Raspuns PAB

7/25/2019 Raspuns PAB

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-pab 1/33

1. Definiţia prevenţiei stomatologice. Obiectivul principal al stomatologiei preventive.

Orientarea profilactică în stomatologie este „un principiu de bază a cărui aplicare conxecventă

în practica stomatologică are menirea de a reduce considerabil prevalenţa principalelor boli buco-dentare şi

a nevoilor de tratamente stomatologice, de a depista si trata cât mai precoce leziunile şi bolile buco-dentare

şi maxilo-faciale, de a preveni accidentele si complicaţiile, frecvenle leziuni sau boli iatrogene, de a crea

conditii optime de lucru şi de a transforma radical întreaga practică stomatologică, posibilitate a cărei

realizare a fost demonstrată stiinţific şi care oferă perspective extraordinare pentru viitor. rientarea

profitactică a stomatologiei este o conceptie largă, cuprinzătoare, realizabilă! "#imoşca, 1$%&'.

Obiectivul principal al stomatologiei preventive este ca elementele anatomo-funcţionale ale

odontomului, ca unităţi morfo-funcţionale ale sistemului stomatognat, să fie conservate de-a lungul întregii

vieţi, pacienţii urmând ca prin educaţie şi autoapreciere să împiedice declanşarea bolii, punând- o sub

control. (u toate acestea c)iar si astăzi, când ştiinţele biologice şi medicale au adus la cunoştinţa

practicienilor foarte multe elemente privind mecanismul de producere a îmbolnăvirilor buco-dentare,

practica în sine rămâne dominată de obiective pur curative, deci profilaxie secundară sau terţiară.

Promovarea sănătăţii reprezintă procesul prin care indivizii sau colectivităţile pot să-şi

sporească controlul asupra determinanţilor sănătăţii, îmbunătăţind starea de sănătate. *romovarea sănătăţii

include considerente care motivează sc)imbarea modului de viaţă ca element favorizant. (onceptul social-

ecologic de sănătate este punctul central al promovârii sănătăţii, atrăgându-se astfel atenţia asupra

raportului individ-mediu şi necesităţii unui ec)ilibru dinamic. +n acest

sens, promovarea sănătăţii este axată nu numai pe creşterea competenţei individuale de influenţare a

factorilor determinanţi ai sânătâţii, ci şi pe influenţele pe care mediul le exercită asupra sănătăţii generale

buco-dentare. e poate aprecia în acest fel că promovarea sănătăţii, privită prin prisma stomatologiei

preventive, trebuie făcută cu oameni şi nu pe oameni. *romovarea sănătăţii şi prevenirea bolii pot fi privite

ca două acţiuni separate, dar complementare, care se desfăşoară concomitent.

Prevenirea bolii reprezintă strategia de reducere a factorilor de risc specifici unei maladii, sau

de întărire a factorilor care reduc susceptibilitatea la boală, precum şi activităşile destinate unor boli dea

instalate.

Strategia stomatologiei preventive este complexă, diferă de la ţară la ţară şi cuprinde profilaxia primară, secundară şi terţiară.

4. Profilaxia primară. Definiţia. Profilaxia primară a cariei dentare şi

parodontopatiilor.

Profilaxia primară are drept scop evitarea apariţiei maladiilor şi vizează pe de o parte creşterea

rezistenţei ţesuturilor cavităţii bucale la acţiunea factorilor nocivi şi pe de altă parte / eliminarea factorilor

cu rol determinant sau favorizant în declanşarea afecţiunilor stomatologice.

+n cadrul profilaxiei primare trebuie să evităm apariţia bolilor prin

- educaţie sanitară0

- alimentaţie corectă0

- raţionalizarea consumului de za)ăr0

- igienă buco-dentară corectă0

- control periodic0

- profilaxia cu fluor0

- utilizarea agenţilor c)imici de in)ibare a plăcii bacteriene ş.a.

#oate aceste miloace se adresează tuturor membrilor colectivitătii.

Strategia profilaxiei primare a cariei dentare are în vedere cele patru metode propuse de

- fluorizarea generală şi locală0

- igiena alimentaţiei0

- igiena buco-dentară0

- sigilarea şanţurilor şi gropiţelor.

Profilaxia primară a parodontopatiilor se referă la

- îndepărtarea plăcii bacteriene prin igienă buco-dentară corectă şi apelarea la te)nicile profesionale

caracteristice stomatologiei preventive.

Profilaxia primară a cancerului din sfera B.M.F.:

- eliminarea factorilor maori de risc "tutun, alcooluri distilate'0

- suprimarea iritaţiilor cronice margini ascutite ale dinţilor cariaţi, obturaţii debordante, lucrări

protetice traumatizante.

tudii recente arată că 123 din cancerele bucale ar putea fi prevenite prin profilaxie primară.

5. Profilaxia secundară. Definiţia. Profilaxia secundară a cariei dentare

şi parodontopatiilor.

1



Profîlaxia secundară urmăreşte depistarea şi diagnosticul cât mai precoce al

afecţiunilor buco-maxilo-faciale, vindecarea acestora cu un consum minim de

medicamente, materiale, cu un volum de muncă redus, cu un timp minim necesar din

partea pacientului, permiţând aplicarea unor metode curative cât mai conservatoare

pentru toate structurile teritoriului 4..5. dinţi, parodonţiu, rebord alveolar, maxilare

şi părti moi.

Profîlaxia secundară a cariei dentare include:- examinare, depistare, tratament corect şi precoce0

- profilaxie locală cu fluor "clătiri, geluri, lacuri etc.'0

- control periodic.

Profîlaxia secundară a parodontopatiilor include:

- examinare, depistare, tratainent corect şi precoce al gingivitelor şi parodontopatiilor

marginale cronice superficiale0

- eliminarea factorilor de iritaţie cronică locală0

- control periodic.

Profîlaxia secundară a cancerului din sfera B.M.F. include:

- depistarea şi diagnosticul precoce al leziunilor precursoare ale malignităţii şi a

leziunilor de debut ale cancerului bucal. *revenirea cancerului bucal este considerată de

obiectiv prioritar al stomatologiei. *rin profilaxia secundară a cancerului bucal, încă

o treime din cancerele cu aceste localizări pot fi salvate. rice leziune ulcerativă care nu

are tendinţă de vindecare

spontană, sau în urma unui tratament în decurs de 16-71 zile, necesită consultaţia de

urgenţâ la medicul specialist.

6. Profilaxia terţiară. Definiţia. Profilaxia terţiară a cariei dentare şi

parodontopatiilor.

Profilaxia terţiară se referă la concepţia preventivă în cadrul

tratamentului curativ, deci când afecţiunile stomatologice sunt dea

instalate şi sunt în fază avansată în cadrul evoluţiei lor. 8ceasta include

în esenţă

- ansamblul te)nicilor profilactice, studiul şi analiza miloacelor, a

locurilor de aplicare şi a personalului0

- educaţia sanitară, depistarea, supraveg)erea şi controlul aplicării

miloacelor de profilaxie0- analiza educaţiei sanitare0

- corelaţia între receptarea informaţiei şi aplicarea ei.

7. ivelurile de implementare a măsurilor preventive.*romovarea etapei I şi II ale *rogramului 9aţional se va efectua la nivel naţional, de grup şi

individual.:ealizarea etapei I a programului la nivel naţional

. !ducaţia sanitară:1. ;ncluderea orelor de sănătate orală în programul şcolar şi în instituţiile preşcolare.7.8sigurarea difuzării emisiunilor telivizate şi radiofonice cu mesa educativ-sanitar.3.<ditarea şi multiplicarea îndrumarelor şi agendelor pe teme de prevenţie a afecţiunilor orale pentru

femeile gravide, părinţi, pedagogi din şcoli şi grădiniţe de copii.6.<ditarea şi multiplicarea cărţilor cu poveşti, ilustrate, îndrumarelor pentru copii cu mesa educativ-

sanitar.=.:ealizarea concursului naţional şi a expoziţiei de desene şi organizarea concursurilor, victorinelor,

seratelor cu tematica prevenţiei afecţiunilor orale.>.<ditarea şi multiplicarea c)estionarelor pentru determinarea eficienţei educaţiei sanitare a pedagogilor,

părinţilor şi copiilor în număr de 63 7?? "raportul 11?? locuitori'.&.<ditarea şi multiplicarea diferitor planşe ilustrate cu mesa educativ-sanitar pentru ameliorarea lucrului

stomatologului şi igienistului dentar în număr de >76 "pentru 1&> medici stomatologi-pediatri şi medicistomatologi din reţeua pimară'.

%.<ditarea şi multiplicarea îndrumarelor şi agendelor cu mesa educativ-sanitar pentru locuitoriilocalităţilor cu concentraţii sporită a fluorului în apa potabilă.

. giena orală:1.rganizarea sălilor sau a ung)eraşelor de igienă orală în policlinicile raionale şi municipale, în

cabinetele medicale, stomatologice, în şcoli şi grădiniţe de copii.7.8sigurarea controlului efectuării igienii orale de către medic sau individual de către copii cu folosireacomprimatelor cu substanţe revelatoare pentru vizualizarea plăcii bacteriene.

3.8sigurarea producerii comprimatelor cu substanţe revelatoare pentru vizualizarea plăcii bacteriene în(entrul 5armaceutic al @niversităţii de tat de edicină şi 5armacie A9icolae #estemiţanuB.

. "aţionali#area alimentaţiei:*rogramul 9aţional 8limentaţia (opiilor pe anii 1$$%-7??3 prevede1.8meliorarea raţiei alimentare apropiate de necesităţile fiziologice ale copiilor în colectivităţile

de copii "grădiniţe de copii, şcoli etc.'.

2



7.8sigurarea micşorării consumului produselor de patiserie, glucidelor din raţia alimentară încolectivităţi de copii datorită maorării consumului de fructe, legume, sucuri, produse lactate.

$. Optimi#area concentraţiei fluorului în apa potabilă în localităţile cu conţinut sporit defluor în apa potabilă %mai mare de &'( mg)l*:

1. 8sigurarea determinării concentraţiei fluorului în toate sursele de apă potabilă.

2. electarea şi folosirea apei potabile din surse cu concentraţii oase a fluorului pentru copiii până la vârsta de 16 ani.

3. 8mestecarea apelor cu concentraţie mărită şi oasă de fluor înainte de consumare.

4. ubstituirea, după posibilităţi, a apei potabile cu conţinut sporit de fluor cu lapte, sucuri,

apă minerală îmbuteliată.5. <xcluderea sau micşorarea consumului alimentelor în care fluorul se conţine într-o

cantitatea mai înaltă "ceaiul concentrat, carnea grasă, peştele de mare ş.a.'.

6. Ceplasarea în timpul verii a preşcolarilor şi şcolarilor până la 16 ani în localităţi cuconcentraţii oase de fluor în apa potabilă.

$. Sigilarea fisurilor cu scopul profilaxiei cariei dentare:8sigurarea medicilor stomatologi cu materiale "recomandate de ' pentru

sigilarea fisurilor cu scopul profilaxiei cariei dentare şi aplicarea lor practică.

*entru asigurarea condiţiilor de realizare a etapei II a programului de sănătate orală estenecesară determinarea periodică a concentraţiei fluorului în toate sursele de apă potabilă în fiecare

localitate din oldova. 8ceastă sarcină revine (entrelor de ;gienă şi <pidemiologie.

!tapa "" de reali#are a programului Etapa II de realizare a programului de sănătate orală include măsurile enumerate la etapa I , cu

corectarea şi perfectarea lor corespunzător situaţiei sc)imbate după realizarea etapei I .+n cursul realizării etapei II a programului, în afară de măsurile preventive descrise la etapa I, se

planifică efectuarea următoarelor măsuri

$a nivel naţional !ducaţia sanitară:

<ditarea îndrumarelor şi agendelor cu mesa educativ-sanitar pentru fiecare copil şi femeiegravidă.

1. 8sigurarea realizării filmelor popularizate şi cu desene animate, a videoclipurilor cu mesa educativ-

sanitar.2. <ditarea şi multiplicarea posterelor, desenelor, sc)emelor, diapozitivelor, placatelor, confecţionării

mulaelor, ucăriilor cu mesa educativ-sanitar pentru diferite grupuri de populaţie şi diferite vârste.

3. formarea copertelor caietelor şcolare ilustrate cu desene cu mesa educativ-sanitar.

4. rganizarea concursurilor televizate şi radiofonice, spectacolelor cu mesa educativ-sanitar.

5. 8sigurarea medicilor şi igieniştilor cu aparata necesar pentru demonstrarea filmelor, diapozitivelor etc.giena orală:

• 8menaarea sălilor de igienă orală în toate instituţiile preşcolare şi şcoli, policlinici, consultaţii pentru femeietc.

Fluori#area:

1. 8plicarea remediilor de prevenţie ce conţin fluor "fluide, geluri, comprimate, pelicule adezive' produse în (entrul 5armaceutic al @niversităţii de tat de edicină şi 5armacie A9icolae #estemiţanuB.

8dministrarea endogenă a preparatelor fluorului preşcolarilor şi femeilor gravide, produse în(entrul 5armaceutic al @niversităţii de tat de edicină şi 5armacie A9icolae #estemiţanuB "în localităţile

cu conţinut de fluor până la ?,= mg2dm3'.

7. %etode de educaţie sanitară &n prevenirea afecţiunilor orale.

*entru realizarea programului de prevenire şi combatere a principalelor afecţiuni stomatologice,

un rol esenţial revine acţiunilor de educaţie stomatologică, de dispensarizare, precum şi controlului

stomatologic profilactic de două ori pe an.

!ducaţia sanitară privind sănătatea oro'dentară urmăreşte creşterea nivelului de cultură

sanitară a populaţiei, conştientizarea privind necesitatea ţinerii stării de sănătate buco-dentară prin

însuşirea unor deprinderi de igienă nutriţională, de igienă buco-dentară cu te)nică eficientă de peria.

<ducaţiei sanitare trebuie să i se acorde o atenţie crescută şi să i se găsească loc alături de alte

metode fundamentale de tratament. Cin acest punct de vedere, orice cabinet stomatologic trebuie să

devină un centru de popularizare şi de instruire cu privire la metodele şi miloacele de prevenire a

afecţiunilor stomatologice.

Metode de educaţie sanitară:

1. educaţia colectivă generalizată0

2. educaţia colectivă în grup0

3. educaţia individuală.

8vantaul educaţiei colective generalizate se datorează faptului că poate fi informată

concomitent o mare parte din populaţie în termeni de timp reduşi, însă, mesaul mass-media este

impersonal, el se adresează tuturor, deci altora, într-adevăr, din moment ce o informaţie e generală,ea nu ni se adresează direct, putând fi ocultată cu uşurinţă. e adaugă faptul că cu cât subiecţii sunt

mai tineri, cu atât mai puţin au conştiinţa temporalităţii lor.

3



+n cabinetul stomatologic, situaţia e diferită, căci medicul nu emite o informaţie generală care se

adresează tuturor indivizilor, iar pacientul este mai apt să recepţioneze mesaul, deoarece fiind într-un loc

izolat, proteat de indiscreţii, i se poate capta atenţia printr-o discuţie individuală.

*rocesul instructiv-educativ desfăşurat continuu şi sistematic în cadrul instituţiilor de

educaţie şi învăţământ "educaţia colectivă în grup' permite formarea unor deprinderi trainice, care

ulterior se vor transforma în necesitate igienică şi vor deveni o parte constituitivă a întregului

comportament al copilului.

(. )ormele de educaţie sanitară &n prevenirea afecţiunilor orale.*entru realizarea programului de prevenire şi combatere a principalelor afecţiuni stomatologice, un rol

esenţial revine acţiunilor de educaţie stomatologică, de dispensarizare, precum şi controlului stomatologic profilactic de două ori pe an.

!ducaţia sanitară privind sănătatea oro'dentară urmăreşte creşterea nivelului de cultură sanitară a populaţiei, conştientizarea privind necesitatea ţinerii stării de sănătate buco-dentară prin însuşirea unor deprinderide igienă nutriţională, de igienă buco-dentară cu te)nică eficientă de peria. <ducaţiei sanitare trebuie să i seacorde o atenţie crescută şi să i se găsească loc alături de alte metode fundamentale de tratament. Cin acest punctde vedere, orice cabinet stomatologic trebuie să devină un centru de popularizare şi de instruire cu privire lametodele şi miloacele de prevenire a afecţiunilor stomatologice.

Formele de educaţie sanitară:a' activă convorbiri, discursuri, cursuri etc. b' pasivă literatura ştiinţifică de popularizare, articole în presa periodică, standuri şi buclete, demonstrarea filmelor,

buletine sanitare, expoziţii, emisiuni tele- şi radiofonice cu mesa educativ-sanitar.Dectura de sinestătător a informaţiei cu mesa educativ-sanitar are scopul de a trezi interesul pentru

igienizarea corectă a cavităţii orale, însă, copiii memorizează numai circa %-1?E din informaţia citită.

;nformaţia expusă oral contribuie la motivarea copiilor în vederea respectării igienei orale, memorizându-senumai circa 1$-7?E din tot materialul expus.

Fizionarea standurilor, desenelor, sc)emelor, tabelelor, diagramelor cu mesa educativ-sanitar contribuiela memorizarea circa 3?-33E din informaţia expusă.

Fizionarea "vizionare G audiţie' de sinestătător a filmelor, emisiunilor televizate, poveştilor animaterealizate la calculator asigură o memorizare a =?-=3E din toată informaţia expusă.

<ducaţia sanitară efectuată de medicul stomatolog în clase, microgrupuri şi individuală cu demonstrarea

s)emelor, tabelelor, diapozitivelor, filmelor cu desene animate "vizionare G audiţie G explicaţie' contribuie lamemorizarea de către copii a &%-%?E din toată informaţia expusă.<fectuarea educaţiei sanitare, bazate pe principiul problematizării "c)estionare şi teste, realizate în mod

atractiv la calculator' au maorat gradul de memorizare a informaţiei redate până la %?-%3E.Cemonstraţia te)nicii de peria dentar pe mulae, ucării, concursurile de peria şi efectuarea de către

copii a periaului pe mulae, apoi în faţa oglinzii "vizionare G audiţie G explicaţie G acţiune' a contribuit lamemorizarea a $?-$7E din toată informaţia adresată copiilor.

