CUPRINS - apmdj.anpm.roapmdj.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/102058... · Pe proprietatile invecinate nu exista constructii alipite la calcan . ... GRAD DE REZISTENTA

CUPRINS

I. DENUMIREA PROIECTULUI: ........................................................................................................................... 2 II. TITULAR ........................................................................................................................................................... 2 III. DESCRIEREA PROIECTULUI: ................................................................................................................. 2 IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU ............................................................................................................................................................. 82 V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI: ............................................................................. 88 VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ .................................................................... 89 VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER: ............................................................................. 89 VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, .................................................................................... 90 IX. ANEXE - PIESE DESENATE ........................................................................................................................ 91

ANEXA Nr. 5 la metodologie

I. DENUMIREA PROIECTULUI: “CONSTRUIREA UNEI CENTRALE DE PRODUCTIE PRIN COGENERARE DE

ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA DIN BIOGAZ’”

II. TITULAR - numele companiei: SC BIO GREEN ENERGY SRL - adresa poştală: Str. Maresal Alexandru Averescu, nr.2, bl. L2, sc.1, ap.2, Mun. Craiova, jud. Dolj - numărul de telefon: 0741070910; - adresa de e-mail: [email protected] - numele persoanelor de contact: Gusanu Oana director/manager/administrator: Gusanu Oana responsabil pentru protecţia mediului: Gusanu Oana

III. DESCRIEREA PROIECTULUI: Realizarea proiectului „Construirea unei centrale de productie prin cogenerare de energie

electrica si termica din biogaz’”, rezultat din biomasa, are ca scop satisfacerea cerintei de energie electrica si termica cat si cea de material fertilizant.

Proiectul se afla intr-o zona de activitati predominant agricole si are ca scop producerea de energie electrica (11.236 MWh/an), energie termica (9.970 MWh/an) in totalitate RES si material fertilizant solid si lichid (16552 tone/an) din biomasa.

Proiectul „Construirea unei centrale de productie prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz” apartinand Sc Bio Green Energy Srl Dolj este o investitie noua, independenta din punct de vedere tehnic, care urmeaza sa produca prin cogenerare combinata de inalta eficienta, in totalitate din biomasa, energie electrica, termica si material fertilizant. Zona si amplasamentul; Teren extravilan.

Terenul in suprafata de 25.385 mp, situat in comuna Perisor, Jud. Dolj, Lot 3, T229, P7, Vecinatati :

• La Nord – S.C. BIO GREEN ENERGY S.R.L. • La Sud – Drum comunal 957 • La Est – Preda F. Ana • La Vest – Bercea A. Aurora

Terenul este liber de constructii. Amplasamentul prezinta stabilitate generala, terenul nefiind afectat de alunecari corozive sau de

teren. Constructiile au fost amplasate in asa fel incat sa fie respectate distantele minime necesare fata de vecinatati, drumuri sau intre constructii. Pe proprietatile invecinate nu exista constructii alipite la calcan

Statia de biogaz va functiona cu aport de biomasa si dejectii conform urmatorului tabel:

Nr. Crt

Structura biomasa

Cantitate biomasa (t/an)

Procent substanta uscata (%)

Cantitate substanta uscata/an t/an

Azot total (gr/Kg) substanta uscata

Cantitate biogaz/an (Nmc/an)

Cantitate biogaz/zi (Nmc/zi)

Cantitate energie produsa (Kwh/ Nmc)

Energie primara Kwh / an

1 Dejectii porcine 1.000 4 % 40 80 13.040 35,73 6 78.240

2 Porumb energetic 19.700 30 % 5.910 12,2 3.841.500 10.524,66 5,5 21.128.250

Centralizator materie prima intrata efectiv in proces in functie de umiditate

Porumb siloz Cantitate (tone)

Pierdere lunare din conservare din cantitatea totala (tone)

Cantitate efectiva intrata in procesul de fermentare (tone)

Luna 1 1642 0 1642 Luna 2 1642 47 1595 Luna 3 1642 92 1549 Luna 4 1642 137 1505 Luna 5 1642 180 1462 Luna 6 1642 221 1420 Luna 7 1642 262 1380 Luna 8 1642 301 1340 Luna 9 1642 340 1302 Luna 10 1642 377 1265 Luna 11 1642 413 1229 Luna 12 1642 448 1194 TOTAL 19700 2817 16883 Medie zilnica 46.25 Pierdere anuala din conservare 14.30% Dejectii porci 1000 0 1000 TOTAL 1000 0 1000 Medie zilnica 2.74 Pierdere anuala din conservare 0.00% Medie zilnica amestec 48.99 tone

Avand in vedere ca pe parcursul unui an de functionare din porumbul insilozat se pierd in procesul de conservare cca 2817 tone apa prin evaporare, rezulta necesitatea recircularii acestei cantitati si reintroducerii ei in procesul de fermentatie. Astfel din cantitatea de 16236 tone material fertilizant lichid 2817 tone se recircula, ramanand pentru comercializare 13419 tone.

Centralizator materiale rezultate din procesul de fermentare disponibile pentru comercializare Nr crt Denumire Cantitate

(tone) 1 Fertilizant solid 3133 2 Fertilizant lichid 13419 Total 16552 tone

Astfel rezulta o medie zilnica a fertilizantului comercializat de 45.35 tone. Dejectiile porcine se achizitioneaza de la fermele de porci din zona. Porumbul energetic se achizitioneaza de la producatori locali.

Investitia cuprinde urmatoarele obiecte 1. CLADIRE TEHNICA 2. REZERVOR DEJECTII 3. FERMENTATOR 4. REZERVOR MATERIAL FERMENTAT 5. SILOZURI 6. GRUP DE COGENERARE 7. CANTAR BASCULA 8. CASA POARTA 9. GOSPODARIE DE APA 10. MINISTATIE EPURARE 11. IMPREJMUIRI 12. DRUMURI SI ALEI 13. PLATFORME 14. POST TRAFO 15. RETELE EXTERIOARE

Caracteristicile principale ale constructiilor : Descrierea functiunilor, suprafetelor, inaltimi Ob. 1. Cladire tehnica Regimul de inaltime – Parter Aria construita = 65.78 mp Aria desfasurata = 65.78 mp Volumul cladirii = 215.00 mc H cornisa = 2.85 m- regimul de inaltime – Parter H max coama = 3.70 m CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97 CLASA DE IMPORTANTA III conf. P100/2006 GRAD DE REZISTENTA LA FOC grdul II conf. table 2.1.9. P.118-99 CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU D Sistemul constructiv - realizata din stalpi de metal, profile HEA, pe fundatii izolate si grinzi metalice transversale tip IPE. - blocul de fundare este realizat din beton si cuzinet din beton armat.

-perimetral este dispusa o grinda de soclu pentru intreaga cladire - sarpanta este alcatuita din grinzi metalice, pane, contravantuiri tiranti. -panta invelitorii este 15%; invelitoarea este in 2 ape. Inchiderile exterioare si compartimentarile interioare - vor fi din panouri metalice tristrat, termoizolante din polistiren expandat, 10 cm grosime si gips-carton 12.5 cm (cele interioare). Finisaje exterioare -Pereti: panouri metalice tristrat, termoizolante din polistiren expandat -Soclu: tencuiala -Pardoseli: gresie antiderapanta Finisaje interioare -Pardoseli : gresie -Pereti: gips-carton, faianta. -Tavane: panouri gips-carton Acoperisul si invelitoarea - panouri metalice cu termoizolatie polistiren expandat 10 cm. Tamplariile - usi, ferestre - vor fi din profile de PVC, cu geam termoizolant. Usile interioare vor fi din PVC. - tamplarii rezistente la socuri mecanice accidentale. Ob. 2. Rezervor dejectii - rezervor cu diametrul interior de 7.00 m Ac (ext) = 38.46 mp H int.perete = 4.00 m Vol brut = 153.84 mc CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97 CLASA DE IMPORTANTA III conf. P100/2006 GRAD DE REZISTENTA LA FOC grdul II conf. table 2.1.9. P.118-99 CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU E • Sistemul constructiv - rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit, armat. - pereții vor avea grosimea de 23cm, vor fi ȋngropați pȃnǎ la adȃncimea de 100cm fațǎ de cota terenului asfaltat și realizați din beton cu un grad de impermeabilitate ridicat. Pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. - fundațiile sunt de tip radier realizate din beton armat turnat monolit cu un grad de impermeabilitate ridicat cu grosimea de 25cm, iar perimetral, sub pereți, se va realiza o evazare cu lǎțimea de 1.23m cu comportare de grindǎ. Radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. - adȃncimea de fundare va fi de -1.35 m fațǎ de cota terenului natural. - radierul se va turna pe un strat de egalizare de 10cm. • Inchiderile exterioare -rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit • Finisaje exterioare - peretii si placa din ba se vor proteja cu tencuiala. - sub radier se va pozitiona hidroizolatie geomembrana HDPE pe strat geotextil. Membrana se intoarce si pe verticala protejand peretii ba pana la cota terenului asfaltat. - bazinul este prevazut cu sistem de drenaj format din tub drenaj DN 100 mm si tuburi aerisire DN 100 mm

• Finisaje interioare -pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. - radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. Ob. 3. Fermentator – 2 buc OB 3a Fermentator treapta I - rezervor circular cu diametrul interior de 11.00 m H int.perete = 5.00 m Ac (ext) = 107,45 mp Volum brut = 474,92 mc CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97 CLASA DE IMPORTANTA III conf. P100/2006 GRAD DE REZISTENTA LA FOC gradul II conf. table 2.1.9. P.118-99 CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU “E” CU ZONA “A” IN LIMITA ZONELOR CLASIFICATE CU PERICOL DE EXPLOZIE Sistemul constructiv - rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit, și poate fi catalogat ca rezervor de suprafațǎ, cilindric, cu o singurǎ ȋncǎpere, acoperit cu o placa de beton armat. - pereții vor avea grosimea de 26 cm și realizați din beton cu un grad de impermeabilitate ridicat. Pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. - la partea superioarǎ a pereților se va realiza o centura perimetralǎ de solidarizare cu dimensiunile de 26x40cm. - fundațiile sunt de tip radier realizat din beton armat turnat monolit cu grosimea de 25cm, iar perimetral, sub pereți, se va realiza o evazare cu lǎțimea de 1.23m cu comportare de grindǎ. Radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. - radierul se va turna pe un strat de egalizare de 10cm. • Inchiderile exterioare - rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit • Finisaje exterioare - peretii din ba , partea neigropata, se vor termoizola la exterior cu polistiren expandat 10 cm pe care se vor aseza panouri de aluminiu. Partea ingropata se va termoizola cu polistiren extrudat 10 cm. -sub radier se va pozitiona un strat termoizolant de 10 cm realizat din polistiren extrudat, hidroizolatie folie HDPE. Hidroizolatia –membrana HDPE se intoarce si pe verticala protejand peretii ba pana la cota terenului asfaltat. -rezervorul este prevazut cu sistem de drenaj format din tub drenaj DN 100 mm si tuburi aerisire DN 100 mm • Finisaje interioare -pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. -radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. • Acoperisul si invelitoarea - placa de beton armat OB 3b Fermentator treapta II - rezervor circular cu diametrul interior de cca. 24.00 m H int.perete = 8.00 m Ac (ext) = 478.92mp

Volum brut = 3617.28 mc CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97 CLASA DE IMPORTANTA III conf. P100/2006 GRAD DE REZISTENTA LA FOC gradul II conf. table 2.1.9. P.118-99 CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU “E” CU ZONA “A” IN LIMITA ZONELOR CLASIFICATE CU PERICOL DE EXPLOZIE • Sistemul constructiv - rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit, și poate fi catalogat ca rezervor de suprafațǎ, cilindric, cu o singurǎ ȋncǎpere, acoperit cu o membrana dubla si este prevazut cu stalp central din beton armat cu diametrul de 45cm. - pereții vor avea grosimea de 26 cm și realizați din beton cu un grad de impermeabilitate ridicat. Pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. - la partea superioarǎ a pereților se va realiza o centura perimetralǎ de solidarizare cu dimensiunile de 26x40cm. - fundațiile sunt de tip radier realizat din beton armat turnat monolit cu grosimea de 25cm, iar perimetral, sub pereți, se va realiza o evazare cu lǎțimea de 1.23m cu comportare de grindǎ. Radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. - radierul se va turna pe un strat de egalizare de 10cm. • Inchiderile exterioare - rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit • Finisaje exterioare - peretii din ba , partea neigropata, se vor termoizola la exterior cu polistiren expandat 10 cm pe care se vor aseza panouri de aluminiu. Partea ingropata se va termoizola cu polistiren extrudat 10 cm. -sub radier se va pozitiona un strat termoizolant de 10 cm realizat din polistiren extrudat, hidroizolatie folie HDPE. Hidroizolatia –membrana HDPE se intoarce si pe verticala protejand peretii ba pana la cota terenului asfaltat. -rezervorul este prevazut cu sistem de drenaj format din tub drenaj DN 100 mm si tuburi aerisire DN 100 mm • Finisaje interioare -pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. -radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. • Acoperisul si invelitoarea - membrana dubla din PVC care are triplu rol: -de stocare a gazului produs in procesul de fermentare –in cavitatea membranei interioare, -de etansare a procesului de fermentare- incat procesul de fermentare, respectiv colectare a gazului produs, sa nu fie diluat de mediuul exterior, -de termoizolare- prin stratul de aer dintre cele doua membrane. Ob. 4. Rezervor material fermentat – 3 buc Ob. 4a. Rezervor material fermentat treapta I – 1 buc - cu diametrul interior de 24.00 m. H int.perete = 8.00 m Ac (ext) = 478.92 mp Volum brut = 3617.28 mc CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97

CLASA DE IMPORTANTA II conf. P100/2006 GRAD DE REZISTENTA LA FOC grdul II conf. table 2.1.9. P.118-99 CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU “E” CU ZONA “A” IN LIMITA ZONELOR CLASIFICATE CU PERICOL DE EXPLOZIE • Sistemul constructiv -rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit, și poate fi catalogat ca rezervor de suprafațǎ, cilindric, cu o singurǎ ȋncǎpere. - pereții vor avea grosimea de 26cm și realizați din beton cu un grad de impermeabilitate ridicat. Pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. -la partea superioarǎ a pereților se va realiza o centura perimetralǎ de solidarizare cu dimensiunile de 26x40cm. -fundațiile sunt de tip radier realizat din beton armat turnat monolit cu grosimea de 25cm, iar perimetral, sub pereți, se va realiza o evazare cu lǎțimea de 1.23m cu comportare de grindǎ. Radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. -radierul se va turna pe un strat de egalizare de 10cm. • Inchiderile exterioare -rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit • Finisaje exterioare -peretii din ba vor fi tencuiti la exterioer -sub radier se va pozitiona un strat hidroizolatie geomembrana HDPE pe strat geotextil. Hidroizolatia –membrana HDPE se intoarce si pe verticala protejand peretii ba pana la cota terenului asfaltat. -rezervorul este prevazut cu sistem de drenaj format din tub drenaj DN 100 mm si tuburi aerisire DN 100 mm • Finisaje interioare -pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. -radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. Acoperisul si invelitoarea - membrana dubla din PVC care are triplu rol: -de stocare a gazului produs in procesul de fermentare –in cavitatea membranei interioare, -de etansare a procesului de fermentare- incat procesul de fermentare, respectiv colectare a gazului produs, sa nu fie diluat de mediuul exterior, -de termoizolare- prin stratul de aer dintre cele doua membrane. Ob. 4b, 4c Rezervor material fermentat treapta II – 2 buc - cu diametrul interior de 21.00 m. H int.perete = 8.00 m Ac (ext) = 369,64 mp Volum brut = 2769,48 mc CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97 CLASA DE IMPORTANTA II conf. P100/2006 GRAD DE REZISTENTA LA FOC grdul II conf. table 2.1.9. P.118-99 CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU “E” CU ZONA “A” IN LIMITA ZONELOR CLASIFICATE CU PERICOL DE EXPLOZIE • Sistemul constructiv -rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit, și poate fi catalogat ca rezervor de suprafațǎ, cilindric, cu o singurǎ ȋncǎpere.

- pereții vor avea grosimea de 26cm și realizați din beton cu un grad de impermeabilitate ridicat. Pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. -la partea superioarǎ a pereților se va realiza o centura perimetralǎ de solidarizare cu dimensiunile de 26x40cm. -fundațiile sunt de tip radier realizat din beton armat turnat monolit cu grosimea de 25cm, iar perimetral, sub pereți, se va realiza o evazare cu lǎțimea de 1.23m cu comportare de grindǎ. Radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. -radierul se va turna pe un strat de egalizare de 10cm. • Inchiderile exterioare -rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit • Finisaje exterioare -peretii din ba vor fi tencuiti la exterioer -sub radier se va pozitiona un strat hidroizolatie geomembrana HDPE pe strat geotextil. Hidroizolatia –membrana HDPE se intoarce si pe verticala protejand peretii ba pana la cota terenului asfaltat. -rezervorul este prevazut cu sistem de drenaj format din tub drenaj DN 100 mm si tuburi aerisire DN 100 mm • Finisaje interioare -pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. -radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului. Ob. 5. Silozuri – 2 buc. Dimensiuni : 30.00 m x 110.00 m x 5.00 m Aria construita totala = 6600.00 mp Volumul general max. = 33000.00 mc Constructia – platforma din beton armat, cu dimensiunile nominale 30.00 x 110.00 m, avand pe contur si pentru compartimentare pereti de 25 cm grosime si 5.00 m inaltime, cu sectiunea transversala in forma de T, panta de scurgere a platformei 0,5% si un canal colector lichide de scurgere, realizat din beton armat, acoperit cu gratar metalic. Canalul colector, alcatuit din pereti si radier de 15 cm grosime, are rolul de a colecta apa si mustul plantelor energetice insilozate. Canalul este pozitionat la capatul silozurilor, are o lungime de 60,00 m, este acoperit cu gratar carosabil si colecteaza lichidele intr-o basa de capat. De aici lichidul este pompat de o pompa cu motor submersibil, in rezervorul de dejectii sau rezervorul de material dupa fermentare. Ob. 6. Grup de cogenerare Contine ansamblul centralei termo-electrice, inglobat intr-un container cu aria construita de 65 mp si asezat pe o suprafata betonata din incinta. Regim de inaltime h = 3.00 m. Ob. 7. Cantar bascula Cantarul este de tip bascula si se utilizeaza pentru cantarirea mijloacelor de transport ce aprovizioneaza cu plantele energetice sau transporta alte materii si materiale ce intra sau ies din incinta. Echipamentul este asezat pe blocuri de fundatie izolate, din beton armat. Dimensiuni : 18,00 x 3,00 m Ob. 8. Casa poarta Casa poarta de tip container fono si termoizolat si folie anticondens, prevazuta cu 2 ferestre PVC cu geam termoizolant, o usa la exterior, instalatie electrica proprie. Se va pozitiona pe o platorma de 9,54 mp cu 25cm grosime, din beton armat pe un strat de balast. Ob. 9. Gospodarie apa Se compune din camera tehnica, un rezervor de apa de incendiu cu o capacitate de 54,00 m3 si un put forat. Este o constructie total ingropata din beton armat, cu dimensiuni exterioare de 6.60 x 6.90m si 3.30m adancime.

Ob. 10. Ministatie de epurare Are rolul de epurare a apelor uzate rezultate de la grupurile sanitare si dus, incluse in Cladirea tehnica. Este o constructie total ingropata. Langa ministatia de epurare este prevazut un bazin ingropat din polipropilena cu un volum de 2,5 mc. Apele uzate epurate se colecteaza in acest bazin urmand a fi folosite ulterior la irigarea spatiilor verzi din incinta. Ob. 11. Imprejmuiri Imprejmuirea incintei va avea o lungime L = 877.40 ml, se va realiza din panouri de plasa de sarma bordurata, cu h= 2.00m, pe stalpi metalici, si va avea, in zona de acces principal, o poarta auto glisanta de 4.00 m latime si una pentru accesul pietonal de 1.00 m latime. Ob. 12. Drumuri si alei Ac = 2722 m². Drumurile si aleile din cadrul incintei asigura o circulatie normala intre diferitele obiecte de plan general – pentru aprovizionare, nevoi tehnologice de transport. Ob. 13. Platforme Platforma descarcare: Ac = 24.00 m². Platforma separator: Ac = 230 m². Platforma este incercuita pe trei laturi de un zid de beton armat h = 2.50 m. Platforma grup de cogenerare: Ac = 236 m². Platforma casa poarta: Ac = 9.54 m². Platforma de gunoi: Ac = 6 m². Platforma extractie: Ac = 24 m². Platforma containere pompa si comanda: Ac = 56 m². Platforma containere pompe si biofiltru: Ac = 89 m². Platforma post trafo: Ac = 8 m². Total platforme: Ac = 682.54 m². Platformele vor fi betonate si acoperite cu asfalt astfel incat sa nu existe posibilitatea introducerii in fluxul tehnologic a carbonatului de calciu. Ob. 14. Post trafo Obiectivul se va racorda la reteaua de medie tensiune din zona prin intermediul a unui post de transformare. Ob. 15. Retele exterioare Obiectul cuprinde reteaua de instalatii electrice, sanitare, canalizare, biogaz, impamantare, paratrasnet.

• Profilul şi capacităţile de producţie Tabel nominal cu productia de energie electrica si termica

Locatie Tip motor Nr buc

Energie totala Energie electrica orara [MW]

Energie termica orara [MWh]

Energie electrica anuala [MWh/an]

Energie termica anuala [MWh/an]

Pe ora MWh

Pe an MWh/an

Perisor, jud Dolj

Motor cogenerare 1 2,959 21.206 1,487 1,472 11.236 9.970

S-a preconizat dotarea cu un motor cu urmatoarele caracteristici minime: - cantitatea orara de energie electrica produsa – 1,487 MWh - cantitatea orara de energie termica produsa – 1,472 MWh - cantitatea orara totala de energie produsa – 1,487 MWh + 1,472 MWh = 2,959 MWh

S-a preconizat un timp de 1204.5 ore pe an pentru revizii RC1, RC2 si reparatii capitale, ceea ce

reprezinta un coeficient de folosire a timpului de lucru de hzilex

hzilexhzilex24365

3,336524365 − = 86,25%.

Rezulta astfel, un timp de functionare pentru motor de 20,7 x 365 = 7.555,5 h/an motor. Asa cum s-a aratat mai sus, echipamentele energetice de tip motoare termice au fost

dimensionate corespunzator cantitatii de biogaz produsa de instalatia de generare. Avand in vedere cele de mai sus, precum si faptul ca energia electrica produsa este energie

“verde” si conform reglementarilor in vigoare operatorul de sistem este obligat sa o preia in retea, practic nu exista restrictii privind sarcina electrica a motorului. Prin urmare motorul functioneaza la sarcina maxima constanta pe intreaga perioada de timp considerata, respectiv 7.555,5 ore/an.

In ceea ce priveste sarcina termica aceasta este o rezultanta directa a functionarii motorului la sarcina nominala electrica si este utilizata pe de o parte in cadrul procesului tehnologic de producere a biogazului, iar pe de alta parte este comercializata.

Din totalul de 11.236 MWh/an energie electrica produsa se livreaza catre reteaua de distributie cantitatea de 10.450 MWh/an si se foloseste pentru autocunsum cantitatea de 786 MWh/an energie electrica.

Din cantitatea de energie termica anuala de 9.970 MWh/an, se comercializeaza 7.473 MWh/an si se folosesc pentru incalzirea fermentatoarelor 2.497 MWh/an.

• Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz)

Porumbul energetic din soiuri speciale pentru porumb, timpurii si tardive pentru a asigura o recoltare ritmica fara pierdere de calitate, este recoltat cu combine de furaj si tocat la dimensiunea de 5 - 10 mm cu un continut de substanta uscata de 28 – 32%. Recoltarea se face in remorci speciale de capacitate mare, proprietatea furnizorului, care asigura si transportul din camp direct la beneficiar. La sosire remorcile sunt descarcate prin basculare pe platformele siloz ale centralei in straturi succesive, unde sunt tasate prin calcare cu ajutorul unui tractor cu cupa pentru evacuarea aerului din masa porumbului siloz, fara a suferi transformari fizico - chimice. Dupa umplerea celulei si tasarea corespunzatoare se face acoperirea cu folie de polietilena pentru a evita degradarea silozului, protejandu-l totodata de ploaie si ninsoare.

La momentul necesar utilizarii se decoperteaza platforma siloz dintr-un capat, de unde cu tractorul cu cupa se alimenteaza cu o medie zilnica de 46.25 tone porumb energetic fermentatorul treapta I. Dejectiile de porcine sunt achizitionate de la ferme care asigura totodata si transportul acestora, livrarea facandu-se periodic in cantitati egale si sunt depozitate temporar in rezervorul de dejectii. Din acest rezervor de dejectii se va pompa direct in fermentatorul treapta a-II-a si in rezervorul material fermentat trepata I. Continutul de substanta uscata va fi de 3 - 5%.

Cu o rata zilnica de alimentare cu substrat de 48.99 m³, rezulta un timp de retentie de aproximativ 145 zile. Fermentatoarele sunt acoperite in partea superioara cu doua folii flexibile. Folia inferioara, etansa, va forma un depozit de biogaz in partea superioara a fermentatorului aceasta asigurand functionarea constanta a motorului deoarece compenseaza micile variatii care apar in generarea biogazului. Pentru a proteja folia de gaz aceasta este acoperita cu o folie care sustine sarcinile externe care apar de la zapada sau vant si protejeaza si de razele ultraviolete.

Pentru asigurarea temperaturii de fermentare este nevoie de un sistem de incalzire. Sistemul de incalzire se afla montat pe peretii interiori ai fermentatorului. Fermentatoarele sunt dotate cu agitatoare submersibile cu inaltime reglabila, care asigura distributia constanta si uniforma a substratului si a temperaturii in interiorul lor.

Fermentatoarele sunt asigurate impotriva pierderii de caldura/inghetului cu izolatie si imbracaminte din tabla de aluminiu.

In procesul de generare al biogazului se genereaza si H2S. El se elimina prin desulfurare biologica cu ajutorul bacteriilor sulfuroase care se intretin prin introducerea in fermentatoare de mici cantitati de aer.

Posibilitatea de a vedea in interiorul fermentatoarelor este oferita de cate doua hublouri de inspectie aflate pe peretii fermentatoarelor.

Materialul fermentat este pompat catre separator care asigura separarea materialului solid de cel lichid. Partea solida este depozitata pe platforma separatorului urmand a fi comercializata ca ingrasamant natural de calitate superioara. Partea lichida este pompata in rezervoarele de material fermentat treapta a-II-a, o parte din aceasta se recircula cu pompe de recirculare si se introduce in rezervoarele de fermentare pentru a asigura substratului nou venit umiditatea necesara pentru a permite amestecarea si pomparea, iar surplusul este preluat de catre fermele agricole din zona cu ajutorul vidanjelor, urmand a fi imprastiat pe camp in functie de prevederile studiilor pedologice aferente terenurilor vizate. Volumul de substrat din fermentatoare va ramane constant fiind prevazute cu cate o conducta de prea plin care deverseaza surplusul rezervoarele de material fermentat.

Rezervoarele de materiale dupa fermentare vor fi acoperite cu folie flexibila care va proteja rezervoarele de cantitatile de apa care ar putea proveni din ploaie si zapada. In interiorul rezervoarelor se vor prevedea agitatoare submersibile care asigura omogenitatea lichidului depozitat.

Biogazul rezultat din procesul de fermentare, dupa condensarea vaporilor de apa, se va arde intr-un generator. Generatorul functioneaza in cogenerare de energie electrica si termica.

DESCRIEREA TEHNOLOGIEI Procesul tehnologic in centrala de biogaz presupune alimentarea centralei cu diverse materii prime care printr-un proces controlat de fermentare vor fi transformate in biogaz si material fertilizant. Alimentarea cu porumb energetic se face de la companiile de agricultura de profil. Alimentarea cu materiale energetice se face din porumbul siloz achizitionat de la detinatorii de terenuri agricole care cultiva porumb siloz de mare productivitate si dejectii colectate de la fermele din apropiere. Dejectiile de porcine sunt aduse cu ajutorul unei vidanje de la ferme de crestere si ingrasare porci din zona folosind cai de acces care nu afecteaza asezari umane. Porumbul siloz este adus cu utilaje si descarcat in cele doua silozuri dreptunghiulare despartite de ziduri cu volum util de cca. 20.000 m³. Porumbul siloz se va aduce tocat la dimensiuni de cca 4-10 mm. Dupa descarcarea in silozuri, porumbul va fi tasat si acoperit cu o folie pentru a se pastra in conditii corespunzatoare pentru procesul de fermentare, nesuferind transformari fizico-chimice. Silozul este prevazut cu o rigola care va colecta lichidul scurs din porumb si il va pompa in rezervorul de dejectii. Porumbul siloz se ia cu tractorul cu cupa din silozuri si se introduce in fermentatorul treapta I, capacitatea acestuia fiind aleasa pentru a asigura centralei o autonomie de peste 48 ore intre alimentari. Centrala de biogaz va fi alimentata pe langa porumb siloz si cu dejectii provenite de la porci. Dejectiile animale lichide sunt aduse de la fermele de suine cu ajutorul vidanjei si sunt depozitate intrun rezervor de dejectii. Din acest rezervor de dejectii se va pompa direct in rezervoarele de fermentare treapta a II-a si material fermentat treapta I. Timpul de amestecare, intervalele de alimentare precum si cantitatile zilnice de materii sunt controlate cu ajutorul PC-ului si pot fi schimbate. Tot procesul este automatizat fiind controlat de un calculator care realizeaza dozarea.

