UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ȘCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII Ing. PÉTERFI LAJOS REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT CERCETĂRI PRIVIND CREŞTEREA RASEI BĂLłATĂ ROMÂNEASCĂ PENTRU PRODUCłIA DE LAPTE ÎN EXPLOATAłII DE DIFERITE DIMENSIUNI DIN AREALUL JUDEłULUI MUREŞ CODUCĂTOR ŞTIIŢIFIC: Prof.univ.dr.ing.MUREŞA GHEORGHE CLUJ-APOCA 2010
94
Embed
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj-Napoca · universitatea de ŞtiinŢe agricole si medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Școala doctoralĂ facultatea de zootehnie Şi biotehnologii
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ȘCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII
Ing. PÉTERFI LAJOS
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND CREŞTEREA RASEI BĂLłATĂ ROMÂNEASCĂ
PENTRU PRODUCłIA DE LAPTE ÎN EXPLOATAłII DE DIFERITE
Cercetările s-au efectuat conform planului şi tematicii propuse, în perioada 2006-
2009, realizând numeroase şi aprofundate investigaţii, datele obţinute fiind prelucrate
statistic şi în urma rezultatelor obţinute s-au elaborat o serie de concluzii referitoare la
tehnologiile existente, cu aplicaţii în creşterea rasei Bălţată românească pentru producţia
de lapte.
VIII
OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE:
� ANALIZA CONDIŢIILOR GEO-CLIMATICE ŞI SOCIO - ECONOMICE A JUDEŢULUI MUREŞ , ZONA UNDE S-A EFECTUAT CERCETĂRILE:
Studiul condiţiilor de mediu, (microclimat), Analiza potenţialului agricol, al judeţului Mureş, Studiul evoluţiei efectivelor şi a performanţelor de producţie.ale taurinelor � STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE EXPLOATARE ŞI TIPURILOR
CONSTRUCTIVE EXISTENTE ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU (2325 capete din care:1065 cap. vaci, 203 cap. juninci gestante)
Tehnologia de creştere şi exploatare aplicată, Raţiile furajere administrate, Tipurile constructive existente, Dotarea tehnică şi materială.
� STUDIUL CARACTERISTICILOR MORFOLOGICE (997 capete, pe lactaţie I, II, III şi peste): o înălţimea la greabăn, cm
o înălţimea la crupă, cm o perimetrul toracic, cm o adâncimea toracelui, cm o lungimea corpului, cm o lungime oblică a corpului, cm o masa corporală, kg
� STUDIUL PRINCIPALILOR ÎNSUŞIRI FENOTIPICE PRIVIND PRODUCŢIILE DE LAPTE (951 capete pe LN şi LT):
o durata lactaţiei, zile o lapte, kg o grăsime, % , kg o proteină, %, kg
� STUDIUL UNOR INDICI DE REPRODUCŢIE (771 capete) o vârsta primei fătări , zile o intervalul dintre fătări, zile o repausul mamar, zile o indicele de natalitate, %
� EFECTUL UNOR FACTORI ASUPRA PRODUCŢIEI DE LAPTE LA PRIMIPARE (274 capete vaci primipare):
o vârsta primei fătări, o efectul sezonului şi al lunii de fătare o structuri familiale de semisurori, după tată
� VALOAREA DE AMELIORARE A TAURINELOR FOLOSIȚI LA ÎNSĂMÂNȚARE ARTIFICIALĂ (17capete tauri): - metoda de apreciere a valorii de ameliorare ce nu ţine cont de influenţa mamelor - metoda comparării cu contemporanele.
3.4.METODOLOGIA DE LUCRU FOLOSITĂ
Datele primare privind măsurătorilor corporale şi însuşirile productive în direcţia
producţiei de lapte au fost sistematizate, prelucrate şi interpretate prin metode statistice
specifice unor astfel de cercetări. S-a calculat: media,varianţa, abaterea standard, eroarea
IX
standard a mediei, coeficientul de variabilitate. Pentru compararea probelor S-a folosit
testul “t” (testul student). S-a calculat Valoarea de ameliorare a taurilor folosiţi la IA în
fermele studiate prin metoda de apreciere a valorii de ameliorare ce nu ţine cont de
influenţa mamelor - metoda comparării cu contemporanele.
CAPITOLUL 4.
CREŞTEREA TAURI�ELOR Î� JUDEŢUL MUREŞ
În judeţul Mureş sunt întrunite condiţiile pedo-climatice favorabile pentru
creşterea ierbivorilor rumegătoare şi nerumegătoare: taurine, ovine, caprine, bubaline şi
cabaline.
4.1.CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR GEO-CLIMATICE ŞI SOCIO-ECONOMICE A
JUDEŢULUI MUREŞ, ZONA UNDE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE
Relieful judeţului este foarte variat, climatul este temperat-continental cu
temperaturi medii anuale 8-9oC, precipitaţii anuale neuniform repartizate, variind între
550 mm/an-1200 mm/an.
Din suprafaţa agricolă, 45% este reprezentată de păşuni şi fânaţe(185 818 ha).
Evoluţia efecivelor de taurine în judeţul Mureş este prezentată în tabelul 1. Se
poate observa o scădere a efectivului total de bovine cu 58,3 % faţă de 1990 şi o scădere
a efectivului matcă de 35,4 %. În judeţul Mureş Bălţata românească reprezintă 81,5 %
din efectivul total de taurine.
Tabelul 1 Dinamica efectivelor de bovine în judeţul Mureş
Dynamics of cattle herds Mures county Anul de referinţă/Reference year
S.C.D.C.B. Tg Mureş este singura unitate de Stat din judeţul Mureş, care are ca
scop creşterea taurinelor de rasă Bălţată românească, aparţinând A.S.A.S. - Academia de
Ştiinţe Agricole şi Silvice "GHEORGHE IONESCU - ŞIŞEŞTI"
5.1.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive
utilizate la ferma S.C.D.C.B. Tg Mureş
La începutul anului 2008 efectivul total a fost de 420 capete, din care 196 capete
vaci de lapte. În ferma Ernei sunt 8 adăposturi din care numai 4 sunt populate. Efectivul
de vaci se întreţine în două adăposturi cu pereţi din cărămidă, având o lungime de 70,0 m
şi o deschidere de 10,50 m în sistem legat, cap la cap, cu alee centrală de furajare, legate
cu lanţ Grabner. Lungimea standului este de 190 cm, deci este un stand mijlociu, cu o
lăţime de 110 cm, cu o pantă a pardoselii de 1%. Pardoseala standului este din cărămidă.
Evacuarea dejecţiilor se face manual. Furajarea vacilor se face diferenţiat de
anotimpuri cu diverse sotimente de furaje.
XIII
Începînd cu luna iunie a anului 2009 s-a terminat modernizarea sălii de muls,
existentă încă din anii ´80 – sală de tip brăduleţ 2x10 De Laval În anul 2009, adăpostul
cu lungime de 70,00 m şi o deschiderea de 10,50 m a fost transformat pentru întreţinerea
în stabulaţie liberă a vacilor, în cuşete de odihnă individuale, cu 84 de locuri, amplasate
pe două rânduri, cu o alee de circulaţie la mijloc. Furajarea vacilor se face în padoc.
Cuşetele au lungimea de 220 cm şi o lăţime de 125 cm.
Maternitatea funcţionează pe principiul totul plin - totul gol, după un ciclu de
fătare urmează curăţirea mecanică, dezinfecţie şi o pauză de 10-14 zile. În adăpost sunt 3
module de cîte 7 locuri, vacile fiind întreţinute în sistem legat, pe standuri mijlocii de
210 cm, viţeii fiind întreţinuţi în acelaşi adăpost în perioada colostrală, în boxe
individuale cu dimensiuni de 70x118 cm, după care sunt întreţinuţi în boxe colective
amplasate în exteriorul adăpostului. Înţărcarea viţeilor se face la vârsta de 4 luni, condiţia
esenţială a înţărcării este greutatea minimă de 120 kg. Consumul mediu de lapte până la
înţărcare, este de 500-550 kg. Tineretul femel, după înţărcare, până la greutatea de
20-250 kg sunt crescute în stabulaţie liberă, în colectivităţi de 15-30 capete. După această
greutate tineretul femel de reproducţie este întreţinute în sistem legat.
