UNIVERSITATEA DE ŞTIINłE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Dr.med.vet.CORNEL BANCOŞ REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CERCETĂRI PRIVIND INFLUENłA UNOR FACTORI DE IGIENĂ ASUPRA SĂNĂTĂłII, PRODUCłIEI ŞI CALITĂłII ACESTEIA, LA PUII DE CARNE Conducător ştiinŃific Prof.univ.dr. CORNEL MAN Cluj-Napoca 2010
36
Embed
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
5. Conf.dr. ILARIE IVAN – Univ.Tehn. Cluj-Napoca, Specialitatea AlimentaŃie, Tehnologii de creştere
2
CUPRINS
Pag.
PARTEA I-a: STADIUL CUNOA ŞTERII INTRODUCERE ………………………………………………………………….. Cap. 1. SITUAłIA ACTUAL Ă ŞI PERSPECTIVELE CREŞTERII ŞI EXPLOAT ĂRII PUILOR DE CARNE ………………………………………. 1.1. EvoluŃie şi perspective pe plan mondial ………………………………………. 1.2. EvoluŃie şi perspective pe plan naŃional ………………………………………. Cap. 2. SISTEME DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE; EXIGEN łE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă PE FILIERA ,,PUI DE CARNE” ………….. 2.1. Tehnologii industriale ………………………………………………………….
2.1.1. Tehnologia de creştere pe aşternut permanent ………………………. 2.1.2. Tehnologia de creştere în baterii ……………………………………… 2.1.3. Microclimatul din adăposturi – factor important pentru bunăstarea puilor ……………………………………………..
2.2. Tehnologia Label ……………………………………………………………… 2.3. Sistemul ecologic de creştere a puilor de carne ……………………………….
2.3.1. Date introductive …………………………………………………….. 2.3.2. Filiera „pasăre bio”; evoluŃie, importanŃă …………………………… 2.3.3. ExigenŃe pe filiera „ferme ecologice” ………………………………… 2.3.4. Adăposturile şi adăpostirea păsărilor din fermele ecologice …………. 2.3.5. Tipuri de adăposturi utilizate în avicultura ecologică ……………….. 2.3.6. Microclimatul din adăposturi ………………………………………… 2.3.7. AlimentaŃia păsărilor în sistemul ecologic de creştere şi exploatare … 2.3.8. Principii fundamentale în algerea speciilor, raselor şi hibrizilor pentru producŃia zootehnică “bio” ……………………………………. 2.3.9. Caracteristici ale fermelor ecologice …………………………………. 2.3.10. Specificul profilaxiei şi terapiei bolilor în avicultura ecologică …….
CAP 3. BIOSECURITATEA FERMELOR AVICOLE ………………………... Cap. 4. CRITERII ŞI FACTORI DE INFLUEN łĂ A CALIT ĂłII PE FILIERA ,,PUI CARNE” ……………………………………………………. 4.1. CondiŃiile tehnice pentru înscrierea păsărilor destinate sacrificării pe clase de calitate în viu (STAS nr. 6997-83) …………………………………………. 4.2. Procesarea păsărilor în abator ..……………………………………………….. 4.3. Aprecierea calităŃii carcaselor obŃinute în procesul de abatorizare a păsărilor .. 4.4. Tranşarea carcaselor de pasăre şi participarea porŃiunilor anatomice în alcătuirea acestora …………………………………………………………… 4.5. Conceptul de calitate a cărnii de pasăre şi factorii de influenŃă ai acesteia …… 4.6. Însuşirile organoleptice (senzoriale) ale cărnii ………………………………… 4.7. Însuşirile fizico-chimice şi tehnologice ale cărnii …………………………….. 4.8. Abordări şi aspecte ale calităŃii produselor alimentare în economia modernă …
9
13 13 16
21 21 23 29
31 39 42 42 44 47 48 50 50 51
54 55 56 62
69
70 71 74
75 78 80 86 89
3
PARTEA a II-a CERCETĂRI PROPRII Cap. 1. MOTIVAłIA ŞI OBIECTIVELE TEZEI ……………………………… Cap.2. PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂłILOR LUATE ÎN STUDIU 2.1. S.C. AVE IMPEX S.R.L. SATU-MARE – complex de creştere intensiv-industrială a puilor de carne …………………………………………..
2.1.1. Amplasare ……………………………………………………………. 2.1.2. ConstrucŃii de producŃie ……………………………………………… 2.1.3. Dotările tehnice ale halelor ……………………………………………
2.1.4. InstalaŃii şi utilaje pentru igienizarea halelor între seriile de pui …….. 2.2. FERMA ADRIAN – LIVADA, JUD. SATU-MARE – fermă de creştere semiintensiv-gospodărească şi ecologică a puilor de carne …………... 2.3. GOSPODĂRII ALE POPULAłIEI cu sector de creştere a puilor de carne în sistem extensiv-gospodăresc ……………………………………………….. 2.4. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.3. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE CRESCUłI ÎN SISTEM INTENSIV-INDUSTRIAL …………………………………………….. 3.1. Biosecuritatea fermelor, igienizarea halelor şi pregătirea acestora pentru populare …………………………………………………………………
3.1.1. Asigurarea biosecurităŃii ……………………………………………… 3.1.2. Igienizarea şi pregătirea halelor pentru populare …………………….. 3.1.3. Cercetări privind eficienŃa igienizării halelor între serii de pui ……… 3.1.4. Concluzii parŃiale ………………………………………………………
3.2. Studiul microclimatului din halele de creştere şi influenŃa lui asupra puilor …. 3.2.1. Material şi metodă ……………………………………………………. 3.2.2. Rezultate şi discuŃii …………………………………………………… 3.2.2.1. EvoluŃia temperaturii aerului ............................................................... 3.2.2.2. EvoluŃia umidităŃii relative a aerului ………………………………. 3.2.2.3. EvoluŃia Indicelui Temperatură – Umiditate (ITU) ……………….. 3.2.2.4. EvoluŃia curenŃilor de aer ………………………………………….. 3.2.2.5. EvoluŃia luminozităŃii ………………………………………………. 3.2.2.6. EvoluŃia gazelor nocive din aer …………………………………….
