raspuns bazelediplomatiei

4.Diplomația este arta și practica de a purta negocieri între reprezentan ț i  împuterniciți ai unor na ț iuni  sau grupuri diverse

Politica externă este politica guvernului unui stat suveran sau autonom privind relațiile și tratatele internaționale.Dreptul internațional reprezintă cadrul legislativ care reglementează relațiile între state sau între persoane sau entități de naționalități diferite. Textele definitorii pentru dreptul internațional sunt tratatele, convențiile și acordurile. Dreptul internațional poate fi împărțit în două categorii : dreptul internațional public și dreptul interna ț ional  privat. Atunci când se folosește expresia drept internațional se face, de obicei, referire la dreptul internațional public.

5.Diplomat este acel funcționar al statului care exercită profesia diplomatică.Această profesie poate fi exercitată într-o Misiune Diplomatică, într-o Misiune Consulară, în fața unui Organism Internațional, în Ministerul Afacerilor Externe de care aparține sau detașat în fața oricărei repartiții statale din interiorul țării sale.Cheia succesului unui diplomat este să domine triada verbelor: a reprezenta, a informa si a negocia.

Agent diplomatic. Reprezentant oficial al unui stat, al unei organizații sau instituții care are anumite însărcinări. ◊ ~ diplomaticpersoană trimisă de un stat cu misiunea de a-l reprezenta în relațiile politice cu alt stat. 

7.

Rangurile diplomatice: a) ataşat;    b) secretar III;    c) secretar II;    d) secretar I;   e)consilier;    e) ministru consilier;f) ministru plenipotenţiar;    g) ambasador.Acordarea rngurilor :

(1) Rangurile diplomatice de ambasador şi ministru plenipotenţiar se acordă de Preşedintele Republicii Moldova, prin decret, la propunerea ministrului afacerilor externe şi integrării europene. Celelalte ranguri diplomatice prevăzute la art. 11 se acordă prin ordin al ministrului afacerilor externe şi integrării europene.

(2) Se stabilesc următoarele termene minime necesare pentru avansarea în rang diplomatic:    a) 1 an de la data confirmării  în funcţia diplomatică sau consulară – pentru rangul de ataşat;    b) 2 ani în rang de ataşat – pentru secretar III;    c) 2 ani în rang de secretar III – pentru secretar II;    d) 3 ani în rang de secretar II – pentru secretar I;    e) 3 ani în rang de secretar I – pentru consilier;    f) 4 ani în rang de consilier – pentru ministru consilier;    g) 4 ani în rang de ministru consilier – pentru ministru plenipotenţiar;    h) 4 ani în rang de ministru plenipotenţiar – pentru ambasador.

a) perioada activităţii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova;    b) perioada activităţii în misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova;    c) perioada activităţii în cadrul organizaţiilor internaţionale guvernamentale la care participă Republica Moldova sau al misiunilor diplomatice ale acestor organizaţii  în calitate de funcţionar internaţional recomandat sau acceptat în mod expres pentru funcţia respectivă de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;

 Retrogradarea şi retragerea rangurilor                          diplomatice     (1) Pentru comiterea faptelor sancţionate în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova sau a statului acreditar, persoana angajată într-o funcţie diplomatică sau consulară poate fi retrogradată ori lipsită de rangul diplomatic.      (2) Retrogradarea şi retragerea rangului diplomatic conform prevederilor alin. (1) se efectuează potrivit procedurii aplicate la acordarea rangului diplomatic.

8.