Hocurile didactice, concursurile de peria, concursurile de desene şi seratele cu mesa educativ-sanitar,organizate periodic asigură memorizarea a $6-$>E din informaţia expusă şi contribuie la perfectareacunoştinţelor copiilor, motivarea şi conştientizarea lor în vederea necesităţii igienizării sistematice a cavităţiiorale.

&+.Metodele de ba#ă a examinării stomatologice a copiilor.<xamenul clinic are drept scop obţinerea unor date cât mai bogate şi complete în vederea stabilirii

diagnosticului unei afecţiuni odontale, parodontale, a aparatului dento-maxilar, a evoluţiei acestora şi posibilităţilor de tratament şi profilaxie.

8tenţia medicului trebuie să cuprindă toate elementele componente ale aparatului dento-maxilar, care

pot fi înregistrate în fişa clinică pedodontică.

*rima parte a fişei cuprinde1. Catele personale "numele şi prenumele0 data, luna şi anul naşterii, locul naşterii0 adresa, telefonul0

ocupaţia părinţilor, numărul copiilor în familie etc.'.Catele anamnezice continue cu7. otivul prezentării, acuzele. (opiii sau părinţii de obicei pot prezenta următoarele acuze dureri,

tulburări fizionomice, fonetice, a masticaţiei, procese inflamatorii, formaţiuni anormale, dereglări ale erupţieidentare ş.a.

Cacă simptomul dominant la copil este durerea se va preciza localizarea, caracterul "spontană sau provocata', factorii declanşatori sau agravanţi, intensitatea ei "enă dureroasă, durere puternică, moderată', forma"înţepătura, tensiune, lancinantă'0 iradiere, durata "interminentă, crize intercalate cu perioade de acalmie,continuă', tulburări asociate "lăcrimare, )ipersalivaţie, congestia feţei, tumefieri etc.'0 factorii fizici, termici "rece,cald, fierbinte' sau medicamentoşi, care calmează durerea.

;nterogatoriul continuă cu3. ;storicul afecţiunii.Catele culese se vor referi la momentul apariţiei maladiei, manifestată prin unele din simptoamele mai

importante durere, tumefiere, disfuncţie0 caracterul debutului brusc, lent0 tratamentul anterior şi efectul acestuia.+n cazul unor formaţiuni anormale, elemente morfologice, ne vom interesa despre condiţiile în care au

apărut, durata, modul de dezvoltare0 tulburările funcţionale provocate "fizionomice, masticatorii, fonetice',tulburările generale asociate "inapetită, subfebrilităţi, febră, astenie ş.a.

6. 8ntecedente )eredo-colaterale.Fom preciza factorii generali "genetici, neuro-endocrini, metabolici, a mediului ambiant, infecţii

cronice' prezenţi în familie, cât şi afecţiunile suferite de mamă în timpul sarcinii- infecţii acute viroze ş.a.0- maladii cronice a' endocrinopatii diabetul za)arat, tireotoxicoza ş.a.0 b' nefropatiile nefritele,

glomerulonefritele cronice etc.0 c' tractului digestiv gastrită, ulcer stomacal şi duodenal, colită etc.0 d' ficatului şivezicii biliare )epatită, )olecistită etc.0 e' sângelui anemie etc.'0

- patologia gravidităţii şi naşterii copilului toxicozele ; umătăţi a gravidităţii0 toxicozele ;; umătăţi agravidităţii0 anemia0 complicaţiile naşterii etc.'0

- preparatele medicamentoase administrate gravidei "antibiotici, )ormoni, sulfanilamide, barbiturateetc.'0

- condiţiile de lucru a gravidei intoxicaţii c)imice etc.- deprinderile vicioase ale părinţilor "fumatul, alcoolul etc.' care ar fi putut influenţa dezvoltarea

copilului şi în particular a aparatului dento-maxilar.

4



=. 8ntecedente personale.8. Fiziologice ne vom informa asupra momentului naşterii "la termen sau prematur', eutopică sau

distopică0 lungimea, greutatea la momentul naşterii0 modul de alimentare "naturală, mixtă, artificială' în primulan de viaţă0

- vârsta de erupere a dinţilor0- instalarea pubertăţii.4. Patologice prezenţa unor malformaţii congenitale, traumatisme sau intervenţii c)irurgicale în

regiunea cervico-facială0 tulburări de nutriţie survenite în primul an de viaţă, ra)itism, boli infecto-contagioase,disendocrinii, afecţiuni cardiace, renale, )epatice, tulburări nervoase, epilepsie, discrazii sanguine, astm bron)ic,alergii, anemii, tuberculoza, reumatism etc.

e precizează dacă copilul a urmat sau urmează un tratament medical, dacă a avut reacţii dupătratamentul medicamentos, dacă a urmat un curs de fluorizare locală etc. e va atrage atenţia asupra afecţiunilornazo-faringiene "vegetaţii, amigdalite recidivante, deviaţii de sept', notând dacă au fost intervenţii c)irurgicale şirezultatele lor. <videnţiem deprinderile vicioase suptul degetului, a buzelor, a limbii, interpunerea unor obiecteîntre arcadele dentare, dacă copilul a urmat un tratament stomatologic şi modul de comportament. Catele privinddezvoltarea psi)ică vor fi relatate de părinţi, care pot cunoaşte nivelul de dezvoltare intelectuală a copilului sau

probleme de retardare mintală.

!,-M-"!- OB!/0$1

<xaminarea obiectivă include inspecţia, percuţia, palpaţia şi o serie de manopere şi investigaţiisuplimentare.

nspecţia organelor 2i ţesuturilor bucalec)ematic cuprinde examenul general al pacientului şi examenul cavităţii bucale la o iluminare

suficientă naturala sau artificială.+n examenul general se va aprecia dezvoltarea somatică a copilului în raport cu vârsta, sexul, tipulconstituţional. +n dependenţă de aceste aprecieri, încadrăm copilul într-un tip )iposom, normosom sau )ipersom.

<xamemenul loco-regional a sistemului limfatic se va efectua cu atenţie, cunoscându-se reactivitatealui deosebită la afec ţiunile stomatologice.

<xamenul facial se va efectua din partea frontală şi laterală. Da inspecţie se observă- forma feţei "ovală, rotundă, triung)iulară, patrată'0- faţă simetrică sau asimetrică, precizând zona şi eventual cauza "devierea mentonului, piramidei

nazale, prezenţa unor cicatrice, procese inflamatorii şi tumorale'0- şanţurile faciale "şterse, accentuate', aspectul tegumentelor "fine, aspre, uscate, umede', modificări

de coloraţie "congestie, paloare', integritatea0 rosul buzelor şi porţiunea dermică "înaltă, medie, scurtă'0 f antalabială "înc)isă, desc)isă'0 raportul buzelor, raportul etaelor faciale.

<xamennul articulaţiei temporo-mandibulare desc)iderea gurii "în limite normale, blocată saulimitată'0 excursia mentonului şi a liniei interincisive inferioare la înc)iderea şi la desc)iderea gurii. #raectoria

desc)iderii gurii poate fi în arc " normal' sau sacadată "în disfuncţii a 8#'. entonul poate devia spre dreaptasau spre stânga exprimând afecţiuni ce limitează mişcarea în una din articulaţii.<xcursia condililor se apreciază întroducând indexele în conductele auditive externe şi aplicând

policele pe regiunea preauriculară. olicitând pacientul să desc)idă şi să înc)idă gura se urmareşte simetria şiamplitudenea mişcărilor, prezenţa unor crepitaţii, cracmente, salturi articulare, dureri, deformaţii.

!,-M-"!- /-$013 B4/-5!

;nspecţia cavităţii bucale începe cu vestibulul, arcadele dentare fiind angrenate şi buzele întredesc)ise, prin ridicarea buzei superioare şi retragerea buzei inferioare sau a obrazului cu oglinda stomatologică. +n primulrând se inspectează marginea rosie a buzelor şi comisurile labiale. e iau în consideraţie culoarea, prezenţascuamelor, crustelor. *e suprafaţa internă a buzelor se observă o rugozitate usoară, condiţionată de prezenţaglandelor salivare mici.

8precierea profunzimii vestibului cavităţii bucale se efectuiază cu autorul sondei gradate distanţa dela marginea gingiei până la nivelul orizontal al plicei tranzitorii. Cacă vestibulul bucal are profunzimea până la =mm - este considerat superficial, de la = mm până la 1? mm - mediu, iar mai mare de 1? mm - profund.

8poi se examinează frenulii labiali "lungimea şi nivelul de f ixare' şi frenurile plasate în stroma pliciide tranziţie. *aIalns deosebeşte 3 tipuri de frenili slabi - care în timpul extenziilor nu influenţiază poziţia

papilelor şi marginii gingivale0 medii - se fixează la 1-= mm de la vârful papilei gingivale0 puternice - se fixeazăde papilele gingivale şi le deplasează în timpul mişcării.+n continuare cu autorul oglinzii se inspectează mucoasa ugală, luând în consideraţie culoarea ei şi

gradul de umectare. *e linia de angrenare a dinţilor în porţiunea ei posterioară sunt situate glandele sebacee"5ordJce', care uneori se fac vizibile doar după tensionarea tunicii mucoase. Da nivelul molarilor ;; se determină

papilele, unde se desc)id orificiile glandelor salivare parotide.Cupă inspecţia cavităţii bucale se examinează mucoasa gingivală culoarea, starea papilelor gingivale,

profunzimea şanţului dento-gingival, prezenţa tartrului dentar, folosind sonda butonată "ung)iulară, gradată şi cuvârful sub formă de bulă'.

*entru aprecierea stării ţesuturilor parodontale şi necesităţii tratamentului se foloseşte indicele (*;#9"indicele stării parodonţiului şi necesităţii tratamentului'. <xaminarea ţesuturilor parodonţiului se efectuează cuautorul sondei butonate gradate. 5orţa aplicată pe sonda parodontală în timpul examenului nu trebuie sădepăşească 7= g. ondarea poate fi divizată în componentul operator "pentru determinarea profunzimii pungii' şicomponentul senzitiv "pentru depistarea tartrului subgingival'. e examinează sextantele în regiunea următoarelor

grupe de dinţi 1>21&0 110 7>27&0 3>23&0 310 6>26&. <xaminând dinţii se înregistrează codurile care corespundstării gravisime. Cacă unul din dinţii menţionaţi lipseşte, se examinează dintele învecinat în sextantulcorespunzător.

*rofunzimea pungilor parodontale se apreciază conform gradaţiilor pe partea activă a sondei de 3,= -=,= mm. #artrul dentar subgingival se determină nu numai atunci când este mult, ci şi când se simte rugozitatea întimpul mişcării sondei de-a lungul rădăcinii dintelui respectând configuraţia anatomică. Cacă după examinarea şisondarea dinţilor nu s-au depistat sc)imbări, aceiaşi dinţi se examinează cu autorul oglinzii pentru depistarea)emoragiei gingivale, care poate apărea după 3?-6? secunde.

**. +lasificarea depo#itelor dentare după ,. Pa-omov */(01 şi 2.3litovsii *///1.

,. Pa-omov */(01a propus următoarea clasificare a depozitelor dentare 9emineralizate

• *laca dentară sau bacteriană• *elicula dobândită• ateria albă• :esturi alimentare

ineralizate• #artru dentar supra şi subgingival.

5



3licovsc-ii *///1 propune următoarea clasificareCepozitele dentare se divizează după următoarele criterii;.după gradul de consistenţă 1' moi 7' mixte 3' semidure 6' dure;;. după gradul de mineralizare 1' placa- faza ?7'depozite nemineralizate / faza 13' depozite mineralizate / faza76' depozite mineralizate / faza3 /faza finala de formare a tartrului dentar

;;;. după localizare 1' supragingivale7' mixte3')ibride6'subgingivale;F. după gradul de manifestare 1'placa bacteriană7' depozite moi3' depozite moi cu o cantitate neînsemnată de tartru dentar 6' tartru dentrar supragingival fără distrucţia şanţului dento-gingival='tartru gingival supragingival neînsemnat cu distrugerea şanţului dento-gingival>' tartru gingival supragingival pronunţat cu distrugerea şanţului dento-gingival&' tartru gingival subgingival pronunţatF. după locul de depunerre 1'pe dinţi7' pe obturaţii3'pe coroane6' pe lucrări ortopedice fixe=' pe lucrări mobilizabile>' pe tratru dentar F;. după etapele de creştere1'creşterea depozitelor dentare din exterior 7' din interior 3'creşterea mixtă6'creşterea stabilă

*0. Pelicula dentară. Definiţia. 2tructura. %etodele de vi#uali#are şieliminare.

Pelicula dobndită este o peliculă acelulară formată din saliva şi lic)idul gingival în rezultatul

absorbţiei, polimerizării şi denaturării componenţilor glico-proteici mucină, glicoproteici, sialoproteine.

8re o grosime de 1,= -=? microni. <ste greu de depistat cu oc)iul liber, pe suprafaţa ei se depun bacterii

şi pelicula rapid se transformă în placă bacteriană. *elicula dobândită nu se poate elimina prin clătire

viguroasă cu apă sau prin periaul dinţilor cu dentifrice. *oate fi eliminată prin intermediul unei profilaxii

profesionale. e formează în câteva ore. *elicula este un loc de adeziune preferenţial pentru bacteriile

bucale, constituind elementul primordial al plăcii. *entru vizualizarea peliculei se utilizează

- sol. fucsină bazică ?,7-?,3E0 se utilizează prin clătirea gurii timp de 7?-3? secunde

urmată de clătire energică cu apă curentă 3? secunde0

- eritrozină =E

- albastru briliant

- sol. albastru de metil 7E0 tamponament uşor0- sol. violet de genţiană 1E0

- sol. albastru de toluidină 1E0

- sol. )ematoxilină urmată de sol, eozină0

- sol. iodo-iodurată Dugol0 tamponament uşor0

- sol. ()aJes 4eta-:ose0

- sol. 4utler în două nuanţe0

- sol. de fluorosceină C( galben nr.% se evidenţiază lampa de lumină *lacI-Dite0

*. Placa bacteriană. Definiţia. %etodele de vi#uali#are şi eliminare.

Placa dentară sau placa bacteriană este o masă densă şi coerentă de microorganisme într-omatrice intermicrobiană, care aderă la dinţi sau la suprafeţele restaurărilor şi care rămâne aderentă înciuda activităţii musculare, a clătirii viguroase cu apă sau a irigaţiilor. *laca constituie o masăorganizată de bacterii. riginea plăcii bacteriene este în microorganismele bucale şi în componentelesalivare "KC8DD şi colab.'

:L<9(K<;M o defineşte ca !un strat coloidal, moale, dens, gălbui, constând dintr-o masă coerentăde microorganisme vitale, situate într-o matrice bogată în poliza)aride şi glicoproteine. <a aderă lasuprafaţa dentară, la tartru şi lucrările protetice prin intermediul peliculei dobândite. < un produs alcreşterii microbiene şi a activităţii metabolice. Cacă se minerealizează, ea devine tartru.

4inomul patogenic N alimentaţie cariogenă2floră microbiană acidogenă - ia naştere la nivelul plăcii

bacteriene dentare. *laca bacteriană constituie un sistem ecologic microbian viguros, bine adaptatmediului său, având o activitate metabolică intensă, sistem care se prezintă sub forma unui stratmucoglicoproteic, puternic aderent la suprafaţa dintelui. 8cest sistem reprezintă un important potenţial patogenic, atât pentru smalţ cât şî pentru parodonţiul marginal.

2oluţii colorante de evidenţiere a plăcii bacteriene8- sol. fucsină bazică ?,7-?,3E0 seutilizează prin clătirea gurii timp de 7?-3? secunde urmată de clătire energică cu apă curentă 3?s0

6



- eritrozină =E- albastru briliant

- sol. albastru de metil 7E0 tamponament uşor0- sol. violet de genţiană 1E0- sol. albastru de toluidină 1E0- sol. )ematoxilină urmată de sol, eozină0- sol. iodo-iodurată Dugol0 tamponament uşor0- sol. ()aJes 4eta-:ose0- sol. 4utler în două nuanţe0

- sol. de fluorosceină C( galben nr.% se evidenţiază lampa de lumină *lacI-Dite0- sol. Cis-*laOue colorează placa recentă "7-3 zile' în roşu şi placa mai vec)e "$-1% zile' în

albastru0-sol. 7-#one / eritrozina din componenţa ei colorează placa recent în roşu, iar albastru

brilliant colorează placa vec)e în albastru.*oate fi eliminată prin intermediul unei profilaxii profesionale sau peria.

*4. Placa bacteriană8 formarea şi compo#iţia.Formarea pl ăcii. +n 1$>% (8:D9 a comparat cavitatea bucală cu un sistem fluvial în care diferiţii componenţi sunttransportaţi de către salivă. (aracteristicile sailivei influenţează ecologia acestui sistem pP-ul "puterea tampon a saiivei',concentraţia în calciu "determinantă pentru formarea tartrului', proprietăţile imunologice şi enzimatice. (u excepţiavârfurilor cuspidiene şi a suprafeţelor de frecare, pe toate suprafeţele dentare se găseşte în permanenţă o peliculă fină pe

smalţ. Cupă H<9Q;9 precipitarea mucoidelor salivare contribuie l a formarea ei. <ste filmul salivar, acelular şi fărăgermeni, care aderă intim la suprafaţa dinţilor, a tartrului şi a lucrărilor protetice. Mrosimea variază între ?,1-?,% R. <steincolor şi se reface rapid după eliminarea prin frecare.

ecanismul formării sale a fost studiat de 89C<D "1$%3' şi comportă patru etape- suprafeţele smalţului sunt scăldate de secreţiile salivare cuprinzând numeroşi componenţi proteici0

- se produce o adsorbţie selectivă de glicoproteine anionice0- proteinele adsorbite se denaturează devenind insolubile0

- se produce o explozie a numeroaselor lanţuri laterale de )idraţi de carbon provenind din salivă, dar şi de bacterii.8ceastă peliculă dobândită reprezintă un potenţial dublu protearea fizică a smalţului şi participare ta formarea plăcii bacteriene. 5ilmul salivar este format din elemente organice şi minerale din salivă )idraţi de carbon, proteine, mucine, aminoacizi, colesterol, glicoproteine.;nfecţia filmului proteic e secundară instalării plăcii, care e constituită din streptococi "mutans' şi alţi germeni, poliza)aride şi glucani "polimeri ai glucozei'. 8cizii care se formează eliberează tonii de (a din smalţ şi precipită proteinele. <ste începutul fenomenelor de cavitaţie, filmul salivar dispărând.

