Top Banner

of 61

Orl Raspuns

Mar 03, 2018

Download

Documents

mahirer
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    1/61

    1

    1. Anatomia clinic, fiziologia i metodele de examinare ale urechii

    Externe i nsemntatea lor pentru stomatologie.Urechea este compus din 3 compartimente: urechea extern, mijlocie iintern.Urechea extern este alctuit din pavilionul urechii i conductul auditiv extern.Conductul auditiv extern are legturi anatomice custructurile i organele vecine ca urmare a legturiianatomice a peretelui anterior al acestuia cu mandibular(ATM). Peretele inferior al conductul auditivextern se gaseste in raport strins cu glanda parotid. In peretele posterior al canalul auditiv ext. Se aflcanalul Falope prin care trece n.fascial. Peretele superior-fosa craniana mijlocie.Fiziologia:capteaza, concentraza si conduc undele sonore spre timpan.Inspectia, palparea.

    Otoscopia. Prin otoscopie se exploreaz conductul auditiv extern i membrana Timpanic. Explorarease face cu ajutorul speculului auricular prin care Seproiecteaz lumina de la oglinda frontal sau de lalampa "ClarPentru o mai bun vizualizare se face tracia pavilionului, redresind

    Curba conductului auditiv extern. Palparea cu stiletul butonat estePracticat pentru diferenierea formaiunilor polipoase,Corpilor strini, .a. Membrana timpanic se inspecteaz apoi din punctul De vedere al poziiei, culorii, reperelor i al integritii anatomice. Se cerceteaz Mobilitatea, bombarea sau retracia, hiperemia sau congestia membraneiTimpanice, ngroarea sau atrofia membranei timpanice, pierderea de substani sediul perforaiilor. n condiii normale timpanul este de culoare gri, strlucitoare.

    2.

    Anatomia clinic a urechii medii, particularitile ei la copii.Urechea medie este compartimentul cel mai des atacat de infecia banal

    i virotic. In structura urechii medii deosebim: cavitatea timpanic (ciocanasul, nicovala, scarita); trompa Eustache(tuba auditiva); antrumul;

    aditusul ad antrum i sistemul de celule pneumatice ale procesului Mastoidian.Timpanul impreun cu cavitatea timpanic au rolul de a recepiona, de aTransforma i de a transmite vibraia undelor sonore spre urechea intern. In prezent sunt bine precizate dou funcii importante ale trompei Eustache- funcia echipresiv, sau de egalare a presiunii (ventilaie i protecie), i funciaDe drenaj.

    3. Fiziologia aparatului de transmisie al urechii.Din punct de vedere funcional, regiunea periferic a analizatorului auditiv

    Se mparte n aparatul de transmisie i cel de percepie a sunetului. Aparatul de transmisie se compune din urechea extern, urechea medie iSpaiulendolimfatic i perilimfatic ale urechii interne.Aparatul de percepie este reprezentat de organul spiral(Corti), care sevete

    Pentru transformarea procesului mecanic de vibraie ntr-unProces de excitaie nervoas, asigurind astfel transmiterea sunetelor ctreCelulele de percepie auditiv. Muchii cavitii timpanice-muchiul tensortimpanii muchiul stapedian- ndeplinesc dou funcii: de acomodare i de protecie.

    Prima asigur condiiiOptimepentru sistemul de transmisie i transformare asunetelor n cavitatea

    Timpanic. Funcia de protecie se manifest prin reglarea intensitii sunetelor,Selectarea frecvenelor medii, prevenind astfel distrugerea timpanului.Pentru transmiterea i transformarea energiei mecanice a sunetuluiPn la membrana bazilar sunt necesare urmtoarele condiii:

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    2/61

    2

    funcionarea normal a ferestrelor; existena diferenei de presiune sonor pe ambele ferestre; funcionarea normal a trompei Eustache; presiunea egal pe ambele pri ale timpanului.

    4. Anatomia i fiziologia cohleii, structura organului spiral (Cortii). Teoriile surdiiei.Cohleea (melcul osos) reprezint un canal osos care formeaz dou i

    Jumtate rotaii n jurul unei formaiuni osoase conice - columel (modiolus).Cohleea membranoas sau canalul cohlear (ductus cohlearis), este situatIn rampa vestibular i are o form triunghiular. Peretele inferior este reprezentatDe membrana bazilar, cel extern este partea extern a cohleei osoase, iar celDe-al treilea este alctuit din membrana Reisner(vestibulara). Canalul cohlear conineEndolimf. Organul spiral (Corti), componentul principal alAnalizatorului auditiv, este situat pe membrana bazilar, fiind constituit din celuleSenzoriale-auditive care contacteaz cu dendritele celulelor nervoase.

    5.

    Anatomia i fiziologia canalelor semicirculare.Canalele semicir culare au forma unor caviti tubulare circulare in numr

    De trei : anterioar(frontal), posterioar(sagital) i lateral(orizontal).Fiecare canal are o extremitate mai largita(ampulara) si una neteda(neampulara)Si ajung in vestibul prin 5 deschizaturi.

    Canalele semicirculare membranoase sunt situate in interiorul celor osoase,Imitind configuraia lor si in ele circula endolimfa. Cilii celulelor senzoriale din cristeleAmpulare formeaza cupola terminalis, formatiune neurosensoriala specificaPentru excitantii miscarii unghiulare.