În timpul verii, tineretul este crescut în tabără de vară, fără suplimente de furaje.
5.1.2. Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire
a fluxului tehnologic la S.C.D.C.B. Tg Mureş.
Pentru buna organizare a tehnologiei de exploatare a vacilor de lapte, tot efectivul
de vaci trebuie să fie întreţinut în stabulaţie liberă cu muls centralizat, în sala de muls
care, presupune finalizarea modernizării a încă unui grajd. Aplicarea tehnologiei de
creştere în stabulaţie liberă are ca rezultat reducerea forţei de muncă, îmbunătăţirea
igienei corporale, îmbunătăţirea regimului de mişcare şi a indicelor de reproducţie.
În caz contrar, fluxul tehnologic aplicat vacilor explotate pentru producţia de lapte
este ineficientă: jumătate fiind întreţinut în sistem legat şi mulse la bidon.
Tineretului femel de înlocuire cu o greutate de peste 250 kg se creşte în sistem
legat care este improprie pentru această categorie. Existând în fermă două adăposturi
nefolosite unde se pot caza tineretul taurin în stabulaţie liberă, în cuşete individuale de
odihnă. Aceste adăposturi se pot moderniza cu investiţii mici.
Pentru a asigura cantitatea de furaje necesară unei raţii echilibrate trebuie
îmbunătăţită tehnologia de producere a furajelor, pentru a sporii producţiile pe unitate de
XIV
suprafaţă, concomitent cu îmbunătăţirea parcului de maşini şi utilaje necesare.
O problemă majoră este îmbunătăţirea igienei în grajduri şi gestionarea gunoiului
de grajd ca fertilizant organic, care în condiţiile fermei de la S.C.D.C.B. Tg Mureş se
realizează cu deficienţe mari.
5.2. S.C. SANAGRA S.A. FERMA SEUCA
Societatea a fost înfiinţată în anul 2000, prin privatizarea fermelor Seuca şi
Botorca cu scopul de a asigura laptele necesar prelucrării pentru S.C. Sanlacta S.A.,
(unitate pentru prelucrarea laptelui).
5.2.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive
utilzate la S.C. SA�AGRA S.A. FERMA SEUCA
Populaţia de taurine exploatată pentru lapte este de rasă Bălţată românească
rezultată prin încrucişarea taurinelor din tulpina Simmental infuzată cu rasa Red
Holstein. Până în anul 2006, vacile de lapte au fost întreţinute în sistem legat, mulse la
bidon. La începutul anului 2008 efectivul taurin a fost de 1130 capete.
În urma reorganizării, la finele anului 2006, tineretul taurin a fost concentrat la
ferma Botorca şi vacile de lapte în ferma Seuca. Ferma a fost modernizată beneficiind de
un proiect SAPARD. Începând cu anul 2007, vacile de lapte sunt întreţinute în stabulaţie
liberă, furajate cu furaj unic din stoc, mulsul efectuându-se în sală de muls.
Efectivul de vaci de lapte de 522 capete, este întreţinut în stabulaţie liberă în trei
adăposturi: un adăpost modern cu 324 capete (locuri) construit cu o structură de
rezistenţă din metal, cu un perete acoperit cu prelată (semideschis) şi două grajduri vechi
cu o capacitate de 2x110 capete, (construite pentru întreţinere vacilor în stabulaţia
legată), transformate pentru cazarea vacilor în stabulaţie liberă, cu zonă de odihnă
colectivă şi care, în curând vor fi modernizate.
În adăpostul modernizat cu o capacitate de 324 capete, vacile sunt întreţinute în
stabulaţie liberă cu zonă de odihnă individuală, în cuşete, animalele fiind împărţite în 5
loturi, în funcţie de producţia de lapte (lotul I peste 30 kg /zi, lotul II - producţie între 25-
30 kg, loturile III, IV şi V cu o producţia între 20-25 kg /zi.
Vacile cu producţii sub 20 kg/zi sunt întreţinute în două adăposturi vechi, în
stabulaţie liberă, cu zonă de odihnă nediferenţiată, pe pardoseală continuă, cu aşternut
păios furajarea făcânduse în padoc.
Evacuarea gunoiului se face cu un tractor cu lamă, furajarea se face din stoc, cu
XV
furaj unic utilizând o remorcă tehnologică.
Compoziţia furajului unic diferă în funcţie de starea fiziologică, de producţia de
lapte a vacilor şi se compune din 25 kg siloz, 7 kg borhot de bere proaspăt, 6 kg semifân,
1-2 kg fân de lucernă, 2-6 kg concentrate care se compune din 0,8 kg şrot de soia, 1,2 kg
şrot de floarea soarelui, 80g/vacă optigen (uree tratată), 2 %-120g Geode (premix cu
drojdie) şi cereale: porumb, tărâţă,triticale.
Mulsul se face de două ori pe zi în sala de muls de tip brăduleţ, marca Straco cu
4x10 locuri, laptele fiind colectat întrun răcitor cu, capacitate de 10000 l, spălarea este
automată supravegheată de un program pe calculator. Fătarea are loc în maternitate, în
stabulaţie liberă, cu 8 boxe cu capacitate de 5 capete pe boxă, asigurând(8.8 m²/cap).
Înţărcarea viţeilor se face la vârstă de 70 zile, la o greutate de 75-80 kg, fiind
crescuţi în ferma Seuca până la o greutatea de 100 kg. Creşterea tineretul femel se face în
ferma Botorca în stabulaţie liberă, cu acces în padoc, pe loturi de 20-40 capete furajarea
se face cu furaj unic (remorcă tehnologică) în funcţie de anotimp.
5.2.2. Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire
a fluxului tehnologic la S.C. SA�AGRA S.A.
În cele două ferme aparţinând S.C. Sanagara S.A. starea de întreţinere,
comportamentul, performanţele de producţie, dezvoltarea corporală a vacilor şi a
tineretului aferent sunt bune.
Pentru ferma Seuca S.C. Sanagra S.A. propunem modernizarea celor două
adăposturi cu întreţinere stabulaţia liberă cu zona de odihnă colectivă pe pardoseală plină
cu aşternut păios adânc la stabulaţie liberă, cu zonă de odihnă individuală, în cuşete
(figura 1). Pentru a reduce consumul de paie folsit ca aşternut pentru efectivul de peste
500 capete vaci de lapte propunem folosirea ca aşternut a paielor tocate care
îmbunătăţesc absorbţia dejecţiilor lichide, faţă de paiele netocat.
XV
I
Fig
ura
1.S
oluţ
ie c
onst
ruct
ivă
prop
usă
pent
ru c
reşt
erea
vac
ilor
de
lapt
e, î
n st
abul
aţia
lib
eră,
la
ferm
a S
.C.S
AN
AG
RA
S.A
. fe
rma
Seu
ca
Con
stru
ctiv
e so
luti
on
prop
osed
fo
r D
airy
co
w
shel
ter,
ti
ed
acom
odat
ion
from
S.
C.
SA�
AG
RA
S.
A.
- Se
uca
farm
XVII
5.3. FERMA S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.
Ferma a fost înfiinţată pe platforma fermei Sânvasii în anul 1993. Înainte de anul
1989 ferma a fost una dintre fermele cu performanţe mulţumitoare pentru producţia de
lapte, de-şi în anii ´80 s-au făcut încrucişări cu rasa Hereford, cu efecte negative asupra
producţiei de lapte care a fost remediată odată cu infuzarea populaţiei cu rasa Red
Holstein.
5.3.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive
utilizate la ferma S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.
Efectivul de vaci este în creştere constantă, dacă în anul 1993 acesta a fost de 30
capete vaci de lapte, la începutul anului 2008 efectivul a crescut la 300 capete.
Ferma este în curs de modernizare. Până la finele anului 2007, efectivul de vaci a
fost exploatat în sistem legat, în 2 adăposturi, pe standuri amplasate, cap la cap, cu alee
de furajare la mijloc, stand scurt de 1,50 m, cu o pantă de 1,5 % spre un canal de,
evacuare a dejecţiilor cu racleţi amplasaţi sub grătare care nu funcţionau, rigola fiind
acoperită, evacuare dejecţiilor se face manual cu roabă. La crupa vacilor este o alee de
serviciu lată de 77 cm care asigură circulaţia. Mulsul se face la bidon.
