-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
1
STUDIUDEEVALUAREADECVATĂ
PENTRUSTRATEGIAENERGETICĂA
ROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVA
ANULUI2050
PRESTATOR:KVBCONSULTING&ENGINEERINGSRL
BENEFICIAR:
Noiembrie2019
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
3
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
4
CUPRINS I. INFORMAȚIIGENERALE
...............................................................................................................
6
II.
INFORMAȚIIPRIVINDSTRATEGIASUPUSĂAPROBĂRII...........................................................
7
II.1.INFORMAȚIIGENERALEPRIVINDSTRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
............................................................................................................
7
II.2LOCALIZAREAGEOGRAFICĂȘIADMINISTRATIVĂAOBIECTIVELORSER2019-2030CUPERSPECTIVAANULUI2050
............................................................................................................
7
II.3MODIFICĂRILEFIZICECEDECURGÎNURMAIMPLEMENTĂRIISER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
..........................................................................................................
10
II.4RESURSELENATURALENECESAREIMPLEMENTĂRIISER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
...................................................................................................................................
11
II.5RESURSELENATURALECEVORFIEXPLOATATEDINCADRULARIILORNATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITARPENTRUAFIUTILIZATELAIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
................................................................................
12
II.6EMISIIȘIDEȘEURIGENERATEDESTRATEGIEȘIMODALITATEADEELIMINAREAACESTORA
........................................................................................................................................
12
II.7CERINȚELELEGATEDEUTILIZAREATERENULUI,NECESAREPENTRUIMPLEMENTAREASTRATEGIEI
.....................................................................................................
33
II.8SERVICIILESUPLIMENTARESOLICITATEDEIMPLEMENTAREASTRATEGIEI
................. 35
II.9DURATACONSTRUCȚIEI,FUNCȚIONĂRII,DEZAFECTĂRIISTRATEGIEIȘIEȘALONAREAPERIOADEIDEIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
............ 36
II.10ACTIVITĂȚILECAREVORFIGENERATECAREZULTATALIMPLEMENTĂRIISER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
..........................................................................................
36
II.11CARACTERISTICILEPPEXISTENTE,PROPUSESAUAPROBATE,CEPOTGENERAIMPACTCUMULATIVCUSTRATEGIACAREESTEÎNPROCEDURĂDEEVALUAREȘICAREPOATEAFECTAARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR
............................ 38
III.
INFORMAȚIIPRIVINDARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITARAFECTATEDEIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
.................. 40
III.1INFORMAȚIIGENERALEPRIVINDREȚEAUANATURA2000ÎNROMÂNIA
....................... 40
III.2DATEPRIVINDARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITARCEPOTFIAFECTATEDESER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
............................................... 41
III.3DATEDESPREPREZENȚA,LOCALIZAREA,POPULAȚIAȘIECOLOGIASPECIILORȘI/SAUHABITATELORDEINTERESCOMUNITARPREZENTEPESUPRAFAȚAȘIÎNIMEDIATAVECINĂTATEASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050,MENȚIONATEÎNFORMULARELESTANDARDALEARIILORNATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR
.........................................................................................................................................................
109
III.4DESCRIEREAFUNCȚIILORECOLOGICEALESPECIILORȘIHABITATELORDEINTERESCOMUNITARAFECTATE(SUPRAFAȚA,LOCAȚIA,SPECIILECARACTERISTICE)ȘIARELAȚIEIACESTORACUARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITARÎNVECINATEȘIDISTRIBUȚIAACESTORA
..............................................................................................................
114
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
5
III.5DATEPRIVINDSTRUCTURAȘIDINAMICAPOPULAȚIILORDESPECIIAFECTATE(EVOLUȚIANUMERICĂAPOPULAȚIEIÎNCADRULARIEINATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR,PROCENTULESTIMATIVALPOPULAȚIEIUEISPECIIAFECTATEDEIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050)
.................................... 116
III.6RELAȚIILESTRUCTURALEȘIFUNCȚIONALECARECREEAZĂȘIMENȚININTEGRITATEAARIEINATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR
........................................................ 116
III.7OBIECTIVELEDECONSERVAREAARIEINATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR,ACOLOUNDEAUFOSTSTABILITEPRINPLANURIDEMANAGEMENT
........... 117
III.8DESCRIEREASTĂRIIACTUALEDECONSERVAREAARIEINATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR,INCLUSIVEVOLUȚIA/SCHIMBĂRICARESEPOTPRODUCEÎNVIITOR
.........................................................................................................................................................
127
IV. IDENTIFICAREAȘIEVALUAREAIMPACTULUI
...................................................................
128
IV.1FORMELEDEIMPACTACTUALEASOCIATEOBIECTIVELORENERGETICEASUPRASITURILORNATURA2000
............................................................................................................
128
IV.2IDENTIFICAREAFORMELORDEIMPACTPOTENȚIAL
...................................................... 136
IV.3ESTIMAREASUPRAFEȚELORDININTERIORULȘIVECINĂTATEASITURILORNATURA2000POTENȚIALAFECTATEDEIMPLEMENTAREAPROIECTELORPROPUSEDESER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
........................................................................................
151
IV.4EVALUAREAIMPACTULUI
....................................................................................................
153
V. MĂSURIDEEVITAREȘIREDUCEREAIMPACTULUI
.............................................................
168
V.1MĂSURIDEEVITAREȘIREDUCEREAIMPACTULUI
........................................................... 168
V.2MONITORIZARE
......................................................................................................................
176
VI.
METODELEUTILIZATEPENTRUCULEGEREAINFORMAȚIILORPRIVINDSPECIILEȘIHABITATELEDEINTERESCOMUNITARPOTENȚIALAFECTATE
................................................ 184
VII. CONCLUZII
..............................................................................................................................
186
VIII.
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................
189
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
6
I.
INFORMAȚIIGENERALEPrezentalucrarereprezintăStudiudeEvaluareAdecvatăaefectelorpotențialeasupraariilornaturaleprotejatedeinterescomunitaraleStrategieiEnergieiRomâniei2019-2030,
cu perspectiva anului 2050, promovat deMinisterul Energiei (în
calitate detitular al Strategiei). Studiul a fost elaborat în
vederea obținerii Avizului de mediupentru aprobarea Strategiei
Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului2050.
Conform adresei nr. 1837/GLG/24.07.2017 emisă deMinisterul
Mediului, SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 se supune
procedurii de evaluare de mediu, înconformitate
cuprevederileHG1076/2004privind stabilireaprocedurii de
evaluareadecvată, OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice, Ordinului 19/2010 pentru aprobareaGhiduluimetodologic
privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale
planurilorsauproiectelorasupraariilornaturaleprotejatedeinterescomunitar.
ConcluziileprezentuluistudiudeevaluareadecvatăvorfiincluseînRaportuldemediu.
Laelaborareaprezentuluistudiudeevaluareadecvatăs-auavutînvedereurmătoareleelemente:proiectulStrategieiEnergeticeaRomâniei2019-2030,cuperspectivaanului2050,
limitele siturilor de importanță comunitară și ale ariilor de
protecție specialăavifaunistică în proiecție STEREO 70, disponibile
pe site-ul Ministerului Mediului,formularele standard pentru SCI
–uri și SPA-uri la nivelul anului 2016, planurile
demanagementpentruariilenaturaleprotejate,literaturadespecialitate.
DenumireaStrategiei Strategia Energetică a României 2019-2030,
cuperspectivaanului2050
LocalizareaStrategiei
TeritoriulnaționalalRomânieiTitularulStrategiei
MinisterulEnergiei
SplaiulIndependențeinr.202E,sector6,București,codpoștal060023Persoanădecontact–MarinaGhiță-consiliersuperior
Elaboratorul studiului deevaluareadecvată
SCKVBConsulting&EngineeringSRLStradaMitropolitVarlaam,nr.147,sector1,BucureștiPersoanădecontact:Anca
Burghelea – manager de
proiect,[email protected],0730.506.067RoxanaOlaru–expertdemediu,[email protected],0733.107.793
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
7
II. INFORMAȚIIPRIVINDSTRATEGIASUPUSĂAPROBĂRII
II.1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND STRATEGIA ENERGETICĂ A
ROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului
2050 supusprocedurii de evaluare și aprobare, denumită în
continuarea SER 2019-2030,
cuperspectivaanului2050,reprezintăundocumentstrategicdeprogramareșiîndeplinireaobiectivelorenergetice.
SER2019-2030,cuperspectivaanului2050estepromovatdeMinisterulEnergiei,prinîn
calitate de titular al strategiei, și a fost elaborat pentru a
răspunde nevoilor
dedezvoltarealeRomânieiatâtîncontextnațional,câtșiîncontextinternațional.
ViziuneaStrategieiEnergeticeaRomâniei2019-2030,cuperspectivaanului2050estedecreștereasectoruluienergetic
încondițiidesustenabilitate.Dezvoltareasectoruluienergetic este
parte a procesului de dezvoltare a României. Creșterea
sistemuluienergetic înseamnă: construirea de noi capacități,
retehnologizarea și modernizareacapacităților de producție,
transport și distribuție de energie, încurajarea
creșteriiconsumului intern
încondițiideeficiențăenergetică,export.Astfel,sistemulenergeticnaționalvafimaiputernic,maistabilșimaisigur.
ObiectivulgeneralalStrategieiîlconstituiesatisfacereanecesaruluideenergieatâtpetermen
scurt, cât și pe termenmediu și lung, adecvatunei economiimoderne
și
unuistandarddeviațăcrescut,curespectareareperelornaționale,europeneșiglobalecareinfluențeazășideterminărilepoliticeșideciziileîndomeniulenergetic.
ObiectivelemajorealeSER2019-2030,cuperspectivaanului2050sunt:
1. Energiecuratășieficiențăenergetică;2.
Asigurareaaccesuluilaenergieelectricășitermicăpentrutoțiconsumatorii;3.
Protecțiaconsumatoruluivulnerabilșireducereasărăcieienergetice;4.
Piețedeenergiecompetitive,bazauneieconomiicompetitive;5.
Modernizareasistemuluideguvernanțăenergetică;6. Creșterea calității
învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a
resurseiumane;7.
Româniafurnizorregionaldesecuritateenergetică;8. Creșterea
aportului energetic al României piețele regionale și europene
prin
valorificarearesurselorenergeticeprimarenaționale.
StrategiaEnergeticăaRomâniei2019-2030,cuperspectivaanului2050asigurăcadruldedezvoltarelanivelulîntregiițări.
II.2 LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ A OBIECTIVELOR
SER2019-2030CUPERSPECTIVAANULUI2050
România este localizată la contactul a două regiuni din Europa,
respectiv
EuropaCentralășiEuropadeSud-Est,ladistanțeaproximativegalefațădetreipunctecardinale(2800kmfațădenord,estșivest)șiaproximativ1000kmfațădecelmaisudicpunct.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
8
Suprafața României este reletiv mică, dar caracterizată de o
diversitate de forme
derelief,dispusesubformădeamfiteatrufațădearculCarpaților,atâtînzonelelimitrofeacestora,
cât și în centru lor. Astfel, suprafața țării este ocupată în
proporție
deaproximativ28%demunți,42%dealurișipodișuriși30%câmpii.
Datoritădispunerii radiarea reliefului în trepte,
rețeauahidrograficăaRomânieiestefoarte bogată, majoritatea râurilor
convergând spre exteriorul arcului
carpatic.MajoritatearâurilordepeteritoriulnaționalsunttributarebazinuluiDunării,careareolungimedeaproximativ1.075kmpeteritoriulnațional.