    6. Anatomia i fiziologia vestibului.Vestibulul reprezint partea central a urechii interne, situat ntre cutia

    Timpanic i conductul auditiv intern. El comunic anterior cu cohleea, posteriorCu canalele semicirculare, extern cu cutia timpanic prin fereastra oval i internCu conductul auditiv intern. n literatura de specialitate vestibulul este descrisCa o cavitate osoas de form cubic avnd 6 perei: extern, intern, anterior,Posterior, superior i inferior.Vestibulul membranos cuprinde utricula i sacula sub form de vezicule.In utricula i sacul se gsesc organele de recepie a acceleraiei liniare, denumite Macule, cte 3 pentru fiecare labirint. Maculele sunt acoperite cu un epiteliu cuCeluleprizmatice de susinere, printre care se afl celule senzoriale ciliate. CiliiAcestoraptrund n substana gelatinoas, n care se gsesc concreiuni calcare

    Numite otolite (statoconii) - dup NAP membrana statoconiorum. PrinGreutatea i ineria lor, la schimbarea poziiei corpului otolitele exercit traciuniAsupra cililor. Vestibulul comunic cu cohleea prin intermediul ductusuluiReuniens. Utricula comunic cu sacula prin ductusul utricul-sacularis, careDescind n ductus endolimfatic, iar acesta se termin cu sacul endolimfaticSituat sub dura mater pe faa posterioar a stncii temporalului

    7. Examenul auzului (formula acumetric).Acumetria fonica(cu vocea) presupune examinarea functiei auditive cu vocea vorbita.Pentru examen e nevoie de o sala izolata acustic cu lung de 6-10 m.

    Medicul va solosi vocea soptita(in N este perceputa la 6 m), vocea de conversatie(20 m) siVocea strigata(200m). Bolnavul trebuie sa stea cu urechea examinata spre medic, iar peCealalta sa o astupe cu degetul.

    Acumetria instrumentala-examinarea functiei auditive pe cale osoasa si aeriana

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    3/61

    3

    Cu ajutorul diapazoanelor din otel in forma de U, care dupa lovire emit un suneT de o anumita frecventa.Proba Rinne(compararea duratei perceptiei auditive pe cele 2 cai: aeriana si osoasa),Proba Weber(determina lateralizarea sunetului), proba Schwabach(determina durata perceptieiSunetului transmisa pe cale osoasa), proba Gelle(determina mobilitatea scaritei).

    8.

    Examenul audiometric.Pentru efectuarea acestui examen este necsar un ap- audiometru, compus din

    :generatorul de sunete de dif frecvente, modulatorul intensitatii sunetului,2 casti-telefoane(una pentru transmisia sunetelor pe cale osoasa si cealalta pe cale aeriana).Rezultatele obtinute in timpul examenelor pot fi inregistrate sub forma de grafic-audiograma,Care are drept scop determinarea localizarii procesului patologic in analizatorul auditiv.

    9. Examenul aparatului vestibular.Include: anamneza, care elucideaza prezenta sau absenta vertijului, ametelii,Deregl de echilibru,mai ales in miscarea de rotatie a capului.;Inspectia: nistagmusul, asimetria tonusului muscular,Probele: indexului, rotatorie, mersul in linie dreapta

    10.

    Traumatismele urechii externe i a timpanului.Cel mai supus traumatismelor este pavilionul urechii.

    Simptomatologia: durere, hemoragii, plag cu implicarea pericondrului iA cartilajului n ntregime. Leziunile conductului auditiv extern sunt diverse. Traumaii acuz durereDe intensitate diferit, hemoragie. Tratamentul presupune calmarea durerii,Oprirea hemoragiei. toaleta plgii; aplicarea suturilor pe plaga produs acum 6 ore; antibiotice, antiinflamatoare, analgezice.

    In urma loviturilor pavilionului e posibil formarea othematomului, care nDimensiuni nu prea mari se poate resorbi de sine stttor dup bagijonarea cu Tinctur de iod de 5% i aplicarea unui pansament steril compresiv. Atunci cndOthematomul are dimensiuni mari, se va efectua puncia cu evacuarea sngeluii a chiagurilor, badijonarea cu soluie de iod de 5% i aplicarea pansamentuluiCompresiv. n othematomul infectat se practic incizii prin care se elimin Coninutul abcesului i se prescriu antibiotice, proceduri fizioterapice.Arsurile i degeraturile urechii externe de asemenea necesit un ajutor deUrgen. Simptomul principal este durerea. Tratamentul include msuri terapeuticeGenerale (combaterea durerii cu antinevralgice, sedative) i locale (nchis cu

    Pansament steril; deschis sub aciunea razelor solux). Flictenele se deschid.11. Fracturile stncii osului temporal.Simptomatologia: oc, cu pstrarea cunotinei, hemoragie, licvoree

    Auricular, echimoze nregiunea auricular, mastoidian, perforarea membraneiTimpanice. n fracturile transversale i oblice labirintul este distrus n ambeleSegmente (cohlee i vestibul), inducnd o surditate de percepie total i tulburriDe echilibru. n fracturile longitudinale labirintul poate fi cruat.Tratamentul: msuri antioc, ser antitetanic, sedative.Vibraia, zgomotul, schimbrile brute de altitudine, anoxia relativ,

    Acceleraiile liniare i unghiulare prin aciunea lor asupra analizatorului acusticovestibularProvoac tulburri de auz i de echilibru. Semnele clinice - hipoacuzie,Dureri, vertij, vom, greuri.

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    4/61

    4

    12. Corpii strini auriculari. Dopul de cerumen.Etiopatogenia. Originea lor este variat: exogen(obiecte mici, insecte,

    Semine de floarea soarelui, de harbuz, porumb etc);Endogen (dopul epidemic i dopul de cerumen).Simptomatologie: durere auricular (otodinie) n caz de corp strin ascuit;Hipoacuzie de tip transmisie. Otoscopia pune n eviden prezena corpului strinn conductul auditiv extern (c.a.e.).Tratamentul expune extragerea corpului strin din c.a.e. Cea mai sigur,Simpl este metoda lavajului (spltura) c.a.e.Inainte de a efectua spltura c.a.e. Mediculprecizeaz dac traumatizatulNu sufer de otit medie cronic supurat. n caz de otit medie cronic supurati in lipsa dereglrilor labirintice spltura c.a.e. Se poate face folosind dezinfectante,Sau corpul strin se va extrage cu ajutorul unor instrumente speciale.Tehnica splrii c.a.e.: traumatizatul se aaz pe un scaun. Pe umrul luiSepune un ervet, iar pe acesta o tvi renal. Medicul ia seringa Guyon cuMna dreapt, iar cu degetul mare i indicele minii stngi trage pavilionul urechiiLa maturi inapoi i in sus, iar la copii inapoi i n jos pentru a indrepta direciaC.a.e. Degetul mijlociu al mainii stingi se aplic la captul distal al seringii cuScop de a o fixa pe peretele postero-superior al conductului auditiv extern nTimpul splturii.Apa sau soluia dezinfectant trebuie s fie de 36-37C. Apa sau lichidulDezinfectant (Furacilin, Rivonol, Dioxidin, Miramistin etc.) Se introduce nJeturi succesive spre peretele postero-superior.

