 124
- Poate fi un factor determinant pentru probleme majore
2. Mai pu ţin important
- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore
1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 125
Tabel nr. 18 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului alături de cele 5 parcuri eoliene
Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI
Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt
5.1 Identificarea şi descrierea m ăsurilor de reducere care vor fi
implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în
care acestea vor reduce/elimina impactul negativ as upra ariei naturale protejate de
interes comunitar
Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar
din veinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 134
Nr. Crt. Domeniul Măsura Eficienta
1. Conservarea habitatelor
Lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate
� reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor propice dezvoltării unor specii de reptile (ex. Podarcis taurica, Lacerta viridis).
� reducerea efectelor schimbărilor climatice. � asigurarea condiţiilor necesare pentru
existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare.
� asigura condiţii necesare regenerării naturale a habitatelor existente.
� cunoaşterea mai buna a situaţiei pe teren prin distribuţia spaţiala cat şi calitativă a obiectivelor planului.
� reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor.
� reducerea riscului asupra speciilor importante de flora şi fauna.
Elaborarea şi implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor
Interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare.
Interzicerea arderii vegetaţiei ripariene;
Realizarea lucrărilor de amenajare (acoperiri şanţuri, refacere sol ) în funcţie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încât sa fie limitat impactul negativ al
acestora. Promovarea şi sprijinirea cercetărilor pentru menţinerea stării de conservare favorabile a
habitatelor şi a speciilor caracteristice. Monitorizarea şi limitarea impactului activităţilor
generatoare de poluanţi mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale
protejate
2. Conservarea speciilor de flora şi fauna
Studii calitative şi cantitative asupra biodiversităţii pentru prevenirea creşterii sau scăderii accentuate a
populaţiilor speciilor de fauna locala. Elaborare valori de referinţa pentru speciile
periclitate/prioritare. Asigurarea condiţiilor necesare pentru refacerea
naturala a speciilor periclitate. Asigurarea şi refacerea zonelor de reproducere şi
cuibărit. Adaptarea lucrărilor executate în scopul limitării
impactului asupra speciilor periclitate. Reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar
putea afecta biodiversitatea.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 135
Nr. Crt. Domeniul Măsura Eficienta
Promovarea şi sprijinirea cercetării pentru menţinerea stării de conservare favorabile a
habitatelor şi a speciilor locale.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 136
Specia Stadiul de conservare
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare
Avifauna Alauda arvensis Anexa 5C În urma monitorizării au fost observate
speciile de păsări menţionate aflate în diferite stadii de activitate: în căutare de hrană sau tranzitând perimetrul analizat. Lipsa unui habitat prielnic pentru cuibărire, fac ca amplasamentul analizat să nu fie favorabil pentru speciile de păsări caracteristice ariei naturale protejate aflată în vecinătatea proiectului. Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a zonei analizate cu efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi cuibărire, numite habitate „receptori”. Având în vedere dinamica de zbor şi rutele de migrare, se poate concluziona, ca implementarea proiectului nu va crea un efect de barieră asupra speciilor din zonă în perioada de migrare, deoarece acestea urmăresc cu precăderea culoarul râurilor Siret şi Prut (drumul de migrare est-elbic şi pontic). Obiectivele proiectului şi natura lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil prin scăderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibărire, de hrănire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007. In perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact de coliziune a păsărilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene.
Cu toate că estimăm un efect nesemnificativ asupra migraţiei totuşi eventualele pericolul de accidente care pot să apară trebuie redus. În literatura de specialitate sunt sugerate foarte puţine soluţii. Majoritatea soluţiilor au fost considerate ca inutile de unii autori având în vedere că nu au scăzut mortalitatea în alte parcuri.
Cu toate acestea oferim câteva dintre soluţiile din literatura de specialitate:
1. Vopsirea în culori vizibile a palelor turbinei. Există mai multe modele testate pe păsări de pradă din America de Nord. Cele mai bune rezultate au fost acelea în care s-au folosit turbine cu palele vopsite în modele alb-negru tip zebră sau cele cu forme dreptunghiulare alb/negru;
2. Având în vedere faptul că la viteză mare retina percepe mai greu obiectul, vârful palei, care are viteza cea mai mare devine puţin vizibil. Unii autori recomandă colorarea cu vopsea de culoare roşie a vârfului turbinei.
3. Cele mai bune rezultate privind creşterea vizibilităţii au fost date de turbinele la care una dintre cele trei pale a fost vopsită în negru celelalte două rămânând albe.
4. Având în vedere că foarte multe păsări văd în lumină ultravioletă, acest aspect este foarte important pentru multe specii având un rol mare în migraţie, orientare, vânătoare, evitarea de prădători etc. Se ştie că vântureii roşii folosesc vederea în UV pentru a determina prospeţimea marcajelor cu urină produse de şoareci de-a lungul cărărilor pe care se deplasează. De aceea propunem vopsirea palelor turbinelor cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă. Această metodă e folositoare şi datorită faptului că nu afectează în nici un fel vederea umană neinterferând
Streptopelia decaocta ANEXA 5 C Sturnus vulgaris ANEXA 5 C Sylvia communis neconsemnată
Columba livia domestica neconsemnată
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 137
Specia Stadiul de conservare
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare
astfel cu legislaţia din domeniul aviaţiei. În unele ferme eoliene americane testările asupra acestei metode. Nu există însă date statistice care să afirme utilitatea acestei metode. Celelalte metode care folosesc spectrul vizibil uman nu au dat rezultate scontate.
5. Unii autori recomandă diferite tipuri de iluminare în timpul nopţii. Există însă dovezi care atestă faptul că păsările care migrează noaptea devin uneori atrase de turbinele iluminate. Dacă din motive de siguranţă pentru aviaţie se impune folosirea luminii pe unele dintre turbine trebuie să se aibă în vedere faptul că folosirea luminii intermitente a dus la scăderea sau eliminarea mortalităţii produse prin atragerea păsărilor de către lumina continuă. De asemenea înlocuirea luminii albe cu cea roşie a redus mortalitatea cu peste 80%. Lumina albă atrage mult mai bine insectele care la rândul lor atrag liliecii crescând astfel pericolul coliziunii.
În concluzie propunem ca rotoarele turbinelor să fie acoperite cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă şi în cazul necesităţii iluminării să se folosească lumină intermitentă şi/sau de culoare roşie.
În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului. Pentru speciile de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea proiectului se impun următoarele măsuri:
� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea proiectului;
� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul proiectului;
� Emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare) se vor limita doar la
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 138
Specia Stadiul de conservare
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare
amplasamentul proiectului propus; � Reducerea impactului antropic ce poate genera
disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc. din arealul analizat).
� Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor periculoase va limita atragerea efectivelor de păsări în zona de acţiune a parcului eolian.
Măsurile luate pentru limitarea impactului prognozat implică toate speciile de avifaună existente.
În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra păsărilor.
Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea
comportamentului de evitare al zonei de către păsări. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări.
Specii de Flor ă Achillea setacea neconsemnată
În urma implementării proiectului NU se va genera un impact negativ asupra zonei analizate: � Nu se vor modifica suprafeţelor
biotopurile de pe amplasament - proiectul dezvoltându-se pe terenuri agricole;
� NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă;
Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.
Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei se propun următoarele masuri:
� Habitatele cu arbuşti limitrofi drumurilor de acces şi exploatare vor fi protejate pe cat posibil;
� Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adăpost pentru fauna locala;
� Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces;
� Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precădere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor de tufăriş existente.
� Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie şi renaturarea habitatelor după încheierea acestei etape, nefiind necesare măsuri de diminuare a
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 139
Specia Stadiul de conservare
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare
Chrysanthemum corymbosum neconsemnată
impactului pentru etapa de operare; � depozitarea materialelor în spaţii
amenajate. Suprafaţa afectată este foarte restrânsă în raport cu întreaga suprafaţă a fitocenozei, neadăpostind specii de plante de interes comunitar, prin urmare implementarea planului nu va afecta major resursele de biodiversitate.
Specii de Nevertebrate Trombidium holosericeum neconsemnată
În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate. Având o mobilitate mare, aceste specii se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate.
Interzicerea capturării şi distrugerii speciilor de nevertebrate de către personalul ce va deservi zona analizată;
Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);
Evitarea distrugerii vegetaţiei spontane de la marginea drumurilor şi din canalele de irigaţie dezafectate etc.
Phalangium opilio neconsemnată Pardosa italica Tong. neconsemnată Alopecosa sulzeri P neconsemnată
Ceuthorhynchus assimilis neconsemnată C. quadridens neconsemnată
Agriotes lineatus neconsemnată A. obscurus neconsemnată
A. ustulatus Schall. neconsemnată Dermestes frischi Kugl. neconsemnată
Bibio marci neconsemnată Agrotis ipsilon Hufn. neconsemnată
A. exclamationis neconsemnată A. segetum Den&Schiff. neconsemnată
Specii de Faun ă Microtus arvalis neconsemnată
În urma monitorizării, au fost observate câteva exemplare de mamifere,.
De asemenea nu au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice pentru speciile de rozătoare.
Este interzisă capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.
În perioada de funcţionare a proiectului impactul semnificativ asupra speciilor de faună (mamifere, reptile,
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 143
Specia Stadiul de conservare
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare
amfibieni) va fi nul. Se va limita distrugerea habitatelor cu floră
spontană, de pe margini de drum şi canale etc. Specii de Amfibieni şi reptile
Bufo viridis ANEXA 4A Pentru amfibieni impactul va fi foarte mic sau nul cu excepţia probabilă a câtorva exemplare de Bufo viridis posibil afectate în faza de construcţie. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse de în această fază a proiectului. Populaţia îşi va reveni la nivelul initial în perioada de post-construcţie. În perioada de funcţionare nu se va genera un impact negativ asupra speciilor de reptile şi amfibieni. Speciile de reptile se vor refugia odată cu derularea proiectului, în vecinătate existând posibilitatea dezvoltării acestora în condiţii bune de hrănire şi reproducere. De asemenea se poate prognoza un impact negativ asupra speciilor menţionate în situaţia capturării involuntare în gropi, sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate).
Se va evita distrugerea suprafeţelor acoperite cu floră spontană de pe marginea drumurilor şi canalelor de irigaţie dezafectate.
Se vor amplasa structuri de tip microhabitat, grămezi de pietre sau lemne, pe marginea canalelor suprafeţelor acoperite de viţă de vie cât mai departe de drumuri în scopul creşterii numărului de adaposturi pentru evitarea prădătorilor şi eventual loc de odihnă.
Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul angrenat în implementarea proiectului;
Inspectarea vizuală periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile captive;
Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele strict necesare;
Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);
Specii de Chiroptere Pipistrellus kuhlii neconsemnată Obiectivele proiectului şi natura Reducerea iluminatului nocturn în perioada
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 144
Specia Stadiul de conservare
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare
Pipistrellus pipistrellus neconsemnată lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil asupra indivizilor semnalaţi. Nu sunt prezente în zona habitate prielnice formării de colonii şi hrănirii acestei specii. În perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact de coliziune a liliecilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene.
organizării pe şantier în zonele în care nu se lucrează. În perioada de operare vor fi monitorizate impactul
pe care parcul eolian îl are asupra liliecilor. Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului
de evitare al zonei de către lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării
cadavrelor de lilieci.
Nyctalus noctula neconsemnată
Eptesicus serotinus neconsemnată
5.2 Prezentarea calendarului implement ării şi monitoriz ării m ăsurilor de reducere a impactului
Pentru monitorizarea zonei beneficiarul a prevăzut o suma de ~5.000 E, respectiv~10.000 E pentru eventualele măsurile de
reducere care ar putea exista în urma funcţionării Parcului Eolian. Beneficiarul va împuternici o persoana desemnată pentru
implementarea măsurilor de reducere.
Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului
Impactul prognozat Măsura de reducere a impactului Factori implica ţi
Perioada de implementare a
masurilor Responsabil
Faza de construc ţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna � Efect de deranj şi restrângere a
faunei specifice zonei datorită
� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier;
� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări;
� Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;
Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificilă;
Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 145
construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier.
� deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;
� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat proiectului (existente sau nou create);
� Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)
� Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie.
� Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.);
� Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului;
� Este interzisă arderea vegetaţiei; � Este interzisă introducerea unor specii invazive;
Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a zonelor disturbate
Măsuri permanente.
Responsabil
SC SCHELA WIND SRL
Faza de exploatare Direct Pe termen lung
� Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare;
� Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene
� Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare.
� este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului;
� Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări.
Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al
zonei de către păsări şi lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări şi
lilieci.
Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.
Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor.
Responsabil
SC SCHELA WIND
SRL
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 146
� Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene.
� Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru);
� În cazul în care se vor observa carcase de chiroptere în zona parcului eolian, beneficiarul va avea obligaţia unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.
Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
M E D IU Consulting 147
5.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu
Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere
a impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării activităţilor
de constructive şi în faza de funcţionare a parcului eolian. În tabelul următor se prezintă
obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor semnificative ale implementării
proiectului.
Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu
identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu
relevante care pot fi influenţate de implementarea proiectului.
Tabelul nr. 18 Program de monitorizare
Nr. crt Obiective Indicator Frecven ţa Responsabilitate
Metoda IKA (Ferry şi Frochot, 1958; Ferry, 1960) aparţine categoriei de metode
numite relative a căror rezultate se exprimă în funcţie de o constantă, alta decât suprafaţa
cercetată, iar dintre acestea la grupul metodelor liniare (respectiv a metodei transectelor).
Rezultatele se exprimă direct în indici kilometrici de abundenţă, care reprezintă
numărul de perechi clocitoare contactate în lungul unui transect de 1Km. Dacă
observatorul realizează cercetări exacte, în modalităţi similare, în condiţii de mediu
identice, există totdeauna acelaşi raport între IKA găsit pentru o specie şi densitatea sa
absolută în acelaşi teritoriu. De asemenea se poate compara abundenţa unei anumite
specii în habitate diferite sau în aceleaşi habitate în ani diferiţi. Dar, IKA ale diferitelor
specii nu sunt comparabili între ei, deoarece fiecare specie, ca urmare a comportamentului
său şi a caracterului emisiunilor sale sonore (intensitate şi frecvenţă), poate fi mai uşor sau
mai greu detectată. Aşadar, IKA obţinuţi pentru două specii nu sunt comparabili în mod
direct.
Un alt inconvenient al metodelor relative este imposibilitatea de a compara datele
obţinute prin metode diferite, întrucât constantele de referinţă nu sunt întru total identice.
Primul pas constă în alegerea şi marcarea în teren a unor transecte rectilinii de
lungime cunoscută, cuprinse în general între 500-1.000 m. Numărătorile se efectuează în
condiţii care asigură o eficacitate maximă, adică la momentele în care păsările îşi
marchează prezenţa prin emisiuni sonore în modul cel mai intens,
o dimineaţa, adică înainte de ora 8 sau 9 în lunile martie-aprilie şi înainte de 6 sau 7
în mai-iunie;
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
153
o în condiţii meteorologice favorabile: chiar dacă vremea nu este frumoasă; se vor
exclude zilele cu ploaie sau mai ales cu vânt;
o în perioadele de intensitate maximă a cântecului.
Observatorul se deplasează lent (1-2 km/h) notând toate păsările văzute sau auzite de
o singură parte a transectului.
Se efectuează cel puţin trei-patru numărători în decursul unui sezon de cuibărit, iar
pentru caracterizarea unui ecosistem sunt necesare cel puţin patru trasee rezultând un
total de cca. 10-15 numărători.
Indicele kilometric de abundenţa (IKA) obţinut pentru fiecare specie reprezintă numărul
de perechi clocitoare contactate pe o latură a unui traseu lung de 1 km.
Pentru a putea compara abundenţele diferitelor specii şi pe de altă parte pentru a
putea calcula abundenţa totală a avifaunei dintr-un ecosistem trebuie transformat IKA în
indici de abundenţă absolută, raportând abundenţele tuturor speciilor la o constantă, care
este comună, respectiv la o suprafaţa etalon.
Pentru păsări se preferă suprafaţa etalon de 10 ha, pentru păsările mai mari şi
ciocănitori de 100 ha, iar pentru răpitoare de 1.000 ha.
Studiul asupra liliecilor s-au desfăşurat prin metoda punctelor pe transecte folosind
detectoarele de lilieci pentru a identifica şi înregistra indivizii diferitelor specii de lilieci.
Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii
punctuale în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian.
Ca aparatură au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet. Liliecii au fost
identificaţi în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox Duet şi notaţi în fişe
speciale. Transectele au fost aproximativ aceleaşi cu cele folosite pentru păsările
cuibăritoare. Au fost analizate cu mai multă atenţie zonele cu tufărişuri, stufărişuri sau
livezile din apropierea perimetrului parcurilor. Pentru păsările migratoare a fost folosită
metoda observaţiilor din puncte fixe.
Lunile de iarnă ale programului de studiu au reprezentat un proces de investigare în
care s-au folosit trasee aleatorii în vederea alcătuirii unui inventar calitativ şi pentru a găsi
eventualele locuri de odihnă ale gâştelor.
Prezentul raport este rezultatul primelor 12 luni de observaţii.
Toate speciile de păsări care au fost observate pe ambele părţi ale transectelor între
puncte fixe au fost înregistrate separat pe un formular de observaţii aleatorii şi nu au fost
folosite în datele statistice.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
154
De asemenea, au fost înregistrate şi informaţiile despre dimensiunea stolurilor,
înălţimea la care zboară şi habitate.
Pe parcursul studiului, la speciile de reptile şi mamifere mici s-au folosit numai
observaţiile incidentale asupra animalelor şi a diferitelor semne lăsate de acestea
(excremente, urme, urme de hrănire).
Pentru cartografierea habitatelor din zona de impact a proiectului sa folosit, pentru
habitatele de mare întindere metoda analizei imaginilor satelitare combinată cu analiza
aerofotogramelor şi a datelor din amenajamentele silvice şi pastorale.
Habitatele distribuite pe suprafeţe mici au fost cartografiate în teren cu GPS-ul.
Orice suspiciune de suprafaţă alterată sau de habitat incert, generat de analiza
amintită şi neclarificată de către aceasta, a dus la verificarea în teren, cu GPS-ul a zonelor
respective.
Investigarea biodiversităţii faunei de artropode din zona parcului eolian Eolia Invest s-a
făcut eşalonat, pe parcursul deplasărilor în teren în anii 2009 şi 2010. Cercetările au
urmărit trei aspecte principale, aflate în strânsa relaţie:
1. Stabilirea tipurilor de ecosisteme şi caracterizarea lor structurala;
2. Adaptarea metodelor de colectare la condiţiile concrete din teren;
3. Stabilirea structurii faunistice a artropodelor din ecosistemele naturale şi
antropice, urmata de prelucrarea analitica şi sintetica a datelor.
In zona parcului eolian, principalele ecosisteme aflate în studiu au fost ecosistemele
cvazinaturale antropizate precum şi agroecosistemele perene (vita de vie) şi anuale
(cereale şi rapiţa).