Cupă D<8(P "1$>&' şi M<9( şi colab. "1$>$' formarea plăcii dentare s-ar produce astfel1. ucina este denaturată pe suprafaţa smalţului pe seama unor produceri locale de acid pe această suprafaţă.7. e produc o serie de reacţii enzimatice de origine bacteriană- unele bacterii reacţionează cu glicoproteinele salivare0- altele cu compuşii glucidici alimentari.

*laca bacteriană ia naştere iniţial sub forma unor centre de condensare, predominent la nivelul spaţiilor aproximate şi înapropierea rebordului gingival, care se unesc şi se extind, cuprinzând o suprafaţă tot mai mare.

5ormarea plăcii este favorizată de coborârea pP-ului bucal spre zonele acide, lipsa igienei bucale, predominenţa)idrocarbonatelor în alimentaţie, creşterea concentraţiei ionice, în special cu ioni bivalenţi în salivă, creşterea cantităţii de

mucină secretată de glandele salivare şi creşterea concentraţiei celulelor epiteltele în lic)idul bucal, printr-o descuamareexagerată a mucoasei.

5ormarea plăcii continuă cu apariţia lanţurilor de polimeri extracelulari prin fragmentarea za)arozei în cei doi componenţiglucoza şi fructoză. *olimerii sunt sintetizaţi din fiecare din aceşti componenţi. Danţurile de glucoză sunt numite glucani"anterior erau numite dextrani', în timp ce lanţurile fructoză sunt denumite fructani. 8ceste potiza)aride, în special glucanii,sunt substanţe gelatinoase care favorizează aderarea bacteriilor la suprafaţa dentară. #otodatăele înfluenţează rata pătrunderii salivei în placă în scopul neutralizării acidităţii şi al blocării procesului de demineralizare.

etabolismul intracelular al )idraţilor de carbon duce la producerea de acid tactic. 8cesta poate diminua pP-ul plăcii dela cel normal "în ur de >' la un pP de 6, la câteva minute dup ă ce a venit în contact cu un )idrat de carbon fermentabil.5ructanii sunt mai solubili decât glucanii, constituind un rezervor pentru bacterii pe care-l utilizează atunci când nu au ladispoziţie un alt substrat.

/ompo#iţia c6imica- *laca bacteriană conţine în ur de %?E apă, din care =?E este dată de fracţiunea celulară, iar restulde 3?E de fracţiunea acelulară.Mreutatea uscată reprezintă 7?E din greutatea plăcii bacteriene, şi conţine în prioporţie de 1S3 o fracţiune hidrosolubilă în,care intră proteine, peptide, aminoacizi liberi, poliza)aride şi glicoproteine, şi în pfloponţie de 2/3 o fracţiune insolubilă,alcătuită în cea mai mare parte din proteine alături de care se întâlnesc lipide, )idrocarbonate şi substanţe minerale în proporţie aproximativ egală.-a constatat că fracţiunea )idrosolubilă a plăcii bacteriene are o presiune osmotică mai mare decât a plasmei sau asalivei. Mradul înalt de saturare în care întâlnim ionii de (a şi fosfat în fracţiunea insolubilă se explică prin intervenţiac)elatorilor c)iar din placă.

&7.Placa bacteriană: structura 2i metabolismul.

*laca bacteriană are o structură complexă în care se pot observa câteva straturi.

*rimul strat format în special de glicoproteine salivare, se prezinită sub un aspect amorf acelular, trimiţând nişte prelungiri sub forma unei reţele dendritice la adâncimi variabile între lamelele smalţului.

Da începutul formării sale, acest strat este lipsit de bacterii0 mai târziu apar şi colonii baeteriene "în primele 76 deore'.

+ntre glicoproteinele din care este alcătuit stratul respectiv se găseăc, în cantitate mare, aminoacizi de tipul prolinei, acidul glutamic şi glicinei. Ce asemenea, se găsesc bogate cantităţi de )exozamine.

*este acest strat se depune un al doilea, aşa-numita placă bacteriană matură, alcătuită dintr-o substanţăamorfă, dar care conţine de la început microorganisme siub formă de colonii. (ompoziţia plăcii nu estestabilă. Cupă o zi se remarcă prezenţa filmului salivar şi câţiva coci incluşi într-o matrice celulară. Cupă 7-3zile există până la 6 straturi suprapuse de bacterii îng)esuite ca într-o palisadă, fiind cuprinse într-o matrice

bogată în poliza)aride extracelulare de origine bacteriană foarte adezivă, în a 6-a zi se pot număra până la3? de straturi microbiene suprapuse, cu apariţia şi profileferarea internă a noi specii. Cupă cercetările luiD< şi colab. "1$>=' şi 89C<D "1$&?' compoziţia plăcii evoluează în felul următor- în primele 7 zile coci şi bacili Mram pozitivi, apoi bacili Mram negativi0- zilele 3-6 se adaugă fuzobacteriile şi bacteriile filamentoase0- între zilele 6-$ se asociază spirili, vibrioni şi spiroc)ete.

(ompoziţia plăcii este foarte variabilă, în funcţie de modul de formare "L<9(K<;M'. ;mportantă este

evoluţia compoziţiei către predominarea anaerobilor şi a formelor filamentoase, mai nefaste pentru ţesuturileînvecinate. Mlucaniilformează partea cea mai importantă a matricei interbacteriene, în timp ce fracţiunea celularăeste predominant glicoproteică. e găsesc şi lipide, enzime de origine bacteriană ")ialuronidază, colageneză' şielemente anorganice (a, g, *, 5.Ce remarcat faptul că placa este insolubilă în salivă iar eliminarea ei fizică este posibilă doar prin miloacemecanice.

icroorganismele predominante în placa betcteriană siunt streptococii facultativ anaerobi şi strict anaerobi"6?E' şi bacili gramspozitivi facsultativ anaerobi şi strict anaerobi "bacili difteroizi 6lE' urmaţi de bacili gramnegativi

7



" octeroides 6E şi Fusifor!is 6E' cocii gramnegaitivi anaerobi "Feillonella 6E' şi anaerobi " "eisseria 3E', vibrioniianaerobi 7E şi lactobacilii sub lE.

tratul cel mai superficial al plăcii conţine, pe lângă glicoproteinele din primele straturi, care se depun încontinuare, şi elemente celulare descuamate din mucoasa bucală, leucocite, )idrocarbonate, săruri minerale"calciu, fosfor, fluor', lipide libere, ca şi un mare număr de bacterii. 9umeric, microorganismele existente în aceststrat se apreciază a f i de peste 1? - 3?? de ori mai multe decât în lic)idul bucal. Da nivelul plăcii bacteriene celemai frecvente procese metabolice sunt cele prin care microorganismele ce o populează produc poliza)aride"glucani' din za)aruri simple aflate în mediul bucal. @nele din aceste poliza)aride sunt depozitate extracelular şiconstituie componenţi glucidici importanţi ai matricei, pe care se dezvoltă microorganismele0 altele suntînmagazinate intracelular ca glucide de rezervă. *oliza)aridele extracelulare "Cextran, Devan, utan' suntformate numai din componentele za)arozei - glucoza sau fructoză, iar poliza)aridele intracelulare "asemănătoareglicogenului' pot fi formate dintr-o varietate de za)aruri cu o moleculă mică, printre care glucoza,maltoza, za)aroza. 8tunci când mediul nu le procură za)aruri suficiente de )rană, microorganismele recurg laglucidele de rezervă intracelulare şi extracelulare şi le metabolizează până în stadiul final de acid.

&8./apacitatea patogenică a plăcii bacteriene dentare.

*atogenitatea plăcii bacteriene, factor cauzal al cariei dentare, constă înurmătoarele aspecte

a' (oncentrarea unui număr imens de !icroorganis!e pe o suprafaţă mică.Cintre acestea cele mai numeroase sunt acidogene. -a constatat că la

indivizii carioactivi exista în plăcile bacteriene semnificativ mai mulţilactobacili acidofili şi streptococi, comparativ cu indivizii carioimuni.

b' (apacitatea unora dintre microorgnismele acidogene, cum este #tr$

!utans, de a fermenta o mare varietate de )idrocarbonate, inclusivmanitolul şi sorbitolul, dând rapid şi masiv o producţie de acid.c' *osibilitatea de sinteză a poliza)arizilor bacterieni intracelulari şiextracelulari. e asigură astfel satisfacerea necesităţilor metabolice înmomentele de lipsă a )idrocarbonatelor din alimentaţie, ducând la o

producere neîntreruptă de acizi organici.d' căderea constantă şi îndelungată a pP-ului plăcii bacteriene sub nivelul pP-ului critic.5ermentaţia acidă a )idrocarbonatelor începe cu cele provenite dinalimentaţie, continuând cu levanul şl poliza)aridele intracelulare si într-omăsură mult mai mică cu dextraiul.

*rincipalii acizi organici care se formează sunt, în primul rând, acidul lacticcare predomină, fără a depăşi însă =?E, acidul acetic şi acidul propionic.:olul esenţial în scăderea pP-ului îl are acidul lactic, datorită puterniceiionizări.+n placa bacteriană, procesele de demineralizare apar la un pP mai mic de=,7.enţinerea cât mai îndelungată a pP-ului critic depinde de

1. %learanceul prelungit al )idrocaribonatelor din alimentaţie este favorabil producerii cariei dentare.

7. &'rsta plăcii bacteriene$ placă matură, densă, împiedică difuzarea însalivă a acizilor rezultaţi din fermentaţia )idrocarbonatelor. +n plus, plăciletinere de numai l - 7 zile, nu sunt capabile să scadă pP-ul până la nivelulcritic de demineralizare a smalţului, iar densitatea straturilor constituente nuîmpiedică saliva alcalină, puternic tamponată, secretată reflex în urmaingestiei de )idrocarbonate, să pătrundă în placă.

3. %oncentraţia scăzută a ionilor de calciu şi fosfat din placa bacteriană cu

coborârea nivelului pP-ului critic la indivizii carioactivi.6. E(istenţa unui p) de repaus cât mai scăzut. Da indivizii carioimuni, pP-ul de repaus al plăcii bacteriene este mai ridicat decât la cei carioactivi.

=. Producţia de acid$ -a constatat că la indivizii carioimuni, pP-ul final al plăcii bacteriene, după ingestia de )idrocarbonate, este mai crescut decât laindivizii carioactivi.

>. Păstrarea unui grad de ionizare c't !ai puternic al acizilor$ Cintre aciziiorganici care se formează în placa bacteriană, acidul lactic prezintă cel mai puternic grad de ionizare. Cegradarea sa de către unele microorganisme din placă, sau transformarea în acizi acetic şi propionic care au un grad mai micde ionizare cresc pP-ul deasupra valorii sale critice.

8



&. %oncentraţia sali*ară a zaharozei !ai !are de +,$ +n condiţiilescăderii concentraţiei între ?,=EN?,?=E se activează asa-numitul„factor de creştere al pP-ului!, un peptid bazic care conţine arginină.

%. E*itarea p)-ului , care reprezinită pP-ul optim pentru eliberareaaminelor prin decarboxilarea aminoacizilor, în special a alaninei, ştiut fiindcă aminele cresc pP-ul.

*5. "olul cariogen al 6idrocarbonatelor.

:elaţia dintre )idrocarbonate şi carie este confirmată de numeroase, observaţii clinice şi

experimentale.

*rimul studiu epidemiologie modern, efectuat în 1$3= în Mroenlanda a comparat indicele de

îmbolnăvire carioasă a populaţiei din centrul insulei, a cărei )rană rămăsese nesc)imbată de sute de

ani, cu cel al populaţiei din vestul insulei care a abandonat regimul alimentar strămoşeşc alcătuit din

grăsimi şi proteine, în favoarea conservelor, a cerealelor şi dulciurilor importate.

(reşterea numărului de carii a fost semnificativă la cel de al doilea lot. -a constatat de asemenea că

dacă această populaţie se înapoia în centrul insulei, revenind la alimentaţia ancestrală, procesele

carioase se opreau din evoluţie si nu mai apăreau altele noi.

tatisticile arată că, în timpul celui de al doilea război mondial, când reducerea )idrocarbonatelor din

alimentaţie s-a făcut cu aproape 723, a scăzut în mod corespunzător şi numărul de carii, pentru ca

dupâ război, odată cu reluarea alimentaţiei obişnuite, indicele de afectare prin carie să depăşească

nivelul antebelic.

<xarminându-se populaţia africană bantu, mutata în oraş, ş-a constatat după câţiva ani o creştere

a frecvenţei cariei, deşi global )idrocarbonatele din alimentaţie nu se modificaseră. -a tras

concluzia că alimentaţia naturală, spre deosebire de cea de la oraş, conţine un factor protector

împotriva cariei care se pierde în cursul procesului de rafinare.

:olul gradului de rafinare devine deci la fel de important în producerea cariei ca şi cantitatea crescută

a )idrocarbonatelor in alimentaţie.

(ercetările ulterioare au scos în evidenţă că în produsele alimentare naturale neprelucrate, există

unele substanţe care scad incidenţa cariei. 8stfel, faina neagră de grâu, melasa şi siropul de

trestie de za)ăr nerafinat reduc solubilitatea )idroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate

prin rafinarea lor, datorită prezenţei unor fosfaţi organici sau a unor substanţe tampon.

+n explicaţia proporţiei mai reduse de carii, la indivizii care se alimentează preferenţial cu produsenaturale, trebuie subliniat faptul că )idrocarbonatele din produsele prelucrate "za)ăr, eleuri,caramele, prăituri etc.' se afla într-o proporţie de >?N1??E, pe când în alimentele naturale de, abiadacă ating 7?E.

*6. Potenţialul cariogen al #a6aro#ei.*entru a exercita o acţiune cariogenă notabilă, în afara ingerării în cantităţi

apreciabile sau la intervale frecvente şi a staţionării cât mai îndelungate în

cavitatea bucală, )idrocarbonatele trebuie să fie degradate rapid de

microflora acidogenă până la acizi organici.

La)aroza este )idrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen

deoarece pentru înmulţire şi dezvoltare

N este utilizată de microorganisme mai mult decât oricare principiu

nutritiv0

N este substratul esenţial al poliza)aridelor extracelulare care intră în

constituţia plăcii bacteriene0

N este uşor fermentabilă de microorganisme, ducând la o producţie masivă

şi rapidă de acizi organici.

#rebuie subliniat că în condiţiile prezenţei unei microflore acidogene

deosebit de active nu numai za)aroza, ci şi poliza)aridele şi celelalte

diza)aride pot fi desfăcute rapid în molecule de monoza)aride, din care pe

căi metabolice diferite, se obţin acizii organici incriminaţi în

producerea cariei.

9



Cupă potenţialul cariogen al )idrocarbonatelor se consideră că za)aroza şi

fructoza sunt cele mai nocive, urmate de glucoza, lactoză şi maltoză.

&9.Substanţele revelatoare de placă bacteriană.

2oluţii colorante de evidenţiere a plăcii bacteriene8

- sol. fucsină bazică ?,7-?,3E0 se utilizează prin clătirea gurii timp de 7?-3? secunde urmată de

clătire energică cu apă curentă 3? secunde0

- eritrozină =E

- albastru briliant

- sol. albastru de metil 7E0 tamponament uşor0

-sol. violet de genţiană 1E0

- sol. albastru de toluidină 1E0

- sol. )ematoxilină urmată de sol, eozină0

-sol. iodo-iodurată Dugol0 tamponament uşor0

- sol. ()aJes 4eta-:ose0- sol. 4utler în două nuanţe0

- sol. de fluorosceină C( galben nr.% se evidenţiază lampa de lumină *lacI-Dite0

- sol. Cis-*laOue colorează placa recentă "7-3 zile' în roşu şi placa mai vec)e "$-1% zile' în

albastru0

-sol. 7-#one / eritrozina din componenţa ei colorează placa recent în roşu, iar albastru brilliant

colorează placa vec)e în albastru.

<ritrozina este un colorant vegetal )idrosolubil în soluţie, încorporat în pastă de dinţi sau sub

formă de comprimate sau drageuri *laccolor. (eplac, :evelan, entadent, :ed-(ote sunt

produse sub formă de drageuri care se dizolvă în salivă şi in placa dentară.

<videnţierea plăcii bacteriene reprezintă un miloc convingător pentru îmbunătăţirea igienei

bucale de pacienţii cu probleme în acest sens. *entru aceasta este invitat să efectueze periaul

dentar cu o pastă ca *laccolor cu eritrozină sau prin dizolvarea unui colorant. Cupă clătirea

abundentă cu apă se examinează atât de către medic cât şi de pacient în oglindă suprafeţele

colorate unde periaul a fost insuficient, de regulă cele aproximale dinspre vestibular şi oral,

coletul unor dinţi şi se recomandă un peria mai insistent al acestora. (ontrolul se realizează de

pacient la 7-3 zile la inceput, apoi o dată pe săptămână până la corectarea periaului dentar.

*entru diferenţierea plăcii bacteriene recent formate de placa vec)e se utilizează soluţiile 4utler,

7-#one, Cis-*laOue.

;.nfluenţa /lor6exidinei asupra plăcii bacteriene.(lor)exidina este un antiseptic de elecţie împotriva plăcii microbiene

datorită absorbţiei şi menţinerii prelungite în timp pe suprafeţele dentare.<fectul este datorat puternicei încărcături cationice şi deci a abilităţii de ase uni cu grupările anionice de pe suprafeţele bacteriene şi dentare.

8ceste legături pot afecta celulele microbiene în diferite modurialterarea permeabilităţii peretelui celular, modificarea receptorilor de pesuprafaţa celulei microbiene cu efect asupra tranzitului nutritiv de la acestnivel.

M84D<:, 4@DD(Q, (Q<8<:, 1$%& au demonstrat capacitateaclor)exidinei de a stimula producerea de către neutrofile a anionului superoxid7. +n general clor)exidina are o acţiune mai eficientă împotriva germenilorgram-pozitivi decât asupra celor gram-negativi.

(lor)exidina în concentraţie de ?,1 Rg2ml are acţiune bacteriostatică, iar la1?? Rg2ml acţiune bactericidă.