    13. Erizipelul urechii externe i pericondrita pavilionului urechii.Este o inflamaie acut a tegumentelor pavilionuluiprovocata

    De streptococul B hemolitic i prezint, de regul,propagarea pe ureche a unui erizipel facial.Diagnosticul se stabilete n baza examenului obiectiv: tegumentele

    Pavilionului i ale regiunilor nvecinate sunt roii, lucioase, separate de zoneleSntoaseprin burelete erizepelos. Pe alocuri apar zone flictenulare.Diagnosticul diferenial se face cu pericondrita i condrita pavilionului urechiii a conductului auditiv extern, afeciuni ce nu antreneaz lobul auricular.Tratamentul este general i local. Cel general const n administrarea penicilinei,Antihistaniinicelor, antiinfiamatoarelor i vitaminelor. Local se aplicComprese cu rivanol de 1-2%.Pericondrira pavilionului urechii afectiune inflamatorie a pericondrului cartilajului urechii externe,Provocata de bacilul piocianic.Simpt:dureri violente in reg pavilionului, care iradiaza in cap, febra, insomnie.

    Obiectiv: pavilionul este tumefiat, foarte sensibil la palpare.Poate progresa necrotizind cartilajul, din plaga se scurge puroi de cul verde-albastra.Cicatrizari vicioase cu deformatii inestetice.T: Chirurgical: incizia la locul cel mai fluctuent, chiuretajul, aplicarea meselor.

    14. Furunculul conductului auditiv extern i otita extern difuz.Boala apare de regul pe leziunile tegumentelor

    Conductului auditiv extern produse de gratajul cu chibritul, cu acul, cu degetul,Sau este declanat de baia n ap poluat, sau apare pe fondul unei otite mediiPruriginoase.

    Flora microbian, care infecteaz tegumentele pavilionului i conductului,Este reprezentat, n ordinea frecvenei, de stafilococul piocianic, proteus,Streptococ, colibacili. Excesul de sebum i stagnarea cerumenului pot favorizaExacerbarea virulenei saprofite locale.Factori favoriznd locali sunt eczemele

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    5/61

    5

    Constituionale, reaciile alergice locale determinate n special de pulverizrileMedicamentoase. Factori favorizani ai maceraiilor locale sunt cldura, dopurile De vat, bolile de piscin, supuraia urechii mijlocii.Factorii favorizani generaliDiminueaz rezistena organismului. Printre acestea se numr: diabetul zaharat,Tuberculoza, surmenajul accentuat, convalescena, alergiaSimptom: Durerea apare de timpuriu, iradiaz in hemicraniu iSe exacerbeaz n timpul micrilor de masticaie. Bolnavul, in funcie de etapaEvolutiv a furunculului, acuz o stare general alterat i insomnii provocateDe durere. Din punct de vedere funcional, bolnavul poate avea i o uoarHipoacuzie, n cazul cind furunculul produce o obstrucie mai accentuat aConductului. Se mai nregistreaz febr i frisoane.Se recomand bi auriculare cu soluii antiseptice(alcool boricat), cu antibiotice: Penicilin, Aureocicline, Cloramfenicol. LaTratamentul local se va aduga un tratament general susinut de autovaccin,Vitaminoterapie, fizioterapie.Otita extern difuzInflamaia pielii conductului este determinat de o iritaie local,Care poate avea cauze multiple, cele mai frecvente fiind urmtoarele:- scurgerile auriculare, ntreinute de otite medii supurate;- eczemele infectate ale conductului auditiv;- furunculozele persistente ale conductului auditiv;- iritaiile mecanice locale ale tegumentelor conductului cu chibrituri,Scobitori, ace de pr.Otita extern difuz poate fi uni- sau bilateral. DinPunct de vedere subiectiv, bolnavul acuz la nceput o mncrime intens nsoitDe o senzaie de tensiune i cldur la nivelul conductului. Dac afeciuneaProgreseaz, apar dureri vii, care iradiaz n hemicraniu i se exacerbeaz nTimpul masticaiei. Apsarea asupra tragusului se dovedete mai puin dureroasDect n furuncul. Temperatura corpului este subfebril sau normal. Antibiograma este obligatorie.

    n lipsa acesteia se va administra o antibioterapieAntistafilococic pe cale general. Local se va urmri efectuarea zilnic sau celPuin o dat la dou zile a unei toalete riguroase, de preferat prin aspirarea secreiilor. Se vor instila sub form de picturi sau pe mee soluii de Rivanol 2%; Cloramin1%; Dalibaur; alcool 80; Fenosept.

    15. Otita medie acut.Este o afeciune generat de o inflamaie acut a mucoasei urechii medii,

    Care cuprinde concomitent toate compartimentele urechii medii: cavitateaTimpanic, tuba auditiv (Eustache), aditus ad antrum, antrul i sistemul de celule

    Pneumatice ale procesului mastoidian.Etiopatogenie. Cauza determinant a bolii n majoritatea cazurilor esteInfecia, care poate fi de origine viral, bacterian, micotic, asociere de diveriFactori patogeni.Perioada preperforativ corespunde invaziei microbilor n csuaTimpanic, producerii i acumulrii exsudatului purulent n urechea medie.Simptomul patognomonic: otodinie brusc, violent, pulsatil, profund, exacerbatDe deglutiie, iradiat n ntregul masiv cranio-facial de partea urechii bolnave.Aceti bolnavi acuz acufene (zgomote), ameeli,Cefalee, vrsturi, agitaie. Starea bolnavului este profund alterat, atacat de

    Febrilitate (39-41 C), nsoit de frisoane. Se constat astenie, inapeten,Tahicardie, insomnie.Perioada perforativ se caracterizeaz prin apariia perforaieiSpontane a timpanului, asigurndu-se drenajul csuei timpanice, ceea ce duce

