STUDIU DE EVALUARE GIDAZI Bradesti rev - apmdj.anpm.roapmdj.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/13610_RIM… · 1.3 Denumire proiect ... Studiu de evaluare a impactului

S.C. GIDAZI SRL Craiova, jud. Dolj

„Reabilitare fermă avicolă şi construcţie abator” Punct de lucru - com. Brădeşti jud. Dolj

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului Raport

2010

1

STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT

BENEFICIAR S.C. GIDAZI SRL OBIECTIV REABILITARE FERMĂ AVICOLĂ

ŞI CONSTRUCŢIE ABATOR Punct de lucru - com.Brădeşti jud. Dolj




2010

2

Denumire lucrare Studiu de evaluare a impactului asupra mediului Raport. Obiectiv Reabilitare fermă avicolă şi construcţie abator

Punct de lucru – com. Brădeşti, jud. Dolj Beneficiar S.C. GIDAZI SRL Elaborator POPESCU ADRIAN RADU…………….

Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului – poz.4




2010

3

CUPRINS

pag. 1. INFORMAŢII GENERALE……………………………………….........5 1.1 Titularul proiectului…………………………………………......5 1.2 Autorul atestat al studiului…………………………………........5 1.3 Denumire proiect…………………………………………….......5 1.4 Prezentarea proiectului…………………………………… .......5 2. PROCESE TEHNOLOGICE……………………………………….......18 3. DEŞEURI………………………………………………………….........29 4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI……………………………………………………….........32 4.1 Apa………………………………………………………...........32 4.2 Aerul……………………………………………………….........41 4.3 Solul……………………………………………………….........48 4.4 Geologia subsolului……………………………………….........49 4.5 Biodiversitatea…………………………………………….........50 4.6 Peisajul…………………………………………………….........52 4.7 Mediul social economic………………………………………...52 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR……………………………………...53 6. MONITORIZAREA……………………………………………………53 7. SITUAŢII DE RISC………………………………………………........54 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR……………………………...........55 9. REZUMAT.CONCLUZII………………………………………............55 10. DOCUMENTE ANEXATE……………………………………...........66




2010

4

INTRODUCERE

Proiectul “Reabilitare fermă avicolă şi construcţie abator” în punctul de lucru com. Brădeşti, jud. Dolj intră sub incidenţa Directivei IPPC, categoria de activitate 6.6 a – instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor, avănd o capacitate mai mare de 40 000 de locuri pentru păsări. În aceste condiţii Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova a solicitat evaluarea impactului asupra mediului a acestui proiect.

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost realizat în conformitate cu prevederile Ordinului 863/2003 al Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului.

Documentele pe baza cărora a fost realizat studiul de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:

-Memoriu de Prezentare a proiectului, elaborat în conformitate cu prevederile Ordinului nr.135/2010 al Ministrului Mediului şi Pădurilor, pus la dispoziţie de titular,

-Clarificări rezultate în urma vizitelor efectuate pe amplasament, -Declaraţii ale titularului proiectului, -Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile

(BREF) in domeniul creşterii intensive a păsărilor şi porcilor, elaborat de ANPM Bucureşti,

-UE Proiect de Twinning RO 2004/IB/EN-04 “Implementarea şi aplicarea Acquis-ului de Mediu” în Regiunea Sud-Vest/Oltenia; Aspecte relevante de mediu privind instalaţiile de creştere intensivă a păsărilor şi porcilor,

-Îndrumar sectorial pentru creşterea intensivă a animalelor, MMGA 2004, -Ordinul comun nr.1182/1270 al MMGA/MAPDR “Codul bunelor

practici agricole”, -Regulamentul 2002/1774/CE pentru stabilirea normelor sanitare privind

subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, -Enciclopedia Geograficǎ a României,




2010

5

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1. INFORMAŢII GENERALE 1.1 Titularul proiectului S.C. GIDAZI SRL Craiova, b-dul Nicolae Titulescu nr.80, bloc G, scara 2, ap. 3, jud. Dolj Punct de lucru – com.Brădeşti, str. Dr. Brădişteanu nr.183, jud. Dolj. Nr. înregistrare Registrul Comerţului J16/1196/2002 Cod Unic de Inregistrare 15084492 Persoană de contact Zimţa Gigi Tel/fax: 0251/442.195 Tel: 0747.339.557 E-mail: [email protected] . 1.2 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului Popescu Adrian Radu Craiova, str Unirii nr.167 Tel. 0751039290 Fax 0351 420942 Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului – poz. 4 1.3 Denumirea proiectului Reabilitare fermă avicolă şi construcţie abator. 1.4 Descrierea proiectului 1.4.1 Situaţia actuală S.C. GIDAZI SRL este o societate comercială cu capital integral privat. Amplasamentul din com.Brădeşti, str Dr. Brădişteanu nr.183, cu dotările existente, a devenit proprietate a firmei prin contractul de vânzare-cumpărare nr.3208/22.09.2009 (Anexat)




2010

6

În momentul de faţă pe acest amplasament se află clădirile şi dotările fostei ferme avicole ce şi-a desfăşurat activitatea aici. Clădirile şi dotările sunt în conservare şi sunt prezentate în continuare: C1- hală găini nr.6, clădire din caramidă acoperită cu azbociment, suprafaţă utilă 1991,29 mp compusă din: hală păsări S=966,63 mp, hol S=25,84 mp, cameră S=38,78 mp, hală păsări S=960,04 mp. C2 – hală găini nr.5, clădire din caramidă acoperită cu azbociment, suprafaţă utilă 1991,29 mp compusă din: hală păsări S=966,63 mp, hol S=25,84 mp, cameră S=38,78 mp, hală păsări S=960,04 mp. C3 - hală găini nr.4, clădire din caramidă acoperită cu azbociment, suprafaţă utilă 1992,55 mp compusă din: hală păsări S=966,63 mp, hol S=25,84 mp, cameră S=38,78 mp, hală păsări S=961,30 mp. C4 - hală găini nr.3, clădire din caramidă acoperită cu azbociment, suprafaţă utilă 1994,35 mp compusă din: hală păsări S=967,71 mp, hol S=25,84 mp, cameră S=38,78 mp, hală păsări S=962,02 mp. C5 – staţie sortare şi depozit, clădire din caramidă acoperită cu azbociment, suprafaţă utilă 568,34 mp, compusă din: frigorifer S=76,93 mp, bazin S=4,56 mp, cameră S=5,38 mp, spălător S=1,74 mp, WC S=1,23 mp, spălător S=1,78 mp, WC S=1,18 mp, magazie S=18,33 mp, cameră frigorifică S-44,38 mp, hol S=31,53 mp, cameră frigorifică S=213,27 mp, cameră sortare S=110,98 mp, spălător S=36,72 mp, spălător S=7,24 mp, spălător S=13,09 mp, C6 – microseră, construită din cornier şi sticlă acoperită cu sticlă, S=208,55 mp, C7 – hală gaini nr.2, clădire din caramidă acoperită cu azbociment, suprafaţă utilă 1991,29 mp, compusă din: hală păsări S=966,63 mp, hol S=25,84 mp, cameră S=38,78 mp, hală păsări S=960,04 mp. C8 – hala găini nr. 1, construită din tablă, acoperită cu azbociment, S=1995,43 mp, compusă din: hală păsări S=967,71 mp, hol S=25,84 mp, cameră S=38,78 mp, hală păsări S=963,10 mp. C18 – cabină portar cu 2 camere, construită din cărămidă, acoperită cu planşeu de beton, S=16,95 mp, C19 – castel de apă, construit din cărămidă, acoperit cu planşeu de beton, S=19,79 mp,




2010

7

C20 – cabină cântar, construită din cărămidă, acoperită cu planşeu de beton, S=8,06 mp 1.4.2 Prezentarea proiectului

Proiectul „Reabilitare fermă avicolă şi construcţie abator” se incadreaza in actiunile care au ca scop principal cresterea competitivităţii sectorului de creştere a puilor de carne in zona judeţului Dolj, printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie cu îndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.

SC GIDAZI SRL are ca activitate principală “Cresterea puilor de carne” – cod CAEN 0147. Prin prezentul proiect societatea şi-a propus să infiinţeze o ferma de creştere a puilor de carne la sol, pe amplasamentul unei foste ferme avicole din com. Brădeşti str. Dr. Brădişteanu nr. 183 jud. Dolj. Acest lucru se va realiza prin modernizarea şi reabilitarea a două hale, existente, pentru creşterea puilor de carne şi aducerea acestora la parametrii de funcţionare şi alinierea la normativele sanitare, sanitar-veterinare şi de mediu ale Uniunii Europene.

In cadrul proiectului se va amenaja, într-o altă hală existentă, un abator cu capacitatea de abatorizare de 400 capete/oră pui de carne.

De asemenea, în cadrul proiectului se vor realiza şi următoarele activităţi: achiziţionarea de echipamente şi instalaţii tehnologice noi (sisteme automate de furajare, sisteme automate de adăpare, sisteme automate de încălzire/ventilaţie, sisteme de iluminat); construcţia unei staţii de epurare pentru deservirea abatorului; amenajarea unei incinte betonate pentru depozitarea aşternutului uzat; modernizare bazin colector ape igienizare; reparaţii retea colectare ape igienizare; reparaţii alei, platforme interioare, împrejmuiri, amenajarea unui filtru pentru igienizarea vehiculelor la intrarea în incintă; reabilitare reţele electrice, reţele de alimentare cu apă, alimentare cu GPL.

Investitia se va desfasura in cadrul proiectelor FADER, masura 1.2.1.- MODERNIZAREA EXPLOATATIILOR AGRICOLE, incadrata in AXA1- CRESTEREA COMPETITIVITATII SECTORULUI AGRICOL SI SILVIC. Conform P.U.G. COMUNA BRADESTI terenul destinat proiectului este situat in teritoriul intravilan al satului Bradesti, cu destinatia zona cu profil agricol – ferma pasari.

Parcela destinată proiectului are o suprafata de 31 886 mp si, conform planului de situatie (anexat) are urmatoarele vecinatati:




2010

8

Nord-Est - teren Primăria Brădeşti Sud -Est - teren Primăria Brădeşti Sud -Vest - DN 6(E70) Craiova-Filiaşi Nord-Vest - Corp 2 nr.cad.402/2 Suprafata construita – 6000 mp Titularul proiectului detine Certificatul de Urbanism nr.16/19.05.2010,

emis de Primăria comunei Brădeşti. Pricipalele componente ale proiectului sunt :

Hale de creştere pui de carne C1, C2 - reabilitarea halelor C1 şi C2, existente; caracteristicile halelor sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Nr. crt. Caracteristici hale C1 si C2 U.M 1. Regim de inaltime Parter 2. Suprafata totala desfasurata 2.070,24 m.p 3. Suprafata totala utila 1.926,67 m.p 4. Lungime 114 m 5. Latime 18,16 m 6. H coama 4,20 m 7. H streasina 2,40 m 8. Numar travei 19 9. 2 deschideri 6,15 m si 5,98

m Se vor realiza următoarele lucrări: refacere tencuieli exterioare, refacere tencuieli interioare, consolidare zidărie la pereţi partea interioară în zonele macerate, refacere pardoseli, înlocuire tâmplărie, înlocuire învelitoare. - achizitionare şi montaj echipament tehnologic modern

sisteme automate pentru furajare alcătuite din buncăre intermediare de stocare (1 buc.pentru fiecare hala, capacitate 24 mc fiecare) a furajelor, care alimentează liniile de hrănire a puilor; instalaţia de dozare a furajelor pe liniile de hrănire a puilor; linii de hrănire cu farfurii, amplasate la sol, pe 4 linii de-a lungul fiecărei hale; sistem de control/automatizare a liniilor de hrănire a puilor.




2010

9

sisteme de adăpare Sistemul de adăpare a puilor este constituit dintr-o serie de adăpătoare

individuale, amplasate de-a lungul halelor de creştere. Sistemul de adăpare este dotat cu cupe în care se colectează eventualele scurgeri de apă.

Adăparea se face cu linii de adăpare cu cupe şi cu picurători; pipetele pentru adapare sunt asezate pe 5 linii la fiecare 20 cm una de cealaltă.

Liniile de adăpare sunt suspendate, având posibilităţi de reglare a inaltimii în funcţie de vârsta puilor.

În fiecare hală este prevăzută o coloană de alimentare cu apă a instalaţiilor de adăpare, prevăzute cu filtru de apă, regulator de presiune, apometru, dozator de medicamente.

sisteme de ventilare; Sistemul de ventilare este prevăzut cu un sistem electronic de monitorizare a

microclimatului din hale şi acţionează permanent ferestrele de admisie menţinând o temperatură constantă in hale. Echipamentul de automatizare (care include şi senzori pentru concentraţia de CO2 din halele de creştere) acţionează, în funcţie de valorile programate, simultan, asupra:

- debitului de aer al ventilatoarelor, prin modificarea poziţiei clapetelor de pe secţiunile de admisie a aerului proaspăt în halele de creştere;

- instalaţiilor de încălzire, comandând pornirea, respectiv oprirea acestora (va fi amplasat un senzor la 10-25 de cm deasupra patului de creştere); Pentru evacuarea aerului viciat din halele de creşterea puilor de carne se prevăd ventilatoare cu capacitatea, de 44 000 mc/h, dispuse pe ambele laturi ale clădirii. Admisia aerului proaspăt se realizează prin trape amplasate, de asemenea pe ambele laturi ale clădiririi. Halele vor fi dotate cu un ansamblu sistem ceaţa, cu rampă de ceaţă pe ambele laturi şi două grupuri de mare presiune de 900 t/h.

sisteme de iluminat artificial şi alimentare cu energie electrică Instalaţiile de iluminat şi prize se vor executa aparent.Se vor folosi cabluri şi

corpuri de iluminat fluorescent. Prizele vor fi cu contact de protecţie. Iluminatul va fi artificial, economic şi va fi compus din lămpi, diminuator de intensitate şi cablu. Lămpile sunt dotate cu dulie, adaptor şi protecţie transparentă a lămpii.

Se prevăd instalaţii electrice de forţă pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor din hală. Fiecare hală va avea câte un tablou principal de distribuţie. Acest tablou de distribuţie va fi alimentat din tabloul principal de distribuţie al postului de transformare prin intermediul cablurilor de energie pozate îngropat sau aparent în funcţie de situaţie.




2010

10

De la tablourile generale de distribuţie ale halelor se vor alimenta atât iluminatul şi prizele, cât şi alimentarea echipamentelor. În aceste tablouri se vor monta echipamentele necesare de protecţie la suprasarcină şi la scurtcircuit. Cablurile de alimentare ale motoarelor utilajelor vor fi montate aparent, pozate pe elementele de construcţie şi protejate în tuburi de protecţie.

sisteme de încălzire. Temperatura din halele de creştere a puilor este controlată atât prin

utilizarea unor sisteme de încălzire locală (radiante - pe timp de iarnă), cât şi prin reglarea nivelului de ventilaţie (pe timpul verii).

Nivelul temperaturii şi al umidităţii din halele de creştere va fi controlat de un echipament automatizat (câte unul pentru fiecare hală) asistat de un calculator, care este programat să menţină temperatura şi umiditatea din halele în creştere.

Alimentarea cu gaz combustibil necesar obtinerii energiei termice, se va realiza din rezervorul de GPL. Din rezervorul de GPL de 5000 l, se asigura gazul necesar pentru alimentarea halelor C1 si C2 printr-un record exterior. Din racordul exterior se alimenteaza halele printr-o conducta longitudinală, din care se alimenteaza radiantele de caldura , racordate prin racord flexibil.