Dinpunctdevederebiogeografic,RomâniaprezintăceamaimarediversitatebiologicădinEuropa,avândpeteritoriulnațional5regiunibiogeografice,respectiv:continentală(ceamai
comună), alpină (țările cu zonemontane),panonică (aât înUngaria,
cât și înțările vecine din partea de vest), pontică (specifică
României și Bulgariei), stepică(specificădoarRomâniei).
PrinSER2019-2030,cuperspectivaanului2050,Româniaîșipropune10obiectivedeinvestițiiînsectoruldeproduceredeenergie,astfel:
ü
Finalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă-acestobiectivdeinvestițiiestelocalizatînextremitateavesticăajudețuluiConstanța,înregiuneadedezvoltareSud-Est,pemaluldreptalfluviuluiDunărea;
ü Realizareaunui grup energetic noude600MW laRovinari – acest
obiectivdeinvestiții este localizat în localitatea Rovinari,
județul Gorj, în regiunea
dedezvoltareSud-VestOltenia,pemaluldreptalJiului;
ü Realizarea unui grup energetic nou de 400MW parametrii
ultrasupracritici
laTurceni–acestobiectivdeinvestițiiestelocalizatînlocalitateaTurceni,județulGorj,înregiuneadedezvoltareSud-VestOltenia,pemaluldreptalJiului;
ü Realizarea unui grup energetic nou 200 MW CCGT – Craiova II,
pe gaz cufuncționare flexibilă inclusivstocarea resurseienergetice
îndepozitul subteranGhercești – acest obiectiv de investiții este
amplasat în partea de nord
alocalitățiiCraiova,județulDolj,înregiuneadedezvoltareSud-VestOltenia;
ü Realizareaunuigrupenergeticnou400MWCCGTpegazcu funcțiune
flexibilăMintiaamplasat în localitateaMintia,
înparteadevestaorașuluiDeva,
județulHunedoara,regiuneadedezvoltareVest;
ü Realizarea centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj
Tarnița-Lăpuștești - acest obiectiv de investiții este localizat în
județul Cluj, pe
cursulrâuluiSomeșulAlbla30dekmamontedeClujNapoca,înregiuneadedezvoltareNord-Vest;
ü Realizare centrală hidroelectrică TurnuMăgurele – Nicopole,
500MW – acestobiectiv de investiții este localizat de-a lungul
Dunării, începând de la
TurnuMăgurele.,peteritoriuladministrativaljudețelorriveraneDunării,carefacpartedinregiunilededezvoltareSud,Sud-VestOlteniașiSud-Est;
ü
RealizarecentralăhidroelectricăRăstolița–35MW–acestobiectivdeinvestițiiesteamplasat
înparteamontanăa județuluiMureș,dinregiuneadedezvoltareCentru;
ü Realizare centrale hidroelectrice de pe râul Jiu cu o putere
de 90MW –
acestobiectivdeinvestițiiesteamplasatde-alungulsectoruluidedefileualrâuluiJiu,darșiînavaldeacesta,peteritoriuladministrativallocalitățilorBumbeștiJiușiTârguJiudinjudețulGorj,careaparțineregiuniidedezvoltareSud-VestOltenia;
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
9
ü
RealizaredecentralehidroelectriceperâulOlt(defileu)cuoputerede145MW–
acest obiectiv de investiții se desfășoară pe teritoriul
administrativ a
douăjudețedinregiunidedezvoltarediferite,respectivSibiu(regiuneadedezvoltareCentru)șiVâlcea(regiuneadedezvoltareSud-Vest).
Deasemenea,Româniaîșipropune8investițiiîndomeniultransportuluideenergie:
ü LEAnouă400kVd.c. (cuuncircuit echipat) între
stațiileexistenteSmârdanșiGutinaș, localizată pe teritoriul a 3
județe și 24 de unități administrativteritoriale, astfel: Bacău
(Ruginești, Ștefan cel Mare, Căiuți, Coțofănești,Urechești),
Vrancea (Ruginești, Păunești, Pufești, Movilița, Panciu,
Mărășești),Galați (Cosmești, Nicorești, Tecuci, Munteni,
Drăgănești, Barcea, Umbrărești,Ivești, Grivița, Costache Negri,
Pechea, Smârdan, Galați) din regiunile
dedezvoltareSud-EstșiNord-Est;
ü LEAnouă400kVd.c. între stațiile existenteCernavodă și Stâlpu,
cuunciurcuiintrare/ieșireînstația400kVGuraIalomiței,localizatăpeteritoriula3județeși34
de unități administrativ-teritoriale, astfel: Constanța
(Cernavodă),
Ialomița(Seimeni,Topalu,Horia,Bordușani,Făcăeni,Vlădeni,MihailKogălniceanu,GuraIalomiței,
Țăndărei, Valea Ciorii, Scânteia, Grivița, Miloșești), Buzău
(Padina,Pogoanele,Smeeni,Gherăseni,Costești,Stâlpu)dinregiunilededezvoltareSud-EstșiSud;
ü Extinderea stației 220/110 kV Stâlpu prin construirea stației
400/110
kVlocalizatăînjudețulBuzău,înregiuneadedezvoltareSud–Est;
ü
LEA400kVPorțiledeFier-Anina–Reșița,localizatăpeteritoriula2județeșia13unitățiadministrativteritoriale,astfel:CarașSeverin(Ezeriș,Reșița,Carașova,Anina,
Bozovici, Prigor, Lăpușnicel, Iablanița, Mehadia, Topleț),
Mehedinți(Ilovița,Breznița,DrobetaTurnuSeverin)dinregiunilededezvoltareSud-VestșiVest;
ü
LEAnouă400kVd.c.întrestațiileexistenteReșița(România)șiPancevo(Serbia)localizată
în județul Caraș Severin pe teritoriul administrativ teritorial a
11localități: Resița, Ezeriș, Lupac, Dognecea, Goruia, Ticvaniu
Mare,
Berliște,Ciudanovița,Grădinari,Vărădia,VraniaînregiuneadedezvoltareVest;
ü Trecerea la400kVaLEA220kVd.c.Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad,
localizatăpe teritoriul a 3 județe, respectivCaraș Severin,Timiș
șiAraddin regiuneadedezvoltareVest;
ü Extinderea stației220/110kVReșițaprin construirea
stațieinoi400/220/110kVReșița localizată în județul Caraș Severin,
localitateaReșițadin regiuneadedezvoltareVest;
ü Înlocuirea stației 220/110 kV Timișoara prin construirea
stației
noi400/220/110kVlocalizatăînjudețulTimișînlocalitateaTimișoaradinregiuneadedezvoltareVest.
Menționăm că în cadrul prezentului studiului de evaluare
adecvată au fost luate înconsiderare proiectele de mai sus (pentru
care există o localizare aproximativă)
pebazaimaginilorsatelitare.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
10
Figura1Obiectiveledeinvestițiiînsectoruldeproducerealenergieielectrice(Sursa:SER2019-
2030,cuperspectivaanului2050)
II.3 MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG ÎN URMA IMPLEMENTĂRII SER
2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
ProiectelepropuseîncadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050suntdiferiteînceeacepriveștenaturalor,fiindcuprinseînurmătoarelesubsectoarealeproduceriideenergie,
respectiv:nuclear, cărbune, gaz,hidroenergie.Modificările fizice
cedecurg
înurmaimplementăriiacestorproiecte,menționatelaCap.II.2,suntvariate,astfelputândfigrupate
în funcțiedecategoriiledeproiecteaferente fiecărui
subsectorenergetic înparte.
Modificărilefizicecedecurgînurmaimplementăriiobiectivelordeinvestițiiînsectoruldeproduceredeenergiepresupunlucrărideconstrucții,iarinformațiimaidetaliateînlegătură
cu tipurile de lucrări efectuate pot fi exemplificate în cazul
următoarelor 4proiecte: finalizarea grupurilor3 și 4de laCernavodă,
realizareaunui grup energeticnou la Rovinari de 600 MW, realizarea
Centralei Hidroenergetice cu acumulare prinpompaj Tarnița –
Lăpuștești și realizarea complexului hidrotehnic Turnu-Măgurele
–Nicopole.Astfel,pentruconstrucțiaacestorobiectivedeinvestițiiprincipalelecategoriidelucrărinecesare,cepotgeneramodificărifizicesunt:decopertări,săpături,împluturi,terasamente,
scurgerea apelor, lucrări hidrotehnice, lucrări pentru
protecțiamediului(în cazul lucrărilor care se desfășoarăpe ape se
vor asigura culoare pentrumigrareafauneipiscicole).
Având în vedere că proiectele fac parte din subsectoare
diferite, cu unmare grad decomplexitate, dar și de nivelul actual
de detaliere, lamomentul analizeimodificărilor
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
11
fizicenupoatefirealizatăodescriereaacestoracaurmareaimplementăriilor.Acesteaurmeazăafidetaliateulteriorîncadrulproceduriidemediupentruobținereaacorduluide
mediu (procedura EIA) pentru fiecare obiectiv de investiție din
sectorul deproducereaenergieielectrice.
ModificărilefizicecarevorfigeneratedecătreproiectelepropuseprinSER2019-2030,cu
perspectiva anului 2050 prevăd lucrări de construcție ce implică
modificărireversibile și ireversibile, pe termen scurt sau lung,
care pot afecta în
moddirect/indirectmediulfizic,hidrogeomorfologic,precumșibiologic.
Toatemodificările fizice au fost grupate
corespunzătorprincipalelor formede impactanalizate,astfel:
ü
Pierdereahabitatelor:implementareaoricărorobiectivedeinvestițiidinsectorulproduceriideenergiepotducelamodificăripetermenlungsauireversibilealehabitatelorNatura2000șiaspeciilordeimportanțăcomunitară(suprafețelecevorfiocupatedeconstrucții);
ü Alterarea habitatelor: toate activitățile derulate în faza de
construcție ce
potafecatepetermenscurtsaumediucondițiileoptimededezvoltareahabitatelorșiaspeciilordeimportanțăcomunitară.
II.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII SER 2019-2030,
CUPERSPECTIVAANULUI2050
ImplementareaobiectelordeinvestițiidinsectorulproduceriideenergiedincadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050vapresupuneutilizareaderesursenaturaleînfuncțiede
fiecare tipdeproiect înparte. ÎnaceastăetapăaStrategieipot fi
estimatetoate resursele naturale necesare implementării
proiectelor, fără a se menționacantitățile aferente. Ținând cont de
subsectoarele din sectorul energetic care
vorbeneficiadeimplementareaproiectelorputemredacâtevaresurseposibilafiutilizate,respectiv:apă,cărbune,gaz,uraniu.
Pentrufiecareproiectînpartesevorenumeratipurilederesurseșicantitățilenecesareimplementăriiacestora,încadrulproceduriideevaluareaimpactuluiasupramediului,deoareceelepotvariadelauntipdeproiectlaaltul.
MenționămfaptulcăîncadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050vorexitașiproiecte
care vor avea ca scop protejarea resurselor naturale, inclusiv
resursele dincadrul siturilor Natura 2000, precum și refacerea de
ecosisteme care se află în
afaraacestorsituri.Lafazadeproiect,pentruobiectivelecareutilizeazăcaresursănaturalăapa,
cazul centralelor hidroenergetice, vor fi prevăzute culoare de
trecere pentumigrarea organismelor acvatice, pentru a preveni
astfel fragmentarea habitatelor șirefacerea ecosistemelor. Pentru
obiectivele care utilizează ca resursă naturalăcărbunele, sunt
prevăzute retehnologizări ale termocentralelor, prin
instalareatehnologiilorcuparametrisupracritici(Rovinari)șiultrasupracritici(Turceni).Acesteapotpreveniemisiiînatmosferă,șiimplicitdepunereadepulberiînsuspensie/particulesedimentabilepespeciiledeflorădinariilenaturaleprotejatelocalizateînvecinătateaacestorobiective.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
12
II.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL
ARIILORNATURALEPROTEJATEDE
INTERESCOMUNITARPENTRUAFIUTILIZATELAIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Resurselenaturale ce vor fi utilizatepentru
implementareaobiectivelorde
investițiidinsectoruldeproduceredeenergiedincadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050
din cadrul ariilor naturale protejate incluse în rețeaua ecologică
Natura 2000,principala resursă este reprezentată de apă, care va fi
utilizată în
centralehidroenergetice,darcarevafiredatăîncircuitdupăuzinare,urmatădesuprafețeledesol,
care vor fi ocupate temporar sau permanent de activități de
amenjare
și/sauconstrucție.Sevoramenajaculoaredemigrareafauneipiscicoleșisevaasiguradebitulecologic
înzonelederâupecaresevoramplasaviitoarelecentralehidroelectrice.Deasemenea
laproiectarea acestora se va ține cont și de regimul
hidrogeomorfologic alrâului,înspecialpefluviulDunărea.
Pentru categoria de investiții "Modernizarea și realizarea
capacităților de producere aenergiei electrice în termocentrale pe
bază de cărbune și gaz natural" se propune caexploatarea la
suprafață pentru aprovizonarea cu materii prime să se facă în
afaraariilor naturale protejate, iar căile de acces de la cariera
de exploatare la
obiectivultermoenergeticsăfiestabilitastfelîncâtsănutraversezeariilenaturaleprotejate.
Precizămcăestenecesarcaactivitățileconexe
implementăriiobiectivelorde
investițiidinsectoruldeproducereaenergieielectricecaorganizăriledeșantiersaugropiledeîmprumut
să fie amplasate în afara suprafețelor ocupate de rețeaua
ecologicăNatura2000,pentruadiminuaimpactulprodusasupraspeciilorșihabitatelorprotejate.
II.6 EMISII ȘI DEȘEURI GENERATE DE STRATEGIE ȘI MODALITATEA
DEELIMINAREAACESTORA
ProiectelecarevorfiimplementateprinSER2019-2030,cuperspectivaanului2050voracoperi
patru subsectoare din sectorul energetic, a căror desfășurare vor
aveaorizonturidetimpdiferite,astfel:2030pentrusubsectorulnuclear,2020și2035pentrusubsectorul
energiei pe bază de cărbune și 2030 pentru subsectorul
hidroenergetic.Menționămcăamdetaliatdoartreidintreacesteobiectivedeinvestițiidinsectoruldeproduceredeenergiedeoarecepentrueleexistădatesuficiente.Lamomentulactualsepoateestimaoduratădetimppentruperioadadeexploatarearespectivelorinvestiții,de
ordinul zecilor de ani, respectiv: centrale hidroelectrice (de la
40 – la 80
ani),obiectivetermoenergetice(30-40deani),obiectivenucleare(peste40deani).
Principalele tipuri de emisii care ar putea fi generate ca
urmare a implementăriiobiectivelorde
investițiipentruproducereadeenergieelectricădincadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050sunt:
ü Emisiiîncorpuriledeapă;ü Emisiiînatmosferă;ü Emisiipesol.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
13
Emisiiîncorpuriledeapă
Obiectivedemediu
La nivel european, obiectivele de mediu privind corpurile de apă
sunt prevăzute înDirectiva Cadru Apă (DCA), acestea constituind
elementul central al acesteireglementări. Scopul Directivei este
acela de protecție pe termen lung, utilizare
șigospodăriredurabilăaapelor.
Înansamblu,obiectiveledemediuincludurmătoareleelemente:
v
Pentrucorpuriledeapădesuprafață:atingereastăriiecologicebuneșia
stăriichimice bune, respectiv a potențialului ecologic bun și a
stării chimice
bunepentrucorpuriledeapăputernicmodificateșiartificiale;
v Pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice
bune și a stăriicantitativebune;
v Reducerea progresivă a poluării cu substanțe prioritare și
încetarea
saueliminareatreptatăaemisiilor,evacuărilorșipierderilordesubstanțeprioritarepericuloasedinapeledesuprafață,prinimplementareamăsurilornecesare;
v ”prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanți în apele
subterane, prinimplementareademăsuri;
v
Inversareatendințelordecreșteresemnificativășidurabilăaconcentrațiilordepoluanțiînapelesubterane;
v Nedeteriorarea stării apelor de suprafață și subterane (art.
4.1.(a)(i), art.4.1.(b)(i)aleDCA;
v
Pentruzoneleprotejate:atingereaobiectivelorprevăzutedelegislațiaspecifică.Corpuriledeapăsuntafectatesemnificativdecătrealterărilehidromorfologice,darșide
un număr semnificativ de proiecte care au ca scop asigurarea
apărării
împotrivainundațiilor,producereadeenergieelectrică,navigație,îndiferitestadiideplanificareșiimplementarecarecontrbuielaalterareafizicăacorpurilordeapă.Menționămfaptulcăprin
implementarea acestor proiecte posibilele presiuni ar putea să
conducă
ladeteriorareastăriicorpurilordeapă,lucruconfirmatsaunuîncadrulstudiilorcarefacpartedincadrulproceduriideevaluareaimpactuluiasupramediului.O
importanță deosebită în cazul de față îi va fi acordată sectorului
energetic unde,
omarecantitatedeapăesteutilizatăpentrurăcireainstalațiilor.Lanivelulanului2017,pe
lângă volumul de apă uzată de 1890,8 milioane mc evacuat din
diferite instalațiiindustriale, seadaugăo
cantitatede2905,16milioanemcce reprezintăapade
răcireprovenităprepoderentdinindustriaenergetică.ConformEUROSTAT,cantitățiledeapăutilizate
în industria energetică pentru răcirea instalațiilor la nivelul
perioadei 2004-2015suntprezentateînFigura 2.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
14
Figura2Cantitățideapăprelevateprelevatepentrurăcireainstalațiilordinindustriaenergetică(sursa:
EUROSTAThttps://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=ten0000
6&language=en)
Pe lângă evacuarea apei utilizată la răcirea instalațiilor de
producere a energieielectrice, apele uzate reprezintă o altă
categorie de apă cu folosință energetică.Intensitatea impactului
depinde de două caracteristici principale ale apelor uzate:debitul
efluent și încărcarea cu substanțe poluante. În acest context,
conform
datelorprezentateînSintezacalitățiiapelordinRomâniaînanul20171,lanivelnaționalaufostidentificateurmătoareledomeniideactivitateeconomicăceauocontribuțieînsemnatălaconstruireapotențialuluidepoluare:
- captareașiprelucrareaapeipentrualimentareapopulației;-
prelucrărichimice;- energiaelectricășitermică;-
industriametalurgicășiconstrucțiidemașini;-
industriaextractivă.
ÎncazuldomeniuluiEnergieelectricășitermică,deimportanțăpentrulucrareadefață,seremarcăurmătoarelevaloriaferenteanului2017:
-
unvolumtotaldeapăcenecesităepurarede546529,59miimcdincarenuseepurează
127800,46mii mc și se epurează necorespunzător 151,34mii mc
șicorespunzător418577,79miimc;
- o încărcare cu următoarele cantități a indicatorilor chimici:
1316,736 t
CBO5,4313,563tCCO-Cr,6,572tazottotal,0,368tfosfortotal,320,169tazotați,4,763tazotiți,28,585tamoniu,17265,571tmateriiînsuspensie,99688,721treziduufix,
6561,974 t cloruri, 20954,728 t sulfați, 15005,529 t calciu,
2703,413 tmagneziu, 28,248 t fier total, 0,389 t mangan total,
42,093 t sodiu, 0,001 taluminiu,0,007tH2S+sulfuri,0,007tfenoli;
- o încărcare cu următoarele cantități a indicatorilor chimici:
0,207 t detergențisintetici,1886,777 t substanțeextractibile,0,296
tprodusepetroliere,0,0084 t
1 Administrația Națională Apele Române, Sinteza calității apelor
din România în anul 2017 (extras)
(http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/DispForm.aspx?ID=17&Source=http%3A%2F%2Fwww%2Erowater%2Ero%2FLists%2FSinteza%2520de%2520calitate%2520a%2520apelor%2FAllItems%2Easpx)
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
mil. mc 2606 2224 2431 3488 3480 3180 901 1192 1121 986 802
737
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
Cantitateadeapăderăcireevacuatăanual
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
15
arsen și compuși, 0,00002 t cupru, 0,00001 t cadmiu și compuși,
0,001081 tmercurșicompuși,0,020947tplumbșicompuși.
Impactulasupracorpurilordeapă
În cazul subiectului acestui studiu, vor fi abordate obiectivele
ce vizează energianucleară,hidroenergiașienergiatermică.
o
EnergianuclearăÎncadrulacesteicategoriiesteîncadratobiectivulFinalizareagruurilor3și4delaC.N.E.Cernavodă.ObiectivulvizeazăamplasamentulexistentdincadrulC.N.E.Cernavodășiseaflă
în curs de derulare. Din punct de vedere al localizării, C.N.E.
Cernavodă nu sesuprapunerețeleiecologiceeuropeneNatura2000.
Conform Acordului de Mediu pentru proiectul Continuarea
lucrărilor de construire șifinalizare a Unităților 3 și 4 la C.N.E.
Cernavodă, în urma rezultatelor și
concluziilorraportuluiprivindimpactulasupramediului,adocumentelorsuplimentareînaintatedetitularuldeproiect
înperioada2006-2013șiaconcluziilor
formulateînopiniilefinalealestatelorpotențialafectatedeproiect,sespecificăfaptulcăpentrufiecareelementdemediu
au fost identificate și evaluate impacturile posibile datorate
funcționăriiUnităților3și4,precumșiimpactulcumulatlafuncționareasimultanăacelor4unităținucleare,
nefiind identificat un impact semnificativ negativ în cazul
funcționăriinormale.
De asemenea, pana de apă cu temperaturi modificate formată odată
cu evacuareaefluentului de la C.N.E. Cernavodă în Dunăre nu
prezintă efecte negative dacăfuncționarea Unităților 3 și 4 se va
realiza cu respectarea condițiilor din Avizul degospodărire a
apelor nr. 54/2013 privind Continuarea lucrărilor de construire
șifinalizareaUnităților3 și4aleCNECernavodă
emisdeAdministrațiaNaționalăApeleRomânecarereînnoieșteAvizuldegospodărireaapelornr.35/2011privindCentralaNucleară
Cernavodă Unitățile 3 și 4, județul Constanța2. Condițiile prevăd
că
aportultermicsuplimentarprinevacuareaefluentuluivaficumaxim10℃latemperaturaapeifluviuluiDunăreași,dupăparcurgereazoneideamestec,temperaturaapeinuvafimaimarede35℃.Impactul
asupra biodiversității ca urmare a evacuării apei de răcire s-a
analizat
încadrulstudiuluideevaluareadecvată,pornindu-sedelapremisacăocentralănuclearo-electricăcu4unitățiseaflăînvecinătateaunorsituriNatura2000.Stațiilederealizareamăsurătorilorspecialepeverticală(pecoloanadeapă)șiînsecțiunetransversală(malstâng
- șenal –mal drept) în zona penei de apă cu temperaturimodificate
au fost înnumăr de 3 și, conform rezumatului la Evaluare adecvată a
impactului de mediu
aUnităților3și4aleC.N.E.Cernavodă–Impactulasuprabiodiversității(INCDDD,2012),aufostlocalizateastfel:P1–700mavaldeguracanaluluideversareapederăcire,P2–1,5
km aval de gura canalului deversare ape de răcire și P3 – 2.5 km
aval de guracanaluluideversareapederăcire.