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    6/61

    6

    La o ameliorare vdit a strii generale a bolnavului.Durerea otic i senzaiaDe tensiune otic se atenueaz, febra scade sau dispare complet.Perioada postperforativ. n aceast perioad toate simptomele subiectivei obiective cedeaz sau dispar treptat. Starea general se normalizeaz. OtoreeaDevine mucoas i din ce n ce mai puin abundent. Timpanul nu este hiperemiati infiltrat. Reperele timpanului revin la normal. Perforaia ncepe s se nchid.Febra i otodinia, cefaleea, insomnia i alte simptome dispar. De regul OMA Se vindec dup 2-4 sptmni.Tratament : Sulfamidele Amoxiclavul - intravenos sau oral.Augumentinul. Cefalosporine oraleTratamentul chirurgical. Odat format, colecia de puroi va trebui urgentDrenat prin timpanotomie, fr a se atepta perforarea spontan,

    16. Otita medie cronic.Cefalee, slbiciune general, febr, tahicardie,

    Bradicardie etc, simptome caracteristice i altor boli.Ageni cauzali sunt: infecia aerob, anaerob, gramnegativ,Gram-pozitiv i mixt, streptococii, stafilococii, pneumococii, bacilul Koch,Micoplasmele, hlamidiile.Otoscopic se determin operforaie larg antero- sau postero-inferioar

    Pars tenza a timpanului; puroi filant i pstrarea inelului timpanicSimptomatologie:perforatie stabila a membr timpanice,

    Otoree purulenta indeungata, hipoacuzie, acufene(zgomot in ureche)Formele clinice: omcr simpla(mezotimpanita), omcr propriu-zisa(epitempanita),Mixta (mezoepitempanita)TratamentulToaleta i a cavitii timpanice cu mee sau tampoane de vatSterilizat. Dup aceea se fac instilaii sau chiar splaturi auriculare, efectuate

    Zilnic sau chiar de cteva ori pe zi.Folosirea local a diverselor medicamente cu efect dezinfectant, astringent, Antiseptic, antibacterian, antifungic, bactericid, cicatrizant, hemostatic.Chirurgical: in cazul coplicatiilor:colesteatom, labirintita, mastoidita, copl intracraniene.

    17. Otita medie acut supurat.Infectia urechii medii (otita medie) este oinflamatie sauinfectie a urechii medii.

    Infectia incepe adesea cand o raceala cauzeaza o umflare si o inchidere a tubuluiDe legatura dintre urechea medie si gat, tub numit Trompa lui Eustache. Lichidul,Care in mod normal curge, in caz de raceala se acumuleaza in urechea medie.

    Bacteriile sivirusurile se dezvolta in urechea medie si cauzeaza infectia urechii.Aceasta conditie se intalneste cel mai des la copiii mici, pentru ca in cazul lor, trompa lui Eustache este mai scurta si se poate bloca mai usor decat la copiii mari sau adulti.Simptoame:

    Febra- secretia care se scurge din ureche este subtire si galbena. Daca secretia contine sisangeAsta denota faptul ca timpanul s-a rupt- scaderea apetitului, varsaturi, irascibilitate-tulburari ale somnului- este posibilapierderea auzului.

    Simptomele acumularii de secretie includ:- pocnete, tiuituri sau senzatia de plenitudine sau presiune in ureche.Copiii adesea au dificultati in descrierea simptomatologiei.

    http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inflamatie_1211http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie_1204http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-tulburarile-de-somn-mit-si-adevar_4474http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-auz/surditatea-pierderea-auzului_479http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-auz/surditatea-pierderea-auzului_479http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-tulburarile-de-somn-mit-si-adevar_4474http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie_1204http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inflamatie_1211
  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    7/61

    7

    Copiii isi freaca urechile in incercarea de a-si usura suferinta- pierderea auzului. Copiii care isi pierd auzul pot parea visatori sau neatenti,Parand tafnosi sau irascibili-ameteala si pierderea echilibrului

    - otita medie supurata este acumularea unei secretii in urechea medie, fara infectie. Copilul poate sa nu prezintesimptomatologie de boala, dar secretia poate determinaPierderea auzului sau senzatia de "ureche infundata".

    18.

    Particularitile evoluiei clinice ale otitei

    Medii acute la noi-nscui i sugari.OMA a nou-nscutului Apare de regul la a 3-a sptmn dup

    Natere i este generat de ptrunderea lichidului amniotic in csua fimpanici de infeciile nazofaringiene. Diagnosticul este foarte dificil, deoarece lipseteAnamnez, copiii nu pot prezenta localizarea durerii. Otoscopia poate prezentaErori, deoarece prezena lichidului amniotic i a esutului mixoid n cavitateaTimpanic nu pennit examinarea completa strii cavitii timpanice. La acetiCopii timpanul este ngroat, opac i are o poziie mai mult orizontal, decitVertical. Conductul auditiv este mult mai ngust decit la maturi i la copiii maimari.OMA la sugari i copiii miciEtiopatogenie: streptococi, pneumococi, stafilococi, virusuri etc. FactoriiFavorizani sunt particularitile anatomomorfologice i funcionale aleOrganismului copilului n general, i ale urechii n particular; i anume: copiiiSuport frecvent boli infecioase, in cutia timpanic se afl esut mixoid, tubaAuditiv este mai scurt, dreapt, permanent deschis i are o direcie orizontal,Imunitatea local i general redus, fac deseori pusee de rinite, adenoidite etc.Simptomatologie. Simptomul principal - durerea n ureche - este maiPronunat la copiii mici i poate lipsi la sugari. Copilul este nelinitit, refuz

    Sinul, are insomnie, invirtete capul, iar la irsta de 5-7 luni micuul se apucCu mina de urechea bolnav.La sugari i copiii mici avem de a face cu otoantrit, otomastoidit i cuMeningismul, cu semne generale preponderent. De obicei boala ncepe acut,Temperatura corpului se ridic la 39 - 41C. Uneori se observ urmtoareleSindroame: toxic, respirator, digestiv, nervos etc. ntruct la copii timpanul esteMai gros se complic perforaia, precum i diagnosticul: la copii nu se poateObserva niciodat un tablou otoscopic caracteristic celui descris la maturi.