Acest sistem de alimentare permite separarea fluxurilor de alimentare ale centralei de biogaz realizandu-se o foarte buna dozare si omogenizare a substratului. Fermentatoarele vor fi facute din beton armat turnat monolit, fiind izolate si protejate cu tabla. In acest proiect au fost prevazute doua fermentatoare. Primul fermentator are o inaltime de 5 m, cu un diametru interior de 11 m, avand un volum de utilizare brut de 474,92 m³. Cel de-al doilea fermentator are o inaltime de 8 m, cu un diametru interior de 24 m , avand un volum brut de 3.617,28 mc. Cu o rata zilnica de alimentare cu substrat de 48,99 m³, rezulta un timp de retentie de aproximativ 84 zile. Fermentatoarele sunt acoperite in partea superioara cu doua folii flexibile. Folia inferioara, etansa, va forma un depozit de biogaz in partea superioara a fermentatorului aceasta asigurand functionarea constanta a motorului deoarece compenseaza micile variatii care apar in generarea biogazului. Pentru a proteja folia de gaz aceasta este acoperita cu o folie care sustine sarcinile externe care apar de la zapada sau vant si protejeaza si de razele ultraviolete. Folia este garantata de producator pe o perioada de 2 ani, data la care se va face inlocuirea acesteia.(Durata de schimbare a foliei este de 2 zile. Cu 2-3 zile inainte de schimbare se intrerupe alimentarea cu materie prima). Oprirea alimentarii zilnice va conduce la o diminuare progresiva a cantitatii de biogaz avand in vedere ca acesta rezulta in urma unui proces biologic cu o inertie destul de mare in functionare. Materialul folosit pentru fabricarea foliei (elastomer) are o rezistenta la radiatiile ultraviolete foarte buna si rezistenta la temperaturi cuprinse intre -30°C si 80°C. Folia are capacitatea de stocare suplimentara a biogazului pentru o perioada de 5 ore. Menirea ei nu este sa acumuleze cantitati mari de biogaz ci doar sa compenseze diferentele de ritm orar dintre productie si consum. Pe folie nu se formeaza gheata datorita temperaturii din fermentator (35-40°C) care produce topirea instantanee. Electricitatea statica se scurge in pamant, avand in vedere ca fermentatorul este prevazut cu un sistem propriu de impamantare. Fermentarea substratului în scopul obţinerii de biogaz are etape şi faze deosebit de complexe. În prima fază acţionează bacteriile din grupa celor acidogene, al căror rol este acela de a ataca enzimatic şi a rupe moleculele mari din substrat de tipul celulozei, grăsimilor complexe, hemicelulozei etc. în molecule mai mici. Urmează o altă grupă de microorganisme care atacă biologic aceste noi substanţe create de prima grupă şi le descompune în substanţe cu molecule şi mai mici de tipul acidului acetic, acidului propionic etc. În acest moment intră în funcţiune bacteriile metanogene care metabolizează produsele cu molecule simple în biogaz, adică în metan, dioxid de carbon şi mici cantităţi de alte gaze. Tot acest proces se deruleaza in regim mezofil mai exact la temperaturi de aproximativ 37 - 40°C. Procedeul de fermentare, plecand de la Directiva privind deseurile 1999/31/CE confirmata de legislatia tuturor statelor membre ale CE care au inceput deja programul de reducere a deseurilor biodegradabile si transformarea acestora in biogaz, se apreciaza ca procedeul este implicit agrementat in Romania ca stat membru al Uniunii Europene. Pentru asigurarea temperaturii de fermentare este nevoie de un sistem de incalzire. Sistemul de incalzire se afla montat pe peretii interiori ai fermentatorului. Fiecare fermentator este dotat cu agitatoare submersibile cu inaltime reglabila, care asigura distributia constanta si uniforma a substratului si a temperaturii in interiorul fermentatoarelor. Fermentatoarele sunt protejate impotriva pierderii de caldura/inghetului cu izolatie si imbracaminte din tabla de aluminiu. Cu fermentatoarele se lucreaza ca si cu un asa numit bioreactor continuu, nivelul de umplere al fermentatoarelor ramanand constant, fiind determinat de cota deversorului. Posibilitatea de a vedea in interiorul fermentatorului este oferita de doua hublouri de inspectie aflate pe peretii fermentatorului.

Cea mai mare parte a substantei organice se va transforma in urma fermentarii in biogaz. Biogazul este un gaz in componenta caruia intra metanul in proportie de 50 – 70 % si dioxidul de carbon in proportie de 50 – 30 %. Deoarece acest gaz contine un procent considerabil de gaz metan acesta se va valorifica prin arderea lui cu obtinerea de energie electrica si termica. In procesul de generare al biogazului se genereaza si H2S. Acest gaz trebuie eliminat. El se elimina prin desulfurare biologica cu ajutorul bacteriilor sulfuroase care se intretin prin introducerea in fermentator de mici cantitati de aer. Bacteriile sulfuroase in prezenta oxigenului transforma hidrogenul sulfurat in sulf si apa. Sulful se dizolva in biomasa din fermentator. Eliminarea sulfului se face in partea superioara a fermentatorului la interfata cu perna de biogaz. Viteza de desulfurare este egala cu viteza de generare a biogazului. Procentul maxim de sulf la care poate ajunge materialul fertilizant este de 600mg/kg material fertilizant in cazul folosirii dejectiilor de porcine care au un grad ridicat de sulf. In cazul utilizarii si a altor dejectii, continutul de sulf este mai mic. Pragul de alerta al continutului de sulf din sol este de 400mg/kg substanta uscata de sol conform Ordinului 756/1997 pentru aprobarea reglementarilor privind evaluarea poluarii mediului abrogat partial de Ordinul 592/2002 si completat prin Ordinul Administratiei Publice nr. 27/2007.Se recomanda ca si cantitate maxima folosita,1/2kg material fertilizant la 1kg substanta uscata de sol. Cantitatea de aer introdusa in fermentatoare este direct proportionala cu cantitatea de H2S care este masurata de un analizor de gaze. Continutul de oxigen optim din biogaz trebuie sa fie intre 0,1% si 0,8%. In procesul de desulfurare biologica, bacteriile mai intai oxideaza hidrogenul sulfurat in sulfat apoi reduce sulfatul pentru a forma sulf elementar. Sulful va fi evacuat odata cu materialul fermentat, el reprezentand un procent nesemnificatv din aceasta materie fermentata. Biogazul se acumuleaza sub o a doua folie, cu geometrie variabila, montata sub membrana exterioara. Un sistem automat regleaza consumatorul de biogaz (grupul de cogenerare ) in functie de disponibilul de biogaz acumulat sub membrana inferioara a fiecarui fermentator. Fiecare fermentator este dotat cu senzori de presiune care vor controla productia de biogaz si vor da informatii privind cantitatea de biogaz care poate fi consumata de grupul de cogenerare. In cazul in care presiunea din fermentatoare scade sub valoarea prestabilita in programul de comanda al centralei, atunci calculatorul va comanda inchiderea grupului de cogenerare. Biogazul rezultat din procesul de fermentare, dupa condensarea vaporilor de apa, se va arde intrun moto - generator. Moto - generatorul functioneaza in cogenerare de energie electrica si termica. Biogazul iesit din fermentator este cald fiind saturat cu vapori de apa. Pentru a se putea utiliza in motor, biogazul trebuie racit si uscat deoarece umezeala ar deteriora motorul. Pentru a elimina vaporii de apa biogazul este transportat la motor prin conducte subterane, astfel temperatura biogazului scade iar umezeala prezenta condenseaza. Pentru a se putea scurge umezeala la caminul de condens conductele de biogaz vor avea o panta de cel putin 1% catre el. Condensul este separat de “capcana de apa” din caminul de condens. “ Capcana de apa” previne scurgerea necontrolata de gaz. Inainte de admisia biogazului in motorul de cogenerare continutul de apa scade de la 50g/m3 la 15 g/m3 ,conform diagramei Moollier. In caminul de condens este montata o pompa submersibila, care este controlata de nivelul fluidului din camin si transfera condensul la un rezervor de materiale dupa fermentare. Nivelul lichidului din camin este monitorizat de un sistem cu plutitor care va declanseze alarma in caz de atingere a limitelor minime si maxime setate si va inchide conducta de biogaz. In cazul in care biogazul nu poate fi consumat, situatie care poate aparea in cazuri de avarie a motorului sau a altor echipamente vitale, biogazul se va arde la o flacara de gaz prevazuta pentru aceasta situatie. Tot pentru asigurarea unei presiuni adecvate in fermentator s-a prevazut un sistem de siguranta la presiune ridicata sau scazuta. Acest sistem asigura ca presiunile excesiv de scazute sau ridicate sa nu poata aparea in fermentator. Sistemul de siguranta la presiune ridicata sau scazuta consta intro bariera de fluid (etilglicol) intre biogazul din fermentator si atmosfera.

1 - Tub de legatura cu atmosfera 2 - Protectie impotriva intrarii precipitatiilor in dispozitiv 3 - Cilindru 4 - Apa cu etilglicol rezistenta la inghet 5 - Manometru diferential de indicare a nivelului din tub 6 - Manometru diferential de indicare a nivelului din cilindru Δh - indica presiunea din fermentator Presiunea in exces a biogazului Capacitatea la care functioneaza motorul de cogenerare este dependenta de presiunea biogazului din fermentator. Prin

urmare atunci cand presiunea creste motorul functioneaza pana la 100% din capacitate. Capacitatea de substrat cu care sunt alimentate fermentatoarele trebuie ajustata pentru ca biogazul produs in fermentatoare san nu depaseasca capacitatea de ardere a motorului atunci cand acesta functioneaza la capacitate maxima. Sistemul de control trebuie sa aprinda flacara de gaz si o parte din biogaz sa fie directionata catre ea atunci cand presiunea biogazului din fermentator creste peste nivelul admisibil deoarece motorul nu mai functioneaza sau motorul functioneaza la capacitate maxima dar nu poate consuma biogazul produs intr-un ritm alert. Daca flacara de gaz nu se aprinde sistemul incearca reaprinderea si totodata porneste alarma care alerteaza operatorul. Daca problema nu este remediate si presiunea in fermentator continua sa creasca intra in functiune sistemul de siguranta pentru presiune ridicata si scazuta. Presiune scazuta a biogazului Cand consumul de biogaz ( de catre motor sau flacara de urgenta) reduce presiunea in fermentator sub nivelul setat, calculatorul va inchide toti consumatorii. Daca presiunea scade mai departe calculatorul va activa inchiderea de urgenta a sistemului si va declansa alarma. Daca in pofida acestor masuri presiunea continua sa scada sistemul de presiune ridicata si scazuta va intra in functiune. Volumul de substrat din fermentator va ramane constant fiind prevazut cu o conducta de prea plin care deverseaza surplusul in rezervorul de material fermentat in cazul in care nu functioneaza pompa care asigura transportul materialului catre separator. Separatorul va separa partea solida de partea lichida. Partea solida se va depozita pe o platforma urmand a fi imprastiata pe camp. Materialul fertilizant are o compozitie de : - Sulf 0,02-0,05% -Azot 5g/kg - Fosfor 0,1-02% si nu contine bacterii specializate in metabolizarea hidrogenului sulfurat inca active. Continutul chimic si biologic , atat al materialului fertilizant cat si al continutului fermentatorului se face lunar in cadrul unui laborator specializat. Partea lichida rezultata din separare se va pompa in rezervoarele de materiale dupa fermentare. Platforma pentru partea solida este prevazuta cu o rigola care va prelua lichidul care se mai poate

scurge si il va pompa intrun rezervor de materiale dupa fermentare. Partea solida si cea lichida reprezinta un fertilizant cu proprietati deosebite urmand a fi imprestiat pe camp. Fertilizantul solid se va comercializa. Productia anuala de material fertilizant va fi de 3.133 t/an. Rezervoarele de material fermentat sunt facute din elemente de beton armat turnat monolit. Rezervorul de material fermentat treapta I are un diametru interior de 24 m cu inaltimea de 8 m, avand volumul brut de 3617.28 m³. Rezervoarele de material fermentat treapta a II-a au un diametru interior de 21 m, inaltimea de 8 m, avand un volum brut de 2769,48 mc. Acestea vor fi acoperite cu o folie flexibila care va proteja rezervoarele de cantitatile de apa care ar putea proveni din ploaie si zapada. In interiorul rezervoarelor se vor prevedea mixere submersibile care asigura omogenitatea lichidului depozitat. Deoarece materia lichida prezenta in acest rezervor este oxigenata si neincalzita procesul de fermentatie va fi oprit si in consecinta nu se va mai produce biogaz. Rezervoarele au o capacitate proiectata pentru a putea inmagazina partea lichida dupa separarea rezultata timp de minim 6 luni de functionare. Aceasta capacitate este necesara deoarece materialul fermentat, lichid, nu poate fi imprastiat pe camp restrictia fiind data de prezenta recoltelor pe camp sau inghetul solului. O statie de descarcare a materialului fermentat este prevazuta langa unul dintre rezervoarele de material fermentat. Monitorizarea emanatiilor de biogaz se face printr-un analizor portabil de gaze pentru masurarea calitativa a emisiilor de gaze. Fermentatoarele pot fi izolate in cazul unor situatii de avarie avand robineti de inchidere pe fiecare conducta, robineti ce pot fi actionati manual. Nu exista pericolul de asfixiere sau otravire in puturi si recipiente acestea fiind acoperite si avand hublouri de vizionare. In cazul in care ar fi necesara o interventie aceasta se va face prin dezamorsarea recipientului respectiv, accesul facandu-se dupa o buna aerisire de catre echipe special instruite in acest scop. In caminele de pompare accesul se va face dupa masurarea concentratiilor de substante care pot produce asfixierea (H2S, CH4, CO2). Pentru prevenirea accidentelor cauzate de emisii de CO2, NH3, si CH4 este prevazut analizor de gaz in: - camera rezervoarelor de amestecare; - camera compresoarelor; si sistem de ventilare in : - camera rezervoarelor de amestecare; - camera compresoarelor; - camerele de comanda ; Pentru reducerea riscului de aparitie a unor scurgeri de lichide sunt prevazute : - o folie de polietilena de min 0,8 mm grosime care imbraca in intregime fundatiile rezervoarelor, impiedicand orice scurgere accidentala de materie lichida ; - un sistem de drenaj in interiorul foliei (Dn 100) care sa capteze eventualele lichide si un tub de aerisire de Dn 100.

FOND DE TIMP Unitatea va lucra medie anuala 365 zile/an – 7 zile/saptamana – 20,7 h/zi. Energia termica, atunci cand consumatorii principali sunt opriti, se disipeaza intr-un sistem de

racire in circuit inchis (poate suplini lipsa tuturor consumatorilor de energie termica). Sistemele de racire prevazute sunt cu apa si etilenglicol, solutia finala fiind confirmata prin detalii dupa procedura de achizitie a instalatiilor si utilajelor.

Tabel nominal cu destinatia energiei electrice si termice Nr.Crt Denumire Unitatea de

masura Produsa Comercializare

1 Energie electrica KWh / an 11.236 10.450 2 Energie termica KWh / an 9.970 7.473

SCHEMA TEHNOLOGICA A STATIEI

Dejectii porci Porumb siloz Apa 1000 t/an 19700 t/an 1000 t/an

Recirculare Fertilizant solid 3.133 t/an Recirculare Biogaz

Noxe Energie Energie electrica termica Fertilizant lichid 13.419 t/an Date privind produsul fermentat care se evacueaza din instalatia de biogaz Fermentarea metanogena distruge si transforma o mare parte din materialul organic si

compozitia initiala a materiilor prime. In functie de natura acestora si de reteta aplicata, compozitia produsului fermentat poate varia in limite destul de largi.

Este insa cert ca daca materiile prime intra in proces cu un continut de materie organica de 9-12% , produsul fermentat va avea un continut de materie organica de 3-4%. In acelasi timp scade si continutul de substanta uscata de la 12-15% la cca 4-7%, care duce la fluidizarea materialului evacuat din fermentator.

Este de asemenea, cunoscuta imbogatirea materialului fermentat in elemente fertilizante esentiale cum sunt azotul, fosforul si potasiul, cu efecte benefice asupra solurilor agricole pe care le administreaza.

MOTOR

Fermentator treapta II

Fermentator treapta I

Separator

condens

Rezervor material fermentat

Fermentator treapta I

Rezervor material fermentat

In cazul in care se procedeaza la presarea materialului fermentat, varianta prevazuta ca posibilitate in cadrul situatiei proiectate, rezulta un produs solid, lopatabil, cu o umiditate de 70-75% si o fractiune lichida. Ambele au valente importante sub raport fertilizant si pot fi utilizate ca atare prin imprastiere pe camp. Se utilizeaza atat fractiunea solida cat si cea lichida. Produsul fermentat nu contine elemente toxice sau daunatoare pentru sol. Dimpotriva, utilizat cu regularitate, el contribuie la regenerarea humusului de pe terenul agricol respectiv.

Se considera oportun livrarea fertilizantului cu un grad mare de umiditate, intrucat este mai bine asimilat de sol, si totodata pentru eliminarea apei ar fi necesare cantitati importante de energie termica care sunt necesare comercializarii. Astfel, cantitatea totala anuala de material fertilizant este de 3.133 tone/an.

• Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Alimentarea cu apa Asigurarea debitului si presiunii instalatiilor sanitare menajera se va face de la OB -

GOSPODARIE APA, nou proiectata in incinta, in cadrul careia se foreaza un put la adancimea de 150 m, conform studiului hidrologic si avizului de gospodarire a apelor.

Apa menajera necesara va fi furnizata de un put de 150 m adancime nou forat in incinta, echipat cu o pompa submersibila de put ce va alimenta cu apa un rezervor tampon din polietilena pentru uz alimentar de 3000 l. Apa din rezervor va fi pompata catre instalatiile de alimentare cu apa menajera prin intermediul unui grup de pompare (1 pompa functiune, 1 pompa rezerva activa). Apa din put va fi tratata pentru a ajunge la paramentri apei potabile.

Evacuarea apelor uzate Apele uzate provenite de la platforma separatorului vor fi preluate de o rigola cu panta de

scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa pentru golirea acesteia. Din aceasta basa apele vor fi evacuate prin pompare de o electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator la OB - REZERVOR MATERIAL FERMENTAT.

Apele uzate provenite de la OB - SILOZ vor fi preluate de o rigola cu panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa pentru golirea acesteia. Din aceasta basa apele tehnologice (scurgeri plante energetice) vor fi evacuate prin pompare de o electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator la OB - REZERVOR DEJECTII

Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare conforma cu NTPA001-05 cu o incarcare hidraulica nominala de 0,75 mc/zi. Langa ministatia de epurare este prevazut un bazin ingropat din polipropilena cu un volum de 2,5 mc. Apele uzate epurate se colecteaza in acest bazin urmand a fi folosite ulterior la irigarea spatiilor verzi din incinta.

Alimentarea cu energie electrica Obiectivul se va racorda la reteaua de medie tensiune din zona prin intermediul a unui

post de transformare in anvelopa. Sistem de incalzire In timpul functionarii motorului termic care generearza curent electric, se produc cantitati

de caldura considerabile, prin gazele arse evacuate, racirea chiulasei motorului, si racirea uleiului de lubrifiere a mecanismului functional. Acest flux termic se recupereaza printr-un schimbator de caldura, format in sectiunea primarului de gaze arse, ulei incalzit si apa incalzita de la circuitul de racire al chiulasei, iar in sectiunea secundarului din apa rece care se supune incalzirii (devine agent termic). Agentul termic obtinut in secundarul fiecarui schimbator se directioneaza intr-un schimbator de caldura general care va prelucra in secundarul sau agent termic la parametrii + 90 gr.C+70gr.C. Acesta se va utiliza in destinatii diferite, astfel:

- pentru alimentarea serpentinei din fermentator ( in scopul intretinerii procesului de fermentare),

- pentru alimentarea consumatorilor termici, care asigura incalzirea spatiilor administrative,

-pentru prepararea apei calde menajere necesare personalului de exploatare a obiectivului. - pentru comercializare Circulaţia agentului termic este asigurată cu pompe de axiale, cu turaţie variabilă. In scopul mentinerii unui nivel optim al concentatiilor de gaze, din aerul spatiilor anexe ale

cladirii tehnice si spatiului din sala motorului se prevede o ventilatie mecanica, cu ventilatoare axiale, de tipul montaj in zid, pentru evacuare aer viciat.

• Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuţia investiţiei In ceea ce priveste refacerea amplasamentului, apreciem ca masurile care se vor aplica vor

putea fi stabilite dupa finalizarea proiectului, când se va evalua starea factorilor de mediu pe amplasament. Se vor lua masuri de refacere a amplasamentului, în cazul în care se vor identifica factori afectati, iar aceste masuri vor fi specifice cazurilor identificate.

Principalele masuri care se vor lua pentru refacerea cadrului natural sunt: - prin proiect se vor aloca fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale; - se executa lucrari de refacere a cadrului natural afectat de organizarea de santier si de sapaturi; - se evacuezeaza de pe amplasamentul ariei naturale protejate a intregii cantitati de pamant excedentar; - se limiteaza si se stropeste cu apa traseele autovehiculelor si utilizarea retelei de cai de acces existente pentru evitarea incarcarii suplimentare cu particule în suspensie si inacarcarea sistemelor foliare cu praf - reconstructia ecologica cat mai grabnica a spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos in toate suprafetele libere si acolo unde este posibil, plantarea de specii din flora spontana locala in scopul refacerii unor habitate naturale;

Suprafetele afectare de executia lucrarilor de vor reface prin amenajari peisagere, plantare gazon, arbusti ornamentali, etc.

• Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente Accesul in incinta se face din drumul comunal 957 de pe latura sudica a terenului. Suprafata drumurilor propuse este de 2722 m².

• Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare In faza de constructie se vor folosi urmatoarele resurse naturale:

-minerale : nisip, pietris pentru prepararea betoanelor si pozarea patului conductelor -combustibil : motorina folosita pentru functionarea utilajelor la executarea obiectivului ; -sol – pamant de umplutura folosit la sistematizarea pe verticala si amenajarea spatiilor verzi ; -sol- strat de pamant vegetal pentru insamantarea gazonului.

• Metode folosite în construcţie I. ZIDARII MATERIALE UTILIZATE -Caramizi ceramice cu goluri verticale cu dimensiunile 290 x 140 x 88. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771-1:2003 Armaturi din OB 37 si PC 52 φ = 8-12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1-89. -Armaturi din STNB φ = 5,6 mm corespunzatoare prescriptiilor SR 438/2-91. -Mortare si betoane conform marcilor din proiect. Operatiuni pregatitoare

Inpectare Se vor inspecta zonele si conditiile in care urmeaza sa se execute zidariile. Nu se vor incepe lucrarile inainte de intrunirea conditiilor satisfacatoare. Inainte de inchiderea cu zidarie a unui spatiu se vor indeparta resturile si se va curata zona ce urmeaza a fi inchisa. Inainte de inceperea executiei se vor pregati:

• Degajarea frontului de lucru • Pregatirea zonelor de amplasare a schelelor • Asigurarea spatiilor de depozitare in zona fronturilor de lucru a materialelor de

zidarie si a mortarului • Aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare • Montarea schelelor, balustradelor de protectie • Punerea in functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat • Verificarea pompei de mortar si probarea ei • Trasarea si verificarea axarii zidariei • Verificarea si indepartarea materialelor verticale si orizontale care leaga zidaria de

structura • Pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti, alte goluri etc • Rectificarea unor neregularitati din structura

EXECUTIA PERETILOR DE ZIDARIE ZIDARIA DE UMPLUTURA

La executia lucrarilor de pereti portanti de zidarie se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240 x 115 x 63 pentru caramizi pline si 290 x 140 x 88 pentru caramizile ceramice cu goluri verticale.

Mortarul folosit este mortarul var-ciment M 50 Z. Grosimea minima a peretilor va fi de minim o caramida, iar pentru peretii portanti exteriori

folosindu-se caramizi ceramice cu goluri verticale pentru asigurarea condiitiilor de izolatie termica. Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune între caramizi si mortar, caramizile se vor uda bine cu apa înainte de punerea lor în lucrare.

Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasandu-se neumplute numai pe o adancime de 1 cm de la fata exterioara a zidului.

Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe înaltime, atat la camp cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim 1/4 caramida în lungul zidului si pe 1/2 caramida per grosimea lui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rand - grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm.

Orizontalitatea randurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu înaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine întinsa între extremitatile zidariei.

Întreruperea executiei zidariei se va face în trepte, fiind interzisa întreruperea în strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul

rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se întrerupe la cel de-al doilea în dreptul intersectiei. Randul al doilea de cel de-al doilea zid se executa continuu si se întrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate în Normativul P 2-85 figurile 58-63. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin 1/2 caramida.

Taierea caramizilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv.

Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton φ 8 mm la 60 cm l = 50 cm, fie cu agrafe φ 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi împuscate în beton la cca 60 cm (Normativ P 2-85 figura 65).

Portiunile de zidarie situate în stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1 m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora conform Normativ P 2-85, figura 64b, cu bare φ 8 mm.

Ancorarea de structura a zidariei parapetului la travei cu ferestre pana în elementul de beton armat (stalpi) se face cu 2 bare φ 8 mm l = 50 cm.

Înainte de executarea zidariei între elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut cu mortar M 100 Z.

Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin înglobarea lor în mortar minim marca M 50 Z.

Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, în cazul în care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2 x φ 6 mm de 100 cm lungime.

La fiecare gol de usa se vor înzidi cate 3 (trei) gheremele de o parte si alta a golului si cel putin 2(doua) gheremele la fiecare gol de fereastra.

Gheremelele de lemn vor fi impregnate în carbolineum sau cufundate de 2-3 ori într-o baie de bitum topit fierbinte.

Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se înscriu în Caietul de procese-verbale de lucrari ascunse. PERETI DESPARTITORI DIN ZIDARIE

Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi, mortare si armaturi ca în cazul peretilor de umplutura. Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara în pardoseala încaperii si la cea superioara prin împanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z.

Peretii despartitori se rigidizeaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 37 φ 8/60 cm în rosturile orizontale. Sporirea rigiditatii lor se obtine si prin armare lor cu bare din otel amplasate în rosturile orizontale la distanta de 4 asize.

Întreruperea zidariei se va face în trepte, fiind interzisa întreruperea în strepi. Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P 2-85 pct.8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpi sau diagrame) ca si peretii de zidarie de umplutura plini sau cu goluri de tamplarie (Normativ P 2-85, pct.13.1.8).

Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul (dirigintele lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini. SPECIFICATII PENTRU MORTARE

Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare cu marca M 50 Z si M 100 Z. Pentru aceste mortare se foloseste cimentul Portland.

Mortarele vor corespunde normativului C 17-82. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii:

dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizarea si obtinerea unei cat mai bune durabilitati.

Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor în conformitate cu STAS 2634-80 “Metode de încercare a mortarelor în stare proaspata si întarita”. Rosturi

• Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm • Grosimea rosturilor verticale este de 10 mm • Umplerea rosturilor se face mai putin -1-1,5 cm de la fata zidului

Ancoraje Ancorarea zidariei de structura cladirii (stalpi, diafragme) se face cu mustatile din otel beton

prevazute in structura si/sau in zidarie sau agrafe fixate cu bolturi impuscate sau forate. Legatura zidariei cu structura se face prin aplicarea unui sprit de mortar de ciment si rostul intre zidarie si structura se umple complet cu mortar. Barele de armatura prevazute in zidarie se vor pozitiona corect, iar grosimea rostului de mortar va acoperi corespunzator barele de armatura. Zidarie mixta (complexa)

• De regula armatura stalpilor se face in carcase care se monteaza inaintea executiei zidariei • Mustatile de legatura din rosturile zidariei vor strabate carcasele stalpilor si vor avea marginea

de ancoraj necesara • Mortarul din rostul orizontal al zidariei pe latura adiacenta stalpului se lasa neumplut 2 cm • Turnarea betonului in stalpi se face in straturi cu inaltimea de cca 1 m dupa udarea prealabila a

zidariei si cofrajului. Indesarea se face manual cu vergele • Deasupra si dedesubtul golurilor de zidarie (in primul rost de la gol se vor prevedea armaturi

orizontale care se vor ancora de la gol 500 mm. Alte prescriptii

• Zidaria se incepe de la colturi • Intreruperile se lasa sub forma de trepte • La intreruperea lucrului nu este permisa asternerea mortarului peste ultimul strat de caramizi

sau blocuri Suprafetele verticale se vor peria in timpul executiei si se vor pastra in stare de curatenie. Spatiul dintre tocurile tamplariei si zidarie (cand se monteaza anterior) vor fi bine umplute cu mortar. Deasupra golurilor acolo unde se indica in planse se vor prevede buiandrugi din beton armat (prefabricati sau monoliti), conform detaliilor anterior aprobate si armati corespunzator specificatiilor. Se vor prevedea piesele inglobate in zidarie necesare prevazute in planuri si specificatii (ghermele, dibluri, piese metalice inglobate etc) a caror schite au fost aprobate in prealabil de inginer. Curatirea si protectia lucrarilor Lucrarile se vor executa mentinand pe cat posibil o stare de curatenie corespunzatoare, se vor indeparta resturile de mortar e pe laturi, inainte de a se intari. Zidaria trebuie sa ramana curata fara pete de mortar sau cu scurgeri de mortar. Suprafetele de zidarie vor fi protejate pe durata executiei lucrarilor atunci cand nu se lucreaza la ele. Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada intreruperii lucrarilor, zidurile expuse se vor proteja la partea superioara cu folii de polietilena. II. MORTARE PENTRU ZIDARII Materiale si produse Materiale Ciment Portland – Cimentul va fi conform SR EN 197-1:2002 fara bule de aer, de culoare naturalasau alb, fara constituenti care sa pateze. Var hidratat – Conform SR EN 459-1:1997

Var pasta - Conform SR EN 459-1:1997 Densitatea aparenta a pastei de var la consistenta de 12 cm va fi de circa 1300 kg/m3

Agregatele vor fi conform SR EN 13242:2003, nisip natural de cariera sau de rau. Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi cel putin 50%. Apa, conform SR EN 1008:2003 va fi curata, potabila, nepoluata cu petrol in cantitati daunatoare, lipsita de saruri solubile, acizi , impuritati de natura organica si alte corpuri straine. Nu se va folosi apa de mare, dacat in conditiile respectarii NE 012-1999.. Amestecuri pentru mortare Generalitati 1. Se vor masura materialele pentru lucrari astfel incat proportiile specificate de materiale in amestecul de mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete in timpul desfasurarii lucrarilor. 2. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili conform Zidarii-materiale si produse, Zidarii- Tipuri principale de mortare. 3. In cadrul acestor specificatii greutatea unui metrucub din fiacare material folosit ca ingredient pentru mortar este considerat astfel Material Greutatea pe m3 Ciment Portland 1.506 kg Pasta de var ( consistenta 12 cm ) 1.300 kg Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1.350 kg Prepararea mortarelor

Mortarul se amesteca bine si numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacatoare, dar se va evita suprasaturareacu apa a amestecului. Mortarul se va pune in opera intr-un interval de doua ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei la mortar pentru a se compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare al mortarului. Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat. Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face in mixere mecanice cu tambur in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: doua minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitateaspecificata de producatorul mixerului. Tamburul se goleste complet inainte de adaugarea lotului urmator. Mortarul folosit de rosturire va fi uscat atat incat sa aiba prioritati plastice care sa permita folosirea lui la umplerea rosturilor. III. TENCUIELI TENCUIELI INTERIOARE Materiale si produse Materiale Cimentul – conform SR EN – 197-1:2002– se va utilize ciment Portland cu adaosuri marca 35 N/mmp simbol Pa35, ciment metallurgic marca 30 N/mmp simbol N30 sau ciment de furnal marca 25 N/mmp simbol F25 conform indicatorilor din proiect. Nisipul – conform SR EN 12620:2003 – se va utiliza conform indicatiilor din proiect, nisipul natural de rau( de forma rotunda) sau de cariera ( zgrunturos) cu granulozitate 0-3 mm sau 0-7 mm,

care trebuie sa fie curat, sa provina din roci stabile( nealterabile la aer, apa sau inghet) , sa contina granule de diferite marimi, san u provina din roci feldspatice sau sistoase. Var pentru constructii – conform SR EN 459-1,2:1997 – se va folosi sub forma de pasta de var de tip I cu randament in pasta de minim 2,2 litri/kg sau de tip II cu randament de minim 1,6 litri/kg conform indicatiilor din proiect. Var hidratat conform SR ENV 459-1:1997– se va utiliza sub forma de pasta de var de tip I cu densitate aparenta maxim 680 gr/dmc sau tip II cu densitate maxim 700 gr/dmc, conform indicatiilor din proiect. Ipsosul conform SR EN 10275-2:1997 – se va utilize ipsosul de tip A sau tip P conform indicatiilor din proiect Argila – conform STAS 4686-71 – se va utilize sub forma de pasta avand o consistenta de 13-15 cm determinate cu conul etalon si continut optim pentru tencuieli de 15 – 25% Apa – conform SR EN 1008:2003 – va fi apa potabila, curate, fara continut de saruri, acizi, grasimi. Nu se va folosi apa din alte surse( lacuri, rauri, izvoare, etc.) fara ca in prealabil sa fie supusa analizei. Adaosuri pentru reglarea tipului de priza, plastifianti. Se vor utilize conform aprobarii Proiectantului.

1. REPLAST – intarzietor de priza pentru mortare de ciment, ciment var sau similar 2. Clorura de calciu 3. Aditivi pentru beton , mortar SR EN 934-3:2004

Coloranti si alte adaosuri 1. Coloranti minerali 2. Apastop P – adaos impermeabil Amestecuri Pentru recomandari generale se vor consulta specificatiile pentru Mortar de var pentru tencuieli marca M4-T Mortar de var ciment pentru tencuieli marca M10-T Mortar de var ciment pentru tencuieli marca M25-T Mortar de ciment var pentru tencuieli marca M50-T Mortar de ciment pentru tencuieli marca M100-T conform Executia tencuielilor Operatiuni pregatitoare La inceperea executiei lucrarilor de tencuieli interioare urmatoarele lucrari vor fi terminate 1. Zidaria peretilor despartitori trebuie sa fie terminata si impanarea peretilor din elemente prefabricate sa fie asigurata; eventualele spargeri si strapungeri pentru treceri de conducte trebuie sa fie reparate. 2. Instalatiile electrice, de apa, de incalzire centrala prevazute sa ramana ingropate sub tencuiala vor fi complet executate si probate. 3. Plasele de rabit vor fi montate in zonele prevazute in proiect. 4. Sipcile si trestiile la pereti si tavanul vor fi batute. 5. Suprafetele support de tencuit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie rigide pentru ca tencuiala san u fisureze sau sa se coscoveasca. b) sa fie curate si rugoase pentru a se asigura o buna aderenta a mortarului. c) sa fie uscate; mortarul sa fie intarit in rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate pentru ca umiditatea acestora san u influenteze negative aderenta tencuielilor. d) sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grasime sau bitum, etc. e) rosturile zidariilor de caramida sau inlocuitori sa fie curatate pe circa 3 – 5 mm adancime.

f) sa fie verificate daca se inscriu in abaterile maxime de planeitate admise urmarind ca iesiturile locale mai mari sa fie cioplite iar intrandurile mai mari de 4 cm sa fie acoperite cu o plasa de rabit prinsa in cuie in rosturile zidariei. g) portiunile din lemn sau metal care apar pe suprafetele de tencuit ( ghermele, grinzi, buiandrugi,etc.) se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit. h) pe peretii executati din beton cellular autoclavizat sau beton macroporos la incaperile cu umiditate mare( peste 60%) inainte de tencuire se va aplica pe suprafata de tencuit un strat impermeabil – bariera de vapori conform prevederilor din proiect. i) tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executarii acoperisului sau in cazul teraselor numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii acesteia prin inundare, scurgerea apelor pluviale fiind asigurata. Trasarea suprafetelor Trasarea este obligatorie la suprafetele finisate ( la care stratul vizibil este [prelucrat ) pentru a se realize suprafete plane , verticale, orizontale, inclinate, muchii, concavitati, etc. cu o grosime cat mai redusa si in concordanta cu indicatiile din proiect. Trasarea peretilor – se va face in faza I prin puncture prin aplicarea pe suprafata de tencuit a unor martori de inventar in asa fel incat fata lor sa corespunda cu fata nivelata a grundului, in cazul suprafetelor din beton martorii de inventar se vor inlocui cu martori din mortar, turtite din mortari, nivelate avand grosimea stratului de tencuiala ce va fi aplicata. In faza a II se va trece la fixarea reperelor, operatie care consta in pozarea unor repere metalice de inventar intre martorii plantati pe suport. Nivelarea mortarului se va face obligatoriu cu dreptarul metallic de inventar. Trasarea tavanelor – se va face folosindu-se martori si fasii de ghidaj din mortar. Operatiile de puncture si trasare se desfasoara in succesiune incepand cu aplicarea unui martor central din mortar in grosime de 1-1,5 cm si continuand cu aplicarea altor doi martori la capetele dreptarului lung asezat orizontal cu bolobocul parallel cu latura lunga a incaperii. Repetand operatiile se realizeaza fasii de ghidaj pe ambele directii punand dreptarul pe martori si umpland cu mortar spatiu dintre acesta si tavan. In cazul peretilor si tavanelor realizate din sipci cu trestie trasarea se face prin folosirea reperelor metalice speciale de inventar. Tipuri de tencuieli interioare Tencuieli obisnuite brute Se vor executa simplu fara o grija deosebita pentru obtinerea unor suprafete plane dandu-se atentie insa acoperirii cu mortar a intregii suprafete de tencuit si grosimii stratului de mortar. Tencuiala bruta consta dintr-un strat de mortar de 1 – 1,5 cm grosime aplicat pe stratul support cu mijloace mecanizate sau manuale. Consistenta mortarului va fi de 10 – 12 cm pentru aplicarea mecanizata si de 9 – 11 cm pentru aplicarea manuala. Mortarul aplicat va fi un mortar de var ciment marca M4-T in incaperi uscate, iar pentru incaperi umede se va aplica un mortar de var ciment marca M10-T. Inainte de inceperea aplicarii mortarului suprafetele de tencuit uscate se vor stropi cu apa. Aplicarea mortarului pe pereti se face de jos in strat continuu nivelandu-se dupa aceea cu mistria sau cu mahalaua lunga. Dupa ce s-a intarit putin el va fi netezit cu drisca. Tencuieli driscuite Operatie de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform Operatiuni pregatitoare. Dupa trasarea si executarea fasiilor de ghidaj ( stalpisori sau fasii orizontale ) se vor aplica succesiv straturi de sprit , stratul de grund cu nivelarea lui si stratul vizibil care se va driscui. Tencuieli obisnuite, driscuite pe zidarii de caramida.

Operatia de tencuire va incepe dupa trecerea a doua trei saptamani de la executarea zidariei si dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform Operatiuni pregatitoare. Tencuieli obisnuite, driscuite pe zidarie de BCA. Operatia de tencuire se va executa la cel putin 15 zile dupa executarea zidariei si dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform Operatiuni pregatitoare. Colturile rotunde, stirbiturile, golurile se umezesc cu apa si se repara cu bucatele de BCA si cu mortar de var ciment in volume de 1:2:6 . Rosturile zidariei se adancesc pe 2-3 cm iar suprafata de tencuit se uda cu apa. Tencuieli obisnuite, driscuite pe beton si beton armat. Operatia de tencuire se va executa dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform. Pe suprafata pregatita si trasata se va aplica direct peste stratul de sprit care se va netezi si apoi stratul de tingi care la randul sau va fi aplicat direct peste stratul de sprit care va fi netezit si finisat. Pentru finisarea suprafetelor de beton realizate in cofraje de inventar metalice sau din placaj bachetilizat ( tego ) se poate utilize tencuirea cu paste sau vopsele speciale ( ex. GIPAC ) Tencuieli sclivisite Intrucat se utilizeaza pentru tencuirea incaperilor cu umiditate foarte mare ( peste 60%) se vor folosi mortare de ciment marca M100T pentru grund iar stratul vizibil se va prelucra cu pasta de ciment netezita cu drisca de otel. Operatia de executie va incepe dupa executarea operatiilor de pregatire conform Operatiuni pregatitoare si trasare Trasarea suprafetelor cu aplicarea spritului. Peste sprit se va aplica stratul de mortar de ciment de grund iar dupa zvantarea acestuia (fara sa se intareasca complet ) se va aplica stratul vizibil din pasta de ciment nisip ( dozaj 1:1, consistenta 11-13 cm) . Aplicarea grundului se va face cu drisca de otel, cu care se va face si netezirea. Suprafata astfel obtinuta se va umezi si se va freca cu drisca de otel adaugand praf de ciment pana la obtinerea unei suprafete netede si lucioase (stratul vizibil). Pentru suprafetele la cere suportul este din zidarie grundul se va aplica fara sprit. Pentru suprafetele la cere suportul este beton armat ( peretii silozurilor ) stratul vizibil (5,5 cm grosime ) se va aplica direct pe beton fara a se mai aplica grundul. Suprafetele sclivisite se vor proteja de actiunea vantului si a soarelui si se vor mentine in stare umeda prin stropire cu apa cel putin 7 zile. Tencuieli gletuite Gletul va fi prevazut ca strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara ( ex. Vopsitorii cu vopsea de ulei la pereti si tavane). Tipul de glet care va fi folosit ( var, var-ipsos, ipsos sau ipsos-var ) se va stabili in functie de natura stratului suport prevazuta in proiect dupa cum urmeaza:

- glet de var : orice mortar de grund proaspat cu var in compozitie( nu se aplica direct pe suprafete de beton)

- glet de var ipsos : orice mortar de grund uscat - glet de ipsos : orice mortar de grund fara var in compozitie - glet de ipsos var : orice mortar de grund pe baza de ciment var

Stratul de glet se va executa prin intinderea si netezirea pastei cu otelul de gley pe suprafete de maxim 1 m pentru a se putea realize netezirea inainte de intarirea pastei. Grosimea stratului de glet de 1-3 mm se obtine prin 2-3 aplicari si nivelari successive. Se va verifica planeitatea suprafetei gletului folosind dreptarul metalic. Suprafata obtinuta trebuie sa fie perfect neteda la pipait, eventualele asperitati vor fi curatate si netezite cu hartie fina sticlata. Pentru suprafetele de beton rezultate netede dupa decofrare, tencuiala gletuita se poate realize prin aplicarea pastei GIPAC.

Pentru suprafetele peretilor executati din blocuri sau placi din BCA cu rosturi subtiri de 2-3 mm se poate aplica gletul de netezire pe baza de aracet si nisip fin avand compozitia 1:2:0,5 (aracet DP25;nisip fin 0,2 mm, apa) in volume. Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet in straturi de 1 mm grosime sau folosind aparatul de zugravit manual sau electric sau pistolul de tencuit. Netezirea se va face manual cu drisca de glet ( otelul de glet ). Tencuieli speciale ( cu permeabilitate redusa ) Tencuielile cu permeabilitate redusa se vor executa de regula cu fata vizibila sclivisita. Mortarul se va prepara cu ciment Pa35 ( sau cu cimenturi metalurgice M30 sau F25) nisipuri silicoase, curate cu maxim 10% parte fina, adios de var in proportie de 5-10% din cantitatea de ciment si apa potabila. Suprafata de tencuit trebuie sa fie pregatita corespunzator conform Operatiuni pregatitoare. Aplicarea tencuielii se va face in straturi successive dupa cum urmeaza:

- spritul din mortar de ciment nisip ( dozaj 1:1 si consistenta 13-15 cm ) nisipul avand granulozitatea cuprinsa intre 0,1 mm

- grundul din mortar cu marca indicate in proiect se va aplica in 3-4 straturi successive de grosime 0,5 – 0,7 mm; straturile vor fi frecate alternat ( vertical – orizontal ) si aplicate numai dupa ce stratul anterior s-a zvantat.

- stratul vizibil din pasta de ciment nisip ( dozaj 1:1 si consistenta 11-13 cm ) se va aplica numai dup ace grundul s-a zvantat (“ a tras”); aplicarea si netezirea se vor face folosind drisca de otel

- sclivisirea tencuielii se va face numai daca este indicate in proiect. Pe timpul intaririi tencuiala va trebui protejata de actiunea soarelui si a vantului si va fi mentinuta umeda timp de cel putin 7 zile prin stropire cu apa. Daca prin proiect se cere ca tencuiala sa aiba o permeabilitate cat mai redusa mortarul de ciment se va prepara cu adaos de “ apastop P” ; rezultatele vor fi bune daca presiunea apei de infiltratie nu va depasi 2 bar ( 20 metri ). Mortarul preparat cu adios de “ apastop P” va fi pus in opera in interval de 45 de minute de la preparare. Aplicarea mortarelor cu “apastop P” se va face manual si numai pe beton care a atins 50% din marca, intai pe suprafetele verticale si apoi pe cele orizontale. Se vor aplica patru straturi successive de tencuiala din care straturile 2 si 3 cu adios de “apastopP”. Tencuieli torcretate Mortarul se prepara mecanizat intr-o instalatie speciala iar aplicarea se va face pneumatic. Mortarele folosite se prepara din ciment si nisip dozajele fiind conform celor din normativul C130-78. Se va folosi de regula cimentul Portland cu maxim 15% adaosuri; pentru medii agresive, calitatea cimentului va fi cea indicata in proiect. Nisipul va fi natural, pentru cel de concasaj se vor face incercari prealabile. Determinarea cantitatii de aggregate necesare pentru un metro cub de mortar se va face in functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de circa 2100hg/m3 si o cantitate de apa de circa 200 de litri. Folosirea de adezivi, acolo unde va fi cazul va fi indicate prin proiect. Suprafata de torcretat trebuie sa fie curatata prin sablare, dupa care se indeparteaza praful cu jet de aer, se spala cu apa si din nou se aplica un jet de aer comprimat; daca proiectul prevede, suprafata suport se buciardeaza sau se sprituieste. Operatia de torcretare va incepe numai dupa indepartarea peliculei de apa si zvantarea suprafetei.

Torcretarea se va executa in cel putin doua straturi: primul strat, de amorsaj, va fi constituit din ciment nisip ( dozaj 1:1) cu granulatie 0-1 mm . Torcretul se va aplica prin miscari circulare si inaintare de jos in sus. Daca prin proiect se prevede un strat mai gros de 3 cm mortarul se va aplica in straturi successive. Grosimea prevazuta in proiect se va realize prin folosirea de martori rigizi. De regula, pentru a nu deranja structura tencuielile torcretate nu se finiseaza. Daca prin proiect se cere finisarea acestora se va mai aplica un strat de mortar fin si fluid care dupa circa 30 de minute se va finisa cu un dreptar metallic. Aplicarea spritului ( strat amorsa ) Mortarul pentru stratul de sprit trebuie sa fie fluid ( consistenta cu conul etalon sa fie intre 11-13 cm ) , sa contina nisip in cantitate mica, sa fie de acelasi tip cu mortarul de grund sis a asigure o aderenta foarte buna la stratul support. Inaintea aplicarii mortarului de sprit suprafata de tencuit va fi stropita cu apa. Grosimea stratului de sprit va fi de circa 1-2 mm; acesta va fi continuu si va acoperi intreaga suprafata. Suprafata stratului de sprit va fi rugoasa pentru a se asigura o buna legatura cu mortarul de grund. In functie de stratul support, pentru stratul de sprit se vor folosi urmatoarele tipuri de mortare: - suprafete de beton sau zidarii din piatra: lapte de ciment (ciment +apa + o mica cantitate de nisip) - zidarii din BCA ( blocuri, placi si fasii ) : mortar de ciment – var – nisip ( in proportie de 1:0,25:3) - sipci cu trestie – mortar de var gras-ipsos ( ciment ) - zidarie de caramida : nu necesita acoperire cu strat de sprit - suprafetele acoperite cu plasa de rabit: spritul care se aplica se numeste “ smir” si va fi mortar de tipul var-ipsos sau var-ciment avand consistenta masurata cu conul etalon de 5-6 cm ( mortar vartos ), care se va aplica manual astfel incat mortarul sa intre bine intre ochiurile plasei de rabit, sa o acopere in intregime sis a aiba o suprafata cat mai rugoasa pentru a asigura grundului o aderenta cat mai buna. Aplicarea spritului se va face fie mecanizat cu masina de tencuit, intr-un singur strat si o singura trecere prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin miscari circulare si obligatoriu de jos in sus, in randuri orizontale pe intreaga suprafata de tencuit , intre fasiile de ghidaj ( repere ) fie manual prin stropire cu o matura scurta, astfel incat grosimea stratului obtinut sa fie de maxim 3 mm. Aplicarea grundului Grundul va avea grosimea maxima de 1,5 cm, va acoperi toate neregularitatile suportului si va crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii ( tinciul ) . Mortarele pentru grund vor avea o consistenta mai redusa, respective 9-12 cm in cazul aplicarii lor cu mijloacele mecanizate sau 7-8 cm in cazul aplicarii lor cu mijloace manuale. Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dupa intarirea mortarului de sprit, dar nu inainte de 24 de ore de la aplicarea acestuia. In cazul suprafetelor din beton armat, care din turnare au forme regulate, fara denivelari mari si fara abateri mari, de la verticala sau orizontala, se va renunta la stratul de grund aplicandu-se stratul vizibil direct peste stratul de sprit netezit si intarit. In cazul zidariilor de caramida ( pe care nu se aplica spritul ) suprafetele de tencuit se vor stropi cu apa ( in cazul cand acestea sunt uscate) inainte de a se trece la aplicarea grundului, pentru ca zidaria sa nu absoarba apa necesara intaririi mortarului. Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu masina de tencuit, intr-un singur strat la fiecare trecere, intre fasiile de ghidaj, de jos in sus; grosimea finala a tencuielii se va obtine prin mai multe treceri dupa zvantarea stratului aplicat anterior. In cazul cand aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se va aplica de jos in sus, in 1 sau 2 reprize, prin aruncarea lui pe suprafata de tencuit. Mortarul se va intinde intre fasiile de

ghidare orizontale sau verticale ( stalpisori ) intr-un strat cat mai uniform si de grosimea indicate de repere. Indiferent de modul de aplicare, dupa ce stratul de grund a ajuns la grosimea indicata in proiect, nivelarea lui se face manual. Daca dupa nivelare grundul este prea neted va fi crestat cu mistria pe adancimea de 2-3 mm. Se va acorda o atentie deosebita operatiilor de realizare a colturilor intrande sau iesinde ( usi, ferestre, nise, spaleti, intersectii de ziduri ); pentru executarea lor se vor fixa dreptare la cumpana sau boloboc,pentru ca acestea sa se realizeze drepte si verticale, respective orizontale. Se va acorda o atentie deosebita executiei racordurilor dintre tavane si pereti care se vor face fie in colt drept ( colt viu ) fie cu o scafa rotunda simpla, asa cum este indicat in proiect. Aplicarea tinciului ( strat vizibil ) Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm variind dupa cum urmeaza: - tencuieli driscuite: 2-4 mm - tencuieli sclivisite : 1-3 mm - tencuieli speciale ( impermeabile ) : 2-3 mm - tencuieli pe BCA 1-3 mm Mortarul pentru tinci se va prepara cu nisip cu granule cu diametru maxim de 1 mm si va avea consistenta de 12-14 cm. Tinciul se va aplica numai dupa uscarea grundului incepand cu tavanul si continuandu-se cu peretii. Daca grundul este complet uscat ( a trecut multa vreme de la aplicarea lui ) inainte de aplicarea tinciului acesta se va stropi cu apa. Aplicarea tinciului se va face pe suprafete mici, se va intinde imediat cu drisca dreptar in suprafete regulate iar dupa zvantare stratul astfel aplicat se va netezi cu drisca de lemn, stropind cu apa, pana la obtinerea unei suprafete cat mai netede si uniforme. TENCUIELI EXTERIOARE Materiale si produse Materiale Pentru ciment, nisip, var, var hidratat, apa, adaosuri, coloranti, plase pentru sustinerea tencuielilor, plase rabit, Materiale. Piatra de mozaic, alba, calcaroasa, din marmura sau din roca, dura cu granulatie 0-35,5 mm (conform specificatiilor din proiect) Amestecuri Mortar de var ciment. Mortarul de var ciment va fi preparat cu agregate fine. Agregatul va cosnta din piatra de mozaic de calcar, sau mozaic de marmura alba (daca nu se specifica altfel). Daca nu se specifica altfel, se va adauga un pigment colorant aprobat de proiectant. Executia lucrarilor Operatiuni pregatitoare La inceperea executiei lucrarilor de tencuieli exterioare, urmatoarele lucrari vor fi terminate : - lucrarile de zidarie (inchideri si captuseli la diafragmele de beton armat) ;

- montajul instalatiilor electrice si sanitare prevazute sa ramana ingropate sub tencuiala vor fi de complet executate si probate ;

- plasele de rabit vor fi montate in zonele prevazute in proiect. - Montajul diblurilor din lemn si al plaselor metalice inglobate pentru fixarea altor elemente ale

constructiei. - Montajul tamplariei si protejarea ei.

Nu se vor executa tencuieli exterioare inainte de terminarea executarii acoperisului sau hidroizolatiei la terase si probarea etanseitatii acesteia, iar evacuarea apelor pluviale nu este asigurata. Suprafetele de suport, de tencuit, trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii indicate la Operatiuni pregatitoare (a,b,c,d,e,f,g). Trasarea suprafetelor Trasarea peretilor se va face conform Trasarea suprafetelor. In cazul tencuirii unor suprafete verticale de inaltimi mari, trasarea suprafetelor de tencuit se poate face si sub forma de fasii verticale (stalpisori) care pot fi repere metalice sau martori si fasii de mortar. Procurarea agregatelor, cimentului si varului din surse diferite pe timpul executarii lucrarilor se va face numai cu aprobarea Proiectantului. La executarea tencuielilor exterioare se vor utiliza aceleasi materiale, mortare cu aceeasi compozitie (acelasi ciment, acelasi colorant, aceleasi dozaje, aceleasi agregate). Conditii climatice si protectia lucrarilor In timpul verii la executarea lucrarilor de tencuieli exterioare vor fi luate urmatoarele masuri de protejare: 1. stropirea lor cu apa pe durata de cel putin 7 zile (pentru completarea apei pierdute prin evaporare); 2. acoperirea cu rogojini, folii de polietilena sau cu prelate umezite (pretejare fata de actiunea razelor solare sau a vantului). Pe timp friguros, cand temperatura scade sub +5oC, nu se vor executa tencuieli exterioare decat cu luarea unor masuri de protectie corespunzatoare. Aplicarea spritului (Strat amorsa) Se va face conform specificatiilor de la capitolul. Aplicarea grundului Grosimea stratului de grund va fi conforma cu tipul de tencuiala indicata in proiect Inainte de aplicarea grundului se pozeaza, conform trasajelor efectuate pentru nuturi (conform indicatiilor din proiect), baghete din lemn de esenta moale, lustruite cu sectiunea de 2 x 2 cm care se fixeaza provizoriu in cuie. Baghetele vor constitui repere pentru formarea campurilor pe care se va aplica grundul. Grundul se driscuieste fin si se aplica in limitele (campurile) formate din baghetele pentru nuturi, astfel ca la intreruperea lucrului sa fie incheiata lucrarea pe zone cuprinse intre baghete. Aplicarea tinciului (strat vizibil) Grosimea stratului vizibil va fi conforma cu tipul de cheltuiala indicat in proiect. Inainte de aplicarea tinciului, dupa ce grundul s-a uscat, se indeparteaza cu grija baghetele din lemn, astfel ca muchiile nuturilor sa nu se deterioreze. Tinciul se aplica pe zone restranse in limitele (campurile) formate de nuturi asfel ca la intreruperea lucrului sa se fi executat numai zone cuprinse compet intre nuturi. IV. MORTARE PENTRU TENCUIELI Materiale Ciment Portland: cimentul va fi conform SR EN 197-1:2002, fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze. Var hidratat in pulbere: conform SR ENV 459-1:1997 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litri de apa la 25 kg de var. Amestecul se poate face cu 16 ore inainte de utilizare. Var pasta obtinut din var hidratat. Apa: conform SR EN 1008:2003, va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi.

Agregate: nisipul va fi conform SR EN 12620:2003 utilizandu-se nisipul natural de rau sau de cariera. Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%. Prepararea mortarelor Preparare Mortarul se amesteca bine si numai in cantitatile ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacatoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune in opera in intervalul de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp este permisa adaugarea de apa la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat. Daca nu se aproba altfel de catre proiectant , pentru loturile mici, prepararea mortarului se va face in malaxoare mecanice cu tambur, in care cantitatea de pa poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca cel putin 5 minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amesecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de producatorul malaxorului. Tamburul se va goli complet inainte de adaugarea lotului urmator. La intreruperea prepararii mortarului pe o durata mai mare de ½ ora, este obligatoriu ca tamburul sa fie spalat cu apa amestecata cu pietris. Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se va face numai prin procedee mecanice, asigurandu-se dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de +/- 2% pentru lianti si +/- 3% pentru aggregate si amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. Mortar de var marca M 4-T conform SR EN 998-1:2004 va fi un mortar cu: var pasta 500 kg, nisip 0-3 mm 1600 kg si apa 0,310 m3 la m3 mortar. Mortar cu var-ciment marca M 10-T conform SR EN 998-1:2004 . Va fi un mortar cu: var pasta 335 Kg sau cu var hidratat 155 kg, nisip 0-3 mm 1650 kg,ciment F 25 (saci) 147 kg siapa 0,210 m3 la m3 de mortar. Mortar de var ciment marca M 25- T conform STAS SR EN 998-1:2004 va fi un mortar cu var pasta 267 kg sau var hidratat 123 kg, nisip 0-3 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 184 kg si apa0,235 m3

la m3 de mortar. Mortar de ciment-var marca M 50-T conform SR EN 998-1:2004 va fi un mortar cu var pasta 113 kg sau var hidratat 53 kg, nisip 0-3 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 296kg si apa 0,310 m3 la m3 mortar. Mortar de ciment marca M 100-T conform SR EN 998-1:2004 va fi un mortar cu var pasta 60 kg sau var hidratat 28 kg, nisip 0-3 mm 1730 kg,ciment M 30 (saci) 377 kg si apa 0,310 m3 la m3

mortar. Mortar de ciment marca M 100-T conform SR EN 998-1:2004 (pentru tencuieli rezistente la umiditate) va fi un mortar cu ciment M 30 (saci) 391 kg, nisip 0-3 mm 1730kg, si apa 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar pentru tencuieli impermeabile va fi un mortar de cment cu 600 kg ciment M 30 (saci), nisip 0-3 mm 173 kg, apa 0,310 m3 la m3 de mortar si adaos de “ apastop P” in proportie de 3% din greutatea cimentului. V. SAPE PENTRU PARDOSELI Materiale si produse

Ciment gri Portland, conform SR EN 197-1:2002 fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara constituenti, care sa pateze.