Sistemul de încălzire al fiecărei hale este alcătuit din radiante, 16 buc/hală, alimentate cu gaz, dispuse pe două rânduri în lungul

halei, filtre tuburi flexibile filtru şi vană generală pentru gaz.

Abator

In cadrul proiectului se va realiza amenajarea unui abator cu o capacitate de abatorizare de 400 capete pui/ora.

Abatorul va fi amplasat in hala C3 (regim de inaltime: PARTER, caracteristici similare halelor C1 şi C2) si va fi structurat astfel:

- filtru sanitar destinat zonei murdare si zonei curate; - sectie abatorizare; - sectie transare in parti anatomice; - spatii si depozite frigorifice; - statie de epurare.

Destinatia si suprafetele aferente spatiilor din cadrul abatorului in care vor

fi amplasate utilajele si echipamentele tehnologice, sunt urmatoarele:




2010

11

Nr. crt.

Denumire spatiu Suprafata m.p.

Specificatie

1. Receptie pasari vii 49,07 Pasarile vii sunt aduse in zona sectiei de receptie in cutii speciale, de unde sunt agatate in linie pe conveior. Tot aici are loc si asomarea electrica a acestora

2. Sangerare, deplumare 49,07 Dupa ce trec de faza asomarii, puii sunt trecuti prin zona bazinelor de sangerare si de oparire, ca apoi sa fie trecuti in zona activitatii de deplumare, activitate care se realizeaza cu ajutorul unei masini speciale si care face parte din fluxul intreg al abatorizarii.

3. Eviscerare 42,39 In acest spatiu are loc detasarea capului puilor, eviscerarea si taierea picioarelor.

4. Racire rapida 173,09 Carcasele de pui trec pe conveiorul care permite asigurarea activitatilor de racire rapida, aceasta operatiune se face in tunelul de racire rapida

5. Transare 98,80 Dupa trecerea puiului prin tunel, puii sunt transferati de pe conveior pe masa de transare, unde carcasele se transeaza in parti anatomice.

6. Ambalare 44,74 Piesele rezultate se aseaza in caserole si in pungi, in vederea ambalarii si etichetarii acestora, iar carcasele se introduc in masina de vidat pentru punearea sub vid a pachetului.

7. Spatiu frigorific: 0°C Spatiu frigorific: -20°C Tunel figrorific: -35°C

56,62 54,11 21,28

Pachetele obtinute se aseaza in containere se se tranfera in camerele de frig in functie de natura livrarii si la refrigerare sau la congelare.

8. Birou livrare 34,69 Spatiu destinat pentru completarea documentelor necesare livrarii.

9. Livrare 33 Spatiu destinat pregatirii produselor pentru livrare si incarcarii in camioane pentru livrare.

10. Magazie ambalaje 20,69 Spatiul este destinat depozitarii ambalajelor ce urmeaza a fi folosite pentru ambalarea produselor obtinute.

11. Birou veterinar 17,64 Spatiul reprezinta biroul medicului veterinar din care acesta va supraveghea activitatea asigurarii biosecuritatii unitatii, precum si interfata cu laboratorul de specialitate.




2010

12

12. Celula deseuri 12,75 Spatiu destinat depozitarii temporare a deseurilor. 13. Vestiare barbati si femei 116,13 Filtrul sanitar destinat activitatii de abatorizare ce

este organizat atat pentru zona murdara cat si pentru zona curata si este cuprins in fluxul de functionare al abatorului.

14. Sala de odihna 34,69 Spatiu destinat pentru odihna angajatilor din cadrul abatorului.

15. Spalare echipamente 11 Spatiul este destinat spalarii echipamentelor care se folosesc in procesul de abatorizare.

16. Intestine si plume 25,65 Spatiu este utilizat ca depozit temporar pentru depozitarea intestinelor si a plumelor.

Se vor executa următoarele lucrări de construcţii: refacere tencuieli exterioare, refacere tencuieli interioare, consolidare zidărie la pereţi partea interioară în zonele macerate, refacere pardoseli, înlocuire tâmplărie, înlocuire învelitoare. Se vor achiziţiona şi monta următoarele echipamente tehnologice: -transportor aerian, lungime 60 m, -asomator automat cu posibiltate de reglare a înăiţimii pentru adaptare la diferite tipuri de păsări, -bazin colector sânge, din oţel inoxidabil prevăzut cu scurgere pentru evacuarea sângelui -chiuvete şi sterilizator pentru cuţite, -spălător de cârlige, cu două perii, pentru spălarea cărligeloe şi a lanţului de la transportor, -instalaţie de vacuum pentru eviscerare, dotat cu pistol de aspirare şi transfer viscere către cisterna de recoltare intestine, -sistem de evacuare pene cu transportor tip şnec, -tăietor pentru picioare, -bandă trasnportoare, -duş apălare carcase, -linie de prerăcire cu rame pentru pentru tunelel de răcire, -accesorii pentru secţia de tranşare şi ambalare, -instalaţie frigorifică pentru tunelul de refrigerare -instalaţie frigorifică pentru camerele de refrigerare-climatizare, -instalaţie frigorifică pentru camera de păstrare produse congelate, -instalaţie frigorifică pentru tunelul de congelare.




2010

13

Toate instalaţiile frigorifice funcţionează automat şi au posibilitatea de reglare a capacităţii frigorifice funcţie de necesarul frigorific din camere. Tipul agentului frigorific este freon ecologic. Linia de echipamente frigorifice este dotata cu sistem de monitorizare şi control pentru temperatură, presiune, umiditate, parametrii electrici. Alte lucrări - retele electrice-prin proiect se doreste realizarea racordurilor la cele 3 hale, restul retelei exterioara nu necesita lucrari de interventii; -racord alimentare cu apa-prin proiect se doreste sa se realizeze racordul celor trei hale la reteauade alimentare de incinta. De asemenea la 2 camine de alimentare cu apa trebuiesc executate lucrari de revizuire; -reparatii alei – platforme interioare. Aleile si platformele din incinta sunt in suprafata de 8146 mp si sunt executate din beton, avand o grosime de 18 cm grosime. In principal aleile se afla intr-o stare buna, necesitind unele reparatii pe o suprafata de 1200 mp. Materialul folist pentru reparatia acestora este tot beton cu o grosime de 18 cm. -amenajare filtre pentru igienizarea vehiculelor la intrarea in incinta, precum si la intrarea in halele de crestere. La intrarea principala cat si la intrarea secundara in incinta,vor fi amenajate filtre de protectie pentru dezinfectarea si igienizarea roţilor mijloacelor de transport auto, in scopul asigurarii biosecuritatii incintei. De asemenea atat la intrarea principala din abator, cat si la intrarile principale ale halelor de crestere a puilor de carne la sol, vor fi instalate filtre pres de dezinfectie pentru picioarele lucratorilor. Aceste lucrari de constructie se vor realiza in totalitate prin proiect, deoarce in momentul de fata, incinta nu este prevazuta cu filtre; -reparatii imprejmuire incinta. Incinta este inchisa de jur imprejur si are un perimetru de 900 m. In cadrul proiectului se prevede separarea activitatii de crestere a puilor de carne fata de activitatea de abatorizare cu gard de sarma galvanizata ce totalizeaza 400 m.l; -amenajare instalaţie de stocare GPL, compusă din platformă betonată, rezervor cu capacitatea de 5000 l, conducte de transport gaz către halele de creştere pui de carne şi centrala termica.




2010

14

Investitii pentru protejarea mediului - statie de epurare pentru deservirea abatorului– constructie noua Pentru statia de epurare se vor realiza in totalitate lucrarile de constructie, deoarece este un obiectiv nou; Caracteristici constructive:

· suprafata construita 60 mp · lungime - 8 m; · latime -7,5 m; · inaltime - 5 m; · volum construit - 300 mc.

Statia de epurare va avea următoarele componente:

· grilaj de canal de tip filtru elicoidal, · bazin de primire si acumulare; · bazin de egalizare si preoxidare. In acest bazin, reziduurile sunt supuse

unei pretratari de oxidare, cu bule fine. Procesul de degradare a substantei organice incepe inca din interiorul acestui compartiment si se incheie in bazinul de oxidare biologica;

· bazin de oxidare, nitrificare. Se adopta un sistem de oxidare cu microbule cu difuzie, uniform distribuita pe toata suprafata bazinului, insotita de un process de nitrificare-denitrificare;

· sedimentator final, · unitate de filtrare rapidă cu material filtrant (nisip curţos) · unitate de dezinfectie cu hipoclorit, · bazin de stocare a nămolului în exces.

- reparaţii bazin colector ape igienizare cu o capacitate de 40 mc Bazinul este situat intre cele doua hale de crestere C1 si C2 la capat. - reparatii retea colectare ape igienizare aferenta halelor C1 si C2. Reteaua de canalizare formata din 18 camine ce preiau din hale apele pe conducte din fonta trebuie revizuita. Pentru acest obiectiv se doreste sa se realizeze decolmatarea retelei. Pe anumite portiuni in care decomaltarea nu este posibila, sau retele sunt intr-o stare avansata de degradare acestea se vor schimba. De asemenea trebuiesc realizate lucrari de decomaltare a caminelor si achizitionarea si montarea de noi capace, deoarce cele vechi nu mai exista. In acest sens din totalul retelei de 192,5 ml se vor realiza lucrarile specificate mai sus pe o portiune de aproximativ 80 ml si achizitionarea a unui numar de 18 capace;




2010

15

- construire incintă tip şopron pentru depozitare temporară aşternut uzat. Deşi în proiect, pentru depozitare temporară aşternut uzat, se prevede a se realiza doar o platformă betonată, titularul s-a angajat să realizeze, pentru depozitarea temporară a acestui tip de deseu, o incintă tip şopron, bine aerisit, cu capacitate de depozitare suficientă până la preluarea deseului de către firma care execută împraştierea pe terenurile agricole. Incinta se va construi la limita de NE a amplasamentului şi va avea pardoseală din beton hidroizolat, pereţi de beton hidroizolat, acoperiş din tablă. Dimensiunile vor fi 10m x 10m x 4 m. Instalaţii pentru producerea energiei - achizitionare şi montaj a unei centrale termice pentru asigurarea energiei termice in cadrul abatorului..

Randamentul de lucru este de 90-95%. Caracteristici tehnice:

· cazan abur 400 kg/h x 12 bar, ignitubular orizontal; · arzator gaz metan cu doua trepte de putere; · instalatie dedurizare apa cazan volumetrica, debit 1 mc/h; · degazor termo-chimic V=1.000 l cu regulator direct pentru temperatura; · pompa; · expandor-racitor, purja intermitenta si goliri Dn 400 pentru cazanul de

abur; · cos fum diametru 320 mm, H=8 m si canale gaze arse diam. 250 mm.

Realizarea din punct de vedere constructiv a proiectului se va face în perioada 2010-2011. Beneficiarul şi-a propus ca întregul complex avicol să functioneze pe o perioadă nedeterminată. 1.4.3 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Capacităţile de productie, propuse prin acest proiect, sunt : -hale creştere pui de carne - 34680 pui/serie/hală, 6 serii/an, 208080

pui/hală/an, 416160 pui/fermă/an. -abator, capacitate abatorizare 400 pui/oră, 5 ore/zi, 2000 pui/zi, 408669

pui/an.




2010

16

Pentru buna funcţionare a procesului tehnologic şi pentru încălzirea

spaţiilor de producţie este necesară energie electrica şi energie termică. Energia electrică va fi asigurată din reţeaua de joasă tensiune din zona

prin intermediul punctului de tranformare existent în incintă. Energia termica va fi asigurată de o centrală termică ce va utiliza drept

combustibil GPL. Este recomandat ca datele privind consumurile specifice de energie în fermele de creştere intensivă a păsărilor din ţările UE, prezentate în documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile, să fie luate în considerare la realizarea acestui proiect.

Date privind producţia şi resursele necesare Productia Resurse folosite în scopul asigurării

producţiei Denumirea Cantitate

anuală Denumirea Cantitate

anuală Furnizor

Pui de carne

408669 capete

Energie electrică Energie termică GPL

309MWh 7078 Gcal 5000 litri

CEZ Vânzări Sistem propriu Furnizor autorizat

Abator 408669 capete Energie electrică Energie termică

93 MWh

263 Gcal

CEZ Vânzări Sistem propriu




2010

17

1.4.4 Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice Materiile prime utilizate în procesul tehnologic sunt : -pui de o zi (pui de carne) -furaj, -medicamente, vaccinuri, -apa potabilă. -material asternut -substanţe pentru dezinfecţie -detergenti -ambalaje Datele privind materiile prime precum şi clasificarea substanţelor chimice sunt prezentate în tabel.

Date privind materiile prime şi substanţele chimice

Clasificarea substanţelor chimice Denumirea materiei prime sau substantei chimice

Cantitate anuală,

Categoria Periculozitate Fraze de risc

Crestere pui de carne -Pui de o zi -Furaje -Vaccinuri -Apa tehnologică -Material aşternut (0,05 cm grosime) -Substanţe pt. dezinfecţie

416160 cap. 867 tone

50 kg

2138 mc

1080 mc

200 litri

- -

nepericulos

-

-

nepericulos

- - - - - -

- - - - - -

Abator -Pui de carne -Apă -Detergenţi

408669 cap.

9000 mc 600 litri

- -

nepericulos

- - -

- - -




2010

18

-Substanţe pt.dezinfecţie -Ambalaje

600 litri 8 tone

nepericulos

-

- -

- -

1.4.5 Informaţii privind poluanţii fizici şi biologici Informatii referitoare la poluanţii fizici şi bilogici sunt prezentate in tabelul de mai jos : Tipul poluan-tului

Sursa de poluare

Nr. surse poluare

Poluare max. permisă

Poluarea calculată produsă de activitate

Măsuri de eliminare

zgomot motoare, transportoare

difuze 65dB(A) max. 65 dB(A)

Nu este cazul

radiaţie electro-magnetică

nu - - - Nu este cazul

radiaţie ionizantă


Poluanti biologici


2. PROCESE TEHNOLOGICE Principalele efecte asupra mediului pe care le poate genera activitatea de creştere intensivă a păsărilor se referă la emisiile de amoniac în aer, la scurgerile de azot şi fosfor, provenite de la dejecţiile animaliere, în sol, în apele subterane şi de suprafaţă. Masurile de reducere a acestor emisii nu se limiteaza numai la modalitatea de depozitare, tratare sau aplicare a dejecţiilor odată apărute, ci cuprind măsuri pentru un întreg lanţ de evenimente, inclusiv paşii pentru minimizarea producţiei de dejecţii. Acest lucru începe cu o bună gospodărire şi cu adoptarea de măsuri privind hrănirea şi adăpostirea animalelor, urmând tratarea şi depozitarea dejecţiilor, finalizându-se prin împrăştierea acestora pe sol. Conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru o fermă înseamnă aplicarea permanenta a unor bune practici agricole şi măsuri de nutriţie, împreuna cu Cele Mai Bune Tehnici Disponibile în proiectarea adăposturilor şi reducerea consumului de apă şi energie.




2010

19

2.1 Halele de creştere pui de carne

Fluxul tehnologic de creştere a puilor de carne la sol cuprinde urmatoarele etape : -pregătirea halei în vederea populării prin eliminarea manuală sau mecanizata a aşternutului uzat şi depozitarea temporara a acestuia în spatiul special destinat, curăţarea şi dezinfectia halei urmata de aerisirea acesteia,

Dezinfecţia halelor se face prin pulverizarea unor soluţii dezinfectante în concentraţie de 2-3% (bromocet, septosept, catiorom, sintosept, cuatersan, germostop).