Colectarea de material biologic s-a făcut folosindu-se o serie de metode clasice, cu
unele particularităţi, după cum urmează:
a) Metoda Capcanelor de tip Barber, este o metoda care a fost utilizata cu scopul
de a evidenţia fauna de artropode epigee, care, de regula, îşi desfăşoară activitatea la
suprafaţă sau în startul superficial al solului,
b) Metoda cosirilor cu ajutorul fileului entomologic, pe transecte stabilite în funcţie
de particularităţile concrete ale ecosistemului investigat, un număr de 100 de cosiri
constituind o proba.
c) Pentru fauna întâlnită pe arbori şi arbuşti, colectarea s-a făcut fie utilizând fileul
entomologic prin tehnica frapajelor, fie prin scuturarea ramurilor pe pânze aflate la nivelul
solului,
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
155
d) S-au recoltat şi o serie de probe calitative vizând stabilirea specificităţii inter-
relaţiilor dintre componentele ecosistemului pe lanţul trofic si/sau au fost stocate imagini în
format digital.
Materialul viu recoltat prin aceste metode a fost fixat în alcool sau în uscat (in funcţie
de grupul sistematic din care face parte) şi adus în laborator unde a fost triat şi ulterior
determinat pe grupe la nivel de grup sistematic sau specie utilizând o serie de
determinatoare de specialitate.
Starea de conservare a speciilor de plante şi animale este unul dintre indicatorii cei
mai utilizaţi pentru evaluarea stării ecosistemelor şi a biodiversităţii asociate acestuia. Cea
mai buna sursa de informare în acest domeniu îl reprezintă la ora actuala IUCN Red List
of Threatened Species (Lista roşie a Speciilor ameninţate ce aparţine Uniunii
Internaţionale de Conservare a Naturii) (www.iucnredlist.org; IUCN, 2009). De asemenea,
s-a tinut cont de listele din anexele Directivei Habitate – Directiva Consiliului Europei
92/43.
Conform clasificării Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, din cele 9 categorii
stabilite de acesta, fauna de nevertebrate ce poate fi întâlnita în zona studiata, aparţine în
principiu următoarelor categorii:
1. Criticaly endangered (CR)- Specie în stare critica,
2. Endangered(EN)- Specie ameninţată cu dispariţia,
3. Vulnerable(VU)- specie vulnerabila,
4. Near Threatened (NT)- specie aproape ameninţată,
5. Least Concern (LC)- specie cu risc redus de ameninţare,
6. Data deficient(DD)- date deficitare,
7. Non evaluated (NE)- Fără date.
Speciile ”ameninţate” sunt cele încadrate în primele trei categorii.
Pentru analiza rezultatelor s-au folosit diferiţi parametri ecologici: abundenta,
dominanta, constanta, indicele de semnificaţie ecologica şi diferiţi indici de diversitate şi
similaritate.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
156
Bibliografie:
� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;
� CIOCIA V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti;
� CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.
Bucureşti: Editura Ceres;
� COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.
Timişoara: Editura Balcanic;
� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;
� Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
� Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
� Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
� Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, în
Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;
� Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,
Editura Ceres Bucureşti;
� Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;
� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,
Bucureşti;
� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,
Editura Scaiul, Bucureşti;
� Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea
naturii”19(2), Bucureşti;
� Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor
superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;
� Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.
AL.I.Cuza, Iaşi;
� Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti;
� Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în
România, Cluj;
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
157
� Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor
vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
� *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;
� *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;
� Bibby C. J. et al 2000 Bird Census Techniques, Academic Press
� Colin J. Bibby, Neil D. Burgess et al. Bird Census Tehniques. Academic Press,
2007.
� David Hill, Mattheu Fasham, Graham Tucker et al. Handbook of Biodiversity
Methods Survey, Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. 2005
� Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science
� Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for
Protected Areas
� Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB
� Graham M., Tucker and Melanie F. et al.1995, Bird în Europe Their Conservation
Status, BirdLife International
� Hardey J et al 2006 Raptors: a field guide to survey and monitoring, TSO Scotland
� Jon Hardey, Humphrey Crick, Chris Weenham et al.,Raptors a Fild Guide to Survay
and Monitoring, Scottish Natural Heritage 2006
� Killian M., Lars S., et al.Bird Guide., Harper Collins Publishers, London 1999.
� Hermann Hötker et al. 2003 Impacts on biodiversity of exploitation of renewable
energy sources: the example of birds and bats
� Sutherland W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge University
Press
� S. Frontier, Denise Pichod-Viale.1995, Ecosistemes structure,
fonctionnement,evolution., Mansson,Paris.
� @@@ Birds, bats and wind energy - leaflet. Canadian Wind Energy Association
� Yung, P. Y. Jr. et al 2004 Baseline avian studies Mount Storm Grant County, West
Virginia – Final Report
� Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and
mitigation, Quercus
� Thomas Alerstam, Bird Migration, Cambridge University Press, 1993
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
158
� Victor Ciochia, Dinamica şi migraţia păsărilor, Editura Stiintifica şi Tehnica,
Bucureşti, 1984.
� Whitfield, D.P. & Madders, M. 2006. Flight height în the hen harrier Circus cyaneus
and its incorporation în wind turbine collision risk modelling. Natural Research
Information Note 2. Natural Research Ltd, Banchory, UK
� William J. Sutherland, Ecological Census Tehnique., Cambridge University Press.
2006
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
159
7 ALTERNATIVELE PROIECTULUI
In vederea selectării celei mai bune alternative de proiect din punct de vedere al
impactului asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante pentru proiectul analizat au fost
evaluate alternative referitoare la :
� Amplasamentul turbinelor eoliene şi traseele drumurilor de acces şi impactul
provocat asupra habitatelor, păsărilor, liliecilor;
� Racordarea la SEN (Sistemul Energetic National);
� Modul de fundare a turbinelor;
� Tipul turbinelor alese (model/producător);
� Sistemul constructiv de modernizare a căilor de acces existente şi a celor nou
create.
Speciali ştii implica ţi în elaborarea lucrării
- membrii echipei SC MEDIU Consulting SRL Galaţi – membri ai Societăţii Ornitologice
Romane;
- Drd. chim. Trif Cătălin Răzvan;
- geograf Ene Adrian;
- Chim, fiz. Drăgan Silvia
- Biolog Aurelia Căldăraru.