În luna martie a anului 2008 s-a construit o sală de muls şi s-a modernizat un
adăpost trecând la întreţinere liberă a vacilor pe un singur rând de cuşete. Adăpostul cu
stabulaţie liberă are o capacitate de 62 capete, cu dimensiunea cuşetelor de 1,25 m lăţime
şi 2,20 m lungime, cu o alee de circulaţie şi staţionare la iesle de 4,0 m, cu iesle din beton
cu lăţime de 80 cm şi o alee de furajare cu o lăţime de 2,40 m, furajul este transportat cu
o căruţă.
Deficienţa acestei construcţii este faptul că, deşi cuşetele sunt delimitate corect, cu
grilaje metalice, sunt la acelaşi nivel cu aleea de mişcare, rezultând un consum mare de
paie, întreţinerea paturilor de odihnă se face dificil cu mult efort.
Mulsul se face în sala de muls de tip brăduleţ 2x8 locuri.
Furajarea se face pe sortimente de furaje, diferenţiată pe anotimpuri. Vacile
gestante cu 14 zile înainte de fătare sunt introduse în grajdul cu stabulaţie legată, unde
are loc fătarea, mulsul se face la bidon, administrându-se la viţel colostru de la propria
mamă. După această perioadă, viţelul se mută într-un adăpost cu întreţinere colectivă, în
XVIII
boxe de 7-8 capete cu acces în padoc. Înţărcarea viţeilor se face la vârsta de 120 zile.
Tineretul de la 0-6 luni este întreţinut în stabulaţie liberă. Tineretul femel cu
vârsta de la 6 la 18 luni şi junincile gestante sunt întreţinute în sistem legat, în timpul
iernii, iar vara, pe păşune.
5.3.2. Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire
a fluxului tehnologic la S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.
Pentru ferma S.C. Tak-Agrozoot S.R.L. propunem modificarea sistemului de
întreţinere, pentru tot efectivul, trecând la stabulaţia liberă cu zona de odihnă individuală
în cuşete. Pentru acesta am propus modernizarea unui grajd vechi, cu o lungime de 85 m
şi deschidere de 8,80 m în care zona de odihnă, să fie în cuşete cu dimensiuni de 2,20 m
lungime şi lăţime de 1,25m, amlasate pe două rânduri cu o alee de circulaţie la mijloc
lată de 4,40 m. Furajarea să se facă în padoc.
Pentru îmbunătăţirea igienei corporale şi reducerea consumului de paie
recomandăm ridicarea nivelului cuşetelor cu 15-20 cm, faţă de aleea de circulaţie din
grajdul deja modernizat (figura 2).
XIX
Fig
ura
2. S
oluţ
ia c
onst
ruct
ivă
prop
usă
pent
ru m
oder
niza
rea
adăp
ostu
lui e
xist
ent î
n fe
rma
S.C
. Tak
-agr
ozoo
t S.R
.L.
Con
stru
ctiv
e so
luti
on p
ropo
sed
for
S.C
. Tak
-agr
ozoo
t S.R
.L
XX
5.4. FERMA S.C. MOBANA S.R.L.
Farm S.C. MOBANA S.R.L.
În anul 1999 grajdurile fostei CAP au fost populate cu un efectiv de 62 capete
vaci de lapte, lotul era format din 60 % Bălţată cu negru românesc şi 40 % Bălţată
românească exploatate în sistem extensiv, mulsul manual, furajarea pe timp de vară, în
tabără de vară pe păşune. În timpul iernii, animalele erau legate în grajd şi furajate cu fân
şi concentrate. Din cauze sanitar veterinare – leucoză, prin reformă - selectivă şi de
necesitate, vacile din rasa Bălţată cu negru au ieşit din efectiv, locul lor fiind ocupat de
rasa Bălţată românească,
5.4.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive
utilizate la ferma S.C. MOBA�A S.R.L.
Efectivul total de taurine, la începutul anului 2008, a fost de 232 capete, de rasă
Bălţată românească, din care 104 capete vaci de lapte.
În anul 2007 ferma a beneficiat de un program SAPARD, măsura 3.1., pentru
modernizare, în urma căruia adăpostul vechi, construit pentru întreţinerea legată a
taurinelor, a fost transformat într-un adăpost în care stabulaţia este liberă, odihna
animalelor este asigurată, individual în două rânduri de cuşete de dimensiuni 220x112
cm cu suprafaţa acoperită cu un covor de cauciuc, o sală de muls „De Laval” de tip
brăduleţ cu 2x5 şi s-a importat un număr de 40 capete juninci gestante de rasa Băţată
germană de tip Simmental.
Grajdul este executat din materiale locale: stâlpii sunt din lemn, pereţii din
scândură, structura de rezistenţă a acoperişului este din lemn, cu o învelitoare din tablă
izolată termic.
Evacuarea dejecţiilor se face cu lamă de buldozer, dar în viitor se doreşte
construirea unui rezervor pentru depozitarea dejecţiilor semilichide iar pentru evacuarea
lui din adăpost să se monteze lopeţi mecanice.
Fătarea are loc în maternitate, amplasată într-un adăpost special amenajat, vacile
sunt legate pe stand lung. Viţeii sunt întreţinuţi în boxe executate din material plastic în
aer liber. Furajarea viţeilor, în perioada de alăptare, se face cu înlocuitori de lapte,
înţărcarea se realizează la 120 de zile, la o greutate de 120 kg.
Tineretul femel este întreţinut în stabulaţie liberă pe categorii de vârstă. În timpul
XXI
verii fiind crescute în tabăra de vară pe păşune, care în lunile iulie, august şi septembrie
nu pot asigura întreaga cantitate de hrană necesară, cu efecte negative în ceea ce priveşte
dezvoltarea corporală.
5.4.2. Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire a
fluxului tehnologic la S.C. MOBA�A S.R.L.
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă, a reducerii afecţiunilor podale
propunem, înlocuirea covorului de cauciuc folosit în cuşete, cu un aşternut din paie
tocate necesare absorbirii părţii lichide a dejecţiilor, care în timpul iernii din cauza
temperaturilor scăzute îngheaţă făcând imposibilă curăţirea, iar în timpul verii, menţine
aleea de circulaţie cu o umiditate excesivă, pardoseala devine alunecoasă şi periclitează
sănătatea animalelor. Pe de altă parte, trebuie să se renunţe la obţinerea dejecţiilor
semilichide. Acestea în timpul iernii îngheaţă în canalele de scurgere construite în afara
grajdului, chiar dacă ele sunt protejate (izolate).
Pentru a sporii producţia de lapte recomandăm lotizarea vacilor, în funcţie de
producţie, în trei loturi (lotul 1 peste 20 l lapte, lotul 2 cu producţie între 15-20 l iar lotul
3 sub 15 l lapte) şi furajarea diferenţiată a acestora.
5.5. FERMA MAKKAI LASZLO
Ferma fost înfiinţată în anul 1993 când a avut un efectiv de 8 capete vaci de rasă
Bălţată românească, provenite de la I.A.S. Sângiorgiu de Pădure.
5.5.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive
utilizate la ferma MAKKAI LASZLO
La începutul anului 2008, efectivul total a ajuns la 110 capete din care 50 capete
vaci de rasă Bălţată românească exploatate pentru producţia de lapte, vacile sunt cazate
în stabulaţie legată, mulsul se face la bidon. Furajarea se face în funcţie de anotimp: pe
păşune în timpul verii şi din stoc, în timpul iernii.
Vacile sunt întreţinute pe standuri lungi de 235 cm şi late de 90 cm (lăţime mult
prea mică), din acest motiv în adăpost sunt locuri fără animale pentru a asigura lăţimea
patului necesar unui confort normal.
Fătarea are loc la un capăt de grajd. Viţeii în perioada colostrală sunt întreţinuţi în
XXII
boxe individuale, în acelaşi grajd cu vacile de lapte timp de 10 zile, administrându-se
colostrul cu biberonul 7 zile, după care, timp de trei zile se obişnuesc cu consumul
laptelui din găleată.