Operaţia de dezinfecţie este efectuată de personalul angajat al fermei, personal care este autorizat pentru astfel de operaţii.

După efectuarea operaţiei de dezinfecţie, din halele de producţie sunt prelevate probe din zidăria halei, probe care sunt analizate în cadrul laboratoarelor sanitar- veterinare.

Repopularea halelor cu pui se face doar dacă rezultatele analizelor la probele recoltate din halele de creştere a puilor arată că operaţia de dezinfecţie a avut eficienţa scontată.

După operaţia de dezinfecţie a halelor urmează o perioadă de vid sanitar, perioadă în care, în halele de creştere a puilor nu se desfăşoară nici un fel de activitate. -formarea aşternutului la sol prin imprăştierea pe pardoseala halei a unui strat 5 cm de rumegus, coji de floarea soarelui, coceni sau paie tocate, -popularea halei cu pui de o zi preluaţi de la furnizori specializaţi, -cresterea şi întretinerea puilor prin asigurarea conditiilor de microclimat, furajare şi adăpare, -livrarea puilor catre abatoar. Tehnologia de creştere a puilor de carne, propusă de prezentul proiect, este analizată în continuare comparativ cu cerinţele celor mai bune tehnici disponibile. 2.1.1 Sistemul de adapostire pentru cresterea puilor de carne Cerinţe BAT

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind sistemul de adapostire a puilor înseamnă :

a. adaposturi ventilate natural, cu podea acoperita integral cu aşternut, prevazute cu sisteme de alimentare cu apa bine etanşate,

b. adaposturi etanse cu ventilatoare de aerisire, cu podea acoperita integral cu aşternut, prevazute cu sisteme de alimentare cu apa bine etanşate.




2010

20

Propunerea proiectului Proiectul propune creşterea puilor de carne în tehnologia la sol în cele

două hale reabilitate şi dotate cu echipamente tehnologice moderne. Capacitatea de producţie va fi de 34680 pui/serie/hală, 6 serii/an, 208080

pui/hală/an, 416160 pui/fermă/an. Halele de producţie au următoarele caracteristici :

Nr. crt. Caracteristici hale C1 si C2 U.M 1. Regim de inaltime Parter 2. Suprafata totala desfasurata 2.070,24 m.p 3. Suprafata totala utila 1.926,67 m.p 4. Lungime 114 m 5. Latime 18,16 m 6. H coama 4,20 m 7. H streasina 2,40 m 8. Numar travei 19 9. 2 deschideri 6,15 m si 5,98

m

Halele vor avea podeaua complet acoperitǎ cu asternut. Aşternutul este din materiale vegetale (paie, coji de floarea- soarelui, rumeguş) şi va avea o grosime de 5 cm.

2.1.2 Apa Consumul de apă al unei ferme de creştere a puilor de carne variază funcţie de dietă şi stadiul de creştere al păsărilor. Accesul nerestricţionat la apă al animalelor este obligatoriu. Cele mai bune tehnici disponibile înseamnă reducerea consumului de apă prin : -curăţarea adăposturilor şi a echipamentului cu ajutorul jeturilor de apă de înaltă presiune după fiecare ciclu de producţie, -calibrarea regulată a instalaţiilor de adăpat, pentru a evita risipa, -înregistrarea consumului de apă cu ajutorul apometrelor, -detectarea şi eliminarea scurgerilor. Propunerea proiectului

Sistemul de adăpare a puilor este constituit dintr-o serie de adăpătoare individuale, amplasate de-a lungul halelor de creştere. Sistemul de adăpare este dotat cu cupe în care se colectează eventualele scurgeri de apă.





2010

21


În fiecare hală este prevăzută o linie de alimentare cu apă a instalaţiilor de adăpare, prevăzute cu filtru de apă, regulator de presiune, apometru, dozator de medicamente.

Spălarea adăposturilor, la finalul fiecărui ciclu de producţie, se va face cu echipamente care asigură jeturi de apă de înaltă presiune.

Titularul de activitate va stabili un program de verificări profilactice, întreţinere şi reparaţii a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi va monitoriza continuu consumul.

2.1.3 Energia Cele mai bune tehnici disponibile înseamnă reducerea consumului de

energie prin aplicarea unei bune practici agricole, începând cu proiectarea adăpostului pentru animale şi prin exploatarea adecvată a acestuia şi a echipamentului tehnologic.

Cele mai bune tehnici disponibile pentru adăposturile de păsări înseamnă reducerea consumului de energie prin :

-îzolarea clădirilor în regiuni cu temperaturi scăzute, -îmbunătăţirea sistemului de aerisire pentru a asigura un bun control al

temperaturii şi pentru a realiza un număr minim de ventilaţii în perioada de iarnă,

-evitarea rezistenţei în sistemele de ventilaţii prin inspecţii regulate şi curătarea frecventă a coductelor şi ventilatoarelor,

-aplicarea iluminatului cu consum scăzut de energie. Propunerea proiectului Halele de producţie vor fi supuse unui proces de refacere a tencuielilor

interioare în vederea cresterii gradului de izolare termică a acestor clădiri. De asemenea, vor fi dotate cu instalaţii moderne de încălzire, ventilaţie, iluminat.

sisteme de ventilaţie Sistemul de ventilaţie este prevăzut cu un sistem electronic de

monitorizare a microclimatului din hale şi acţionează permanent ferestrele de admisie menţinând o temperatură constantă in hale. Echipamentul de automatizare (care include şi senzori pentru concentraţia de CO2 din halele de creştere) acţionează, în funcţie de valorile programate, simultan, asupra:

- debitului de aer al ventilatoarelor, prin modificarea turaţiei clapetelor de pe secţiunile de admisie a aerului proaspăt în halele de creştere;

- instalaţiilor de încălzire, comandând pornirea, respectiv oprirea acestora (va fi amplasat un senzor la 10-25 de cm deasupra patului de creştere);




2010

22

Pentru evacuarea aerului viciat din halele de creşterea puilor de carne se prevăd ventilatoare cu capacitatea, de 44 000 mc/h, dispuse pe ambele laturi ale clădirii. Admisia aerului proaspăt se realizează prin trape amplasate, de asemenea pe ambele laturi ale clădiririi. Halele vor fi dotate cu un ansamblu sistem ceaţa, cu rampă de ceaţă pe ambele laturi şi două grupuri de mare presiune de 900 t/h.

sisteme de iluminat artificial şi alimentare cu energie electrică Instalaţiile de iluminat şi prize se vor executa aparent.Se vor folosi cabluri şi

corpuri de iluminat fluorescent cu consum redus de enrgie. Prizele vor fi cu contact de protecţie. Iluminatul va fi artificial, economic şi va fi compus din lămpi, diminuator de intensitate şi cablu. Lămpile sunt dotate cu dulie, adaptor şi protecţie transparentă a lămpii.

Se prevăd instalaţii electrice de forţă pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor din hală. Fiecare hală va avea câte un tablou principal de distribuţie. Acest tablou de distribuţie va fi alimentat din tabloul principal de distribuţie al postului de transformare prin intermediul cablurilor de energie pozate îngropat sau aparent în funcţie de situaţie.

De la tablourile generale de distribuţie ale halelor se vor alimenta atât iluminatul şi prizele, cât şi alimentarea echipamentelor. În aceste tablouri se vor monta echipamentele necesare de protecţie la suprasarcină şi la scurtcircuit. Cablurile de alimentare ale motoarelor utilajelor vor fi montate aparent, pozate pe elementele de construcţie şi protejate în tuburi de protecţie.

sisteme de încălzire. Temperatura din halele de creştere a puilor este controlată atât prin

utilizarea unor sisteme de încălzire locală (radiante - pe timp de iarnă), cât şi prin reglarea nivelului de ventilaţie (pe timpul verii).


Alimentarea cu combustibilul necesar obtinerii energiei termice, se va realiza din rezervorul de GPL. Din rezervorul de GPL de 5000 l, se asigura gazul necesar pentru alimentarea halelor C1 si C2 printr-un record exterior. Din racordul exterior se alimenteaza halele printr-o conducta longitudinală, din care se alimenteaza radiantele de caldura , racordate prin racord flexibil.

Sistemul de încălzire al fiecărei hale este alcătuit din radiante, 16 buc/hală, alimentate cu gaz, dispuse pe două rânduri în lungul

halei, filtre tuburi flexibile filtru şi vană generală pentru gaz.




2010

23

Titularul de activitate va stabili un program de verificări profilactice, întreţinere şi reparaţii a sistemului de microclimat.

Concluzie Proiectul analizat propune creşterea puilor de carne prin procedeul la sol,

în hală etanşă, cu podeaua complet acoperita cu aşternut, dotata cu instalatii de adăpare si climatizare în conformitate cu cerintele BAT varianta b.

2.1.4 Tehnici nutriţionale Cerinţe BAT

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind nutritia puilor de carne sunt stabilite pentru reducerea catitaţilor de substante nutritive eliminate prin dejectii şi, în consecinţa, reducerea emisiei de compusi ai azotului si fosforului.

Tehnici nutriţionale aplicate eliminărilor de azot BAT înseamnă aplicarea de măsuri alimentare care conduc la reducere

excreţiei de azot şi în consecinţă a emisiei de nitraţi şi amoniac. Managementul nutriţional va avea la bază hrănirea pe faze (diete succesive) cu conţinut redus de proteină brută. Aceste diete vor fi susţinute de o cantitate optimă de aminoacizi furnizaţi de furaje sau aminoacizi industriali (lisine, metionine,triptofan)

Nivelurile indicatoare de proteină brută în hrana pentru păsări considerat BAT

Specia Fazele % proteină

brută în hrană Observaţii

puişori 20-22 de îngrǎşat 19-21

Pui de carne

de sacrificat 18-20

Cu furnizarea adecvată/echilibrată

de aminiacizi Valorile din tabel vor fi adaptate la condiţiile locale dar, trebuie evidenţiat

ca, o reducere de proteina brutǎ de 1% in hrana conduce la o reducere de 10% a iesirilor de azot şi implicit amoniac.

Tehnici nutriţionale aplicate eliminărilor de fosfor BAT înseamnă aplicarea de măsuri alimentare care conduc la reducere

excreţiei de fosfor. Managementul nutriţional va avea la bază hrănirea pe faze (diete succesive) cu conţinut redus de fosfor. Aceste diete vor fi susţinute de o cantitate optimă de fosfat anorganic puternic digerabil şi/sau fitase pentru a garanta o hrană cu conţinut suficient de fosfor digerabil.




2010

24

Nivelurile indicatoare de fosfor total în hrana pentru păsări considerat BAT

Specia Fazele % fosfor total

în hrană Observaţii

puişori 0,65-0,75 de îngrǎşat 0,60-0,70

Pui de carne

de sacrificat 0,57-0,67

Cu furnizarea adecvată/echilibrată de fosfaţi puternic

digerabili Valorile din tabel sunt orientative doarece ele depind de conţinutul

energetic al hranei. În aceste condiţii nivelurile prezentate in tabel trebuie adaptate la condiţiile locale. Propunerea proiectului

Halele de producţie vor fi dotate cu sisteme automate pentru furajare alcătuite din:

buncăre intermediare de stocare (1 buc.pentru fiecare hala, capacitate 24 mc fiecare) a furajelor, care alimentează liniile de hrănire a puilor; instalaţia de dozare a furajelor pe liniile de hrănire a puilor; linii de hrănire cu farfurii, amplasate la sol, pe 4 linii de-a lungul fiecărei hale; sistem de control/automatizare a liniilor de hrănire a puilor. Acţionarea sistemului de transport al furajelor din buncărul de stocare la

liniile de hrănire a puilor se face cu motoare electrice. Pentru a reduce pierderile de furaj, funcţionarea dozatoarelor de furaj,

amplasate la capătul fiecărei linii de hrănire a puilor, este corelată printr-un sistem automatizat, cu sistemul de acţionare a liniilor de hrănire.

Astfel, linia de hrănire a puilor este echipată cu senzori care sesizează prezenţa sau absenţa furajelor de pe liniile de hrănire, comandând încărcarea liniilor de hrănire cu furaj sau oprirea încărcării cu furaj a liniilor de hrănire.

Cu excepţia liniilor de hrănire, care au o suprafaţă liberă ce permite accesul puilor la furaje, toate celelalte operaţii de transport a furajelor (inclusiv cea de descărcare din autobene în buncărele de stocare) se fac prin conducte închise care nu permit pierderi de furaj sau emisia de pulberi în atmosferă.

Cântărirea puilor pentru controlul sporului în greutate se va realiza săptămânal, se vor face cântăriri de control cu un sistem de cântărire automat pe fiecare hală, dotat cu computer şi platformă de cântărire.

Furajele necesare hrănirii puilor de carne se vor achiziţiona de la firme producătoare specializate.

Titularul activităţii se angajează ca furajele achiziţionate să fie adecvate etapei de creştere a puilor iar conţinutul de proteină brută şi fosfor să fie în concordanţa cu cerinţele BAT .




2010

25

Concluzie În ceea ce priveşte tehnicile de hrănire, titularul proiectului propune un

management nutriţional în conformitate cu ceriţele BAT.

2.2 Abatorul In vederea asigurarii unui flux integrat de productie, proiectul prevede si

amenajarea unui abator (hala C3) cu o capacitate de abatorizare de 400 capete/ora,ce va fi structurat, din punct de vedere tehnologic, astfel:

- filtru sanitar destinat zonei murdare si zonei curate; - sectie abatorizare; - sectie transare in parti anatomice; - spatii si depozite frigorifice; Procesul tehnologic de abatorizare are următoarele etape: Receptie pasari vii şi asomare Pasarile vii sunt aduse in zona sectiei de receptie in cutii speciale, de unde sunt agatate in linie pe conveior. Tot aici are loc si asomarea electrica a acestora. Sangerare, deplumare Dupa ce trec de faza asomarii, puii sunt trecuti prin zona bazinelor de

sangerare si de oparire, ca apoi sa fie trecuti in zona activitatii de deplumare, activitate care se realizeaza cu ajutorul unei masini speciale si care face parte din fluxul intreg al abatorizarii.

Eviscerare In acestă are loc detasarea capului puilor, eviscerarea si taierea picioarelor. Racire rapida Carcasele de pui trec pe conveiorul care permite asigurarea activitatilor de

racire rapida, aceasta operatiune se face in tunelul de racire rapida Transare Dupa trecerea prin tunel, puii sunt transferati de pe conveior pe masa de

transare, unde carcasele se transeaza in parti anatomice Ambalare Piesele rezultate se aseaza in caserole si in pungi, in vederea ambalarii si

etichetarii acestora, iar carcasele se introduc in masina de vidat pentru punearea sub vid a pachetului. Pachetele obtinute se aseaza in containere si se tranfera in camerele de frig in functie de natura livrarii (la refrigerare sau la congelare).

Livrare Livrarea se face cu ajutorul mijloacelor de transport auto specializate. Spălare şi dezinfecţie instalaţii şi echipamente




2010

26

Spalarea şi dezinfecţia spaţiilor de producţie şi a echipamentelor se va realiza la sfârşitul fiecărui ciclu de abatorizare, utilizându-se detergenţi şi substabţe dezinfectante.