Agregate naturale ( nisip 0-7 mm ) conform SR EN 12620:2003 avand densitatea in gramada, in stare afanata de minim 1200 kg pe m3.

Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%. Apa conform SR EN 1008:2003 Apa va fi potabila, curata, fara urme de grasime sau alte substante care pot pata, nu va contine

acizi. Plastifianti de tip DISAN ( produs romanesc) sau alti similari apropiati.

Executie Prepararea mortarului

Mortarul se amesteca bine si numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacatoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei in mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este permis nuami in recipientele zidaruuli si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat.

Daca nu se aproba altfel pentru loturile mici, prepararea se va face in mixere mecanice cu tamburi, in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi cantitatea specificata de producatorul mixerului. Tamburul se goleste complet inainte de adaugarea lotului urmator.

Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati plastice care sa permita folosirea lui la umplerea rosturilor. Operatiuni pregatitoare

Imediat inainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile de materiale vor fi indepartate. Suprafata betonului va fi curatata de praf.

Sapele vor fi turnate intr-o singura operatie si vor fi driscuite; atunci cand sunt partial uscate vor fi periate pentru obtinerea unei suprafete striate.

Sapa de mortar de ciment se executa in timp de minimum 24 de ore si maxim 24 de zile de la turnarea planseului de beton simplu sau armat.

Sapa se va executa in spatii in care s-au executat deja urmatoarele operatiuni de finisare: 1. pozarea peretilor despartitori. 2. executarea tencuielilor. 3. pozarea tocurilor pentru usi interioare. 4. executarea lucrarilor de instalatii inclusiv probele de verificare. Se verifica ca planseul de beton sa aiba abaterile de la planeitate admise maxime astfel: - planeitate: +/- 4 mm la 2 m; - denivelari intre 2 elemente prefabricate alaturate ( placi ) : +/- 0,5 mm. Executarea sapei Sapele vor avea grosimea indicata in planuri.

Daca nu se specifica altfel sapa va avea grosimea de 22 mm, indiferent de stratul pe care se aplica ( beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplica ulterior.

Se va avea de asemenea o grija deosebita la executarea pantelor, conform desenelor la spatiile umede ( bai, bucatarii, spalatorii, etc.)

Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sarma, de reziduuri, impuritati, praf, moloz, se razuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte procese tehnologice, se matura si se spala cu jetul de apa fara sa se inunde.

Se stropeste suprafata cu lapte de ciment. Se traseaza nivelul pornind de la linia de vagris. Mortarul se aplica pe pardoseala cu pompe sau alte mijloace si se niveleaza cu dreptarul, apoi se

driscuieste suprafata. Sapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenra a stratului

suport al pardoselii. VI. PARDOSELI CIMENT SCLIVISIT Materiale

Materialele puse în opera vor avea caracteristicile prevazute în standarde si normele tehnice de ramura (de productie) specificate în capitolele respective.

La sosirea pe santier toate materialele se vor verifica daca au fost transportate si ambalate corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele si normele tehnice respective.

Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii, înghetului si de amestecul cu corpuri straine, atat în timpul transportului (ce se face în saci), cat si în timpul depozitarii, ce se face pe sorturi, în magazii sau soproane.

Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va consuma în întregime, acesta trebuie legat (închis) imediat. Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei.

Toate materialele vor avea Agrement tehnic si/sau Certificate de calitate si se va indica tehnologia de executie conforme cu fisa producatorului. Executarea lucrarilor de pardoseli Reguli generale - Controlul materialelor întrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii. - In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa în încaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii în pozitie închisa. - Pardoselile vor fi plane, orizontal si fara denivelari în aceeasi încapere si la trecerea dintr-o încapere în alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute în proiect. - Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat. - La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta între straturi. Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea lucrarilor de pardoseli - Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de încalzire, etc) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea în încaperea respectiv a tuturor lucrarilor de constructii montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala. - Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii. - Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment. - Armaturile sau sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau îndoite. - Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu mortar de ciment în grosimea strict necesara pentru protejarea lor.

- Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de încalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact al conductelor cu planseul si pardoseala. - Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de întarit cand se va aseza peste el îmbracamintea pardoselii. - Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseala în parte, în functie de solicitarile la care este supusa pardoseala. Executarea stratului suport - Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transportat mortare. - Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel încat sub încarcarile din exploatare sa nu se taseze, provocand degradarea îmbracamintii pardoselii. - Stratul suport rigid trebuie sa aba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Executarea îmbracamintii pardoselii Executarea stratului de uzura (îmbracamintii) se va face conform prevederilor din capitolele ce urmeaza. Pardoseli ciment sclivisit. Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din ciment sclivisit, mozaic turnat Materiale utilizate - Piatra de mozaic, conform STAS 1134-71 - Ciment Portland, conform EN 197-1:2002 - Ciment Pa 35, conform SR EN 197-1:2002 - Ciment alb Portland, conform SR 7055/96 - Agregate naturale, confom SR EN 12620/2003 - Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339 –80 - White – spirit rafinat tip C, conform STAS 44 - Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 – 84 - Apa pentru constructii, conform SR EN 1008-2003 - Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68 - Oxizi coloranti – Standarde liante L 17 – Ind.Chimica. Executarea lucrarilor de pardoseli ciment sclivisit, mozaic turnat Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat va fi: - la ciment sclivisit: - stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (cand se executa peste umpluturi) de 8 – 10 cm grosime; - îmbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip - plinte sau scafe - la mozaic turnat - sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime; - îmbracaminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime - plinte monolit de mozaic turnat Executarea pardoselilor de ciment sclivisit

Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mica de 0,8 pe umplutura) de 8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanta în ambele sensuri se va controla nivelul fata de linia de vegriz (nivel) prin fasii de beton B 100 executate la distante sub 2 m. Betonul turnat între fasii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fasiile de ghidaj; în încaperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 pana la 1,5 % spre punctul de scurgere.

Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa turnarea stratului suport dupa terminarea prizei betonului, însa înainte de întarirea acestuia, spre a asigura o buna legatura între îmbracamintea si stratul suport. Executarea îmbracamintilor din mortar de ciment sclivisit - Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20 mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu dinti).

Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. La început se va amesteca nisipul uscat si cimentul pana la obtinerea unui amestec omogen si de culoare uniforma. Cantitatea de apa, care se va introduce ulterior, trebuie sa dea un mortar care sa se întinda, usor cu mistria, fara sa fie însa prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara în cantitatile strict necesare care pot fi puse în lucrare înainte de începerea prizei. - Daca în încaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de 1…1,5 % spre punctele care colecteaza aceste scurgeri. - Inainte de aplicarea îmbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului suport rigid din beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grasime, uleiuri si se va uda din abudenta cu apa. - Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata în proiect se va face prin turare între sipci de reper (martor).

Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu mistria (pana la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, înainte de începerea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria. - In cazul suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata îmbracamintii din mortar de ciment, imediat dupa sclivisirea ei. - Dupa executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer, îmbracamintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja dupa terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu apa timp de 7 zile. - Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari cu îmbracaminti din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. Daca proiectul nu prevede distantele dintre rosturi, atunci îmbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va executa în panouri cu laturile de 2,0…2,5 m. Executarea pardoselilor din mozaic turnat

Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de mortar de ciment de poza marca B 100 de 30-50 mm grosime, se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele de max. la 2-2,5 m distanta în ambele sensuri; se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci de repere asezate la 1,5 – 2 m, în intervalul dintre sipci se va turna si îndesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar, suprafata fiind rugoasa, se recomanda ca îmbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa, însa înainte de întarirea acestuia. - Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic, de marirea si la culoarea comandata. - Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulozitate continua sau discontinua, de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori diferite. Cand se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite, rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala.

- Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru coloarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colorate în proportie de cel mult 5 % din greutatea cimentului.

Cand pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pana la 15% din greutatea cimentului), se vor face încercari prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care sa nu conduca la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic.

Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecand întai bine, în stare uscata, cimentul si colorantul, amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic asezata în prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se asigura raspandirea uniforma a granulelor de mozaic în masa. Apoi se va adauga apa necesara pana se va obtine un mortar care sa se întinda usor, fara a fi prea fluid. - Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In încaperi prevazute cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, îmbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu pante de 1…1,5 %, spre punctele de scurgere. - Dupa întinderea mortarului de ciment de poza, se va turna tot între sipci de reper, mortarul de ciment cu piatra de mozaic într-un strat de 15 mm grosime. Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va întinde cu mistria si nivela cu dreptarul, dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pana va apare laptele de ciment la suprafata. Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va îndesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La întinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a granulelor. - Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa într-o singura culoare sau cu desene (carouri, figuri) în mai multe culori, în conformitate cu detaliile din proiect.

Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua încercari preliminare.

Cimentul obisnuit se utilizeaza împreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor: rosu, negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde si albastru.

La îmbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de forma desenului cerut. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata îmbracamintii ramase neumplute cu mortar. - Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui (cand îmbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior – terase, balcoane), îmbracamintea din mozaic turnat se va proteja în primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hartie sau rumegus de brad în grosime de 20…40 mm), care se vor uda periodic cu apa, asigurandu-se la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va mentine pana la frecarea îmbracamintii.

Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte foloase, deoarece pateaza suprafata îmbracamintii. - Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avand o alta culoare decat campul îmbracamintii. - Finisarea suprafetei îmbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cand aceasta operatie este prevazuta în proiect. Predarea se va face în mod obligatoriu dupa 4…6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe îmbracamintea de pardoseala respectiva.

Frecarea se face cu masina de frecat sau manual, cu piatra abraziva, prin frecare se înlatura poghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta totodata se corecteaza micile denivelari, înlaturandu-se toate asperitatile de pe fata mozaicului. In tot timpul frecarii, suprafata îmbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda. A doua frecare, denumita

slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pana la netezirea perfecta, udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa.

In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea în vedere ca operatia de frecare sa se faca în mod uniform pe întreaga suprafata a pardoselii, astfel încat o portiune sa nu fie frecata mai mult decat cealalta.

Dupa ce îmbracamintea din mozaic turnat este slefuita sufrafata se va curata de pasta rezultata de la frecare (slefuire cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee, apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui.

Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat, acid de potasiu), cu ajutorul unei bucati de pasla. - In încaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preîntampina fisurarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna în panouri cu suprafete de maximum 2 m2, despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu fata superioara la nivelul îmbracamintii de pardoseala. - In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga si 15…25 % ciment obisnuit (în volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor datorita contractiilor. Executarea pardoselilor din gresie ceramica - Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de beton armat. - Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avand dozajul de 300…350 Kg ciment la 1 m3, în grosime de 30 – 50 mm. - Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica se vor mentine în apa timp de 2…3 ore. - Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, între ansamblul de pardoseala – îmbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza – cu restul suprafetei, stratul suport rigid din beton sau planseul de beton armat cat si conturul peretilor, stalpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent. In cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planseul de beton din elemente prefabricate – care si-au consumat deformatiile reologice – sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare. Imbracamintea din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton. In cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton, între acestea si pardoseala se va prevedea un strat de întrerupere a aderentei – hartie, folie de polietilena, etc. - La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu înmuiere normala de tipul Pa 35 si nisip 0…3 mm (la care parteafina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) în amestec cu 1 parte ciment la 3,5…4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întarire rapida (P40, etc). Mortarul de ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului, în cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic – vartoasa, factorul apa – ciment fiind de maximum 0,5. - Asezarea placilor se va face montandu-se la început placile reper. Placile se vor monta în patul de mortar astfel pregatit, în randuri regulate, cu rosturi de 2…3 mm între placile din gresie ceramica. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei

executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, îndesandu-se atent placile în mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel încat striurile de pe spatele placilor sa patrunda în masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei. Operatia se contina în acest mod pe toata suprafata care se executa într-o zi de lucru. Apoi întreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine în rosturi, hidratand si mortarul de poza. Umplerea rosturilor se va face la 3…5 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar în intervalul de la montare si pana la rostuire – pardoseala nu va fi data în circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore. Curatarea îmbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea rumegusului. Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu carpe înmuiate în apa si apoi se va cerui. Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele din proiect. - La intersectia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspatii de 5…10 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, functie de modularea structurii. Executarea scafelor si plintelor - La îmbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100…150 mm înaltime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele si în conditiile tehnice indicate la aceste îmbracaminti. - La îmbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment. - Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si în conditiile tehnice indicate la îmbracamintile din mozaic turnat. Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de 100…150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita încat sa depaseasca fata tencuielii de 5…8 mm. - La îmbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi, socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment astfel încat sa depaseasca fata tencuielii cu 5…8 mm. VII. ZUGRAVELI SI VOPSITORII ZUGRAVELI SI VOPSITORII LA PERETI SI TAVANE Materiale si produse Materiale Ipsos pentru constructii conform SR EN 10275-2:1997 Var hidratat conform SR ENV 459-1:1997 Apa pentru betoane si mortare conform SR EN 1008:2003 Apa va fi curata, potabila, fara saruri, urme de ulei, acizi sau alte impuritati. Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76 Pigmenti coloranti, oxizi, pamanturi decolorate, colorante si produse absorbante. conform Standarde Produse Vopsea si lacuri, produse de vopsire si sisteme de acoperire pe baza de apa de apa pentru pereti si tavame interioare SR EN 13300:2002. Grun din vopsea tip VINAROM in dispersie apoasa ( apa:VINAROM 1:1) sau altul similar Chit din mortar de ciment cu adaos de aracet (poliacetat de vinil) in proportie de 3 :1 :1/2 – nisip :ciment :aracet, sau altul similar. 1. Aracetul va fi de tip DP 25 sau D50 sau altul echivalent

2. Granulozitatea nisipului va fi in functie de marimea adanciturilor in stratul suport : - adancime 0,5 – 10 mm nisip 0,2 mm - peste 10 mm nisip 0…3 mm Glet de netezire pe baza de aracet ( poliacetat ) cu urmatoarea compozitie : 3 :1 :1/2 ( in volume) nisip sub 0,2 mm : aracet DP25 : apa. In cazul aplicarii mecanice proportia poate fi pana la 3 :1 :2 prin sporirea volumului de apa. Mortar de ciment var marca M50-T pentru rectificarea tencuielilor in vederea aplicarii zugravelilor cu lapte de var. Pregatirea suprafetelor pentru aplicarea zugravelilor si vopsitoriilor Suprafete gletuite Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri. Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata în volume (2 parti ipsos la 1 parte apa) în cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte 1 si 1 parte lpate de var folosita în cel mult 20 minute de la preparare. Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus în jos, si se curata cu perii sau bidinele curate si uscate. Suprafetele metalice Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se îndeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hartie sticlata sau solutii decapante (feruginol etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol lampant si benzina auto. Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei. VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL) Materiale si produse Materiale (conf. Standarde) Produse Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 sau similara. Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol E 105-1; E 405-10) sau similara; Vopsea email pe baza de derivati celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E 532-1; ER sau similara). Vopsea email pe baza de rasini epoxidice sau similara Grund anticoroziv cu ulei si minimum de plumb. Chit pe baza de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la interior Chit pe baza de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior Executia lucrarilor Operatiuni pregatitoare Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea executarii vopsitoriei la tamplaria de metal si la confectiile metalice: 1. reparatii la tencuieli 2. etansarea in jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea ( unde este cazul) a baghetelor de etansare. 3. executia pardoselilor reci ( gresie ceramica, dale de mozaic, marmura, etc.) exclusiv lustruirea lor. Tamplaria trebuie sa fie montata definitiv la inceperea vopsitoriei; accesoriile metalice ale tamplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata. Montarea elementelor complementare la confectiile metalice ( mana curenta la balustrade de scari, manere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a vopsitoriei, avand grija ca aceasta sa nu sufere degradari.

Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tamplarie se va face numai dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor la pardoseli ( curatire, lustruire, ceruire) luandu-se masuri de protejare contra murdaririi acestora. Pregatirea stratului suport Tamplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund anticoroziv aplicat pe intreaga suprafata adica si la interiorul profilelor inchise. Se vor indeparta toate urmele de rugina, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu putin inainte de inceperea aplicarii staturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac in atelierele de confectii metalice sau uzinat. Metalul curatat se va grundui la maximum 2-4 ore de la curatare. Suprafata pregatita pentru vopsire s eva curata pana la luciu fie manual, prin ciocanire, raschetare sau periere, fie macanizat, prin periere cu scule electrice cu perie de sarm a sau disc abraziv ; in cazuri deosebite se va proceda la sablare, curtare cu falacara, decapare cu paste decapante sau degrasare cu solventi. Pe santier se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare : - verificarea tamplariei in privinta bunei executii si functionari; - curatarea de praf si impuritati prin periere; - repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul - chituire si slefuire locala. Executarea vopsitoriilor cu ulei Pregatirea stratului suport se va face conform Pregatirea stratului suport Lucrarile de vopsitorie se vor executa la o temperatura a aerului de cel putin +15°C, regim ce va fi mentinut in tot timpul executiei si cel putin inca 15 zile dupa executarea lor. Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate mai jos: 1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165 aplicat intr-un strat subtire, continuu si fara prelingeri, dare sau fire de pensula. Tamplaria si confectiile metalice se livreaza pe santier gata grunduite. 2. Chituirea locala se va face cu chit pe baza de ulei, si se vor acoperi zgarieturile, fisurile, adanciturile. Locurile mai adanci de 1 mm se acopera in mai multe reprize. 3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu panza de slefuit ; dupa slefuire suprafata se va curata bine de praf. 4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1. 5. Spacluirea generala I se va face folosind chitul conform; chiturile se dilueaza fie cu diluant special ( D-001-3) fie cu ulei sau vopsea de culoare. 6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie, pasla sau hartie abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau uscat. Dupa slefuire, suprafata se va curata bine de praf cu perii sau prin sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se va spala cu solvent si se va sterge. Aplicarea vopselei 1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, in 3 straturi, fiecare strat aplicandu-se numai dupa uscarea completa a celui precedent. 2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm2 si se va dilua cu diluant in proportie de 5-10%. 3. Vopseaua se va aplica in straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea. 4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri dupa fiecare strat de vopsea. 5. Straturile de vopsea se vor intinde pe directii perpendiculare unul fata de celalalt. 6. Ultimul strat nu se va slefui si, daca nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire pantru a capata luciu.

Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe baza de rasini alchidice Lucrarile de vopsitorie exterioara si interioara se vor executa la o temperatura de minim +15°C si in conditii de umiditate relativa a aerului de maxim 60% Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate mai jos. 1. Grunduirea cu grund anticoroziv G355-4 pe baza de rasini alchidice si miniu de plumb. 2. Chituirea locala cu chit de cutit, pe baza de rasini alchidice. 3. Slefuirea locurilor chituite. 4. Grunduirea locurilor chituite conform pct.1 5. Spacluirea generala cu chit de cutit sau de stropit 6. Slefuirea suprafetei spacluite 7. Spacluirea, strat II ( daca este specificat ) 8. Slefuirea suprafetei spacluite Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectandu-se ordinea si felul operatiilor indicate mai jos: 1. Grunduirea cu grund de acoperire.; 2. Slefuirea peliculei grundului de acoperire.; 3. Aplicarea primului strat de email ; 4. Slefuirea; 5. Aplicarea celui de al doilea strat de email; 6. Slefuirea ( daca este specificat ); 7. Aplicarea celui de al treilea strat de email Straturile succesive se vor intinde pe directii perpendiculare una fata de cealalta. Straturile de email se vor slefui cu panza de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care se indeparteaza praful cu o pensula moale Ultimul strat nu necesita operatia de finisare. Timpul necesar uscarii unui strat , pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este de 24 ore. Nu se va aplica un strat nou inainte de uscarea celui precedent. VIII. IZOLATIE HIDROFUGE Materiale si produse Materiale Panza bitumata tip Pa 55 cu suport de fibre liberiene, tesute (conform STAS 1046-97). -masa totala: min. 3000 gr/m2 - masa de bitum: min. 1700 gr/m2 - forta de tractiune la rupere: Longitudinal 550 N Transversal 450 N - la temperatura de +70oC, timp de 2 ore, nu prezinta scurgeri sau deplasari ale stratului de acoperire Executia lucrarilor Generalitati Tipuri de hidroizolatii folosite: Hidroizolatii la terase circulabile si necirculabile cu panta 1,5 ….. 4%: - strat support 1 cm grosime, mortar de ciment nisip; - grund de bitum filerizat; - amorsa cu solutie de bitum taiat; - 2 straturi de panza PA 55 + 1 strat carton bitumat CA 400 intercalate, cu 3 straturi de bitum filerizat. Hidroizolatie sub pardoseli la camere umede ( bai,bucatarii,WC-uri,laboratoare, etc): - strat de egalizare,max. 1,0 cm grosime, mortar de ciment nisip; - amorsa cu solutie de bitum taiat; - grund de bitum filerizat; - 2 straturi de panza PA 55 intercalate cu 2 starturi de bitum filerizat. Hidroizolatia contra apelor fara presiune:

- strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5-3 cm grosime, bine driscuit pe elemente de constructie din beton sau zidarie; - amorsa cu solutie sau emulsie de bitum minimum 300 g/m2; - 2 straturi de panza sau tesatura bituminata (PA 55, PA 45, TSA 2000) lipite cu mastic de bitum minimum 1,5 kg/m2 la fiecare strat; - 1 strat de acoperire din carton sau impaslitura bituminata(CA 400, CA 333, IA 1100, IA 1000) lipit cu mastic de bitum minimum 1,5 kg/ m2, - protectie pe orizontala cu sapa din mortar de ciment M 400 de 4-5 cm grosime iar pe verticala cu perete din zidarie din caramizi pline arse sau prefabricate de beton. La subsolurile constructiilor de locuinte sau social culturale se admite inlocuirea hidroizolatiei orizontale cu un strat de pietris asezat sub pardoseala pentru intrerupere capilaritatii. Hidroizolatia contra apelor cu presiune exterioara a caror coloana este sub 5 m: - strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5 – 3 cm grosime, bine driscuit pe elemente de constructie din beton sau zidarie. - amorsa cu solutie sau emulsie de bitum minimum 300 g/mp; - 3 straturi de panza sau tesatura bitumata( PA 55, PA 45, TSA 2000) lipite cu mastic de bitum cu minimum 1,5 kg/m2 la fiecare strat; - 1 strat de acoperire din carton bituminat CA 400 lipit si acoperit cu mastic de bitum 1,5 kg/mp la fiecare strat; - protectia pe orizontala si verticala. Pentru obtinerea unor hidroizolatii corespunzatoare se vor respecta urmatoarele prevederi: 1. Lucrarile se vor executa de echipe de izolatori specializati. 2. Se vor respecta conditiile cerute de producator pentru depozitarea materialelor. 3. Se vor asigura spatii pentru amplasarea topitoriilor si malaxoarelor aproape de locul de aplicare a hidoizolatiilor pe cat posibil ferrite de intemperii. 4. Se va acorda o atentie deosebita la topirea si malaxarea materiei bituminoase pentru a nu o degrada. 5. Temperatura de lucru va fi de min. + 5oC fiind interzisa executia hidroizolatiilor pet imp de ploaie siburnita. 6. Se vor respecta pantele indicate in proiect, se va curate bine suprafata support care nu va avea asperitati mai mari de +/-2mm si denivelari de peste 5 mm verificate in toate directiile cu dreptarul de 3 m. 7. Se vor termina inainte de executarea hidroizolatiilor lucrarile la structura de rezistenta si instalatiile aferente si elementele de compartimentari (pereti, atice, etc.). Inainte de receptionarea lucrarilor se verifica respectarea urmatoarelor conditii: 1. Calitatea stratului support (rigiditate, aderenta,planeitate) 2. Calitatea materialelor hidroizolatoare. 3. Executarea corecta a pantelor prevazute in proiect. 4. Nivelul si amplasamentul correct algurilor de scurgere. 5. Montarea corecta a diblurilor,agrafelor pentru prinderea pieselor de tinichigerie. 6. Executarea corecta a partilor constructive ale racordurilor( scafe, reborduri, parapete, etc.) care sa asigure o buna continuitate a stratului hidroizolatiei. 7. Etapele si succesiunea operatiunilor conform Normativului GP 112-2004. Pregatirea stratului suport Stratul support va avea o suprafata plana, driscuita, rigida, uscata. Intersectiile suprafetei statului support (scafe, dolii, muchii,etc.) trebuiesa fie rotunjite cu o raza de curbura de 5 cm la scafe si dolii si 3 cm la muchii. Umiditate stratului suport se controleaza prin lipirea in mai multe locuri a unor fasii de panza bituminata.

Dupa 1-2 ore se smulg. Daca desprinderea se produce in masa de bitum, suprafetele sunt corespunzatoare, daca desprinderea se produce prin desprinderea completa de placa, inseamna ca suprafata este inca umeda. Se verifica daca sunt amplasate corect si etansate conform detaliilor toate gurile de scurgere si de entilatie. Se fac eventualele rectificari ale suprafetei suport si curatarea de praf si impuritati. Amorsajul Se va face prin vopsire cu peria de par, cu doua straturi successive de bitum taiat-cca 0,400l/mp in total. Aplicarea fiecarui strat se face dupa uscarea celui precedent. Executarea straturilor bituminoase de etansare Se va executa prin vopsire cu mastic bituminos, la cald, cu gletuitorul de cauciuc si perie de fibra. Pentru fiecare strat: 1,5-2 kg/mp. Lipirea straturilor de panza si carton bituminat Se va executa la cald prin petrecere la jumatate a fisiilor (in cazul ca hidrolatia se executa in 2 staturi) sau la1/3 ( in cazul ca hidrolatia se executa in 3 straturi) La fiecare start se consuma pentru lipire 1,5-2 kg mastic la1 mp. Aplicarea straturilor se incepe de lazonele cele mai joase (guri de scurgere) Scafele, doliile se intaresc cu un strat suplimentar din panza bitumata PA 55 conform detaliilor. La pereti hidroizolatia se incepe la partea inferioara si se executa complet pe inaltimea de 2-3 m. Protejarea hidroizolatiei Protectia hidroizolatie verticale se va face cu zidarie de caramida plina arsa de 7,5-12,5 cm grosime sau cu elemente prefabricate din beton montate cu rosturi la 5 m distanta IX. TERMOIZOLARE PERETI EXTERIORI Date generale ELEMENTELE COMPONENTE: - Plăci termoizolante pentru faţade - Mortar adeziv mineral (adeziv de şpaclu) - Diblurile de ancorare a plăcilor termoizolante - Plasa din fibră de sticlă - Grund - Tencuiala de finisaj Lucrări premergătoare execuţiei a) încheierea lucrărilor de învelitori şi streaşini, jgheaburi şi instalaţii de scurgere a apelor pluviale; b) montarea tocurilor tâmplăriilor şi protejarea tâmplăriilor şi ferestrelor cu folie pentru prevenira

stropirii sau pătării; c) montarea instalaţiilor exterioare a căror execuţie ulterioară poate afecta finisajul; d) lucrări de pregătire a suportului - suportul se va verifica cu grijă, se va curăţa, se vor elimina

porţiunile de tencuială existentă eventual exfoliate sau fără capacitate portantă şi de aderenţă suficientă.

Neregularităţile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuială suplimentară de uniformizare. Denivelările mai mici de 10 mm se vor prelua prin aplicarea adezivului de şpaclu la lipirea plăcilor termoizolante. e) asigurarea împotriva soarelui şi ploii prin montarea plasei de faţadă, respectiv prelatelor la partea

superioară a schelei.