Înţărcarea se face la 120 zile la o greutate de 120-130 kg. Consumul de lapte pe
viţel este de 600-650 l lapte integral.
Tineretul femel de prăsilă este crescut în stabulaţie liberă până la vârsta 12 luni
după care femelele se trec în stabulaţia legată.
5.5.2. Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire a
fluxului tehnologic la ferma Makkai Laszlo
Pentru ferma Makkai L din Sângiorgiu de Pădure propunem modificarea
sistemului de întreţinere, trecând de la stabulaţia legată la stabulaţia liberă cu zonă de
odihnă individuală în cuşete şi cu muls centralizat în sala de muls. Construcţia propusă
pentru întreţinerea vacile de lapte are o lungime totală de 54,00 metri, lăţime de 15,00 m,
cu două rânduri de cuşete amplasate cap la cap care ocupă: 5,60 m din lăţimea
adăpostului.
Decalarea şirurilor cu o jumătate din lăţimea unei cuşete (1,20/2 m)asigură un
confort sporit animalelor (figura 3).
Mulsul vacilor se face în sala de muls tip brăduleţ cu 2x4 locuri. Evacuarea
dejecţiilor se face cu lamă de tractor iar furajul este adus în adăpost utilizând o remorcă
tehnologică.
La capătul grajdului s-a proiectat un spaţiu destinat fătărilor, loc în care s-au
amplasat şi boxele destinate întreţinerii viţeilor în perioada colostrală.
XX
III
F
igur
a 3.
(ori
gina
l)
Adă
post
pen
tru
50 c
apet
e va
ci d
e la
pte
prop
us p
entr
u fe
rma
Mak
kai L
Con
stru
ctiv
e so
luti
on p
ropo
sed
for
Mak
kai L
.
XXIV
5.6. FERMA CSIZMADIA GHEORGHE
Farm CSIZMADIA GHEORGHE
Ferma este de tip gospodăresc, a fost înfinţată în anul 1990 prin construirea unui
adăpost cu stabulaţie legată pentru 20 capete vaci. Ferma este amplasată în localitatea
Miercurea Nirajului, are linie proprie de prelucrare a laptelui, zilnic folosind ca materie
primă 6000-7000 l lapte pentru fabricarea caşului.
5.6.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive
utilizate în ferma CSIZMADIA GHEORGHE
Efectivul total, la începutul anului 2008 a fost de 56 capete din care 25 capete vaci
de lapte. Vacile de lapte sunt exploatate în sistem legat, cap la cap, pe standuri lungi de
2,30 m având o lăţime de 1,20 m, cu o pardoseală din cărămidă. Aleea de furajare lată de
2,20 m este amplasată la mijlocul adăpostului. Evacuarea dejecţiilor se face manual.
Iniţial, în acest adăpost au fost cazate toate categoriile de taurine în prezent sunt
doar vacile lactante în număr de 20 capete. Vacile în repaus mamar, junincile gestante,
viţele montate şi tineretul femel de 12 – 18 luni, sunt întreţinute în timpul iernii, într-un
şopron cu trei pereţi, pe aşternut permanent de paie. Tineretul femel sub 12 luni, viţeii
neînţărcaţi sunt întreţinute în sistem legat, deşi sistemul nu corespunde normelor UE.
În timpul verii vacile sunt întreţinute în tabără de vară, mulsul se face mecanic la
bidon având un grup mobil de muls şi un grup electrogen care asigură energia necesară
funcţionării. Raţia furajeră la vacile de lapte în timpul verii este masă verde, prin păşunat
şi 2 kg concentrate (porumb, triticale).
Fătarea vacilor are loc în grajd, la capătul grajdului pe 2 standuri rezervate pentru
acest scop. Viţeii, în perioada colostrală, sunt legaţi pe aleea de serviciu şi primesc 7 zile
colostru de la propria mamă, după care sunt mutaţi în alt adăpost, alăptaţi cu lapte
integral, după vârsta de trei luni administrând şi zer la găleată, până la vârsta de 6 luni.
Greutatea de înţărcare a viţeilor este de 180-200 kg.
XXV
5.6.2. Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire
a fluxului tehnologic la ferma Csizmadia Gheorghe
Pentru creşterea productivităţii muncii şi obţinerea laptelui de calitate conform
cerinţelor UE, propunem schimbarea sistemului de întreţinere trecând de la stabulaţie
legată la stabulaţie liberă, cu zona de odihnă colectivă pe aşternut permanent adânc. S-a
propus acest sistem de întreţinere pentru a reduce cheltuielile de investiţii deoarece ferma
are posibilitatea de a asigura paiele necesare pentru aşternut.
Construcţia propusă are elementele de rezistenţă din lemn, are doar trei pereţi din
scândură iar peretele longitudinal prin care se asigură furajarea, se protejează numai
atunci când temperatura exterioară are valori negative. Zona de odihnă este de 5,28 m2 pe
cap de vacă, adăpostul are o alee de circulaţie şi staţionare la iesle lată de 3,4 m,
asigurând un front de furajare de 80 cm/cap (figura 4).
Figura 4. (original)
Adăpost pentru vaci de lapte cu zona de odihnă pe aşternut păios adânc Varianta propusă pentru ferma Csizmadia Gheorghe
Constructive solution proposed for Csizmadia Gheorghe farm
XXVI
5.7.FERMA S.C. AGRO-PAP S.R.L.
Ferma familială a fost înfiinţată în 1997, în localitatea Dealul Brezii, fiind
transformată în societatea comercială, S.C. Agro Pap S.R.L., având ca obiectiv principal
activităţi de producere a laptelui de calitate.
5.7.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive
utilizate la ferma S.C. AGRO-PAP S.R.L.
Efectivul total de animale la începutul anului 2008, a fost de 41 capete din care 16
capete vaci.
Vacile şi tineretul aferent se întreţin în stabulaţie liberă într-un şopron cu trei
pereţi. Adăpostul vechi cu stabulaţie legată crupă la crupă are o capacitate de 14 capete,
cu o alee de 1,40 m la mijloc şi o lungime de stand de 2,20 m se foloseşte în momentul
de faţă ca sală de muls, unde se administrează concentrate. Vacile sunt legate în timpul
mulsului. Furajarea vacilor se face diferenţiat pe anotimpuri. Fătarea are loc într-un grajd
special amenajat, având 4 locuri, în sistem legat, cu o lungime a standului de 2,20 m,
unde vaca şi viţelul sunt întreţinute timp de 7 zile. Înţărcarea se face la 150 de zile (5
luni) cu un consum de lapte de 850-900 kg, la o greutate de 150-170 kg, la înţărcare.
5.7.2. Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire a
fluxului tehnologic la ferma S.C. AGRO-PAP S.R.L.
Pentru îmbunătăţirea fluxului tehnologic de întreţinerea vacilor de lapte la SC
Agro Pap S.R.L. propunem aplicarea stabulaţiei libere, cu zona de odihnă colectivă pe
aşternut păios cu pardoseală în pantă mare (figura 5) şi amenajarea unei săli de muls cu 2
locuri şi sală de aşteptare, în scopul obţinerii laptelui de calitate faţă de mulsul la bidon.
Adăpostul proiectat are ca elemente principale de rezistenţă din lemn, Cei trei
pereţi sunt din scândură. Zona de odihnă are pardoseala în pantă mare de 8%, în zona cea
mai înaltă se distribuie o cantitate de 5 kg paie /animal /zi care este antrenată de animale
în timpul circulaţiei spre zona inferioară a pantei.
XXVII
Figura 5. (original)
Adăpost cu aşternut păios, în pantă mare propus pentru ferma S.C. Agro-Pap S.R.L.
Ramp straw bedding shelter porposed for S.C. Agro-Pap S.R.L. farm
8.FERMA TORKOS ALEXANDRU
Ferma familială tată-fii şi-a început activitatea în anul 1993, cu un efectiv de 4
capete vaci. Ferma este specializată pentru creşterea vacilor pentru producţia de lapte.
Populaţia de taurine crescută este de rasă Bălţată românească infuzat cu Bălţată germană.
5.8.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive
utilizate la ferma TORKOS ALEXA�DRU
Efectivul de vaci este în continuă creştere, la începutul anului 2008 ferma deţinea
un efectiv total de 36 din care 20 capete vaci de lapte.