Analiza activităţii desfaşurate în abator comparativ cu cerinţele BAT este prezentată în tabelul de mai jos. Cerinţe BAT Activitate desfăşurată în abatorul

propus prin proiect 1. Recepţionarea păsărilor

Pentru păsările ce se vor abatoriza se va opri hrănirea înainte de incărcare pentru transport la abatorizareSe va reduce astfel gradul de contaminare fecală pe parcursul transportului precum şi continutul tractului intestinal. Este esenţial ca lăzile, modulele, miloacele de transport, utilizate pentru transportul păsărilor săfie curăţate dupa fiecare serie de pui, pentru a reduce posibilitatea de raspândire a oricărui tip de infecţie ce poate fi prezentă. Datorită batutului din aripi de către păsări în timpul procesului de descărcare şi agătare pe linie, o cantitate semnificativă de praf se produce în această zonă. Praful este îndepărtat de instalaţia de ventilaţie şi recuperat în saci.

Puii sunt aduşi spre abatorizare în cuşti speciale care se vor curăţa şi dezinfecta după fiecare utilizare. Spaţiul în care puii sunt agăţati pe linia de abatorizare va fi prevăzut cu instalaţie de ventilaţie şi filtrare pentru reţinere prafului.

2. Asomarea şi sângerarea Păsările se pot asoma prin aplicarea unui curent electric, cei 2 electrozi fiind conveyerul şi al doile fiind un vas cu apă care vine în contact cu creasta. Este permis chiar aplicarea unui curent care poate să ucidă pasărea dacă această etapă este urmată imediat de crestarea vaselor de sânge. Sângerarea se va produce instantaneu, sângele se va colecta în mare parte

Asomarea se realizeză cu ajutorul asomatorului. Sângele rezultat se recoltează într-u recipient special de colectare şi se elimină împreună cu viscerele de către firme specializate.




2010

27

separat datorita gradului mare de poluare la manevrare inadecvată.

3. Opărire Temperatura de opărire păsări destinate congelării 56-58oC păsări destinate refrigerării 50-52oC

Operaţiunea de opărire se realizează prin scufundare în bazinul de opărire, apa refolosindu-se pentru mai multe serii şi se completează în funcţie de pierderi

4. Deplumarea Se realizează mecanizat dar se poate continua şi manual

Operatiunea de deplumare se realizează automat cu evacuarea penelor şi apei rezultate în bazinul decantor al deplumatorului. Acesta este conectat prin intermediul canalizării la statia de epurare.

5. Eviscerarea Viscerele trebuie să rămână ataşate de de corp ori pe un tren paralele ori în spatele carcasei, pentru inspecţie post-mortem eficientă.

Viscerele sunt extrase cu dispozitivul de eviscerare şi se trasfera în recipientul de viscere

6. Racirea Puii destinaţi consumului proaspăt se vor răci imediat la o temperatură sub 4oC

Puii evisceraţi sunt transferaţi imediat pe conveiorul de răcire, dotat cu instalaţii frogorifice

7. Curăţarea abatorului Fiecare componentă trebuie curăţată, evitându-se folosirea exagerată a apei spritate, pentru a se evita contaminarea aerului

După încheierea ciclului zilnic de producţie se execută spălarea şi igienizarea echipamentelor şi a spaţiilor de producţie. Se vor utiliza detergenţi adecvaţi.

8. Depozitare produse finite Depozitul de produse finite trebuie să dispună de echipamente de frig cu freon ecologic

Produsele finite se depozitează în depozitele frigorifice, dotate cu instalaţii cu freon ecologic care asigură temperatura de păstrare în conformitate cu standardul dr produs.

Concluzie Proiectul propune achizitionarea unei tehnologii de abatorizare modernă, eficientă.




2010

28

Valori limitǎ ale parametrilor relevanţi atinşi prin tehnicile propuse şi

prin cele mai bune tehnici disponibile

Valori limită Tehnici alternative propuse de titular

Parametru

Creştere pui de carne -

prin BAT Conform celor mai bune practici de mediu

Consum energie electrică/pasăre/an

0,75KWh - 1,36-1,93 KWh (studiu UK) BAT- Reducerea consumului de energie

Consum apă potabilă/pasare/an

61,6 litri - 40-70litri (studiu Italia) BAT- Reducerea consumului de apă

Concentraţie de poluanţi în apa epurată

MTS 35mg/l pH 6,5-8,5 CBO5 20mgO/l CCOCr 70mgO/l

Reducerea consumului de apă

NTPA 001 MTS 35mg/l pH 6,5-8,5 CBO5 25mgO/l CCOCr 125mgO/l

Emisii în aer kg pol./pasare/an

NH3 0,02 CH4 0,00083 N2O 0,0026 Praf insp. 0,025 resp.0,0026

Furajarea pe faze Reducerea conţinutului de proteină în furaje

NH3 0,005-0,315 CH4 0,004-0,006 N2O 0,009-0,024 Praf insp.0,119-0,182 resp.0,014-0,018 (Silsoe Research Institute)

Deseuri (asternut uzat)mc/pui/an

0,0026 mc Proiectarea spaţiilor de depozitare cu o capacitate suficientă până când aplicarea pe sol este posibilă




2010

29

Activitati de dezafectare Nu se vor dezafecta clădiri sau instalaţii existente. 3. DEŞEURI

Managementul deşeurilor în cadrul proiectului „Reabilitare ferma avicolă şi construcţie abator” s-a analizat pentru faza de construcţie şi faza de exploatare a fermei. Încetarea activitatii şi dezafectarea cladirilor/echipamentelor nu a fost luata în calcul deoarece titularul de activitate îşi propune ca întregul complex avicol sǎ funcţioneze pe o perioadǎ nedeterminatǎ. Faza de constructie În timpul activitǎtilor de reabilitare a construcţiilor de pe amplasament vor rezulta urmǎtoarele tipuri de deşeuri: Pământ excavat; cantitatea estimata de cca. 120 mc va rezulta în urma lucrărilor de construcţie a staţiei de epurare. Pamântul excavat se va reutiliza la aducerea la cotă a anumitor zone din incintă. Deşeuri metalice; vor rezulta în urma lucrărilor de reabilitare a clădirilor. Se estimeazǎ o cantitate de 1,5 tone. Se vor depozita temporar pe spaţiu betonat indicat de titular. Se vor valorifica prin firme specializate. Plăci de azbociment; vor rezulta în urma activitătii de înlocuire a învelitoarelor clădirilor. Se estimează o cantitate de 6 tone. Se vor depozita temporar, în incintă, pe spaţiu betonat indicat de titular. Se vor colecta, transporta şi elimina de firme specializate. Moloz; va rezulta în urma lucrărilor de refacere a tencuielilor clădirilor. Se estimează o cantitate de 3 tone. Se va depozita temporar pe spaţiu betonat în imediata apropiere a punctului de lucru. Se va colecta şi elimina de firme specializate. Faza de exploatare

În urma activităţii desfasurate în complexul avicol vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri :

Material de asternut amestecat cu dejecţii uscate de la halele de pui de carne.

BAT privind managementul dejecţiior rezultate de la fermele avicole înseamnă colectarea uscată a acestor deşeuri si depozitarea sub forma de gramada în zona special destinata, cu pardoseală impermeabilă si acoperis. Aşternutul uzat se elimină din hale la sfârsitul fiecarui ciclu de producţie, se încarca în mijloace de transport si se depoziteazǎ temporar în incintǎ acoperitǎ,




2010

30

cu o capacitate de 400 mc, cu pardoseala si pereţi din beton hidroizolat. Se estimeazǎ generarea unei cantitati anuale de 1100 mc. Acest deşeu se va utiliza ca fertilizant pe terenurile agricole. Eliminarea deşeului se va realiza de 3 ori pe an de către SC GIDAZI PROD COM SRL prin împrăştiere pe terenurile agricole proprii (Contract nr.98/2010). Transportul se va realiza cu auto specializate proprietate SC GIDAZI PROD COM SRL. Deseuri de origine animală rezultate din pierderile naturale de pasări (cadavre) şi de la abator (intestine, sânge, plume)

Regulamentul 2002/1774/CE emis de Consiliul Europei prevede la art.9 că functionarea unitaţilor de crestere a animalelor este permisă daca îndeplinesc urmatoarele condiţii : a.detin instalatii proprii de neutralizare, procesare sau incinerare/coincinerare, autorizate şi aprobate în condiţiile legii, şi care sunt folosite exclusiv pentru necesităţi proprii, sau b. au incheiat un contract cu unitati de ecarisare autorizate pentru categoria de subproduse pe care le colectează.

In cadrul proiectului analizat se estimează generarea a 2,25 tone pe an de deseuri de origine animală cauzate de mortalitatea păsărilor şi 122 tone pe an generate din activitatea abatorului

Cadavrele de păsări se depozitează temporar, conform declaraţiei titularului de proiect, în spaţiu frigorific ce se va amenaja în cadrul uneia dintre halele de crestere pui.

Deşeurile de origine animală rezultate de la abator se depozitează temporar în cisternă special destinată amplasată în camera frigorifică, cu suprafaţa de 25,65 mp, din incinta abatorului.

Pentru eliminarea acestor deşeuri, conform cerinţelor BAT pc. b, titularul proiectului va incheia un contract cu unitate de ecarisare autorizată pentru categoria de subproduse pe care le colectează. Deşeuri de ambalaje, din plastic şi carton, de la medicamente şi substanţe de dezinfecţie. Se depozitează temporar în depozitul de medicamente şi se elimina de catre firme autorizate. Se estimează generarea unei cantitati anuale de 50 kg deşeuri de ambalaje.

Deseuri menajere Deşeurile menajere provenite de la salariaţii unităţii sunt depozitate

temporar în europubele şi apoi colectate de firme specializate de salubritate. Se estimează generarea unei canţităti anuale de 10 mc.

Nǎmol de la staţia de epurare Pentru buna functionare a staţiei de epurare este necesar ca cel puţin o

data pe an sa fie eliminat 1/3 din volumul de nǎmol din staţie. Eliminarea se face prin vidanjare de catre firme specializate.

Volumul anual estimat de namol vidanjat este de 7 mc.




2010

31

Becuri fluorescente uzate În urma activităţilor de întreţinere rezultă becuri fluorescente uzate. Se

estimează generarea unei cantităţi anuale de cca. 5 kg. Aceste deşeuri se depozitează temporar în container special destinat şi vor fi colectate şi eliminate de firme specializate.

Ambalaje Produsele obţinute în cadrul activităţii de abatorizare se livrează ambalate

în caserole şi pungi. Se estimează introducerea pe piaţă anual a cca. 8 tone ambalaje.

Titularul de activitate se va asigura că ambalajele vor respecta « cerinţele esentiale specifice privind fabricarea şi compoziţia ambalajului » in conformitate cu prevederile HG 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Managementul deşeurilor este prezentat în tabelul de mai jos.

Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor, UM/an

Denumi-re deşeu

Cantita-ti estimate a fi generat anual

Stare fizică

Cod deşeu

Cod princip. proprie-tate pericu-loasă

Cod clasific. statistic-ca

Valorificate

Elimina-te

Stoc

Pamânt excavat

120 mc S 170504 - - 3500 mc

- -

Deseuri metalice

1,5 t S 170405 - - 1,5 t - -

Placi azbociment

6 t S 170605* H7 - - 6 t -

Moloz 3 t S 170107 - - - 3 t - Aşternut uzat

1100mc S 020106 - - - 1100 mc -

Deşeuri de origine animală

124,25 t S 020102 - - - 121,25 t -

Ambalaje medicamente şi subst. de dezinfecţie, plastic

40 kg S 150102 - - - 40 kg -




2010

32

Ambalaje medicamente şi subst. de dezinfecţie, carton

10 kg S 150101 - - - 10 kg -

Menajere 10 mc S 200201 - - - 10 mc - Becuri fluorescente

5 kg S 200121* H6 - - 5 kg -

Namol de la staţia de epurare

7 mc L 190805 - - - 7 mc -

Titularul de activitate va ţine evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitatae cu prevederile HGR 856/2002. Transporturile de deşeuri în afara fermei vor fi însotite de fisele de transport deşeuri conf. HG 1061/2008. 4. IMPACTUl POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1 Apa Condiţii hidrologice şi hidrogeologice

Râul Jiu este principalul curs de apă din judeţul Dolj, fara a lua în considerare fluviul Dunărea ce reprezinta graniţa de sud a judeţului. Intră în judeţ imediat în aval de confluenţa cu râul Motru şi se varsă în Dunăre în apropierea ostrovului Kozlodui (S=10070 kmp, L=331 km). Pe teritoriul judeţului primeşte afluenţii: Argetoaia sau Salcia (S=255 kmp. L=46 km) şi Raznic (S=506 kmp, L=42 km) pe partea dreaptă şi Amaradia (S=870 kmp, L=99 km) pe partea stângă. Debitul mediu multianual variază între 86 mc/sec la intrare şi 94 mc/sec la varsare. În anii ploioşi respectiv cei secetoşi debitele medii anuale ajung la cca.1,7 respectiv 0,6 din debitul mediu multianual. Volumul maxim se înregistrează primăvara (martie-mai) când se scurg cca. 42% din volumul anual. Volumul minim se înregistrează la sfârşitul verii şi începutul toamnei când se scurg cca. 10% din volumul anual.




2010

33

Lunar volumul maxim scurs se produce de regulă în aprilie, iar cel minim în octombrie când volumul scurs reprezintă în medie 16% respectiv 3% din cel anual. La intrarea în judeţ apele râului Jiu se regăsesc uneori impurificate cu praf de cărbune şi steril de la exploatările de cărbune din amonte. De asemenea, datorită deversărilor de apă de răcire de la termocentralele din amonte (Paroşeni, Rovinari, Turceni) se poate distinge o creştere a temperaturii apei râului Jiu în perioda de vară cu 50C faţă de temperatura naturală a apei. În ultimii 10 ani nu au apărut decât foarte rar formaţiuni de îngheţ pe râul Jiu în secţiunea de curgere de pe teritoriul judeţului Dolj. Comuna Brǎdeşti este amplasata pe malul drept al Jiului Pânza acviferă are o adâncime variabilă care scade de la nord spre sud datotită neuniformităţilor reliefului. În cadrul subsistemului de urmărire a calitaţii apelor subterane din bazinul hidrografic Jiu sunt cuprinse 7 secţiuni hidrogeologice: -Filiaşi, chimism tip bicarbonato-sulfato-calcic, -Işalniţa, chimism tip bicarbonato-sulfato-cloro-calcic. Depăşiri ale concentraţilor de ion amoniu, azotaţi, duritate totala faţa de STAS 1342/91, -Işalniţa, în imediata vecinătate a staţiei de epurare a Doljchim, -Podari, chimism bicarbonate-sulfato-sodic, -Bratovoeşti, chimism bicarbonate-sulfato-sodic, -Zăval, chimism bicarbonate-sulfato-calcic, -Mălăeşti, foraje amplasate în bazinul râului Amaradia. Alimentarea cu apă

In cadrul obiectivului analizat apa este utilizată în scopuri tehnologice şi igienico-sanitare (menajere).

Alimentarea cu apă se realizează printr-un branşament, cu diametrul de 90 mm, presiune 6 atm, din reteaua publică de alimentare cu apă a Companiei de Apă Oltenia (contract nr.8989/22.09.2010).

Distribuţia apei în incintă se realizeză prin conducte de oţel galvanizat subterane.

Apa tehnologica este utilizata pentru adapatul pǎsǎrilor, igienizarea halelor, opărire pui şi spalarea echipamentelor de la abator.