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
160
Curriculum vitae Informaţii personale Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela Telefon(oane) 0740 843041 E-mail(uri) costela.auraâyahoo.com Naţionalitate romana Data naşterii 21.01.1978 Sex F Experien ţa profesional ă Perioada 1.08.2008 - prezent Funcţia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului” Activităţi şi responsabilităţi principale Cercetare stiintele mediului,ecologie Numele şi adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Stiinte, Departamentul European de Mediu Tipul activităţii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul ecologiei şi protectiei mediului Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009 Funcţia sau postul ocupat Inginer ecologie şi protectia mediului, responsabil de mediu Activităţi şi responsabilităţi principale Managementul şi monitorizarea impactului activitatii firmei, asupra mediului Numele şi adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud. Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica şi pvc, constructii Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007 Funcţia sau postul ocupat Profesor ecologie şi protectia mediului Activităţi şi responsabilităţi principale Predare, coordonare activitate didactica Numele şi adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar Educa ţie şi formare Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi) Calificarea / diploma obţinută: Master „Managementul şi monitorizarea mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe şi
strategii de mediu, Tehnologii cu impact redus asupra mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate, Controlul poluarii industriale, Managementul mediului, Strategii educationale în domeniul mediului, Poluarea fizica, Audit şi evaluarea impactului asupra mediului, Transportul şi difuzia poluantilor în mediu, Meteorologie şi factori de mediu, Legislatia interna şi internationala în domeniul mediului, Directive europene,
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
161
Procese de bioconversie a deseurilor organice, Managementul mediului (ISO 14.000, EMS)
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională Nota diploma 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi) Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Citologie şi histologie animala, Biofizica,
Biochimie, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie,Ecofiziologie animala şi vegetala, Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională: Diploma de licenta cu media 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul institutiei de invatamant / Furnizorul de formare Aptitudini şi competen ţe personale: Chimie organica, Citologie şi histologie animala,
Biofizica, Biochimie, Chimie analitica, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu
Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite, începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007 Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati,
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
162
Departamentul pentru pregatirea personalului didactic Limba maternă romana Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Înţelegere Vorbire Scriere
Ascultare Citire Participare la conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă
A2 Utilizator elementar A2 Utilizator
elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator
elementar A2 Utilizator elementar
A2 Utilizator elementar A2 Utilizator
elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator
elementar A2 Utilizator elementar
Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009 Membru Asociatia Romana de Mediu 1998 Competen ţe şi aptitudini organizatorice Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010 Experienta acumulata în programe/proiecte nationale /internationale Proiecte internationale 1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea şi gestionarea ecosistemelor acvatice de tranziţie: Consolidarea iniţiativei comune pentru formarea tinerilor cercetători în România şi Italia Parteneri,Universitatea ′′Dunarea de Jos′′ Galati, Universitatea Salento, Lecce Rol - membru/doctorand 2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean) Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment) Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset Rol - cercetator Proiecte nationale 1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare şi reconstructie ecologica a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane şi industriale, conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu Rol - membru/doctorand 2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor şi parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi Conducator - UPB BUCURESTI,
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
163
Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu Rol- membru/doctorand
Publicatii Reviste ISI 1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation 2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the affluents în lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation 3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation REVISTE NATIONALE 1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M. Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 4. „Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of lower Siret and Prut Rivers”; M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, A Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 5. „Comparison between anthropogenic effects on some physico–chemical parameters of Lower Siret and Prut Rivers”, S. Dragan, M. Voiculescu, l.P. Georgescu, M. Timofti, A. Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 Iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
164
Curriculum vitae Nume/Prenume TRIF CATALIN RAZVAN Adresă(e): Str. Furnaliştilor, nr. 4, Bloc D1, ap 80, Galaţi, Telefon mobil: 0749 150 224 Fax(uri): 0236/ 306 227 E-mail(uri): [email protected] Naţionalitate(tăţi): Română Data naşterii01.11.1979 Experien ţa profesional ă
Perioada decembrie 2006-prezent Func ţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia
mediului Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Elaborări evaluări de mediu, Studii evaluare impact,
Bilanţuri de mediu, documente ce stau la baza avizelor, acordurilor şi autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului.
Numele şi adresa angajatorului SC MEDIU Consulting SRL, Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Consultanţă de mediu
Perioada iulie 2007 - prezent
Func ţia sau postul ocupat Responsabil încercări de laborator Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Coordonarea activităţii tehnice din cadrul
laboratorului de monitorizare a calităţii factorilor de mediu responsabil tehnică de laborator – XRF Spectroscopy.
Numele şi adresa angajatorului Centrul regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului – Universitatea - Dunărea de Jos Galaţi
Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Laborator de încercări, acreditat RENAR
Perioada septembrie 2001 - 2007 Func ţia sau postul ocupat Tehnician IT
Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Responsabil cu monitorizarea, întreţinerea şi funcţionarea sistemelor de calcul – Sector Calculatoare Proces
Numele şi adresa angajatorului SC ARCELOR MITTAL SA Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate siderurgie
Educa ţie şi formare
Perioada 2009-prezent Calific area/diploma ob ţinut ă doctorand
Disciplinele principale studiate/competen ţe Life Cycle Assesment (LCA) în evaluarea
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
165
profesionale dobândite de mediu Numele şi tipul institu ţiei de
învăţământ/furnizorului de formare Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Şcoala doctorala: Ştiinţe Aplicate
Nivelul în clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă
Studii post universitare
Perioada 2008- prezent
Calificarea/diploma ob ţinut ă Diplomă de masterat Disciplinele principale studiate/competen ţe
profesionale dobândite Managementul şi Monitorizarea Mediului
Numele şi tipul institu ţiei de învăţământ/furnizorului de formare
Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi, Facultatea: de Ştiinţe
Nivelul în clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă
Studii post universitare
Perioada 2004-2008
Calificarea/diploma ob ţinut ă Licenţiat în chimie şi fizică Disciplinele principale studiate/competen ţe
profesionale dobândite chimie - fizică
Numele şi tipul institu ţiei de învăţământ/furnizorului de formare
Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi Facultatea: Ştiinţe, Specializarea chimie-fizică
Nivelul în clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă
Studii universitare de lungă durată
Experien ţa relevant ă pentru tipurile de studii pentru protec ţia mediului solicitate Competen ţe şi aptitudini tehnice
Utilizarea de tehnici, instrumente specifice şi structuri moderne în activitatea de evaluare a calităţii mediului Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu ISO 14000, EMAS Utilizarea tehnologiilor aplicate în monitorizarea factorilor de mediu Cunoaşterea metodelor şi tehnologiilor de protecţie şi depoluare a factorilor de mediu Competenţe privind analiza riscurilor de mediu prin utilizarea tehnicilor specifice cu posibilitatea cuantificării riscurilor Abilităţi în utilizarea soft-urilor pentru evaluarea factorilor de mediu, analiza riscului, estimarea emisiilor, hazardurilor, incendiilor şi a exploziilor.
Aceste competenţe şi aptitudini tehnice au fost dezvoltate pe parcursul participării
ca şi elaborator în cadrul colectivului de specialitate al societăţii pentru lucrările menţionate în anexa (Secţiunea BM, EA, RS, RIM, RA, RM) Informa ţii suplimentare Cursuri
Nr. crt.