2 AcorddeMediupentruproiectulContinuarealucrărilordeconstruireși
finalizareaUnităților3și4 laC.N.E.Cernavodă
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
16
Caracterizareaefluentului cu temperaturimodificateemis înDunărea
fost
cuantificatdecătreInstitutuldeCercetare-DezvoltareDeltaDunării–Tulcea3prinrealizareaunormăsurători
în perioada de vară (iulie-august 2010), toamnă
(septembrie-noiembrie2010),iarnă(ianuarie-martie2011)șiprimăvară(aprilie-mai2011)șiaunoranalizedelaboratoraleeșantioanelorhidrochimiceșihidrobiologicedincanalulderăcirealC.N.E.Cernavodă
și din stații stabilite la nivelul sectorului Rasova-Capidava,
alături
deobservațiideterenefectuatepesectorulCălărași-Hârșova.Concluziilerezultateînurmainterpretăriișicorelăriirezultatelorauevidențiaturmătoarele:
v
ÎnperioadelecaracterizatedecreștereafluviuluilaCernavodăcupeste200cm,înspecialpetimpulveriișiiernii,apeleceaucasursădeproveniențăcanaluldedeversare
a apelor de răcire ale centralei plutesc pe Dunăre până la 3,5
kmdistanță,neamestecându-se;
v
Încazcontrar,înperioadeleîncarenivelulDunăriiestescăzutlaCernavodă(sub200
cm – primăvara și toamna), fenomenul stratificării nu mai are loc,
apeleamestecându-seîncădinprimasutădemetridupădeversare.Astfel,panadeapăcaldăprezintăolungimededoar1,5-2km;
v
Dimensiunilepeneideapămodificatăsunturmătoarele:lățimevariabilăînzonadeevacuarede300-400mcesereducelaaproximativ50mîndreptullocalitățiiȘeimeni.
Printre celemai importante concluzii laEvaluarea adecvată a
impactului de mediu
aUnităților3și4aleC.N.E.Cernavodă,conformAcorduluideMediu,amintim:
v Impactul proiectului Unităților 3 și 4 este nesemnificativ,
funcționareaconcomitentă a 4 unități nucleare pe amplasamentul
C.N.E. Cernavodăneafectând stareade conservare favorabilă a
habitatelor și speciilor, inclusiv acelor de interes comunitar
prezente pe teritoriile celor mai apropiate
situriNatura2000(ROSCI0022CanaraleleDunării,ROSPA0002AllahBair-CapidavașiROSPA0017CanaraleledelaHârșova);
v Nu a fost identificat un impact negativ semnificativ asupra
evoluției florei șifaunei din zona de influență a proiectului
datorită deversărilor de apă caldătehnologicăînDunăre;
v În cazul situațiilor de accident, documentația de evaluare a
impactului asupramediului prevede proceduri de operare, măsuri de
intervenție a
personaluluicentraleinucleare,câtșiaaltorautoritățiresponsabile;
v Au fost analizate efectele asupra succesiunii naturale și
compozițieifitoplanctonului reofil din Dunăre, asupra stării de
conservare a speciilor deinteres comunitar (plante, nevertebrate,
pești, amfibieni, reptile, păsări,mamifere) au evidențit faptul că
impactul va fi unul nesemnificativ în rândulacestora.
3 Evaluare adecvată a impactului de mediu a Unităților 3 și 4
ale C.N.E. Cernavodă – Impactul asuprabiodiversității (INCDDD,
2012) – rezumat
(http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-10_centrala_cernavoda_studiuincdddrezumatromana.pdf)
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
17
ImpactulpotențialafostcorelatcuschimbărilecesepotproduceînviitorcaurmareapuneriiînfuncțiuneaUnităților3și4aC.N.E.Cernavodăținându-secontdelungimeașilățimeapeneideapăcutemperaturimodificateînzonadeevacuareaapelorderăcire4:
NivelemarialeDunării(varașiiarna)
NivelescăzutealeDunării(toamnașiprimăvara)
Există probabilitatea ca stratul de apă cutemperaturimodificate
să se întindăpe olungimede4,5-6,5km*.
*Acest lucru depinde de creșterea
debituluiapelorevacuateodatăcupunereaînfuncțiuneaîncă2unitățiîncadrulC.N.E.Cernavodă,câtși
de diferența dintre temperatura apelorprovenite din canalul de
deversare
șitemperaturaapelorDunăriiînamontedeguracanaluluidedeversareaapelorderăcire.
Există probabilitatea ca pana de apă
săaibăolungimede3-3,5km*.
*Acest lucru depinde de creșterea depituluiapelor evacuate și de
diferența dintretemperatura apelor provenite din canalul
dedeversare a apelor de răcire și
temperaturaapelorDunăriiînamontedeguracanaluluidedeversareaapelorderăcire.
Înceeacepriveștelățimeapeneideapămodificată,odatăcudublareadebituluideapăderăcireprinpunereaînfuncțiuneaunităților3și4,esteposibilcaaceastasăcreascăpânălacirca450m.
o HidroenergiaConformRaportuluiprivind stareamediului
înRomânia,anul20175, asupra corpurilorde apă au fost identificate
următoarele activități/presiuni cu potențial impact
asupracorpurilordeapă:
Presiune EfecteLucrăridebarare
transversalăsituatepecorpuldeapă
Efecteledatorateacestuitipdelucrărisuntasupraregimuluihidrologic,stabilitățiialbiei,
transportuluisedimentelorșiamigrării biotei, acestea ducând
lafragmentarea/întreruperea conectivității longitudinale
acorpuluideapă.
Lucrăriînlungulrâului
Efecteledatorateacestuitipdelucrărisuntasupravegetațieidin lunca
inundabilă, a zonelor de reproducere și asupraprofilului
longitudinal al râului, structurii substratului
șibiotei,acesteaducândlapierdereaconectivitățiilaterale.
Prelevărișirestituții/derivații
Efectele acestora este resimțit la nivelul curgerii
minime,stabilitățiialbieișibiotei.
Captăriprincipaleșisecundare
Efectele datorate acestor lucrări pot avea impact
asupraregimuluihidrogeomorfologicavaldecentrală.
Canalenavigabile Efecteasuprastabilitățiialbieișibiotei.
Majoritateaacestorpresiunisuntdeordinhidrotehnicșisuntdependenteunadealtaînvedereaasigurăriibuneifuncționăriauneiinvestițiidindomeniulhidroenergiei.
4 Evaluare adecvată a impactului de mediu a Unităților 3 și 4
ale C.N.E. Cernavodă – Impactul asuprabiodiversității (INCDDD,
2012) – rezumat
(http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-10_centrala_cernavoda_studiuincdddrezumatromana.pdf)
5Raportului privind starea mediului în România, anul
2017(http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/Raport+stare+mediu+anul+2017.pdf/12fc7560-32e3-4540-8c36-2432fe7674ae)
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
18
Producereahidroenergiei și activitățilepremergătoare acestui
procesprezintă o
seriedetrăsăturipozitiveșinegative,chiardacăesteasociatăcuoenergieverde,curată,fărăemisii
de carbon și care folosește o resursă regenerabilă pentru
producerea energieelectrice. În urma analizei studiilor de
specialitate, au fost identificate următoareleaspecte:
Pozitiv Negativ
Ø *Pentru obținerea hidroenergiei, factorulde comandă este forța
gravitațională, apautilizată în acest proces fiind o
sursăregenerabilă(AbbasișiAbbasi,2011);
Ø *Hidroenergia nu afectează calitateaaerului și, implicit, nu
poluează aerul pecare îl respirăm, prin faptul că nu este osursă
generatoare de emisii atmosferice(Yüksel,2010);
Ø *Prin faptul că hidroenergia înlocuiește oparte din producția
energiei prin ardereacombustibililor fosili, se poate afirmafaptul
că influențează în mod pozitivproblema apariției smogului și a
ploiloracide (Abbasi și Abbasi, 2011; Yüksel,2010).
*Bararea cursurilor de apă afectează, petermen lung, sistemele
ecologice terestreși biodiversitatea în sens larg, regimul
decurgere al râurilor,migrația organismeloracvatice și, de
asemenea, duce la aparițiaemisiilor de gaze cu efect de seră și
lamodificareastăriiecologiceacorpurilordeapă(TheReportoftheWorldCommissiononDams,Noiembrie2000);
*Procesul de producere a hidroenergieiafectează regimul de
curgere al râurilor,migrația organismelor acvatice șitransportul
nutrienților și a sedimentelor(Bratrichetal,2004);
*Centralelehidroelectriceauefectemajoreasupra tuturor tipurilor
de habitateidentificate în locul amplasării
acesteia,asupraguriidevărsareafluviuluiînmareîncazulcentralelorelectricedeanvergurămare,
asupra malurilor fluviului pe
careesteamplasată(AbbasișiAbbasi,2000).
Înceeacepriveșteimpactulpotențialdatoratconstrucțiilorhidrotehnicedeanvergurămare,
așa cum este cazul obiectivului SER Realizare centrală
hidroelectrică
TurnuMăgurele-Nicopole500MW,conformBergkampșicolab.(2000)potfiîmpărțiteîntreiordinedeimpactdupăcumurmează:
Ordinde
impactEfecteînamonte Efecteînaval Observații
I
*Modificări aleregimului termic alapei;*Alterarea
calitățiiapei;*Acumularea desedimente înrezervoare.
*Modificări în
regimuldecurgerealapei;*Modificărimorfologice;*Modificări
aletemperaturiiapei;*Reducereacantitățiidesedimente.
Efectele sunt observateimediat sau la scurt timpdupă
începereaconstrucțiilor.
II*Alterareaelementelor biotice și
*Alterarea elementelorbioticeșiabiotice;
Al doilea ordin de impacteste rezultatul
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
19
Ordinde
impactEfecteînamonte Efecteînaval Observații
abiotice;*Modificări alestructurii sistemelorecologice, în
special aceloracvatice;*Alterarea/Aparițiadezechilibrelor lanivelul
productivitățiiprimare, în special lanivelul
ecosistemeloracvatice.
*Modificări alestructurii sistemelorecologice, în special
aceloracvatice;*Alterarea/Aparițiadezechilibrelor lanivelul
productivitățiiprimare, în special lanivelul
ecosistemeloracvatice.
modificărilor cauzate deimpacturile cuprinse înprimul ordin.
Acest ordineste asociat unei perioademai lungi de timp,
efectelefiindobservatedupăcâțivaani de la
construcțiahidrocentralei.Bergkamp și colab. (2000)specifică faptul
căprincipalele modificărisunt evidențiate în rândulvegetației
ripariene, rateide creștere a macrofitelor,planctonului și în
rândulperifitonului.
III
*Efecte resimțite lanivelul
organismelor(ihtiofaunei,avifaunei,nevertebratelor șimamiferelor)
dinsistemele ecologicevizate.
*Efecte resimțite lanivelul organismelor(ihtiofaunei,
avifaunei,nevertebratelor șimamiferelor) dinsistemele
ecologicevizate;*Impactul în aval esteresimțit inclusiv
lanivelulzoneidevărsarea unui fluviu în
mare,câtșilanivelulmării.