Drepturile: a) să deţină, cu o avansare ulterioară, funcţii în instituţiile serviciului diplomatic în corespundere cu pregătirea profesională, rangul diplomatic şi vechimea în muncă în serviciul diplomatic;

    b) să i se acorde sprijin şi asistenţă pentru a-şi desfăşura activitatea cu onoare şi demnitate, în afara presiunilor politice şi a altor încercări de natură să-i afecteze statutul de diplomat;    c) să i se elibereze paşaport diplomatic;    d) să beneficieze, în perioada activităţii în misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova, în organizaţiile internaţionale sau misiunile lor diplomatice, de privilegiile, imunităţile şi facilităţile stabilite de normele dreptului internaţional şi tratatele la care Republica Moldova este parte;    e) să beneficieze de formele de perfecţionare profesională, organizate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Obligaţiile :  a) să acţioneze cu devotament şi responsabilitate pentru promovarea politicii externe a Republicii Moldova;    b) să apere interesele naţionale ale Republicii Moldova şi ale cetăţenilor ei (persoane fizice şi juridice) în cadrul relaţiilor externe;    c) să se abţină de la acţiuni şi declaraţii care ar putea prejudicia imaginea Republicii Moldova, relaţiile ei cu alte state sau cu organizaţiile internaţionale;    d) să respecte legislaţia Republicii Moldova, să păstreze secretul de stat şi să asigure protecţia datelor şi informaţiilor pe care le deţine;    e) să reprezinte cu onoare Republica Moldova, avînd în toate împrejurările un comportament demn, o ţinută morală şi vestimentară ireproşabilă;    f) să respecte, fără a se aduce atingere privilegiilor, imunităţilor şi facilităţilor sale, legile statului acreditar şi să nu se lase implicată în activităţi care ar reprezenta un amestec în treburile interne ale acestui stat; faţă de organizaţiile internaţionale, la care participă Republica Moldova, să aibă un comportament conform cu îndatoririle funcţiei ce rezultă din statutul său,

recunoscut de Republica Moldova; să nu abuzeze de privilegiile, imunităţile şi facilităţile de care beneficiază în virtutea calităţii ei de agent diplomatic sau de funcţionar consular;    g) să informeze conducerea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în legătură cu orice modificare intervenită în situaţia personală care ar putea afecta calitatea de agent diplomatic sau funcţionar consular.

9.functiile

  a) elaborarea şi realizarea concepţiilor, strategiilor şi direcţiilor de bază ale politicii externe a Republicii Moldova;    b) coordonarea în exclusivitate a activităţii autorităţilor centrale de specialitate şi a altor autorităţi publice ale Republicii Moldova pentru asigurarea realizării unei politici unice în domeniul relaţiilor internaţionale;    c) analiza situaţiei politice şi economice din lume, a politicii externe şi interne a statelor străine, a activităţii organizaţiilor internaţionale;    d) informarea autorităţilor publice ale Republicii Moldova, în funcţie de competenţa lor, despre evenimentele internaţionale relevante pentru ţară;    e) acordarea de asistenţă şi protecţie cetăţenilor Republicii Moldova, persoane fizice şi juridice, aflaţi peste hotare, în limitele prevăzute de dreptul internaţional;    f) reprezentarea Republicii Moldova în relaţiile ei cu alte state şi cu organizaţiile internaţionale;    g) organizarea şi participarea la negocieri în vederea încheierii tratatelor internaţionale cu alte state şi cu organizaţiile internaţionale;    h) contribuirea la funcţionarea liberă a misiunilor diplomatice şi consulare străine pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi asigurarea controlului asupra respectării privilegiilor şi imunităţilor diplomatice şi consulare ale acestora;    i) asigurarea depozitării, înregistrării, evidenţei şi păstrării tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova;    j) asigurarea protocolului de stat;    k) întreprinderea de acţiuni pentru respectarea, elaborarea şi iniţierea modificării legislaţiei naţionale privind activitatea externă, generalizarea practicii de aplicare a acesteia;    l) instruirea şi perfecţionarea profesională a personalului instituţiilor serviciului diplomatic;    m) îndeplinirea altor funcţii prevăzute de legislaţie.