DT<, C8F;< ş.a. au studiat şi descris efectele antimicrobiene alefolosirii soluţiilor de clor)exidină în apele de gură sau în aplicaţii localeasupra formării plăcii şi evoluţieigingivitelor la om.

(lor)exidină pentru uz stomatologic din punct vedere c)imic este 1-1 )exametilen bis "=-"p-clorop)enil'biguanid' di C gluconat şi se prezintăsub forma produsului. *eridex soluţie ?,17E gluconat clor)exidină înapă, alcool 11,>E, glicerina, deisosstearat de sorbitol, za)arină, arome.

8lte produse care conţin clor)exidină pentru uz stomatologic"soluţiile de clor)exidină, unele sub formă de spraJ utilizate ca antisepticcutanat după intervenţii c)irurgicale sunt contraindicate pentru folosirea încavitatea bucală' sunt Pibident, Pibiscrub, *lacI-out gel ?,7E sau soluţie1?Ecimenturi c)irurgicale cu clor)exidină încorporată.

10



Indicaţiile folosirii clor)exidinei- prevenirea depunerii plăcii microbiene0- prezenţa plăcii microbiene0- gingivite acute0- abcese parodontale marginale0

- gingivite cronice şi parodontite marginale cronice. .od de utilizare

U e recomandă clătirea gurii cu soluţii de clor)exidină sau aplicări degel, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, timp de circa 3? secunde, după pena.

Irigaţia supragingi*ală, o dată pe zi, cu 6?? ml de clor)exidinăsoluţie ?,?7E produce o in)ibare totală a formării plăcii supragingivale farăefecte secundare de colorare "D89M, 1$%1'.

+n gingivitele cronice şi în parodontitele marginale s-au obţinutrezultate remarcabile prin irigaţii ale şanţurilor gingivale sau pungilor parodontale cu clor)exidină soluţie ?,7E.

;ntroducerea în pungile parodontale a unor microtubi semipermeabilicu soluţie 7?E clor)exidină exercită o acţiune terapeutică favorabilă asupra

abceselor parodontale marginale"(F<9#:V, 9<K89, 1$%7'. Efecte secundare@tilizarea prelungită a clor)exidinei poate fi urmată de unele efecte

secundare- depunerea crescută de tartru supragingival. e recomandă

controlul depunerii tartrului şi îndepărtarea lui la intervale de cel mult> luni0

- coloraţii galben-maronii ale dinţilor, obturaţiilor cu ciment-silicat sau acrilat şi ale suprafeţei dorsale a limbii. (oloraţiile dinţilorşi ale obturaţiilor se îndepărtează prin peria rotativ cu paste de

curăţat şi lustruit folosite după detartra0- modificări tranzitorii ale senzaţiei gustative sau gust amar0- iritaţii minime şi descuamări superficiale ale mucoasei bucale,

în special la copii0- reacţii alergice0

- tulburări digestive, reacţii de intoxicaţie alcoolică prin ingestievoluntară sau accidentală0

- la un număr redus de persoane s-au remarcat tumefacţii parotidiene după folosirea îndelungată a clătirii cu clor)exidină.

- la şoarece au fost evidenţiate experimental reacţii citogene dar la doze de 37?? ori mai mari decât cele care sunt folosite prinutilizarea zilnică a soluţiilor pentru clătirea gurii.

Catorită efectelor secundare folosirea clor)exidinei în soluţii, paste,

geluri etc. trebuie limitată la perioade scurte timp, în alternanţă cuîngriirile uzuale prin pena dentar.

;.nfluenţa 0riclosanului asupra plăcii bacteriene.Catorită interesului redus sau inconstant al unor persoane pentru

îndepărtarea zilnică prin peria a plăcii dentare, pentru prevenirea consecinţelor

acestei situaţii care duce în mod cert la inflamaţie gingivală sau parodontală au

existat preocupări şi continuă să se elaboreze o serie de medicamente cu acţiune

antiplacă. 8cestea sunt înglobate în dentifrice, ape de gură, tablete, gumă de

mestecat sau se prezintă sub formă de soluţii sau geluri.

*rin acest tratament medicamentos se urmăreşte

• îndepărtarea plăcii existente0

• prevenirea colonizării microbiene a plăcii dentare0

• prevenirea fomării tartrului prin calcifierea plăcii microbiene.

Cintre substanţele cu acţiune eficientă antiplacă se detaşează antisepticele.

<ste un eter )idroxifenil cu o eficienţă de circa >=E comparativ cu

clor)exidina. <ste comercializat de *rocterWMamble sub numele deentadent *. ecanismul de acţiune este determinat de acţiunea lui asupra

membranelor citoplasmatice ale bacteriilor. +n dependenţă de concentraţie

triclozanul poate avea caţiune bacteriostatică sau bactericidă. 8cţiunea

bacteriosatică este determinată de deminuarea absorbţiei aminoacizilor

11



esenţiale de către bacterii.8cţiunea bactericidă se manifestă prin dereglarea

membranei celulare citoplasmatice. #riclozanul este eficient împotriva

bacteriilor grampozitive şi gramnegative. <sre compatibil cu alte substanţe

medicamentoase

*7. ;nfluenţa preparatelor ;odului asupra plăcii bacteriene.

*(. nfluenţa preparatelor Fluorului asupra plăcii bacteriene.<xperimentele desfăşurate in vitro au arătat că fluorurile au un

efect antimicrobian "antiplacă' printr-o serie de mecanisme ca

- reducerea glicolizei0

- inactivarea unor enzime microbiene0

- modificarea permeabilităţii de membrană0

- in)ibarea formării substratului poliza)aridic al plăcii sintetizat de

celule microbiene0

- reducerea abilitătii )idroxiapatitei pentru fixarea

proteinelor

- diminuează energia de suprafaţă a smalţului acţionând ca

agenţi tensioactivi care împiedică depunerea plăcii microbiene.

e utilizează

- fluorura de sodiu0

- fluorura de staniu sub formă de aplicaţii topice sau prin irigaţii

subgingivale cu soluţie l,>=E care acţionează împotriva spiroc)etelor şi

reduce indicele de sângerare, situaţie care se menţine circa > săptămâni.

&<. ndicele de igienă orală O9" ' 2 %=reen >.?.' $ermilion >.@.' &A9*. (odificarea, interpretarea i aprecierea nivelului de igienă orală.ș

ndicele de depo#ite moi %=reen 2i $ermillion*e face examenul feţelor vestibulare la 1>, 11, 7>, 31 şi a fetelor linguale la 3>,

6>.

Cepozitele moi se pun în evidenţă cu sonda plimbată pe suprafaţa examinată, apoi se

determină tartrul dentar.

? X absenta depozitelor moi sau a coloraţiilor0

1 X depozitele moi acoperă cel puţin 123 din suprafaţa dentară0

7 X depozitele moi acoperă între 123 şi 723 din suprafaţa dintelui0

3 X depozitele moi acoperă mai mult de 723 din suprafaţa dintelui.

*entru aprecierea tartrului dentar se folosesc notele

? X absenta tartrului dentar0

1 X tartrul dentar supragingival acoperă 123 din suprafaţa dentară0

7 X tartrul dentar acoperă 723 din suprafaţa dintelui0

3 X tartrul dentar acoperă mai mult de 723 din suprafaţa dintelui.

P;-X;CCG;#C

;CCXpunctaul depunerilor denature la > dinţi2>

;#CX punctaul tartrului dentar la > dinti2>

nterpretare:

12



&A. ndicele de placă bacteriană 2ilness : $oe. (odificarea, interpretarea iș

aprecierea nivelului de igienă orală.e pune în evidentă placa prin vizualizare directă "fără colorare'. <ste indicat mai

mult pentru evaluari epidemiologice.

?X absenţa plăcii0

1 X film de placă aderent pe marginea gingiei şi pe zona adiacentă dentară,

placă vizibilă numai la trecerea sondei0

7 X acumulare moderată de depozite în şantul gingival sau de-al lungul gingiei

marginale şi pe dinte, vizibilă cu oc)iul liber0

3 X acumulare importantă de placă care se întinde între gingia marginală şi

suprafaţa dintelui. 8ceste depozite umplu regiunea interdentară.

(odificare

? - absenţa plăcii0

1- depozit subţire cervical, greu vizibil cu oc)iul0 se poate ridica cu sonda0

7 - depozite moi cervicale şi pe feţele aproximale0

3 - depozit gros pe aproape toată suprafaţa dentară.

nterpretare:?,? - igienă orală excelentă

?,1 - ?,$ igienă orală relativ corectă

1,? - 1,$ igienă orală satisfăcătoare

7,? - 3,? igienă orală nesatisfăcătoare

7+. ndicele de placă ;uingle< şi 9ein. (odificarea, interpretarea i apreciereaș

nivelului de igienă orală.e pune în evidenţă prin colorarea plăcii cu revelatori şi se dau următoarele valori

? X absenţa plăcii0

1 X insule separate de placă la nivelul cervical al dintelui0

7 X bandă fină continuă de placă, de aproximativ 1 mm la nivel cervical0

3 X bandă de placă ce acoperă de la 1 mm până la 123 din suprafaţa dintelui0

6 X placa acoperă între 123 şi 127 din suprataţa dintelui0

= X placa acoperă peste 723 din suprafaţa dintelui.

(odificare

? - absenţa plăcii0

1 - o insulă de placă0

7 - placă lineară de-a lungul marginil ginglvale0

3 - placă pe 123 de suprafaţă "cervical'0

6 - placă pe 723 de suprafaţă0

= - placă pe toată suprafaţă.

nterpretare:

? igienă orală optimă.

?,1 - ?,> igienă orală relativ corectă

?,& / 1,> igienă orală satisfăcătoare

Y 1,& igienă orală nesatisfăcătoare

7&. ndicele de retenţie a plăcii bacteriene % $oe*. (odificarea.

13

Faloarea indicelui

P;-

8precierea

P;-

8precierea nivelului

igienii? - ?,> os bună?,& - 1,> mediu satisfăcătoare1,& - 7,= înalt nesatisfăcătoaremai mult de 7,> foarte înalt rea



? X absenţa cariilor, a tartrului sau a reconstituirilor cu limitele cervicale

defectuoase în contact cu gingia0

1 X tartru supragingival, leziune carioasă sau reconstituire cu limite cervicale

defectuoase0

7 X tartru subgingival, leziune carioasă şi reconstituire cu limite cervicale

defectuoase0

3 X leziuni dentare voluminoase, tartru abundent sau obturaţii debordante.

77. ndicele de placă aproximală -P % $ange&A<&*. (odificarea,interpretarea i aprecierea nivelului de igienă orală.ș

;ndicele de placă aproximală -8*; "Dange-1$%1' se evaluează în

regiunea spaţiilor interdentare dinspre oral la )emiarcada dreaptă

superioară şi la cea stângă inferioară şi dinspre vestibular la

)emiarcada stângă superioară şi la cea dreaptă inferioară.

*laca se apreciază astfel

?X absenţa plăcii

1X prezenţa plăcii.

(alcularea

9r. de puncte acordate x 1??

9r. Ce spaţii interdentare evaluate

nterpretare:

8*; X 1??-&?E igienă orală nesatisfăcătoare0

8*; X &?-3=E igienă orală medie0

8*; X 3=-7=E igienă orală relativ corectă0

8*; Z 7=E igienă orală optimă.

*/. ndicele de eficienţă a igienei orale % Pods-adle< =.,. 9ale< P.'&A9<*. (odificarea, interpretarea i aprecierea nivelului de igienă orală.ș

. ndicele de eficienţă a igienei orale %Pods6adelC 2i DaleC* se evaluează înregiunea suprafeţelor ugale ale 1>, 7>, labiale ale 11, 31 şi linguale ale 3>,6>.

uprafaţa studiată este împărţită în = segmente8- mezială4- distală(- ocluzalăC- centrală<- precoletară

(odificare? - absenţa plăcii01 - o singură zonă a dintelui prezintă depozit de placă0

7 / = / după nr. zonelor dentare cu placă.nterpretare:? igienă orală optimă.?,1 - ?,> igienă orală relativ corectă?,& / 1,> igienă orală satisfăcătoareY 1,& igienă orală nesatisfăcătoare

0>. ndicele de placă "amfEord. (odificarea, interpretarea i aprecierea niveluluiș

de igienă orală.ndicele de placă "amfEord se evaluează în regiunea suprafeţelor vestibulare, oraleşi aproximale ale 1>, 71, 76, 3>, 61, 66.

(odificare? - placa lipseşte1 - placa este prezentă pe una sau câteva din suprafeţele dintelui7 - placa acoperă Z [ din toate suprafeţele dintelui3 - placa acoperă Y [ din toate suprafeţele dinteluinterpretare:

14



?,? - igienă orală excelentă?,1 - ?,$ igienă orală relativ corectă1,? - 1,$ igienă orală satisfăcătoare7,? - 3,? igienă orală nesatisfăcătoare

0*. /lasificarea miEloacelor de igienă orală.

iloacele de igienă orală pot fi împărţite în trei categorii

; miEloace cu acţiune generală "o alimentaţie raţională şi menţinerea unuiec)ilibru neuro-psi)ic'0

;; miEloace cu acţiune locală de combatere a factorilor cariogeni "periaulgingivodentar, miEloacesecundare de igienă bucală, îndepărtarea factorilor predispozanţi locali'0

;;; miEloace speciale de mărire a rezistenţei anticarioase "fluorizareagenerală şi locală'.

00. (lasificarea periilor de dinţi după 2. 3litovsii "1$$&'.

0. /aracteristica comparativă a periuţelor dentare cu firenaturale 2i artificiale.

*eriile cu fire naturale , în centrul firului un canal central,suprafaţa firelor poroasă, capătul firelor la prelucrare degradează.*eriile cu fire sintetice lipseşte canalul central, suprafaţa nedetă,lipsită de pori, capătul firelor e rotund.

=vanta?ele periilor cu peri naturali8- supleţe, adaptare intimă de suprafeţele dentare şi gingivale0

- nu produc traumatisme gingivale0

- se încarcă şi reţin bine pasta de dinţi0

De#avanta?ele periilor cu peri naturali8

- degradare mecanică într-un timp relativ scurt prin reţinerea si imbibarea cu

apă şi detritusuri organice0

- o gamă limitată privind consistenţa şi flexibilitatea.

*eriile cu peri din material sintetic se caracterizează prin- omogenitatea materialului0

- uniformitatea dimensiunilor în lungime şi diametru0

- rezistenţă mecanică0

- flexibilitate0

- nu reţin apa şi detritusurile organice0

- uşor de sterilizat şi curăţat0

- au tendinţa de a reţine substanţele cu care sunt încărcate.

04. Mradurile de suple e ale periu elor dentare. ;ndica iile.ț ț ț

05. *rincipiile de alegere a periei de dinţi. =legerea periuţei de dinţi ":ozenc\eig' se face în funcţie de

U tipul de gingie fină, fragilă, fibroasă, rezistentă0

U anatomia oncţiunii smalţ-cement0

U recesiune gingivală, sensibilitate dentară0

U spaţiile dentare înc)ise sau desc)ise0

U forma arcadelor dentare0

15



U malopoziţii dentare, tipul de aparat ortodontic0

U preferinţe personale.

<xistă un număr mare de perii de dinţi care diferă prin caracteristicile

perilor din care sunt confecţionate

- natura, provenienţa0

- număr0- lungime0

aranament0

- consistenţă tari, moi0

flexibilitate rigide, suple0

06. (riteriile de bază care caracterizează periile de din i profilactice.ț

07. *eriuţele de din i preventive de genera ia ;;ț ț iș ;;;

0(. *eriuţele de din i preventive de genera ia ;F i F.ț ț ș0/. *eriile de din i cu destina ieț ț specială.

>. *eriuţele de dinţi pentru copii.*. /lasificarea pastelor de dinţi după 2. 3litovsii %&AA;*.

;. ;gienice "; generaţie'- curăţire0- dezodorare.;;. (urativ-profilactice1. imple ";; generaţie'

- anticarioase0- antiinflamatorii0- pentru reducerea )ipersensibilităţii dentare0- abrazive, antitartru.

7. (ombinate ";;; şi ;F generaţie'- anticarioase0- antiinflamatorii0- antifungice0- pentru reducerea formării plăcii dentare "antiplacă'0- pentru reducerea )ipersensibilităţii dentare "antisensitive'0

- pentru albire0- abrazive, pentru fumători0- antimicrobiene.

3. (omplexe "F generaţie'- anticarioase şi antiinflamatorii0- anticarioase şi antisensitive0- anticarioase şi pentru albire0- anticarioase şi antiplacă0- anticarioase şi antitartru0- antiinflamatorii şi antiplacă0

- antiinflamatorii şi antisensitive0- anticarioase, antiinflamatorii, antimicrobiene şi antiplacă.

ulte din pastele dentare moderne conţin câteva componente active şi posedă acţiunecombinată. +n acelaşi timp unul şi acelaşi component activ poate acţiona asupra diferitor

procese în cavitatea orală. Ce aceea ].^._̀ "1$$$' împarte pastele curativ- profilactice în două grupe simple şi multicomponente. @ltimele generaţii de paste dentare potfi

- (ombinate, în componenţa cărora sunt incluse unul sau mai multe componente cuacţiune curativ-profilactică, axate spre tratamentul şi, sau profilaxia aceluiaşi proces

patologic. Ce exemplu, combinarea fluorurii de sodiu şi monofluorfosfatului de sodiusunt axate spre sporirea efectului anticarios al pastei dentare.

(omplexe, ce conţin două sau mai multe componente cu acţiune curativ-profilactică,

care acţionează asupra diferitor procese patologice. Ce exemplu, combinareamonofluorfosfatului de sodiu şi triclozanului oferă pastei dentare acţiune anticarioasă,antiinflamatore, antimicrobiană şi antiplacă.

0. /omponenţa pastelor de dinţi.Centifricele sunt substanţe sub formă de pastă sau pudră aplicate pe dinţi cu autorul

periuţei dentare în scopul curăţirii suprafeţelor gingivodentare şi a lustruirii suprafeţelor dentareaccesibile.