Executarea lucrărilor Lipirea plăcilor termoizolante Se utilizează mortar uscat, de fisură, gata preparat livrat în saci. Prepararea mortarului (proporţii amestec, condiţii de omogenizare etc.) va respecta întrutotul condiţiile impuse de producător. - Se montează (dacă este cazul) profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice. Soluţia de susţinere a plăcilor termoizolante din polistiren extrudat pentru soclu va fi adaptată modului de realizare a acestuia şi a infrastructurii construcţiei. - Stratul termoizolant, inclusiv stratul de protecţie se va poza şi la partea superioară a aticelor de la pod până sub streaşină. - Adezivul pentru spaclu se aplică pe marginea plăcilor şi în min.3 puncte interioare. - Plăcile se aşează cu rosturile ţesute (inclusiv la colţurile clădirii). - În rosturile dintre plăci nu se va aplica adezivul pentru a nu forma punţi termice. - Plăcile pentru glafuri, buiandrugi se aplică după montarea plăcilor de faţadă. - Marginile plăcilor care depăşesc colţurile faţadelor se vor tăia după min.24 ore de la lipire. - Se vor prevedea rosturi de mişcare şi dilatare care separă faţadele în câmpuri de max.14,00 mp. Dibluirea - Diblurile se montează la 24 ore după lipirea plăcilor (3 dibluri/placă). - Talerele diblurilor trebuiesc îngropate până la faţa exterioară a plăcilor de polistiren iar adânciturile rezultate se vor netezi cu adeziv de şpaclu. Şpacluirea şi armarea - Înainte de şpacluire, plăcile de polistiren se şlefuiesc pentru o planeizare suplimentară a suprafeţei. - După aplicarea masei de şpaclu (cu şpaclul cu dinţi) se pozează plasa din fibre de sticlă în fâşii verticale suprapuse 10 cm. - Grosimea masei de şpaclu armate - min.2 mm. - Zonele cu tensiuni suplimentare (colţurile ferestrelor) se armează suplimentar cu ştraifuri prinse cu adeziv de şpaclu. - În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, pe conturul golurilor de fereastră se va dubla ţesătura din fibre de sticlă (fâşii de 25 cm). De asemenea se va dubla stratul de fibră de sticlă pe înălţimea soclului şi a parapetului parterului. - Colţurile golurilor de fereastră se vor arma suplimentar cu ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă, montate la 45o. - La muchiile clădirii se vor aplica profile metalice cu plasă din fibră de sticlă integrată. - După uscare (timp conform firmă producătoare) masa de şpaclu se va şlefui fără deteriorarea plasei din fibră de sticlă. Aplicarea finisajului Sistemul de finisaj nu se aplică la temperaturi de sub +5oC sau pe suport îngheţat, la temperaturi de peste 30oC şi cu acţiunea directă a razelor solare sau ploii. a) Grunduirea - se execută peste adezivul de şpaclu uscat cu trafaletul sau cu bidineaua pe toată suprafaţa ce urmează a se finisa. După grunduire suprafeţele trebuie să aibă o culoare uniformă. Timpul de uscare conform normă firmă producătoare (aprox.24 h). b) Aplicarea tencuielii decorative - Se aplică cu fierul de glet inoxidabil. - Grosimea stratului ~ 2-3 mm. - După aplicare se drişcuieşte (liniar sau circular). - Pentru evitarea apariţiei năzilor în câmpul finisat aplicarea va fi continuă pe fâşii orizontale în scară de sus în jos.

- Până la uscare se va evita atingere, zgârierea sau umezirea suprafeţei. - Timpul de uscare conform normă firmă - aprox.24 h. X PANOURI TERMOIZOLANTE PENTRU PERETI- TAVANE Elemente componente a. Nucleu izolator : spuma din poliuretan, fara CFC. b. Straturi izolatoare : foaie de tabla zincata sau foaie din otel inoxidabil. c. Profile de colt rotunjite sau cu muchie vie. d. Structuri auxiliare Tehnologie Alegerea panourilor inainte de prelucrare – taiere la dimensiunile din proiect Antreprenorul se va asigura de: - forma dreapta si rectangulara a marginilor si colturilor; - forma plana si starea invelisului metalic; - aderenta foliilor metalice la spuma poliuretanica; - absenta deteriorarilor la suprafata; - dimensiunile si forma plana a panourilor; - starea corespunzatoare a accesoriilor; Antreprenorul va lua toate masurile necesare in timpul depozitarii si manipularii panourilor pentru a evita orice deteriorare a acestora. Montajul Fixarea la partea inferioara Antreprenorul va oferi toate profilele necesare in vederea asigurarii unei bune amplasari a peretilor din panouri. Fixarea peretilor si tavanului Peretii din panouri se vor fixa de structura prin intermediul riglelor de fatada prevazute. Peretii sa fie bine aliniati. Toleranta masuratorilor si verticalitatea este de cel mult 5 mm. Panourile sunt livrate pentru o lungime maxima de 6,00-12,00 m (in functie de furnizor). Peretii cu o inaltime de pana la 11,5 m vor fi dintr-o singura bucata. Se vor lua toate masurile necesare in vederea evitarii condensului la imbinari, perforarea peretilor si la deschiderile din panouri pentru usi. Panourile de acoperis trebuie sa reziste la : - accesul a 3 persoane cu trusa de intretinere pe plafon (300 kg) - suspensia echipamentului: 0,5 kN/m² Piesele de ancorare nu trebuie sa strapunga acoperisul. Piesele de prindere vor fi suspendate numai de structura metalica principala sau de o structura galvanizata auxiliara oferita de antreprenor. Piesele de prindere sunt confectionate dintr-un material anticoroziv. Plafoanele din panouri nu vor avea o sageata mai mare de 1/300 din deschidere. Panourile rezista la solicitarile aparute datorita variatiilor de temperatura (supra-presiune si depresiune). Panourile expuse in exterior rezista la conditiile locale de vant. Se vor evita puntile termice de orice fel. Antreprenorul va oferi toate desenele detaliate si notele de calcul in legatura cu stabilitatea, valoarea - K si rezistenta la difuzia vaporilor a panourilor. Imbinarile Piesele de imbinare si etansare vor fi supuse spre aprobare proiectantului. Toate imbinarile dintre panouri (pereti si plafon) sunt etansate cu un agent flexibil din rasina, in interior si in exterior, pentru a:

- asigura etanseitate la apa si aer - realiza bariera de vapori - impiedica infiltrarea apei Agentii de etansare au aceeasi culoare cu panourile si trebuie sa fie corespunzatori utilizarii in industria alimentara. Se va prezenta certificat de atestare igienica EC. Chitul Trebuie sa reziste la : - invechire - socuri si/sau variatii termice - coroziune - radiatii solare - eroziune si coroziune atmosferica - curatire sub presiune (apa calda 60° C si 60 bari) Diverse Colturile interioare realizate din imbinarile perete la perete, perete la podea si perete la plafon vor fi inchise cu profile de colt adecvate incluse cu elemente de etansare. Nu se va lasa nici o cavitate sub materialul de suprafata. Profilele si imbinarile trebuie sa fie rezistente la aceleasi forte ca panourile. Toate perforarile facute in panouri (tevi, electricitate, ...) vor fi reparate cu tabla zincata sau tabla lacuita, injectate cu spuma si finisate cu chit. Colturile proeminente se termina cu un profil de colt: - grosime 1 mm - nervuri de 6 cm Imbinarile finisate cu chit sunt impermeabile. Mostre ale profilelor si metoda de fixare a acestora trebuie inaintate proiectantului. XI. PANOURI TERMOIZOLANTE PENTRU ACOPERIS Tehnologie PANTA DE ACOPERIS Acoperisurile au o panta de 15 %. Prin urmare se vor indeplini urmatoarele cerinte. 1. Lungimea pantei de la coama acoperisului pana la streasina trebuie acoperita cu un numar minim de panouri fara nici o obstructie sau protuberanta a pantei. Pentru acoperirea deschiderilor mari din proiect vor realiza suprapuneri de minim 200 mm ale panourilor in lungul pantei urmarindu-se asigurarea unei etanseitati perfecte cu o etanseizare complementara din neopren prefabricat sau garnitura de butil. 2. La imbinarile longitudinale se aplica etanseizare complementara cum ar fi garnituri flexibile de etansare din neopren sau butil. 3. Cuta fetei exterioare a panoului pe muchia longitudinala ramane libera si neizolata pentru imbinarea panourilor. 4. Golul din coama acoperisului va fi inchis pe ambele parti cu ajutorul unei garnituri flexibile, astfel incat sa se poata evita returul fluxului de apa. FIXAREA PANOURILOR DE ACOPERIS Date generale Anumite parti ale constructiei sunt supuse la incarcari mai mari si variabile, cum ar fi : - in jurul streasinii, coamei, colturile cladirii si in general toate partile la o inaltime mai mare de 10 m - toate protuberantele, sau golurile din zona acoperisului, etc. determina incarcari speciale care pot produce perturbari ( vartejuri si incarcari suplimentare). De aceea in aceste conditii este necesar sa se utilizeze structuri adecvate de rezemare si fixare.

Prindere laterala Lateralele sunt prinse pe coama, la intervale de 1 m, cu suruburi autofiletante, diametrul 4,8 x 19 mm, saibe de 14 mm, cu capete hexagonale de 8 mm – Conform indicatiilor de la producator. Numarul si aranjamentul suruburilor Conform indicatiilor de la producator. FIXAREA CU AJUTORUL SURUBURILOR IN PANOU Descrierea sistemului de fixare - Piulita oarba din material sintetic M10, cu garnitura plata de etansare EPDM - Surub din otel inoxidabil M10 sau surub din poliester armat cu fibra de sticla pentru cazuri speciale - Clama de prindere cu piulita si surub de siguranta Atunci cand se utilizeaza un surub din poliester armat cu fibre de sticla inaltimea piulitei trebuie sa fie de cel putin 13 mm. Folositi intotdeauna 2 piulite una peste alta. Forta de tractiune a unui surub M10 din poliester armat cu fibra de sticla este de 200 kg. Surubul si clema trebuie plasate alternativ pe streasina si pe coama fixate de sarpanta. IMBINAREA PANOURILOR DE ACOPERIS Date generale Imbinarea se face prin indoire si profile de finisaj din tabla de otel galvanizat si lacuit care se fixeaza cu ajutorul unor suruburi autofiletante. Pentru a se evita riscul unor punti termice o parte a panoului metalic este indepartata iar imbinarea este umpluta cu spuma PUR. Acolo unde este necesar se utilizeaza garnituri spongioase profilate pentru a asigura etansarea imbinarilor. XII. PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA SAU GRESIE Materiale si produse Materiale (cele de la Standarde) Produse Placi de faianta, de forma patrata sau dreptunghiulara la dimensiunile, culorile si calitatile prevazute in proiect si conform SR EN 14411 :2007 Placi de grasie tip S (natur) sau tip F (gresie fina), de forma patrata sau dreptunghiulara, la dimensiunile, culorile si calitatile prevazute in proiect . Cu acordul Proiectantului, pe santier pot fi livrate si placi de late diemensiuni si formate in conditiile indicate in standardele celor doua materiale (faianta si gresie). Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico-chimice:

• Coeficientul de absorbtie a apei: max 18% pentru placile de faianta si max 2,6% pentru placile de gresie.

• La incercarea de rezistenta la fisurare fina, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de fisurare. • La incercarea la rezistenta chimica, finisajul (glazura) va ramane nedeteriorata.

Placile nu vor prezenta pete de culoare inchisa cu aria mai mare de max. 1,5 mm2 la max. 2% din esantion, fisuri in glazura, ingrosari ale glazurii sau zone insuficient glazurate, aspect de “inghet” sau cristalin si zone aspre. Montarea pentru pozarea placajelor la pereti Generalitati Componentele mortarului vor fi bine amestecate inainte de daugarea apei. Se va adauga cantitatea necesara de apa pentru a obtine consistenta dorita. Se va evita excesul de apa.

Amestecul se va prepara cu atentie pentru umidificare completa si omogenizare. Din timp in timp amestecul va fi reagitat pentru mentinerea unei consistente adecvate, dar nu se vor adauga ingrediente. Mortarul care a facut priza nu mai poate fi folosit. Mortarul pentru sprit va fi mortar de ciment-nisip (granulatii 0...3 mm) in dozaj volumetric de 1:2. Mortarul pentru grund va fi mortar de ciment avand dozajul de 400 kg ciment la m3 nisip (granulatie 1...3 mm) in dozaj volumetric de 1:3,5:0,05 (ciment:nisip:var pasta). Mortarul se va amesteca uscat, apoi se va adauga apa suficienta pentru un amestec omogen. Mortar ciment, nisip (0...1 mm), var-pasta, in dozaj volumetric 2:1:1. Paste subtiri adezive pentru pozarea placajelor la pereti Generalitati Stratul de amorsa va fi o solutie de aracet DP25 (D50) cu apa, in dozaj volumetric de 1:3. Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva: ciment:nisip 0...1 mm:aracet DP25:apa in proportie volumetrica 5:2:1:2...3 Dupa amestecarea componentilor uscati (nisipul cu cimentul) se adauga componentii lichizi (Aracetul cu apa 1,5...2 parti) La prepararea compozitiei pastei adezive se va folosi ciment PA35. XIII. PERETI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS CARTON Elemente componente Peretii din gips-carton pe srtuctura pot fi : - cu un singur rand de montanti metalici - cu doua randuri de montanti metalici Tehnologie Asamblarea si tehnologia vor fi in conformitate cu instructiunile date de furnizor/producator. La inaintarea documentelor de licitatie antreprenorul va preda si toate informatiile despre sistemul propus spre aprobarea biroului tehnic. Antreprenorul va colabora cu ceilalti antreprenori implicati (cum ar fi de exemplu pentru sistemul electric si instalatii apa-canal) si va avertiza in timp util pe conducatorii de santier atunci cand lucrarile sunt intr-un stadiu in care ceilalti antreprenori pot sa reinceapa lucrul. Peretii despartitori usori merg pana la 15 cm deasupra ultimului strat al plafonului fals. La deschiderile pentru ferestre si usi antreprenorul va atasa elementele de structura a peretelui necesare adaptate la greutatea ferestrelor si usilor preconizate precum si la efortul mecanic provocat de deschiderea acestora. Antreprenorul va furniza ramele de intarire si/sau suportii de asamblare. Montajul si finisarea vor fi astfel executate incat indexul R de reducere a zgomotului sa fie de cel putin 30 dB. XIV. PLAFOANE DIN GIPSCARTON ELEMENTE COMPONENTE - Panouri din gips-carton. - Structura metalica de sustinere. - Elemente de fixare. - Elemente de prelucrare si etansare a rosturilor. TEHNOLOGIE Fixarea suporturilor pentru panouri se va face de structuri auxiliare prevazute chiar de catre antreprenor, astfel incat plafonul sa fie stabil, omogen si perfect orizontal. Plafoanele din panouri nu vor devia mai mult de 1/300 th din deschidere.

Se prefera panourile cu cea mai mare deschidere in vederea reducerii numarului de puncte de suspendare. Toate colturile sunt asamblate conform descrierii din cataloagul de producator. Toate imbinarile dintre panouri vor fi etansate cu benzi adezive si pasta de umplere a rosturilor, aplicate la partea inferioara a plafonului. In interiorul camerelor elementul de etansare a panourilor va fi de aceeasi culoare cu panoul sau transparent cu conditia ca suportul elementului de etansare sa aiba aceeasi culoare. Antreprenorul general va instala plafonul de comun acord si in cooperare cu subantreprenorul care asigura instalatiile electrice, de ventilare si de climatizare. Instalarea plafonului se va efectua conform indicatiilor furnizorului si ale proiectantului. XV. TIMPLARIE DE ALUMINIU SI PVC Elemente componente - Cadru de tamplarie - Cadru fix - Cadru mobil - Panou opac de umplutura + strat izolator - Panou translucid sau transparent de umplutura - Baghete de fixare pentru geam - Pervaz - Lacrimar (wasser nase) - Feronerie (elemente de sustinere si inchidere) - Elemente automate si de siguranta. Caracteristici Timplaria prevazuta in peretii exteriori ai halei (ferestre cu geam termopan) are urmatoarele caracteristici : - coeficient de transfer termic k = 2,5 W/m² 0K; - caracteristicile geometrice ale profilelor si detaliile de montaj vor fi stabilite de firma producatoare; - profilele tamplariei vor fi cu rupere de punte termica. Tehnologie de Asamblare Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal In canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul de altul. Inainte de a fi presate In unghiuri, capetele sunt Invelite In clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu email uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul In care apa este evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic. XVI GEAMURI IZOLANTE TIP “TERMOPAN” Elemente componente - Foi de geam - Blocuri suport - Garnituri si baghete de etansare - Fasii de ancoraj Executie Tehnici de instalare Baghete de fixare: de-a lungul partii interioare sau de-a lungul partii exterioare, conform specificatiei. Ulucuri:vezi tamplaria. Inserarea in ulucuri Inainte de instalarea foilor de geam, antreprenorul se va asigura daca:

- geamurile au respectat toate cerintele de protectie si finisaj; - ulucurile au fost uscate; - imbinarile corespund cu tehnicile de instalare; - nu este murdarie prinsa in uluc. Antreprenorul trebuie sa informeze biroul tehnic, daca una sau mai multe conditii nu au fost indeplinite. Antreprenorul trebuie sa se convinga ca ulucurile sunt temeinic curatite. Blocuri suporti pentru montaj In timpul instalarii, urmatoarele puncte trebuiesc luate in considerare: - blocurile vor fi plasate aproape de colturi - in plus ele vor fi plasate in asa fel incat luand in considerare tipul ferestrei si incarcarea pe fereastra si pe geam, sa nu apara deplasari ale foilor de geam. XVII. SCARI METALICE Tehnologie Antreprenorul va prezenta detalii de executie spre aprobare proiectantului, precum si certificate de garantie si agrementele necesare in cazul materialelor din import. Montarea scarilor va respecta pozitiile indicate in proiect in privinta punctelor de pornire si sosire a scarilor. Se admit abateri de la cotele din proiect in functie de eventuala diferanta de gabarit si detaliile de prindere a podestului de sosire. Se respecta cu strictete cota de nivel a podestului de sosire, partea finita a podestului urmand sa se alinieze pe verticala la pardoseala finita a nivelului. XVIII. JGHEABURI DIN TABLA ZINCATA ELEMENTE COMPONENTE a. Jgheab b. carlige de pridere c. legatura la teava pentru apa de ploaie TEHNOLOGIE Carligele de prindere sunt prinse de ultima pana astfel incat sa previna inclinarea jgheabului. Distanta maxima dintre 2 carlige este 45 cm (3 pe metru). Profilul jgheabului este fixat in carlige astfel sa permita dilatatrea. Elementele de prelungire sunt prevazute la cel mai inalt punct al inclinatiei pentru a micsora scurgerile. La conectarea cu burlanul de scurgere este prevazut un gratar de retinere frunze. XIX. FOLIE DIN PVC ARMAT A- Folia de acoperire a silozurilor Sistemul limiteaza mirosurile neplacute si emisiile de substante periculoase pentru conformarea la toate normele si regulamentele locale si EU. Acoperirea trebuie sa garanteze rezistenta la agresivitatea unor lichide de fermentare sau de insilozare. Asigura evitarea transformarilor fizico- chimice a materialului insilozat B- Folia de acoperire a rezervorului de dejectii Sistemul limiteaza mirosurile neplacute si emisiile de substante periculoase pentru conformarea la toate normele si regulamentele locale si EU. Sistemul trebuie sa reziste la efectele conditiilor climatice pe o perioada de min. 2 ani, astfel:

- trebuie sa reziste la actiunile fortelor exterioare • incarcari dinzapada conform zona Dolj = 2kN/mp,

• viteza a vantului de 35 – 37 m/s conform normativului NP082 – 2004 aprobat MTCT prin Ordinul 165 / 2005 si STAS 10101 / 20 din 1990

• cutremur conform P 100/1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare –ag= 0.28g., si perioada de colt Tc= 0.7 s.

C- Folia de acoperire a fermentatorului Sistemul permite captarea biogazului si limiteaza mirosurile neplacute si emisiile de substante periculoase pentru conformarea la toate normele si regulamentele locale si EU. D- Folia de acoperire a rezervorulului de materiale dupa fermentare Sistemul limiteaza mirosurile neplacute si emisiile de substante periculoase pentru conformarea la toate normele si regulamentele locale si EU.

• Planul de executie cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara Perioada de implementare a prezentului proiect este de 24 de luni de la data semnarii contractului de finantare.

Activitati pana la semnarea contractului de finantare ACTIVITATI DUPA SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANTARE Activitate / Subactivitate L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 L1L2L3L4L5L6L7L8L9L10L11L12L13L14L15L16L17L18L19L20L21L22L23L24Realizare analiza de piata; Stabilirea tipului de energie verde de realizat; producerea de energie verde. stabilire restrictii de mediu reglementate; alegerea solutiei favorabile; intocmirea documentatiei pentru obtinerea deciziei de incadrare din partea APM Dolj; obtinerea deciziei de incadrare; lansarea tema de proiectare; obtinerea autorizatiei de mediu; realizare documentare tehnica stabilire tema de proiectare realizare documentatie certificat urbanism realizare documentatie avize si acorduri obtinere avize si acorduri realizare studiu de fezabilitate realizare DTAC Depunere DTAC obtinere autorizatie de construire realizare cerere de finantare predare cerere de finantare realizare Proiect Tehnic realizare documentatie de achizitii raspuns intrebari OIE semnare contract de finantare cu autoritatea contractanta realizare management de proiect realizare plata management de proiect realizare actiuni de comunicare si publicitate derulare proceduri de achizitii si contractare realizare plata proiect tehnic inceperea activitatilor realizare dirigentie santier realizare plata comisioane, cote, taxe legale realizare plati dobanzi la creditele contractate Realizare Ob.1 Cladire Tehnica Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura Realizare instalatii electrice Realizare instalatii termice Realizare instalatii sanitare Realizare instalatii ventilatie Realizare lucrari de montaj utilaj Realizare lucrari de montaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice

Achizitionare utilaje si echipamente de transport Achizitionare aparatura de laborator si dotari Realizare Ob.2 Rezervor dejectii Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de rezistenta - pereti semifabricati Realizare lucrari de arhitectura Realizare instalatii electrice Realizare lucrari de montaj utilaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.3 Fermentator Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de rezistenta - pereti semifabricati Realizare lucrari de arhitectura Realizare instalatii electrice Realizare instalatii termice Realizare lucrari de montaj utilaj Realizare lucrari de montaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.4 Rezervor materiale fermentat Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de rezistenta - pereti semifabricati Realizare lucrari de arhitectura Realizare instalatii electrice Realizare lucrari de montaj utilaj Realizare lucrari de montaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.5 Silozuri Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.6 Grup de cogenerare Realizare instalatii termice Realizare lucrari de montaj utilaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.7 Cantar bascula Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de montaj utilaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.8 Casa poarta Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura Realizare instalatii electrice Realizare instalatii termice Achizitionare aparatura de laborator si dotari Realizare Ob.9 Gospodarie de apa Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura Realizare instalatii electrice

Realizare instalatii sanitare Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Achizitionare aparatura de laborator si dotari Realizare Ob.10 Ministatie de epurare Realizare instalatii sanitare Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.11 Imprejmuiri Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura Realizare Ob.12 Platforme Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura Realizare Ob.13 Post trafo Realizare lucrari de montaj utilaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Retele exterioare Alimentare cu apa Canalizare Drumuri de acces Alimentare cu agent termic Alimentare cu energie electrica Racordare SEN Amenajare teren Plantare copaci Amenajare spatii verzi Realizarea carti tehnice a constructiei Punere in functiune Intocmirea cererii de rambusare a cheltuielilor eligibile efectuate primirea ajutorului nerambursabil stabilirea structurii personalului in functie de tehnologia selectata; selectarea personalului; angajarea personalului; instruirea personalului; realizarea tipurilor de biomasa generatoare de 10 locuri de munca in amonte. realizarea de sere genereaza 15 locuri de munca in aval; punerea sub tensiune a instalatiei; producerea de energie electrica si termica verde; contractarea si vanzarea energiei; amplasarea centralei in zone mai putin dezvoltate; crearea de premize de dezvoltare a noi tipuri de activitati; definire concept RES; realizare studiu de piata; realizare contracte de achizitie pentru fiecare componenta de biomasa; stabilirea cadrului de vanzare a energiei electrice; realizare contract de furnizare a energiei termice si a materialului fertilizant produs

• Relatia cu alte proiecte existente sau planificate Proiectul se afla intr-o zona de activitati predominant agricole si are ca scop producerea de

energie electrica (11.236 MWh/an), energie termica (9.970 MWh/an) in totalitate RES si material fertilizant din biomasa, face parte dintr-o operatiune complexa ce permite dezvoltarea de sere, fabrici de paletizare a rumegusului, depozite de frig si reprezinta componenta majora a acesteia.

TIP DENUMIRE MOD DE RELATIONARE Program Planul National de

Dezvoltare Rurala, masura121- „Modernizarea exploatatiilor agricole”

Unul dintre obiectivele specifice ale acestei masuri se refera la: introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;

Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 - 2013

Proiectul propus spre finantare ajuta la atingerea obiectivelor POS Mediu 2007 – 2013 prin cantitatea de economii de emisii de CO2 sau echivalent CO2; si prin folosirea ca si materie prima a deseurilor animale.

Proiectul contribuie la influenta negativa a dejectiilor din fermele de animale asupra apei si mediului prin fermentarea in circuit inchis a acestora, prin transformarea biogazului in CO2, stiut fiind ca efectul asupra ozonului este de 21 ori mai mic.

Strategie Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR)

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice raspunde prioritatii a doua a Cadrului National Strategic de Referinta (CNSR), respectiv „Cresterea competitivitatii economice pe termen lung”, contribuind in acelasi timp la implementarea tuturor celorlalte prioritati tematice ale Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR).

Strategia Energetica a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020

Proiectul contribuie la atingerea obiectivului general al Strategiei Energetice a Romaniei, cat si la obiectivele sale strategice, cum ar fi:

Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea dependentei de resursele energetice de import

Cresterea eficientei energetice Promovarea producerii energiei pe baza de resurse

regenerabile Promovarea producerii de energie electrica si

termica în centrale cu cogenerare, în special în instalatii de cogenerare de înalta eficienta

Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurator

Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii ale gazelor cu efect de sera si servicii energetice

Proiect Implementarea prezentului proiect faciliteaza dezvoltarea unor activitati intersectoriale, din domeniul agricol, energetic sau din industria prelucratoare.

Implementarea proiectului incurajeaza dezvoltarea de ferme mixte (potentiali furnizori de dejectii animale si planta energetica si clienti ai materialului fertilizant), infiintarea de sere, fabrici de paletizare a rumegusului, depozite de frig (ca si potentiali clienti ai energiei termice).

Alt document relevant la nivel national/ regional

Planul National de Dezvoltare (PND)

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice raspunde pe de o parte primei prioritati a Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013: „Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere”

Planul de dezvoltare al judetului Dolj

Proiectul contribuie la strategia de dezvoltare a judetului Dolj prin obtinerea de energie regenerabila si prin obtinerea de material fertilizant cu un grad scazut de poluare, prin diversificarea activitatilor, prin formarea de locuri de munca, prin cresterea cumulului impozitelor si taxelor platite, si nu in ultimul rand prin cresterea nivelului de trai a populatiei din zona vizata.

• Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare In vederea realizarii capacitatii de producere a energiei electrice si termice s-au avut in vedere mai

multe solutii constructive: Varianta I

In aceasta varianta se propune realizarea centralei de cogenerara prin realizarea unui rezervor pentru dejectii, a trei rezervoare pentru fermentare (in doua trepte) si a doua rezervoare pentru depozitarea produsului fermentat prin turnare in cofraje glisante, monolit, incheierea ciclului de prelucrare a materialului fermentat la faza de amestec lichid + solid ce se va utiliza ca ingrasamant natural, neutilizarea procedeului de desulfurare a gazelor, utilizarea rezervoarelor acoperite cu placi de beton , introducerea materialelor pentru fermentare fara utilizarea buncarelor si rezervoarelor de amestecare (introducere direct in fermentator), utilizarea constructiei silozurilor pe sistem monolit. Stocarea biogazului se face intr-o cladire separata, in care se afla folia care formeaza depozitul de biogaz. Analiza acestei variante prezinta urmatoarele avantaje: - Lipsa buncarelor si a rezervoarelor de amestecare reduce costurile de realizare a cladirii tehnice si a numarului de pompe ce alimenteaza fermentatoarele. - Cladirea tehnica este mai usor de realizat si cu fundatii mai mici, nefiind necesara construirea unui subsol - Rezervoarele au o structura mult mai solida, avand grosimea peretilor mai mare (25cm) si placa superioara din beton Dezavantaje: - Cofraje speciale pentru turnare - Cantitati mai mari de beton necesara realizarii rezervoarelor. - Orificiile de trecere se vor realiza mult mai greu in pereti grosi turnati monolit - Realizarea rezervoarelor pe sistem monolit mareste timpul de executie al acestora Varianta II Isi propune:

- realizarea rezervoarelor din prefabricate din beton, asamblate si etansate prin procedee speciale, produse de firme specializate si cu experienta in acest domeniu

- realizarea compozitiei substratului intr-un rezervor de amestecare, urmand a fi pompat in fermentator;

- continuarea, pentru produsul fermentat a gradului de valorificare prin separarea partii lichide de cea solida , in vederea comercializarii partii solide ca ingrasamant natural cu caracteristici superioare

- realizarea desulfurarii gazelor in fermentatoare - realizarea fermentarii intro singura treapta - rezervoare acoperite cu folie flexibila

Varianta a II-a are, din punct de vedere constructiv, avantajele: - prefabricatele sunt usor manevrabile, au prevazute orificii transversale ce permit consolidarea si posttensionarea constructiei - se utilizeaza mai putine rezervoare in procesul de fermentare - control mai bun si flexibilitate in utilizarea retetei de incarcare a fermentatoarelor - orificiile tehnologice se realizeaza din faza de obtinere a prefabricatelor - posttensionarea se face cu cabluri si nu mai este necesara o centura de sustinere la partea superioara - desulfurarea gazelor in fermentatoare pentru reducerea sulfului rezultand mai putin SOx in gazele de esapament ale centralei de cogenerare - recircularea substratului din fermentator in rezervorul de amestecare conduce la eliminarea necesarului de apa utilizata pentru amestecarea si pomparea substratului. - materialul recirculat din fermentator aduce aport de caldura si bacterii substratului din rezervorul de amestecare; Dezavantaje: - cladire tehnica care are nevoie se subsol avand si dificultati de realizare acolo unde panza freatica este ridicata - Necesita forta de munca calificata pentru realizarea rezervoarelor - Este mai dificila si specializata prinderea partii cilindrice a rezervoarelor pe fundatie Varianta III Aceasta varianta propune : - realizarea rezervoarelor din inox - realizarea fermentarii intro singura etapa de fermentare - realizarea acoperiri rezervoarelor cu folie flexbila - Utilizarea de buncare de introducere a materialelor pentru mixare situate in cladire tehnica Avantaje: - rezervoare rezistente usor de asamblat - realizarea intro singura etapa a fermentarii conduce la un numar mai mic de fermentatoare Dezavantaje: - Rezervoarele nu pot fi foarte inalte din cauza dificultatilor de consolidare la partea superioara pentru asigurarea la seism - Complexitate in etansarea fiecarei componente metalice de realizare a partii cilindrice si la contactul fundatie – cilindru metalic - Necesita personal de inalta calificare pentru realizarea montajului rezervoarelor - Necesita operatii complexe pentru efectuarea decupajelor tehnologice in corpul rezervoarelor. Varianta IV Propune realizarea fermentatoarelor si rezervoarelor pentru depozitarea materialului fermentat din beton pe solutia “cilindru in cilindru” Avantaje: - reducerea cantitatii de fundatii - reducerea spatiului de amplasare pe teren - eliminarea cantitatii de izolatie pentru fermentatoare ( fermentatorul este cilindrul interior). - ansamblul fermentator- rezervor materiale dupa fermentare este mai rezistent la seism. Dezavantaje: - realizare complexa din punct de vedere constructiv - transfer de caldura prin peretii fermentatorului la materialul de dupa fermentare, cu consum de energie termica - dificultati de vizualizare a procesului din fermentator, inconjurat fiind de cilindrul exterior care constituie rezervorul cu material dupa fermentare

- dificultati de realizare a instalatiilor electrice si tehnologice catre si de la fermentator Pentru avantajele prezentate, in proiect s-a optat pentru varianta I, pentru care s-a realizat urmatoarea analiza SWOT. Puncte forte

Energie realizata din biomasa Combustibili fosili § productia de energie realizata din biomasa contribuie la asigurarea rezervei de energie; § utilizarea energie realizata din biomasa reduce emisiile de gaze poluante; § datorita unui lant de productie mai lung, productia de energie realizata din biomasa creeaza noi locuri de munca; § productia din biomasa creeaza canale de distributie suplimentare pentru produsele agricole si contribuie la cresterea veniturilor fermierilor; § biomasa poate fi produsa descentralizat intarind astfel economia rurala; § productia de biomasa poate reduce subventiile pentru agricultura; § productia de materie prima pentru energie realizata din biomasa este o buna metoda pentru cultivarea pamanturilor altfel neutilizate; § prin productia de materie prima este asigurata extinderea zonelor cu vegetatie impiedicand degradarea pamantului din zonele anterior necultivate; § obtinerea produselor secundare duce la marirea veniturilor; § sursele regenerabile detin un potential energetic important si ofera disponibilitate in crestere de utilizare pe plan local si national. Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaza pe baza a trei premise importante conferite de acestea, si anume: accesibilitate, disponibilitate si acceptabilitate.

Existenta unor masuri de sustinere a productiei si utilizarii energiei realizate din biomasa adaptate la nivelul UE si la nivel national.

§ exista o vasta experienta in producerea si utilizarea acestora; § existenta unei infrastructuri bine puse la punct; § productia lor este caracterizata de efecte de proportii mari datorita rafinariilor, minelor, extractiei de gaze; § caracterizati de continut mare de energie pe volum; § tehnologie actuala creata pentru utilizarea lor extensiva;

Puncte slabe

§ lantul de aprovizionare in industria energiei realizata din biomasa este sezonier; § productia de materie prima necesita suprafete intinse de pamant; § preturile depind in mare masura de vanzarea produselor secundare; § productia biomasei depinde in mare masura de conditiile climatice si pedo-climatice;

§ utilizarea lor depinde de import; § utilizarea lor contribuie la efectul de sera si la cel de incalzire globala; § cererea tot mai mare de combustibili fosili este potential generatoare de conflicte si razboaie; § utilizarea lor este controlata de cateva mari companii internationale; § preturile sunt in continua crestere; § lantul de transport al acestora este caracterizat

de distante lungi de transport; § combustibilii fosili si titeiul in stare pura sunt extrem de toxici; § scurgerile de ulei din vasele de transport in oceane contribuie la poluarea acestora;

Oportunitati

§ au posibilitatea de a inlocui o mare parte din energia produsa din combustibili fosili; § au posibilitatea reducerii dependentei de combustibili fosili; § prezinta posibilitatea scaderii importului de combustibili fosili si asigurarea securitatii energetice; § pot reduce poluarea atmosferica prin emisia de gaze nocive si pot contribui la reducerea efectului de sera (in timp); § introducerea cat mai rapida a acestora va duce la o tranzitie usoara de la energia produsa din combustibili fosili la energie realizata din biomasa; § deoarece exista interes pentru energia realizata din biomasa exista, de asemenea, o multitudine de initiative de cercetare; § vor fi descoperite noi plante pentru obtinerea biomasei cu continut mai mare de energie; § vor fi descoperite tehnici mai eficiente de productie; § directivele UE promoveaza energie realizata din biomasa.; § in multe tari europene au fost introduse reduceri de taxe pentru energie realizata din biomasa; § in sectorul energetic din majoritatea statelor europene are loc o reconsiderare a prioritatilor privind cresterea sigurantei in alimentarea consumatorilor si protectia mediului inconjurator,iar in cadrul acestui proces,sursele regenerabile ofera o solutie accesibila si garantata pe termen mediu si lung; § gasirea unei alternative la combustibililor fosili utilizati in productia de energie care sa satisfaca simultan,cerintele de calitate si limitare a poluarii mediului ambiant reprezinta o preocupare majora pentru etapa actuala si in perspectiva; § Romania are un potential ridicat pentru cultura materiilor prime necesare producerii de energie din biomasa. Ea poate sa-si asigure cu usurinta din resurse interne. Pentru productia de biomasei se pot utiliza si deseurile si resturile de biomasa: forestiere, agricole si cele rezultate din prelucrarea lemnului; ú Productia de materie prima creeaza locuri de munca, in special in zonele rurale

§ piata combustibililor pentru transport este dominata de combustibilii fosili; § pentru acesti combustibili se face un puternic lobby politic; § au posibilitatea de a detine controlul pietei cu toate ca preturile sunt mult mai mari decat pentru biocombustibili; § odata cu cresterea pretului pentru titei, alte resurse fosile devin competitive; § instalatiile de producere a energiei electrice din surse conventionale au un cost de achizitie mai mic decat instalatiile de producere a energiei electrice din biomasa generatoare de biogaz.

§ piata energie realizata din biomasa este una relativ noua § productia este limitata

Amenintari

si nestabilizata, la nivelul Romaniei fiind implementat pana in prezent un singur proiect, si urmand a se implementa in viitorul apropriat cel putin 4 proiecte; § lobby-ul politic pentru energie realizata din biomasa este mult mai slab decat cel pentru productia de energie realizata din combustibili fosili; § productia de biomasa este limitata de suprafetele de pamant disponibile; § productia de materie prima este in competitie cu productia de materie prima pentru alimente; § necunoasterea sau nealinierea la standardele impuse de Comunitatea Europeana de catre agentii economici ar putea duce la pierderea pozitiei pe piata si chiar la falimentarea lor. Daca IMM-urile nu vor fi constientizate de acest pericol, numarul celor care vor disparea de pe piata ar putea si semnificativ ceea ce ar avea repercusiuni si asupra activitatii economice; § Adoptarea unei legislatii permisive pentru importul masiv al materiilor prime pentru combustibili clasici din afara continentului.

din cauza limitarii cantitatii de combustibili fosili; § procentul pe piata combustibililor va descreste semnificativ; § capacitatea noilor campuri petroliere, de gaze si zacaminte de carbune descoperite in ultimii ani este in continua descrestere

• Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului In incinta s-au prevazut urmatoarele retele de apa si canalizare, pozate cu generatoarea

superioara sub adancimea de inghet: - Retea de apa potabila pentru consum curent: - conducta PEHD PN6 - conducta PEHD PN6 - Retea de canalizare menajera: - conducta din PVC-KG - conducta din PVC-KG Asigurarea debitului si presiunii instalatiilor sanitare menajere se va face de la OB0 - Gospodarie apa, nou proiectata in incinta, in cadrul careia se foreaza un put la adancimea de 150 m, conform studiului hidrologic si avizului de gospodarire a apelor. Put forat Debitul solicitat de beneficiar va fi asigurat printr-un foraj cu adancimea de 150m ce va furniza un debit de minim 1,0 l/s. Executarea forajului va cuprinde următoarele operaţiuni: - coloana filtrantă va fi executată din tuburi de PVC ø200 mm echipată cu filtre în dreptul stratelor poros permeabile şi va fi echipată cu centrori elastici, plasaţi astfel încât să asigure o verticalitate optimă acesteia şi să evite lipirea coloanei de peretele găurii forate. - se va introduce pietriş cuarţos sort 3 – 7 mm, plasat astfel încât filtrele să fie împachetate în totalitate (nivel pietris: 5 m deasupra ultimului filtru de sus). Forajul se va definitiva cu coloana PVC tip greu cu diametrul de 200 mm, perforata pe intervalele orizonturilor acvifere. Stratele ce vor fi captate vor fi stabilite de catre geolog, la executie, pe baza probelor de sita, a diagrafiilor electrice si de comun acord cu executantul. Definitivarea forajului ca puţ de exploatare apă se va face după executarea lucrărilor de decolmatare, denisipare şi a pompărilor pregătitoare. Pomparile experimentale vor permite obtinerea datelor definitive privind debitul stratelor acvifere deschise la foraje si a debitului optim de exploatare, in conditiile respectarii la executie a detaliilor tehnice constructive legate de slituirea coloanei definitive (Ø200 mm) pe intervalul de captare determinat litologic si geofizic si executarera corecta a filtrului de pietris margaritar.

Stratul acvifer de la suprafata se va izola prin cimentare. Proiectul tehnic de executie trebuie sa prevada izolarea acviferului din straturile superioare de nisipuri argiloase, nisipuri si pietrisuri apartinand de zona de terasa inalta. Puţul va fi echipat cu pompa submersibila adaptata la debitul solicitat, pompa ce va fi echipata cu tablou de comandă ce va fi montat în gospodaria de apa executata ingropat in pamant şi prevăzută cu capac metalic de vizitare şi intervenţie la gura puţului în caz de necesitate. Dupa executie se vor realiza pompari experimentale. Pe baza rezultatelor acestora, daca apele exploatate se incadreaza in limitele de potabilitate, se vor putea dimensiona si institui in jurul putului perimetrele de protectie sanitara (cu regim sever si de restrictie). Pentru a respecta caracterisiticile apei potabile se vor propune solutii de tratare a acestora. Dupa finalizarea executiei se va intocmi documentatia tehnica a forajului care va cuprinde toate datele privind executia si definitivarea acestuia (parametrii tehnici ai lucrarilor, adancime, litologie, intervale captate, etc), rezultatele pomparilor experimentale (niveluri, denivelari, debite specifice, parametrii hidrogeologici ai acviferului) si parametrii de exploatare ai forajului (debit exploatabil, raza de influenta, denivelare la exploatare, regim de functionare, etc). Un exemplar din aceasta documentatie va fi transmisa la "Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor" - Sectia de Hidrogeologie si Izotopi de Mediu pentru completarea Fondului national de date hidrogeologice. Apa menajera necesara va fi furnizata de un put de mare adancime (150 m) nou forat in incinta, echipat cu o pompa submersibila de put ce va alimenta cu apa un rezervor tampon din polietilena pentru uz alimentar de 3000 l. Apa din rezervor va fi pompata catre instalatiile de alimentare cu apa menajera de consum prin intermediul unui grup de pompare consum menajer (1 pompa functiune, 1 pompa rezerva activa). Apa din put destinata consumului menajer va fi tratata pentru a ajunge la paramentrii apei potabile. In camera tehnica aferenta gospodariei de apa executata ingropat in incinta se vor monta urmatoarele echipamente pentru pomparea si tratarea apei: - Pompa submersibila de put: Q=3 mc/h, H=50 mCA, P=1,1 kW; - Grup pompare consum menajer (1 pompa activa + 1 pompa rezerva activa): Q=3 mc/h, H=40 mCA, P=1,1 kW; - Electrovană 1 1/4” actionare automată (1 buc); - Rezervor tampon din polietilena pentru uz alimentar, V=3000 l (1 buc); - Vas de expansiune inchis cu membrana pentru grup pompare consum menajer, V=100 l; - Statie clorinare cu solutie hipoclorit de sodiu cu control electronic, Qmax apa tratata=3 mc/h; - Filtru cu pat de carbune activ cu control electronic, Qmax=3 mc/h; - Statie dedurizare cu control electronic, Qmax=3 mc/h; - Sterilizator ultraviolete cu control electronic pentru Qmax=3 mc/h; - Electropompă submersibilă de epuisment cu plutitor, Q=6 mc/h, H=9 mCA, P=0,75 kW. Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare. Apele meteorice colectate de pe acoperisurile cladirilor printr-un sistem de jgheaburi si burlane si de pe suprafetele asfaltate vor fi evacuate la teren printr-o sistematizare pe verticala a incintei. Apele uzate menajere vor fi tratate in ministatia de epurare care se va realiza in cadrul obiectivului investitiei. Aceasta va asigura o calitate a efluentului in conformitate cu normele legislative in vigoare (NTPA001/2005). Langa ministatia de epurare este prevazut un bazin ingropat din polipropilena cu un volum de 2,5 mc. Apele uzate epurate se colecteaza in acest bazin urmand a fi folosite ulterior la irigarea spatiilor verzi din incinta.

• Alte autorizaţii cerute pentru proiect - alimentare cu energie electrica; - sanatatea populatiei; - D.S.V.S.A.; - Directia Apele Romane. - Certificat de urbanism

• Localizarea proiectului: Teren extravilan. Terenul pe care urmeaza a se construi centrala de energie obtinuta din biomasa, este aflat in

comuna Perisor, Jud. Dolj, Lot 3, T229, P7 constand din teren in suprafata de 25.385 mp si este proprietatea privata a SC. BIO GREEN ENERGY S.R.L.

Vecinatati : La Nord – S.C. BIO GREEN ENERGY S.R.L. La Sud – Drum comunal 957 La Est – Preda F. Ana La Vest – Bercea A. Aurora Terenul este liber de constructii. Amplasamentul prezinta stabilitate generala, terenul nefiind afectat de alunecari corozive

sau de teren. S teren = 25385 mp S construit = 8960 mp S desfasurat = 8960 mp S drumuri si alei = 2722 mp S platforme = 572 mp POT=Sc/Stx100= 35.29% CUT= Sd/St = 0,35

• Folosinte actuale ale terenului Categoria de folosinta a terenului in prezent este agricol. Categoria de folosinta a terenului propusa prin proiect este curti constructii.

• Areale sensibile Proiectul propus nu se afla in cadrul vreunui areal sensibil. • Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în

considerare In cazul acestui proiect nu au fost alte optiuni. Amplasamentul este liber si beneficiaza de

facilitatile oferite de retelele de distributie a utilitatilor. Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investitie din urmatoarele motive:

- in arealul in care va fi amplasata investitia nu sunt zone protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon etc.) si zone naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri); - constructiile propuse pentru realizarea instalatiei nu prezinta elemente functionale sau de alta natura care ar putea sa aduca prejudicii peisajului din zona; - nivelul de dezvoltare al zonei este scazut, astfel incât o investitie de asemenea anvergura va creea un impact socio-economic pozitiv.

• Caracteristicile impactului potenţial 1. IMPACTUL PRODUS ASUPRA ASEZARILOR UMANE SI ALTOR OBIECTIVE

Obiectivul este amplasat la distante considerabile de zone locuite sau zone de interes cultural sau turistic.

In jurul obiectivului se va crea o perdea de verdeata, arbusti, si arbori, cu scopul de diminuare a mirosurilor emanate si de ecranare a zgomotului.

Sursele de zgomot si de vibratii. Procesele tehnologice desfasurate in statia de biogaz nu constituie surse de poluare fonica si vibratii, avand in vedere ca singura sursa de vibratii si zgomot o reprezinta camera motoarelor, pentru care sunt luate masuri constructive de atenuare a acestora pana la limita maxima admisa conform normelor in vigoare.

Nivelurile de zgomot produse de activitatile din incinta nu provoaca disconfort in zona de amplasare si in imprejurimi.

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor. Amenajarile si dotarile prevazute pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

datorate utilajelor sunt, pe langa echipamentele moderne, silentioase sunt: - postamente si tampoane elastice pentru sprijinirea utilajelor - racorduri flexibile intre echipamente si conducte

Centrala de cogenerare este instalata intr-o cabina protejata impotriva zgomotului. Sistemele de intrare si iesire a aerului ale centralei de cogenerare sunt echipate cu un mecanism de blocuri absorbante. Toate celelalte instrumente de zgomot relevante sunt plasate in cladirea de instalatii. Gazele esapate din motorul termic trec printr-un sistem de atenuare a zgomotului (in exteriorul cladirii). Emisiile de zgomote inadmisibile sunt evitate.

Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat recepentruor protejat.

Prin constructie, utilajele au fost astfel realizate incat, in mediul de lucru, poluarea sonora sa fie minima si sa se incadreze in normele minime admisibile.

Nivelul de zgomot in limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat recepentruor protejat datorat instalatiilor nu depaseste 65 de decibeli.

Nivelul de zgomot la gospodaria de apa potabila nu depaseste 55 de decibeli. Nivelul de zgomot la celelalte activitati nu provoaca disconfort in zona de amplasare si

imprejurimi.

Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator

Nr. crt.

Riscul potential Factori afectati/Amploare Masuri de prevenire, control si diminuarea efectelor

1 Risc de explozie si incendiu

- factorii de mediu (apa, aer, solsubsol); - mediul socio-economic; Amploare: - in spatiu: se limiteaza la platforma industriala - in timp: efectele imediatate sunt de scurta durata (emisii poluanti, etc), iar efectele socio-economice pot fi de durata mai mare in functie de amploarea evenimentului;

- rezervoarele si conductele pentru stocarea si vehicularea biogazului sunt realizate din materiale rezistente si proiectate pentru a corespunde conditiilor de functionare a instalatiei; - pentru prevenirea formarii amestecurilor explozive aer-metan, instalatia este prevazuta cu detectoare de CH4; - pentru prevenirea cresterii presiunii in post-digestor, in cazul unei avarii la generatorle pe biogaz instalatia este prevazuta cu un consumator de necesitate (facla) proiectat sa poata arde in conditii de siguranta debitul de biogaz generat de instalatie; - instruirea personalului privind pericolele de explozie si incendiu; - elaborarea unui regulament intern cu privire la masurile de prevenire a incendiilor si exploziilor; - elaborarea unui plan pentru situatii de urgenta; - in caz, de incendiu amplasamentul este dotat cu o rezerva de apa de incendiu; - instalatia este prevazuta cu paratraznete; - respectarea planurilor de mentenanta si control a starii tehnice a instalatiilor si echipamentelor de pe amplasament;

2 Risc de electrocutare si/sau ardere

Factori umani; - Postul trafo este capsulat; - traseele de transport si distributie a energiei electrice vor fi proiectate si realizate cu respectarea normelor specifice in vigoare; - interventiile la postul trafo si instalatiile electrice aferente se vor face numai de personal autorizat; - instruirea personalului; - respectarea planurilor de mentenanta si control;

3 Risc de otravire /asfixiere

Factori uman Fauna Amploare: local si temporar

- depozitarea materiilor prime si desfasurarea proceselor generatoare de substante ce pot provoca otraviri/asfixieri se realizeaza in spatii inchise, din care evacuarea gazelor se face controlat; - instruirea personalului; - asigurarea echipamentelor de protectie adecvata; - realizarea unui plan de situatii de urgenta si interventii intern si extern, care sa prevada masuri de limitare in spatiu si in timp a efectelor unui eveniment;

4 Risc de poluare cu substante generator de miros, substante periculoase si gaze cu efect de sera

Factori de mediu (apa, aer, sol –subsol) Sanatatea populatiei; Fauna si flora; Amploare: limitata in spatiu si timp

- depozitarea materiilor prime si desfasurarea proceselor generator de substante ce pot provoca miros se realizeaza in spatii inchise, din care evacuarea gazelor se face controlat; - depozitarea digestatului in rezervoare etanse, pentru a preveni emisii de mirosuri si predarea acestuia spre eliminare/valorificare, dupa un grafic care sa evite stationarea pe amplasament a unor cantitati mari; - elaborarea unui plan de control a starii tehnice a ambalajelor si spatiilor de depozitare

a substantelor periculoase si a instalatiilor de transport a acestora; - elaborarea si aplicarea unui plan de mentenanta a echipamentelor componente ale statiei de epurare si a conductelor si retelelor de canalizare din incinta, in scopul prevenirii scurgerilor si depunerilor de materiale generator de mirosuri; - respectarea planului de mentenanta si de control a starii tehnice si supravegherea permanenta a proceselor de purificare a biogazului si de valorificare energetica a acestora; - controlul permananent a concentratiei de gaz metan din atmosfera cu ajutorul detectoarelor; - mentinerea faclei intr-o stare tehnica corespunzatoare, capabila sa preia in orice moment surplusul de gaz metan din instalatie; - automonitorizarea si monitorizarea emisiilor in factorii de mediu; -elaborarea unui plan de gestiune a deseurilor;

5 Risc de poluare biologica

Factor uman; Factorii de mediu Biodiversitate

- transportul, manipularea si tratarea termica a materiilor prime cu respectarea conditiilor din Regulamentul C.E. 1774/2002, cu modificarile ulterioare;

2. IMPACTUL ASUPRA VEGETATIEI SI FAUNEI TERESTRE

Surse de poluare A. Perioada de constructie

- distrugerea vegetatiei locale in timpul constructiei, montarii schelelor, stocarii si depozitarii materialelor; - efecte negative asupra factorilor de mediu si implicit asupra biodiversitatii datorate lucrarilor de decopertare si excavatii; - depozitari necontrolate de deseuri si materiale excavate; - scurgeri de materiale poluante (substante petroliere) din transportul materialelor catre si de la amplasament; - zgomot si vibratii datorate functionarii echipamentelor si utilajelor; - emisii de poluanti in apele freatice si de suprafata din gestionarea necorespunzatoare a apelor uzate rezultate din activitatiile de constructie si apele uzate menajere;

B. Perioada de exploatare Sursele de poluare care pot avea impact negativ asupra biodiversitatii din zona sunt date de:

- scurgeri de poluanti (materii prime, ape uzate neepurate, etc.) care pot ajunge in apele freatice si de suprafata afectand astfel o mare parte din ecosistemele acvatice, inclusiv zona umeda; - scurgeri accidentale de biogaz care pot provoca poluari de gaze cu efect de sera si/sau pericol de incendii care afecteaza biodiversitatea zonei; - zgomotul si vibratiile datorate functionarii generatorului, compresoarelor si ventilatoarelor; - depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din procesele tehnologice si pertubarea mediului ambiant si implicit si a ecosistemelor din zona; - emisii de poluanti in factorii de mediu datorate impactului cumulativ al platformei industriale;

In tabelul de mai jos sunt prezentate masurile de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii pe surse de poluare.

Nr. crt.

Sursa de poluare Masuri de prevenire si reducere Impactul prognozat asupra apelor subterane si de suprafata

Faza de constructie 1 Distrugerea vegetatiei locale in timpul

constructiei, montarii schelelor, stocarii si depozitarii materialelor;

In perioada de constructie –montaj depozitarea, stocarea si executarea lucarilor se va face conform proiectului si normativelor in vigoare, respectand in acelasi timp legislatia de mediu in vigoare. De asemenea, pentru a reduce impactul asupra biodiversitatii in perioada de constructie se va avea in vedere respectarea unui program de lucru si a planului de management intern, iar intregul personal va fi instruit cu privire la acesta.

Distrugerea vegetatiei va avea caracter local si temporar, cu reconstructia zonelor. In plus o mare parte din suprafata amplasamentului va fi reprezentata de spatii verzi.

2 Efecte negative asupra factorilor de mediu si implicit asupra biodiversitatii datorate lucrarilor de decopertare si excavatii;

Lucrarile de decopertare si excavatii se vor realiza conform unui plan de management. Doar o parte din suprafata amplasamentului va fi decopertata in scopul amenajarii pentru constructii si montaj instalatii si utilaje, restul fiind suprafata destinata spatiilor verzi. In plus, in conditii meteo nefavorabile (ploi, vant puternic) lucrarile de excavatii si decopertare vor fi oprite.

Impactul asupra factorilor de mediu si biodiversitatii se estimeaza a fi redus si cu caracter temporar.

3 Depozitari necontrolate de deseuri si materiale excavate;

Deseurile rezultate din excavatii si constructii vor fi colectate selectiv, depozitate corespunzator in containere si predate spre valorificare/eliminare. Se va evita imprastierea si antrenarea pulberilor si deseurilor in aer, apa si pe sol prin depozitarea acestora in spatii clar delimitate si destinate . Deseurile menajere, colectate selectiv, vor fi depozitate in pubele si predate spre valorificare (partea reciclabila) sau eliminare.

Impactul asupra biodiversitatii se considera a fi minim.

4 Scurgeri de materiale poluante (substante petroliere) din transportulmaterialelor catre si de la amplasament;

Pentru a evita scurgerile de materiale poluante in faza de constructie se au in vedere urmatoarele masuri: - amenajarea unei platforme pentru parcarea utilajelor - asigurarea de materiale absorbante (nisip, turba, etc) si echipamente in vederea interventiei rapide in cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere si/sau uleiuri uzate; - in plus, prin proiect nu se prevede alimentarea cu carburanti pe amplasament;

Tinand cont ca acestea pot fi accidentale si ca prin proiectul propus nu se permite alimentarea utilajelor cu carburanti pe amplasament, impactul negativ prognozat asupra factorilor de mediu, implicit a biodiversitatii se considera a fi minim.

5 Zgomot si vibratii datorate functionarii echipamentelor si utilajelor;

In timpul fazei de constructie, realizarea lucrarilor se vor realiza conform unui program de lucru. Zgomotul nu va depasi limita admisa in zona (65 dB). Echipamentele si utilajele vor avea carcase speciale pentru a evita poluari fonice, in plus structura solului nu presupune utilizarea instrumentelor speciale de decopertare/demolare (ciocan rotopercutor, ciocan demolator electric, etc.)

Desi zogmotul si vibratiile pot afecta ecosistemele terestre din zona, in perioada de constructii au fost prevazute masuri de reducere a acestor factori poluanti si astfel se considera ca impactul negativ va fi temporar

6 Emisii de poluanti in apele freatice si de suprafata din gestionarea necorespunzatoare a apelor uzate rezultate din activitatiile de constructie si apele uzate menajere;

Pentru gestiunea apelor uzate rezultate in faza de constructie s-au avut in vedere urmatoarele masuri: - apele uzate rezultate din diverse activitati (pregatire materiale, spalari tehnice, etc) vor fi colectate de o ministatie de epurare; - dotarea amplasamentului cu toalete ecologice, vidanjabile; - amenajarea unui spatiu sanitar pentru igiena personalului si colectarea apelor uzate intr-o ministatie de epurare;

Avand in vedere masurile prevazute, impactul asupra biodiversitatii este redus;

Faza de exploatare

1 Zgomotul si vibratiile datorate functionarii generatorului, compresoarelor, ventilatoarelor. Acestea sunt astfel proiectate incat limitele de zgomot sa nu fie depasite in timpul functionarii. Aceste echipamente sunt incapsulate

Pentru a reduce perturbarea biodiversitatii datorate zogmotului si vibratiilor in timpul fazei operationale, s-a prevazut inca din faza de proiectarea utilizarea unor echipamente performante, astfel proiectate incat limitele de zgomot sa nu fie depasite in timpul functionarii. Aceste echipamente sunt incapsulate. Vor fi efectuate inspectii regulate ale instalatiilor si echipamentelor care pot fi surse de vibratii si zgomot.

In consecinta, impactul acestor surse de poluare asupra biodiversitatii este nesemnificativ.

2 - scurgeri de poluanti (materii prime, ape uzate neepurate, etc.) care pot ajunge in apele freatice si de suprafata;

Pentru a preveni scurgerile de poluanti in factorii de mediu care pot afecta fauna si flora zonei si din imprejurimi, s-au avut in vedere urmatoarele masuri: - implementarea unui plan de prevenire si interventie in cazul poluarilor accidentale si instruirea periodica a personalului care este responsabil cu intretinerea si exploatarea instalatiilor; - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie in cazul unor poluari accidentale; - asigurarea unui management riguros, cu responsabilitati clar stabilite pentru toate activitatile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea factorilor de mediu . - utilizarea zonelor special amenajate (parcari, platforme betonate) pentru vehicule;

Impact nesemnificativ.