În timpul iernii, vacile de lapte sunt întreţinute în două adăposturi în sistem legat,
iar vara sunt întreţinute pe păşune şi în padoc, mulsul efectuându-se în ambele cazuri la
XXVIII
bidon, în grajduri.
Adăposturile sunt construite din cărămidă şi ieslele din beton, aşezate lângă
perete, fapt care îngreunează procesul furajării, datorită faptului că toate furajele sunt
administrate printre animale. Standurile au o lungime de 2,20 m, şi o lăţime de 1,20 m. O
alee de serviciu lată de 1,20 m permite supravegherea acestora.
Fătările au loc la un capăt de grajd, unde viţeii sunt legaţi la un capăt al aleei de
circulaţie. Înţărcarea se face la 90 zile, la o greutate de 95-100 kg, tineretul este crescut
în stabulaţie legată în anotimpul rece şi pe păşune (tabără de vară) în timpul verii.
5.8.2. Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire
a fluxului tehnologic la ferma TORKOS ALEXA�DRU
Pentru ferma familială Torkos Alexandru propunem modificarea sistemului de
întreţinere, trecând de la stabulaţia legată la stabulaţia liberă, cu zona de odihnă
individuală, în cuşete.
Adăpostul propus cu o deschidere de 14,0 m şi o lungime de 45,0 m este destinat
pentru întreţinerea vacilor de lapte pentru, 25 capete şi permite cazarea şi a tineretului
aferent (figura 6). Adăpostul poate fii construit cu o structură de rezistenţă din beton sau
metal şi cu pereţii din cărămidă.
Furajarea se face pe o alee de circulaţie lată de 2,50 m amplasată la mijlocul
grajdului. Cuşetele destinate vacilor au dimensiuni de 1,20 x 2,20 m.
Mulsul se face în sala de muls cu 2x2 locuri, amenajată la capătul adăpostului,
aleea de circulaţie de la capătul adăpostului având şi rolul de sală de aşteptare înaintea
mulsului.
Fătarea are loc în maternitatea amenajată tot la un capăt al grajdului, unde vacile
sunt întreţinute legat pe stand lung.
Această construcţie permite extinderea grajdului, în lungime, odată cu creşterea
efectivelor de animale fără modificări majore.
XX
IX
(ori
gina
l)
Fig
ura
6.
Adă
post
pen
tru
25 v
aci d
e la
pte
și ti
nere
tul a
fere
nt p
entr
u fe
rma
Tor
kos
Ale
xand
ru
She
lter
for
25
cow
s an
d co
rres
pond
ing
yout
h. F
arm
Tor
kos
Ale
xand
ru
XXX
Capitolul 6
PRI�CIPALELE Î�SUŞIRI MORFOLOGICE ŞI PRODUCTIVE ALE
TAURI�ELOR DE RASĂ BĂLŢATĂ ROMÂ�EASCĂ Î� OPT FERME DE
DIFERITE DIME�SIU�I DI� JUDEŢUL MUREŞ
Cunoaşterea aprofundată a principalelor însuşiri morfo-productive a populaţiei de
taurine este indispensabilă în procesul de ameliorare, cercetările întreprinse pornesc de la
această premiză, şi care sunt fondate şi de marele zootehnist prof.G.K.Constantinescu
„Ca să îmbunătăţeşti o rasă trebuie mai întâi să o cunoşti, să-i cunoşti calităţile şi
lipsurile, să ştii ce este ereditar în ea şi ce este trecător, în ce condiţii a fost formată şi
cum reacţionează la variaţiile acestor condiţii, etc., pentru ca ulterior, să poţi stabili
sensul ameliorării şi metodele zootehnice cele mai eficace”
6.1. PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI MORFOLOGICE A TAURINELOR
DE RASĂ BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU
Parametrii morfologici au fost determinaţi pentru 997 capete vaci de lapte care au
fost grupate în patru grupe: lactaţia I-a (primipare), lactaţia a II-a, a III-a şi peste lactaţia
a III-a (tabelul 5). Conform programului de cercetare s-a studiat următoarele însuşiri:
înălţime la greabăn, înălţime la crupă, perimetru toracic, adâncimea toracică, lungimea
corporală, lungime oblică a corpului şi masa corporală.
Tabelul 5 Însuşirile morfologice ale efectivului de vaci în toate fermele luate în studiu Morfological characteristics of the cow on the farms included in the study
Înălţim. la greabăn/ Height at withers
Înălţimea la crupă/ Height at croup
Perimetru toracic/ Chest area
Adîncime torace/ Chest depth
Lungime Corp/ Body lenght
Lungimea obl. Corp/ Oblique body lenght
Masa corp./ Body weight
Lactaţia/ Lactation
Parametrii Parameter
n
cm cm cm cm cm cm kg 132.43 134.65 189.39 73.40 131.84 152.17 569.93
I x ±s x 260 ±0.28 ±0.27 ±0.80 ±0.34 ±0.41 ±0.44 ±4.31 133.95 136.15 192.74 74.28 134.38 154.72 589.05
II x ±s x 239 ±0.28 ±0.24 ±0.66 ±0.38 ±0.40 ±0.42 ±4.49 134.68 137.01 193.11 74.84 135.89 155.27 596.31
III x ±s x 127 ±0.37 ±0.36 ±0.80 ±0.56 ±0.42 ±0.54 ±5.74 135.95 138.10 197.38 74.94 136.12 157.06 613.71
Peste III x ±s x 371 ±0.22 ±0.21 ±0.50 ±0.29 ±0.26 ±0.30 ±4.05 134.39 136.59 193.64 74.37 134.56 155.00 594.17 Efectiv
total x ±s x 997
±0.14 ±0.14 ±0.35 ±0.18 ±0.19 ±0.21 ±2.35
XXXI
13
4,3
91
36
,59
13
4,5
61
55
,00
13
2,1
51
34
,54
13
5,5
51
51
,84
13
4,5
41
36
,71
13
4,0
41
56
,04
13
7,0
41
38
,76
13
6,6
31
55
,11
13
4,0
51
36
,26
13
5,1
51
54
,15
13
5,0
61
38
,36
13
0,3
81
57
,64
13
7,3
91
40
,72
13
7,2
21
58
,89
13
4,4
71
36
,07
13
4,9
31
57
,00
13
8,0
61
38
,88
12
9,6
91
55
,81
120
125
130
135
140
145
150
155
160
cm
Media pop SCDCB
Mureş
SC
Sanagra
SA
SC Tak-
agrozoot
SRL.
SC Mobana
SRL
F Makkai F
Csizmadia
SC Agro-
Pap SRL
F Torkos Ferme
înălţ. Greabăn/Height at withers (cm) înălţ. Crupă/Height at croup (cm)
Lungimea corp/body length(cm) Lung.obl.corp/oblique body length (cm)
Figura 7. Înălţimea la greabăn, la crupă, lungimea corporală şi lungimea oblică a trunchiului / ferme
Height at withers, at croup, body length, oblique body length /farm
P: 0,1% -***, 1% -**, 5% - * Din acest studiu, se poate concluziona faptul că diferenţele sezonale acţionează nu
atât prin efectul termic cât mai ales prin resursele de furaje asigurate, nivel care se
resimte sub raportul varianţei producţiei de lapte în cazul animalelor cu performanţe
mari.
XL
Capitolul 8.
STRUCTURI FAMILIALE ŞI EFECTUL ACESTORA ASUPRA U�OR I�DICI
Î� DIRECŢIA PRODUCŢIEI DE LAPTE, LA POPULAŢIILE DE TAURI�E
CRESCUTE Î� FERMELE STUDIATE, DI� JUDEŢUL MUREŞ
În judeţul Mureş taurii folosiţi la IA fac parte din rasa Bălţată germană în
proporţie de 85 %, rase de carne (Charolaise, Limousine, Alb-albastru belgian, Angus)
10%, şi alte rase cum ar fi (Red Holstein şi Montbeliarde, etc) 5%.
8.1.PRINCIPALII INDICI AL PRODUCŢIEI DE LAPTE, LA VACILE DE RASĂ
BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂPE STRUCTURI FAMILIALE DE SEMISURORI,
DUPĂ TATĂ
Dintre reproducătorii masculi din tulpina Simmental numai 17 familii de
semisurori întrunesc numărul minim de 10 descendente care au încheiat lactaţia.