    19. Particularitile evoluiei clinice a otitei medii acute gripale.

    Se nregistreaz n timpul epidemiilor de grip. SimptomatologiaEste cea a gripei i a otitei acute.Otalgie puternica, cefalee, insomnia, febra, starea generala alterata. Otoscopia pune in evidenPrezena flictenelor de culoare violacee-nchis(hemoragice)pe suprafaa membranei timpanice,In fundul conductului auditiv extern. Hemoragie in cav timpanica. Secretia sanguinolentaSe transforma in purulenta. Virusul gripal sau toxinele sale ataca n. Vestibulocohlear,

    Provocind surditate de perceptie.Pronosticulin cazurile otitei gripale usoare este favorabil, in cazuriGrave depinde de tratament si profilaxia coplicatiilor.

    20.

    Diagnosticul diferenial dintre otita medie acut supurat I furunculul perforativ al conductului auditiv extern.Infectia urechii medii (otita medie) este oinflamatie sauinfectie a urechii medii.

    Infectia incepe adesea cand o raceala cauzeaza o umflare si o inchidere a tubului de

    http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ameteala_2758http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptomatologie_2371http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-auz/surditatea-pierderea-auzului_479http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inflamatie_1211http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie_1204http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie_1204http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inflamatie_1211http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-auz/surditatea-pierderea-auzului_479http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptomatologie_2371http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ameteala_2758
  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    8/61

    8

    Legatura dintre urechea medie si gat, tub numit Trompa lui Eustache. Lichidul, careIn mod normal curge, in caz de raceala se acumuleaza in urechea medie. Bacteriile sivirusurileSe dezvolta in urechea medie si cauzeaza infectia urechii.

    Aceasta conditie se intalneste cel mai des la copiii mici, pentru ca in cazul lor,Trompa lui Eustache este mai scurta si se poate bloca mai usor decat la copiii mari sau adulti.

    Simptoame:Febra

    - secretia care se scurge din ureche este subtire si galbena. Daca secretia contine siSange asta denota faptul ca timpanul s-a rupt- scaderea apetitului, varsaturi, irascibilitate-tulburari ale somnului- este posibilapierderea auzului.Simptomele acumularii de secretie includ:- pocnete, tiuituri sau senzatia de plenitudine sau presiune in ureche.Copiii adesea au dificultati in descrierea simptomatologiei. Copiii isi freaca urechile inIncercarea de a-si usura suferinta

    - pierderea auzului. Copiii care isi pierd auzul pot parea visatori sau neatenti,Parand tafnosi sau irascibili-ameteala si pierderea echilibrului- otita medie supurata este acumularea unei secretii in urechea medie, fara infectie.Copilul poate sa nu prezintesimptomatologie de boala, dar secretia poate determinaPierderea auzului sau senzatia de "ureche infundata".

    Boala apare de regul pe leziunile tegumentelorConductului auditiv extern produse de gratajul cu chibritul, cu acul, cu degetul,Sau este declanat de baia n ap poluat, sau apare pe fondul unei otite mediiPruriginoase.Flora microbian, care infecteaz tegumentele pavilionului i conductului,Este reprezentat, n ordinea frecvenei, de stafilococul piocianic, proteus,

    Streptococ, colibacili. Excesul de sebum i stagnarea cerumenului pot favorizaExacerbarea virulenei saprofite locale. Factori favoriznd locali sunt eczemeleConstituionale, reaciile alergice locale determinate n special de pulverizrileMedicamentoase. Factori favorizani ai maceraiilor locale sunt cldura, dopurile De vat, bolile de piscin, supuraia urechii mijlocii. Factorii favorizani generaliDiminueaz rezistena organismului. Printre acestea se numr: diabetul zaharat,Tuberculoza, surmenajul accentuat, convalescena, alergiaFurunculul conductului auditiv extern este situat laNivelul conductului cartilaginos i respect poriunea sa osoas unde nu existFoliculipilosebacei. Durerea apare de timpuriu, iradiaz n hemicraniu i

    Se exacerbeaz n timpul micrilor de masticaie. Bolnavul, n funcie de etapaEvolutiv a furunculului, acuz o stare general alterat i insomnii provocateDe durere. Din punct de vedere funcional, bolnavul poate avea i o uoar Hipoacuzie, n cazul cnd furunculul produce o obstrucie mai accentuat aConductului. Se mai nregistreaz febr i frisoane. Se recomand bi auriculareCu soluii antiseptic (alcool boricat), cu antibiotice: Penicilin, Aureocicline, Cloramfenicol. LaTratamentul local se va aduga un tratament general susinut de autovaccin,vitaminoterapie,fizioterapie.

    21. Mastoidita.

    Mastoida face parte din osul temporal al craniului. Poate fi palpata ca oProeminenta osoasa posterior si usor superior lobului urechii.Contine spatii mici pline cu aer (celule aeriene). Este conectata cu urechea medie,Si astfel atunci cand exista o colectie lichidiana in urechea medie, este prezenta o

    http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-tulburarile-de-somn-mit-si-adevar_4474http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-auz/surditatea-pierderea-auzului_479http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ameteala_2758http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptomatologie_2371http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-auz/surditatea-pierderea-auzului_479http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-auz/surditatea-pierderea-auzului_479http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptomatologie_2371http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ameteala_2758http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-auz/surditatea-pierderea-auzului_479http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-tulburarile-de-somn-mit-si-adevar_4474http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635
  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    9/61

    9

    Cantitate mica de lichid si in spatiile cu aer din mastoida.Simptomele initiale ale mastoiditei pot fi aceleasi cu simptomele din faza initialaInfectiei urechii mijlocii.Pielea care acopera mastoida devine eritematosa (inrosita), inflamata si sensibila,Iar urechea externa este impinsa in lateral si inferior.Alte simptome prezente sunt febra, durere in jurul sau in ureche, scurgeri cremoase din ureche.Durerea tinde sa fie persistenta si pulsatila.Afectarea auzului se poate inrautati progresiv.L cauzator si pentru a determina care antibiotice vor fi mai eficiente in distrugerea bacteriei.Antibioticele pot fi administrate oral odata ce bolnavul incepe sa se recupereze,Iar administrarea lor se continua pentru cel putin 2 saptamani.In cazurile foarte grave care afecteaza chiar osul mastoidian, cu formarea colectiilorPurulente (abcese), este necesara drenarea abcesului si chiar indepartarea chirurgicala a mastoidei

    (mastoidectomie).Mastoidita se caracterizeaza prin erodarea septurilor osoase dintre celulele pneumatice mastoidiene.Pacientii cu mastoidita acuta prezinta durere, sensibilitate si tumefactie la nilul mastoidei.Unele cazuri implica microorganisme similare celor implicate in OMA (S. Pneumoniae, H.