Structura:

a) din funcţionari publici în funcţii diplomaticeb) din persoane cu funcţii de demnitate publică în funcţii diplomatice;c)  din personalul cabinetului ministrului;d) din funcţionari publici care nu deţin funcţii diplomatice;e) din personal administrativ-tehnic şi de serviciu;

10

Membrii personalului instituţiilor serviciului diplomatic urmează să-şi îndeplinească obligaţiunile de muncă conştient, calitativ, cu maxim devotament, precum şi să asigure serviciul în folosul cetăţenilor prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică.

Membrii personalului instituţiilor serviciului diplomatic sunt obligaţi să apere prestigiul instituţiei în care activează şi, corespunzător, să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii imaginii ori intereselor acesteia.

În exercitarea obligaţiilor de muncă, membrii personalului instituţiilor serviciului diplomatic urmează să respecte toate restricţiile privind activitatea politică, legal stabilite pentru funcţionarii publici, luând în consideraţie poziţia de serviciu şi/sau natura obligaţiilor de muncă

În cadrul relaţiilor cu reprezentanţii, funcţionarii altor state, membrii personalului instituţiilor serviciului diplomatic nu sunt în drept să exprime păreri personale referitor la situaţiile de ordin naţional şi internaţional.

Membrilor personalului instituţiilor serviciului diplomatic le este interzis să ceară sau să accepte cadouri, servicii, avantaje, oferte improprii activităţii de muncă zilnice sau orice alte beneficii adresate lor sau familiei lor, rudelor apropiate, prietenilor sau persoanelor cu care sunt sau au fost în relaţii de serviciu, politice şi care pot influenţa imparţialitatea şi independenţa în îndeplinirea obligaţiunilor de muncă.

Membrii personalului instituţiilor serviciului diplomatic pot accepta doar semne de atenţie simbolice, protocolare şi unanim recunoscute, în conformitate cu Codul de conduită al funcţionarului public şi legislaţia cu privire la conflictul de interese

11

serviciu diplomatic se înţelege totalitatea instituţiilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova şi activitatea acestora în vederea realizării obiectivelor ce le sînt atribuite în baza prezentei legi.

Obiectivele: realizarea politicii externe a Republicii Moldova şi participarea la promovarea intereselor economice ale acesteia;apărarea şi promovarea pe plan extern a intereselor naţionale ale Republicii Moldova;promovarea unei imagini favorabile a Republicii Moldova peste hotare;promovarea în continuare a dreptului internaţional;romovarea drepturilor şi libertăţilor omului;

Funcţiile: elaborarea şi realizarea concepţiilor, strategiilor şi direcţiilor de bază ale politicii externe a Republicii Moldova; asigurarea protocolului de stat;eprezentarea Republicii Moldova în relaţiile ei cu alte state şi cu organizaţiile internaţionale;analiza situaţiei politice şi economice din lume, a politicii externe şi interne a statelor străine, a activităţii organizaţiilor internaţionale;

 Sistemul: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu statut de instituţie centrală;

misiunile diplomatice, inclusiv reprezentanţele permanente de pe lîngă organizaţiile internaţionale, delegaţiile şi misiunile ad-hoc;oficiile consulare;alte unităţi, create în scopul asigurării activităţii instituţiilor serviciului diplomatic, inclusiv pentru instruirea şi reciclarea personalului acestora.

12

Într-o funcţie diplomatică sau consulară poate fi angajată doar persoana care întruneşte următoarele condiţii:    a) deţine cetăţenia Republicii Moldova;    b) se bucură de toate drepturile politice şi civile prevăzute de Constituţia Republicii Moldova;     c) deţine o diplomă de studii universitare (licenţă);    d) cunoaşte limba de stat şi cel puţin o limbă de circulaţie internaţională;   f ) nu are antecedente penale rezultate din infracţiuni intenţionate;    g) a promovat concursul de angajare în serviciul diplomatic.   Consulul general este desemnat şi rechemat de către Guvern, la propunerea ministrului afacerilor externe şi integrării europene. Şefii celorlalte oficii consulare sînt numiţi şi rechemaţi din funcţie de către ministrul afacerilor externe şi integrării europene. 