3.2.2.7. Aeroflora adăposturilor de pui …………………………………….. 3.2.3. Sinteză privind micoclimatul din halele de creştere a puilor Cobb 500
3.2.4. Concluzii parŃiale …………………………………………………….. 3.3. Igiena alimentaŃiei puilor de carne în sistem intensiv-industrial ………………
3.3.1. Material şi metodă ……………………………………………………. 3.3.2. Rezultate şi discuŃii …………………………………………………… 3.3.2.1. Cu privire la sistemul şi utilajele de furajare ………………………. 3.3.2.2. Cu privire la formula şi tehnica furajării …………………………… 3.3.2.3. Cu privire la reŃetele furajere utilizate şi valoarea lor nutritivă ……. 3.3.3. Concluzii parŃiale …………………………………………………….
3.4. Cercetări privind igiena apei şi a adăpatului puilor în sistem industrial; factori de influenŃă ……………………………………………………………..
3.4.1. Material şi metode ……………………………………………………. 3.4.2. Rezultate şi discuŃii ……………………………………………………
3.4.2.1. Cu privire la sistemul de adăpare, frontul de adăpare şi funcŃionalitatea sistemului ………………………………………. 3.4.2.2. Cu privire la condiŃiile de potabilitate ale apei ……………………. 3.4.2.3. Cu privire la consumul da apă şi factorii de influenŃă ……………..
3.4.2.4. Cu privire la influenŃa temperaturii aerului din hale asupra consumului de apă …………………………………………………. 3.4.3. Concluzii parŃiale …………………………………………………….
3.5. Rezultate obŃinute privind evoluŃia masei corporale, a sporului în creştere şi a consumului de furaje, la puii crescuŃi în sistem intensiv …………………… 3.5.1. EvoluŃia masei corporale şi influenŃa unor factori de igienă; microclimatul şi anotimpul …………………………………………..
3.5.2. EvoluŃia sporului mediu de creştere şi influenŃa unor factori de igienă 3.5.3. Consumul specific de furaje şi influenŃa unor factori de igienă ……… 3.5.4. Concluzii parŃiale ……………………………………………………..
3.6. Cercetări privind relaŃia dintre nivelul de realizare a factorilor tehnologici şi de igienă, biosecuritatea fermelor, bunăstarea puilor şi pierderile prin mortalitate în sistemul intensiv de creştere ………………………………………………………..
3.6.1. Obiectivele cercetării ………………………………………………… 3.6.2. Rezultate şi discuŃii ………………………………………………….. 3.6.2.1. IncidenŃa pierderilor prin mortalitate pe fermă, serii de creştere şi hale ………………………………………………………………..
3.6.2.2. Dinamica pierderilor pe vârste …………………………………….. 3.6.2.3. Dinamica pierderilor pe anotimp ………………………………….. 3.6.2.4. Depistarea unor factori de influenŃă şi descrierea unor episoade terminate cu mortalităŃi peste media pe fermă, serie sau hală ……… 3.6.2.5. Cauzele principale ale pierderilor prin mortalitate la pui ...................
3.6.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………. Cap.4. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR COBB – 500 CRECUłI ÎN SISTEM SEMIINTENSIV ŞI EXTENSIV ………………………………………. 4.1. Material şi metodă …………………………………………………………….. 4.1.1. Descrierea adăpostului şi adăpostirii puilor …………………………. 4.1.2. Schema experimentală ……………………………………………….. 4.2. Rezultate şi discuŃii ……………………………………………………………. 4.2.1. EvoluŃia microclimatului ……………………………………………..
4.2.2. Furajarea şi consumul de furaje ………………………………………. 4.2.3. EvoluŃia masei corporale şi a sporului de creştere …………………… 4.2.4. Consumul specific şi pierderile prin mortalitate ……………………..
4.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.5. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE CRESCUłI ÎN GOSPODĂRIILE POPULA łIEI ……………………………………………….. 5.1. Creşterea puilor eclozionaŃi din ouă provenite din gospodărie, cu ajutorul cloştilor (Varianta A) ……………………………………………… 5.2. Pui ecolozionaŃi la cloşcă şi crescuŃi separat în spaŃii încălzite (Varianta B) ….
162 162 163
165 166
168
168 188 190 190
192 193 193
193 210 212
213 217 218
221 221 221 226 227 227 227 228 230 231
234
235 238
5
5.3. Pui eclozionaŃi în incubatoare de mică capacitate, crescuŃi în spaŃii încălzite (Varianta C) ……………………………………………………………………. 5.4. Creşterea în gospodăriile populaŃiei a puilor Cobb-500, cumpăraŃi de la unităŃi de profil (Varianta D) ………………………………………………………….. 5.5. Rezultate şi discuŃii pentru fiecare variantă …………………………………… 5.6. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.6. CERCETĂRI PRIVIND PRODUCEREA PUIULUI DE CARNE ECOLOGIC ÎN CONDI łIILE UNEI FERME DIN JUDE łUL SATU MARE 6.1. Material şi metodă ……………………………………………………………… 6.2. Rezultate şi discuŃii ……………………………………………………………. 6.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.7.CERCETĂRI PRIVIND PREG ĂTIREA PUILOR PENTRU SACRIFICARE ŞI VALORIFICAREA PRODUC łIEI DE CARNE DE PUI ÎN FUNCłIE DE SISTEMUL DE CREŞTERE ………………………………… 7.1. Pregătirea şi manipularea puilor ………………………………………………. 7.2. Rezultate şi discuŃii …………………………………………………………….