(omponenţa- substanţe uşor abrazive cum sunt carbonat de calciu şi magneziu bicarbonat de sodiu, clorură de sodiu, oxizi de siliciu şi aluminiu, silicat de zirconiu0

- detergenţi, ca sulfat laurJl de sodiu, sarcozinat laurJl de sodiu0

- acţiunea mecanică a periuţei de dinţi.*astele de dinţi conţin substanţe active ca- azotat de potasiu cu acţiune anti)iperestezică eficientă "conform 5C8 - 5ood and Crug

8dministration din [email protected].'0

16



- formalde)idă şi fluoruri de asemenea cu acţiune împotriva )iperesteziei dentinare,acţiune remineralizantă şi de protecţie faţă de caria dentară "pastele de dinţi din seria<moform'0

- săruri anorganice ca monoflour fosfat de sodiu, sulfat de sodiu şi de potasiu cuacţiune de stimulare a secreţiei salivare, îmbunătăţirea autocurăţirii, reducerea sângerăm.

@nele paste de dinţi "Cepurdent' au acţiune de curăţire, lustruire şi albire a suprafeţelor dentare colorate de pete de nicotină, cafea, ceai, impregnante în depozitele grele de placădentară sau peliculele incipiente de tartru. 8ceste paste sunt aplicate pe dinţi cu perii dentare sau

conuri de cauciuc rotative o dată sau de două ori pe săptămână.*astele de dinţi mai conţin- substanţe care dau consistenţă "carboximetilceluloză'0- substanţe ve)icul "glicerina, apă'0- sorbitol pentru menţinerea apei în dentifricii - substanţe aromatizante0- coloranţi ca atare sau pentru evidenţierea plăcii microbiene.

+n compoziţia dentifricelor, în special în pastele de dinţi s-au mai introdus substanţe cuacţiune antiinflamatorie, de in)ibare a formării plăcii bacteriene şi tartrului, de combatere a)iperesteziei dentinare clor)exidină, sanguinarină, amilază, fosfat dibazic de amoniu,antibiotice, vitamine, clorofilă, dar cu un efect terapeutic redus sau absent.

ubstanţele abrazive reprezintă 3?-=?E din conţinutul pastelor şi $=E în cazul pulberilor dentrifice. Catorită substanţelor abrazive se pot produce leziuni ale smalţului darmai ales ale cementului descoperit care se abrazează de 3= de ori mai repede decât smalţul şi adentinei descoperite care se abrazează de 7= ori mai repede decât smalţul "#Q<V,@PD<:'. 8ceasta duce la eroziuni de colet şi la )iperestezie dentară. Ce asemenea, unimportant dezavanta al folosiri dentifricelor bogate în pulberi abrazive este stagnarea lor înşanţul gingival şi alte zone interdentare mai puţin accesibile, ceea ce favorizează iritaţiile şiinfecţiile gingivale.

*astele dentare igienice au scopul de curăţare şi împrospătare a cavitaţii bucale,nu conţin suplimente curative sau profilactice. *astele dentare igienice sunt indicate persoanelor cu dinţi şi parodonţiu intacţi. (omponentele de bază a oricărei paste igienicesunt oxidul de siliciu în proporţie de 73-63 E, glicerina 1?-33E, carboximetilceluloza1-1,%E, laurilsulfatul de sodiu, apa şi conservanţi

*astele igienice posedă proprietăţi gustative bune din contul aromatozanţilor.

+n componenţa pastelor curative-profilactice în afară de componentele sus numitemai intră suplimente active cu efecte curative şi profilactice pronunţate. +n dependenţăde componentele active ce intră în componenţa pastelor curative-profilactice aceste seclasifică1. *aste ce conţin substanţe biologic active7. *aste cu conţinut de săruri minerale3. *aste ce conţin fermenţi6. *aste cu suplimente biologice- 4orogliţerinovaia, *ropolisovaia

=. *aste cu effect anticarios>. a' paste ce conţin calciu şi fosfat b' paste cu conţinut de fluor

. *roprietăţile pastelor de dinţi.

4. *astele de dinţi igienice.

5. *astele de dinţi curativ-profilactice.

6. Centifricele fluorate.7. *astele de dinţi pentru copii.

(. etodele de igienă a cavităţii bucale i miloacele de igienă utilizate.ș

/. biectivele periaului dentar. (erinţele către te)nica de peria.

- îndepărtarea plăcii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafeţele dentare

accesibile şi zonele gingivale adiacente0

- stimularea circulaţiei, vascularizării şi Ieratinizării normale a gingiei,

creşterea tonusului funcţional.

*enaul gingivodentar se realizează cu perii de dinţi obişnuite acţionate

manual sau cu perii de dinţi electrice.

17



<ficienţa periaului depinde în bună măsură şi de caracteristicile

periuţei. 9u toate periuţele aflate în comerţ îndeplinesc condiţiile

necesare. *eriuţa de dinţi trebuie să fie uşor de mânuit şi să corespundă

unor cerinţe anatomice şi situaţii clinice.

<xistă dovezi ale folosirii periuţei de dinţi !încă din antic)itateh odată

cu trecerea timpului, au apărut noi tipuri de periuţe la care s-au adusîmbunătăţiri permanente "capul periuţei cu peri şi mâner'.

rice te)nică de peria trebuie să îndeplinească o

serie de condiţii

U să cureţe mecanic toate suprafeţele dentare0

U să nu lezeze ţesuturile dento-parodontale0

U să fie cât mai simplă, pentru a fi însuşită cu uşurinţă

U să fie executată sistematic, pe grupe de dinţi, atît vestibular

cât şi oral şi ocluzal.

4>. Metoda @ass de periaE dentar.#e)nica 48 este numită şi curătirea cerviculară datorită scopului principal al acestei

metode de a realiza curăţirea perfectă a şanţurilor cerviculare, cu reactivarea circulaţiei

gingivale.

*eria se plasează cu smocurile oblic, în ung)i de 6=, în aşa fel încât vârful perilor să se

spriine pe marginea gingiei şi pe feţele dentare. e fac aproximativ 7? de mişcări

orizontale de dute-vino pe

feţele ocluzale, mişcările de presiune vibratorii la nivelul feţelor vestibulare şi orale,

pe fiecare segment de arcadă, pentru ca perii să pătrundă în şanţurile gingivale şi în

spaţiile interdentare, *e faţa orală a frontalilor, peria va fi aplicată cu mânerul vertical.

*e feţele ocluzale, perii vor fi plasaţi perpendicular pentru a pâtrunde în fosetele şi

nişele masticatorii.

0e6nica B-SS modificată

Da mişcările vibratorii se asociază mişcări de măturare asupra dintelui dinspre gingival spre

ocluzal.

4*. Metoda 2tillman de periaE dentar.:ecomandă aşezarea periuţei orizontal, cu capetele periuţei pe mucoasa gingivală şi pe

zona cervicală a dinţilor. e folosesc periuţele cu perii dispuşi în smocuri cu oarecare

presiune pe mucoasa gingivală, până la o înălbire vizibilă a acesteia. e asociază la această

presiune o mişcare vibratorie, fără a deplasa perii de la locul iniţial.

e decomprimă apoi zona pentru a permite reumplerea vaselor de sânge, mişcarea ce se

repetă de câteva ori. 5etele ocluzale se curătă prin mişcări obişnuite antero-posterioare,

căutând ca perii ţinuţi perpendicular pe suprafaţa dinţilor să pătrundă cât mai bine în toate

detaliile reliefului ocluzal.

*oate determina apariţia de leziuni gingivale în cazjul aplicării unei presiuni mari şi utilizareaunei periute cu peri duri.

40. Metoda +-arters de periaE dentar.e practică cu o perie de duritate medie, cu perii dispuşi în smocuri, pe 7-3 rânduri, şi având vârfurilerotunite. *eria se aplică în ung)i de 6= faţă de axul dintelui, cu vârful perilor spre ocluzal, frecându-se feţele vestibulare şi orale prin mişcări verticale. 5eţe;e ocluzale sunt periate cu firele aşezate perpendicular, prin mişcări scurte dinainte-înapoi.8ceastă te)nică de peria este indicată în caz de recesiune gingivală importantă, pentru stimularea papilelor interdentare şi pen-tru eficacitatea sa în zonele proximale.

4. Metoda )ones de periaE dentar.*are a fi metoda cea mai indicată pentru copii. (onstă în mişcări circulare largi dinspre posterior spre anterior, pe dinţi şi mu-coasa gingivală, atrăgând c)iar fundurile de sac vestibular.#rebuie însuşită de copii cât mai de timpuriu, făcându-se analogie între traiectoria periuţei şispirala ce o desenează ei "copiii' pentru a reprezenta fumul ieşind din coşul caselar. (opiii devarstă preşcolară nu au încă capacitatea de a efectua un peria eficient şi de aceea se recomandă

18



ca părinţii să-şi asume rolul principal şi responsapilitatea efectuării periaului dentar. Da aceastăvârstă, dinţii temporari, prin crestele şi tuberculii specifici, pe feţele vestibulare sau orale aledinţilor şi morfologia arcadelor, permit realizarea unei curăţiri satisfăcătoare prin mişcăriorizontale. (ând mişcările sunt dominant orizontale, periaul devine traumatogen şi puţineficace, ducând ;a favorizarea apariţiei recesiunilor gingivale.

44. Metoda Standardă de periaE dentar.*oziţia firelor perpendicular către suprafaţa dintelui, firele sunt orientate spre gingie. işcările periuţei / verticale. uprafaţa periată - vestibulară şi orală.

*oziţia firelor perpendicular către suprafaţa dintelui. işcările periuţei - circulare. uprafaţa periată -vestibulară, orală şi masticatorie.

*oziţia firelor perpendicular către suprafaţa dintelui. işcările periuţei - înainte - înapoi.uprafaţa periată - vestibulară, orală şi masticatorie.

45. Metoda $eonard de periaE dentar.*oziţia firelor perpendicular către suprafaţa dintelui. işcările periuţei - verticale. uprafaţa periată - vestibulară, orală. işcările periuţei - înainte - înapoi. uprafaţa periată -masticatorie.

46. Metoda Aeite de periaE dentar.*oziţia firelor paralel suprafeţei dintelui 8lunecarea de la gingie spre coroana dentară uprafaţa periată - vestibulară, orală.

47. etodele de control al periaului dentar.4(. biectele secundare de igienă orală.4/. 5losele clasificarea şi modalităţile de utilizare a lor.

5>. +ndepărtarea plăcii bacteriene din spaţiile interdentare.

5*. isteme pentru irigarea cavităţii orale clasificarea şi modul de

utilizare.50. :emediile secundare de igienă orală.

5. Sursele de fluor. Metabolismul 2i toxicitatea fluorului.5luorul, situat în grupa a F;;- a "a )alogenilor' din tabelul lui endeleev este considerat cel mai

stabil element al grupei, fiind folosit cu succes în profilaxia odontoparodontală. <ste cel mai activ nemetalşi posedă proprietăţi reactive foarte înalte. +n natură este foarte răspîndit, dar în stare liberă practic nu seîntălneşte. ;nteracţionînd cu alte elemente c)imice fluorul formează fluoruri. Mraţie faptului că fluorurilese întălnesc pretutindeni, practic toate apele de pe glob conţin fluor în concentraţii diferite. (antitatea defluor ce se află în plazmă şi în ţesuturile organismului depinde de pătrunderea fluorului în organism, în primul rănd cu apa potabilă. a stabilit limita admisibilă a fluorului în apa potabilă 1 ppm2l " mg2l'.

(u alimentele solide omul matur în decursul zilei primeşte ?,3-?,= mg de fluoruri, iar cu alimentele

lic)ide "apă, lapte, ceai, sucuri' primeşte cealaltă cantitate de fluoruri. Cin tractul gastro-intestina l $?Edin fluoruri nimeresc în circulaţia sangvină şi se răspîndesc în tot organismul. (u urina se elimină =?->>E,restul cantităţii de fluoruri se depune în ţesutul osos şi numai o cantitate mică în ţesutul dentar.

8bsorbţia fluorului se realizează la nivelul intestinului subţire fiind dependentă de felul sării.8stfel combinaţiile cu calciu , magneziu, fier sunt greu solubile şi deci greu rezorbabile, în timp cecombinaţiile cu sodiu şi potasiu se absorb aproape în totalitate.

@n regim alimentar cu un conţinut crescut de fluor nu duce la modificarea concentraţiei acestuia înţesuturile moi, deoarece acestea nu au tendinţă de acumulare a fluorului. +n sc)imb la nivelul oaselor şidinţilor nivelul poate creşte în funcţie de

-concentraţia din aport0-perioada de timp cât se face aportul0-vârsta la care se face administrarea.

*e cale generală, incorporarea fluorului în )idroxiapatita din smalţ este dependentă de factorul detimp-preeruptiv / smalţul beneficiază de fluor din fluidul tisular din urul coroanei dentare0-posteruptiv / creştera concentraţiei de fluor de la suprafaţa dintelui este datorată în exclusivitate

fluorului ionic din fluidele orale, remodelarea generală nemaiputând fi posibilă.pre deosebire de smalţ la nivelul dentinei şi al cementului, 5 se acumulează numai prin aport pe

cale generală. Centina conţine de aproximativ 6 ori mai mult 5 decât smalţul. (oncentratia maximă îndentină se înregistrează în apropierea odontoplastelor şi valoarea se menţine constantă atât timp, cât dintelerămâne vital.

@tilizarea controlată a fluorului a demonstrat că este singurul microelement cunoscutactualmente, ca având rol primordial în prevenirea cariei dentare.

Catele contemporane demonstrează că efectul benefic al fluorului este asigurat de cătevamecanisme

&. 5luorul, odată pătruns în organism cu apa potabilă sau alimentele, se uneşte cu)idroxiapatita smalţului şi înlocuind grupa )idroxil, formează fluorapatita, mult

19



mai rezistentă şi mai durabilă la acţiunea acizilor, micşorănd astfel permiabilitateasmalţului.k(a3"*6'73 (a"P'7 G 79a5 k(a3'*6'73 (a57 G 79aP

7. ecanismul de acţiune anticarioasă a fluorurilor este determinat de acţiuneain)ibantă a lor asupra creşterii şi metabolismului microflorei cavităţii bucale prinin)ibarea unui ferment important al metabolismului glucidic /fosfoenolpiruvatc)inazei. +n rezultat se micşorează intensitatea fermentăriiglucidelor în cavitatea bucală, şi prin urmare formarea de acid lactic.

8. (ompuşii fluorului în salivă in)ibă transportarea glucozei în celulele bacteriilor patogene şi formarea poliza)aridelor acelulare, care formează matricea plăcii bacteriene.

. 5luorurile dereglează absorbţia microorganismelor pe suprafaţa celulelor dentare,absorb albuminele salivei, glicoproteinele, în rezultat se dereglează formarea plăcii bacteriene.

(. Da administrare enterală fluorurile normalizează metabolismul proteic şi mineral.5luorul %F* este un element constitutiv important al substanţei minerale din dinte. <l se

incorporează în diverse etape şi împreurări înainte de erupţie, în cursul mineralizării, cînd estecaptat din fluidele tisulare0 după erupţie şi desăvîrşirea mineralizării, prin fixarea la suprafaţasmaltului a fluorului din lic)idele care umectează dintele0 prin eventuale fisuri ale dintelui ce permit pătrunderea salivei, resturilor de )rană şi a apei potabile, care conţin fluor. e remarcă, că ritmulfixării fluorului la nivelul regiunilor tari ale dinţilor este mult mai mare în stadiul preeruptiv decît încel posteruptiv. :eferitor la repartizarea fluorului în smalţ, se constată că concentraţia fluorului este

mai mare în pătura de la suprafaţă şi scade treptat în straturile succesive spre interior. Ce asemenea,concentraţia fluorului în smalţ este pe de o parte, în dependenţă directă cu concentraţia fluorului înapa potabilă, iar pe de altă parte, variază cu vîrsta.

;onii de fluor, alături de alţi ioni şi de moleculele de apă, pot fi fixaţi la suprafaţa cristalelorde apatită. +n genere, acest proces are loc cînd fluorul se află în concentraţii relativ mari. :eacţia desuprafaţă a fluorului adsorbit pe )idroxilapatită conduce la formarea fluorurii de calciu

/a&+%PO*9%OD*7 7+ F &+ /aF7 9 %PO*8 7 OD

5luorura de calciu se depune uşor din cauza produsului său de solubilitate mică, Q p=X3 1?-

11, iar formarea de calciu este asociată cu dizolvarea apatitei. (înd concentraţia fluorului este maiscăzută "1 mg2l', acesta reacţionează cu )idroxiapatita, rezultînd fluorapatita

/a&+%PO*9%OD*7 7 F /a&+%PO*9F7 7 OD

ubstituirea în reţeaua )idroxiapatitei a ionilor P - cu ionii 5- permite stabilirea unor legături de

)idrogen între ionii )alogenului şi grupările P

-

adiacente nesubstituite. (a urmare a înlocuirii ionilor P

-

cu ionii 5-, fluorapatita rezultată are o cristalinitate mărită şi este mai greu solubilă în mediul acid decît)idroxiapatita. *rin urmare, fluorapatita este mai rezistentă faţă de noxele cariogene .

54. Factorii predispo#anţi în apariţia cariei dentare.+n conformitate cu concepţiile actuale, caria dentară este un proces patologic provocat înanumite condiţii de un complex de factori patogeni, adică în cazul stabilirii unei situaţii

cariogene, care în primul rând este determinată de factorul microbian. (aria dentară apareatunci când intensitatea situaţiei cariogene în cavitatea orală depăşeşte rezistenţa ţesuturilor duredentare. ;nteracţiunea factorilor, care crează situaţia cariogenă în cavitatea orală şi activinfluenţează rezistenţa ţesuturilor dure, duce la formarea cariei, iar intensitatea acţiuniidetermină activitatea acestui proces. #otodată c)iar şi în situaţii clinice prospere în cavitateaorală pot fi prezenţi un şir de factori de risc pentru caria dentară.

- ;nteracţiunea a patru factori cu acţiune maoră poate să ducă la apariţia cariei dentaresusceptibilitatea dintelui şi mediul bucal0 placa bacteriană0 substratul "alimentar' şi timpul"QeJes *.P., 1$>$'. ecanismele implicate în apariţia cariei dentare la copii sunt identicecu cele la adulţi, însă intensitatea acţiunii acestor factori este evident mai mare în perioadade creştere a organismului, ceea ce şi determină în mare măsură particularităţile evoluţieiclinice a cariei dentare la copii.