3 Scurgeri accidentale de biogaz care pot provoca poluari de gaze cu efect de sera si/sau pericol de incendii care afecteaza biodiversitatea zonei;

Pentru a evita evacuarea biogazului in mediul ambiant, la proiectarea instalatiei s-a avut in vedere realizarea unei facle care sa perimta arderea biogazului in exces. De asmenea, pentru a preveni evacuarea biogazului in aer, instalatia a fost prevazuta cu detectoare de gaze. Organizatia va elabora si implementa un plan de securitate intern si respectiv extern, cu prevederea modului de interventii si precizarea dotarilor necesare in caz de incendiu.

Prin respectarea conditiilor de lucru, planului de mentenanta si tehnologiilor probabilitatea producerii unor accidente majore poate fi diminuata.

4 Depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din procesele tehnologice si pertubarea mediului ambiant si implicit si a ecosistemelor din zona;

Gestiunea deseurilor pe amplasament se va face in concordanta cu reglementarile in vigoare (HG. 856/2003) si va include: - realizarea unui plan de gestiune a deseurilor rezultate pe amplasament; - colectarea selectiva a deseurilor; - depozitarea deseurilor in functie de caracteristicile acestora

In cazul in care se vor respecta masurile de prevenire si reducere, consideram ca impactul datorat depozitarii deseurilor asupra biodiversitatii este nesemenificativ.

3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA APELOR: Sursele de poluare A. Perioada de constructie Sursele de poluare care pot afecta in special apa subterana si pot fi reduse printr-un

management corespunzator in perioada de constructie sunt: - Deseuri depozitate necorespunzator; - Apa uzata menajera evacuata necontrolat; - contaminarea apelor subterane cu produse petroliere, uleiuri evacuate in cazul scaparilor accidentale; - Modificarea conditiilor de drenare, din cauza lucrarilor de excavare;

B. Perioada de exploatare - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor; - modificari calitative si cantitative asupra receptorului natural determinate de preluarea apelor uzate epurate; - contaminarea potentiala a receptorului cu poluanti in cazul unor scurgeri accidentale din instalatiile si echipamentele componete sau deteriorari ale retelei de canalizare; - poluarea receptorului in conditiile producerii de avarii semnificative la statia de epurare si evacuarea de apa uzata neepurata; - contaminarea apelor subterane cu scurgeri accidentale de materiale, produse petroliere (provenite din zona parcarilor interioare) si/sau uleiuri uzate. - colectarea necorespunzatoare a apelor rezultate din spalarile tehnice, care s-ar putea infiltra in sol si ulterior in apele freatice;

Avand in vedere masurile de prevenire, procentul mare de apa recirculata, dar si comparatia cu BAT, impactul prognozat asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ.

Nr. crt.

Sursa de poluare Masuri de prevenire si reducere Impactul prognozat asupra apelor subterane si de suprafata

Faza de constructie 1 Deseuri depozitate

necorespunzator Gestionarea adecvata a deseurilor la punctul de lucru: - instruirea personalului muncitor cu privire la colectarea selectiva a deseurilor: - colectarea selectiva a deseurilor din constructii si predarea acestora unor operatori autorizati in vederea valorificarii/ eliminarii; - montarea de ecopubele pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere. Predarea fractiei reciclabile unui operator autorizat in vederea valorificarii si fractiei biodegradabile operatorului de salubritate.

Avand in vedere masurile prevazute si faptul ca in timpul lucrarilor de constructie personalul va fi redus si instruit si se vor executa doar lucrari de decoperare si constructii-montaj (fara demolari) apreciem ca impactul negativ asupra apelor de suprafata si subterane va fi minim.

2 Apa uzata menajera evacuata necontrolat

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie amplasamentul va fi dotat cu toalete ecologice si punct sanitar pentru igiena personalului.

Impactul prognozat asupra apelor de suprafata si subterane se estimeaza a fi negativ nesemnificativ.

3 Contaminarea apelor subterane cu produse petroliere, uleiuri evacuate in cazul scaparilor accidentale

- amenajarea unei platforme pentru parcarea utilajelor - asigurarea de materiale absorbante (nisip, turba, etc) si echipamente in vederea interventiei rapide in cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere si/sau uleiuri uzate;

Impact negativ nesemnificativ.

4 Modificarea conditiilor de drenare, din cauza lucrarilor de excavare

-lucrarile de excavare se vor realiza in conformitate cu proiectul si normativele in vigoare, tinand cont de structura hidrogeologica a zonei; - se va evita executarea lucrarilor de excavare in conditii meteorologice extreme (ploaie, furtuna, etc)

Impact negativ nesemnificativ.

Faza de exploatare 1 Deseuri depozitate

necorespunzator Gestionarea adecvata a deseurilor: - utilizarea unei spatiu special destinat (platforma betonata) pentru recipientele in care sunt colectate deseurile tehnologice; - utilizarea unor recipienti etansi pentru colectarea deseurilor tehnologice (materiale filtrante, uleiuri uzate) si predarea acestora unor operatori autorizati in vederea valorificarii/eliminarii; - instruirea personalului cu privire la colectarea selectiva a deseurilor; - montarea de ecopubele pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere. Predarea fractiei reciclabile unui operator autorizat in vederea valorificarii si fractiei biodegradabile operatorului de salubritate.

Impactul preconizat asupra apelor de suprafata si subterane este negativ redus.

2 Modificari calitative si cantitative asupra receptorului natural determinate de preluarea apelor epurate;

In vederea prevenirii si reducerii impactului asupra apelor subterane si de suprafata, prin proiect a fost prevazuta epurarea apelor menajere intr-o ministatie de epurare, cu mentiunea ca toate instalatiile si echipamentele de epurare sunt amplasate intr-un pavilion tehnic inchis, in vederea evitarii emisiilor de poluanti care produc mirosuri. Calitatea apei epurate se va incadra in normativul NTPA001/2005. In plus se prevede monitorizarea si automonitorizarea calitatii apei prin analize de laborator;

Impactul asupra apelor de suprafata este unul pozitiv, tinand cont de faptul ca: - nivelul de poluanti a apelor epurate se incadreaza in normativul NTPA001/2005

3 Contaminarea potentiala a receptorului cu poluanti in cazul unor scurgeri accidentale

- utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate; - utilizarea unor conducte confectionate din materiale rezistente; - utilizarea unui plan de mentenanta a echipamentelor si utilajelor retelelor de

Se preconizeaza ca impactul negativ este nesemificativ.

din instalatiile si echipamentele componete sau deteriorari ale retelei de canalizare;

alimentare, retelelor de canalizare si respectiv statiei de epurare; - implementarea unui plan de prevenire si interventie in cazul poluarilor accidentale si instruirea periodica a personalului care este responsabil cu intretinerea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor de apa /canalizare/statie epurare; - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie in cazul unor poluari accidentale; - asigurarea unui management riguros, cu responsabilitati clar stabilite pentru toate activitatile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea apelor evacuate;

4 Poluarea receptorului in conditiile producerii de avarii semnificative la ministatia de epurare si evacuarea de apa uzata neepurata;

- dimensionarea ministatiei de epurare la o capacitate mai mare decat debitul maxim de ape uzate; - implementarea unui plan de monitorizare pentru operarea ministatiei de epurare; - implementarea unui plan de prevenire si interventie in cazul poluarilor accidentale si instruirea periodica a personalului care este responsabil cu intretinerea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor ministatiei epurare; - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie in cazul unor poluari accidentale; - utilizarea unor echipamente cu fiabilitate crescuta;

Tinand cont de masurile de prevenire implementate se considera ca impactul asupra apelor de suprafata si subterane este negativ redus.

5 Contaminarea apelor subterane cu scurgeri accidentale de produse petroliere (provenite din zona parcarilor interioare) si/sau uleiuri uzate.

- utilizarea zonelor special amenajate (parcari) pentru vehiculele in tranzit si/sau stationare; - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie in cazul unor scurgeri accidentale de carburanti si ulei;

Impact negativ nesemnificativ.

6 Consum mare de apa - recircularea unei mari cantitati de apa (92% din cantitatea totala de apa epurata). - instituirea unui program de gospodarire judicioasa a volumelor de apa vehiculate in instalatii, pentru a se reduce debitele consumate, respectiv, debitele de ape uzate evacuate la reteaua de canalizare;

Impactul asupra apelor subterane si asupra apelor de suprafata este pozitiv.

4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA AERULUI Surse si poluanti generati de instalatia propusa:

S-au luat in considerare cele doua faze de activitate : A. Faza de constructie:

Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorita urmatoarelor surse care apar in timpul realizarii proiectului : - pregatirea platformei pentru executarea constructiei (o sursa de emisii de pulberi); - lucrari constructii si montaj (o sursa de emisii de pulberi, emisii de poluanti specifici arderii combustibililor fosili ); - manipulare materiale de constructie (o sursa de emisii de pulberi); - mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de esapament (emisii de poluanti specifici arderii combustibililor fosili, sursa de emisii de pulberi),

Lucrarile desfasurate in perioada de executie a obiectivului pot avea impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.

Executia lucrarilor de construire constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de pulberi, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei constructiei, sunt asociate lucrarilor de excavare, de manipulare si punere in opera a pamantului si a materialelor de constructie, de nivelare si taluzare, precum si altor lucrari specifice de constructii montaj profile metalice. Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie, diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea cat si controlul emisiilor.

B. Faza de exploatare S-au identificat urmatoarele surse de emisii:

- emisii de mirosuri datorate manevrarii (descarcare/incarcare) materiilor prime; - emisii de metan rezultate din neetanseitati, scurgeri accidentale si gestionare incorecta a traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate); - emisii de hidrogen sulfurat si metan rezultate din scurgeri accidentale si gestiune necorespunzatoare in cadrul procesului de desulfurare (nedirijate); - emisii de gaze de ardere rezultate din combustia biogazului in generator (dirijate); - emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranta a biogazului (dirijate); - emisii de amoniac si hidrogen sulfurat care pot aparea in procesul de epurare sau pot rezulta din acumularea de materiale si sedimente in conductele de transport pentru apele uzate;

In tabelul de mai jos sunt prezentate masurile de prevenire si reducere a emisiilor pe surse de poluare.

Nr. crt.

Sursa de poluare Masuri de prevenire si reducere Impactul prognozat asupra apelor subterane si de suprafata

Faza de constructie 1 Emisii de pulberi rezultate din

pregatirea platformei pentru executarea constructiei, lucrarile de constructii si montaj si manipularea/manevrarea materialelor de constructii

Pentru prevenirea poluarii aerului, la pregatirea platformelor se vor avea in vedere urmatoarele: - prevenirea formarii de praf prin stropirea cu apa in perioadele de vreme uscata; - evitarea lucrarilor de excavare in perioadele cu conditii meteorologice nefavorabile; - curatarea zilnica a cailor de acces pentru a preveni formarea prafului ; - asigurarea materialelor impotriva imprastierii in timpul transportului si in amplasamentele destinate depozitarii; - manipularea corespunzatoare a materialelor de constructii;

Impactul lucrarilor de pregatire a platformelor pentru executarea constructiilor, realizarea lucrarilor de constructii-montaj si manevrarea materialelor de constructii se estimeaza a filimitat in timp si spatiu, cu efecte nesemnificative.

2 Emisii de poluanti specifici arderii combustibililor fosili in vehiculele si utilajele de pe amplasament utilizate la transportul materialelor si a personalului

Pentru reducerea emisiilor poluante s-au prevazut inca din faza de proiectare urmatoarele masuri: - limitarea zonei de lucru si a timpului de executie; - stationarea vehiculelor in zone amenajate tip parcari; - localizarea spatiilor de depozitare pentru materialele de constructie astfel incat sa se evite parcurgerea de distante lungi si efectuarea de manevre repetate la descarcarea siincarcarea lor.

Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante poluante NOx, CO, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si distantele parcurse. Poluantii specifici arderii interne a combustibililor fosili sunt: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Pentru determinarea poluantilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de lucru (buldozere, excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicati de metodologia CORINAIR pentru autovehicule grele pe motorina si motoare stationare pe motorina, facandu-se o aproximare globala pentru consumul orar de motorina si energia consumata. Datele din literatura (CORINAIR cap. 8.6.2 – emisii de la autovehiculele grele 3,5 t – 16 t) indica urmatoarele: NOx - rata de emisie: 36.1 g/kg combustibil; CO – rata de emisie: 18,6 g/kg combustibil; COV – rata de emisie: 8.1 g/kg combustibil;Suspensii – rata de emisie: 2,9 g/kg combustie; S-a estimat consumul de combustibil in zona de lucru la 0,5 kg/ora (0,227 kg/km x 2,2 km/h =0,5 kg/h), pentru orele si perioadele de varf, cuopriri

si porniri frecvente. Faza de exploatare 1 Emisii de mirosuri datorate manevrarii

(descarcare/ incarcare) materiilor prime;

Pentru reducerea emisiilor de mirosuri rezultate in urma manevrarii materiilor prime se vor avea in vedere urmatoarele masuri: - proiectarea unui spatiu tehnic inchis pentru descarcarea si transportul materilor prime; - evacuarea emisiilor in spatiul de descarcare se face pentru retinerea substantelor producatoare de mirosuri; - stocarea materiei prime se va face in rezervoare special destinate, etanse; - descarcarea autovehiculelor cu materii prime in conformitate cu prevederile BAT, dupa cum urmeaza: 1. Mentinerea poluantilor din aerul exhaustat la un nivel scazut prin: o devierea rutelor de trafic in afara zonei de livrare; o utilizarea suprafetelor si echipamentelor de lucru usor de curatat; o minimizarea timpului de depozitare al deseurilor in zona de livrare; o curatarea benzilor transportoare si a celorlalte echipamente cel putin odata pe saptamana; 2. In plus, in timpul operatiilor de depozitare si manipulare, urmatoarele masuri sunt aplicabile pentru minimizarea emisiilor de praf: o Curatarea cu regularitate a spatiilor aferente agregatelor, pardoselilor si rutelor de trafic; o Spalarea cauciucurilor camioanelor pentru prevenirea dispersiei deseurilor preluate pe roti in afara amplasamentului;

Impactul acestor emisii asupra aerului se estimeaza a fi negativ redus datorat in special emisiilor fugitive.

2 Emisii de compusi organici volatili la manevrarea materialelor

Pentru reducerea emisiilor de COV, manevrarea si depozitarea sunt realizate controlat.

Impactul asupra aerului este redus datorita masurilor de prevenire si reducere implementate.

3 Emisii de CH4 si H2S rezultate din neetanseitati, scurgeri accidentale si gestionare incorecta a traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate);

Biogazul este stocat in partea superioara a rezervorului de post fermentare prevazut cu doua membrane. Stocarea biogazului se face sub prima membrana a acestuia. Sistemul de depozitare a biogazului va prezenta etanseitate impotriva scurgerilor de gaze rezistenta la functionarea sub presiune. Ca masura de prevenire a unor accidente inainte de punerea in functiune a instalatiei, se va verifica etanseitatea spatiului de stocare a biogazului. De asemenea, din motive de securitate, acestea vor fi echipate cu valve de siguranta (la subpresiune si suprapresiune), in scopul prevenirii distrugerilor si pentru reducerea riscurilor de operare.

Impactul emisiilor de metan asupra aerului este semnificativ negativ, tinand cont ca acesta este un gaz cu efect de sera, insa lunand in considerare masurile de prevenire si reducere, consideram ca acesta poate fi redus spre minim.

In faza de proiectare si executie se va avea in vedere ca spatiul de depozitare sa perimita stocarea a cel putin o patrime din productia zilnica si s-a avut in vedere montarea de detectoare pentru emisiile de gaze in scopul facilitarii interventiilor rapide. Toate procesele de digestie anaeroba se desfasoara in spatii inchise, etanse.

4 Emisii de gaze de ardere rezultate din combustia biogazului in generator

Pentru mentinerea emisiilor de gaze la un nivel redus, beneficiarul, prin planul de mentenanta a instalatiei si inclusiv a generatorului, va asigura functionarea in conditii normale.

Tinand cont de prevederile BAT, epurarea fluxurilor gazoase rezultate din arderea biogazului nu se justifica economic si nici din punct de vedere al protectiei mediului. Conform celor prezentate mai sus, impactul asupra aerului a emisiilor de gaze de ardere se estimeaza a fi minim.

5 Emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranta a biogazului (dirijate);

Prin programul de mentenanta se va asigura buna functionare a faclei, asigurand arderea biogazului la o temperatura de cca 1000 ºC cu un timp de stationare 0,3 secunde. Emisiile rezultate de la arderea de siguranta vor fi reduse.

Impactul preconizat asupra aerului se estimeaza ca va fi negativ redus.

Avand in vedere masurile de prevenire dar si comparatia cu BAT, impactul prognozat asupra aerului in faza de constructie va fi limitat si restrans ca arie, iar in faza de exploatare acesta va fi redus.

In tabelul urmator sunt prezentate emisiile din sursele stationare nedirijate rezultate in faza de exploatare a instalatiei propuse. Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h) Receptie – depozitare materii prime Mirosuri Fugitive Stocare si transport biogaz CH4

H2S Fugitive Fugitive

Ministatie de epurare NH3 H2S

Fugitive Fugitive

5. IMPACTUL ASUPRA SOLULUI SI SUBSOLULUI Surse si poluanti generati de instalatia propusa: S-au luat in considerare cele doua faze de activitate: A. Faza de constructie:

- depozitarea necontrolata a deseurilor; - scurgeri accidentale de produse petroliere din activitatea utilajelor si autovehiculelor; - ocuparea temporara a solului cu materiale de constructii si/sau materiale excavate; - modificari ale conditiilor de drenare datorate lucrarilor de excavatii; - fenomene de eroziune a solului decopertat;

B. Faza de exploatare In faza de exploatare s-au identificat urmatoarele surse de poluare la nivelul solului:

- emisii de poluanti in atmosfera rezultate din instalatiile tehnologice cu influente negative asupra solului; - modificarea negativa a elementelor solului si subsolului pin deversari/scurgeri accidentale de materii prime in timpul operatiilor de transport si manipulare; - modificarea negativa a elementelor solului si subsolului prin exfiltratii din rezervoare si retelele de canalizare; - depozitari si evacuari necontrolate de deseuri si substante periculoase; - poluari cu substante petroliere datorate transportului materiilor prime, si deseurilor rezultate in procesul tehnologic;

In tabelul de mai jos sunt prezentate masurile de prevenire si reducere a impactului asupra

solului pe surse de poluare.

Nr. crt.

Sursa de poluare Masuri de prevenire si reducere Impactul prognozat asupra apelor subterane si de suprafata

Faza de constructie 1 Depozitarea necontrolata a deseurilor Gestionarea adecvata a deseurilor la punctul de lucru:

- instruirea personalului muncitor cu privire la colectarea selectiva a deseurilor: - colectarea selectiva a deseurilor din constructii si predarea acestora unor operatori autorizati in vederea valorificarii/eliminarii; - montarea de ecopubele pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere. Predarea fractiei reciclabile unui operator autorizat in vederea valorificarii si fractiei biodegradabile operatorului de salubritate.

Avand in vedere masurile prevazute si faptul ca in timpul lucrarilor de constructie personalul va fi redus si instruit si se vor executa doar lucrari de decoperare si constructii -montaj (fara demolari) apreciem ca impactul negativ asupra apelor de suprafata si subterane va fi minim.

2 Scurgeri accidentale de produse petroliere din activitatea utilajelor si autovehiculelor

Pentru a preveni contaminarea solului si subsolului cu produse petroliere, uleiuri evacuate in cazul scaparilor accidentale pe amplasament s-a avut in vedere amenjarea unei platforme pentru parcarea utilajelor si asigurarea de materiale absorbante (nisip, turba, etc) si echipamente in vederea interventiei rapide in cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere si/sau uleiuri uzate;

Impact negativ redus.

3 Ocuparea temporara a solului cu materiale de constructii si/sau materiale excavate

Materiale de constructie vor fi depozitate in zone amenajate si desemnate pentru o perioada scurta de timp, iar materialul excavat va fi utilizat ca material de umplutura sau va fi predat unui operator autorizat in vederea eliminarii si valorificarii

Se preconizeaza ca impactul asupra solului si respectiv a subsolului va fi nesemnificativ.

4 Modificari ale conditiilor de drenare datorate lucrarilor de excavatii

-lucrarile de excavare se vor realiza in conformitate cu proiectul si normativele in vigoare, tinand cont de structura hidrogeologica a zonei; - se va evita executarea lucrarilor de excavare in conditii meteorologice extreme (ploaie, furtuna, etc)

Impact negativ nesemnificativ.

5 Fenomene de eroziune a solului decopertat

Lucrarile de decopertare se vor realiza pe o perioada scurta de timp, vor avea o arie redusa si vor respecta normativele in vigoare si proiectul;

Impact nesemnificativ.

Faza de exploatare 1 Emisii de poluanti in atmosfera

rezultate din instalatiile tehnologice cu influente negative asupra solului

Pentru a preveni depunerea emisiilor de poluanti atmosferici, cu influente negative asupra solului si subsolului s-au avut in vedere urmatoarele masuri: - reglarea regimului de functionare generatoarului, astfel incat emisiile sa fie minime, cu incadrarea in prevederile BAT; - proiectarea instalatiei de ardere cu o tubulatura de evacuare, asfel incat acestea sunt dispersate in aer, astfel ca gradul de depunere a acestora este nesemnificativ;

Impact negativ redus.

2 Modificarea negativa a elementelor solului si subsolului prin deversari /scurgeri accidentale de materii prime in timpul operatiilor de transport si manipulare

- implementarea unui plan de prevenire si interventie in cazul poluarilor accidentale si instruirea periodica a personalului care este responsabil cu intretinerea si exploatarea instalatiilor; - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie in cazul unor poluari accidentale; - asigurarea unui management riguros, cu responsabilitati clar stabilite pentru toate activitatile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea

Impact negativ redus.

solului si subsolului; - utilizarea zonelor special amenajate (parcari) pentru vehiculele in tranzit si/sau stationare;

3 Modificarea negativa a elementelor solului si subsolului prin exfiltratii din rezervoare si retelele de canalizare

- utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate; - utilizarea unor conducte confectionate din materiale rezistente; - utilizarea unui plan de mentenanta a echipamentelor si utilajelor retelelor de alimentare, retelelor de canalizare si respectiv statiei de epurare; - confectionarea rezervoarelor din materiale rezistente (metal, beton,etc) - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie in cazul unor poluari accidentale;

Impact negativ, nesemnificativ.

4 Depozitari si evacuari necontrolate de deseuri si substante periculoase

- depozitarea deseurilor se face in conformitate cu prevederile in vigoare, in functie de categoria acestora(industriale/tehnologice si menajere(reciclabile, biodegradabile) - deseurile tehnologice vor fi preluate de catre operatori autorizati in vederea valorificarii /eliminarii. - deseurile menajere vor fi colectate selectiv si predate agentului de salubritate din zona in vederea valorificarii/eliminarii; -substantele periculoase utilizate in procesele de digestie anaeroba in rezervoare etanse, conform fiselor tehnice de securitate a acestora;

Impact redus.

5 Poluari cu substante petroliere datorate transportului materiilor prime si deseurilor rezultate in procesul tehnologic

Pentru prevenirea scurgerilor de substante petroliere datotate transportului materiilor prime, s-a prevazut inca din faza de proiectare amenajarea terenului cu platforme betonate si alei. Pentru prevenirea poluarii solului si subsolui cu substante petroliere din apele pluviale, s-a prevazut realizarea unui sistem de rigole si preepurarea acestora.

Impactul asupra solului se considera a fi negativ redus.

• Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului Masuri de prevenire, control si diminuarea efectelor cu impact asupra mediului au fost

prezentate in cadrul capitolelor de mai sus Ca masuri speciale au fost prevazute investitii :

- ministatie de epurare; - flacara de siguranta pentru arderea surplusului de biogaz; - dispozitive pentru controlul sub-presiunii si supra-presiunii biogazului; - amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea temporara a gunoiului - o folie de polietilena de min 0,8 mm grosime care imbraca in intregime fundatiile rezervoarelor, impiedicand orice scurgere accidentala de materie lichida .

Instalatia de protectie contra electrocutarilor accidentale Pentru protectia contra electrocutarii se va folosi ca masura principala de protectie –

instalatia de legare la nulul de protectie, prin conductoare de cupru special prevazute in circuitele de alimentare, conform STAS 12604/4 – 89. Aceste conductoare se vor lega in tabloul respectiv la borna speciala de nul iar la aparat, la borna cu care acesta este prevazut in acest scop. La prizele cu contact de protectie conductoarele se racordeaza la bornele speciale ale acestora. In tablourile principale de distributie bornele de nul de lucru si nul de protectie vor fi racordate la instalatia de legare la pamant. Conform STAS 12604/5 – 90, ca masura suplimentara de protectie, se va utiliza instalatia de legare la pamant ca protectie contra tensiunilor de atingere accidentala a carcaselor echipamentelor electrice (care in mod normal sunt izolate). Aceasta instalatie se compune din centura interioara de impamantare din cladiri, din conductoarele de legare la pamant si din priza de pamant. Centura interioara de impamantare si conductoarele de legare la pamant se vor realiza din platbanda de otel –zincat 25x4 mm.

Fermentatoarele, rezervoarele modulelor de biogaz vor fi prevazute cu instalatie de legare la pamant, atat ca protectie aferenta electromotoarelor, cat si ca protectie contra electricitatii statice; in plus platformele metalice de vizitare ale fermentatoarelor si rezervoarelor se vor lega, de asemenea, la priza de pamant.

Centura interioara de impamantare din cladirea tehnica, precum si toate echipamentele tehnologice aferente fermentatoarelor, rezervoarelor si caminelor modulelor de biogaz se vor lega la priza de pamant prin intermediul pieselor de separatie. In cladirea tehnica se va realiza o bara de egalizare potential (BEP), care se va lega la priza de pamant si la care se vor conecta urmatoarele: centura interioara de impamantare, podurile metalice de cabluri, conductele metalice , precum si echipamente care se pot incarca electrostatic (containerele de omogenizare).

Instalatia de protectie prin legare la pamant va fi de tip TN-S, separarea conductorului PE de conductorul N realizandu-se la bara de nul a tabloului general de distributie TGD. Toate circuitele electrice vor fi echipate cu conductor PE. Tabloul general de distributie TGD se va lega suplimentar la priza de pamant a postului de transformare cu platbanda OL-Zn 25x4 mm.

Priza de pamant va fi tip artificiala mixta, comuna atat pentru instalatia de legare la pamant, cat si pentru instalatia de protectie contra trasnetelor, cu rezistenta de dispersie mai mica sau egala cu 1Ω.

Priza de pamant In cadrul masurilor de protectie a muncii pentru aceasta incinta industriala se va pevedea

instalatia de protectie prin legare la nul si instalatia de protectie prin legare la pamant. Priza de pamant este parte componenta a acestor instalatii si este aferenta grupei de retele electrice exterioare, care se monteaza ingropat.

S-au prevazut prize de pamant artificiale locale pentru legarea la pamant la corpul tehnic, la fermentatoarele si rezervoarele modulelor de biogaz si la gospodaria de apa.

Priza de pamant de la postul de transformare nu este cuprinsa in prezentul proiect; ea va fi prevazuta in proiectul aferent postului si alimentarii cu energie electrica pe medie tensiune. Instalatia de protectie contra trasnetului

Pentru cladirea tehnica si zona rezervoarelor de productie biogaz este necesara protejarea contra efectelor rezultate in urma descarcarilor atmosferice. In acest scop se va prevedea o instalatie de protectie contra trasnetului, care va consta din montarea a doua echipamente de tip „Prevectron” (S6.60 si S4.50)‚ prevazute cu dispozitiv de captare cu amorsare PDA. Dispozitivele se vor fixa pe cate un stalp metalic telescopic, conform pozitiei precizata in planul de retele exterioare si se vor lega la priza de pamant cu doua conductoare de coborare realizate din platbanda OL-Zn 25x4 mm, prin intermediul pieselor de separatie.

La montarea echipamentelor de protectie contra trasnetului se vor lua in considerare conditiile de montaj impuse de furnizorul acestora. Masuri de protectia muncii si siguranta in exploatare a constructiei

- Masuri de protectie contra electrocutarilor accidentale prin atingeri directe: se vor prevedea cabluri cu conductoare izolate si tablouri si echipamente electrice carcasate cu grad de protectie IP4X.

- Masuri de protectie contra electrocutarilor accidentale prin atingeri indirecte: a. - Ca masura principala de protectie se va prevedea instalatia de protectie prin legarea la nul,

conform STAS 12604/4 – 89. b. - Ca masura suplimentara de protectie se va prevedea instalatia de legare la pamant ca

protectie contra tensiunilor de atingere accidentale a carcaselor echipamentelor electrice (care in mod normal sunt izolate), conform STAS 12604/5 – 90. - Mijloace colective de protectie - se recomanda: semnalizarea locurilor periculoase, utilizarea echipamentelor individuale de protectie, instructajul specific si periodic de protectia muncii la locul de munca, elaborarea unor instructiuni proprii de securitatea muncii, elaborarea si respectarea unui program de securitate si sanatatea in munca, dotarea locurilor de munca cu trusa sanitara de prim ajutor etc. La intocmirea proiectului, precum si in executie si exploatare, se va respecta legislatia de securitate si sanatate a muncii aflata in vigoare.

- Instalatia electrica se va pune sub tensiune numai dupa terminarea completa a tuturor lucrarilor din documentatie si dupa efectuarea verificarilor, conform standard CEI 60364-6-61.