Din cei 17 tauri numai 2 sunt tauri indigeni, 15 sunt de rasa Bălţată germană şi
provin de la S.C. Semtest B.V.N.
Analizând figura 16 se poate constata că producţia de lapte pe lactaţia normală
variază între 4001,4 kg cu o durată medie de 304 zile la descendentele taurului 51375 şi
4856,4 kg lapte în 295 zile la fiicele taurului 51442.
Principalul aspect care se desprinde se referă la producţia de lapte, de grăsime şi
de proteină, din cei 17 tauri utilizaţi la reproducţie, numai 9 dintre aceştia (52,94%) au
întrunit însuşirile cu caracter ameliorative în direcţia producţiei de lapte şi de proteină şi
numai 8 tauri în direcţia producţiei de grăsime, toţi ceilalţi sunt indiferenţi şi înrăutăţitori.
XLI
4275 43394640
4182 40564417 4181 4072
4535 44874851
4037 40014424 4688 4856 4710
4368
4772
5096
5427
4788
4471
5032 5001 4939 5024
5527 5423
4779 4665
5017
5337
5697
51655011
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
199
48
481
41
512
08
512
38
512
41
512
56
512
57
512
58
512
63
513
05
513
06
513
09
513
75
513
76
514
39
514
42
514
48
Med
ia
Cod taur/Code bull
Kg
Lactaţia normală/ Normal lactation Lactaţia totală/ Total lactation
Figura 16.
Producţia de lapte, la vacile primipare, pe structuri familiale de semisurori după tată
Milk production of first calvers depending on family structures of half systers after the father
8.2 VALOAREA DE AMELIORARE A TAURILOR FOLOSIŢI ÎN
FERMELE ANALIZATE
S-a determinat valoarea de ameliorare pentru 17 tauri, prin metoda comparării cu
contemporanele (metoda ce nu ţine cont de influenţa mamelor). În tabelul 10, sunt
prezentate valorile de ameliorare calculate pentru taurii folosiţi la însămânţare artificială
în fermele studiate.
Pentru producţia cantitativă de lapte au existat şapte tauri a căror valoare de
ameliorare este pozitivă şi zece tauri sunt înrăutăţitori. Cel mai valoros taur s-a dovedit
taurul cu codul 51306 cu o valoare de ameliorare +737,22 kg lapte, urmat de taurul
51442 cu 501,83 kg lape. Dintre taurii înrăutăţitori au existat cinci cu valoare de
ameliorare negativă,(peste-400 kg de lapte).
Dintre taurii analizaţi zece tauri sunt înrăutăţitori în direcţia producţiei de grăsime
şi unsprezece în direcţia producţiei de proteină.
XLII
Tabelul 10
Valoarea de ameliorare referitor la cantitatea de lapte, grăsime, proteină a unor tauri
The value of improving the quantity of milk, fat and protein of buls
Valorea de ameliorare pentru cantitatea de / The amount of improvement (kg)
Cod taur/ Code bull
Lapte/ Milk Grăsime/ Fat Proteină/ Protein
51306 737,22 23,53 22,64
51442 501,83 16,67 12,93
51439 420,64 12,84 14,08
51448 299,37 14,98 10,44
51256 258,47 -4,93 -6,91
51208 24,84 1,75 3,66
51309 13,90 0,42 0,10
51263 -38,48 0,10 -0,75
51376 -94,86 -9,05 -5,79
51305 -167,19 -12,00 -6,97
48141 -205,48 -2,87 -3,14
19948 -212,67 -6,62 -5,68
51238 -253,16 -7,10 -9,58
51257 -404,06 -14,56 -10,45
51375 -404,97 -14,91 -17,32
51241 -424,49 -15,15 -16,47
51258 -444,03 -17,59 -11,62
XLIII
CAPITOLUL 9
CO�CLUZII GE�ERALE ŞI RECOMA�DĂRI
Concluzions and recomandations
Cercetările efectuate cu privire la „Creşterea rasei Băltată românească pentru
producţia de lapte, în exploataţii de diferite dimensiuni din arealul judeţului Mureş” au
condus la stabilirea numeroaselor concluzii, dintre care redăm în continuare pe cele mai
importante şi semnificative:
• Condiţiile pedoclimatice din judeţul Mureş sunt favorabile pentru creşterea
taurinelor, pe văile Mureşului, a Târnavelor şi a Nirajului creşterea taurinelor este o
ramură importantă în zootehnia mureşană care se remarcă prin faptul că judeţul este unul
dintre marii producători de lapte.
Suprafaţa agricolă a judeţului Mureş este de 414 525 ha teren agricol din care
27,73% (114 967 ha) păşune care favorizează creşterea rumegătoarelor mari şi mici.
În dinamica anilor 1990-2008 efectivul de taurin din judeţul Mureş este în scădere
şi la sfârşitul anului 2008 a fost de 76 786 capete din care 48 900 capete efectiv matcă.
Rasa Bălţata românească reprezintă 81,5 % din efectivul total de taurine a judeţului
Mureş. La formarea şi ameliorarea rasei a avut o contribuţie însemnată cele două unităţi
de specialitate – S.C.D.C.B. Tg Mureş, prin difuzare de tehnologii de creştere şi
exploatare, a animalelor de prăsilă şi S.C.Semtest BVN Tg Mureş, prin producerea şi
difuzarea materialului seminal congelat de la tauri testeţi amelioratori necesari în
procesul de reproducţie, prin însămânţări artificiale folosind în procesul de ameliorare
presiunea de selecţie prin mascul.
Reproducţia taurinelor în judeţul Mureş se realizează prin însămânţări artificiale în
proporţie de 88,61 % din efectivul matcă, existând în C.O.P. de lapte, 9689 capete adică
19,8 % din efectivul matcă. Populaţia de taurine din rasa Bălţată românească este una
valoroasă din punct de vedere a potenţialului productiv. Media pe anul 2008 a fost 4762
kg de lapte cu, 187 kg grăsime, şi 157 kg proteină, ca rezultat al Controlul Oficial al
Laptelui peste media rasei pe plan naţional care este de 4680 kg lapte cu 181,6 kg
grăsime şi 152,6 kg proteină.
Dintre problemele cu care se confruntă această ramură a agriculturii mureşene
amintim următoarele: numărul mic de animale pe exploataţie în medie 2,36 capete,
XLIV
exploataţii subdimensionate constructiv, (care nu dispun de spaţii suficiente de cazare a
animalelor, spaţiile existente nu sunt amenajate corespunzător, spaţii care nu permit
extinderea acestei activităţi) şi nu sunt dotate cu utilaje necesare unei funcţionări
adecvate.
• Tehnologia de creştere şi exploatare practicată în cele 8 ferme este diferită din
cauza condiţiilor tehnico-economice şi organizatorice existente în ferme. Tendinţa
actuală în aceste ferme este sporirea efectivelor şi a producţiei de lapte, prin
îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere, de furajare, exploatare şi nu în ultimul rând, prin
folosirea eficientă a metodelor de ameliorare.
• Dintre cele 8 ferme, 4 au beneficiat de programe de dezvoltare (S.A.P.A.R.D.).
Tehnologia de creştere şi exploatare în aceste unităţi este în curs de modernizare.
Fermele care au capacităţi cuprinse între 100-600, capete sistemul de muls s-a
modernizat existând un grup de muls. În două ferme: S.C. Sanagra S.A. şi S.C.Mobana
S.R.L. tehnologia de întreţinere este organizată în stabulaţia liberă cu zona de odihnă
individuală în cuşete. Alte două ferme: S.C.D.C.B. Tg Mureş şi S.C. Tak-agrozoot
S.R.L. sunt în curs de modernizare, aplicând ambele tehnologii de întreţinere cu
stabulaţia liberă sau în sistem legat.