7.2.1. Rezultate la puii crescuŃi în sistem intensiv-industrial ………………. 7.2.2. Randamentul comercial, proporŃia părŃilor anatomice şi rezultatele tranşării carcaselor la pui crescuŃi în sistem semiintensiv şi extensiv–gospodăresc …………………………………………………
7.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.8. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA CARCASELOR ŞI A CĂRNII ÎN FUNCłIE DE SISTEMUL DE CREŞTERE A PUILOR ŞI UNII FACTORI DE INFLUEN łĂ …………………………………………………….. 8.1. Cauze ale declasării sau confiscării carcaselor la examenul post mortem …….. 8.2. Principalii factori de influenŃă care favorizează depreciere a carcaselor ………. 8.3. Studii privind calitatea cărnii de pui obŃinuŃi în diferite sisteme de creştere ….
8.3.1. Calitatea senzorială a cărnii ………………………………………….. 8.3.2. Studiul însuşirilor fizico – chimice ale cărnii ………………………… 8.4. Concluzii parŃiale ……………………………………………………….
Cap.9. DIFERENłE ESENłIALE ÎNTRE SISTEMUL INTENSIV-INDUSTRIAL ŞI SISTEMELE ALTERNATIVE DE CRE ŞTERE A PUILOR DE CARNE. MOTIVA łIA SISTEMULUI ECOLOGIC ………………………. 9.1. Text introductiv ………………………………………………………………… 9.2. DiferenŃe privind condiŃiile de creştere a puilor ………………………………. 9.3. DiferenŃe privind rezultatele de producŃie ……………………………………. 9.4. DiferenŃe privind randamentul şi structura carcasei …………………………… 9.5. DiferenŃe privind calitatea cărnii în funcŃie de sistemul de creştere …………… 9.6. DiferenŃe privind calitatea globală a cărnii …………………………………….. 9.7. MotivaŃia sistemelor alternative de creştere şi în special a creşterii în sistem ecologic …………………………………………………………………. 9.8. Concluzii parŃiale ………………………………………………………………. CONCLUZII GENERALE ……………………………………………………….. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………….. REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT ………………………………………... SUMMARY OF Ph.D.THESIS ……………………………………………………
239
240 245 246
248 250 251 254
257 257 259 259
270 278
279 279 281 282 282 286 288
290 290 290 291 292 292 293
294 300 301 323 328 343
6
Introducere
Carnea de pasare, se află în topul preferinŃelor consumatorilor de pretutindeni.
Cercetarea ştiinŃifică a pus la îndemâna crescătorilor, noi genotipuri de mare valoare, cu
precocitate avansată şi viteză mare de creştere, capabile să valorifice superior nutreŃul,
obŃinându-se producŃii de mare economicitate. Toate acestea se realizează în condiŃiile
artificializării mediului de creştere şi în prezenŃa unui adevărat „dopaj alimentar”.
Inevitabil, a apărut reversul medaliei: producŃiile epuizante cantitativ se dovedesc a
fi în continuă depreciere calitativă, pe fondul reducerii confortului şi a bunăstării păsărilor.
Pe filiera carne de pasăre produsă intensiv-industrial, consumatorii acuză vehement
deprecierea gustului şi a însuşirilor culinare, incluzând: frăgezimea exagerată a fibrelor
musculare; culoarea roşietică a osului şi măduvei osoase; carne insuficient de matură,
apoasă şi foarte perisabilă; aroma puilor fierŃi sau prăji Ńi dominată de unele mirosuri
străine, nespecifice, cu originea în nutreŃurile administrate; conŃinutul în pesticide şi alte
reziduuri dăunătoare. Se mai incriminează bunăstarea şi protecŃia animalelor în aceste
ferme, ca şi impactul lor cu mediul ambiant.
În aceste condiŃii, consumatorii îşi îndreaptă atenŃia spre produse de pasăre
obŃinute în ferme mai mici, în condiŃii de acces al păsărilor la aer curat şi teren înierbat,
crescute semiintensiv sau extensiv, fără forŃaj alimentar, cu o creştere lentă şi sacrificare
mai târzie. Aceste aspecte sunt noi şi incomplet studiate sub aspect ştiinŃific.
În acest context, se înscrie şi prezenta teză de doctorat, care îşi propune un studiu
comparativ privind filiera carne de pui, în sistem intensiv-industrial, semiintensiv de tip
ecologic şi extensiv în gospodăriile populaŃiei. Studiul se referă atât la aspecte cantitative
ale producŃiei de carne, cât şi la unele însuşiri calitative ale acesteia.
Obiectivele majore ale tezei:
• Studiul condiŃiilor tehnologice şi de igienă, influenŃa lor asupra principalilor parametri
cantitativi şi calitativi pe filiera carne de pui, comparativ, în sistemul intensiv-industrial,
semiintensiv-ecologic şi în cel gospodăresc de creştere şi exploatare a puilor de carne;
• Factorii tehnologici şi de igienă studiaŃi, se referă la:
− igiena alimentaŃiei şi adăpatului;
− evoluŃia microclimatului din adăposturi;
7
− derularea fluxului tehnologic;
− biosecuritatea şi sanitaŃia în ferme;
• Parametrii cantitativi ai producŃiei pe filiera carne, au fost:
− evoluŃia masei corporale şi masa la sacrificare;
− sporul mediu zilnic realizat;
− consumul specific de furaje;
− randamentul la sacrificare;
− ponderea unor părŃi tranşate în alcătuirea carcasei;
− pierderile prin mortalitate şi cauzele acestora;
• Principalele elemente de calitate ale cărnii de pui studiate, au fost:
− însuşiri senzoriale;
− însuşiri fizico-chimice;
• Elemente de eficienŃă economică.