Ambasadorii extraordinari şi plenipotenţiari, reprezentanţii permanenţi, trimişii şi însărcinaţii cu afaceri en titre (permanenţi) – şefi ai misiunilor diplomatice – sînt numiţi şi rechemaţi din funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului. Propunerile referitoare la numirea în aceste funcţii sînt înaintate Guvernului de către ministrul afacerilor externe şi integrării europene, cu consultarea Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului. Propunerile privind rechemarea din aceste funcţii sînt înaintate Guvernului de către ministrul afacerilor externe şi integrării europene.

13Misiuni diplomatice:raport juridic bilateral,are intelesuri de sarcina incredintata de statul trimitator agentului sau, de grup de personal insarcinate, institutie permanenta desitincta de personalul care o alcatuiesc.Elementele comune sunt: este o istitutie statala pentru relatii externe, este un organ alunui stat ca subiect de drept international, isi desfasoara activitatea in exteriorulgranitelor, are rolul de a reprezenta interesele statelor in exterior

reprezintă Republica Moldova în statul acreditar;- ocroteşte în statul acreditar interesele Republicii Moldova şi ale cetăţenilor ei în limitele

admise de dreptul internaţional;- duce tratative cu Guvernul statului acreditar;- se informează  prin toate mijloacele licite despre viaţa  politică şi  economică, despre

evoluţia evenimentelor din statul  acreditar  şi raportează despre ele Guvernului Republicii Moldova;

- promovează relaţii de prietenie şi dezvoltă legături economice, culturale şi ştiinţifice între Republica Moldova şi statul acreditar.

14

Şeful misiunii diplomatice şi personalul diplomatic nu au  dreptul  de  a  exercita  în  statul  acreditar  o  altă  activitate profesională  sau activitate comercială în vederea obţinerii unui cîştig personal.

-reprezintă Republica Moldova în statul acreditar;- ocroteşte în statul acreditar interesele Republicii Moldova şi ale cetăţenilor ei în limitele

admise de dreptul internaţional;- duce tratative cu Guvernul statului acreditar;- se informează  prin toate mijloacele licite despre viaţa  politică şi  economică, despre

evoluţia evenimentelor din statul  acreditar  şi raportează despre ele Guvernului Republicii Moldova;

- promovează relaţii de prietenie şi dezvoltă legături economice, culturale şi ştiinţifice între Republica Moldova şi statul acreditar.

15

Secţia Consulară este o parte a Ambasadei, o subdiviziune care gestionează solicitările cu caracter tehnic ale cetăţenilor proprii şi reuneşte un complex de funcţii pe care le îndeplinesc instituţii distincte:

  eliberează documente de călătoriepreia solicitări de acte judiciare şi extrajudiciare ale cetăţeniloracordă vizeacordă asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor aflaţi pe teritoriul statului de

reşedinţă, inclusiv în situaţii dificile precum reţinere, arestare, condamnare; accidente; deces; spitalizare.

preia cereri de redobândire/renunţare la cetăţenia

16

„Activitate diplomatică” reprezintă o noţiune complexă, care include diferite aspecte. Conform opiniei specialiştilor americani, activitatea diplomatică reprezintă un gen multilateral şi complex de activitate, particularitatea principală a căruia constă in orientarea spre soluţionarea sarcinilor practice, elaborarea recomandărilor şi propunerilor concrete, realizarea acţiunilor şi operaţiunilor diplomatice. A. Bonciog susţine că activitatea diplomatică reprezintă activitatea oficială a organelor serviciului diplomatic desfăşurată prin tratative, corespondenţă şi alte mijloace paşnice in vederea realizării scopurilor şi sarcinilor de politică externă a statului, apărării drepturilor şi intereselor statului respectiv in străinătate.