Organizator Data începerii
Titlul cursului/detalii ale calific ării la locul de munc ă
Domenii acoperite
Detalii contact pentru verificare
(nume, adres ă, tel., fax şi e-mail)
1. Camera de Comerţ, Industrie şi
28.09.2007 Scheme UE de comercializare a certificatelor de
Mecanismul de reducere al gazelor cu efect
Centrul Euro Info str. Eroilor, nr.13 A Tel./fax: 0236.460.302
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
166
Nr. crt.
Organizator Data începerii
Titlul cursului/detalii ale calific ării la locul de munc ă
Domenii acoperite
Detalii contact pentru verificare
(nume, adres ă, tel., fax şi e-mail)
Agricultură Galaţi
emisii de gaze cu efect de seră. Mecanism de implementare comun / Joint Implementation
de seră şi îndeplinirea angajamentelor UE asumate prin proţocolul de la Kyoto
3. Agenţia Regională de Protecţia Mediului – Autoritatea de Management Pentru POS-ul de Mediu Galaţi
12.11.2007 Cooperare pentru susţinerea calităţii mediului pe Dunărea de Jos
Programul Operaţional Sectorial Instrumente Structurale Axele POS –ului Alimentarea cu apă şi managementul apelor uzate Managementul deşeurilor
Organism intermediar Nicoleta Radu Tel. 0236/460 049 e-mail: [email protected]
4. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi
23.11.2007 Proiect “ECO AMBALAJ” – prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător, prin gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
Managementul deşeurilor Reciclarea Modalităţi de colectare
Centrul Euro Info str. Eroilor, nr.13 A Tel./fax: 0236.460.302 e-mail: [email protected]
5. Universitatea Dunărea de Jos Galaţi MEDIU Consulting AROV
28.07.2007 30.07.2007
Oportunităţi europene pentru cercetarea naţională activă în domeniul nanotehnologiilor Conferinţă şi workshop pentru promovarea transferului
Studii de caz Proiecte pentru protecţia mediului Programul ECOINTELIGENT Prezentarea programului IMPACT
Natalia Budescu
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
167
Nr. crt.
Organizator Data începerii
Titlul cursului/detalii ale calific ării la locul de munc ă
Domenii acoperite
Detalii contact pentru verificare
(nume, adres ă, tel., fax şi e-mail)
tehnologic 6. Agenţia de
protecţia mediului Galaţi
9.04.2008 Eficienţa energetică/reabilitarea termică a clădirilor publice şi propuneri de proiecte în domeniul regenerării energetice
Energetic Organizat de Reinertsen AS - Norvegia
Agenţia de protecţia mediului Galaţi
7. ECOBusiness 25.11.2008 Visul European VS Realitatea Românească – strategii şi politici de mediu
8. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi
20.11.2008 Al şaptelea program cadru al Uniunii Europene – Implicarea IMM-urilor în proiecte de cercetare
9. Filippo Vivareli ETA Renewable Energies
27.11.2008 „Instrumente pentru comerţul cu biocombustibilii solizi – Standardele Europene şi baza de date internaţională privind proprietăţile combustibililor
Seminar destinat comercianţilor, producătorilor, utilizatorilor, laboratoarelor care efectuează analize ale combustibililor. Utilizaţi ocazia de a fi selectaţi pentru „şcolarizarea la locul de muncă” organizată în laboratoarele Europene.
28.01.2009 Pregătirea propunerilor de proiecte pentru accesarea asistenţei financiare nerambursabile din axa prioritară a 4-a POS mediu 2007-2013
Acapararea fondurilor europene pentru protecţia naturii
POS mediu Galaţi
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
168
Nr. crt.
Organizator Data începerii
Titlul cursului/detalii ale calific ării la locul de munc ă
Domenii acoperite
Detalii contact pentru verificare
(nume, adres ă, tel., fax şi e-mail)
11 Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, Societatea Ornitologică Română, Bird Life International
15.06.2009 16.06.2009
Dezvoltarea energiei eoliene în Dobrogea
Dezvoltarea energiilor verzi, impactul asupra biodiversităţii, măsuri de diminuare asupra biodiversităţii
Dan Hulea SOR
Apartenen ţă la organiza ţii profesionale
Nr.crt. Organiza ţia profesional ă
Prescurtare oficial ă
Nivelul apartenen ţei
Data de la ob ţinerea nivelului curent
1. Asociaţia Română de Mediu
ARM Membru Martie 2009
2. Societatea Ornitologică Română
SOR Membru Septembrie 2009
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
169
Curriculum vitae Europass
Informatii personale
Nume / Prenume ENE, ADRIAN
Adresa(e) str. Dimitrie Cantemir nr. 21, Tecuci, judetul Galati
Telefon(oane) +40743645956
Fax(uri) -
E-mail(uri) eneiadrianâyahoo.com
Nationalitate romana
Data nasterii 16.01.1983
Sex masculin
Locul de munca vizat / Domeniul ocupational
Experienta profesionala
Perioada 01/2007 � prezent
Functia sau postul ocupat Analist protectia mediului
Activitati şi responsabilitati principale
Elaborare documentatie de autorizare protectia mediului şi consultanta în probleme de mediu, abilitati de lucru pe platforma GIS, prelevare, conservare şi pregatire probe apa, sol în vederea efectuarii analizelor fizico/chimice complete, prelevarea probelor de zgomot, pulberi şi interpretarea lor
Numele şi adresa angajatorului
SC MEDIU Consulting SRL Galati
Tipul activitatii sau sectorul de activitate
Consultanta probleme de mediu
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
170
Educatie şi formare
Perioada 01/10/2006 – 15/06/2008
Calificarea / diploma obtinuta Masterat în mediu actual şi dezvoltare durabila
Disciplinele principale studiate / competente
profesionale dobândite
Reciclarea deseurilor şi a reziduurilor, Amenajarea terenurilor degradate, Dezvoltarea durabila şi problemele de mediu, Managementul ecosistemelor natural, Chimia mediului, Meteorologia poluarii. Schimbari climatice, Amenajarea teritoriului, urbanismul şi calitatea mediului, etc
Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de
formare
Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi – Facultatea de Geografie şi Geologie Postuniversitar
Perioada 01/10/2002 - 15/06/2006
Calificarea / diploma obtinuta Licentiat în geografia mediului
Disciplinele principale studiate / competente
profesionale dobândite
Chimia mediului, Biogeografie, Botanica, Zoologie, Ecologie, Hidrologie, Climatologie cu elemente de meteorologie, Managementul mediului, Tehnologie general de adaptare la protectia mediului, Geografia mediului, Metodologia intocmirii studiilor de impact, Calitatea mediului şi starea de sanatate a populatiei, Politica şi legislatia mediului, Monitoringul Calitatii mediului, Poluarea şi protectia mediului, Teledetectie şi fotointerpretarea geografica, Cartografie cu elemente de topografie, etc
Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de
formare
Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi–Facultatea de Geografie şi Geologie Universitar
Limba(i) materna(e) Romana
Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)
Autoevaluare Intelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversatie
Discurs oral Exprimare scrisa
Engleza B1
Utilizator independent
B1 Utilizator
independent A2
Utilizator independent
B1 Utilizator
independent A2
Utilizator independent
Franceza A1
Utilizator independent
A2 Utilizator
independent A1
Utilizator independent
A2 Utilizator
independent A1
Utilizator independent
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinta Pentru Limbi Straine
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
171
Competente şi abilitati sociale
Spirit de echipa Comunicare foarte buna în cadrul echipei de lucru Flexibilitate în preluarea de sarcini suplimentare Dinamism
Competente şi aptitudini organizatorice
Bune aptitudini organizatorice Capacitatea de utilizare a resurselor materiale pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea atingerii maximei eficiente profesionale Capacitate de a oferi informatii pertinente. Capacitate de a mobiliza resursele echipei de lucru şi de a motiva munca celorlalti.