Impacturile cuprinse în celde al treilea ordin
suntrezultatulcelordinprimeledouă ordine. Acestea suntresimțite
după o perioadămaimaredetimpfațădealdoilea ordin de impact,înainte
de atingerea unuinouechilibruecologic.
o Energiatermică
Elementul incriminatpentruaparițiapotențialăa impactuluinegativ
în cazul
energieiprovenitedinsurseneregenerabileestereprezentatdeardereaacestorresurse,încazuldefațăardereacărbuneluișiagazelornaturale.
Efectele produse în urma combustiei sunt multiple și produc, la
rândul lor,
efectesecundarevizibileșiresimțitelatoateniveluriledeorganizarealematerieivii.Compușiirezultați
în urma arderii combustibililor fosili rămân adesea în aer sub
formaparticulelorpoluantesauajungpepământsauîncorpuriledeapăodatăcuploileacidepe
care le formează. Principalele efecte aleploilor acide sunt
acidifierea apelor sau
asolurilorșiafectareacreșteriiarborilorsaudegradarea
foliarăaacestora, înspecial laaltitudinimari.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
20
ConformStrategieiNaționaleșiaPlanuluideAcțiunepentruConservareaBiodiversității2010-20206,
exploatarea cărbunilor la suprafață necesită adesea decopertarea
unorsuprafețeîntinse,acestlucruducândlapoluareaapelordesuprafațăfolositelaflotare.Și
în cazul exploatărilor în subteran, apeledemină acide și încărcate
cumetale
greleajunglasuprafațăproducândnenumăratedezechilibreecologice.
Impactulpotențial asociatproduceriideenergiedin
surseneregenerabile, în cazuldefață prin arderea cărbunelui și a
gazelor naturale, trebuie analizat din mai multeconsiderente:
impactul cauzat de exploatarea resurselor, transportul acestora
șiutilizareapropriu-zisă.
În cazul celor două tipuri de resurse, principalele efecte
potențiale produse
îndetrimentulbiodiversitățiisunturmătoarele7:
Exploatarea Transportul Arderea
- apariția sau accentuareaeroziunii;- poluareafonică;-
poluareaatmosferică;- degradarea șifragmentarea
habitatelorspeciilor, în special prindefrișarea anumitorporțiuni de
pădure, șifacilitarea pătrunderiispeciilorinvazive;- deteriorarea
calitățiiapei;- alterarea estetică apeisajului;-
modificăridetopografie.
- accentuarea impactuluidatorat exploatării miniereprin
creștereaconcentrațiilor de emisiipoluante provenite de
lasurselemobile.
- creșterea concentrațiilorde poluanți atmosfericidatorită
emisiilor crescutededioxiddecarbon,dioxidde azot, dioxid de sulf
șimetan emise în urmaarderii, cu efecte
asuprasănătățiiorganismelor;- contribuție la aparițiasmogului
fotochimic, aploilor acide și laaccentuarea
efectelorschimbărilorclimatice.
Deasemenea,volumelemarideapăderăcireainstalațiilorevacuateîncorpuriledeapădesuprafațăauadeseaunimpactnegativdatdeaparițiaeutrofizăriiceducelaaparițiamodificărilor
structurale, inclusiv fizico-chimice, și funcționale majore ale
sistemelorecologiceacvatice.
Emisiiînatmosferă
Sectorulenergeticesteunuldintresectoarelecuceamaimareinfluențăasupracalitățiiaerului,concretizatăprinurmătoareleefecte:
Ø Creștereaemisiilordegazecuefectdeseră;Ø
Poluareamediuluicuhidrocarburi;
6StrategiaNaționalășiPlanuldeAcțiunepentruConservareaBiodiversității2010-2020(http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/politici/strategia-nationala-si-planul-de-actiune-pentru-conservarea-biodiversitatii/)7
Center for Biological Diversity
(https://www.biologicaldiversity.org/programs/public_lands/energy/dirty_energy_development/coal/index.html)
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
21
Ø Poluarea aerului provenită din stocarea pe termen lung a
deșeurilor miniere(haldedesterilneacoperite);
Activitatea energetică este responsabilă de existența
poluanților de peste 50%
dinemisiiledemetanșimonoxiddecarbon,aproximativ70%dinemisiilededioxiddesulf,aproximativ
50% din emisiile de oxizi de azot, aproximativ 80% din cantitatea
depulberiînsuspensieevacuateînatmosferășiaproximativ80%dinemisiilededioxiddecarbon.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene și ca parte a
ConvețieiUNECE8/CLRTAP9, România transmite anual estimări ale
emisiilor de
poluanțiatmosfericicarecadsubincidențaDirectivei2001/81/CEprivindplafoanelenaționalede
emisii (transpusă în legislația națională
prinHG283/2017pentrumodificareaHG1856/2005privindplafoanelenaționaledeemisiepentruanumițipoluanțiatmosferici)șiaprotocoalelorconvențieimaisusmenționate.
O altă responsabilitate a statelormembre este cea a respectării
plafoanelor de emisiiprevăzute de Protocolul de la Gothenburg, prin
adoptarea de măsuri de reducere aimpactului activtăților antropice
asupra mediului. Astfel, România are obligația de
areducelimiteleanualedegazecuefectacidifiantșieutrofizareșiprecursoriaiozonului,subvalorilede918ktpentrudioxidde
sulf (SO2),437ktpentruoxiziideazot
(NOx),523ktpentrucompușiorganicivolatili(NMVOC)și210ktpentruamoniac(NH3).
Mai jos vom prezenta dinamica principalilor poluanți (SO2, NOX)
estimată
pentruperioada2000-2015,precumșiprezentareaprincipalilorpoluanți.
Oxiziidesulf(înspecialSO2–dioxiduldesulf)provinînspecialdinsurselestaționareșimobile,prinardereacombustibililorfosili.Dioxiduldesulfesteungazincolorcumirosînăbușitorșipătrunzător,careeste
transportat ladistanțemaridatorită faptuluicăsefixează ușor pe
particulele de praf, iar în reacție cu vaporii de apă formează
acidulsulfuricsausulfuros,careduclaaparițiaploiloracide.Pentruorizontuldetimp2010-2014dincantitatea
totalădeemisiideSO2 lanivelnaționala
rezultatdin5activitățiindustriale.Astfel,aportulcelmaimareafostdinsectorulenergetic:aproximativ95%dincentraletermiceșialteinstalațiideardere,urmatederafinăriidepetrolșigazecuaproxiativ2,5%,industriadeproducereacimentuluișiavarului,deproducereafonteiși
a oțelului și cele de topire a metalelor neferoase însumează
aproximativ
2,25%(Sursa:RaportstareamediuluiînRomâniapentruanii2010-2016).
8ConvențiadeAarhus;9Convențiadin1979asuprapoluăriiatmosfericetransfrontierepedistanțelungi,încheiatălaGenevala13noiembrie1979.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
22
Figura3DinamicaemisiilordeSO2dinsectorulenergetic,raportatlanivelulemisiilortotale
pentruperioada2000-2014(Sursa:eea.europa.eu)
DinfigurademaisussepoateobservacăpentruperioadaanalizatăemisiiledeSO2,atâtcele
totale, cât și cele din sectorul energetic nu au depășit plafoanele
alocate pentruperioadele de timp analizate, respectiv 2005 și 2010.
Se poate constata însă
odescreștereaemisiilordeSO2începândcuanul2008.DeasemeneaemisiiledeSO2dinsectorulenergeticaupondereaceamaimaredintotalulemisiilor,pentrutoatăperioadadetimnpanalizată.
Oxizii de azot (NOx) rezultă din procesele de ardere a
combustibililor în
sursestaționareșimobilesaudinprocesebiologice.Monoxiduldeazotestecelmairăspânditoxid
al azotului rezultând din combinarea azotului cu oxigenul la
temperaturi înalte.Principalul "furnizor"deemisiideNOxeste
industriaenergetică, transportul,
arderiledinindustriaprelucrătoare,darșiproceseledeproducție.
Pentru orizontul de timp 2010-2016 din cantitatea totală de
emisii de NOx la nivelnațional a rezultatdin13activități
industriale.Astfel, aportul celmaimarea fostdinsectorul energetic:
aproximativ 67% din centrale termice și alte instalații de
ardere,urmatede industria fabricăriicimentuluisauvaruluișiciment
încuptoarerotativecuaproximativ 13%, industria de îngrășăminte pe
bază de fosfor, azot și potasiu
cuaproximativ6%,instalațiiledeproducereafonteibrutecuaproximativ5%,rafinăriidepetro,
și gaze cuaproximativ2,5%(Sursa:Raport stareamediului
înRomâniapentruanii2010-2016).
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
23
Figura4
DinamicaemisiilordeNOxdinsectorulenergetic,raportatlanivelulemisiilortotale
pentruperioada2000-2014(Sursa:eea.europa.eu)
Din figura demai sus se poate observa că pentru perioada
analizată emisiile
deNOx,pentruperioada2000-2005emisiiletotaleaudepășitplafonulprevăzutînProtocoluldela
Gothenburg, în schimb cele din sectorul energetic aflându-se sub
această valoare.Pentru perioada 2006-2014 atât cele totale, cât și
cele din sectorul energetic nu
audepășitplafoanelealocatepentruperioadeledetimpanalizate.Pentruperioada2008-2014
se constată o descreștere a emisiilor de NOx din sectorul
energetic, chiar dacăemisiiletotaleaufluctuațiivariabiale.
Lanivelnațional,efectuldeacidifierealpoluanțilorprovine,înprincipal,dinsectoruldeactivitateenergie,pentrudioxiduldecarbonșioxiziideazotșidinagriculturăpentruamoniac.
Lanivelulanului2015,emisiiledesubstanțecuefectacidifiantcuceamaimarepondereprovin
din sectoarelede activitate sunt producția de aluminiu cu valori
semnificativepentru dioxidul de sulf, urmată de producția de acid
azotic cu valori semnificativepentruoxiziideazot.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
24
Figura5Contribuțiasectoarelordinindustrielanivelnationallaemisiilepoluantecuefectde
acidifierepentruanul2015(Sursa:RaportprivindstareamediuluiînRomânia,2016,ANPM)
Ţinândcontdeplafoanelepentru2010şiprevederileProtocoluluiGothenburgrevizuitprivind
reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici, angajamente care
trebuieîndeplinitepână
înanul2020,seobservăcăevoluţiaemisiilordepoluanţicuefectdeacidifierelanivelnaţionalpeîntreagaperioadăanalizatăurmeazăuntrenddescendentcătrepragulimpusînprevederileProtocoluluiGothenburgrevizuit.
Figura6Nivelulemisiilordepoluanțiatmosfericicuefectdeacidifiereconformplafoanelordin
ProtocolulGothenburg2010(Sursa:RaportprivindstareamediuluiînRomânia,2016,ANPM)
ConfomPlanuluiNaționaldeTranziție,
în2016existau33deinstalațiimaridearderecare intră sub incidența
prevederilor capitolului III al Directivei 2010/75/UE
privindemisileindustriale.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
25
În cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 este
prezentatmixul energeticpentru2020,2030și2050astfel:
Figura7Mixulenergeticpentruperioada2020-2030-2050pesursădeenergie(neregenerabile)
conformSER2019-2030,cuperspectivaanului2050
Figura8
Mixulenergeticpentruperioada2020-2030-2050pesursădeenergie(regenerabile)
conformSER2019-2030,cuperspectivaanului2050
ConformFigura 7, în care sunt prezentate sursele de energie și
ponderea lor lamixulenergetic pentru orizonturile de
timp2020-2030-2050, se poate observa o scădere
aponderiicărbuneluidinmixulenergetic,ceeacevaduceșilascădereagazelorcuefectde
seră. De asemenea, se poate observa și o scădere a ponderii gazelor
naturale dinmixul energetic, ceea ce va conduce la scăderea
compușilor (CO2, CO, NO2, SO2 etc.)rezultațidinardere.