- participarea la conferinţele, congresele sau reuniunile internaţionale;

- elaborarea şi semnarea tratatelor şi acordurilor internaţionale, care reglementează diferite aspecte ale relaţiilor internaţionale;

- reprezentarea zilnică a statului peste hotare, realizată prin misiuni diplomatice şi ambasade;

- desfăşurarea negocierilor diplomatice de către funcţionarii organelor oficiale de relaţii externe;

- participarea reprezentanţilor de stat la lucrările organizaţiilor internaţionale interguvernamentale, regionale şi subregionale;

- expunerea poziţiei guvernului in mijlocale mass-media privind problemele internaţionale, publicarea informaţiei oficiale, editarea oficială a actelor şi documentelor internaţionale;

17

Corespondenţa diplomatică reprezintă una din cele mai principale forme ale activităţii diplomatice a statului privind realizarea scopurile şi sarcinilor de politică externă, efectuată prin intermediul scrisorilor, notelor, memorandum-urilor etc.

Tipuri de corespondenţă diplomatică:

1 nota semnată (document solemn, care se adresează de către ministrul afacerilor externe şefului de misiune sau invers) ;

2 nota personală (notă aplicată in corespondenţa dintre ministrul afacerilor externe şi şeful misiunii diplomatice);

3 note verbale (se folosesc in corespondenţa intre o misiune diplomatică şi MAE ; sau intre ministerele de externe ale diferitor state);

4 nota aide-memoire (document care rezumă unele aspecte ale relaţiilor intre state, expune consecinţele juridice ale unor fapte; de obicei, se adresează ministrului afacerilor externe);

5 memorandum-ul (document care cuprinde istoria problemei, expunerea faptelor juridice, justificarea politicii urmate de statul acreditant);

6 scrisori particulare cu caracter semioficial.

7 nota colectivă (notă adresată unui guvern de către mai mulţi reprezentanţi ai statelor acreditante, fiind semnată şi trimisă ministrului afacerilor externe al statului acreditar)

18

Cuvintul "protocol" provine de la grecescul protokollon (protos - "primul" şi kollo - "a lipi", adică ceea este lipit mai intii). Autorii cărţii "Protocolul şi ceremonialul diplomatic" John Wood şi Jean Serres menţionează că P. este manifestare a bunelor maniere in raporturile dintre state; totalitate a regulilor de comportament ale guvernelor şi reprezentanţilor lor, respectate cu

diferite ocazii oficiale sau neoficiale. In sens strict P. se aplică relaţiilor intre state, relaţiilor internaţionale sau, in sens mai larg, activităţilor din viaţa social-oficială. Unele norme ale PD sunt numite ceremonial. De exemplu, ceremonialul inminării scrisorilor de acreditare; ceremonialul intimpinării sau petrecerii delegaţiilor oficiale. Protocolul şi ceremonialul diplomatic trebuie să respecte principiul egalităţii dintre state. De exemplu, in cadrul protocolului ordinea de precădere are semnificaţia ei.

La ceremoniile oficiale, protocolul stabileşte ţinuta vestimentară ce se impune. Majoritatea statelor folosesc ţinuta obişnuită, care diferă doar după culoarea aleasă in raport de ora la care este stabilită acţiunea.

20

21

22

24

Tactici:

Tactica lui “DA…, DAR…”Diplomatii nu spun aproape niciodata NU. Secretul lui “Da…, dar…” este acela ca permite

formularea opiniei proprii ca pe o continuare aceea ce a spus partenerul si nu ca pe o contrazicere directa a opiniei acestuia.

Tactica “ostaticului” santajul este un gen de terorism în afaceri

Tactica falsei oferteNegocierea pretului este mai întotdeauna un joc cu suma nula, în care unul nu poate câstiga

fara ca celalalt sa piarda. Pe cât posibil, adversarii se manipuleaza între ei, macar pâna la limita loialitatii si moralitatii.Una dintre tacticile oarecum neloiale, întâlnita rar în manuale si des în practica, este cea a ofertei false

Tactica stresarii si tracasariise urmareste slabirea rezistente fizice si psihice a adversarului, pentru a bloca o argumentatie insistenta si vicioasa.