    Influenzae);Altele pot fi atribuite S.aureus si bacililor gram-negativi, inclusiv Pseodomonas. In mod ideal,Tratamentul trebuie ghidat dupa rezultatele culturilor din fluidul de la nilul urechii medii, obtinut printimpanocenteza.

    22.

    Mastoiditele exteriorizate.Este vorba de o inflamatie a mastoidei, care se exteriorizeaza in pielea din spatele urechii.Cauze - O mastoidita exteriorizata constituie o complicatie a unei otite acute.

    Simptome si semne - Copilul are febra, frisoane, dureri te cap,Este obosit, are dureri de ureche si aude mai putin bine. Exista o reactie inflamatorie la

    Inaltimea mastoidei, inflamata in spatele pavilionului urechii: pielea este rosie siSensibila uneori ea este umflata de un abces subcutanat.Tratament - Tratamentul consta in luarea de antibioticemtate si, adesea, in mastoidectomie.

    23. Diagnosticul diferenial dintre limfadenit i mastoidit.Limfadenita-- Boala care consta in inflamarea ganglionilor limfatici. O adenita este cel maiAdesea de origine infectioasa: ea poate fi virala (mononucleoza infectioasa), parazitara(toxoplasmoza), cauzata de un germene obisnuit sau piogen (generator de puroi: adenitaSupurata cu aparitia de adenoflegmoane), sau de bacilul lui Koch (adenita tuberculoasa).Localizarile obisnuite ale adenitei sunt pe gat, subsuoara, plica inghinala, dar unele sunt mai

    Profunde, mediastinale sau abdominale, si pot comprima organele din vecinatate.Simptome si evolutie- Cel mai adesea o adenita nu provoaca nici un simptom.Uneori se manifesta prin dureri abdominale si febra. Boala cea mai caracteristica,Adenita mezenterica, frecvent de origine virala, se intalneste la copil, care simuleaza o criza de

    apendicita.

    Tratament- Tratamentul consta in administrarea de analgezice, pentru a calma durerile,De antipiretice, pentru a scadea febra, si de antibiotice cand infectia este de natura microbiana.

    Mastoidita se caracterizeaza prin erodarea septurilor osoase dintre celulele pneumatice mastoidiene. Pacientii cu mastoidita acuta prezinta durere, sensibilitate si tumefactie la nilul mastoidei.In cazul existentei unui abces subperiostal sau a celulitei, pavilionul auricular este impins in exterior

    si in fata

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    10/61

    10

    . Unele cazuri implica microorganisme similare celor implicate in OMA (S. Pneumoniae, H.Influenzae);Altele pot fi atribuite S.aureus si bacililor gram-negativi, inclusiv Pseodomonas.

    24. Otita medie cronic: clasificarea, tabloul clinic,

    Profilaxia i dispensarizarea.Se cunosc 4 forme de OMC:

    -benign: mezotimpanit, otoree benign, otoree tubar, OMC - simpl;- malign: epitimpanit, otoree fetid, OMC propriu-zis, OMC -Colesteatomatoas;- mezoepitimpanit sau epimezotimpanit;- OMC la bolnavii care anterior au suportat o intervenie chirurgical Pe ureche, iar otoreea i hipoacuzia persist i l deranjeaz pe bolnav.OMC simpl se caracterizeaz printr-o otoree mucopurulent, hipoacuzieDe transmisie. Starea general nu este alterat. Otoscopic se determin oPerforaie larg antero- sau posteroinferioarMpars tenza a timpanului; puroiFilant i pstrarea inelului timpanic. Prin perforaie uneori se vedeMucoasa promontoriului, care esteInfiltrat, ngroat.Profilaxia acestei forme de OMCS const n condiii decente de via, Alimentaie normal; tratamentul adecvat i la timp al otitei medii acute, profilaxiaBolilor infecioase, tuberculozei; asanarea focarelor cronice de infecie iAsigurarea unui tratament adecvat al bolnavilor cu boli cronice: diabet zaharat,Alergie, nefropatii, hepatite

    25. Tratamentul conservator i chirurgical al otitelor medii cronice.Permeabilizarea tubei auditive prin administrarea n nas a vasoconstrictoarelor:

    Naftizin, Galazolin, Efedrina sau Adrenalin 0,1% de ctevaOri pe zi.3. Toaleta c.a.e. i a cavitii timpanice cu mee sau tampoane de vatSterilizat. Dup aceea se fac instilaii sau chiar splaturi auriculare, efectuateZilnic sau chiar de cteva ori pe zi.4. Folosirea local a diverselor medicamente cu efect dezinfectant, astringent,Antiseptic, antibacterian, antifungic, bactericid, cicatrizant, hemostaticNitrofurai (Furacilin) se utilizeaz extern - 1 comprimat la 1 ooml de ap.Verde de Briliant, soluie alcoolic de 1%.

    Tinctur de glbenele. Aplicaii locale pe locurile lezate.