Halele de producţie Sistemul de adăpare a puilor este constituit dintr-o serie de adăpătoare

individuale, amplasate de-a lungul halelor de creştere. Sistemul de adăpare este dotat cu cupe în care se colectează eventualele scurgeri de apă.





2010

34


În fiecare hală este prevăzută o linie de alimentare cu apă a instalaţiilor de adăpare, prevăzute cu filtru de apă, regulator de presiune, apometru, dozator de medicamente.

Spălarea adăposturilor, la finalul fiecărui ciclu de producţie, se va face cu echipamente care asigură jeturi de apă de înaltă presiune.

Consumurile specifice estimate, în conformitate cu BAT, sunt : -adăpat pui de carne 55 l/pasăre/an

Vanual = 1907 mc/an, Qmed.zi = 5,22 mc/zi

-igienizare hale 0,06 mc/mp/an


Consumurile totale aferente halelor de producţie sunt:


Titularul de activitate va stabili un program de verificări profilactice, întreţinere şi reparaţii a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi va monitoriza continuu consumul. Abatorul În cadrul abatorului apa este utilizată in scop tehnologic pentru opărit pui şi spălarea echipamentelor la finalul fiecărui ciclu de abatorizare. Consumurile estimate conform proiectului sunt : Vanual = 9000 mc/an, Qmed.zi = 45 mc/zi

Consumurile totale de apa tehnologica sunt : Vanual = 11138 mc/an, Qmed.zi = 50,85 mc/zi

Apa menajeră. Apa potabila este utilizată în scop menajer în cadrul filtrelor sanitare de la

halele de creştere pui de carne şi de la abator. Fiecare filtru sanitar va avea dus şi WC, pentru personalul de exploatare. Numarul de salariaţi care vor deservi halele de creştere pui de carne şi abatorul (N) a fost estimat la 16 persoane care lucreaza 8 ore/zi, 330 zile/an. Norma de consum apă (Qsp) pentru nevoi igienico-sanitare este de 60 l/24 h/pers (STAS 1343/1-2006). Consum anual de apa menajeră :

V = 105,6 mc/an ; Qmed.zi = 0,32 mc/zi




2010

35

BILANŢUL consumului de apă

Apa prelevată din sursă, mc/zi ; mc/an Recirculata

Industrial Comp. pierderi

Proces tehn.

Sursa de apă

Cons total de apa

Total Menajer Apa subter-ana

Apa suprafata Subter. Suprf.

De la propriul obiectiv

De la alte ob.

Comen- tarii

Hale de creştere pui de carne şi abator

CA Oltenia

51,17: 11243,6

51,17; 11243,6

0,32; 105,6

- 50,85; 11138

- - - -

Consumul de apa este monitorizat continuu cu ajutorul apometrelor. În ceea ce priveşte rezerva de apă pentru incendiu, unitatea fiind racordată la reteaua publică de alimentare cu apă, bransamentul asigură necesarul de apa atât pentru producţie cât şi pentru situaţii de urgenţă. Reţeaua interna de alimentare cu apă este prevăzută cu guri de hidranţi. Managementul apelor uzate

În urma activităţii desfăşurate în cadrul fermei avicole ce face obiectul prezentului proiect vor rezulţa doua tipuri de apa uzatǎ :

-apa uzata tehnoligica -apă uzată menajeră. Apa uzată tehnologică Apa uzată tehnologică provine de la spalarea halelor de crestere a puilor

de carne la sfârşitul fiecarui ciclu şi din activitatea desfăşurată la abator. Halele de producţie. Spălarea halelor de creştere a puilor de carne la sfârşitul fiecărui ciclu de

producţie se realizează cu echipamente care asigură jeturi de apă de înalta presiune.

Halele sunt prevăzute cu sifoane de pardoseală şi conducte din PVC Dn=40 mm), incluse in pavimente pe linia mediană a halelor. Acestea preiau apele uzate şi le dirijează către conducta colectoare amplasată intre cele două construcţii. Prin intermediul acestei conducte, apele uzate ajung în bazinul colector amplasat între cele două hale la capătul acestora.

Bazinul colector este construit din beton armat, este hidroizolat şi impermeabilizat şi are un volum de 40 mc. Evacuarea apelor uzate din bazinul colector se face periodic prin vidanjare de către o firmă specializată.

Debitele şi volumele (estimate 90%din consumul de apa) de apa uzata tehnologica sunt:





2010

36

Abatorul Canalizarea internă a abatorului este prevăzută să colecteze apele uzate de

la toţi consumatorii, prin racorduri, atât de la chiuvete cât şi de la sifoanele de pardoseală. Apele uzate ajung în staţia de epurare, amplasată în imediata apropiere a abatorului.

Debitele şi volumele de apa uzata tehnologica sunt: Vanual = 9000 mc/an, Qmed.zi = 45 mc/zi Debitele şi volumele totale de apa uzata tehnologica sunt: Vanual = 9208 mc/an, Qmed.zi = 45,56 mc/zi Apa uzată menajera Apa uzată menajeră, rezultata de la filtrele sanitare existente la halele de

producţie va fi dirijată la staţia de epurare a abatorului (conform declaraţiei titularului de activitate).

Apa uzată menajeră, rezultata de la filtrele sanitare existente la abator sunt colectate de canalizarea interna a acestuia şi descărcate în staţia de epurare.

Volumul şi debitul mediu de apa uzata menajeră sunt : V = 105,6 mc/an ; Qmed.zi = 0,32 mc/zi Apele pluviale sunt preluate de rigola existentă la limita de N-NV a

amplasamentului şi ajung în canalul de ape pluviale aferent DN6 (E70). Tinând seama de regimul pluviometric mediu din zonă (500 l/mp/an) şi de

suprafaţa amplasamentului(16179,67 mp) se poate determina volumul anual al precipitaţiilor ce cad pe amplasament Vmed.an = 16000 mc/an ; Qmed.zi = 44 mc/zi ; Qmed.zi/mp = 1,3 l/mp/zi Instalaţii de epurare Proiectul propune construirea unei staţii pentru epurarea apelor uzate tehnologice provenite de la abator şi a celor menajere, ce se va amplasa in imediata apropiere a acestuia .

Staţia de epurare. Date de proiectare Datele de proiectare, pe baza carora va fi dimensionata instalatia sunt rezumate astfel: Tip de instalatie Abatorizare pasari Cantitate de animale abatorizate ( porcine) /saptamana

5000 capete

Nr. zile de abatorizare/saptamana Cinci




2010

37

Greutate animal abatorizat 1,5 kg/cap Cantitate de apa utilizara / kg animal abatorizat

10 l/kg

Cantitate total sange, continut stomacal, intestine care intra in statie

Continutul gastro-intestinal si sangele se recupereaza, nu intra in statia de epurare. S-a prevazut tratarea sangelui provenit de la spalare , intr-o cantitate de 5 % din totalul rezultat.

Debit apa de tratat /saptamana 400 mc/saptamana Debit apa de tratat/ zi de abatorizare 60 mc/zi Tip de epurare Biologica , prin oxidare totala in

continuu Ore de abatorizare/zi 10-12 Debit de incarcare la intrarea in instalatie 8 mc/h max Debit de descarcare din instalatie - Q20 4 mc/h Tip de bazine Din beton, de construit ( nu intra in

furnizare ) Limite impuse NTPA 001/2002 ( descarcare in rau ) Carico organico specifico come BOD5

medio 1870 mg/l

Incarcare organica specifica - COD mediu 3100 mg/l Incarcare organica specifica -BOD5/saptamana

840 kg/saptamana BOD5

Incarcare Organica /zi - BOD5 168,30 kg/zi BOD5 Putere instalata 18,0 kw Consum energetic /zi indicativ 160 kw

Tehnologia de epurare Instalatia va fi construita conform urmatoarelor etape de epurare: A) Filtrarea la canal cu compactor/deshidratator al solidului Înainte de intrarea în instalaţie, influentul trece printr-un grilaj de canal, de tip filtru elicoidal. B) Bazin de primire şi acumulare C) Bazin de egalizare şi preoxidare În acest bazin de egalizare, reziduurile ciclului biologic animal sunt supuse unei pre-tratări de oxidare, cu bule fine, adoptând un sistem cu randament înalt, cu niveluri variabile. Procesul de degradare a substanţei organice începe încă din interiorul acestui compartiment şi se încheie în bazinul de oxidare biologică. Tehnologiile propuse permit, în ansamblul lor, un mai bun randament depurativ,




2010

38

pentru că procesul de degradare este forţat cu aportul de oxigen în microbule, necesar metabolizării substanţelor organice, prin intermediul bacteriilor aerobe. Din bazinul de egalizare, evacuările sunt ridicate la biologic cu un debit de circa 3,0 m3/oră, cu scopul de a reporni încărcătura poluantă şi debitul respectiv din întreaga zi, evitând încărcături excedentare care pot cauza decompensări ale ecosistemului instaurat. D) Relansare la cantitate constanta a apei tratate E) Bazin de oxidare, nitrificare şi nitrataţie Se adoptă un sistem de oxidare cu microbule cu difuzie, uniform distribuită pe toată suprafaţa bazinului, însoţită de un proces de nitrificare-denitrificare. Oxigenul necesar la menţinerea biomasei este distribuit de un suflător volumetric cu lobi rotativi; microorganismele, denumite nămol activ biologic, sunt menţinute în concentraţie de circa 3-3,5 gr/l, la instalaţia pornită. F) Sedimentator final Pentru faza de sedimentare se prevede o suprafaţă de separare care să permită o încărcare hidraulică superficială de 3 m/oră, capabilă să garanteze o separare optimă a amestecului apă-nămol, fără fenomene de antrenare spre evacuare. Se adoptă un sistem de sedimentare statică, cu flux vertical nemecanizat. G) Clorare finala Dezinfecţia cu hipoclorit are loc în compartimentul de dezinfecţie; hipocloritul utilizat în soluţii comerciale este stocat într-un rezervor din polietilenă, dotat cu cămaşă de siguranţă pentru culegerea eventualelor pierderi de produs. H) Deversare ape epurate I) Stocare namoluri de surplus in bazin namoluri si preluarea de catre firme autorizate sau utilizarea lor in activitati agricole ca fertilizante. Nămolurile în surplus sunt stocate într-un bazin special, unde vor fi ulterior îngroşate, cu reducere de volum de circa 40%, putând fi utilizate şi în agricultură ca fertilizant. Producătorul instalaţiei garantează că apa epurată va avea indici fizico-chimici ai căror valori se încadrează în CMA stabilite de NTPA 001 (HG 352/2005). Valori popuse de proiect NTPA 001 pH 6,5-8,5 6,5-8,5 Materiale în suspensie 35 mg/l 35 mg/l BOD5 20 mg/l 25 mg/l COD 70 mg/l 125 mg/l Detergenţi sintetici 0,5 mg/l 0,5 mg/l Azot total 10 mg/l 10 mg/l Azot amoniacal 2 mg/l 2 mg/l




2010

39

Azot nitric 25 mg/l 25 mg/l Azot nitros 1 mg/l 1 mg/l Cloruri 300 mg/l 500 mg/l Fosfor total 1 mg/l 1 mg/l Reziduu filtrat la 105°C 1000 mg/l 2000 mg/l Bacterii coliforme totale 1 milion/100 cm3 eşantion de 100 cm3 Bacterii coliforme fecale 10000/100 cm3 eşantion de 100 cm3 Streptococi fecale 5000/100 cm3 eşantion de 100 cm3 Salmonela absentă

Apa epuratǎ este preluată de conducta de ape epurate existentă la limita de E-SE a amplasamentului şi în final este deversată în emisar (râul Jiu).

BILANŢUL apelor uzate

Total ape uzate

Ape uzate evacuate Ape uzate recirculate

mc/zi mc/an menajere industriale pluviale în acest ob. în alte ob.

Sursa

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Co- men-tarii

Hale de creştere pui de carne şi abator

58,88 25313,6 0,32 105,6 14,56 9208 44 16000 - - - -

Prognozarea impactului

Asigurarea necesarului de apa a obiectivului se va realiza din reţeaua publică de alimentare, proprietate a Companiei de Apă Oltenia.

Debitul/volumul de apa prelevat din reţeaua publică este reglementat prin contractul încheiat între CA Oltenia şi titularul proiectului.

Deoarece apele uzate, provenite de la abator, şi cele menajere sunt colectate integral, prin sistemul de canalizare şi epurate in staţia de epurare, iar apa uzata provenită de la igienizarea halelor de creştere pui de carne este colectată integral, prin sistemul de canalizare, stocată în bazinul vidanjabil şi evacuată prin vidanjare de firmă specializată, activitatea analizată va avea impact acceptabil asupra receptorilor naturali si a ecosistemelor acvatice.




2010

40

În zona de amplasare a obiectivului nu exista zone de protecţie sanitară în jurul surselor de apă, lucrărilor de captare, instalaţiilor de alimentare cu apă potabila etc. Masuri de diminuare a impactului În vederea reducerii consumului de apǎ şi prevenirii poluărilor accidentale cu ape uzate titularul proiectului trebuie sa ia următoarele măsuri:

- monitorizarea permanentă a consumului de apă. - calibrarea periodică a echipamentelor de adăpare. - utilizarea echipamentelor de înalta presiune la spalarea adaposturilor si

instalaţiilor tehnologice - inspecţia zilnică a instalatiior de captare apă, evacuare şi epurare ape

uzate. - intervenţia de urgenţa, in cazul apariţiei de neetanşeităţi la instalaţiile

captare şi evacuare apă, pentru eliminarea acestora. - vidanjarea periodica (conform instructiunilor de exploatare) a

namolului de la staţia de epurare. - instruirea şi responsabilizarea personalului de exploatare pentru ca în

timpul executării operaţiilor de manipulare materii prime, materiale, combustibili acestea să nu ajungă pe sol, de unde, antrenate de precipitaţii pot afecta pânza freatică.

In caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la o poluare iminenta se actionează astfel: 1. sistemul de alerta în caz de poluare accidentală -persoana care observa fenomenul de poluare anunţa imediat conducerea SC GIDAZI SRL. -conducerea SC GIDAZI SRL dispune anunţarea persoanelor cu atribuţii prestabilite pentru interventie în caz de poluare. -conducerea SC GIDAZI SRL dispune anunţarea imediata a APM Dolj, SGA Dolj şi pe tot parcursul operaţiunilor de intervenţie informeaza autorităţile implicate asupra desfaşurării operaţiunilor de eliminare a cauzelor şi de combatere a efectelor poluării. 2. intervenţia operativă -persoanele din cadrul unităţii cu atribuţii în combaterea poluărilor accidentale vor acţiona pentru -eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, în vederea sistării acesteia, -limitarea şi reducerea zonei de raspândire a substantelor poluante -îndepartarea prin mijloace tehnice adecvate a poluanţilor ajunşi în mediu,




2010

41

-colectarea, depozitarea temporara, transportul în vederea reutilizării sau neutralizării substanţelor poluante. 3. dupa eliminarea cauzelor care au produs poluarea şi după indepartarea pericolului raspândirii substantelor poluante în zonele limitrofe, conducerea SC GIDAZI SRL va anunţa autoritatile de mediu despre sistarea fenomenului si masurile ce se vor lua în continuare pentru limitarea efectelor poluării accidentale. 4.2 Aerul Condiţii de clima si meteorologice pe amplasament Zona comunei Brǎdeşti, jud. Dolj, se incadrează din punct de vedere meteorologic în climatul tipic din sudul ţării. Temperatura medie anuala este de 10,40C cu valori medii lunare cuprinse între 2,80C în luna ianuarie şi 21,70C în luna iulie. În ultimii ani s-a constatat cresterea temperaturii în luna iunie până la valori de 40-420C Cantitatile de precipitaţii se incadrează în valorile medii judetului Dolj. Cele mai mari cantităţi de apa au cad in luna iunie iar cele mai mici cantităţi de precipitaţii cad în lunile ianuarie şi martie. Ceaţa este un fenomen meteorologic relativ frecvent. Directiile predominante ale vântului sunt cele dinspre Vest cu frecvenţe plurianuale de 20,22% si Est cu frecvenţe plurianuale de 19,96%. Surse de poluare a aerului Faza de construire În perioada de desfasurare a lucrǎrilor de construcţii pot apare emisii de pulberi în atmosfera generate de excavarea pǎmântului şi circulaţia mijloacelor de transport pe şantier. Concentraţia de pulberi în suspensie (masuratǎ timp de 30 min.) nu trebuie sǎ depǎseascǎ 0,5 mg/mc (STAS 12574/87). Faza de exploatare

Sursele de poluare a aerului în toate fermele de crestere intensiva a pǎsarilor sunt reprezentate de halele de productie şi depozitul de dejecţii. În plus, functie de dotarea fiecarei ferme, mai pot apare şi alte surse de poluarea aerului cum ar fi instalaţia de producere a energiei termice, abatorul.