Tactica mituirii negociatorii sunt oameni carora nimic din ce-i omeneste nu le este strainEste o tactica cu totul neloiala care se bazeaza pe slabirea rezistentei psihologice a adversarului pus în situatia sa accepte daruri mai mici sau mai mari.

Tactica surprizei daca nu-l poti convinge, zapaceste-l!

Tehnica “time out” meriti si tu o pauza

strategii:

Strategii directeCând suntem stapâni pe situatie si siguri de rezultatele actiunilor noastre, intram direct în subiect si lovim direct la tinta.

Strategii indirecte Strategia indirecta sau laterala este folosita atunci când adversarul este mai puternic. A o folosi înseamna a lovi adversarul în punctele sale cele mai slabe, pe teatrele de operatiuni secundare.

Strategii conflictualeStrategiile conflictuale sau competitive sunt acelea în care se cauta sa se obtina avantaje, fara a face concesii în schimbul lor.

25

26

 tratat internaţional (denumit în continuare şi tratat)- orice acord încheiat în scris de către Republica Moldova, destinat a produce efecte juridice şi guvernat de normele dreptului internaţional, perfectat fie într-un instrument unic, fie în două sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa particulară (tratat, acord, convenţie, act general, pact, memorandum, schimb de note, protocol, declaraţie, statut, act final, modus vivendi, aranjament etc., toate avînd valoare juridică egală);

 Categoriile tratatelor internaţionale    Tratatele internaţionale se încheie în numele:    a) Republicii Moldova - tratate interstatale;    b) Guvernului Republicii Moldova - tratate interguvernamentale;    c) ministerelor sau departamentelor Republicii Moldova - tratate interdepartamentale

 structură:    - titlu, care  conţine denumirea documentului şi, de regulă, părţile şi obiectul reglementării, într-o formulă concisă;    - preambul, care enumeră, de regulă, părţile contractante, expune motivele încheierii tratatului şi scopurile urmărite de părţi  prin încheierea acestuia;    - dispozitiv  (partea principală), care conţine prevederile de fond ale tratatului;    - clauze finale, care cuprind dispoziţii referitor la termenul de valabilitate a tratatului, modul de intrare în vigoare ori de încetare a efectelor acestuia, informaţii referitor la locul şi data semnării, la limbile în care a fost elaborat tratatul.

27 Iniţierea negocierilor    (1) Propunerile cu privire la iniţierea negocierilor în vederea încheierii unui tratat internaţional se prezintă:

    a) Preşedintelui Republicii Moldova - în cazul tratatelor care urmează a fi încheiate în numele Republicii Moldova;    b) Guvernului Republicii Moldova - în cazul celorlalte tratate.

(2) Preşedintele Republicii Moldova sau Guvernul Republicii Moldova adoptă decizia cu privire la iniţierea negocierilor.

(3)     (3) Propunerea cu privire la iniţierea negocierilor este prezentată de către organul responsabil pentru încheierea tratatului, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi prin intermediul acestuia.

    (4) Iniţierea negocierii unui tratat internaţional se efectuează prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în baza decretului Preşedintelui Republicii Moldova sau a hotărîrii Guvernului Republicii Moldova.

Aprobarea semnării    (1) După finalizarea negocierilor se adoptă decizia cu privire la aprobarea semnării tratatului internaţional. În cazul tratatelor internaţionale care urmează a fi încheiate în numele statului, decizia se adoptă prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova, iar în cazul celorlalte tratate internaţionale – prin hotărîre de Guvern. 

   (2) Propunerea cu privire la aprobarea semnării tratatului internaţional este prezentată Preşedintelui Republicii Moldova, în cazul tratatelor internaţionale care urmează a fi încheiate în numele statului, sau Guvernului Republicii Moldova, în cazul celorlalte tratate internaţionale, de către organul responsabil pentru încheierea tratatului, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi prin intermediul acestuia..     (3) În caz de urgenţă a semnării tratatului internaţional şi doar dacă există temeiuri suficiente să se considere că proiectul tratatului propus spre semnare nu va conţine diferenţe de fond faţă de proiectul iniţial al tratatului, se poate emite o singură decizie cu privire la iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării tratatului, respectîndu-se procedura prevăzută la Iniţierea negocierilor. În acest caz, Comisia politică externă şi integrare europeană a Parlamentului va emite un singur aviz cu privire la oportunitatea iniţierii negocierilor şi semnării tratatului internaţional.