5ig.>.1. ;nteracţiunea factorilor cariogeni "QeJes *.P.'

*entru apariţia cariei dentare este necesară prezenţa unor anumite condiţii1. *rezenţa microorganismelor în placa dentară.7. ;nsuficienţa mecanismelor specifice "imune' şi nespecifice de apărare a cavităţii orale.3. Cereglarea alimentaţiei.

20

Susceptibilitatea dintelui



TimpulCari

a

Placa

Substratul



6. 5actorul de timp.8fectarea prin carie a dinţilor temporari şi permanenţi la copii şi adolescenţi sunt în funcţie defactori medico-geografici, de nivelul de viaţă, de vârstă, de sex, de ereditate, de caracterulalimentaţiei, de gradul de igienă orală, de starea organismului etc. Da unii copii caria dentarăapare dea în timpul erupţiei dinţilor temporari sau celor permanenţi.

Factorii predispo#anţi 0$ Perioada antenatală$

;nfluenţa negativă asupra gravidei şi a fătului a factorilor nocivi- patologia organelor şi sistemelor organismului gravidei endocrine, gastro-intestinale,

cardio-vasculare, nefropatii etc.0- patologia gravidităţii toxicozele gravidelor etc.0- alimentaţia insuficientă şi iraţională0- conţinutul 5 în apa potabilă0- condiţiile de trai şi de muncă0- intoxicaţiile0- numărul sarcinii etc.

$ Perioada postnatală$

+n primul an de viaţă- tipul şi caracterul alimentaţiei "naturală, artificială, mixtă'0- maladiile generale "ale tractului gastro-intestinal0 )ipovitaminosele0 ra)itismul ş.a.'0- eruperea dinţilor "precoce, tardivă'0- )ipolaziile smalţului0- igiena bucală insuficientă etc.

1a copii şi adolescenţi- igiena bucală nesatisfăcătoare0- cantitatea 5 în apa potabilă0- anomaliile de poziţie a dinţilor, a ocluziei, aparate ortodontice etc.0- )ipoplaziile dentare0- eruperea dinţilor "precoce sau tardivă'0- )iposalivaţia, mediul acid al lic)idului bucal0 conţinutul ionilor de (a, *, 5 ş.a., a

fermenţilor, a imunoglobulinelor etc.0- maladii generale ale diferitor sisteme tractului gastro-intestinal, endocrine, cardio-

vasculare etc.0

- alimentaţia iraţională surplus de glucide, insuficienţa proteinelor, vitaminelor 8, gr. 4, C, (ş.a., a compuşilor (a, *, 5 ş.a.

55. /lasificarea metodelor de pronostic al cariei dentare.

!ficienţa metodelor preventive aplicate se aprecia#ă prin estimarea:

• relaţiei indicilor (8 şi (8

• relaţiei carie penetrantă 2 carie simplă• indicelui de reducere a cariei dentare ":c' după formula

rm rb Ac ---------- x *>>B

rm în care rm / rata cariei în lotul martor şi rb / rata cariei în lotul de studiu.

56. Metoda de apreciere a re#istenţei funcţionale a smalţului laacţiunea aci#ilor %$.P.Ocu2co'&A<+*.etoda se efectuează în modul următor se înlătură placa bacteriană şi se isolează de

acţiunea salivei dinţii frontali superiori, apoi pe suprafaţa vestibulară uscată a unui incisiv

superior central, la distanţa de 7 mm de la marginea incizală, în zona centrală, se aplică cu

autorul unei pipete o picătură de soluţie P(l- 1 mol2l cu diametrul 1,? - 7,? mm timp.

Cupă = sec suprafaţa dintelui se spală şi se usucă. *e suprafaţa gravată se aplică o picătură

de soluţie 1,? E albastru de metil, intensitatea culorii se compară cu c)eia de 1? culori

"fiecare nuanţă se notează cu 1? puncte'.

5igura 1. Ceterminarea rezistenţei funcţionale a smalţului la acţiunea acizilor "F.*.cuşco,

1$%?'

8precierea rezultatelor se efectuează prin evaluarea intensităţii coloraţiei

1?-3? puncte - cariorezistenţa înaltă

6?-=? - cariorezistenţă moderată0

>?-&? - cariorezistenţă oasă0

21



> %? - cariorezistenţă foarte oasă.

57. Geterminarea re#istenţei smalţului la acţiunea aci#ilor după 5.H.

HvdusenIo' &AA+.

etoda se bazează pe colorarea smalţului demineralizat şi determinarea intensităţii colorării. eînlătură placa bacteriană şi se isolează de acţiunea salivei dinţii frontali superiori, apoi pe suprafaţavestibulară uscată a unui incisiv superior central se aplică cu autorul unei pipete o picătură cu

diametrul 1,= - 7,? mm a soluţiei de indigocarmin "3? g2l' în soluţia ?,7 de acid sulfuric timp de =sec, îmbinănd astfel etpa de grava acid şi coloraţie a smalţului. Cupă aceasta colorantul se înlăturăcu un tampon de vată. *orţiunea de smalţ tratată cu acid se colorează în roşu, intensitatea culorii secompară cu c)eia de 1? culori "fiecare nuanţă se notează cu 1? puncte'.

5igura 7. Ceterminarea rezistenţei smalţului la acţiunea acizilor ".. q, 1$$?' 8precierea rezultatelor se efectuează prin evaluarea intensităţii coloraţiei1?-3? puncte - cariorezistenţa înaltă6?-=? - cariorezistenţă moderată0>?-&? - cariorezistenţă oasă0> %? - cariorezistenţă foarte oasă.

5(. Geterminarea vite#ei de reminerali#are a smalţului după "edinova0.5.' 5eontiev $./. 2i OvruţIii =.G.' &A<7.

---- permite aprecierea rezistenţei dinţilor la carie şi capacitatea de remineralizare

a salivei.

8ceastă metodă se efectuează în modul următor de pe suprafaţa dintelui cercetat

este înlăturată minuţios placa bacteriană cu soluţia P77 şi este uscată cu un get

de aer. 8poi pe suprafaţa smalţului se aplică cu autorul unei micropipete o picătură

de acid clor)idric cu *P-ul ?,3-?,>. Cupă aceasta pe suprafaţa demineralizată se

aplică timp de un minut un bulet de vată îmbibat cu soluţia 7,? E metilen blan.

8poi colorantul se înlătură utilizînd numai bulete uscate de vată.

Mradul de demineralizare a smalţului se apreciază după intensitatea colorării

porţiunii cercetate de smalţ, care este comparată cu c)eia standartă de 1? culori,

fiecare nuanţă este marcată cu 1?E.

+n zilele următoare se efectuează colorarea porţiunii demineralizate a

smalţului pînă la momentul cînd smalţul nu se mai colorează. Dipsa coloraţiei

demonstrează remineralizarea completă a smalţului. Ceci, maleabilitatea smalţului

la acţiunea acizilor se exprimă în procente, iar capacitatea de remineralizare a

smalţului / în zile.

Da persoanele cariorezistente se determină o maleabilitate a smalţului laacţiunea acizilor mai oasă de 6?E şi capacitatea de remineralizare a saliveiînaltă "1-3 zile', iar la persoanele carioreceptive maleabilitatea smalţului laacţiunea acizilor depăşeşte valoarea de 6?E, iar capacitatea de remineralizare asalivei este oasă "mai mare de 3 zile'.

5/. ăsurile de prevenţie a cariei dentare la copii. (lasificarea, indicarea înfunc ie de vîrstă.ț

6>. Metodele 2i remediile profilaxiei endogene a cariei dentare la copii înperioada de formare a ţesuturilor dentare.

etoda de profilaxie endogenă presupune pătrunderea fluorurilor în organism cu apa potabilă, sarea, laptele, în pastile sau picături.

;ndicaţiile pentru aplicarea metodei susnumite sunt1. ;ndicele înalt al cariei dentare la populaţia din localitatea dată, criteriul de apreciere fiind / la copiii

de 17 ani indicele (8Y3.

22



7. (oncentraţia oasă de fluor în apa potabilă în localitatea dată - mai putin de umătate din dozaoptimală pentru zona climatrică dată.

3. Dipsa altor surse de adminisrare endogenă a fluorului.<ste interzisă aplicarea a două metode sistemice de administrare endogenă a fluorurilor.

Pastile şi soluţii cu conţinut de fluor

*entru înlăturarea deficitului de fluor din organism se administrează pastilele de fluorură denatriu. <le sunt eficiente în perioada de formare şi mineralizare a ţesuturilor dure dentare,deaceea se indică până la vârsta de 16-1= ani.

Cozele se stabilesc în modul următor*înă la vârsta de 7 ani / ?,7= mg0Ce la 7 la 6 ani / ?,= mg0Ce la = ani 1mg.

+ontraindicaţiile administrării pastilelor8

(onţinutul fluorului în apa potabilă în localitatea dată ete mai mare de =?E.-8dministrarea altor metode de administrare endogenă a fluorului. =vanta?ele metodei sunt8

-Cozarea exactă a fluorurilor, ţinînd cont de vîrsta şi particularităţile organismului-<ste o metodă uşor de aplicat, ce permite administrarea fluorului anume în perioadele dedezvolare a ţesuturilor dure dentare.

De#avanta?ele8 este cea mai scumpă metodă şi este greu de realizat administrarea regulată a pastilelor.

e recomandă administrarea pastilelor zilnic, după deun pe parcursul a 7??-7=? zile în an, se vaevita administrarea concomitentă a preparatelor de calciu.

<ste raţional de administrat fluorura de natriu împreună cu Fitaftor. :eprezintă un complex devitamine 8, ( şi C cu fluorură de natriu. e administrează zilnic o dată în zi în timpul sauimediat după masă în decurs de o lună, cu intervale de 7-6 săptămîni la fiecare 3 luni. Coza sestabileşte în modul următor copiilor de la 1 an la > ani / umătate de linguriţă 1 dată în zi, de la& la 16 ani / o linguriţă.

6*. Mecanismele de acţiune a fluorurilor asupra ţesuturilor duredentare.

Catele contemporane demonstrează că efectul benefic al fluorului esteasigurat de căteva mecanisme9. 5luorul, odată pătruns în organism cu apa potabilă sau

alimentele, se uneşte cu )idroxiapatita smalţului şi înlocuindgrupa )idroxil, formează fluorapatita, mult mai rezistentă şi

mai durabilă la acţiunea acizilor, micşorănd astfel permiabilitatea smalţului.k(a3"*6'73 (a"P'7 G 79a5 k(a3'*6'73 (a57 G 79aP

;. ecanismul de acţiune anticarioasă a fluorurilor estedeterminat de acţiunea in)ibantă a lor asupra creşterii şimetabolismului microflorei cavităţii bucale prin in)ibareaunui ferment important al metabolismului glucidic /

fosfoenolpiruvatc)inazei. +n rezultat se micşoreazăintensitatea fermentării glucidelor în cavitatea bucală, şi prinurmare formarea de acid lactic.

<. (ompuşii fluorului în salivă in)ibă transportarea glucozei încelulele bacteriilor patogene şi formarea poliza)arideloracelulare, care formează matricea plăcii bacteriene.

A. 5luorurile dereglează absorbţia microorganismelor pesuprafaţa celulelor dentare, absorb albuminele salivei,glicoproteinele, în rezultat se dereglează formarea plăcii bacteriene.

Da administrare enterală fluorurile normalizează metabolismul proteic şimineral.

60. Fluorarea apei potabile' indicaţiile' do#area' eficacitatea.*entru prima dată metoda a fost aplicată în trei oraşe mari din @8 în 1$6=.

+n 1$=$ este adoptată rezoluţia despre necesitatea fluorării apei potabile.<ste o metodă necostisitoare, efectivă şi inofensivă.

*entru fluorarea artificială a apei potabile la staţiile de pompare a apei seadaugă fluoruri solubile în apa aşa ca fluorura de natriu, fluorura de calciu,

fluorura de magneziu şi siliciu, pînă la obţinerea concentraţiei optimale de fluor înapă. Coza optimală de fluor în apa potabilă este stabilită în dependenţă de zonaclimaterică. *entru zonele cu climă caldă doza optimală de fluor este ?,&-?,% mg2l,

pentru zonele medii -1 mg2l şi pentru zonele cu climă rece / 1,7 mg2l. <ficacitateacea mai înaltă a fluorării apei potabile se manifestă pe suprafeţele plate ale

23



dinţilor, iar cea mai oasă pe suprafeţele proximale şi în fisuri, dinţii frontali suntsupuşi mai puţin acţiunii de fluorare în comparaţie cu molarii.

*entru o eficienţă maximală se recomandă utilizarea metodei din momentulnaşterii. Cacă metoda se aplică după eriperea dinţilor, reducerea ratei cariei seobservă la dinţii care au erupt după 7-3 ani din momentul aplicării metodei.(onform datelor specialiştilor eficacitatea clinică a metodei se manifestă prinmicşorarea indicelui de intensitate a cariei dentare şi variază de la 7= la %?E.8vantaele fluorizării apei potabile sunt

1. posibilitatea administrării timp îndelungat7. uşor de aplicat în centre cu sursă unică de apă3. metodă ieftină,efectivă şi inofensivă6. dozare uşoară şi precisă

Cezavantaele fluorizării apei potabile constau în1. necesitatea unei surse de apă centralizate

2. pierderea inutilă de fluor în instalaţiile din industrie3. deteriorarea conductelor în instalaţiile industriale6. variaţiile de consum individuale

6. Fluorarea alimentelor pentru profilaxia cariei dentare. metodă alternativă şi eficientă de profilaxie a cariei dentare este fluorarea laptelui.

Daptele este componentul de bază a raţiei alimentare a copilului, maiales în primii ani de viaţă, este o sursă de calciu şi fosfor, necesară pentru dezvoltarea sc)eletului şi dinţilor şi lactoză ce participă lafermentarea glucidelor. (omponenţa unicală a laptelui contribuie la

participarea laptelui în procesul de remineralizare a dinţilor.Daptele fluorizat se comercializează sub diferite forme lic)idă "laptele pasteurizat, sterlizat' şi sub formă de praf. *entru fluorarea laptelui maifrecvent se foloseşte fluorura de natriu, mai rar monofluorfosfatul denatriu.

:ecomandaţiile către realizarea proiectului de fluorizare a laptelui-este raţional de utilizat această metodă la copiii cu vârste de la 3 la 17ani0-zilnic copilul trebuie să bea un pa)ar de lapte cu ?,=mg de fluor0-durata utilizării laptelui fluorozat este de 7=? zile în an.etoda se foloseşte în 4ulgaria, (e)ia, @ngaria, unele regiuni ale:usiei ş.a.

<ficacitatea clinică se manifestă prin micşorarea intensităţii carieidentare atît a dinţilor temporari, cît şi permanenţi.)luorarea sării de bucătărie

<ste o metodă ieftină, simplă şi efectivă de administrare endogenă afluorurilor. e utilizează în @ngaria, <lveţia, (olumbia. (onţinutul defluoruri la 1 Ig de sare este de 7=? mg.Cezavantaele metodei sunt imposibilitatea dozării individuale afluorurilor şi variaţiile mari în obiceiurile de utilizare a sării aleindividului.

<ficacitatea clinică este mai oasă în comparaţie cu alte metode deadministrare endogenă şi reducerea ratei cariei constituie în mediu 6?-=?E.

64. (ompuşii minerali ai fluorului aplicaţi local pentru profilaxia cariei

dentare mecanismele de acţiune şi eficienţa lor.

65. /ompu2ii organici ai fluorului aplicaţi local pentru profilaxia cariei

dentare: mecanismele de acţiune 2i eficienţa lor.

ultitudinea de compuşi fluoraţi aplicaţi local pot fi repartizaţi în două

grupuri fluorurile minerale "fluorura de sodiu, monofluorfosfatul de sodiu

"5*', fluorura de staniu etc.' şi fluorurile organice "aminofluorurile'.

8ceste grupuri se disting prin capacitatea de a elibera 5 din molecula sa şi

proprietatea moleculei de a lega 5. (apacitatea de a elibera 5 din moleculă

24



cu excepţia 5* ionii de 5 sunt legaţi de restul moleculei printr-o legătură

ionică, care realizează uşor eliberarea 5 . +n cazul 5* 5 este legat covalent

cu restul moleculei şi este necesară o )idroliză pentru a elibera 5 şi a-l face

activ. 8ceastă )idroliză, realizată de enzimele salivare sau bacteriene,

încetineşte eliberarea fluorurii legate în aşa mod.

Moleculele aminofluorurilor au o structură caracteristică tensioactivă:

un pol )idrifob constituit dintr-un lanţ lung de )idrocarboni şi

un pol )idrofil constituit din porţiunea amină.

8ceastă particularitate, care nu se întâlneşte la alte molecule fluorate,

permite

1. fixarea 5 preferenţial la suprafaţa smalţului în cantităţi importante,

inclusiv şi înspaţiile interdentare inaccesibile brosaului dentar.

7. structura moleculară a aminofluorurilor, conferă un *) uşor acidulat,

favorabil pentru formarea la suprafaţa smalţului a (a57. 8cest depozit

de (a57 este mai important şi mai rezistent la acţiunea salivei,

comparativ cu depozitarea (a57 formată după aplicarea compuşilor

neutri de tipul 9a5 sau 5*.

3. porţiunea nefluorată "amină' posedă proprietăţi antimicrobiene

proprii faţă de germenii cariogeni. *rin urmare, ea potenţiază efectul

specific al 5 asupra bacteriilor cariogene.

9ici un alt compus fluorat nu demonstrează asemenea predispoziţii.

Cacă 5 exercită o acţiune anticarie "ameliorarea cristalizării prin

fluorarea apatitei şi reducerea solubilităţii acide a smalţului', atunci

molecula asociată poate maora semnificativ acest efect.

8minofluorurile provoacă cea mai puternică îmbogăţire a smalţului în

5, c)iar şi în concentraţie slabă. 8cţiunea lor cariopreventivă este

datorată pe de o parte 5 şi de altă parte efectului antienzimatic al

fracţiunii organice la nivelul plăcii bacteriene, precum şi al împiedicăriiformării plăcii ca urmare a proprietăţilor lor tensioactive. <ficienţa

cariopreventivă a aminofluorurilor a fost final marcată de o reducere a

cariei dentare cu =?-%?E.