Competente şi aptitudini tehnice
Abilitati tehnice cu diferite tipuri de echipamente mecanice, electrice şi electronice. Intelegere rapida a echipamentelor mecanice, calculatoare. Capabilitati de reparare
Competente şi aptitudini de utilizare a calculatorului
Competente temeinice software (utilizarea solutiilor de Sisteme Informationale Geografice ESRI Arcview, procesare date - MICROSOFT OFFICE, soft-uri de modelare a dispersiei gazelor, etc.
Competente şi aptitudini artistice
-
Alte competente şi aptitudini -
Permis(e) de conducere Categoria B obtinut în octombrie 2008
Informatii suplimentare ANMEM - Asociatia Nationala a Managerilor şi Evaluatorilor de Mediu EGEA - European Geography Association - EGEA Iasi SOR – Societatea Ornitologica din România
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
172
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume Dragan Silvia
Adresă(e) Galati, Str. Nufărului nr. 3, bloc S13, ap66
Expert elaborare si redactare planuri de management/ consultanta de mediu Expert verificare în teren
Experienţa profesională
Perioada martie 2006-prezent
Funcţia sau postul ocupat
Evaluator/auditor de mediu
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Consultanţă în elaborare documentaţie de autorizare/aviz/acord de mediu şi consultanta în probleme de mediu Participare la activităţii de elaborare şi redactare a planurilor de management pentru Arii protejate (SCI si SPA); Participare in elaborarea planurilor de monitorizare a biodiversităţii; Activităţi de monitoring a biodiversităţii (floră, faună, ihtiofaună), redactarea Rapoartelor de monitorizare, a Studiilor de evaluare adecvata, Rapoartelor de mediu, a Studiilor de evaluare a impactului; Identificarea ameninţărilor cu privire la biodiversitatea ariilor protejate şi propunerea de măsuri de diminuare şi eliminare a acestora
Numele şi adresa angajatorului
SC MEDIU Consulting SRL,
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
Consultantă de mediu
Perioada mai 2006 - prezent
Funcţia sau postul ocupat
Sef de laborator
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Coordonarea activităţii tehnice din cadrul laboratorului de monitorizare a calităţii factorilor de mediu apă, aer, sol
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
173
Numele şi adresa angajatorului
Centrul regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
Laborator de încercări, acreditat RENAR
Perioada ianuarie-septembrie 2005
Funcţia sau postul ocupat
cercetător
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Monitorizarea stării de sănătate a ecosistemelor acvatice de tranziţie, sistemelor lagunare
Numele şi adresa angajatorului
Universitatea Salento, din Lecce, Italia, Departamentul de Biologie şi Ştiinţe Tehnice Ambientale. Coordonator prof. Alberto BASSET
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
Învăţământ superior
Perioada octombrie 2005-martie 2006
Funcţia sau postul ocupat
Asistent cercetare
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Monitoring în Delta Dunării, pentru determinarea stării de sănătate a ecosistemelor (Isac Lake, Uzlina Lake, Cuibul cu Lebede Lake) dezvoltarea de noi metodologii de monitoring
Numele şi adresa angajatorului
Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, Tulcea
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
Cercetare
Educaţie şi formare
Perioada martie-aprilie 2009
Calificarea/diploma obţinută
-
Disciplinele principale
studiate/competenţe profesionale
dobândite
Stagiu de pregătire a tezei de doctorat „Factori de stres în ecosistemele acvatice”
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ/furnizorului de formare
Università del Salento, Dipartimento di Scienze e Tecnologie Biologiche ed Ambientali, Lecce Italia
Nivelul în clasificarea
naţională sau internaţională
Studii post universitare
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
174
Perioada 2007-prezent
Calificarea/diploma obţinută
doctorand
Disciplinele principale
studiate/competenţe profesionale
dobândite
Factori de stres în ecosistemele acvatice
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ/furnizorului de formare
Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Şcoala doctorala: Ştiinţe Aplicate
Nivelul în clasificarea
naţională sau internaţională
Studii post universitare
Perioada 2006- 2008
Calificarea/diploma obţinută
Diplomă de masterat
Disciplinele principale
studiate/competenţe profesionale
dobândite
Managementul şi Monitorizarea Mediului
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ/furnizorului de formare
Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi, Facultatea: de Ştiinţe
Nivelul în clasificarea
naţională sau internaţională
Studii post universitare
Perioada ianuarie. 2005 - Oct. 2005
Calificarea/diploma obţinută
Disciplinele principale studiate/competenţe
profesionale dobândite
Monitorizarea calităţii ecosistemelor acvatice de tranziţie mediteraneene si lagunare
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ/furnizorului de formare
Universitatea Lecce din Italia, Departamentul de Biologie şi Ştiinţe Tehnice Ambientale
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Stagiu de pregătire ERASMUS
Perioada 2000-2005
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
175
Calificarea/diploma obţinută
Licenţiat în chimie şi fizică
Disciplinele principale studiate/competenţe
profesionale dobândite
chimie - fizică
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ/furnizorului de formare
Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi Facultatea: Ştiinţe, Specializarea chimie-fizică
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Studii universitare de lungă durată
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba(i) maternă(e) romăna
Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la
conversaţie Discurs oral Exprimare
scrisă
Engleza C1
Utilizator experimentat B2
Utilizator independent B2
Utilizator independent B1
Utilizator independent B2
Utilizator independe
nt
Franceza C1 Utilizator
experimentat B2 Utilizator
independent B2 Utilizator
independent B1 Utilizator
independent B2
Utilizator independe
nt