Halele de producţie. Reprezintă surse de emisii staţionare nedirijate. Principalele emisii din halele de productie sunt amoniac, metan, protoxid

de azot, dioxid de carbon, mirosuri şi praf. Amoniacul şi metanul rezultǎ în urma reactiei metabolice a hranei în organismul animalelor, protoxidul de azot este un




2010

42

produs de reacţie secundar al ureei din urina iar dioxidul de carbon rezulta in urma respiraţiei animalelor. Amestecul de compusi gazoşi genereaza mirosurile caracteristice iar praful este generat in principal de la asterntul halelor.

Nivelul emisiilor depinde de o serie de factori, şi anume : -proiectarea halelor şi sistemului de colectare dejecţii -sistemul de ventilare -temperatura şi sistemul de încǎlzire -cantitatea si calitatea dejecţiilor, care depinde de strategia de furajare nivelul de proteine din furaje sistemul de adǎpare numǎrul de animale. Nivelurile emisiilor în aer de la adaposturile de pasǎri, în UE sunt

prezentate în tabelul de mai jos.

Emisii anuale de la adǎposturile de pǎsǎri-BREF (Silsoe Research Institute)

(kg/pasǎre/an)

Praf Pǎsari NH3 CH4 N2O Inspirabil Respirabil

Pui de carne

0005-0,315 0,004-0,006

0,009-0,024

0,119-0,182

0,014-0,018

Proiectul propus ţine cont de factorii care influenţeaza nivelul emisiilor de la halele de producţie.

Creştere a puilor de carne se va realiza prin procedeul la sol. În vederea reducerii la minim a emisiei de gaze de fermentaţie a dejecţiilor proiectul propune :

a. utilizarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in domeniul nutriţiei prin reducerea conţinutului de proteină brută în furaje sub 19-21 %, ceea ce conduce la scăderea concentraţiei de compuşi ai azotului în dejecţii, reducându-se astfel cantitatea de amoniac degajată.

b. utilizare Celor Mai Bune Tehnici Disponibile în ceea ce priveşte sistemul de adăpostire a puilor. Adăpostul etanş, cu ventilatoare de aerisire, acoperit întegral cu asternut şi cu sisteme de alimentare cu apă bine etanşate creează condiţiile unui microclimat permanent aerisit, cu umiditate controlată si lipsa pierderilor accidentale de apă pe aşternut. În aceste condiţii fenomenul de fermentaţie al dejecţiilor este redus. Întregul proces de menţinere a unui microclimat optim este controlat




2010

43

de calculatorul de proces care primeşte informaţii de la senzorii montaţi în hală şi comandă sitemul de ventilaţie-încălzire-umidificare.

Cantitatile anuale de poluanti emişi în atmosferǎ de la halele de creştere pui de carne propuse prin proiect sunt prezentate în tabelele mai jos.

Emisii medii anuale/pasǎre de la adǎposturile de pǎsǎri-BREF

(kg/pasǎre/an)


Pui de carne

0,16 0,005 0,016 0,15 0,016

Emisii anuale de la adǎposturile de pǎsǎri propuse prin proiect

(tone/an)


Pui de carne 11 0,34 1,1 10,4 1,1 Dispersia poluanţilor În vederea estimǎrii concentraţiei de poluanţi în imisie s-a utilizat modelul

Gaussian al norului de emanaţii. Acest model matematic determinǎ concentraţia de poluanţi în orice punct din vecinǎtatea sursei de poluare funcţie de:

-debitul masic al poluantului -viteza medie a vântului -coeficienţii de dispersie -înalţimea efectivǎ a sursei de poluare. Coeficienţii de dispersie depind de clasa de stabilitate atmosfericǎ (Pasquill-

Gifford) şi de distanţa, pe direcţia vântului, faţa de sursa de poluare. Analiza s-a efectuat pentru perioada de noapte cu innorare < 3/8 acoperire

(începe cu o ora înainte de asfinţit şi se terminǎ cu o orǎ dupa rǎsarit) când se considera ca populaţia este acasǎ.

Dispersia a fost calculata pe o distanţǎ de 1000 m faţa de sursǎ (distanţa dintre halele de productie şi zone locuite din com. Brădeşti) luînd coordonata orizontala perpendicularǎ pe direcţia vântului de 100 m Direcţia predominantǎ a vântului a fost considerata cea din Est (21,2% conf. Program integrat de gestionare a calitǎţii aerului – APM Dolj 2008), dar cea mai apropiată zonă locuită a comunei Brădeşti se află pe direcţia NV faţa de amplasamentul fermei.




2010

44

Poluantii cu ponderea cantitativǎ cea mai mare dintre cei emisi de halele de productie sunt amoniacul şi pulberile în suspensie

Emisia anuala estimata de amoniac generatǎ dupǎ

punerea în functiune a acestui proiect

Sursa Emisia, t/an Halele de pui de carne 11

Concentraţia de amoniac în imisie

Coeficienţi

de dispersie, m

Debit masic poluant

Clasa de stabilitate

atmosfericǎ

Viteza vântului,

m/s σz σy

Conc.NH3 în imisie,

mg/m3

CMA zilnic, STAS

12574/87 F 2,5 12 30 0,43 x 10-6

E 4 20 35 0,65 x 10-6 D 5,5 30 60 0,27 x 10-5

11 t/an (0,021kg/min)

D 10 30 60 0,15 x 10-5

0,1 mg/m3 (0,3mg/m3 medie de

scurtǎ durata)

Emisia anuala estimata de pulberi generatǎ dupǎ punerea în functiune a acestui proiect

Sursa Emisia, t/an

Halele de pui de carne 10,4

Concentraţia de pulberi în imisie

Coeficienţi de

dispersie, m

Debit masic poluant

Clasa de stabilitate

atmosfericǎ

Viteza vântului,

m/s σz σy

Conc.NH3 în imisie,

mg/m3

CMA zilnic, STAS

12574/87 F 2,5 12 30 0,39 x 10-6

E 4 20 35 0,58 x 10-6 D 5,5 30 60 0,25 x 10-5

10,4 t/an (0,019kg/min)

D 10 30 60 0,13 x 10-5

0,15 mg/m3

(0,5mg/m3 medie de

scurtǎ durata)




2010

45

Din datele prezentate mai sus se constatǎ ca influenţa activităţii desfăşurate în

halele de crestere pui de carne asupra calitǎţii aerului este minorǎ.

Depozitul pentru stocarea temporară a asternutului uzat Reprezintă o sursă de emisie stationară nedirijată. În urma procesului de

fermentaţie a dejecţiilor apar emisiile de amoniac şi hidrogen sulfurat ceea ce generează mirosul caracteristic.

Asternutul uzat se va depozita temporar în incintǎ acoperitǎ, cu o capacitate de 400 mc, cu pardoseala si pereţi din beton hidroizolat. Pentru reducerea emisiei de la depozitul de dejecţii titularul proiectului îşi propune sa utilizeze tehnici nutriţionale cu conţinut redus de proteina bruta şi sisteme de adapare etanşe. Acest deşeu se va utiliza ca fertilizant pe terenurile agricole. Eliminarea deşeului se va realiza de 3 ori pe an de către SC GIDAZI PROD COM SRL prin împrăştiere pe terenurile agricole proprii (Contract nr.98/2010). Transportul se va realiza cu auto specializate proprietate SC GIDAZI PROD COM SRL. Cea mai apropiată zonă locuită se află la cca. 800 m NV de amplasametul fermei

Centrala termicǎ Titularul de activitate intenţionează să achiziţioneze, pentru asigurarea

energiei termice necesare, o centralǎ ce va utiliza drept combustibil GPL. Randamentul de lucru este de 90-95%. Caracteristici tehnice:

· cazan abur 400 kg/h x 12 bar, ignitubular orizontal; · arzator gaz metan cu doua trepte de putere; · instalatie dedurizare apa cazan volumetrica, debit 1 mc/h; · degazor termo-chimic V=1.000 l cu regulator direct pentru temperatura; · pompa; · expandor-racitor, purja intermitenta si goliri Dn 400 pentru cazanul de

abur; · cos fum diametru 320 mm, H=8 m si canale gaze arse diam. 250 mm.

. În conformitate cu prevederile Ordinului 462/1993 al MAPPM, pentru instalaţii de ardere ce folosesc combustibil gazos, destinate încalzirii spaţiilor de muncă si producerii căldurii industriale, cu puterea termica mai mică de 100 MWt, valorile limita de emisie a poluanţilor în atmosferă sunt prezentate în tabelul de mai jos.




2010

46

Poluant U.M. Valoare Oxizi de azot mg/Nmc 350 Oxizi de sulf mg/Nmc 35 Monoxid de carbon mg/Nmc 100 Pulberi mg/Nmc 5

Valorile limită de emisie se raportează la un conţinut de oxigen în efluenţii gazoşi de 3 % vol. Managemetul mirosurilor În general mirosurile sunt considerate subiectiv, deci reacţiile la stimulii odorizanti nu sunt intotdeauna cuantificabile. Analizorul olfactiv uman tinde sǎ clasifice mirosurile în funcţie de sursa sau în asociere cu o substanţa cunoscutǎ. Tabelul de mai jos prezintǎ o clasificare empirica a mirosurilor.

Tipul de miros Sursa cea mai importantǎ

Substanţa chimicǎ cea mai importantǎ

Inţepator Reziduuri de pasǎri domestice, urina

Amoniac

Pestilenţial Peste sau carne stricatǎ, excremente în descompunere

Amine

Greţos Reziduuri septice sulfuroase, piele stricatǎ

Scatoli, Indoli, sulfuri, putriscine

Mucegǎit Balegar deshidratat, nǎmol compostat

Sulfuri

Proaspat Balegar compus, balegar amestecat cu fîn

Scatoli

Gazele urît mirositoare sunt transportate de catre vânt. Concentraţia

acestora într-un punct din vecinǎtatea sursei depinde de umiditatea relativǎ, temperatura, viteza şi direcţia vântului, turbulenţa si stabilitatea atmosferica.

Dacǎ viteza vântului este micǎ atunci transportul mirosurilor este impiedicat. În aceste condiţii, cresterea umiditǎtii relative şi a temperaturii favorizeaza formarea si transportul mirosurilor pe verticala.

În general, cel mai scǎzut nivel al mirosurilor se produce la viteze mari ale vântului. In mod normal, la amiazǎ, viteza vântului este maximǎ si umiditatea




2010

47

relativa scazutǎ. Ca urmare, la amiaza apar mai puţine probleme legate de miros decât spre seara când viteza vântului scade iar umiditatea relativa creşte.

Sursele de mirosuri de pe amplasamentul fermei avicole sunt reprezentate de: -halele de producţie -depozitul de asternut uzat -abatorul Halele de producţie; Amestecul de gaze rezultate din activitatea de creştere a puilor generează

mirosul caracteristic. Proiectul propune, pentru menţinerea unui nivel scăzut al mirosurilor, dotarea

halelor cu un sistem de ventilaţie performant şi un sistem de adăpare fara pierderi de apă care, ajunsă pe aşternutul halei iniţiază fenomenul de fermentaţie şi implicit mirosuri.

Operaţiile generatoare de miros din cadrul halelor de creştere pui (manipulare asternut uzat, spalǎri etc) se vor efectua pe parcursul zilei, în perioada amiezii.

Depozitul de aşternut uzat Procesul de fermentaţie a materiei organice din aşternutul uzat generează

mirosuri caracteristice. Poiectul propune, pentru menţinerea unui nivel scăzut al mirosurilor,

depozitarea acestui deşeu în incintă ferită de precipitaţii care, ajunse în contact cu aşternutul uzat, îniţiază procesul de fermentaţie.

Operaţiile generatoare de miros din cadrul depozitului de aşternut uzat (manipulare asternut uzat) se vor efectua pe parcursul zilei, în perioada amiezii.

Abatorul Activitatea desfăşurată în abator generează mirosuri caracteristice.

Proiectul propune dotarea abatorului cu instalaţie de ventilaţie performantă. Activitatea de igienizare a spaţiilor de producţie din abator se va realiza la finalul fiecărui ciclu de abatorizare. Evacuarea din abator, de către firme specializate, a deşeurilor de origine animală se va face zilnic.

Prognozarea poluării aerului In condiţiile în care vor fi puse în practică cerinţele BAT în ceea ce priveşte : -tehnologia de adapostire a pasǎrilor -de asigurare a microclimatului -de alimentare cu apǎ -de evacuare, depozitare temporarǎ si eliminare a dejectiilor impactul activitǎtii asupra aerului va fi comparabil cu cel acceptat prin tehnicile BAT.

Prin respectarea valorilor limita de emisie, impuse prin Ord. 462/1993 al MAPPM şi a prevederilor Regulamentului 2002/1774/CE pentru stabilirea




2010

48

normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, impactul produs asupra aerului de functionarea centralei termice si a abatorului se va încadra în cerinţele legislaţiei actuale. Măsuri de diminuare a impactului În vederea reducerii impactului asupra aerului sunt recomandate urmatoarele masuri :

- titularul de activitate va stabili şi aplica un program de verificări profilactice, întreţinere şi reparaţii a sistemelor de microclimat. alimentare cu apǎ, evacuare dejecţii.Va urmǎri şi îmbunǎtǎţii continuu tehnicile de furajare în vederea reducerii excretiei de azot.

- va elimina de pe amplasament deseurile cât mai des posibil, - va planta perdele vegetale de protecţie la limita amplasamentului.