    Tinctur de propolis.Tratament general: proceduri fizioterapice-unde ultrascurte, vitaminoterapie,Calmante, antihistaminice.Antibiotice dup rezultatul antibiogramei i aprecierea sensibilitiiMicrobiene la antibiotice

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    11/61

    11

    26. Diagnosticul diferenial al mezotimpanitei i epitimpanitei.

    27. Labirintitele. Clasificarea. Labirintita seroas:

    Etiopatogenia, tabloul clinic i tratamentul.Clasif icarea labir in titelor

    - Dup etiologie: specifice i nespecifice.- Dup criteriul patogenic: timpanogene, meningogene, limfogene,Traumatogene, mixte.- Dup tabloul clinic: acut i cronic (evident, latent).- Dup caracterul rspndirii procesului patologic: labirintit circumscripti difuz.- Dup caracterul patomorfologic: labirintit seroas i necrozant.n funcie de aspectul clinic deosebim:

    - labirintite acute precoce care apar n primele 2-3 zile de boal;-piolabirintit - labirintit precoce grav supurat;- labirintit tardiv - apare ntre 7 i 30 zile de la debutul otitei acute;- labirintitele acute survenite n cursul omes.Simptomatologia specific de baz a labirintitei este urmtoarea:- vertij nsoit de grea, vrsturi;- nistagmus periferic;- hipoacuzie de tip percepie;- acufene;- dereglri neurovegetative (transpiraii, paloare etc).

    Starea bolnavului este alterat. Diagnosticul n caz de tablou clinic tipic nuEste dificil.

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    12/61

    12

    Tratamentul va fi conservator i chirurgical, n primele dou forme -Congestiv i exsudativ-excepional, conservator: antibiotice, antiinflamatoare,Antiedemice, antihistaminice, regim la pat, n caz de indicaii -paracentez.InFormele supurativ i necrotic - chirurgical - mastoidotomie sau evidareaPetromastoidian n funcie de forma otitei (acut sau cronic) care a cauzat Labirintit. Se asociaz i tratamentul medicamentos.

    28. Labirintita supurat: etiopatogenie, tabloul clinic i tratamentul.Labirintita reprezinta inflamatia labirintului urechii (sistem de cavitati si canale ce formeaza urechea

    interna)Si determina pierderea echilibrului. Situat in stanca osului temporal, labirintul se afla in legatura cu

    urechea medie,Cu sistemul nervos central si cu meningele.

    Labirintita se manifesta prin aparitia vertijelor, insotite de greturi,Varsaturi si o stare generala de rau.Vertijul este o senzatie subiectiva de deplasare a obiectelor din jur si a propriei persoane, ce poate firesimtitaCa o instabilitate usoara, mergand in cazurile grave pana la senzatia puternica de rotire.

    Labirintita poate afecta una sau ambele urechi. In marea majoritate a cazurilor, episodul acut dureazaIntre cateva zile si cateva saptamani. Recuperarea spontana este preponderenta; totusi, recurenta est

    E obisnuita, in special in primii 5 ani dupa primul episod. In cazuri rare, episodul poate dura catevaluni sau chiar ani.Pierderea functiei vestibulare si/sau auzului ca urmare a labirintitei bacteriene este severa sipermanenta.Labirintita poate surveni la orice varsta, desi o incidenta crescuta se inregistreaza la pacientii de 40aniLabirintita supurataeste consecinta unei otite medii (otita seromucoasa),Caracterizata prin prezenta unei efuziuni lichidiene in spatele timpanului,

    Din cauza careia pacientul acuza o senzatie de plenitudine auriculara si oReverberatie anormala a propriei voci. Labirintita supurata poate antrenaDistrugerea timpanului sau o mastoidita (inflamatia mastoideios situat in spatele urechii).TRATAMENT - unele medicamente sunt indicate pentru combaterea vertijelor si greturilor: antihistaminice, anticolinergice (scopolamina) si antiemetice- sedativele sunt prescrise pentru calmarea bolnavului (benzodiazepina, etc)

    Tratamentul chirurgicalIn cazuri rare, o interventie chirurgicala se impune pentru drenarea colectiei purulenteDin urechea medie sau pentru indepartarea unui colesteatom.

    29. Otita medie exsudativ.Otita medie acuteste o boal produs debacteriisauvirui,care apare n general caUrmare a unei infecii atractului respirator superior.

    Acuzele i simptomelese schimb n funcie de stadiul de boal: Stadiul nti:inflamaia exsudativ (1-2 zile): febr de 39-40 grade,n cazurile grave frison, n cazul copiilor uneori apare durerea occipital, rigiditatea cervical.Durerea este puternic, pulsatil, mai accentuat noaptea, dect ziua.Osul de dup urechi, mastoidul, estedureros la presiune. n sincronitate cu pulsulSe percep zgomote auriculare surde, acuitatea auzului scade.

    Faza a doua:Faza de delimitare(3-8 zile): Secreia purulent deobicei ptrunde prinTimpan spre meatul auditiv.Ca urmare durerea cedeaz i bolnavul devine afebril. Dac la nceputul bolii am ntrodus untratament

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    13/61

    13

    Cu antibiotice, aceast faz se poate prescurta semnificativ, iarruptura spontanA timpanului poate fi chiar evitat.Faza a treia:Vindecarea (2-4 sptmni): Scurgerea din urechi se oprete treptat, iar auzul se

    normalizeaz.La copii tineri pot s apar de multe ori vom, diaree,datorit scurgeriisecreiilor purulente,Care poate irita astfel sistemul digestiv.

    Deshidratarea care urmeaz tulburrilor digestive agraveaz i mai mult simptomele.Dac tratamentul otologic corespunztor nu este urmat din timp, timpanul perforeaz spontan.n momentul acesta durerile pacientului scad, datorit dispariiei tensiunii timpanului.

    n cazul otitei medii pasul cel mai important este asigurarea aerisirii camerei timpanului indeprtarea secreiilor.De aceea este important practicareaperforrii artificiale a timpanului(paracentezei).Cu ocazia acestei proceduri se taie un mic orificiu pe timpan, cu ajutorul unui instrumentAsemntor unei lnci minuscule, prin care se extrag secreiile. Intervenia n general se practic subanestezie local.Uneori se poate ntmpla ca orificiul s se nchid nainte de vindecarea complet. n asemenea cazuri s-ar putea s fie nevoie de repetarea paracentezei.

    Nu este de dorit s se atepte pn la ruperea, la perforarea spontan a timpanului,Pentru c n acest caz - datorit orificiului de perforaie la nivelul timpanului sEproduce o ran cu marginile neregulate, care se vindec greu, lsnd o cicatrice relativGroas, crescnd astfel pericolul apariiei hipoacuziei.