Cap.2. PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂłILOR LUATE ÎN STUDIU
Din datele prezentate în acest capitol se pot concluziona următoarele:
� Cercetările privind influenŃa unor factori de igienă asupra sănătăŃii, producŃiei şi
calităŃii acesteia, la puii de carne s-au efectuat în mai multe unităŃi şi gospodării ale
populaŃiei crescătoare de pui ce acoperă tot spectrul de tehnologii adică intensiv
industrială, semiintensiv gospodărească, ecologică şi extensiv gospodărească după
cum urmează:
• S.C. Ave Impex S.R.L. Satu Mare, unitate specializată pe filiera “pui de carne”, cu
sector de creştere a părinŃilor rase de carne, incubaŃie, ferme de creştere a puilor, abator
de prelucrare primară, carmangerie pentru prelucrare avansată, magazine proprii de
desfacere. Unitatea dispune de ferme cu dotări moderne pentru creşterea puilor,
utilizează un hibrid specializat pentru creştere rapidă şi carcasă de calitate – Cobb 500.
Microclimatul este dirijat, furajarea computerizată, managementul general performant,
având implementat S REN ISO 22000 şi ISO 9001:2000.
8
• Ferma Adrian – Livada, JudeŃul Satu Mare, care deŃine un adăpost de 1000 m2,
compartimentat şi pregătit pentru creşterea puilor de carne în sistem semiintensiv, cu
principalele lucrări manuale şi sacrificarea puilor la vârsta 56-60 zile, dar şi la 81-90
zile, în sistem ecologic.
• Gospodării Ńărăneşti ce cresc pui în sistem extensiv-tradiŃional, cu material biologic foarte
heterogen, populaŃii şi rase locale, cu sacrificarea la 3-6 luni după necesităŃile familiei,
dar am încercat şi pui din hibridul Cobb 500 cu vârsta de sacrificare 81 zile. Adăposturile
sunt tradiŃionale, fără încălzire şi de regulă se cresc numai pui de primăvară – vară cu o
furajare gospodărească în care puii au acces la iarbă verde prin păscut sau administrată în
padoc, curte sau şopron de creştere.
• UnităŃile şi gospodăriile luate în studiu au permis desfăşurarea cercetărilor la toate
obiectivele propuse şi s-au pretat corespunzător la obŃinerea de date cu valoare
ştiinŃifică ridicată şi cu un pregnant caracter aplicativ.
Cap.3. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE
CRESCUłI ÎN SISTEM INTENSIV-INDUSTRIAL 3.1. Biosecuritatea fermelor, igienizarea halelor şi pregătirea acestora pentru populare
Tabelul 3.2/Table 3.2 Eficacitatea dezinfecŃiilor profilactice – hale pui carne
Preventive desinfections efficiency in broiler halls
deficitar 3 13 Notă: S1 – serie de iarnă; S2 – serie de primăvară; S3 – serie de vară; S4 – serie de toamnă; H 1-6 – hale de creştere Note: S1 – winter series; S2 – spring series; S3 – summer series; S4 – autumn series; H 1-6 – growth halls
10
Tabelul 3.3/Table 3.3
EvoluŃia temperaturii aerului (oC) Evolution of air temperature (oC)
Variants Masa vie la 39 zile (kg) Body weight at 39
days
SMZ pe perioadă (g) Daily weight gain/period
Consum specific (kg) Fooder
consumption rate
MortalităŃi (%) Mortality
V 1 – V 2 ∗∗∗ ∗∗∗ ∗∗∗ ∗∗∗ V 1 – V 3 ∗ ∗ ∗ ∗∗ V 1 – V 4 NS NS NS NS
17
Tabelul 3.38/Table 3.38 Sporul mediu zilnic în ferma Botiz (g)/ Body weight gain in Botiz farm
3.5.3. Consumul specific de furaje şi influenŃa unor factori de igienă
Consumul de furaje pe zi, pe hală, pe serie, pe fermă, pe unitate şi în final pe kg
spor realizat reprezintă un important parametru economic.
În conformitate cu ,,Fişa tehnologică Cobb 500”, un pui de carne, în condiŃii optime
consumă de la vârsta de 1 zi la 40 zile o cantitate de 4200 g furaj, realizând o masă
corporală de 2456 g, cu un consum specific de 1,719 kg furaj pentru un kg spor în greutate.
În unitatea studiată în funcŃie de fermă, serie, hală, condiŃii de bunăstare, puii au
consumat între 3500 g şi 4500 g furaj, realizând o masă corporală la sacrificare de 1,864
– 2,372 kg cu un consum specific de 1,701 – 1,960 kg, dar media pe mai mulŃi ani a fost
între 1,78 şi 1,86 kg furaje pe un kg spor.
3.6. Cercetări privind rela Ńia dintre nivelul de realizare a factorilor tehnologici şi de igienă, biosecuritatea fermelor, bunăstarea puilor şi pierderile prin mortalitate în sistemul intensiv de creştere Obiectivele cercetării:
• IncidenŃa pierderilor prin mortalitate pe ferme, serii de creştere şi hale;
• Dinamica pierderilor pe anotimp;
• Dinamica pierderilor pe vârste;
• Cauzele principale ale pierderilor prin mortalitate;
• Depistarea unor factori ocazionali de influenŃă aspra pierderilor prin mortalitate la pui.