66. Metodele de aplicare topică a fluorurilor.

.etodele de pretratare a s!alţului

9umeroase cercetări experimentale şi clinice au fost consacrate studierii influenţeimetdelor de utilizare locală a preparatelor 5 asupra efectivităţii lor în prevenirea carieidentare la copii. etodele de pretratare a smalţului până la aplicarea topică a fluorurilor sunt

bazate pe utilizarea pietrei de ponce, tratarea smalţului cu soluţii diluate de acizi şi tratareasmalţului cu ionii polivalenţi ai metalelor "de exemplu aluminiul'. (ercetările efectuate auconstatat că pretratarea smalţului timp de 1 minut cu soluţia de ?,?1-?,19 acid fosforic a avutca rezultat maorarea de = ori a cantităţii de 5 incorporat în smalţ, comparativ cu cantitatea de5 captată de smalţul netratat cu acizi. 8ceste rezultate pot fi explicate prin faptul că acidulmaorează căile de difuzie, ceea ce provoacă creşterea numărului de ioni de 5, care pătrundşi apoi reacţionează cu structurile demineralizate ale smalţului pentru ca, ulterior, să se

producă reprecipitarea acestora. 8 fost sugerată ideea că acest precipitat este dicalciu fosfatde)idratat "(aP*6 × 7P7', care este transformat după aplicarea topică a fluorurii înfluorura de calciu sau fluorapatită.

;onii polivalenţi ai metalelor maorează cantitatea de 5 incorporată în smalţ, datorităformării compuşilor cu fluoraţi şi reacţionării ulterioare a acestora cu structurile smalţului. +ngeneral, orice metal polivalent capabil de a forma compuşi stabili cu fluorurile, care ulteriorse cuplează cu cristalele de apatită, contribuie la maorarea cantităţii de 5 depusă în smalţ.*retratarea smalţului cu soluţia de clorură sau nitrat de aluminiu, urmată de aplicarea 558

25



sau a fluorurii de staniu, provoacă o maorare considerabilă a cantităţii de 5 incorporat însmalţ, fapt dovedit prin cercetările in *itro. *retratarea dinţilor şobolanilor in *i*o cu soluţiasării de aluminiu, de asemenea, a maorat cantitatea de 5, depozitată în smalţ. *retratareasmalţului cu triclorură de titan sau clorură de zirconiu, urmată de aplicarea topică a 558 a

provocat depozitarea unei cantităţi mai mari de ioni 5 şi a redus viteza de formare acavităţilor carioase, formate artificial. +nsă, efectul benefic al pretratării smalţului cu ioniimetalelor, stabilit de cercetările efectuate in *itro, nu a fost confirmat în cadrul studiilor in

*i*o.

!fectul aplicării topice simultane a diferitor compu2i fluoraţi

@tilizarea topică simultană a diverşilor compuşi fluoraţi pentru prima dată a fost studiatăde u)ler şi colaboratorii săi. 8utorii au testat eficienţa utilizării zilnice a n5 7 din dentifrice şiaplicării topice de 7 ori pe an a soluţiei n5 7. tudiile au fost efectuate atât la locuitoriicomunităţilor cu concentraţie optimă a 5 în apa potabilă, precum şi la copiii din localităţile cuinsuficienţa 5 în apa potabilă. +n general, conform datelor, aplicările diferitor fluoruri asigură oreducere mai importantă a incidenţei cariei, comparativ cu aplicarea separată a aceloraşi compuşi.Ceoarece maoritatea copiilor utilizează la periaul dentar pastele fluorate, este important de astabili, dacă aplicarea topică a fluorurilor va maora efectul cariopreventiv.

(onform datelor obţinute de H.:. ellberg şi coautorii "1$$&' utilizarea simultanăa pastelor fluorate la periaul zilnic şi aplicările topice a gelurilor fluorate este mai

eficientă în prevenirea cariei, decât folosirea separată a acestor preparate. (ercetărileefectuate de .. oooa "1$&?' au elucidat că periaul dentar cu paste fluoratemaorează rezistenţa acidă a smalţului cu 1>E, aplicările topice a gelului fluorat / cu 7%E,iar utilizarea lor concomitentă / cu 3$E. :elatările de ultimă oră confirmă că utilizareasimultană a fluorurilor din pasta de dinţi şi aplicările topice amplifică efectulcariopreventiv.

*entru a evita supradozarea cu 5 unii autori recomandă aplicarea topică simultană adiverşilor compuşi fluoraţi. (ombinarea diferitor fluoruri asigură o reducere mai importantăa incidenţei cariei, comparativ cu aplicarea separată a aceloraşi compuşi. tudiile cliniceefectuate de #. art)aler "1$$?', şi D.K.:ippa "1$$1' au confirmat datele obţinute deH.:.ellberg "1$&&', în timp ce C.. DJaruu "1$%>', Poro\itz "1$$7' şi *. *eterson cucolab. "1$$%' nu au depistat creşterea efectului cariopreventiv după utilizarea simultană a

diferitor fluoruri.0e6nica de aplicare topică a fluorurilor

1. 5luidele se aplică prin pensulare sau prin aplcarea buletelor de vată umezite în preparatele enumerate mai sus.

7. Melurile se aplică prin pensulare sau în gutiere.3. Dacurile fluorate se aplică prin pensulare.

-plicarea topică a gelurilor fluorate în gutiere

Mutierele comercializate sau prefabricate asigură o înc)idere marginală astfel, ca gelulsă nu reflueze în cavitatea gurii în timpul aplicării.

+n prezent se utilizează următoarea te)nică de aplicare a gelurilor fluorate

- curăţirea tuturor feţelor dentare cu autorul unei paste neabrazive, suprafeţele proximale fiind curăţate cu autorul firului necerat sau a periuţelor interdentare0

- interiorul gutierelor se căptuşeşte cu )ârtie absorbantă0- în gutieră se aplică circa 7-7,= ml gel0

- se aplică gutiera, saliva menţinându-se sub aspiraţie timp de = sau 1= minute, apoigutiera se îndepărtează, iar pacientul este invitat să scuipe0- se menţine aspiraţia salivară timp de 1? minute0- subiectul se va abţine timp de umătate de oră de a clăti gura, de a se alimenta sau

de a-şi peria dinţii.

67. Factorii care influenţia#ă incorporarea fluorului în smalţ.. Starea ţesuturilor dentare dure1. JvKrstaL dintelui, uprafaţa smalţului unui dinte care a erupt recent prezintă o

serie de neregularităţi, care constituie în mod potenţial căile de pătrundere şi acumulare aelementelor exogene. +n plus smalţul tânăr este poros, ceea ce favorizează pătrunderea şi

difuzarea elementelor exogene. ;ncorporarea 5 în smalţul dinţilor tineri este favorizată de procentaul mare de carbonat "(3', care este uşor substituit de ionii de 5.

7. defectele de de#voltare8. cariile

. /oncentraţia fluorului în smalţ. (oncentraţiile fluorului în ţesuturile mineralizate sunt foarte variabile ,

fiind în funcţie de numeroşi factori- fluoremia în cursul formării lor0- perioada de timp în care subiectul ingerează fluor0- etapa de dezvoltare în momentul ingerării fluorului0- rata de creştere0

- vascularizare0- suprafaţa ţesuturilor mineralizate în formare0- suprafaţa cristalelor, porozitatea ţesuturilor pe cale de formare, gradul de

mineralizare.

. Proprietăţile preparatelor fluorului aplicate topic

26



&. atura c6imica a Frultitudinea de compuşi fluoraţi aplicaţi local pot fi repartizaţi în două grupuri

fluorurile minerale "fluorura de sodiu, monofluorfosfatul de sodiu "5*', fluorura de staniu etc.'şi

fluorurile organice "aminofluorurile'.8ceste grupuri se disting prin capacitatea de a elibera 5 din molecula sa şi proprietatea

moleculei de a lega 5. (apacitatea de a elibera 5 din moleculă cu excepţia 5* ionii de 5 suntlegaţi de restul moleculei printr-o legătură ionică, care realizează uşor eliberarea 5 . +n cazul 5*

5 este legat covalent cu restul moleculei şi este necesară o )idroliză pentru a elibera 5 şi a-l faceactiv. 8ceastă )idroliză, realizată de enzimele salivare sau bacteriene, încetineşte eliberareafluorurii legate în aşa mod.

Moleculele aminofluorurilor au o structură caracteristică tensioactivă:un pol )idrifob constituit dintr-un lanţ lung de )idrocarboni şiun pol )idrofil constituit din porţiunea amină.8ceastă particularitate, care nu se întâlneşte la alte molecule fluorate, permite1. fixarea 5 preferenţial la suprafaţa smalţului în cantităţi importante, inclusiv şi

în spaţiile interdentare inaccesibile brosaului dentar.7. structura moleculară a aminofluorurilor, conferă un *) uşor acidulat, favorabil

pentru formarea la suprafaţa smalţului a (a57. 8cest depozit de (a57 este mai important şimai rezistent la acţiunea salivei, comparativ cu depozitarea (a57 formată după aplicareacompuşilor neutri de tipul 9a5 sau 5*.

3. porţiunea nefluorată "amină' posedă proprietăţi antimicrobiene proprii faţă degermenii cariogeni. *rin urmare, ea potenţiază efectul specific al 5 asupra bacteriilorcariogene.

9ici un alt compus fluorat nu demonstrează asemenea predispoziţii. Cacă 5exercită o acţiune anticarie "ameliorarea cristalizării prin fluorarea apatitei şi reducereasolubilităţii acide a smalţului', atunci molecula asociată poate maora semnificativ acestefect.

8minofluorurile provoacă cea mai puternică îmbogăţire a smalţului în 5, c)iar şiîn concentraţie slabă. 8cţiunea lor cariopreventivă este datorată pe de o parte 5 şi de altă parte efectului antienzimatic al fracţiunii organice la nivelul plăcii bacteriene, precum şi al

împiedicării formării plăcii ca urmare a proprietăţilor lor tensioactive. <ficienţacariopreventivă a aminofluorurilor a fost final marcată de o reducere a cariei dentare cu=?-%?E.

7. PDul

8plicarea soluţiilor fluorate cu *P-ul redus provoacă disoluţia parţială acristalelor la suprafaţa smalţului, iar ionii de calciu eliberaţi reacţionează cu ionii de 5,formând (a57 şi în consecinţă are loc maorarea cantităţii de 5 incorporat în smalţ.

-a constatat că concomitent cu scăderea *P-ului remediului utilizat s-a maoratcantitatea ionilor de 5, incorporaţi în smalţ. Car la reducerea *P-ului mai os de =,=, deşicontinuă incorporarea 5 în smalţ, cantitatea de fluorapatită formată rămâne nesc)imbată.Da tratarea pulberii de smalţ cu 558 s-a depistat că odată cu creşterea disoluţiei smalţuluise maorează cantitatea de fluorapatită formată.

3. /oncentraţia F în preparatele aplicate topic.#ratarea cariilor experimentale cu soluţii fluorate în prezenţa (a şi *6 demonstrează că modul de remineralizare este valabil în funcţie de doza de 5 şi de duratatratamentului

• dacă 5 este în concentraţie mare şi tratamentul este de scurtă durată, se obţine o

remineralizare a zonei superficiale în timp ce leziunea sub-suprafeţei este puţin influenţată "se pare că 5 precipită la suprafaţă sub formă de (a57 "1&, %1, %&'0

• dacă 5 este în concentraţie oasă şi tratamentul este îndelungat, se observă

remineralizarea progresivă a ansamblului leziunilor "61, =%, &>'.4. +omponenţa c-imică a substantei de ba#a a preparatelor preventive

4$ #ubstanţele utilizate pentru a !ări *iscozitatea preparatelor F de tipul

-<droxieltilcelulo#ei au proprietatea de a reduce *iteza difuziei F şi pot reduce gradulde incorporare a ionului de F 5n s!alţ$

7. umectanţii - agenţii, care includ glicerină, sorbitol şi propilen glicon, au proprietăţi de a reţine apa şi sunt utilizaţi pentru a preveni uscarea gelurilor şi pastelor. prezenţa glicerolului reduce cu 1=E incorporarea 5 în smalţ din fluorura de sodiu şimonofluorfosfatul de sodiu, micşorează efectul cariopreventiv al aplicării fluorurii destaniu susţin că soluţia apoasă 3?E glicerol nu reduce incorporarea 5 în smalţ, iar dacăremediul de fluorare conţine 7E )Jdroxietilceluloză sau 6?-6&E sorbitol, 5 nu seincorporează în smalţ.

3. temperatura fluorurii' încălzirea 558 până la 3=o( a maorat de 7 ori cantitatea 5incorporat în smalţ în comparaţie cu aplicarea aceleeaşi fluoruri de temperatura camerei..încălzirea soluţiei fluorate numai cu 1o( a maorat gradul de incorporare a ionului de 5 în smalţ cu1E.

6. Gurata de contactare cu suprafaţa smalţului

27



8ceste caracteristici sunt determinate de proprietăţile fizico-c)imice alesubstanţei de bază, care asigură aderarea, menţinerea remediului la suprafaţa smalţului şiinfluenţează viteza de cedare a ionilor de 5 "73%'.

(a agenţi de îngroşare se utilizează substanţe naturale vegetale "guma arabică,tragacantă, alginaţi, pectine sau minerale "argile coloidale, aerosil',

substanţe semisintetice "metilceluloza, etilceluloza, celuloza microcristalină'

substanţe sintetice "alcoolul polivinilic, polivinilpirolidonul, carbopolii, polimeri

acrilici.=. ve6icolele fluorurilor soluţiile, gelurile, pastele sau lacurile fluorate

. nfluenţa metodei de aplicare topică a fluorurilor asupra eficienţei lorcariopreventive

4$ .etodele de pretratare a s!alţului

a. utilizarea pietrei de ponce,

b. tratarea smalţului cu soluţii diluate de acizi pretratarea smalţului timp de 1 minut cu soluţia de ?,?1-?,19 acid fosforic a avut ca rezultatmaorarea de = ori a cantităţii de 5 incorporat în smalţ, comparativ cu cantitatea de 5 captată de smalţulnetratat cu acizi. 8cidul maorează căile de difuzie, ceea ce provoacă creşterea numărului de ioni de 5,care pătrund şi apoi reacţionează cu structurile demineralizate ale smalţului pentru ca, ulterior, să se

producă reprecipitarea acestora. 8cest precipitat este dicalciu fosfat de)idratat "(aP*6 × 7P7', care

este transformat după aplicarea topică a fluorurii în fluorura de calciu sau fluorapatită.c. tratarea smalţului cu ionii polivalenţi ai metalelor "clorură sau nitrat de aluminiu, clorură de

zirconiu'.+n general, orice metal polivalent capabil de a forma compuşi stabili cu fluorurile, care

ulterior se cuplează cu cristalele de apatită, contribuie la maorarea cantităţii de 5 depusă în smalţ,

7. !fectul aplicării topice simultane a diferitor compu2i fluoraţi

a. utilizarea simultană a fluorurilor din pasta de dinţi şi aplicările topice amplificăefectul cariopreventiv.

b. combinarea diferitor fluoruri asigură o reducere mai importantă a incidenţei cariei,comparativ cu aplicarea separată a aceloraşi compuşi

6(. Fluidele fluorate: indicaţiile do#area' metodica aplicării' eficacitatea. Fluidele au fost primele şi în decurs de mulţi ani au fost utilizate în calitate de ve)icolde bază al fluorurilor în remediile cariopreventive. e aplică soluţiile de 7Efluorurăde sodiu, 1-7E fluorură de staniu, 1E aminofluorură -<D< sau 1,73E

fosfofluorură acidulată. oluţiile fluorate sunt efective în reducerea ratei carieidentare. +nsă aplicarea topică a soluţiilor este o măsură preventivă migăloasă, carenecesită mult timp şi, în ultimă instanţă, aplicările soluţiilor fluorate sunt costisitoareîn comparaţie cu beneficiul obţinut. Cin această cauză au fost elaborate alte ve)icoleale fluorurilor, care pot fi aplicate mai simplu, economisind timpul specialiştilor.

6/. =elurile fluorate: indicaţiile' do#area' metodica aplicării'eficacitatea.

6elurile fluorate sunt preparate prin adăugarea substanţelor care măresc viscozitateacompoziţiei la preparatele fluorate. 8vantaul utilizării gelurilor este posibilitateaaplicării lor în gutiere, care permit o economie considerabilă de timp. e utilizeazăgelurile de 1,73-7Efluorură de sodiu, 1-7E fluorură de staniu, ?,6-1E aminofluorură /<D< "p) =,$' sau 1,73E fosfofluorură acidulată.

7>. 5acurile fluorate: indicaţiile' do#area' metodica aplicării'eficacitatea

1acurile fluorate$ *entru a preveni cedarea imediată, fluorurile au fostincorporate în lacuri, care au proprietatea de a adera la smalţ timp îndelungat şiasigură eliminarea lentă a fluorului. 8cest fapt maorează durata interacţiuniifluorului cu smalţul fără a mări numărul aplicărilor topice.

Dacul hCurap)ath conţine 9a5 "7,7 E 5', iar lacul w5luor-*rotectorh "?,&E 5'conţine fluoruri organice. tudiile in *itro, efectuate de <den)olm ş.a. au elucidat cădupă aplicările topice a lacurilor fluorate concentraţia fluorului la profunzimea 7-= mde la suprafaţa smalţului s-a maorat de la 1,??? ppm 5 pînă la =,??? ppm 5"wCurap)ath' şi &,??? ppm 5 "w5luor *rotectorh'. Cupă menţinerea în saliva sinteticăîn decurs de 1 săptămînă concentraţia fluorului în smalţul dinţilor prelucrat cuCurop)at a constituit 3=?? ppm 5, iar în smalţul dinţilor prelucrat cu w5luor*rotectorh- =,=?? ppm 5.

8rends şi c)eet)of au constatat că aplicarea lacului fluorat in)ibă decalcificareasmalţului şi formarea cariei incipiente în condiţii in vitro. +n studiile clinice, efectuatede Qoc) şi *etersson au constatat o reducere cu &=E a cariei după aplicarea topică de7 ori pe an a lacului fluorat. +nsă un şir de autori au concis că aplicarea topică a

28



lacurilor fluorate nu sunt mai eficiente în prevenirea cariei dentare, comparativ cuaplicările gelurilor fluorate.