ConformFigura8,încaresuntprezentatesurseledeenergieșiponderealordinmixulenergetic
pentruorizonturile de timp2020-2030-2050, sepoate observao creștere
a
05
1015202530
Titei Gazenaturale
Carbune Nucleara
2020 0,6 20,3 25,4 16,7
2030 0,6 18,8 20,5 22,5
2050 0,5 17,4 17,3 26,9
Pond
ere
mix
ene
rget
ic %
Mixenergeticpentruperioada2020-2030-2050pesursădeenergie(neregenerabile)
0
5
10
15
20
25
Hidroenergie Energie eolianasi solar
Biomasa
2020 22,9 12,7 1,3
2030 22,8 13,6 1,1
2050 22,8 13,6 1,1
Pond
ere
mix
ene
rget
ic %
Mixenergeticpentruperioada2020-2030-2050pesursădeenergie(regenerabile)
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
26
componentelor din surse regenerabile din mixul energetic pentru
orizontul de
timp2020-2030șimenținereaacestorapentruorizontuldetimp2030-2050.
Emsiipesol
Calitateasoluriloresteafectatăîndiferitegradedepoluareprodusădediferiteactivitățiindustriale.
În domeniul protecției solurilor, prin poluare se înțelege orice
dereglarecareafecteazăcalitateaacestoradinpunctdevederecalitativși/saucantitatiiv.
Principalele sectoare economice cu impact semnificativ asupra
solului provin din:industriaminieră șimetalurgică (prin procesare
și depozitare a deșeurilor, iazuri dedecantare și halde de steril),
industria chimică (prin depozitare de deșeuri dincombinate chimice,
petrochimice și fabrici de medicamente, situri
abandonate),industriapetrolieră(prinpoluareasoluluicuhidrocarburișicumetalegrele),depozitevechidepesticideșialteactivități
la scarămare (prelucrareametalelor,depozitelededeșeuri menajere
neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a
lemnului,centraleleelectricepecărbune,activitățidetransport,activitățideservice,etc.).
Figura9Distribuțiasiturilorpotențialcontaminate,pesectoaredeactivitate,lanivelnational
(Sursa:StrategiaNaționalășiPlanulNaționaldeacțiunepentrugestionareasiturilorcontaminate
dinRomânia,preluaredupăANPM)
InformațiileutilizateînrealizareaDistribuțieisiturilorpotențialcontaminate,pesectoarede
activitate, la nivel național, au fost preluate din Inventarul
național
preliminarprivindsiturilepotențialcontaminaterealizatdeANPMînperioada2008-2009.Pentruaceste
amplasamente există informații despre activitățile care
s-audesfășurat,
darnuexistădocumentațiidemediupentruevaluareariscurilor,respectivraport
labilanțde
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
27
mediudenivelIși/sauIIși/sauraportdeevaluareaariscului.Dupăefectuareaacestordocumentații
se poate stabili dacă respectivele situri sunt contaminate
saunecontaminate.DinanalizafiguriidemaisussepoateOMservacăindustriaenergeticăare
un număr de 5 situri potențial contaminate. De asemenea cele mai
multe
situripotențialcontaminatesuntdinindustriadeextracțiețiței,215lanumăr,aceastafiindșiceamairăspândităactivitateeconomicălanivelnațional.
Figura10Reprezentareajudețelorundesuntprezentedepoziteși/saudeșeuriindustriale(Sursa:
MinisterulEconomiei,Raport-Inventariereașiinspecțiavizualăahaldelordesterilșiaiazurilor
dedecantaredepeteritoriulRomâniei,septembrie2017)
Figura11Reprezentareadepozitelordesterilși/saudeșeuriindustrialînraportcuariilenatural
protejate
(Sursa:MinisterulEconomiei,Raport-InventariereașiinspecțiavizualăahaldelordesterilșiaiazurilordedecantaredepeteritoriulRomâniei,septembrie2017)
Înfiguriledemaisussuntreprezentatedepoziteledesterilși/saudeșeuriindustrialelaniveldejudețe.ÎnFigura10suntprezentate"județe+",județeleundeseîntâlnescastfel
0
5
10
15
20
25
30
Județe+ Județe-depozitedesterilsaudeșeuriindustriale 29 13
Num
ăr ju
dețe
Depozitedesterilsaudeșeuriindustriale
0
50
100
150
200
250
AB
AR
BH CS CJ CT CV HR
MM
MH SV TL
VL
depozitedesteril/deșeuriindustrialeînafaraANP
depozitedesteril/deșeuriindustrialeînapropiereaANP
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
28
dedepozite,iar"Județe-"reprezentândjudețeleundenuseîntâlnescastfeldedepozite.În
Figura 11 sunt reprezentate județele unde depozitele de steril
și/sau
deșeuriindustrialeseaflăînproximitateaariilornaturaleprotejate.Astfel,dintr-untotalde29dejudețecudepoziteledesterilși/saudeșeuriindustriale,doar13auastfeldedepozitesituateînapropirreaariilornaturaleprotejate.Precizămcănutoatedepoziteledesterilși/saudeșeuriindustrialeprovindinsectorulenergetic.
Deșeuri
Deșeurile
industrialeprezintăcelemaimaricantitățianualeraportatelaaltetipuridedeșeuri
produse, așa cum este cazul deșeurilormunicipale sau al celor
provenite
dinsectorulagricol.Acesteapotficlasificateîndeșeuripericuloaseșinepericuloase,iarînfuncțiedeprocesuldincarerezultă,potficlasificateastfel:
- Deșeuri provenite din sectorul extractiv, în această categorie
încadrându-sesterilulprovenitdinexploatărileminieresaudincariere;
- Deșeuri provenite din procesele termice desfășurate în cadrul
produceriienergieitermice/termocentrale,dinaceastăcategoriefăcândpartecuprecăderecenușile;
- Deșeurile provenite din industria metalurgică, așa cum sunt
zgura și
cenușa,praful,materialelerefractare,miezurilesaucrustele;
- Deșeurilemetaliceferoasesauneferoase;-
Nămolurileindustriale.
Conform Raportului privind starea mediului la nivel național
aferent anului 2016,evoluția cantităților de deșeuri nepericuloase
provenite din principalele activitățieconomice în perioada
2011-2015 este reprezentată în Figura 12 în care se poateOMserva
faptul căproducția, transportul și distribuțiade energie electrică
și
termică,gazeșiapăreprezintăsectorulcucelemaimaricantitățidedeșeurigenerateanual.Dindatele
preliminare ale raportului, cantitatea de deșeuri provenită din
acest sector
lanivelulanului2015erade7.444,84miitone,cu12%maimultfațădeanul2011.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
29
Figura12Evoluțiacantitățilordedeșeurinepericuloasegeneratedeprincipaleleactivități
economiceînperioada2011-2015lanivelnațional(Sursa:Raportprivindstareamediului,2016,
ANPM)
Situațiacantitățilordedeșeuripericuloasegeneratedeprincipaleleramurieconomiceestereprezentată
înFigura13.Seremarcăsectorul industrieiextractiveprincelemaimari
cantități de deșeuri periculoase generate în perioada 2013-2015.
Cantitatea de343,37mii
tonecorespunzătoareanului2015estecuaproximativ68%maimare fațăde cea
generată în anul 2011. Industria extractivă este urmată de
industria
deprelucrareațițeiuluișicocsificareacărbuneluipentrucare,conformdatelorraportatelanivelnațional,s-aOMservatoscădereacantitățilordedeșeuripericuloasegenerateînperioada2011-2015.Astfel,cantitateadedeșeuriprovenitădinindustriadeprelucrareațițeiuluișicocsificareacărbuneluiînanul2015estede64,89miitone,cu55,3%maimicăfațădeceageneratăînanul2011.
0
2000
4000
6000
8000
10000
2011 2012 2013 2014 2015(date
preliminare)
mii
tone
Deșeurinepericuloasegeneratedeprincipaleleactivitățieconomice
Industriaprelucrătoare
Producţia,transportulşidistribuţiadeenergieelectricăşitermică,gazeşiapă
Captarea,tratareaşidistribuţiaapei
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
30
Figura13Evoluțiacantitățilordedeșeuripericuloasegeneratedeprincipaleleactivități
economiceînperioada2011-2015lanivelnațional(Sursa:Raportprivindstareamediului,2016,
ANPM)
În vederea unei gestionări eficiente a deșeurilor provenite din
sectoarele economice,Uniunea Europeană a adoptat o serie de
politici prin care se încearcă reducereaimpactului deșeurilor
asupra mediului și sănătății, cât și îmbunătățirea
eficiențeienergetice.PrincipalulObiectivpetermenlungimplementatlanivelulUniuniiEuropeneesteaceladereducereacantitățiidedeșeurigenerateși,acoloundeaceastăacțiunenupoate
fi evitată, utilizarea acestora ca resursă pentru a se obține
astfel niveluri
mairidicateînceeacepriveștereciclareașieliminarealorîncondițiidesiguranță.
ConformPlanuluiNațional deGestionareaDeșeurilor (PNGD),
gestionareadeșeurilorindustriale nepericuloase se realizează în
instalații proprii destinate valorificării saueliminării, cât și în
instalații autorizate către care transportul se realizează fie
decolectoriautorizați,
fiedegeneratori.Situațiaoperatoriloreconomiciautorizațipentruvalorificareadeșeurilorindustrialenepericuloaselanivelulanului2016esteprezentatăînTabel1.
Tabel 1 Numărul operatorilor economici autorizați pentru
valorificarea deșeurilor industriale
nepericuloaselanivelulanului2016,peregiunidedezvoltare(Sursa:PNGD2017)
RegiunededezvoltareNumăruloperatorilorautorizațipentruvalorificarea
deșeurilorindustrialenepericuloaseN-E 126S-E 197S 116S-V 76V
48N-V 174Centru 142
București–Ilfov 7TOTAL 886
050
100150200250300350400
2011 2012 2013 2014 2015(date preliminare)
mii
tone
Deșeuripericuloasegeneratedeprincipaleleactivitățieconomice
Industriaextractivă
Industriadeprelucrareaţiţeiului,cocsificareacărbunelui
Fabricareasubstanţelorşiproduselorchimice
Industriametalurgică
Industriademaşinişiechipamente
Industriamijloacelordetransport
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
31
Evoluțiacantitățilordedeșeuriindustrialegenerate,valorificateșieliminateînperioada2010-2014,
cu sursă principală de proveniență din industria prelucrătoare și
de laprocesele termice,esteprezentată
înFigura14.Seobservăcăceamaimarepartedindeșeurile provenite din
industria prelucrătoare sunt valorificate și că cea mai
marecantitateadeșeurilorrezultatedinproducțiașifurnizareadeenergiesunteliminate.
Figura14Generarea,valorificareașieliminareadeșeurilorindustrialeînperioada2010-2014la
nivelnațional(imaginepreluatădinPNGD;sursadatelor:ANPM)
Dincantitateatotalădedeșeuriindustrialenepericuloasevalorificate,pondereaceamaimare
este reprezentată de deșeurile valorificate energetic (R1 –
întrebuințare înprincipal drept combustibil sau ca altă sursă de
energie) și reciclarea/valorificareasubstanțelor organice (R3). În
ambele cazuri de valorificare menționate anterior,principala
categorie de deșeuri valorificate este cea a deșeurilor provenite
dinprelucrarea lemnului (rumeguș, talaș, așchii, resturi de
scândură și furnir). În cazulacestora, valorificarea energetică se
realizează prin utilizarea drept combustibil
încentraleletermice.