Vârsta puilor (zile)/ Chicken age (days) Seria/Series
Fig.3.52. Dinamica mortalităŃilor pe vârste (din total morŃi), ferma Vetiş The dynamics of mortality by age (out of total dead), Vetiş farm
19
24,6
15,9
18,7
14,815,9
10,1
0
5
10
15
20
25
1 2 3 4 5 6săptămânaweek
%
Fig. 3.53. Dinamica mortalităŃilor pe vârste (din total morŃi), ferma Botiz The dynamics of mortality by age (out of total dead), Botiz farm
3.6.2. InfluenŃa condiŃiilor de microclimat şi de bunăstare asupra pierderilor prin mortalitate
Tabelul 3.53/Table 3.53
InfluenŃa condiŃiilor de microclimat şi de bunăstare asupra pierderilor prin mortalitate The influence of microclimat and welfare status on mortality looses
Pierderi/Losses (%)
Specificare/Specification Vetiş Botiz
Hală excelentă (95 - 100 puncte în cheia Petkov ) (V1) Exceptional hall (98 points under the Petkov key)
2,97 2,56
Hală condiŃii deficitare (65 - 70 puncte în cheia Petkov) (V2) Hall with poor conditions (65 -70 points under the Petkov key)
14,06*** 13,62***
Media pe serie (V3) 4,03 3,96 V1, V3 vs. V2 *** p < 0,001
3.6.3. Cauzele principale ale pierderilor prin mortalitate la pui
În urma examenelor clinice efectuate în halele de pui a nueroaselor necropsii
făcute la faŃa locului şi la laboratorul DSV Satu Mare, am constatat o gamă variată de
cauze ce au condus la mortalitate. Dintre acestea menŃionăm:
― pui neviabili, cu vitalitate şi adaptabilitate reduse
― vitelosaculite ş peritonite viteline
― dezhidratare
20
― congestii pumonare şi asfixii
― aerosaculite, alte boli respiratorii
― afecŃiuni ale membrelor: luxaŃii, artrite, tendoane dislocate
― ascită
― accidente diverse
― canibalism
― stres de căldură
― accidente vasculare şi cardiace datorită intensităŃii mari de creştere sau
,,sindromul acut al morŃii”
Cap.4. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR COBB - 500
CRECUłI ÎN SISTEM SEMIINTENSIV ŞI EXTENSIV
4.1.Schema experimentală
• Durata creşterii puilor: 60 zile
• Lotul 1: 50 pui de 10 zile, furajaŃi la discreŃie până la vârsta de 60 zile cu nutrteŃ
combinat procurat de la S.C.Abo Mix S.R.L. Satu-Mare
• Lotul 2: 50 pui de 10 zile, furajaŃi până la 60 zile cu amestec 1 : 1 furaj combinat cu
uruială (70% porumb şi 30% grâu furajer).
• Lotul 3: 289 pui de 10 zile, furajaŃi numai cu uruială 70% porumb + 30% grâu, acces
la padoc, unde li s-a administrat lucernă verde cosită, de 3 ori pe zi (fig.4.9). Aceşti
pui, erau scoşi afară ziua şi adăpostiŃi noaptea.
Pui au fost cântăriŃi tot la 10 zile şi s-au monitorizat următorii indicatori:
• Masa corporală şi sporul mediu zilnic la anumite vârste;
• Masa corporală finală şi sporul mediu pe perioada de creştere;
• Consumul de furaje şi consumul specific;
• Mortalitatea la pui.
21
4.2. EvoluŃia microclimatului
• Temperatura aerului
Temperatura (oC) Vârsta puilor (zile) Chicken age (days) Minimă
Spor mediu/ perioadă (g) 1 – 60 zile Average weight gain/period
57,1 40,73 20,67
Variantele Variances
Sporul mediu zilnic/perioadă Daily weight gain/period
Variantele Variances
Masa vie la 60 zile Body weight at 60 days
L 1 – L 2 *** (p < 0,001) L 1 – L 2 *** (p < 0,001) L 1 – L 3 *** (p < 0,001) L 1 – L 3 *** (p < 0,001) L 2 – L 3 *** (p < 0,001) L 2 – L 3 *** (p < 0,001)
4.5. Consumul specific şi pierderile prin mortalitate
Consumul specific de furaje a fost următorul:
• Lotul 1: 2,41 kg;
• Lotul 2: 3,62 kg;
• Lotul 3: 4,12 kg.
23
Mortalitatea înregistrat ă a fost următoarea:
• Pui de 1 – 10 zile: 11 capete (2,75%);
• Lotul 1: 2 capete (4%);
• Lotul 2: 2 capete (4%);
• Lotul 3: 16 capete (5,61%);
• Pierderi totale din 400 capete: 31 pui (7,75%).
DiferenŃele nu sunt semnificative statistic.
Cap.5. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE
CRESCUłI ÎN GOSPODĂRIILE POPULA łIEI
Studiul modelului gospodăriilor Ńărăneşti din zona Satu-Mare, ne-a condus la
identificarea şi descrierea mai amănunŃită a 4 variante de creştere a puilor de carne în
gospodării, toate având în principal scop de autoaprovizionare cu produse avicole. Aceste
4 tipuri de gospodării identificate sunt:
• Varianta A: creşterea puilor eclozionaŃi din ouă recoltate din gospodărie, cu ajutorul
cloştii;
• Varianta B: pui eclozionaŃi la cloşcă şi crescuŃi separat, în spaŃii încălzite;
• Varianta C: pui eclozionaŃi în incubatoare de mică capacitate şi crescuŃi în spaŃii
încălzite;
• Varianta D: creşterea în sistem gospodăresc a puilor de carne cumpăraŃi de la ferme
specializate.
Rezultatele de producŃie obŃinute în material biologic autohton , furajare extensivă ce
nu asigură necesarul de energie şi proteină în condiŃii de microclimat deseori deficitar sub
aspectul temperaturii , dar excelent în privinŃa celorlalŃi factori , nu sunt competitive, cu cele
din sistem intensiv ori semiintensiv, dar comparabile cu puiul Label Rouge din FranŃa şi cu
puiul ecologic cu origine în material cu creştere lentă. łăranii obŃin pui cu greutatea vie de
1,2-1,8 kg la 3-6 luni de creştere, cu un consum de 3,4-5,3 kg furaj pe kg spor, pe baza unui
spor mediu zilnic de 20-30g . Carnea este de o calitate excepŃională , cerinŃa pentru ea creşte,
dar preŃul de producŃie este deseori prea mare, puiul de curte nefiind încă competitiv pe piaŃă.