Dacurile fluorate au fost utilizate de 8.;.:âbaIov şi coautorii, 1$&30 ai\ald,Meiger, 1$&30 ai\ald, 1$&6 şi tamm, 1$&=. 8utorii au constatat eficienţacariopreventivă înaltă a lacurilor şi au recomandat aplicările lacurilor 5 în calitate deremedii preventive pentru aplicarea largă.

7*. :olul şanţurilor şi fosetelor în producerea cariei ocluzale

70. ecanismul de producere a cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete.

7. 0ipul fisurelor dentare. ndica iile pentru sigilarea fisurilor dentare.ț

5isurile dentare pot fi în formă de pâlnie, de amforă, de picătură, gât de sticlă,w;h mare.

anţurile ocluzale ce oferă cel mai bun mediu de dezvoltare amicroorganismelor si respectiv a proceselor carioase, sunt cele in forma de w;h, gât desticlă, picătură si amforă.

2igilarea fisurilor dentareigilarea fisurilor dentare reprezintă o metodă specifică de profilaxie primară acariei dentare la copii. ;ndicaţia acestei metode a pornit de la constatarea clinică cătratamentul cu fluor dă rezultate bune în profilaxia cariilor de pe suprafeţele netede, dar căeste mai puţin eficient în prevenirea cariilor de la nivelul fisurilor şi gropiţelor.

aterialele de sigilare au 3efecte profilactice1. :ealizează umplerea mecanică a gropiţelor şi fisurilor cu o răşină acido-rezistentă.

7. *rin acoperirea gropiţelor şi fisurilor, germenii microbieni sunt lipsiţi de )abitatullor.

3. uprafeţele ocluzale devin mai uşor curăţibile.

8cţiunea de protecţie a silantului se datorează capacităţii sale de a izola bacteriile

în interiorul dintelui. -a demonstrat că numărul microorganismelor capabile să provoacedemineralizarea smalţului, rămase între silant şi fisură este în continuă scădere, deoareceau fost lipsite de substratul alimentar. @n alt moment important / în procesul de grava aldintelui se micşorează esenţial numărul de microorganisme patogene.

"ndicaţiile către sigilarea fisurilor

• "ndicaţii de v&rstă8

- >-& ani / pentru molarii de şase ani0- 1?-11 ani / pentru premolari0- 17-13 ani / pentru molarii secunzi.

• Particularităţi anatomice ale suprafeţei oclu#ale ale dintelui8 prezenţagropiţelor şi fisurilor adînci şi cu un relief pronunţat, ce nu pot fi curăţatecu metode şi miloace obişnuite de igienă orală0

• Po#iţia dintelui aflat &n oclu#ie incompletăC

• )isuri intacte lipsa cariei fisurale.

+ontraindicaţiile sigilării fisurilor • Pre#enţa cavităţilor carioase pe suprafaţa oclu#ală sau proximală

prepararea careia necesită scoaterea ei pe suprafaţa oclu#alăC

• ivelul ?os al igienei oraleC

• $ipsa fisurilor sau gropiţelor pronunţate pe suprafaţa oclu#alăC

• 2uprafaţa oclu#ală incomplet eruptă.

74. 4azele ştiinţifice ale gravării acide.

75. 0e6nica neinva#ivă de sigilare a fisurelor dentare.e cunosc două metode de sigilare a fisurilor-simplă sau neinvazivă0-obturarea profilactică sau sigilarea invazivă .

2igilarea neinva#ivă8 !tapele de reali#are8

1. (urăţarea perfectă a suprafeţei ocluzale de placa bacteriană şi resturialimentare cu periuţe şi paste ce nu conţin fluor0

7. pălarea, izolarea cu rulouri de vată03. @scarea perfectă a suprafeţei ocluzale0

6. Mravaul acid cu acid fosforic 3=-3&E în decurs de 1=-7? secunde pentrumaorarea permiabilităţii smalţului0=. pălarea acidului de pe suprafaţa dentară cu un get de aer cu apă0 timpul

de spălare nu trebuie să fie mai mic ca timpul de grava0>. ;zolarea repetată şi uscarea suprafeţei ocluzale0&. 8plicarea silantului în fisuri sau gropiţe, cu autorul unei canule speciale,

aşteptăm 1= secunde pentru ca silantul să pătrundă în toţi porii0

29



%. 5otopolimerizarea timp de 1= secunde$. +nlăturarea supercontactelor la necesitate, şlefuirea şi poleirea.1?. <tapa finală / aplicarea lacului sau gelului fluorat pe toţi dinţii, inclusiv şi

pe cei supuşi sigilării.

%aterialele pentru sigilarea fisurilor %o!poziţia$ aterialele de sigilare por fi autopolimerizabile şi fotopolimerizabile.

aoritatea materialelor sunt pe bază de bisp)enol 8- glicidilmetacrilat "4;-M8' pentru care

polimerizarea este accelerată de lumină sau amine organice. (ompoziţia c)imică este similară cu a

compozitelor. Ciferenţele principale între agenţii de sigilare şi compozite este că primul trebuie să fie

mult mai fluid, pentru a penetra în gropiţe şi şanţuri.%erinţele i!puse !aterialelor de sigilare$

-să fie impermiabile pentru mediul oral0-să nu fie toxixi pentru mucoasa orală şi pulpa dentară0-puternice şi durabile0-aderente de dinţi.

76. 0e6nica inva#ivă de sigilare a fisurelor dentare.Ceseori în practică după înlăturarea plăcii bacteriene se pot depista

manifestări incipiente ale procesului carios. +n acest caz vom recurge lametoda invazivă. 2igilarea inva#ivă8

<tapele1. (urăţarea suprafeţei ocluzale şi a fisurilor cu periuţe şi paste sau prafuri ce nu

conţin fluor.7. Cesc)iderea fisurii cu freze cilindrice diamantate pentru o vizualizare mai bună.

Cacă procesul carios este în limitele smalţului, se va aplica acidul ortofosforic petoţi pereţii şi fundul fisurii pentru 1= secunde.

3. pălarea cu un get de apă şi aer 1=-3? secunde şi uscarea. +n caz de rezultatenesatisfăcătoare gravaul se va repeta.

6. Da fundul cavitaţii se va aplica un compozit corespunzător, fotoăpolimerizarea >?

secunde.=. bturaţia din compozit şi toată fisura se acoperă cu un silant.>. +nlăturarea supracontactelor, şlefuirea, poleirea.&. 8plicarea lacurilor sau gelurilor fluorate.+n cazul în care sunt prezente afecţiuni carioase cavitare, ce au un diametru mic

" nu mai mare de 123 din distanţa dintre tuberculi' se utilizează sigilarea fisurilor cuobturaţii izolatorii din glassionomere.

!tapele1. *repararea fisurii cu freze diamantate cilindrice07. 8plicarea la fundul fisurii a unui ciment ionomeric, se acordă timp de priză03. Mravarea fisurii 1= secunde, spălarea cu un get de aer şi apă 3? secunde, uscarea,

izolarea06. 8plicarea silantului în toată fisura, fotopolimerizarea0=. ynlîturarea supracontactelor, şlefuirea, poleirea.>. Dacuri sau geluiri fluorate.

=genţii de sigilare se clasifică

1. Cupă tipul de polimerizare %ateriale autopilimeri#abile8 „(oncise K)ite ealanth"3, @8', „Celtonh "Ho)nson and

Ho)nson', „q`{h, „| ]`h "}~'. %ateriale fotopolimeri#abile „<steseal D(h "Qulzer', „ealanth "4isco', „5issurith,

„5issurit 5h "Foco', „q`{-(h, „| ]`h "}~'.7. Cupă gradul de transparenţă

-;ntransparente sau opace-#ransparente.

(ele transparente pot fi colorate şi incolore, se utilizează mai frecvent pentru monitorizareaevoluţiei procesului carios.

<ficacitatea clinic se manifestă prin micşorarea ratei cariei de pînă la %?E.

77. ndicele de frecvenţă a cariei dentare. ivelurile de frecvenţă a

cariei dentare după OMS.*entru aprecierea gradului de afectare a dinţilor prin carierganizaţia mondială a sănătăţii "' recomandă următorii indiciindicele de frecvenţă0 indicele de intensitate şi indicele de sporire aintensităţii "rata cariei'. 8ceşti indici necesită apreciere pentru fiecare grupăde vârstă separat, iar în unele cazuri în funcţie de sex, naţionalitate,condiţiile medico-geografice şi de viaţă, starea generală a sănătăţii,caracterul alientaţiei etc. recomandă aprecierea în funcţie de vârstă aacestor indici să fie realizată la copiii de >, 17 şi 1= ani. ai informativesunt datele examinăţilor epidemiologice a copiilor la vârsta de 17 şi 1= ani.8fectarea dinţilor prin carie la copiii de 17 ani şi starea ţesuturilor

parodonţiului marginal la vârsta 1= ani permite de a aprecia eficacitatearealizăţii programelor de profilaxie.

"ndicele de frecvenţă ".).1 reprezintă procentul persoanelorafectate prin carie din cadrul unei grupe de populaţie.

numărul de copii afectaţi de carie din colectivitate

30



") EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE x *>>B

numărul de copii din colectivitate

recomandă următoarele niveluri ale frecvenţei cariei dentarela copiii de 17 ani

1. oasă "?-3?E'.7. medie "31-%?E'.3. înaltă "%1-1??E'.

7(. ndicele de intensitate a cariei dentare. ivelurile de intensitate acariei dentare la copiii de &7 ani după OMS %&A<+*.

*entru aprecierea activităţii procesului carios se foloseşte indicele de intensitatea cariei +O=, care reprezintă suma numărului dinţilor afectaţi de carie şi de complicaţiileei "(', numărul de dinţi obturaţi "' şi absenţi sau extraşi "8' la o persoană '"(8X(GG8'.

<xistă diferite adnotări ale acestui indice (<: "( - carie, < - extracţie, : -reconstituire prin obturaţii'0 C5 "C - decaJ "carie'0 - missing "extracţie'0 5 -filling "obturaţie''.

+n notarea indicelui de intensitate pentru dentaţia permanentă "definitivă' sefolosesc litere mari +O= +O! , D%) iar pentru dinţii temporari litere mici - co cr dmf "dinţiii temporari extraşi din cauza resorbţiei radiculare înaintea substituţiei lor cu cei permanenţi nu se notează', iar pentru dentiţia mixtă - indicele +O=Fco.

+n cazul când procesul carios afectează câteva suprafeţe ale acelueaşi dinte se foloseşteindicele +O=s, cos D%)2 dmfs deci se sumează numărul de suprafeţe cariate, obturate şinumarul suprafeţelor extrase.

"ndicele de sporire a intensităţii "rata cariei, morbiditatea' reprezintă creştereaindicelui (< într-o anumită perioadă de timp "> luni, 17 luni, 1% luni etc.'.

OMS %&A<+* a propus următoarele niveluri de intensitate a cariei dentare lacopiii de &7 ani:

1. foarte oasă "? - 1,1'07. oasă "1,7 - 7,>'03. moderată "7,& - 6,6'06. înaltă "6,= - >,='0=. foarte înaltă ">,> şi mai mult'.(aria dentară are un nivel de intensitate foarte os în <tiopia, ()ina, 9igerul de

9ord, #uva, în unele localităţi ale Meorgiei şi 8rmeniei.

@n nivel os s-a depistat în ozambic, @ganda, ri-Danca, 4irma, ;ndonezia,<lveţia, Canemarca, 4elgia, ri-Danca, @zbec)istan, #adic)istan, :usia regiunea 8ltai şi8mur, 4ureatia, (olomna, #ambov, (ita.

;ntensitate moderată a cariei dentare s-a stabilit în :epublica oldova, :omânia,area 4ritanie, uedia, 8ustria, (e)ia, 5inlanda, ;ordania, 8rgentina, 8zerbaian.

@n nivel înalt s-a determinat în Mermania, 5ranţa, 9orvegia, ;ran, exic, (uba,(ili, în :usia regiunea (amceatca, urmansc, a)acicala, (rasnoiarsc, 9ovosibirsc,<caterienburg, molensc, #veri, (rasnodar, Forone, oscova.

;ntensitate foarte înaltă s-a stabilit în Haponia, (anada, @8, ;talia, Dituania, Detonia,<stonia, în :usia 8r)ang)elsc, msc, oci, 9icolaevsc-pe-8mur.

7/. ndicele +P"G.*entru aprecierea stării ţesuturilor parodontale şi necesităţii tratamentului se foloseşte

indicele (*;#9 "indicele stării parodonţiului şi necesităţii tratamentului'. <xaminarea ţesuturilor

parodonţiului se efectuează cu autorul sondei butonate gradate. 5orţa aplicată pe sonda parodontală în

timpul examenului nu trebuie să depăşească 7= g. ondarea poate fi divizată în componentul operator

"pentru determinarea profunzimii pungii' şi componentul senzitiv "pentru depistarea tartrului subgingival'.

e examinează sextantele în regiunea următoarelor grupe de dinţi 1>21&0 110 7>27&0 3>23&0 310 6>26&.

<xaminând dinţii se înregistrează codurile care corespund stării gravisime. Cacă unul din dinţii menţionaţi

lipseşte, se examinează dintele învecinat în sextantul corespunzător.

*rofunzimea pungilor parodontale se apreciază conform gradaţiilor pe partea activă a

sondei de 3,= - =,= mm. #artrul dentar subgingival se determină nu numai atunci când este mult, ci şi când

se simte rugozitatea în timpul mişcării sondei de-a lungul rădăcinii dintelui respectând configuraţia

anatomică. Cacă după examinarea şi sondarea dinţilor nu s-au depistat sc)imbări, aceiaşi dinţi se

examinează cu autorul oglinzii pentru depistarea )emoragiei gingivale, care poate apărea după 3?-6?

secunde.

"ndicele +P"G

8precierea indicelui (*;#9 se face după următoarele coduri

? - lipsa semnelor patologice01 - gingivoragie după sondare0

7 - prezenţa tartrului supra- şi subgingival0

3 - pungă parodontală până la 6-= mm adâncime0

6 - pungă parodontală cu profunzimea > mm şi mai mult.

31



Interpretarea

;. 5recvenţa afecţiunilor parodontale - procentul pacienţilor "din cei examinaţi' la care s-a depistat

1' parodonţiu intact0

7' gingivoragie0

3' tartru dentar0

6' pungă parodontală cu profunzimea până la 6-= mm0

=' pungă parodontală cu profunzimea > mm şi mai mult.

;;. ;ntensitatea afecţiunilor parodontale, media sextantelor la o persoană examinată cua' parodonţiu sănătos0

b' gingivoragie, tartru, pungi parodontale "1G7G3G6'0

c' tartru dentar şi pungi parodontale "7G3G6'0

d' pungi parodontale cu profunzimea până la 6-= mm "3' sau pungi parodontale de

profunzimea > mm şi mai mult "6'.

;;;. 9ecesitatea tratamentului

? - tratamentul nu este necesar0

1 - este necesară instruirea igienică0

7 - detartra, instruire igienică0

3 - detartra, tratament complex "c)irurgical ş.a.'0

6 - detartra, tratament complex "operaţii cu lambou, tratament ortodontic etc.'.

(>. ndicele P%=.

"ndicele papilar'marginal'alveolar P%=1 Parma */6>1

e foloseşte pentru determinarea localizării şi intensităţii procesului inflamator

al gingiei.

.etoda e badionează papilele gingivale, gingia marginală şi alveolară cu

soluţie care conţine iod "Dugol'. ;nflamaţia papilei "*' în regiunea unui dinte se apreciază cu 1 bal, inflamaţia gingiei marginale "' - cu 7 baluri şi a gingiei alveolare "8' - 3 baluri.

suma balurilor *8 X •••••••••••••••••••••••••••••••• x 1??

3 x numărul dinţilor

Interpretarea

+n cazul gingivitei generalizate valoarea indicelui

- până la 3?E - corespunde gingivitei uşoare0

- de la 3?E până la >?E - gingivită de grad mediu0

- mai mult de >?E - gingivită gravă.

(*. 5actorii predispozanţi în apariţia afecţiunilor parodonţiului.

(0. *rofilaxia afecţiunilor parodonţiului.

(. !tapele igieni#ării profesionale a cavităţii orale.!tapele reali#arii igieni# ă r ii profesionale a cavităţii orale

1. Ceterminarea statutului stomatologic şi igienic şi a factorilor de risc07. <ducaţia sanitară03. electarea individualizată a remediilor şi obiectelor de igienă şi instruirea

igienică06. :ealizarea periaului dentar supraveg)eat0=. Cetartraul cu lustruirea şi fluorizarea ulterioară a suprafeţelor dentare

>. (ontrolul eficieţei te)nicii de peria.

(4. nstrumentele utili#ate pentru reali#area igieni#ării profesionale acavităţii orale.

nstrumentarul pentru reali#area periaEului dentar:- perii de dinţi, flose, benzi, scobitori, irigatoarele, stimulatoare interdentare,

pămătufelenstrumentarul pentru detartraE:- ;nstrumente de examinare sonde de parodontometrie şi sonde exploratorii0

- ;nstrumente de detartra şi c)iureta radicular seceri, săpăligi, pile sau răzuşe,c)iurete.- ;nstrumente de netezire fină şi lustruire a suprafeţelor dentare după detartra

pâlnii de cauciuc rozetate sau nu, periuţe rotative, benzi abrazive şi de lustruit.

32



(5. etoda mecanică de detartra.

(6. *rofilaxia cariei dentare la copii cu anomalii dento-alveolare şi purtători deaparate ortodontice.

(7. *rofilaxia afecţiunilor parodonţiului la copii cu anomalii dento-alveolare şi purtători de aparate ortodontice.

((. *revenirea fluorozei dentare la copii.

(/. 5uncţiile personalului care realizează programul de profilaxie a principalelorafecţiuni stomatologice./>. biectivele programelor de profilaxie a afecţiunilor stomatologice până în 7?1?

lansate de ./*. (ăile şi metodele de realizare a strategiei în stomatologie./0. 8precierea eficacităţii programelor de profilaxie a cariei şi a afecţiunilor

parodonţiului./. <xperienţa aplicării practice a programelor de profilaxie a afecţiunilor

stomatologice în diferite ţări.

33

Raspuns PAB

Documents