Depline..puteri     (1) Deplinele puteri se eliberează de către ministrul afacerilor externe şi integrării europene conform deciziei privind iniţierea negocierilor şi conform deciziei privind aprobarea semnării tratatului internaţional.     (2) Ministrul afacerilor externe şi integrării europene eliberează deplinele puteri pentru participarea delegaţiilor guvernamentale la reuniuni internaţionale, dacă este necesar potrivit regulilor de procedură ale reuniunii sau organizaţiei respective.    (3) Procedura solicitării şi perfectării deplinelor puteri este stabilită de legislaţia Republicii Moldova.

29

  Proclamînd la  27  august 1991 independenţa sa, Republica  Moldova  a devenit unul din primele state suverane de pe teritoriul fostei U.R.S.S. Ţara noastră este situată în sud-estul Europei, zonă geografică cuprinsă în  prezent de procesele complexe de tranziţie de la un sistem totalitar la   democraţie  şi  economia  de  piaţă.  Posedînd  sistemele  necesare electroenergetic,  de transport şi de telecomunicaţii, Republica Moldova are  premise  importante  pentru o colaborare  reciproc  avantajoasă  cu ţările  europene.

PRIORITĂŢILE POLITICII EXTERNE   În baza prevederilor  Constituţiei,  drept priorităţi în politica  sa externă Republica

Moldova consideră:   consolidarea independenţei şi suveranităţii ţării;   asigurarea integrităţii teritoriale;   afirmarea ţării în calitate de factor de stabilitate pe plan regional;   contribuirea   la  promovarea  reformelor  social-economice  necesare pentru tranziţia la

economia de piaţă şi ridicarea bunăstării  populaţiei;   edificarea statului  de  drept în care vor fi garantate şi  aduse  la nivelul    standardelor  

internaţionale   drepturile   şi   libertăţile fundamentale   ale   omului,  precum  şi  ale   persoanelor   aparţinînd minorităţilor naţionale.

   Realizarea acestor  priorităţi ce constituie esenţa politicii externe a  Republicii Moldova, va asigura în concordanţă cu interesele naţionale majore,  edificarea  statului  nostru în calitate de  stat  independent, unitar  şi  indivizibil, care întreţine relaţii reciproc avantajoase  cu toate ţările lumii.

 PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE   Respectînd cu    stricteţe    principiile   şi   normele    dreptului internaţional recunoscute de

comunitatea internaţională, în conformitate cu   Declaraţia  asupra  principiilor  dreptului  internaţional  privind relaţiile  prieteneşti  şi cooperarea între state, adoptată de  Adunarea Generală  a O.N.U. la 24 octombrie 1970, precum şi cu Declaraţia privind principiile   care   guvernează  relaţiile  reciproce   dintre   statele participante   la  C.S.C.E.  din  Actul  final  al  Conferinţei   pentru Securitate şi Cooperare în Europa, semnat la Helsinki în 1975, Republica Moldova îşi realizează politica externă în baza următoarelor principii:

   nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa;   reglementarea diferendelor internaţionale prin mijloace paşnice;   neamestecul în treburile interne ale altor state;   cooperarea internaţională;   egalitatea în  drepturi  a popoarelor şi dreptul lor de  a-şi  hotărî singure soarta;   egalitatea suverană a statelor;   îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor asumate;   inviolabilitatea frontierelor;   integritatea teritorială a statelor;   respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.   Republica Moldova  promovează o politică de neutralitate  permanentă, angajîndu-

se  să  nu ia parte la conflicte armate, la alianţe  politice, militare  sau  economice  care au ca scop pregătirea războiului,  să  nu folosească teritoriul său pentru amplasarea bazelor militare străine, să nu deţină, să nu producă şi să nu experimenteze arma nucleară.