Înceeacepriveștecategoriadeșeurilorrezultateînurmaproducțieideenergieelectricășitermică,doaraproximativ4%(300.851tone)dincantitateatotalăafostvalorificatăînanul2014.Dintotalulcantitățiivalorificate,aproximativ76%afostvalorificatăprinoperațiuneaR12(schimbuldedeșeuriînvedereaexpuneriilaoricaredintreoperațiileR1-R10).Încazulcenușilordevatrășicenușilorzburătoare(coduri100101și100102),
operațiunea de valorificare utilizată a fost R5
(reciclarea/valorificarea altormaterialeanorganice), iar
încazuldeșeurilorprovenitede
laspălareagazelor(cod100119)operațiuneadevalorificareutilizatăafostR1(valorificareenergetică).PondereaoperațiilordevalorificareestereprezentatăînFigura15.
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
32
Figura15Pondereacantitățilordedeșeuriprovenitedinproducțiadeenergieelectricășitermică
valorificateprinoperațiiledevalorificareR1,R5șiR12(sursa:PNGDver.5,2017)
Zgomot
Zgomotulreprezintăunuldintrefactoridestrespentrusepciiledefaunăsălbatică.
Prin implementarea obiectivelor de investiții din sectorul de
producere a energieielectrice din cadrul SER 2019-2030, cu
perspectiva anului 2050, zgomotul poate
figeneratatâtînfazeledeconstrucție,câtșiînceledeexploatare.Sevaținecontdenivelede
zgomot specificate în SR 10009/2017 privind limitele admisibile ale
nivelului
dezgomot.Ținândcontdefaptulcăinvestițiilesuntdiferite,darșidefaptulcănuexistăungraddedetaliereridicatlamomentulelaborăriiacestuistudiu,facemprecizareacănusepoateestimanivelulzgomotuluipentrufiecaretipdeobiectiv/proiectpropus.
Această analiză va fi realizată în cadrul procedurii de emitere
a acordului de
mediu(evaluareaimpactuluiasupramediului)pentrufiecaretipdeproiectînparte.
Toateactivitățilecareimplicăexistențaunorsursedezgomotamplasateînvecinătateasauîninteriorulariilornaturaleprotejatepotgeneraunpotențialimpactnegativasupraspeciilordefaună.TipuriledeobiectivedeinvestițiidinsectoruldeproduceriienergieielectricedincadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050carearputeageneraosursăsemnificativădezgomotaparținsubsectoruluideproduceredeenergiepebazădecărbune,alecărorefectenegativesepotresimțipedistanțemari(ex:prinafectareazonelordereproducereșicuibărireaspeciilordepăsări).
Conformliteraturiidespecialitatepentrusectorulenergeticnuexistădatereferitoarelaefectele
zgomotului asupra speciilor de importanță comunitară din cadrul
rețeleiecologice Natura 2000 din România. Precizăm că zgomotul
produs de obiectiveleenergetice au caracter intermitent desfășurat
pe perioade scurte de timp sau pot
fipermanenteîncazulfucționăriipropriu-ziseaunorinstalații.Pentruaevitapotențialeleefectenegativeasupraspeciilordeimportanțăcomunitarăserecomandăasemențineurmătoarele
distanțe: 200 de metri pentru activitățile cu impact mediu sau 500
demetripentrucelecuimpactridicat.
1776; 1%
69677; 23%
229398; 76%
Valorificareadeșeurilorprovenitedinproducția
deenergieelectricășitermică
R1 R5 R12
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
33
Sursele generatoatrede zgomot suntde celemaimulte ori
generatoare și de vibrații.Facem precizarea că toate activitățile
care implică prezența umană în teren
suntgeneratoaredevibrații,ceamaimareparteaacestoraputândfiresimțitădeanimale,înfuncțiedespecieșidedistnațafațădesursăgeneratoare.
II.7 CERINȚELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE
PENTRUIMPLEMENTAREASTRATEGIEI
SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 vizează implementarea
obiectivelor deinvestiții din sectorul producerii de energie
propuse a se desfășura în 7 regiuni dedezvoltare
(RegiuneadeDezvoltare Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest,Nord-Vest,
Centru șiNord-Est)șialezonelor
înconjurătoare,avândroluldeaaborda,gestionași
soluționaproblemeleidentificatelanivelulmaimultorsubsectoareenergetice.
PentruidentificareacategoriilordeutilizareaterenurilorvizatedeSER2019-2030,cuperspectivaanului2050,aufostluateînanalizălimiteleaproximatealeproiecteloralecărorstatutesteunulstrategicșicarenusevorrealizapeamplasamenteexistente.
În vederea determinării suprafețelor și categoriilor de
folosință a terenurilor a fostutilizatCorineLandCover2012.
SubsectoruluiproduceredeenergieîicorespundvalorileprezentateînTabel2.
Tabel 2 Suprafețe de teren pe tipuri de utilizare a terenurilor
ce vor fi ocupate permanent și
temporarodatăcurealizareaobiectivelorSER
Codșicategoriedeutilizareaterenurilor Suprafață(ha)Cod
Denumire
112 Localități–Spațiiconstruitediscontinue 190.4121
Zoneindustrialesaucomerciale 46.1123 Porturi 44.4131
Exploatăriminiere 52.3211 Zonearabileneirigate 341.4221 Vii 38.1231
Pășuni 1389.5242 Tiparecomplexedecultivare 914.2
243Zoneocupateînmarepartedeagriculturăcusuprafețesemnificativedevegetațienaturală
1125.6
311 Păduridefoioase 9667.7312 Pădurideconifere 1691.4313
Pădurimixte 530.4321 Pășuninaturale 1154.8324
Zonedetranzițiedintrepădurișiarbuști 336.0331 Plaje 10.2332
Stâncăriișigrohotișuri 22.9411 Mlaștini 8.9511 Râuri 2388.5512
Lacuri 93.7
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
34
Amplasareadrumurilordeaccesșiacelor tehnologice, șanțuri
șiperețidesprijinsaualte elemente constructive conexe obiectivelor
aferente categoriilor de
investițiepropusedeSER2019-2030,cuperspectivaanului2050sepropunaseexecuta,pecâtposibil,
înafarazonelorprotejatesaudacăproiectulsesuprapuneînprocentdepeste50%înarieprotejatăacesteasevoramenajaconformzonăriiinternearespectiveiariinaturaleprotejate,specificatăînplanuldemanagement.
Încazulsubsectoruluitransportdeenergie,informațiicuprivirelasprafețeledeterenocupatedeimplementareaobiectivelorSERsuntprezentateînTabel3.
Tabel3Informațiicorespondenteobiectivelorceaparținsubsectoruluitransportdeenergie
Nr. ObiectivSER ConformAcorduluideMediu
1
LEAnouă400kVd.c.(cuuncircuitechipat)întrestațiileexistenteSmârdanșiGutinaș
Din lungimea traseului LEA de 138 km, circa 3,483
kmtraverseazăterenuricupăduri,peteritoriulcărora,înetapadeconstrucțieșireconstrucțieecologicăvafidefrișatunculoarculățimeade54m,rezultândsuprafațade18,8084hadepăduredefrișată,
din care:PeteritoriuljudețuluiBacău-8,6086hapăduredefoioase,dincare
0,2731 ha este pe teritoriul
ROSCI0162;PeteritoriuljudețuluiVrancea-5,6778hapăduredefoioaseșipe
distanța de 575m LEA intersectează o plantație de nuc șisalcâm cu
înălțimea exemplarelor de 3 - 6
m;PeteritoriuljudețuluiGalați-4,5219hapăduredefoioase,dincare0,1080haplantațiedepplopsubformădeperdeaînzonaCosmești,
zonă în care teritoriile ROSCI0162 și
ROSPA0071LuncaSiretuluiInferiorsesuprapunteritorial.
2
LEAnouă400kVd.c.întrestațiileexistenteCernavodășiStâlpu,cuunciurcuiintrare/ieșireînstația400kVGura
Ialomiței
Pentrurealizarea investițieiLEA400kVCernavodă -Stâlpușiracord în
stația Gura Ialomiței, sunt necesare: scoaterea dinfondul forestier
a suprafeței de 65129mp din care
1837mpocuparedefinitivăși63292mpocuparetemporară;defrișareaunei
suprafețe de 64920 mp din care 1837 mp defrișaredefinitivă și 63083
mp defrisare temporară; defrișarea uneisuprafețe de 0,0598 ha (598
mp) din ROSCI0022 CanaraleleDunării.Pentru suprafețele defrișate,
sunt necesare replantări în
altezone,decomunacordcuDirecțiileSilviceșicustoziidinzoneleafectate,
în raport de 1/1 și cu aceleași specii care vor
fidefrișate.Suprafețeletotaldefrișatereprezintăsuprafețeleceurmeazăafi
ocupate de stâlpi, iar suprafețele temporar defrișatereprezintă
celenecesarepentru realizareaculoarelorde
lucrușiacelordesiguranță.Suprafețelenecesareculoarelorurmeazăafiînceamaimarepartereîmpăduritecuspeciisimilarecelordefrișate.Cu
excepția zonelor de luncă ale Dunării și brațului Borcea,traseul
LEA evită zonele cu suprafețe de pădure.În zona de traversare a
ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, nuexistă păduri de luncă, ci doar
vegetație
ierboasă.ÎnfazadeîntreținereaLEA400kVCernavodă-Stâlpu,nuvorfirealizate
defrișări ci doar toaletări de arbori pentru a evitaatingerea
conductorilor activi de către coronamentele înalte
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
35
Nr. ObiectivSER ConformAcorduluideMediu
sauextindereaarborilorîncoridoareledetrecereșisiguranță.Vorfităiațidoaraceiarborișiarbușticareprezintăunpericolreal
de cădere peste liniile electrice sau peste stâlpii
desusținereîntimpulunorfurtuniputernice.
3LEA400kVPorțiledeFier-Anina-Reșița
Suprafața totală necesară pentru realizarea proiectului
prindefrișareestede148,1270ha.Dinaceasta,80,4370ha(54.3%)suntlocalizatepesuprafațaariilornaturaleprotejatedupăcumurmează:ROSCI0206
Porțile de Fier 0,0325%ROSCI0198 Platoul Mehedinți 0,0189%ROSCI0069
Domogled - Valea Cernei (RN Iardașița) 0,0012%ROSCI0226 Semenic -
Cheile Carașului 0,0069%ROSCI0031 Cheile Nerei-Beușnița
0,0662%ROSPA0080 Munții Almăjului - Locvei 0,0345%ROSPA0086 Munții
Semenic - Cheile Carașului
0,0071%ROSPA0020CheileNerei-Beușnița0,0618%
II.8SERVICIILESUPLIMENTARESOLICITATEDEIMPLEMENTAREASTRATEGIEI
Implementarea obiectivelor de investiții din sectorul energetic
pentru producereaenergiei electrice poate presupune realizarea unor
servicii suplimentare de tipuldezafectare/reamplasare a unor
obiective, construcții, ocuparea suplimentară a unorsuprafețe de
teren din vecinătatea obiectivelor, ceea ce necesită
identificareamodalitățilorîncareacesteserviciisuplimentarearputeaafectasuprafețedinarealulariilornaturaleprotejatedeinterescomunitar,încazulîncareacesteasesuprapunsausuntînimediatavecinătateaacestora.