- In timpul executiei, ca si in exploatare, este interzisa folosirea instalatiilor si a echipamentelor improvizate sau necorespunzatoare. Se va verifica numai de personal calificat, periodic, starea izolatiei cablurilor si functionarea la parametrii nominali ai aparatelor din tablouri si de pe trasee.

- In timpul executiei, ca si in exploatare, se va verifica periodic continuitatea electrica a conexiunilor instalatiei de protectie prin legare la pamant, a instalatiei de protectie contra trasnetului si, implicit, a prizei de pamant; de asemenea se va verifica (masura) periodic rezistenta de dispersie a prizei de pamant, care trebuie sa fie mai mica sau egala cu 1Ω.

- In fata tablourilor electrice se vor monta covoare de cauciuc electroizolante.

• Prevederi pentru monitorizarea mediului Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei

mediului se fac periodic sau ori de cate ori este necesar prin laboratoarele specializate pentru masuratori privind noxele rezultate de la cosurile de evacuare a gazelor arse aferente generatorului si nivelul de zgomot.

Rezultatele masuratorilor vor fi inscrise in buletine de analiza facute si consemnate in registrele de exploatare curenta a instalatiilor.

In jurul obiectivului se va crea o perdea de verdeata, arbusti, si arbori, cu scopul de diminuare a mirosurilor emanate si de ecranare a zgomotului.

Investitia reprezinta aplicarea la beneficiar a tehnologiei, instalatiilor si echipamentelor preluate integral de la partenerul din Uniunea Europeana unde astfel de instalatii functioneaza, fiind perfect adapentruate la cerintele si exigentele de mediu ale Uniunii Europene. In concluzie se poate afirma ca realizarea investitiei de catre beneficiar va produce un impact pozitiv asupra mediului atat sub raportul respectarii standardelor de mediu, cat si sub raportul sanitar - veterinar, sanitar si fitosanitar.

• Evaluarea impactului si concluziile La modul general, accepentruarea implementarii unei noi activitati intr-o anumita zona trebuie facuta pe principiul: o activitate umana este economic sau social favorabila daca se dovedeste accepentruabila din punct de vedere ecologic. Pe acest considerent in scopul aprecierii impactului avut de o activitate asupra mediului, atunci cand aceasta aduce cu sine si modificari antropice, cat si pentru urmarirea evolutiei in timp a fenomenului de poluare, se simte nevoia utilizarii unei evaluari globale a starii de sanatate sau de poluare a mediului la un moment dat.

In cadrul metodei de evaluare globala a impactului asupra mediului se are in vedere modalitatea de exprimare cantitativa a starii de fapt pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport intre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unui indicator de calitate considerat specific pentru factorii de mediu analizati.

Metoda presupune parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate ce pot reflecta starea generala a fiecarui factor de mediu in parte si corelarea acestora printr-o metoda grafica. Indicatorii analizati sunt incadrati pe o scara de bonitate, acordandu-li-se note ce exprima apropierea , respectiv departarea de starea ideala.

Scara de bonitate este divizata in unitati de la 1 la 10, 10 reprezentand starea ideala a unui mediu neafectat de activitatile umane iar 1 o stare grava, ireversibila de afectare. In general se considera ca posibila aprecierea mediului dintr-o anumita zona la un moment dat prin: - calitatea aerului - calitatea apei - calitatea solului - starea de sanatate a populatiei

Evaluarea calitatii acestor factori se face pe baza unei matrici de identificare ale carei linii reprezinta elementele activitatii analizate iar coloanele elementele mediului inconjurator.

Pentru “Construirea unei centrale de productie prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz” s-a realizat urmatoarea matrice :

MATRICEA DE EVALUARE A IMPACTULUI Matrice de atribuire si domenii de aparitie a impacturilor

Factor de mediu Nr.crt Indicatori Impact negativ net

Impact pozitiv net

AER

1 Difuzie 0 2 Pulberi in suspensie X 3 Oxizi de sulf X 4 Hidrocarburi X 5 Oxizi de azot X 6 Oxizi de carbon X 7 Substante toxice X 8 Oxidanti X 9 Miros O

10 Siguranta acviferului - 11 Variatii de debit - 12 Produse petroliere - 13 Radioactivitate -

APA

14 Suspensii - 15 Poluare termica - 16 Socuri de pH - 17 CBO5 - 18 Oxigen dizolvat - 19 Reziduu fix - 20 Azot, fosfor - 21 Compusi toxici - 22 Viata acvatica - 23 Coliformi totali -

SOL

24 Eroziune - 25 Pericole naturale X 26 Folosinta initiala X

ECOLOGIE

27 Animale mari - 28 Pasari de prada - 29 Vanat mic - 30 Pesti, pasari de apa, melci - 31 Recolta agricola - 32 Specii pe cale de disparitie - 33 Vegetatia terestra naturala - 34 Plante acvatice -

ZGOMOT

35 Efecte psihologice - 36 Efecte asupra comunicarii - 37 Efecte fiziologice - 38 Efecte asupra functionalitatii

sociale -

SOCIAL – UMAN

39 Modul de viata O 40 Aspecte psihologice - 41 Aspecte fiziologice - 42 Comunicatiile -

ECONOMIC

43 Stabilitatea economica regionala

O

44 Venitul sectorului public O 45 Consumul pe locuitor -

Legenda: x = impact neglijabil ,o = impact mediu, * = impact important , - = nu este cazul Activitatea ce urmeaza a se desfasura pe amplasamentul din comuna Perisor, jud. Dolj dupa considerarea factorilor semnificativi a primit urmatoarele aprecieri: - aer – nota 9 – degajari de mirosuri - apa – nota 9 – posibile evacuari de compusi organici - sanatatea populatiei – nota 9 – posibile evacuari de compusi organici si agenti patogeni

In acest caz Indicele de poluare global IPG are valoarea : IPG = Si/Sr = 1,23

Aceasta valoare caracterizeaza un mediu putin afectat de interventia umana, ceea ce inscrie in limite normale actvitatea ce se va desfasura de noul obiectiv.

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

4.1. Protecţia calităţii apelor: Din activitatea noii investitii rezulta ape menajere care se vor evacua la o ministatie de epurare

conforma cu NTPA001-05 cu o incarcare hidraulica nominala de 0,75 mc/zi. Langa ministatia de

epurare este prevazut un bazin ingropat din polipropilena cu un volum de 2,5 mc. Apele uzate epurate se colecteaza in acest bazin urmand a fi folosite ulterior la irigarea spatiilor verzi din incinta.

Apa rezultata in urma procesului tehnologic, o solutie organica stabilizata, are o valoare ridicata ca fertilizator. Aceasta contine combinatii de azot, fosfor si 3 - 4,5% potasiu (in materie uscata) si poate fi imprastiata direct pe terenul cultivabil. Continutul de amoniac al “filtratului” este de pana la de doua ori mai mare decat in gunoiul de grajd depozitat (nefermentat).

Asigurarea debitului si presiunii instalatiilor sanitare menajere se va face de la OB - GOSPODARIE APA, nou proiectata in incinta, in cadrul careia se foreaza un put la adancimea de 150 m, conform studiului hidrologic si avizului de gospodarire a apelor.

Apa menajera necesara va fi furnizata de un put de 150 m adancime nou forat in incinta, echipat cu o pompa submersibila de put ce va alimenta cu apa un rezervor tampon din polietilena pentru uz alimentar de 3000 l. Apa din rezervor va fi pompata catre instalatiile de alimentare cu apa menajera prin intermediul unui grup de pompare (1 pompa functiune, 1 pompa rezerva activa). Apa din put va fi tratata pentru a ajunge la paramentrii apei potabile. Necesarul de apa potabila pentru consum curent : Apa menajera necesara va fi furnizata de un put de adancime nou forat in incinta, echipat cu o pompa submersibila de put ce va alimenta cu apa un rezervor tampon. Breviar de calcul consum apa si canalizare Cerinţa de apă potabilă pentru scopuri igienico-sanitare (conform SR 1343-06) Relaţii de calcul nr.utilizatori x nec. specific de apă - Qs zi mediu = Ks x Kp x ——————————————— (m³/zi) 1000 - Qs zi maxim = Kzi x Q zi mediu (m³/zi) - Qs maxim orar = Ko x Q zi maxim / 24 (m³/h) în care: - Ks = coeficient de nevoi proprii ale sistemului = 1,007 - Kp = coeficient de pierderi = 1,15 - Kzi = coeficient de neuniformitate zilnică = 1,30 - Ko = coeficient de neuniformitate orară = 3,0 - necesarul specific de apă (n.s) n.s. Functionari

( 3 persoane) Muncitori (7 persoane)

TOTAL (apă rece) 30 l/om şi zi 60 l/om şi zi - regimul de functionare este de 24 h/zi, 365 zile/an Rezultate Nr. crt. Debit UM Valoare 0 1 2 3 TOTAL (apă) 1 Qs zi mediu mc/zi 0,59 2 Qs zi maxim mc/zi 0,77 3 Qs orar maxim mc/h 0,10 Asigurarea apei tehnologice

Necesarul de apa in scopuri tehnologice este asigurata prin recircularea a 2817 tone fertilizant lichid rezultat din procesul de fermentatie: Qs anual mediu = 2817 t/an

- 6 alimentari / zi - 10 min / alimentare Qs zi mediu = 7.72 mc/zi Qs zi maxim = 9.65 mc/zi De asemenea la inceputul functionarii instalatiei de biogaz, pentru amorsarea procesului de fermentare se va aduce un aport de apa de 1000 tone din putul nou forat in cadrul investitiei propuse. Totodata putul forat va fi folosit si la umplerea rezervorului pentru asigurarea protectiei la incendiu aflat in gospodaria de apa astfel: Qs anual mediu = 35 mc reprezentand rezerva de apa intangibila in scopuri PSI Qs anual mediu = 19 mc reprezentand necesarul de apa pentru amorsarea instalatei si in scopuri igienico-sanitare. In cadrul procesului de functionare nu exsista deversari sau evacuari de ape uzate tehnologice, toata apa intrata in procese fiind fie recirculate, fie in componenta materialului fertilizant lichid care este vandut ca atare.

OB. – CLADIREA TEHNICA Se vor alimenta cu apa potabila si se vor evacua apele uzate menajere de la OB - CLADIRE TEHNICA.

In grupul sanitar (OB - CLADIRE TEHNICA), s-au prevazut: - WC din portelan sanitar avand rezervorul de spalare montat la semiinaltime cu actionare

normala; - Lavoar, din portelan sanitar, montat pe picior, alimentat prin baterie amestecatoare

monocomanda din alama cromata cu ventil automat si dop, cu actionare normala; - Spatiu dus din gresie cu baterie de dus monocomanda cu furtun dus flexibil; - Set accesorii: portprosop, porthartie de toaleta, oglinda sanitara, etajera, sapuniera, dozator

sapun lichid, cuier cu doua agatatori, perie si suport pentru WC.; - Sifon de pardoseala din polipropilena cu capac si sita din INOX, cu o iesire laterala Dn50; - Robinete de trecere pe conductele de apa rece si apa calda 45˚C. In camera rezervor de amestecare (OB - CLADIRE TEHNICA), s-au prevazut: - Spalator, din INOX, alimentat prin baterie amestecatoare monocomanda din alama cromata,

cu actionare normala; - robinete de trecere pe conductele de apa rece si apa calda 45˚C. - robinete golire. Prepararea apei calde menajere utilizate la obiectele sanitare din OB - CLADIRE TEHNICA se

va face la temperatura de 45˚C cu ajutorul unui boiler de 200 l cu o serpentina si rezistenta electrica, amplasat in grupul sanitar, prin intermediul agentului termic provenit de la circuitul de racire al motorului.

Distributia apei calde la obiectele sanitare se va face prin tevi din polipropilena random (PPR) izolate termic 9mm.

OB. GOSPODARIA DE APA

In camera tehnica aferenta gospodariei de apa executata ingropat in incinta se vor monta urmatoarele echipamente pentru pomparea si tratarea apei: - Pompa submersibila de put: Q=3 mc/h, H=50 mCA, P=1,1 kW; - Grup pompare consum menajer (1 pompa activa + 1 pompa rezerva activa): Q=3 mc/h, H=40 mCA, P=1,1 kW; - Electrovană 1 1/4” actionare automată (1 buc); - Rezervor tampon din polietilena pentru uz alimentar, V=3000 l (1 buc); - Vas de expansiune inchis cu membrana pentru grup pompare consum menajer, V=100 l; - Statie clorinare cu solutie hipoclorit de sodiu cu control electronic, Qmax apa tratata=3 mc/h;

- Filtru cu pat de carbune activ cu control electronic, Qmax=3 mc/h; - Statie dedurizare cu control electronic, Qmax=3 mc/h; - Sterilizator ultraviolete cu control electronic pentru Qmax=3 mc/h; - Electropompă submersibilă de epuisment cu plutitor, Q=6 mc/h, H=9 mCA, P=0,75 kW. Canalizarea apelor uzate menajere si tehnologice

Ape uzate menajere cu încărcări care se încadrează dupa epurare în limitele impuse prin normativul NTPA001-2005 pentru descărcări în cursuri de apa, canale desecare sau soluri permeabile (ape uzate menajere):

Quz = Qs - Quz zi mediu = 0,59 m³/zi - Quz zi maxim = 0,77 m³/zi - Quz orar maxim = 0,10 m³/h Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare conforma cu NTPA001-05 cu o

incarcare hidraulica nominala de 0,75 mc/zi. Langa ministatia de epurare este prevazut un bazin ingropat din polipropilena cu un volum de 2,5 mc. Apele uzate epurate se colecteaza in acest bazin urmand a fi folosite ulterior la irigarea spatiilor verzi din incinta

Ape meteorice Debitul de calcul se determina conform SR 1846-06, cu formula: Qc = m x S x Ø x I, in care:

- m - coeficient de inmagazinare - S - suprafata de calcul - Ø - coeficient de scurgere (in functie de natura suprafetei) - I - intensitatea ploii de calcul

Coeficientul m = 0,8. Pentru obiectivul de investitii amplasat in zona rurala se va considera frecventa ploii de 1/1

(numar ploi maxime la numar de ani) si o durata a ploii de calcul de 15 min (pentru zona de ses, cu panta medie mai mica de 1%). Apele uzate provenite de la platforma de depozitare materiale dupa fermentare vor fi preluate de o rigola cu panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa pentru golirea acesteia. Din aceasta basa apele (scurgeri materiale dupa fermentare) vor fi evacuate prin pompare de o electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator la Rezervor material fermentat, printr-o retea de conducte din PEHD. Apele uzate provenite de la Silozuri vor fi preluate de o rigola cu panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa pentru golirea acesteia. Din aceasta basa apele (scurgeri plante energetice) vor fi evacuate prin pompare la Rezervorul de dejectii, printr-o retea de conducte din PEHD. Canalizarea apelor pluviale

Colectarea apelor pluviale de pe sarpanta acoperisurilor se va face prin intermediul unei retele de jgheaburi si burlane (conform proiect arhitectura).

Evacuarea apelor pluviale se va face la teren, in incinta, prin intermediul unei sistematizari pe verticala a acesteia.

4.2. Protecţia aerului: Se va face desulfurarea in fermentatoare pentru a reduce sulful si a exista mai putin SOX in

gazele de esapament ale centrale de cogenerare. Oxizii de carbon, CO si CO2 proveniti din arderea biogazului sunt evacuati la inaltime deasupra solului. Acesti compusi fac parte din fondul atmosferic general si dupa cum se stie, in ultimi ani au determinat incalzirea planetei prin inducerea efectului de sera. Construirea centralei de productie prin

cogenerare de energie electrica si termica din biogaz are ca sursa de emitere a poluantilor in atmosfera – ardera biogazului in centrala de cogenerare, emisiile de poluanti in atmosfera se incadreaza in limitele impuse de Ordinul 462/93. Pe de alta parte, plantele consuma CO2 in procesul de fotosinteza, astfel incat prin crearea si mentinerea unei zone verzi in jurul centralei impactul produs de acesti oxizi asupra atmosferei s-ar reduce dupa cum urmeaza: 1. Determinarea reducerii emisiei CO2 pentru Ep (energie electrica produsa) Ep = 11.236 MWh/an Ei = emisie specifica (g CO2 / KWh) = 566 g CO2 / KWh – Reducerea emisiei aferente energiei electrice produse: Ee misii CO2 = 0,566 kg CO2 / KWh x 11.236.000 KWh/an = 6.359,576 t CO2/an 2. Determinarea reducerii emisiei de CO2 pentru energie termica produsa: Qp = 9.970 MWh/an

Reducerea de emisii de CO2 aferenta producerii de energie termica utilizand surse regenerabile de energie. Se calculeaza fata de alternativa producerii aceleiasi cantitati de energie termica intr-o instalatie de producere separata a energiei termice corespunzatoare BAT (Best Available Tehnology) pentru care η = 92% (randament producere), cu functionare pe gaze naturale.

Cantitatea de combustibil necesara: B = 9.970 : 92% = 10.836,95 MWh/an = 39,0248 TJ/an

Factorul de emisii de CO2 pentru gaze naturale conform Anexei C – Metodologia de alocare a certificatelor de enisii de gaze cu efect de sera din Planul National de Alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de sera pentru perioada 2007, si 2008-2012. FGN = 56,1 t CO2 / TJ (GN = gaze naturale)

Reducerea de emisii aferenta energiei termice produse: Et misii CO2 = 39,0248 TJ /an x 56,1 t CO2 / TJ = 2.189,29 t CO2 / an

Economiile de mai sunt sunt determinate de faptul ca biomasa se considera ca avand emisii zero intrucat intr-un astfel de calcul deoarece emisiile de CO2 rezultate ca urmare a producerii de energie in instalatia RES se compenseaza cu emisiile de CO2 absorbite din natura intimpului cresterii biomasei Emisii CO2 total = Ee misii CO2 + Et misii CO2 = 6.359,576 t CO2/an + 2.189,29 t CO2 / an = 8.548,8673 t CO2/an.

4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: Procesele tehnologice desfasurate in statia de biogaz nu constituie surse de poluare fonica si

vibratii, avand in vedere ca singura sursa de vibratii si zgomot o reprezinta motorul pentru care sunt luate masuri constructive de atenuare a acestora pana la limita maxima admisa conform normelor in vigoare.

Nivelurile de zgomot produse de activitatile din incinta nu provoaca disconfort in zona de amplasare si in imprejurimi.

Amenajarile si dotarile prevazute pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor datorate utilajelor sunt, pe langa echipamentele moderne, silentioase:

• postamente si tampoane elastice pentru sprijinirea utilajelor • echipamente silentioase • racorduri flexibile intre echipamente si conducte

Motorul este instalat intr-o cabina protejata impotriva zgomotului. Sistemele de intrare si iesire a aerului ale centralei termo - electrica sunt echipate cu un mecanism de blocuri fonoabsorbante. Gazele esapate din motorul termic trec printr-un sistem de atenuare a zgomotului . Emisiile de zgomote inadmisibile sunt evitate.

4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor: In noua unitate nu sunt radiatii si nici nu sunt necesare amenajari sau dotari impotriva radiatiilor

calorice sau alt gen de radiatii.

4.5. Protecţia solului şi a subsolului: Instalatiile ce urmeaza a fi efectuate au fost prevazute cu pardoseli betonate, protejate

corespunzator mediului de lucru si instalatii de canalizare, astfel incat nu exista pericolul infiltrarii fluidelor in sol, respectiv in stratul de apa freatica.

Deseurile menajere sunt depozitate in containere metalice acoperite amplasate pe platforma betonata si sunt preluate de firma de salubritate, prin contract si transportate la groapa de gunoi autorizata.

4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: Nu va fi afectată fauna, flora terestră şi acvatică, monumente ale naturii şi arii protejate. Sunt

amenajate spaţii verzi şi alei betonate şi pomi ornamentali. Valorile concentratiilor indicatorilor de poluare se vor incadra in limitele impuse de NTPA

001/2005 si sub valorile pragurilor de alerta .

4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: Obiectivul este amplasat la distante considerabile de zone locuite sau zone de interes cultural

sau turistic. In jurul obiectivului se va crea o perdea de verdeata, arbusti, si arbori, cu scopul de diminuare a mirosurilor emanate si de ecranare a zgomotului. In perimetrul invecinat nu se afla nici un obiectiv protejat. Posibilitatea de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului. Protejarea mediului se va realiza atat prin aplicarea unui bun management al tuturor factorilor de poluare generati pe amplasament cat si prin monitorizarea si centralizarea emisiilor de poluanti pentru reducerea efectelor adverse semnificative asupra mediului. O posibila reducere a impactului asupra mediului consta in evitarea pe cat posibil a antropizarii solului, prin mentinerea curateniei si inierbarea zonelor fara platforma betonata In jurul obiectivului se va crea o perdea de verdeata, arbusti, si arbori, cu scopul de diminuare a mirosurilor emanate si de ecranare a zgomotului.

4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament: Evidenta gestionarii deseurilor se va face, de catre titular, conform HG 856/2002, Anexele nr. 1 (cap. 1 generarea deseurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor, cap. 3 valorificarea deseurilor, cap. 4 eliminarea deseurilor), titularul avand obligatia tinerii acestor evidente, precum si raportarea acestora.

In perioada de constructie vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri: - resturi vegetale de la curatirea terenului si material de decopertare rezultat in urma sapaturilor – vor fi colectate in vederea predarii unui operator autorizat pentru eliminarea/valorificarea lor; - deseuri provenite din materiale de constructii ca urmare a activitatii de constructii si montaj – vor fi colectate si predate centralizat la unitati specializate in colectarea acestor tipuri de deseuri; - deseuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe amplasament de catre agentul de salubrizare din zona, pe baza de contract de prestari servicii.

In perioada de operare deseurile rezultate din cadrul unitatii sunt colectate si evacuate astfel: • cele menajere - in containere metalice acoperite, amplasate pe platforma betonata, preluate de firma de salubritate si transportate la groapa de gunoi autorizata.

• Materialul deshidratat se utilizeaza ca ingrasamant si se valorifica in aceasta stare iar cel din rezervoarele de material fermentat (lichid) se imprastie pe terenurile agricole din zona cu utilaje specializate.

Managementul deseurilor Denumirea deseului Cantitatea

prevazuta a fi generata t/an

Starea fizica Solid– S, Lichid - L, Semisolid – SS

Managementul deseurilor

DESEURI TEHNOLOGICE TOTAL din care:

Vor fi colectate in recipienti etansi si depozitate pe o platforma special amenajata in vederea predarii catre un eliminator/reciclator autorizat

Materiale filtrante uzate 0,8 S Ulei uzat (lubrifiere generator) 1,9 L DESEURI MENAJERE TOTAL din care:

Deseurile menajere vor fi colectate selectiv in conformitate cu prevederile legislative in vigoare si vor fi preluate de o firma de salubritate auorizata. Deseurile reciclabile vor fi colectate selectiv si vor fi predate in vederea reciclarii. Deseurile biodegradabile vor fi colectate in pubele corespunzatoare si predate operatorului de salubritate.

Deseuri de hartie si carton 0,2 S Deseuri din materiale plastice (PET, pungi plastic, etc)

0,11 S

Deseuri din sticla 0,08 S Deseuri textile (lavete, materiale textile echipament de lucru, etc)

0,04 S

Deseuri biodegradabile (provenite de la hrana individuala zilnica)

1 S

4.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: In cadrul procesului tehnologic nu se folosesc si nu rezulta emisii de substante toxice si

periculoase.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI: Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei

mediului se fac periodic sau ori de cate ori este necesar prin laboratoare specializate pentru masuratori privind emisiile poluante rezultate de la cosul de evacuare a gazelor arse din motorul termic al cogeneratorului precum si pentru controlul nivelului de zgomot. Rezultatele masuratorilor vor fi inscrise in buletine de analiza si consemnate in registrele de exploatare curenta a instalatiilor.

In jurul obiectivului se va crea o perdea de verdeata constand din arbusti si arbori, in scopul diminuarii mirosurilor difuze emanate si pentru ecranarea zgomotului. Investitia reprezinta aplicarea la beneficiar a tehnologiei, instalatiilor si echipamentelor preluate integral de la parteneri din Uniunea Europeana unde astfel de instalatii functioneaza in mod curent fiind perfect adaptate la cerintele si exigentele de mediu ale Uniunii Europene. Din argumentele si motive expuse se poate conchide cu certitudine ca realizarea investitiei de catre beneficiar va produce un impact pozitiv asupra mediului atat sub raportul respectarii standardelor de mediu cat si din punct de vedere sanitar, sanitar-veterinar, fitosanitar si – nu in ultimul rand – social. Ca urmare a desfasurarii activitatii, la investitia “Construirea unei centrale de productie prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz’”, in Comuna Perisor, Judetul Dolj apa nu este generata in acest proces.

Apa necesara procesului tehnologic este in circuit inchis cu suplimentarea unor cantitati pentru a pastra debitele necesare, prin urmare nu exista evacuari de ape tehnologice uzate. Apa necesara consumului menajer este evacuata la o ministatie de epurare din incinta.

Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni: - supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control; - automonitorizare; Automonitorizarea are urmatoarele componente: - automonitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu, inclusiv gestiunea deseurilor; - monitorizarea tehnologica/monitorizarea variabilelor de proces; - monitorizarea post-inchidere. VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APĂ, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DEŞEURILOR ETC.)

Nu este cazul. VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER:

Prin proiectul de organizare de santier se va asigura depozitarea materialelor, utilajelor si a echipamentelor în conditiile impuse de furnizori, luându-se masuri de paza si protectie a acestora. Se va realiza un proiect de executie al lucrarilor si se vor lua toate masurile pentru diminuarea factorilor de poluare a mediului.

Majoritatea activitatilor de prelucrare si ansamblare se vor realiza in incinta cladirilor propuse prin proiectul de organizare de santier.

Se vor monta panouri de avertizare pe drumurile de acces, se vor proteja vecinatatile cu plase de protectie in constructii. Molozul si deseurile rezultate se vor colecta distinct in pubele sau containere.

Se vor evita deversarile accidentale de ulei sau produse petroliere. Schimburile de ulei si alimentarea cu combustibil se va face doar la unitati specializate;

Este interzisa orice activitate fara obtinerea autorizatiilor si avizelor de beneficiar. Înainte de începerea oricaror lucrari se vor lua toate masurile P.S.I ce se impun pentru executarea lucrarilor în conditii de siguranta.

Se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de pamânt si materiale de constructie pe carosabilul drumurilor de acces. Se interzice depozitarea de pamânt excavat sau materiale de constructie în afara amplasamentului obiectivului.

Surse si poluanti generati de instalatia propusa in faza de constructie: Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorita urmatoarelor surse care apar in timpul

realizarii proiectului : - pregatirea platformei pentru executarea constructiei (o sursa de emisii de pulberi); - lucrari constructii si montaj (o sursa de emisii de pulberi, emisii de poluanti specifici arderii

combustibililor fosili ); - manipulare materiale de constructie (o sursa de emisii de pulberi);

- mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de esapament (emisii de poluanti specifici arderii combustibililor fosili, sursa de emisii de pulberi),

Lucrarile desfasurate in perioada de executie a obiectivului pot avea impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.

Executia lucrarilor de construire constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de pulberi, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei constructiei, sunt asociate lucrarilor de excavare, de manipulare si punere in opera a pamantului si a materialelor de constructie, de nivelare si taluzare, precum si altor lucrari specifice de constructii montaj profile metalice. Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie, diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea cat si controlul emisiilor.

In present terenul este liber de constructii sau utilaje, astfel incat la inceperea lucrarilor de constructii nu vor fi necesare efectuarea de lucrari de dezafectare / demolare.

Centrala este proiectata sa functioneze pe o perioda de 25 de ani. La sfarsitul periodei de functionare centrala poate fi dezafectata sau supusa unui proces de modernizare capitala.

In cazul dezafectarii eliminarea deseurilor rezultate se va face astfel : - deseurile reciclabile (metal, hartie, PVC) se vor preda la centrele locale de colectare a

materialelor reciclabile - materialele inerte se vor evacua in locul indicat de Primaria comunei Perisor - deseurile periculoase vor fi preluate de o firma atestata in acest sens. Pentru demolarea cladirilor s-au stabilit urmatoarelor etape : - dezafectarea instalatiilor tehnologice si evacuarea acestora - evacuarea confectiilor metalice - evacuarea tamplariilor - demolarea elementelor de rezistenta metalice de la acoperisuri - demolarea elementelor de zidarie, inclusiv a peretilor prefabricati - demolarea elementelor verticale de rezistenta - demolarea placilor de la cota 0 din beton - demolarea fundatiilor si a elementelor de infrastructura - transportul materialelor in afara incintei - aducerea terenului la starea initiala

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE

În perioada de executie se pot produce accidente generate de indisciplina si nerespectarea de catre personalul muncitor a normelor de securitate si sanatate în munca si apararea împotriva incendiilor, dar acest tip posibil de accidente influenteaza in mica masura factorii de mediu.

În perioada de exploatare pot fi urmatoarele situatii de risc potential: accidente de circulatie, producerea unor calamitati, defectiuni ale unor utilaje si mijloace de transport auto, etc.

Pentru prevenirea si reducerea sau chiar eliminarea efectelor sus amintite, se prevad urmatoarele masuri: - realizarea lucrarilor conform proiectului si caietelor de sarcini, cu respectarea normelor de securitate si sanatate în munca si aparare împotriva incendiilor;