24
Cap.6. CERCETĂRI PRIVIND PRODUCEREA PUIULUI DE CARNE ECOLOGIC ÎN CONDI łIILE UNEI FERME
DIN JUDEłUL SATU MARE
Cercetările şi preocupările pentru obŃinerea unei serii de pui de carne în condiŃiile
sistemului ecologic de creştere, cu respectarea REG 834/2007 şi OUG 34/2000, s-au
soldat cu următoarele rezultate :
1. S-a reuşit obŃinerea unei serii de pui în condiŃii ecologice, crescuŃi semiintensiv în
semilibertate, o perioadă de 81-90 zile (12-13 săptămâni) respectându-se toate
verigile tehnologice prevăzute în legislaŃia europeană şi naŃională cu privire la
producŃia ecologică (bio).
2. Principalele verigi tehnologice specifice sistemului ecologic ce au fost aplicate se prezintă astfel:
•••• Materialul biologic: pui eclozionaŃi din ouă recoltate din gospodării Ńărăneşti ce
deŃineau găini din rase mixte locale, cu creştere lentă ; nu a fost nevoie de
perioadă de conversie;
•••• Tehnologia aplicată: semiintensiv, 4 săptămâni în adăpost, după care au avut acces
liber la padoc şi spaŃiu înierbat. Sacrificarea s-a făcut la 81-90 zile, densitatea
realizată: 8,3 pui/m² în adăpost ; 12,5 pui/m² în padoc ; 4,25 m²/pui în spaŃiu înierbat.
•••• Adăpostul a corespuns normelor sub aspectul constructiv şi funcŃional, a asigurat
normele de suprafaŃă şi volum prevăzute, aşternut corespunzător, echipament de
hrănire şi adăpare, ventilaŃie naturală dirijată, încălzire cu eleveuză electrică,
iluminare naturală completată cu cea artificială.
•••• Microclimatul din adăpost pe perioada de creştere a puilor a fost monitorizat,
menŃinut la valori optime, a realizat 90-92 puncte în Cheia Petkov, adică
,,microclimat bun”.
•••• AlimentaŃia puilor s-a făcut cu o reŃetă pe bază de cereale ecologice, procurate
dintr-o fermă certificată, iar pentru ridicarea procentului de proteină brută în
primele 3 săptămâni s-a adăugat în hrană lapte praf, ouă fierte, brânză de
vacă(toate certificate ecologic); reŃeta furajeră a inclus porumb, grâu, floarea
soarelui, mazăre, săruri minerale, proteină fiind cca 17-18 % reŃetă ce a asigurat
o creştere lentă şi a evitat forŃajul alimentar.
•••• Aprovizionarea cu apă s-a făcut corespunzător, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ.
25
3. Întreg fluxul tehnologic s-a încadrat în Regulamentul European 834/2007 şi OUG
34/2000 cu privire la agricultura (zootehnia)ecologică.
4. Rezultatele obŃinute sub aspectul cantitativ al producŃiei sunt mai reduse decât cele din
sistem industrial, apropiate de creşterea semiintensivă, convenŃională şi în general mai
bune decât rezultatele din gospodăriile populaŃiei, remarcăm următoarele aspecte:
•••• Masa vie la vârsta de 84-90 zile a fost de 1,946 ± 0,04 kg, cu un spor mediu zilnic
pe perioadă de 22 grame, consum specific 4,6 kg şi mortalitate 3,8 %. PreŃul de
cost pe pui a fost de 29,6 RON şi pe 1 kg carne 15,1 RON.
•••• Randamentul la sacrificare a fost de 64,7%, carcasa eviscerat[ cântărind 1,620±0,02 kg.
•••• ParŃile componente ale carcasei au avut următoarea pondere procentuală: piept cu os
8.2. Principalii factori de influenŃă care favorizează deprecierea carcaselor
Tabelul 8.2/Table 8.2
Cauze şi factori care influenŃează deprecierea carcaselor Causes and factors that affect carcass depreciation
Leziuni/Injuries Cauzele declasării Factori de influenŃă Depreciation causes
Influence factors
Zgârieturi Scratch
Contuzii,hematoame Bruise, haematoma
Fracturi de
membre Break of member
Higroma pieptului Breast
hygroma
Densitate prea mare/High density + + + + DefecŃiuni la linia de furajare Damage of feeding line + Program de lumină defectuos Light program faulty + Lumină prea intensă Light too powerful + Comportament brutal cu puii Violent behavior with chickens + + + Slabă îmbrăcare cu pene/Poor feathering + + Prindere agresivă la depopulare/Aggressive clamping at depopulation + + + + Transport defectuos/ Defectively transport + + + Aşternut insuficient Insufficient bedding + NutriŃie incorectă/Wrong feeding + + + VentilaŃie deficitară/Poor ventilation + + Amplasare incorectă a adăpătorilor/ Wrong position of drinkers +
29
8.3. Studii privind calitatea cărnii de pui obŃinuŃi în diferite sisteme de creştere
Tabelul 8.3/Table 8.3 Calitatea senzorială a cărnii de pasăre în funcŃie de sistemul de creştere
Senzorial poultry meat quality depending of growing system
Sistemul de creştere/Growing system Semiintensiv/Semi-intensive Caracteristici senzoriale
Senzorial characteristics Intensiv Intensive Lot 1 Lot 2 Lot 3
Capacitatea de reŃinere a apei/ Water retention capacity
Mare Medie Medie Mică Mică
łesut adipos subcutanat Hypodermic fatty tissue
Alb gălbui
Alb gălbui
Găbui Galben Galben auriu
Cap.9. DIFERENłE ESENłIALE ÎNTRE SISTEMUL INTENSIV-INDUSTRIAL ŞI SISTEMELE ALTERNATIVE DE CRE ŞTERE A
PUILOR DE CARNE. MOTIVA łIA SISTEMULUI ECOLOGIC 9.1. DiferenŃe privind condiŃiile de creştere a puilor
Tabelul 9.1/Table 9.1
Tipul de pui de carne Broiler
chickens type
CondiŃiile de creştere Breeding conditions
AlimentaŃia Feeding
ProducŃie industrială Industrial production
Econo-micitate Econo-mically