4.3 Solul Caracteristicile solurilor dominante

Solurile din zona de nord a judeţului Dolj, unde se află comuna Brădeşti, sunt de tipul argiloiluviare brun-roşcate, inclusiv podzolite slab şi soluri negre şi brune, argiloase compacte, slab humifere. Rămăşiţe ale nivelurilor anterioare ale văilor şi ale conurilor aluvionare sunt ocazional prezente in depozitele râurilor deşi solurile aluvionare sunt mult mai comune decât solurile nisipoase. Argila este foarte des prezentă ca o componentă minoră în nisipurile aluvionare şi aluviuni. Aliviunile eoliene sunt prezente adesea coincizând cu vânturile dominante din zonă. Surse de poluare a solurilor

Faza de constructie Pe perioada lucrărilor de construcţii pot apare poluări ale solului generate de pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele şi mijloacele de transport implicate în aceaste activitati şi datotorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor. Titularul de activitate va interzice accesul pe amplasament al utilajelor şi mijloacelor de transport cu defecţiuni tehnice. De asemenea, se va interzice efectuarea pe amplasament de lucrări de întreţinere/reparaţii la aceste utilaje. Pentru evitarea poluării solului, deşeurile rezultate în urma lucrărilor de construcţii, se vor depozita temporar numai pe spaţii betonate, indicate de beneficiar. Faza de exploatare

În urma desfăsurării activităţii pot afecta calitatea solului, dacă nu sunt gestionate corespunzător următoarele :




2010

49

-furaje, materialele. Toate furajele şi materialele sunt stocate în silozuri , containere sau magazii special destinate. În aceste condiţii este puţin probabil ca acestea să ajungă pe sol. -aşternutul uzat. Aşternutul uzat se elimină din hale la sfârsitul fiecarui ciclu de producţie, se încarca în mijloace de transport si se depoziteazǎ temporar în incintǎ acoperitǎ, cu o capacitate de 400 mc, cu pardoseala si pereţi din beton hidroizolat. Acest deşeu se va utiliza ca fertilizant pe terenurile agricole. Eliminarea deşeului se va realiza de 3 ori pe an de către SC GIDAZI PROD COM SRL prin împrăştiere pe terenurile agricole proprii (Contract nr.98/2010). Transportul se va realiza cu auto specializate proprietate SC GIDAZI PROD COM SRL după verificarea integrităţii acestora, astfel încât deseurile să nu ajungă pe sol. Prognozarea impactului Volumul de sol excavat cu ocazia lucrărilor de construcţii este de cca. 120 mc.

Întreaga suprafaţă destinată halelor de producţie, instalatiilor auxiliare, depozitării deşeurilor, cailor de acces va fi betonată. În aceste condiţii materiile prime sau deşeurile nu pot ajunge sub formă de poluanti pe sol. Măsuri de diminuare a impactului - pamântul excavat se va reutiliza la aducerea la cotǎ a anumitor zone din incintă. -nu vor fi acceptate în şantier utilaje sau mijloace de transport cu defecţiuni tehnice. 4.4 Geologia subsolului Caracteristicile geofizice ale terenului de amplasament

Amplasamentul destinat realizării proiectului se află situat în Piemontul Getic

La suprafaţă, solul este alcatuit dintr-o cuvertură de formaţiuni recente, cuaternare. Sub aceasta si peste fundamentul cristalin al Platformei Moesice, situat la adâncimi de peste 2500-3000 m, se dispune o suita groasă de sedimente care nu apar la zi. Se pot separa 3 complexe stratigrafice distincte : cuvertura inferioara a platformei (paleozoic-mezozoic), constituita predominant din roci carbonatice (calcare, dolomite) la care se adauga subordonat cele detritice (gresii cuarţitice şi silicioase, argile), cuvertura intermediară a platformei (tortonian superior-levantin) alcătuită din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) şi cuvertura superioară (cuaternară) ce formează rocile la zi, alcatuita din depozite




2010

50

fluvio-lacustre, fluviatile şi eoliene (pietrisuri, nisipuri, luturi). Ultimul complex stratigrafic reprezinta incheierea colmatarii bazinului getic odată cu formarea câmpiei piemontane getice. Seismicitatea zonei este de gradul 7,8. Impactul prognozat

Prin realizarea acestui proiect nu va fi afectată calitatea şi structura subsolului. 4.5 Biodiversitatea Elemente de ecologie terestră şi acvatică * Vegetaţia

În general, în zona de nord a jud. Dolj exista în alternanţă pajişti stepizate şi terenuri agricole. Elementele floristice sunt şi ele prezente sadina (Chrysopogon gryllus), ghimpele (Ruscus aculeatus), brânduşa galbenă (Crocus moesiacus). Vegetaţia azonală şi intrazonala este alcatuita din paduri de salcâm, vegetaţie de luncă şi vegetaţie psamofilă. * Fauna

Datorită influenţei antropie, predomina speciile adaptate agrobiocenozelor : rozatoare (soarece de câmp, şobolanul cenuşiu, popândăul, iepurele) şi păsarile (prepeliţa, potârnichea, lastunul). In domeniul forestier au saracit şi s-au uniformizat speciile tipice datorate modificarilor biotopurilor şi au dus la dominarea celor de stepa : vulpea, jderul, viezurele, capriorul. Situl de importanţă comunitară Coridorul Jiului (Ordinul nr.1964/2007 al MM) are o suprafaţă de 71394 ha şi este amplasat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului. Are lungimea pe direcţia NNV-SSE de 129 km. Tipurile de habitate şi specii de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanţă comunitară sunt : Tipuri de habitate -ape statătoare oligotrofe până la mezotrofe, -râuri cu maluri nămoloase -pajişti panonice şi vest-panonice pe nisipuri -pajişti aluviale din Cnidion dubii -pajisti de altitudine joasă -pajişti şi mlaştinisărăturate panonice si ponto-sarmatice




2010

51

-păduri de fag -păduri de stejar cu carpen -păduri aluviale -vegetaţie de silvostepă eurosiberiană -păduri balcano-panonice de cer şi gorun -păduri dacice de stejar şi carpen -zăvoaie -păduri ripariene mixte. Specii de mamifere -Spermophilus citellus -Lutra lutra Specii de amfibieni şi reptile -Bombina bombina -Emys orbicularis Specii de peşti -Sabanejewia aurata -Cobitis taenia -Alosa pontica -Gobio albipinnatus -Aspius aspius -Rhodeus sericeus amarus -Misgumus fossilis -Gymnocephalus schraetzer -Zingel zingel -Zingel streber -Pelecus cultratus -Gymnocephalus baloni Specii de nevertebrate -Carabus hungaricus -Leucorrhinia pectoralis -Coenagrion mercuriale -Coenagrion ornatum. Conform Formularului Standard Natura 2000, situl nu a fost desemnat prin legislaţia naţională zonă protejată.




2010

52

Impactul prognozat Proiectul se va realiza strict pe amplasamentul fostei ferme avicole de stat

infiinţată cu peste 35 de ani în urmă. În aceste condiţii nu se pune problema existenţei unei biodiversităti pe

acest amplasament, care să fie afectată de activitatea obiectivului. De asemenea, amplasamentul se află la o distanţă de cca. 1,5 km de lunca

Jiului ceea ce conduce la concluzia că activitatea desfăşurată va avea o influenţa nesemnificativă asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar din situl Coridorul Jiului. 4.6 Peisajul

Conform P.U.G comuna Brădesti terenul pe care se va realiza proiectul este situat în intravilanul satului Brădeşti şi are destinaţia de zonă cu profil agricol – ferme păsari. Unitatea deţine Certificatul de Urbanism nr.16/19.05.2010, emis de Primăria comunei Brădeşti. Amplasamentul destinat proiectului are o suprafaţa de este 31886 mp din care suprafaţa construită 6000 mp.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Suprafaţa (ha) Utilizarea terenului Înainte de

punerea în aplicare a proiectului

După de punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

Teren arabil - - - Zone construite 0,6 0,6 - Nu se vor realiza clădiri noi care să modifice peisajul în zonă. Reabilitarea construcţiilor existente, a căilor de acces, a spaţiilor verzi de pe amplasament va conduce la îmbunătăţirea aspectului peisagistic din zonă. 4.7 Mediul social şi economic

Realizarea acestui proiect va avea un impact pozitiv asupra condiţiilor economice locale prin apariţia de noi locuri de muncă. Trebuie menţionat că în comuna Brădeşti există un număr mare de locuitori specializati în creşterea




2010

53

intensivă a păsărilor în ferme şi care în momentul de faţa nu îşi pot găsi un loc de muncă adecvat pregătirii lor.

Nu se pune problema unui impact potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi culturale sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice. 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Titularul proiectului a ales locaţia din com. Brădeşti jud.Dolj pentru realizarea complexului avicol luînd în considerare următoarele : -pe amplasament există facilităti de alimentare cu apă, energie electrică şi sistem de canalizare, -pe amplasament există deja construite halele pentru creştere pui de carne şi pentru abator, -amplasamentul are acces la drumul european 70, -în com. Brădeşti exista personal muncitor calificat pentru actvitatea în ferme de creştere intensivă a păsărilor. 6. MONITORIZAREA

Pentru verificarea execuţiei corespunzătoare a obiectivului şi a modului de exploatare a instalaţiilor tehnologice, în vederea încadrării în prevederile legislaţiei de mediu, se propun următoarele măsuri :

a. după punerea în funcţiune a obiectivului, anual, beneficiarul va solicita unui laborator autorizat efectuarea de analize pentru determinarea concentraţiilor de poluanţi specifici în imisie la limta incintei.

b. titularul de activitate va ţine evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitatae cu prevederile HGR 856/2002.

c. titularul de activitate va solicita semestrial unui laborator autorizat efectuarea de analize pentru determinarea parametrilor fizico-chimici apelor epurate.

d. titularul de activitate va monitoriza continuu consumurile de apă şi energie.




2010

54

7. SITUAŢII DE RISC

Cuantificarea riscului se face pe baza unui sistem de clasificare, unde probabilitatea de apariţie a evenimentului si gravitatea impactului acestui evenimet sunt cuantificate pe baza punctajului din tabelul de mai jos. Probabilitatea şi gravitatea evenimentului precum şi nota aferentă Probabilitatea de apariţie a evenimentului

Nota Gravitatea impactului evenimentului

Nota

mare 3 majoră 3 medie 2 medie 2 mică 1 uşoară 1

Riscul se cuantifică înmulţind valoarea probabilităţii de apariţie a evenimentului cu valoarea gravităţii impactului. Scara valorica privind riscul este urmatoarea : 1 – 3 risc mic 4 – 6 risc acceptabil 7 – 9 risc mare

Pentru reducerea riscului se poate acţiona prin reducerea probabilităţii de apariţie a evenimentelor cu efecte negative asupra mediului sau prin reducerea gravităţii impactului atunci când se produc evenimente.

In cazul prezentului proiect, analiza riscului este prezentată în tabelul de mai jos : Zone de risc

Sursa Conta- minant

Cale de acţiona- re

Comp. de mediu afectate

Probabi- litate

Gravitate Risc

Statie de epurare

Funcţ. necoresp.

Ape uzate neepurate

Migrare prin scurgere

Ape de suprafaţa, subterane

2 2 4

Halele de producţie

Neetanseitaţi la echipamentele de adăpare

Vapori de NH3 mirosuri .

Migrare prin evaporare

Aer

2 1 2

Incintă depozitare temp. dejecţii

Depozitare de lunga durată

Vapori de NH3, mirosuri

Migrare prin evaporare,

Aer 1 3 3




2010

55

Centrala termică

Funct. necoresp.

CO, NOx, SO2, pulberi

Migrare cu gazele de ardere

Aer 1 3 3

Instalaţie depozitare GPL

Neetanşeităţi la conducte

Incendiu, gaze de ardere

Migrare a gazelor

Aer 1 3 3

Din analiza de mai sus rezulta că în cazul acestui obiectiv riscul de

apariţie a unor evenimente cu efecte negative asupra mediului este în general mic.

În vederea menţinerii la nivel mic a riscului titularul de activitate : -va exploata statia de epurare conform instrucţiunilor producătorului. -va stabili un program de verificări profilactice, întreţinere şi reparaţii a

sistemului de alimentare cu apă potabilă şi va monitoriza continuu consumul. -va elimina dejecţiile de pe amplasamentul fermei cât mai des posibil,

funcţie de programul de fertilizare a terenurilor agricole. -va încheia contract cu firmă specializată pentru verificarea profilactică,

periodică a instalaţiei de depozitare şi alimentare cu GPL. Pâna la punerea în funcţiune a obiectivului beneficiarul va întocmi scenariul de securitate la incendiu. 8. DESCRIEREA DIFICULTAŢILOR

Nu au fost întâmpinate dificultăţi în realizarea studiului. 9. REZUMAT . CONCLUZII

Prezentul studiu a evaluat impactul asupra mediului al proiectului “Reabilitare fermă avicolă şi construcţie abator”. Evaluarea impactului s-a realizat pe baza declaraţiilor şi informaţiilor puse la dispoziţie de titularul proiectului şi a celor culese la vizitele în teren.

Prin prezentul proiect societatea şi-a propus să infiinţeze o ferma de creştere a puilor de carne la sol, pe amplasamentul unei foste ferme avicole din com. Brădeşti str. Dr. Brădişteanu nr. 183 jud. Dolj. Acest lucru se va realiza prin modernizarea şi reabilitarea a două hale, existente, pentru creşterea puilor de carne şi aducerea acestora la parametrii de funcţionare şi alinierea la normativele sanitare, sanitar-veterinare şi de mediu ale Uniunii Europene.




2010

56

In cadrul proiectului se va amenaja, într-o altă hală existentă, un abator cu capacitatea de abatorizare de 400 capete/oră pui de carne.

De asemenea, în cadrul proiectului se vor realiza şi următoarele activităţi: achiziţionarea de echipamente şi instalaţii tehnologice noi (sisteme automate de furajare, sisteme automate de adăpare, sisteme automate de încălzire/ventilaţie, sisteme de iluminat); construcţia unei staţii de epurare pentru deservirea abatorului; amenajarea unei incinte betonate pentru depozitarea aşternutului uzat; modernizare bazin colector ape igienizare; reparaţii retea colectare ape igienizare; reparaţii alei, platforme interioare, împrejmuiri, amenajarea unui filtru pentru igienizarea vehiculelor la intrarea în incintă; reabilitare reţele electrice, reţele de alimentare cu apă, alimentare cu butan gaz.

Realizarea acestui proiect va conduce la înfiinţarea de noi locuri de muncă pentru locuitorii comunei Brădeşti.

Analiza proiectului comparativ cu cerinţele BAT şi legislaţia în vigoare este sintetizată în tabelul de mai jos.

Propunerea proiectului Cerinţe BAT şi legislative

Hale de crestere a puilor de carne Capacitatea de producţie va fi de

34680 pui/serie/hală, 6 serii/an, 208080 pui/hală/an, 416160 pui/fermă/an. Adapostirea păsărilor Creşterea puilor de carne se va realiza în tehnologia la sol, în halele C1 şi C2, cu podeaua acoperită integral cu aşternut din materiale vegetale. Apa Adăparea se face cu linii de adăpare cu cupe şi cu picurători; pipetele pentru adapare sunt asezate pe 5 linii la fiecare 20 cm una de cealaltă. Sistemul de adăpare este dotat cu cupe în care se colectează eventualele scurgeri de apă. Liniile de adăpare sunt suspendate, având posibilităţi de reglare a inaltimii în funcţie de vârsta puilor. În fiecare hală este prevăzută o linie de

Adaposturi etanse cu ventilatoare de aerisire, cu podea acoperita integral cu aşternut, prevazute cu sisteme de alimentare cu apa bine etanşate. BAT înseamnă reducerea consumului de apă prin : -curăţarea adăposturilor şi a echipamentului cu ajutorul jeturilor de apă de înaltă presiune după fiecare ciclu de producţie, -calibrarea regulată a instalaţiilor de adăpat, pentru a evita risipa, -înregistrarea consumului de apă cu ajutorul apometrelor, -detectarea şi eliminarea




2010

57

alimentare cu apă a instalaţiilor de adăpare, prevăzute cu filtru de apă, regulator de presiune, apometru, dozator de medicamente. Spălarea adăposturilor, la finalul fiecărui ciclu de producţie, se va face cu echipamente care asigură jeturi de apă de înaltă presiune. Titularul de activitate va stabili un program de verificări profilactice, întreţinere şi reparaţii a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi va monitoriza continuu consumul.