   Ţara noastră   sprijină  încheierea  şi  respectarea  acordurilor  în domeniul neprolefirării armei nucleare, controlului asupra armamentului, susţine eforturile îndreptate spre dezarmare şi destingere a încordării.

   În relaţiile  cu  alte  state Republica Moldova nu  acceptă  politica hegemonistă   a  dictatului,  a  constrîngerii  politice  şi  economice, împărţirii  sferelor de influenţă, considerînd drepturi inalienabile ale fiecărui  popor  egalitatea  suverană a statelor şi  obţiunea  liberă  a căilor lor de dezvoltare.

30

 DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE POLITICII EXTERNE   Republica Moldova   va   promova  o  politică  externă  elastică   şi echilibrată în

următoarele direcţii principale:   1. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale interstatale   În cadrul relaţiilor  bilaterale  interstatale Republica  Moldova  va porni  de la necesitatea

asigurării intereselor sale economice,  sociale şi politice.   a) Relaţiile cu ţările C.S.I.   În relaţiile  cu  ţările C.S.I. Republica Moldova consideră  obiectiv primordial   încheierea  

şi   îndeplinirea   riguroasă   a   tratatelor interstatale  de prietenie şi colaborare în vederea creării unui  climat de  încredere  şi  respect reciproc, stabilirii  unor  relaţii  reciproc avantajoase   în  domeniile  politic,  economic,  tehnico-ştiinţific  şi cultural.

   b) Relaţiile cu ţările Europei şi Americii de Nord   În relaţiile   cu  ţările  Europei  pentru  Republica  Moldova   este

importantă  cooperarea  multilaterală  cu Romănia.  Dezvoltarea  acestei cooperări  se întemeiază pe criterii atît geografice, Romănia fiind ţară vecină  cu  Republica  Moldova, cît şi de ordin istoric şi  cultural.  O atenţie  deosebită  se acordă cooperării cu Romănia în scopul  depăşirii dependenţei  economice  unilaterale  actuale  a  Republicii  Moldova  şi integrării ei în comunitatea europeană.

 c) Relaţiile cu ţările Asiei, Africii şi Americii Latine   În relaţiile  cu  ţările Asiei, Africii şi Americii Latine  Republica Moldova va dezvolta şi

diversifica colaborarea bilaterală cu acele state care  prezintă interes politic şi economic, au o economie dezvoltată  şi joacă un rol important pe plan mondial şi regional.

Activitatea  în cadrul O.N.U. şi altor organizaţii  internaţionale universale   Participarea   Republicii  Moldova  în  organizaţiile  internaţionale creează  posibilităţi

reale pentru o colaborare cu aproape toate statele lumii  în  cadrul  relaţiilor multilaterale interstatale.  Calitatea  de membru   al  acestor  organizaţii  completează  şi  extinde  mecanismele bilaterale   şi   regionale   de  realizare  a   intereselor   naţionale fundamentale  ale  Republicii Moldova şi asigură accesul  la  experienţa mondială,  la informaţie, statistică, serviciile experţilor, la  sursele de asistenţă tehnică şi financiară.

 Cooperarea regională şi subregională   Republica Moldova  va  tinde  permanent spre  dezvoltarea  cooperării regionale  şi

subregionale în scopul consolidării independenţei sale  şi asigurării efective a intereselor naţionale.

   Una din direcţiile  principale  ale  politicii externe  a  Republicii Moldova la nivel regional este activitatea în cadrul Organizaţiei pentru Securitate  şi  Cooperare  în Europa, ceea ce va contribui  la  intrarea ţării noastre în comunitatea europeană şi la folosirea cît mai deplină a mecanismelor  O.S.C.E.  în vederea asigurării priorităţii politice  sale externe.