1. Pui standard crescut intensiv industrial Chicken raised intensive-industrial system
Industrial, mediu artificializat, 20.000 pui/hală, 20 pui/m², sacrificare la 39 - 42 zile, material biologic foarte precoce cu intensitate mare de creştere
NutreŃ combinat, reŃete pe faze de creştere cu medicamente antibiotice, acidifianŃi, aminoacizi şi enzime de sinteză, OMG antifungice, făină animală, forŃaj alimentar
Maximă Maximă
30
2. Pui bio crescut semiintensiv în semilibertate Organic chicken raised in semi-intensive system
Adăpost maxim 500 pui, 10 pui/m², acces la teren înierbat, 4m²/cap, sacrificare la 81/90 de zile, condiŃii de bunăstare excepŃionale, pui cu creştere lentă, pui fericit
RaŃie din cereale, oleaginoase, proteice, minerale toate certificate ca ecologice, interzise: antibiotice, medicamente, stimulenŃi de sinteză, aminoacizi, enzime, OMG-uri. Obligatoriu teren înierbat
Medie spre mică
Medie spre mică
3. Pui Ńărănesc de curte crescut extensiv în libertate Rustic household chicken raised extensively
CoteŃe mici, la cloşcă sau separat, creştere în libertate sau semilibertate, material biologic local, creştere lentă, sacrificare la 3-5 luni, 1,2-2 kg masă vie
Furajare foarte variată, cu toate sortimentele existente în gospodărie, cereale + reziduri şi păşunat
Mică
Mică
9.2. DiferenŃe privind rezultatele de producŃie (elemente cantitative)
Tabelul 9.2/Table 9.2
Sistemul de creştere/Breeding system Specificare
Specification Cobb 500 industrial Industrial
Cobb 500 semiintensiv Semi-intensive
Pui bio Organic chicken
Pui Ńărănesc Rustic
chicken Vârsta la sacrificare (zile) Slaughter age (days)
39 - 42 60 81 - 90 90 - 150
Masa vie la sacrificare (kg) Body weight at slaughter
2,37 - 2,63 2,445 1,946 1,2 - 2,0
Spor mediu zilnic pe perioadă (g) Daily weight gain during period
60 - 62 30 22 13 - 20
Consum specific de furaje (kg/kg) Fooder consumption rate
1,70 - 1,76 4,18 4,60 5,0 - 6,0
Pret de cost (RON/kg carne ) Cost price
3,8 - 4 7,2 15,10 10 - 15
Factorul European de EficienŃă (puncte) Efficiency European Factor (points)
293,8 93 50 25
31
9.3. DiferenŃe privind randamentul şi structura carcasei Tabelul 9.3/Table 9.3
Specificare Specification
Cobb 500 industrial Industrial
Cobb 500 semiintensiv Semi-intensive
Pui bio Organic chicken
Pui Ńărănesc Rustic
chicken Carcasă eviscerată/masă vie (%) Disembowel carcass/body weight
82,05 75,93 64,70 63,20
Piept cu os şi piele (% din carcasă eviscerată)/ Breast with bone and hide (% of disembowel carcass)
28,79 21,10 20,00 19,60
Pulpe (% din carcasă eviscerată) Legs (% of disembowel carcass)
29,76 27,89 37,30 36,80
Aripi (% din carcasă eviscerată) Wings (% of disembowel carcass)
10,11 12,83 13,20 13,80
Tacâm (8% din carcasă eviscerată) Pickings (8% of disembowel carcass)
27,70 35,06 27,50 28,00
Grăsime abdominală (% din carcasă eviscerată)/Abdominal fat (% of disembowel carcass)
3,64 3,12 2,00 1,80
9.4. DiferenŃe privind calitatea cărnii în func Ńie de sistemul de creştere
Tabelul 9.4/Table 9.4
Caracteristicile fizico – chimice ale cărnii în funcŃie de sistemul de creştere Meat physical-chemical parameters depending of growth system
Specificare Specification
Proba Sample
Umiditate %
Humidity
S.U. %
Proteine %
Proteins
Grasime % Fat
Cenuşa %
Ash pH
Piept Breast 70,3 29,7 18,1 10,1 1,03 5,87
1. Pui Ave Impex Ave Impex chicken Pulpe
Legs 70,1 29,9 18,6 10,5 0,98 6,03
Piept Breast 69,7 30,3 19,1 9,8 1,08 5,71
2. Pui sistem semiintensiv L 1 Chicken raised in semi-intensive system
Pulpe Legs
69,3 30,7 19,3 10,9 0,85 5,85
Piept Breast 69,1 30,9 20,9 8,4 0,97 5,78
3. Pui sistem semiintensiv L 2 Chicken raised in semi-intensive system
Pulpe Legs
68,6 31,4 19,8 8,9 0,95 5,97
Piept Breast
66,2 33,8 22,8 8,1 1,06 5,80 4. Pui sistem semiintensiv L 3 Chicken raised in semi-intensive system
- cholesterol/cholesterol Mult Mai puŃin Mai puŃin ↑ Pentru bunăstarea puilor For welfare chickens
+ +++ +++ ↑
Pentru impactul cu mediul For environment impact
+ ++ +++ ↑
ImportanŃa socială/ Social importance
+ ++ +++ ↑
Tabelul 9.6/Table 9.6
Raportul carne macră/grăsime şi compoziŃia în acizi graşi în funcŃie de sistemul de creştere (AFSSA, 2003)
Meat/fet raport and fatty acids content depending of breeding system
Parametri/Parameter Bio Label Rouge ConvenŃional Raport carne/grăsime 10,1ª 8,3b 3,1b
Acid oleic < 18: 1 (% din total AG)
40,27 39,23 47,46
Acid linoleic < 18:2 (n-6) (% din AG)
15,40 ª 10,60b 12,20b
Acid linolenic <18:3 (n-3) (% din total AG)
0,63 ª 0,50 1,50b
a, b p < 0,05
Extinderea pieŃei, deci şi a producŃiei de carne de pui în sistem ecologic, se impune
datorită condiŃiilor favorabile existente, a creşterii cererii şi este susŃinută cel puŃin de
următoarele argumente:
−−−− Puiul ecologic este mai bun pentru sănătatea oamenilor;
−−−− Creşterea în sistem ecologic promovează bunăstarea şi protecŃia animalelor;
−−−− Creşterea ecologică – mai bună pentru protecŃia mediului;
−−−− Creşterea ecologică – mai bună pentru economia locală rurală;
−−−− Există o presiune crescută pentru dezvoltarea unor „tehnologii curate”,
alternative la creşterea industrială.