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi sociale
Spirit de echipă; capacitate de adaptare la medii multiculturale, datorate activitătilor diverse desfăşurate în echipe diferite Flexibilitate in preluarea de sarcini suplimentare Activităţi de popularizare şi conştientizare a conservării biodiversităţii la nivel local şi regional
Competenţe şi aptitudini
organizatorice
Experienţă în coordonarea activităţilor tehnice, desfăşurate în cadrul laboratorului de încercări de mediu din cadrul Universităţii„Dunărea de Jos ” din Galaţi Participarea în echipe multidisciplinare de monitorizare a factorilor de mediu, inclusiv a biodiversităţii în diferite areale în special protejate
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
176
Competenţe şi aptitudini tehnice
Publicaii Stiinifice
Colaborator în elaborarea Planului de Management al Ariei Naturale Protejate „Pădurea Gârboavele” Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului au fost: inventarierea şi cartarea habitatelor, asociaţiilor vegetale, a speciilor de mamifere, herpetofaună şi avifaună la nivelul ariei protejate, identificarea şi cuantificarea impactului antropic şi a stării actuale de conservare Elaborarea masurilor de management şi a planului de management, susţinerea documentaţiilor în cadrul dezbaterilor publice organizate de către Consiliul Judeţului Galaţi Coordonator al activităţii de monitorizare în vederea stabilirii impactului antropic asupra mai multor arii protejate (ROSCI 00201 Podişul Nord Dobrogean, ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, ROSPA 0048 Ianca-Plopu Sărat, ROSPA 0070 Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa, ROSPA 0119 Horga Zorleni ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele, ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, ROSCI 0105, Lunca Joasă a Prutului, ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, ROSCI 0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni, ROSCI 0139 Pădurea Breana-Roşcani, ROSCI 0165 Pădurea Pogăneşti, ROSPA 0005 Balta mică a Brăilei) generat de activităţile desfăşurate în interiorul ariilor sau în vecinătatea acestora Documentaţiile elaborate au constat în: Studii de evaluare adecvata, studii de evaluare a impactului, rapoarte de mediu
- Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Silvia Dragan, Catalin Trif, Lucian P. Georgescu Study of physico-chemical characteristics of wastewater in an urban agglomeration in Romania, The Scientific World Journal, vol. 2012, Article ID 549028, 10 pages, 2012. doi:10.1100/2012/549028.
- L. P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, M. Timofti, A. Caldararu, Study of spatial and temporal variations of some physico – chemical parameters of Lower Siret River, Journal of Env. Protection and Ecology, vol.11, nr.3, 986 – 994, 2010;
- L. P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, M. Timofti, A. Caldararu, Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River, Journal of Env. Protection and Ecology, nr.3, 837 - 845, 2010;
- M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, M. Timofti, A. Caldararu, Study of anthropogenic effects on the quality of Lower Prut River, Journal of Env. Protection and Ecology, nr.1, 16-24, 2011;
- F.Sangiorgio, A.Basset, M.Pinna, L.Sabetta, M.Abbiati, M.Ponti, M.Minocci, S.Orfanidis, A.Nicolaidou, S.Moncheva, A.Trayanova, L.Georgescu, S.Dragan, S.Beqiraj, D.Koutsoubas, A.Evagelopoulos and S.Reizopouloul, Environmental factors afecting Phragmites australis litter decomposition in Mediterranean and Black Sea transitional waters, Aquatic conservation: marine and fresh water ecosystems, 18: S16–S26 (2008)
- F. Sangiorgio, A. Basset, M. Pinna, L. Sabetta, M. Abbiati, M. Ponti, M. Minocci, S. Orfanidis, A. Nicolaidou, S. Moncheva, A. Trayanova, L. Georgescu, S. Dragan, S. Beqiraj, D. Koutsoubas, A. Evagelopoulos, S. Reizopoulou, Ecosystem processes: litter breakdown patterns in Mediterranean and Black Sea transitional waters, Transitional Waters Bulletin, 3(2007), 51-55 ISSN 1825-229X, DOI 10.1285/i1825229Xv1n3p51;
- Franca Sangiorgio, Silvia Dragan, Ilaria Rosati, Liliana Teodorof, Mircea Staras, Lucian Georgescu, Alberto Basset, Decomposition of reed swamp detritus in the Danube Delta: a case study of four eutrophic systems, Transitional Waters Bulletin, 2 (2008), n.4, 26-37, ISSN 1825-229X, DOI 10.1285/i1825229Xv2n4p26;
- S. Drăgan, C. Trif, M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, Ecological study on soil quality, Annals of Univ. “Dunărea de Jos”, Galaţi, II , XXXIII, (2), 242 – 250, 2010
- M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S Dragan, A. Caldararu, Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of Lower Siret River and Prut River, Annals of Univ. “Dunărea de Jos”, Galaţi, II, XXXII, p.102-109, 2009
- S. Dragan, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, M. Timofti, A. Caldararu, Comparison between anthropogenic effects on some physico – chemical parameters of Lower Siret River and Prut River, Annals of Univ. “Dunărea de Jos”, Galaţi, II, XXXII, p.126 - 134, 2009;
- Cătălin Trif, Silvia Drăgan, Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu, Study of soil contamination with petroleum products, Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics Fascicle II, Year III (XXXIV) 2011
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE
ADECVATA
177
Competenţe şi aptitudini de
utilizare a calculatorului
Sisteme operare Windows, Linux Aplicaţii Microsoft Office (Word, Excel,PowerPoint); cunoştinţe ale aplicaţiilor de grafică pe calculator
Alte competenţe şi aptitudini
expert în evaluarea şi identificarea factorilor de stres în ecosisteme acvatice, în evaluarea calităţii şi a stării de sănătate a unui ecosistem acvatic; cunoştinţe de ecologia fundamentală; expert în stabilirea şi implementarea tehnicilor de monitorizare aplicate în cazul ariilor protejate (SCI si SPA), pentru inventarierea habitatelor, identificarea florei locale
Expert în dezvoltarea de metodologii de monitorizare a ecosistelor acvatice
Permis(e) de conducere
Categoria B
Parc eolian format din 17 turbine a câte 2,05 MW – Schela Wind STUDIU EVALUARE