Menționăm că la momentul elaborării prezentului studiu este greu
de estimat tipulși/saucantitatea serviciilor suplimentare,
ținândcontatâtdediversitateaproiectelor,cât și de gradul de
detaliere al proiectelor care sunt incluse în SER 2019-2030,
cuperspectiva anului 2050. Aceste servicii ar putea apărea în
cadrul proiectelor
carepresupunconstrucțiadenoigrupurienergetice,realizareadeacumulărideapăpentruamenajărilehidroenergeticesaucreareadenoidepozitesubteranepentrugazetc.
Lucrările care se vor desfășura pentru
construirea/modernizarea/retehnologizareaobiectivelorpropuseîncadrulSER2019-2030cuperspectivaanului2050vortrebuisăținăseama,înprimulrândderegulamentularieinaturaleprotejate.Sevorevita,pecâtposibil,
construcțiile în zonele unde sunt identificate areale cu specii și
habitateprioritare.Un exemplu în acest sens îlpoate constitui
realizareadeacumulări de apăpentru amenajările hidroenergetice care
pot afecta ariile naturale protejate prindiminuarea debitului de
apă necesar unor specii și/sau habitate prioritare,
prinschimbareadinamiciihidrogeomorfologiceaalbieietc.
Recomandămcaacesteaspecteartrebuianalizatelaniveldeproiect,delacazlacaz,încadrul
procedurii de obțienere a acordului de mediu (evaluarea impactului
asupramediului),laungraddedetalieremultmaiavansat.
Din punct de vedere al impactului asupra elementelor care fac
parte din rețeauaecologică Natura 2000 considerăm că este oportun
ca pentru orice altă activitate
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
36
suplimentară ce derivă din implementarea obiectivelor de
investiții din sectorul
deproducereaenergieielectricepropusesăfieanalizateînraportcuacestea.
II.9 DURATA CONSTRUCȚIEI, FUNCȚIONĂRII, DEZAFECTĂRII STRATEGIEI
ȘIEȘALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A SER 2019-2030,
CUPERSPECTIVAANULUI2050
SER2019-2030,cuperspectivaanului2050arelabazăimplementareaobiectivelordeinvestiții
din sectorul energiei în vederea producerii energieie electrice.
Viziunea
dedezvoltareaacestoraaucatermențintăperioadeledetimp2019-2030,cuperspectivaanului2050.
Astfel,pentru4dintreobiectivelede investiții
suntdefiniteorizonturidetimppentruimplementarea lor, pe când pentru
restul nu sunt specificate nici modalitatea deimplementare,
localizarea exactă sau calendarul de implementare.Mai jos
prezentămcele4obiectivedeinvestițiipentrucareexistăuncalendardeimplementare:
Ø
Finalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă-esteprevăzutcaorizontdetimpanul2030pentrufinalizareașipunereaînfuncțiuneacelordouăunităținucleareșitotodatăsevamărișicapacitateadeproducereaenergieieelectricecu1440MW;
Ø Realizareaunui grup energetic noude600MW laRovinari -
esteprevăzut
caorizontdetimpanul2035pentrurealizareauneinoicentraletermoelectricepebază
de lignit cu parametrii supracritici, care să corespundă cu
tehnologia decaptare,transportșistocaregeologicădeCO2;
Ø Realizarea centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj
Tarnița –Lăpuștești - nu este prevăzut un orizont de timp clar
pentru acest tip
deinvestiție,darvorexistapremiseleincluderiienergieiproduseprinacesttipdeinvestițielanivelulanului2030;
Ø
RealizareacomplexuluihidrotehnicTurnu-Măgurele-Nicopole–nuesteprevăzutunorizontclarpentruacesttipdeinvestiție,daracestaartrebuisăseîncadrezeînorizontuldetimpalSER,respectiv2019-2030.
Menționăm că în absența unui calendar detaliat de implementare
pentru
toateobiectiveledeinvestițiidinsectorulenergeticcareauînvedereproducereadeenergieelectricăpropuseprinSER2019-2030,cuperspectivaanului2050,înprezentulstudiunu
s-aputut ține contdedinamica temporalăa formelorde impact. S-au
identificatoserie de indicatori de monitorizare și autoritățile
competente de monitorizare aacestora, precum și frecvențele
demonitorizare, însă fără a se cunoaște perioada
detimppentruacestea.
II.10ACTIVITĂȚILECAREVORFIGENERATECAREZULTATALIMPLEMENTĂRIISER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
SER2019-2030,cuperspectivaanului2050arecaprincipaleobiectivedeinvestițiidinsectorulenergeticpentruproducereaenergieielectrice10proiecte.
Tipurile de activități care vor fi generate ca rezultat al
implementării tipurilor deinvestiții propuseprinSER2019-2030,
cuperspectiva anului 2050, pot fi diferite , în
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
37
funcție de subsectorul energetic. În tabelul de mai jos sunt
prezentate tipurile
deactivitățicarepotfigeneratecaurmareaimplementăriitipurilordeinvestițiipropusepesubsectoareenergetice.
Tabel4Tipurideactivitățicepotfigeneratecaurmareaimplementăriiobiectivelordeinvestiții
propuseîncadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050
Tipurideinvestiții/proiecte
Posibileactivtățirezultatecaurmareaimplementăriitipurilordeobiectivepropuse
SubsectornuclearFinalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă
Activitățideprotecțieacalitățiiapelorînvedereaeliminăriisaudiminuăriioricăruiimpactnegativasupraapelordesuprafațășisubterane
(pentru faza de construcție-montaj, cât și în faza
detestare/funcționare);Activități de gestionare corespunzătoare a
tipurilor de
deșeurirezultateatâtînfazadeconstrucție,câtșiînfazadefuncționare;Activități
de producere a energiei electrice, de conectare
larețeuadetransportșidistribuțieaenergieielectrice;
SubsectorcărbuneRealizare unui
grupenergeticnoude600MWlaRovinari
Activități de prevenire a generării de deșeuri și de
gestionarecorespunzătoarea tipurilordedeșeuri rezultateatât în
fazadeconstrucție, cât și în faza de
funcționare/închidere/post-închidereaactivității;Activitățideprotecțieacalitățiiapelorînvedereaeliminăriisaudiminuăriioricăruiimpactnegativasupraapelordesuprafațășisubterane
(pentru faza de construcție-montaj, cât și în faza
detestare/funcționare);Activități de protecție e solului și
subsolului în vedereaprotecției acestuia în urma exploatării la
suprafață pentruasigurareadematerieprimă;Activități de producere a
energiei electrice, de conectare
larețeuadetransportșidistribuțieaenergieielectrice;
Realizare unui grupenergetic nou 400 MWparametri
ultrasupracriticilaTurceni
SubsectorgazRealizaregrupenergeticnou200MW CCGT - Craiova II,pe
gaz cu funcționareflexibilă iclusiv stocareaenergetice în
depozitulsubteranGhercești
Activități de prevenire a generării de deșeuri și de
gestionarecorespunzătoarea tipurilordedeșeuri rezultateatât în
fazadeconstrucție, cât și în faza de
funcționare/închidere/post-închidereaactivității;Activitățideproducereaenergieielectrice,deconectarelarețeuadetransportșidistribuțieaenergieielectrice;
Realizaregrupenergeticnou400 MW CCGT pe gaz
cufuncționareflexibilăMintia
SubsectorhidroenergieRealizare centralăhidroenergetică
cuacumulare prin pompajTarnița-Lăpuștești
Activităţideproducereaenergieielectriceşitermicedinresurseregenerabile;Activităţi
de mentenanţă a unor echipamente (de ex. turbină,cazan, auxiliar,
recuperatorul de abur, motoare
electrice,ventilatoare,etc.);Conectarea la reţeaua de transport şi
distribuţie a energieielectrice, a capacităţilor de producere a
energiei electrice
dinresurseregenerabile;Activităţidemonitorizareatransportuluişidistribuţieienergieielectriceîncondiţiidesiguranţă.
Realizare centralăhidroelectrică TurnuMăgurele –
Nicopole,500MWRealizare centralăhidroelectricăRăstolița–35
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
38
Tipurideinvestiții/proiecte
Posibileactivtățirezultatecaurmareaimplementăriitipurilordeobiectivepropuse
MWRealizare centralehidroelectrice pe râul Jiu –90MWRealizare
centralehidroelectrice pe râul Olt –145MW
II.11 CARACTERISTICILE PP EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE
POTGENERA IMPACT CUMULATIV CU STRATEGIA CARE ESTE ÎN PROCEDURĂ
DEEVALUAREȘICAREPOATEAFECTAARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR
Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului
2050 își propunedezvoltarea pentru o serie de obiective din
domeniul energetic pentru un orizont
detimpextins,respectivpânăîn2050.Practic,vaincludeoseriedeproiectecuamploarediferită,respectiv:
Ø Finalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă;Ø
Realizareaunuigrupenergeticnoude600MWlaRovinari;Ø Realizarea unui
grup energetic nou 400 MW parametrii ultrasupracritici la
Turceni;Ø Realizarea unui grup energetic nou 200 MW CCGT –
Craiova II, pe gaz cu
funcționare flexibilă inclusivstocarea resurseienergetice
îndepozitul subternaGhercești;
Ø Realizarea unui grup energetic nou MW CCGT pe gaz cu
funcționare flexibilăMintia;
Ø RealizareaCHEAPTarnița–Lăpuștești;Ø
RealizareCHETurnu-Măgurele-Nicopole–500MW;Ø
RealizareCHERăstolița-35MW;Ø RealizareCHEuripeJiu–90MW;Ø
RealizareCHEuripeOlt–145MW.
Tipurile de proiecte acoperă mai multe subsectoare din sectorul
energetic (nuclear,hidroenergetic,gazsaucărbune),
însăcelecarepotgenerapotențial
impactcumulativcualtePPexistente,propusesauaprobate,șicarepotafectaariilenaturaleprotejatedeinterescomunitarsuntcelecareimplicălucrărideconstrucție.
LaacestăetapăestedificilderealizatoanalizădetaliatăpentruacuantificapotențialulimpactcumulativalproiectelorpropusedeSER2019-2030,cuperspectivaanului2050cualteplanurisauproiectepropuse/aprobate/existente,caurmareadetalieriispațialeactuale,
atât a tipurilor de intervenții/ proiecte de SER 2019-20630, cu
perspectivaanului 2050, cât și a informațiilor spațiale destul de
vagi cu privire la localizareaproiectelor propuse. De asemenea, la
momentul realizării prezentului studiu, nu
secunoscaltetipurideproiectepropuseînzonadeimplementareaobiectivelor.
Putem identifica câteva exemple de impact cumulativ la nivel
general, astfel:fragmentarea, alterarea sau pierderea habitatelor
aferente ariilor naturale protejate.Menționămcăun
impactcumulativpoate fi identificatpeDunăreprin implementarea
-
STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050
Studiudeevaluareadecvată_rev06
39
obiectivului strategic realizarea complex hidroenergetic
Turnu-Măgurele-Nicopole șirealizarea proiectului FAST DANUBE.
Tipurile de impact cumulativ se
potmenționadupărealizareacelordouăstudiideevaluareadecvatălaniveldeproiect.
Tipuriledeimpactcumulativpentruceledouăproiectemenționateanteriorpotgrupateastfel:
ü
Identificareacomponentelorșifactorilordemediucepotfiafectatedeceledouăproiecte;factoriidemediuposibilafiafcetațisunt:apa,biodiversitateaetc.;
ü Identificarea impacturilor potențiale ale obiectelor
identificate privind fiecarecomponentă/factor de mediu; se vor avea
în vedere locația și
caracteristicileproiectelorexistente(teritoriiuocupat,procesdeproducțieșitehnologie,regimde
funcționare, substanțe