• În 4 ferme efectivul de vaci de lapte este sub 50 capete. Tehnologia de creştere este
în stabulaţia legată, exceptând S.C. Agro-Pap S.R.L. În toate cazurile mulsul se face
mecanic, la bidon. Prin această tehnologie de exploatare şi muls la bidon obţinerea
laptelui de calitate conform este posibilă numai cu eforturi mari. Sporirea efectivelor de
taurine, în aceste ferme, este aproape imposibilă, deoarece aceşti fermieri nu au fondurile
necesare extinderii şi modernizării. Pentru aceste ferme am propus diferite tipuri de
construcţii executate din materiale locale în care pot aplica tehnologii de întreţinere şi
exploatare, capabile să îmbunătăţească starea de sănătate a animalelor şi producţia de
lapte.
• Furajarea vacilor de lapte în cele opt ferme este diferită nu numai din punct de
vedere al raţiilor şi sortimentelor de furaje folosite, dar şi a tehnologiei de furajare. La
S.C. Sanagra S.A. şi S.C.Mobana S.R.L. furajarea se face cu furaj unic, din stoc, având
mecanizarea necesară acestei tehnologii. La ferma S.C. Tak-agrozoot S.R.L. furajarea se
face în funcţie de anotimp, furajele fiind administrate la grajd. În cinci ferme vacile în
timpul verii sunt întreţinute pe păşune loc în care beneficiază de masă verde.
XLV
• Trebuie menţionat că din cele opt ferme trei au şi o linie de prelucrare a laptelui,
valorificând produsele proprii în magazine fapt ce contribuie la bunăstarea fermierului.
• Datorită factorilor tehnologici de exploatare, a dirijării reproducţiei şi a ameliorării,
alături cu tradiţiile zonale de creştere pe care pun amprenta preferinţele crescătorilor,
populaţia de rasă Bălţată românească studiată are un grad de ameliorare diferit, cu mare
variabilitate individuală.
• Măsurătorilor corporale s-au efectuate pe 997 capete (în cele 8 ferme)
determinându-se principalele dimensiuni corporale, în urma cărora se remarcă media
populaţiei prezentat în tabelul 11, medii care sunt sub nivelul obiectivelor de ameliorare
(adică 138-140 cm, înălţime la crupă si o masă corporală de 650-700 kg).
Tabelul 11
Caracterele morfologice ale populaţiilor de vaci de lapte studiate
Morfological characteristics of the cow on the farms included in the study
Măsurători x ±s x Înălţime la greabăn 134±0,14 cm
Înălţime la crupă 136,59±0,14 cm
Perimetru toracic 193,64±0,35 cm
Adâncime torace 74,37±0,18 cm
Lungime corporală 134,56±0,19 cm
Lungime oblică a corpului 155,00±0,21 cm
Masa corporală 594,17±2,35 kg
• Dintre cele 8 ferme se remarcă populaţiile de vaci cu dezvoltare corporală
deosebită, înălţimea la crupă de 140,72 cm, masa corporală de 646,28 kg (la ferma
familială Csizmadia Gheorghe), iar populaţiile a căror caractere morfologice au valori
minime sunt la S.C.D.C.B. Tg Mureş 135,55 cm înălţimea la crupă, respectiv 551,51 kg
masa corporală.
• Producţia medie de lapte pe lactaţia normală la populaţia analizată de 951 capete se
situează la valoarea de 4860,72 kg cu 192,33 kg grăsime şi 162,24 kg proteină cu variaţie
între 4441,85 kg la S.C.D.C.B. Tg Mureş şi 6698,80 kg la ferma familială Torkos
Alexandru. Performanţele de producţie sunt consecinţe a tehnologiei de creştere şi
exploatare aplicate, în ferme, existenţa unei baze tehnico-materială şi gestionarea
judicioasă a acesteia şi nu în ultimul rând de genotipul animalelor existente.
XLVI
• Vârsta primei fătări este de 32 luni, peste cea optimă cu o variaţie mare între ferme.
La ferma S.C. Tak-agrozoot S.R.L. vârsta primei fătări este de 30 de luni şi la ferma
familială S.C. Agro-Pap S.R.L. ajunge la 38,8 luni. Diferenţele mari privind V.P.F. se
datorează creşterii deficitare a tineretului femel de reproducţie care conduce la cheltuieli
substanţiale privind furajarea şi întreţinerea acestora.
• Intervalul dintre fătări este mare de 407,6 zile, pentru efectivul total variind între
432,5 zile, la S.C. Mobana S.R.L. şi 352,9 zile, la ferma Torkos Alexandru. Această
variaţie este cauzată pe de o parte, de frecvenţa mare a tulburărilor de reproducţie, şi pe
de altă parte datorită urmăririi deficitare a activităţii de reproducţie.
Indicele de natalitate este la limita fiziologică, şi este de 79,85 % media multianuală pe
total populaţie, variind între 73,68% la S.C.D.C.B. Tg Mureş în anul 2008 şi 95,69% la.
S.C. Mobana S.R.L în anul 2007.
• Analizând influenţa vârstei primei fătări asupra producţie de lapte în, prima lactaţie
s-a constatat că performanţele producţiei de lapte sunt de 5281,25 kg lapte la vacile care
au fătat la o vârstă de sub 25 de luni şi maxime de 5572,94 kg la vacile care au avut
vârsta primei fătări cuprinsă între 25-28 de luni, cu toate că 82,5 % din efectiv a avut
VPF peste 28 de luni.
În urma acestora rezultă că depăşirea vârstei optime a primei fătări are ca efecte
negative, şi în cea ce priveşte scăderea producţiei de lapte în prima lactaţie.
• În cea ce priveşte influenţa sezonului şi a lunii de fătare a primiparelor asupra
producţiei de lapte diferenţele au fost nesemnificative.
• Studiul efectuat pentru determinarea unor structuri familiale, influenţa acestora
asupra producţiei de lapte şi stabilirea valorii de ameliorare a unor tauri folosiţi la
însămânţare artificială în ţara noastră ne arată că un număr considerabil de tauri folosiţi
la IA sunt înrăutăţitori, de-şi rezultatele testării din Germania ne arată că aceşti tauri sunt
îmbunătăţitori pentru producţia de lapte. Diferenţele dintre rezultatele obţinute şi
valoarea de ameliorare a taurilor din cataloage se datorează efectului de mediu şi
interacţiunii mediu şi genotip. Primiparele cu un potenţial genetic asemănător
(semisurori după tată) crescuţi în condiţii de mediu diferiţi, şi fenotipul se exteriorizeză
diferit datorită influenţei mediului, pentru care propunem ca taurii utilizaţi la IA să fie
testaţi şi în condiţiile de exploatare din ţara noastră.
XLVII
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. ACATINCĂ, S.,2000, Producţiile bovinelor, Ed. Mitron, Timişoara. 2. ACKER, H.,1990, Die deutschen Landwirtschaftsschceles in Siebenburgen,Wort und
Welt Verlag 3. ALEXOIU, A.,2002, Aprecierea conformaţiei corporale la taurine, Descrierea liniară
a caracterelor de exterior, Ed. Ceres, Bucureşti. 4. ARDELEAN M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed.
AcademicPres Cluj-�apoca; 5. BOGDAN, A.T., şi colab.,1984, Fertilitatea, natalitatea, şi prolificitatea în zootehnie,
Ed.Dacia,Cluj �apoca. 6. DINESCU, S.,1997, Creşterea vacilor pentru lapte, Ed.Ceres, Bucureşti 7. GEORGESCU GH., G. STANCIU, C. VELEA, V. UJICĂ, 1990, Tehnologia
creşterii bovinelor, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 8. GEORGESCU GH., GH. MĂRGINEAN, I. VINTILĂ, H. GROSU, C.
DRĂGĂNESCU, 1998, Tratat de creşterea bovinelor – Ameliorare, Ed.Ceres, Bucureşti
9. GEORGESCU GH., C. VELEA, GH. MĂRGINEAN, A. ALEXOIU, 2001, Monografia rasei Bălţată românească, Ed.Tritonic, Bucureşti
10. HOFFMAN, A.,1998, Effect of body condition of sukler cows on the economic efficiency, Tierarzliche Umschau, �r.53 Universitat, Berlin.