34
CONCLUZII GENERALE
1. Cercetările noastre scot în evidenŃă că sistemul intensiv-industrial de creştere a puilor
de carne, rămâne principala sursă pentru satisfacerea consumului mondial şi naŃional.
Pentru a se obŃine rezultate competitive pe piaŃa internă şi externă, unitatea studiată
trebuie să asigure puilor o furajare corespunzătoare exigenŃelor şi potenŃialului
genetic al materialului biologic aflat în exploatare, microclimat optim pe toată
perioada de creştere, condiŃii de bunăstare, în special prin respectarea densităŃii
maxime recomandate şi evitarea stresurilor ocazionale.
2. Tehnologiile alternative de creştere a puilor, în special sistemul ecologic, are loc pe
piaŃa avicolă naŃională, dar trebuie creat material biologic cu creştere lentă, nutreŃ
combinat cu componente admise de această tehnologie, abatoare certificate ecologic
şi trebuie creat un segment de piaŃă specific.
3. Puiul Ńărănesc de curte, va rămâne încă multă vreme în peisajul rural românesc.
Gospodarii trebuie să-şi schimbe mentalitatea şi să abordeze avicultura Ńărănească de
pe poziŃii mai economicoase.
BIBLIOGRAFIE (SELECTIV)
1. AUBERT C. (1981) – L`Agriculture biologique, Le Courrier du Livre, Paris 2. BANCOŞ C., C.A.MAN, C.MAN (2005) – Research concerning hygienic conditions and
their actuality on broilers reared using intensive system. Bull. USAMV-CN, 61, 166/170 3. BEAUMONT C., E.LE BIHAN-DUVAL, H.JUIN, P.MAGDELAINE (2004) –
Productivite et qualite poulet de chair. INRA Prod.Anim, 17, 265-273 4. CHARLES D.R. (1986) – Temperature for broilers. World’s Poult.Sci.J, 42, 249-258 5. CRĂINICEANU E. (1996) – Curs de nutriŃie şi controlul sanitar-veterinar al
furajelor. Lito, USAMVB Timişoara 6. DAGUET P. (1994) - Development du marche des produits biologiques et strategies
comerciales en France: Le marche des produits de l`agriculture biologique dans l`Union Europeene, Bruxelles
eficiente în creşterea porcinelor şi păsărilor. Agris, RedacŃia Revistelor Agricole 9. DRĂGHICI C., C.MAN (1977) – Dinamica poluării microbiene a aerului din halele
cu pui broiler şi semnificaŃia ei igienică. Bul.şt., XXXI, 113-116 10. Drăghici C. (1991) – Microclimatul adăposturilor pentru animale şi mijloacele de
dirijare. Ed.Ceres, Bucureşti
35
11. HOVI M. (2004) – Animal health security – is important on organic farms Bul. SAFO, 7-14
12. MAN C. (1973) – Diseases of falow in aviar intensiv farm. Studies concerning the stress role of zoohygienic defficiencies in large scale poultry farms. Second National Metting of vet. Med., Arad, 8-9
13. MAN C., O.NEGREA, C.A.MAN (2003) - Principii fundamentale în alegerea speciilor, raselor şi hibrizilor pentru producŃia zootehnică bio. Revista Biotera, 4, 19-23
14. MAN C., ALBERT IMRE (2004) - Dezvoltarea şi situaŃia agriculturii ecologice pe plan mondial şi naŃional. Revista Bioterra, 4, 6-10
15. MAY J.D., B.D.LOTT, J.D.SIMMONS (1997) – Water consumption by broilers in high cyclic temperatures: bell versus nipple waterers. Poultry Science, 76, 944-947
16. McGOVERN R.H et al. (2000) – Growth carcass characteristics and incidence of ascites in broilers exposed to environmental fluctuations and oiled litter. Poultry Science, 79, 324-330
17. MORAR R., DANA L. PUSTA (2002) – Zootehnie specială, Vol.II. Ed.Todesco, Cluj-Napoca
18. NORTON R.A., J.B. HESS, S.F.BILGILI (2000) – Gangrenous dermatitis reemerges in broilers. Watt Poultry, USA, 38
19. PICARD M., PORTER R. H., SIGNORET J. P. (1994) – Comportement et bien être animal, INRA, Paris
20. SAPIRO F., I.NIR (1995) – Stunting syndrome in broilers: physical, physiological and behavioral aspects. Pultry Science, 74 (1)
21. STAMPS L. (1995) – Effects of delayed housing of broiler chicks and three different pypes of waterers on broiler performance. Pultry Science
22. ŞARA A., M.BENłEA (2009) – AlimentaŃia animalelor de fermă. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca
23. TEUŞDEA V. (2002) – Igienă veterinară, vol.I. Ed.Omega Print, Bucureşti 24. łIBRU I. (2002) – Managementul puilor de carne – Hubbard ISA. Seria Animix. 25. Van I., Gh.Marin (1999) – Creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare. Ed.Publirom,