Energia Halele de producţie vor fi supuse unui proces de refacere a tencuielilor interioare în vederea cresterii gradului de izolare termică a acestor clădiri.

Sistemul de ventilaţie este prevăzut cu un sistem electronic de monitorizare a microclimatului din hale şi acţionează permanent ferestrele de admisie menţinând o temperatură constantă in hale. Echipamentul de automatizare (care include şi senzori pentru concentraţia de CO2 din halele de creştere) acţionează, în funcţie de valorile programate, simultan, asupra:

- debitului de aer al ventilatoarelor, prin modificarea turaţiei clapetelor de pe secţiunile de admisie a aerului proaspăt în halele de creştere;

- instalaţiilor de încălzire, comandând pornirea, respectiv oprirea acestora (va fi amplasat un senzor la 10-25 de cm deasupra patului de creştere); Pentru evacuarea aerului viciat

scurgerilor. BAT pentru adăposturile de păsări înseamnă reducerea consumului de energie prin :

-izolarea clădirilor în regiuni cu temperaturi scăzute,

-îmbunătăţirea sistemului de aerisire pentru a asigura un bun control al temperaturii şi pentru a realiza un număr minim de ventilaţii în perioada de iarnă,

-evitarea rezistenţei în sistemele de ventilaţii prin inspecţii regulate şi curătarea frecventă a coductelor şi ventilatoarelor,

-aplicarea iluminatului cu consum scăzut de energie.




2010

58

din halele de creşterea puilor de carne se prevăd ventilatoare cu capacitatea, de 44 000 mc/h, dispuse pe ambele laturi ale clădirii. Admisia aerului proaspăt se realizează prin trape amplasate, de asemenea pe ambele laturi ale clădiririi. Halele vor fi dotate cu un ansamblu sistem ceaţa, cu rampă de ceaţă pe ambele laturi şi două grupuri de mare presiune de 900 t/h.

Instalaţiile de iluminat se vor executa aparent cu corpuri de iluminat fluorescent cu consum redus de energie. Lămpile vor avea diminuator de intensitate şi protecţie transparentă.

Temperatura din halele de creştere a puilor este controlată atât prin utilizarea unor sisteme de încălzire locală (radiante - pe timp de iarnă), cât şi prin reglarea nivelului de ventilaţie (pe timpul verii).


Alimentarea cu combustibilul necesar obtinerii energiei termice, se va realiza din rezervorul de GPL.

Sistemul de încălzire al fiecărei hale este alcătuit din

radiante, 16 buc/hală, alimentate cu gaz, dispuse pe două rânduri în lungul halei,

filtre tuburi flexibile filtru şi vană generală pentru

gaz.




2010

59

Titularul de activitate va stabili un program de verificări profilactice, întreţinere şi reparaţii a sistemului de microclimat.

Tehnici nutriţionale Furajele se vor achiziţiona de la firme specializate. Titularul proiectului se angajează să asigure furajarea pe faze (diete sccesive) cu furaje cu conţinut redus de proteină brută şi fosfor

Managementul deşeurilor Aşternutul uzat se elimină din hale la sfârsitul fiecarui ciclu de producţie, se încarca în mijloace de transport si se depoziteazǎ temporar în incintǎ acoperitǎ, cu o capacitate de 400 mc, cu pardoseala si pereţi din beton hidroizolat. Se estimeazǎ generarea unei cantitati anuale de 1100 mc. Acest deşeu se va utiliza ca fertilizant pe terenurile agricole. Eliminarea deşeului se va realiza de 3 ori pe an de către SC GIDAZI

BAT înseamnă aplicarea de măsuri alimentare care conduc la reducere excreţiei de azot şi în consecinţă a emisiei de nitraţi şi amoniac. Managementul nutriţional va avea la bază hrănirea pe faze (diete succesive) cu conţinut redus de proteină brută. Aceste diete vor fi susţinute de o cantitate optimă de aminoacizi furnizaţi de furaje sau aminoacizi industriali (lisine, metionine,triptofan) BAT înseamnă aplicarea de măsuri alimentare care conduc la reducere excreţiei de fosfor. Managementul nutriţional va avea la bază hrănirea pe faze (diete succesive) cu conţinut redus de fosfor. Aceste diete vor fi susţinute de o cantitate optimă de fosfat anorganic puternic digerabil şi/sau fitase pentru a garanta o hrană cu conţinut suficient de fosfor digerabil. BAT privind managementul dejecţiior rezultate de la fermele avicole înseamnă colectarea uscată a acestor deşeuri si depozitarea sub forma de gramada în zona special destinata, cu pardoseală impermeabilă si acoperis. Depozitele de dejecţii provenite de la păsarile de fermă trebuie să aibă o capacitate suficienta până la tratamente ulterioare sau până când aplicarea pe sol poate fi îndeplinită.




2010

60

PROD COM SRL prin împrăştiere pe terenurile agricole proprii (Contract nr.98/2010). Transportul se va realiza cu auto specializate proprietate SC GIDAZI PROD COM SRL. Deseuri de origine animală rezultate din pierderile naturale de pasări (cadavre). Cadavrele de păsări se depozitează temporar, conform declaraţiei titularului de proiect, în spaţiu frigorific ce se va amenaja în cadrul uneia dintre halele de crestere pui. Pentru eliminarea acestor deşeuri, titularul proiectului va incheia un contract cu unitate de ecarisare autorizată pentru categoria de subproduse pe care le colectează. Managementul apelor uzate Se vor executa reparaţii la bazinul colector ape igienizare hale cu o capacitate de 40 mc. Apele uzate rezultate de la igienizarea halelor se evacuează de firme specializate prin vidanjarea bazinului colector. Se vor executa reparatii la reteaua colectare ape igienizare aferenta halelor C1 si C2. Reteaua de canalizare formata din 18 camine ce preiau din hale apele pe conducte din fonta trebuie revizuita. Pentru acest obiectiv se doreste sa se realizeze decolmatarea retelei. Pe anumite portiuni in care decomaltarea nu este posibila, sau retele sunt intr-o stare avansata de

Regulamentul 2002/1774/CE emis de Consiliul Europei prevede la art.9 că functionarea unitaţilor de crestere a animalelor este permisă daca îndeplinesc urmatoarele condiţii : a.detin instalatii proprii de neutralizare, procesare sau incinerare/coincinerare, autorizate şi aprobate în condiţiile legii, şi care sunt folosite exclusiv pentru necesităţi proprii, sau b. au incheiat un contract cu unitati de ecarisare autorizate pentru categoria de subproduse pe care le colectează. Legea Apelor nr. 107/1996, OUG 3/2010. Se interzice punerea în fubcţiune de obiective economice noi, fără punerea concomitentă în funcţiune a retelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare, ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care sa asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor legale.




2010

61

degradare acestea se vor schimba. De asemenea trebuiesc realizate lucrari de decomaltare a caminelor si achizitionarea si montarea de noi capace, deoarce cele vechi nu mai exista. In acest sens din totalul retelei de 192,5 ml se vor realiza lucrarile specificate mai sus pe o portiune de aproximativ 80 ml si achizitionarea a unui numar de 18 capace;

Abatorul Capacitate de abatorizare 400 pui/oră, 5 ore/zi, 2000 pui/zi, 408669 pui/an. Recepţionarea păsarilor Puii sunt aduşi spre abatorizare în cuşti speciale care se vor curăţa şi dezinfecta după fiecare utilizare. Spaţiul în care puii sunt agăţati pe linia de abatorizare va fi prevăzut cu instalaţie de ventilaţie şi filtrare pentru reţinere prafului. Asomarea şi sângerarea Asomarea se realizeză cu ajutorul

Pentru păsările ce se vor abatoriza se va opri hrănirea înainte de incărcare pentru transport la abatorizareSe va reduce astfel gradul de contaminare fecală pe parcursul transportului precum şi continutul tractului intestinal. Este esenţial ca lăzile, modulele, miloacele de transport, utilizate pentru transportul păsărilor săfie curăţate dupa fiecare serie de pui, pentru a reduce posibilitatea de raspândire a oricărui tip de infecţie ce poate fi prezentă. Datorită batutului din aripi de către păsări în timpul procesului de descărcare şi agătare pe linie, o cantitate semnificativă de praf se produce în această zonă. Praful este îndepărtat de instalaţia de ventilaţie şi recuperat în saci. Păsările se pot asoma prin aplicarea




2010

62

asomatorului. Sângele rezultat se recoltează într-u recipient special de colectare şi se elimină împreună cu viscerele de către firme specializate. Opărirea Operaţiunea de opărire se realizează prin scufundare în bazinul de opărire, apa refolosindu-se pentru mai multe serii şi se completează în funcţie de pierderi Deplumarea Operatiunea de deplumare se realizează automat cu evacuarea penelor şi apei rezultate în bazinul decantor al deplumatorului. Acesta este conectat prin intermediul canalizării la statia de epurare. Eviscerarea Viscerele sunt extrase cu dispozitivul de eviscerare şi se trasfera în recipientul de viscere Răcirea Puii evisceraţi sunt transferaţi imediat pe conveiorul de răcire, dotat cu instalaţii frogorifice Curăţarea abatorului După încheierea ciclului zilnic de

unui curent electric, cei 2 electrozi fiind conveyerul şi al doile fiind un vas cu apă care vine în contact cu creasta. Este permis chiar aplicarea unui curent care poate să ucidă pasărea dacă această etapă este urmată imediat de crestarea vaselor de sânge. Sângerarea se va produce instantaneu, sângele se va colecta în mare parte separat datorita gradului mare de poluare la manevrare inadecvată. Temperatura de opărire păsări destinate congelării 56-58oC păsări destinate refrigerării 50-52oC Se realizează mecanizat dar se poate continua şi manual Viscerele trebuie să rămână ataşate de de corp ori pe un tren paralele ori în spatele carcasei, pentru inspecţie post-mortem eficientă. Puii destinaţi consumului proaspăt se vor răci imediat la o temperatură sub 4oC Fiecare componentă trebuie curăţată,




2010

63

producţie se execută spălarea şi igienizarea echipamentelor şi a spaţiilor de producţie. Se vor utiliza detergenţi adecvaţi. Depozitare produse finite Produsele finite se depozitează în depozitele frigorifice, dotate cu instalaţii cu freon ecologic care asigură temperatura de păstrare în conformitate cu standardul dr produs. Managemetul deşeurilor Deşeurile de origine animală rezultate de la abator se depozitează temporar în cisternă special destinată amplasată în camera frigorifică, cu suprafaţa de 25,65 mp, din incinta abatorului. Pentru eliminarea acestor deşeuri titularul proiectului va incheia un contract cu unitate de ecarisare autorizată pentru categoria de subproduse pe care le colectează. Managementul apelor uzate Proiectul propune construirea unei staţii pentru epurarea apelor uzate tehnologice şi menajere ce se va amplasa in imediata apropiere a abtorului. Producătorul staţiei de epurare garantează că apa epurată va avea următorii parametrii: pH 6,5-8,5 Materii în suspensie 35 mg/l

evitându-se folosirea exagerată a apei spritate, pentru a se evita contaminarea aerului Depozitul de produse finite trebuie să dispună de echipamente de frig cu freon ecologic Regulamentul 2002/1774/CE emis de Consiliul Europei prevede la art.9 că functionarea unitaţilor de crestere a animalelor este permisă daca îndeplinesc urmatoarele condiţii : a.detin instalatii proprii de neutralizare, procesare sau incinerare/coincinerare, autorizate şi aprobate în condiţiile legii, şi care sunt folosite exclusiv pentru necesităţi proprii, sau b. au incheiat un contract cu unitati de ecarisare autorizate pentru categoria de subproduse pe care le colectează. HG nr.352/2005 privind condiţiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate- NTPA 001 pH 6,5-8,5 Materiale în suspensie 35 mg/l BOD5 25 mg/l




2010

64

BOD5 20 mg/l COD 70 mg/l Detergenţi sintetici 0,5 mg/l Azot total 10 mg/l Azot amoniacal 2 mg/l Azot nitric 25 mg/l Azot nitros 1 mg/l Cloruri 300 mg/l Fosfor total 1 mg/l Reziduu filtrat la 105°C 1000 mg/l

COD 125 mg/l Detergenţi sintetici 0,5 mg/l Azot total 10 mg/l Azot amoniacal 2 mg/l Azot nitric 25 mg/l Azot nitros 1 mg/l Cloruri 500 mg/l Fosfor total 1 mg/l Reziduu filtrat la 105°C 2000 mg/l

Masuri de diminuare a impactului asupra componentelor mediului : Apa - monitorizarea permanentă a consumului de apă. - calibrarea periodică a echipamentelor de adăpare. - utilizarea echipamentelor de înalta presiune la spalarea adaposturilor si

instalaţiilor tehnologice - inspecţia zilnică a instalatiior de captare apă, evacuare şi epurare ape

uzate. - intervenţia de urgenţa, in cazul apariţiei de neetanşeităţi la instalaţiile

captare şi evacuare apă, pentru eliminarea acestora. - vidanjarea periodica (conform instructiunilor de exploatare) a

namolului de la staţia de epurare. - instruirea şi responsabilizarea personalului de exploatare pentru ca în

timpul executării operaţiilor de manipulare materii prime, materiale, combustibili acestea să nu ajungă pe sol, de unde, antrenate de precipitaţii pot afecta pânza freatică.

Aerul - titularul de activitate va stabili şi aplica un program de verificări

profilactice, întreţinere şi reparaţii a sistemelor de microclimat. alimentare cu apǎ, evacuare dejecţii.Va urmǎri şi îmbunǎtǎţii continuu tehnicile de furajare în vederea reducerii excretiei de azot.

- va elimina de pe amplasament deseurile cât mai des posibil, - va planta perdele vegetale de protecţie la limita amplasamentului. Solul




2010

65

- pamântul excavat se va reutiliza la aducerea la cotǎ a anumitor zone din incintă. -nu vor fi acceptate pe amplasament utilaje sau mijloace de transport cu defecţiuni tehnice.

În urma evaluării impactului asupra mediului se poate concluziona că realizarea proiectului « Reabilitare ferma avicola şi construcţie abator » în com. Brădeşti, jud. Dolj va avea un impact asupra componentelor mediului acceptabil raportat la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile şi la legislaţia în vigoare. Se propune eliberarea Acordului de Mediu. Beneficiarul va lua toate masurile ce se impun pentru prevenirea poluarilor accidentale şi înainte de punerea în funcţiune va solicita la Agenţia Regionala pentru Protecţia Mediului Craiova eliberarea Autorizaţiei Integrate de Mediu pentru funcţionarea acestui obiectiv.




2010

66

ANEXE

Certificat de Înregistrare la Registrul Comerţului Contract de vânzare-cumpărare Certificat de Urbanism Harta cu amplasamentul proiectului Plan de situaţie Plan abator Plan hala de creştere pui de carne C1 Plan hala de creştere pui de carne C2 Contract colectare şi eliminare asternut uzat Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului

STUDIU DE EVALUARE GIDAZI Bradesti rev - apmdj.anpm.roapmdj.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/13610_RIM… · 1.3 Denumire proiect ... Studiu de evaluare a impactului

Documents