11. JURCO, E. C., 2008, Cercetări comparative privind caracterizarea populaţiilor de taurine pentru lapte crescute în ferme de diferite dimensiuni din Transilvania şi posibilităţi de optimizare a tehnologiei de creştere,Teza de doctorat, USAMV Cluj �apoca
12. MUREŞAN, GH., şi colab. , 1983, Influenţa vârstei primei fătări asupra producţiei de lapte din lact. I la rasa Bălţată cu negru, Simp. I.A. Cluj11-12 noiembrie
13. MUREŞAN, GH., şi colab. , 1983, Însuşiri morfo-productive ale populaţiei de rasă Bălţată cu negru de la I.A.S.Iernut, ferma Lechinţa Mureş Seminarul VIII Ameliorarea, tehnologia şi patologia rumegătoarelor 11-12 noiembrie Cluj �apoca
14. NISTOR, I., C. ŞONEA, GH. NEAŢĂ, 2003, Locul şi rolul reţelei de ameliorare şi reproducţie în zootehnia Românească, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice -Probleme actuale şi de perspectivă în zootehnie, Iaşi, 9 -10 mai.
15. ONACIU, G., 1999, Aptitudinea pentru producţia de lapte a unei populaţii de taurine de rasă Bălţată românească din centrul Transilvaniei, Simp. Realizări şi perspective în zootehnie şi biotehnologii agricole, Vol. XXV USAMV Cluj �apoca, 21-23 oct.
16. OROIAN, I.,L. PETERFI, C, PODAR, 2005, The genetic structure morphologic and productive traites of cattle production from SCDCB Tg Mure, Simpozion Ştiinţific vol.61 IS�B 1434, 2302, Cluj �apoca
17. OROIAN, I.,L. PETERFI, C, PODAR, I. Lung, 2005, Efectul încrucişării cu rasa Red Holtein asupra parametrilor morfo-productivi la populaţia de taurine de rasă Bălţată românească – Simmental la SCDCB Tg Mure, Simpozion, „Cercetări actuale şi de perspectivă în creşterea bovinelor”, 9 iunie, Baloteşti
18. OROIAN, T., A. VLAIC, 2001, Ameliorarea genetică a populaţiilor de animale domestice, Ed. Academic Pres, Cluj �apoca
19. PÉTERFI, L., 2008, Direcţii şi orientări în creşterea taurinelor pe plan mondial, Revista de Zootehnie, Anul V, �r.4 , pag.9-12, Iaşi.
XLVIII
20. PÉTERFI, L., 2009, Situaţia creşterii taurinelor în judeţul Mureş, Revista de Zootehnie, Anul VI, �r.1 , pag.34-38, Iaşi.
21. PÉTERFI, L. ,2009, Caracteristicile morfologice şi productive ale rasei Bălţată românească crescută în judeţul Mureş, Revista de Zootehnie, Anul VI, �r.1 , pag.44-48, Iaşi.
22. PODAR, C., I. OROIAN, L. PÉTERFI, 2003, The influence of high temperature on milk cows Buletin nr.39 ISSN 2382, pag 130-133, USAMV Cluj Napoca
23. PODAR, C., I. OROIAN, L. PÉTERFI, 2005, Structura genetică şi însuşirile morfoproductive ale populaţiei de taurine de la SCDCB Tg Mures, Revista crescătorilor de Taurine din Transilvania, Nr. I, pag.7-10, Tg Mures
24. RAGANITSCH, G., 2001, Das Österreichische Fleckvieh un seine Genetik, Ed.AGÖF, Austria.
25. ROMAN M., şi colab., 1991, Influenţa sezonului de fătare şi a unor indici de reproducţie, Simpozion SCPCB Tg Mureş.
26. SÎRBU MARCELA, 2005, Construcţii zootehnice, Ed.Risoprint, Cluj �apoca 27. SÎRBU MARCELA, 2006, Construcţii agricole, Ed.Risoprint, Cluj �apoca 28. STANCIU, G., 1999, Tehnologia de creştere a bovinelor, Ed. Brumat, Timişoara. 29. ŞARA, A., D. MIERLIŢĂ, 2003, Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă Ed.
Academic Pres, Cluj �apoca. 30. UJICĂ, V., şi colab., 1998, Contribuţii la studiul însuşirilor morfoproductive ale
taurinelor de rasă Fleckvieh provenite din import şi exploatate în condiţiile fermei Şerbaşti Bacău, Simpozion. Vol. XXXX USAMV Iaşi.
31. VELEA, C., 1999, Producţia, reproducţia şi ameliorarea animalor, vol. I, II, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti.
32. ***A.G.C.T.R .2001 33. ***ANARZ Controlul oficial al producţiilor în România 34. ***Anuarul Statistic al României 35. www.anarz.ro
UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA
DOCTORAL SCHOOL FACULTY OF ANIMAL BIOTECHNOLOGY
Eng PÉTERFI LAJOS
SUMMARY OF Ph.D.THESIS
RESEARCHES REGARDI�G THE HUSBA�DRY OF ROMA�IA� RED
SPOTTED BREEDS FOR MILK PRODUCTIO� I� DARY FARMS OF
The research was carried out as planned and the proposed theme, in the 2006-
2009 period, making numerous and extensive investigations, the gathered data were
LVI
statistically processed and according to the results obtained , a series of conclusions were
elaborated regarding existing technologies, with applications in exploitation of
Romanian Red Spotted Cow towards milk production.
OBJECTIVES A�D RESEARCH ACTIVITIES:
• ANALYSIS OF GEO-CLIMATIC AND SOCIO - ECONOMIC CONDITIONS OF MUREŞ, THE AREA WHERE RESEARCH WAS CONDUCTED:
The study of environmental conditions (microclimate), Analysis of agricultural potential, of Mureş County, Study of the cattle herd evolution and production performances
• STUDY OF EXPLOITATION TECHNOLOGIES AND EXISTING BUILDING TYPES IN FARMS STUDIED (2325 CATTLES CONSISTING OF: 1065 COWS, 203 PREGNANT HEIFERS)
The applied growth and exploitation technology Feed rations administered, Existing building types, Technical and material equipment.
• Morphological study (997 heads on lactation I, II, III and older): - height at withers, cm - height at croup, cm - chest circumference, cm - chest depth, cm - body length, cm - oblique body length, cm - body weight, kg
• STUDY OF MAJOR PHENOTYPIC FEATURES REGARDING MILK PRODUCTION (951 HEADS ON NL AND TL):
� lactation length, days � Milk, kg � fat,%, kg � protein,% ,kg
• THE STUDY OF REPRODUCTION INDICES (771 HEADS) � age of first calving, days � calving interval, days � mammary rest days � birth index,%
• EFFECT OF SOME FACTORS ON MILK PRODUCTION BY FIRST CALVERS (274 FIRST CALVERS):
� age of first calving, � effect of season and month of birth � half sister family structure, paternal
• THE IMPROVEMENT VALUE OF BULLS USED IN ARTIFICIAL INSEMINATION (17 BULLS): - method of assessing the amount of improvement value which does not take into account the influence of mothers - the contemporary comparison method.
LVII
3.4. USED WORKING METHODOLOGY
The primary data on body measurements and production characteristics towards
milk production have been collected, processed and interpreted by research specific
statistical methods. It has been calculated: mean, variance, standard deviation, standard
error of the mean coefficient of variability. For the comparison of the collected data the
"t" test was used (student test). The improvement value of the bulls used in AI in farm
studied was calculated using the contemporary comparison method by which the amount
of improvement does not take into account the influence of mothers.
CHAPTER 4.
CATTLE BREEDI�G I� MUREŞ COU�TY
Mures County meets favourable pedo-climatic conditions for growth of non-
ruminant and ruminant herbivores like: cattle, sheep, goats, horses and buffalo.
4.1. GEO-CLIMATIC CONDITIONS AND SOCIO-ECONOMIC CONDITIONS OF
MUREŞ, THE RESEARCH AREA
Mureş County has extremely varied landscape; the climate is temperate
continental with an average annual temperature of 8-9o C, unevenly distributed annual
rainfall ranging from 550 mm/an-1200 mm / year.
45% of agricultural area, is represented by pastures and hayfields (185 818 ha).
The evolution of cattle in Mureş County is presented in Table 1. One can notice a
decrease in total cattle herd of 58.3% over 1990 and a decrease of 35.4% of the livestock.
The Romanian Red Spotted Cow represents 81.5% of total cattle herd in Mureş county.