    Prinii trebuiesc avizai n aceast privin, pentru c o crpare a timpanului poate aveaConsecine mai grave, dect o ran minuscul produs de paracentez.Pe lngtratamentul otologic, s-ar putea s fie nevoie i de administrarea antibioticelor. Tratamentul se continu nc 2-3 zile dup dispariia simptomelor, pentru un minim de 5 zile.Este bine s se nceap cu un derivat de penicilin cu spectru larg, care se va schi mba n caz denevoie, N funcie de antibiogram. Vindecarea poate fi accelerat de picturi nazale, antipiretice a

    Ntiinflamatoare, sau picturi auriculare.n cazuri recidivante, dac inflamaia este susinut de hipertrofia amigdalelor adenoide , ndeprtarea chirurgical a acestora poate duce la soluionarea problemei.

    30. Nevrita cohlear: surditate de percepie,

    Clasificarea, diagnosticul, tratamentul.Surditatea de perceptieeste produsa de leziuni ale urechii interne (melc) sau ale cailor nervoase

    auditive.Bolnavul nu aude deloc vocea soptita dar aude slab vocea de conversatie si sunetele subtiri.Vorbeste cu voce tare pentruca nu se aude pe sine.

    Este o afeciune care se caracterizeaz printr-un proces patologic careAfecteaz:- celulele senzoriale ale organului Spiral (Corti);- cile de conducere ale analizatorului auditiv;- centrii nervoi.Emoragie, tromboz, embolism, edem labirintic, spasm vascular (vasconstricia Arterial); vasodilataie excesiv; hipercoagulabilitatea sanguin.Simptomatologia este predominat de hipoacuzia de tip percepie de diversGrad, acufene de un timbru acut. La simptomele descrise mai sus se asociaz Simptomele bolii care a generat surditatea.

    Tratamentul. Bonavii trebuie spitalizai. Se vor administra: vasodilatatoare,Oxigenoterapie, anticoagulante, hormoni (Prednisolon, Dexametazon), vitamine,Cavinton, dezintoxicante.

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    14/61

    14

    31. Sindromul Meniere.Sindromul Meniere se datoreaza distensiei compartimentuluiendolimfatic al urechii interne.

    Leziunea primara este localizata in sacul endolimfatic care este responsabil pentruFiltrarea si excretia endolimfei (lichidul care umple cavitatile labirintului membranos al urechii).Etiopatogeniabolile generale: diabetul zaharat, hipertonia, hipotonia, alergia; endocrine-Avitaminozele, mai ales a vitaminei C;

    - tulburrile metabolismului apei, srurilor minerale;- infeciilor de focar;Simptomele clinice ale bolii sunt: Hipoacuzia de tip percepie; acufene. Vertijul i hipoacuzia se dezvoltConcomitent. Durata crizei este de la cteva minute pn la 1-2 ore,Hipoacuzia este unilateral. Crizele se pot repeta n aceeai zi sau la unAnumit interval de timp. La examenul bolnavului n perioada dintreCrize se pune n eviden persistena hipoacuziei, hiperrefiexiei, careTrece apoi n hiporeflexie labirintic. Dereglri de echilibru.Tratamentul este medicamentos i chirurgical.Tratamentul medicamentos prevede administrarea: Spasmoliticelor. Cardiotonicelor. Calmantelor. Antihistaminicelor.Se administreaz: Sol. Atropini ,Sol. Platifilini Q,2%-l-2Bicarbonat de sodiuSe interzic toate produsele alimentare toxice, excitante (alcoolul, tutunul,Cafeaua), se reduce lichidul i sarea.

    32. Otoscleroza (otospongioza).

    Otoscleroza este o boala cu transmitere genetica ce consta inAparitia unor modificari osoase lanivelul capsulei otice, antrenand blocarea articulatiei dintreScarita si urechea interna. Se produce astfel o anchiloza a lantuluiDe osisoare din urechea medie, care impiedica transmiterea eficienta

    a sunetelor de la timpan la urechea interna.Otoscleroza se manifesta prin scaderea progresiva a auzului.Pacientii acuza o progresie lenta (pe parcursul a 510 ani) a hipoacuzieiDe transmisie, insotita (uneori) de zgomote in ureche si autofonie (pacientul is

    I aude propria voce mult mai intens).

    Pacientii pot descrie si ameteala si pierderea echilibrului, in situatii graveAparandvertijul rotator sever. Cand vertijul apare doar ca expresie a otosclerozei,Se numeste sindrom otosclerotic de ureche medie.

    Operatia de corectie se numestestapedectomie si este o procedura frecventa in practica chirurgicalaORL, se poate realiza subanestezie locala sau generala,

    33. Surditatea neurosonsorial: etiologie, diagnosticul,

    Reabilitarea, profilaxia. Simptomele pierderii auzului sunt urmatoarele:

    - auzul redus (estompat);- dificultatea de a intelege ceea ce se vorbeste in jur, in special cand in fundal sE aud si alte sunete sau voci (persoana afectata poate auzi interlocutorul vorbind

    http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-vertij_1784http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul_353http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stapedectomie_5017http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anestezie-generala_2767http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anestezie-generala_2767http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stapedectomie_5017http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul_353http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-vertij_1784
  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    15/61

    15

    Dar, nu poate distinge cuvintele rostite de acesta);- ascultarea televizorului sau radioului la un volum mai ridicat decat in trecut;- evitarea conversatiei si interactiunii sociale. Situatiile sociale pot deveni astfelObositoare si stresante in cazul pierderii auzului; persoana respectiva va evita acesteSituatii din ce in ce mai mult pe masura pierderii auzului;-depresia - foarte multi dintre adulti devin depresivi datorita faptului ca pierderea auzuluiLe afecteaza viata sociala.

    Tiuit, uruit, suierat, zumzet in urechi (tinitus);- dureri de urechi;-puroi sau alte secretii ce se scurg din urechi; acestea pot fi datorate ranirilor sau infectiilorCare determina pierderea auzului;-vertijul,care poate aparea odata cu pierderea auzului in boala Meniere, neuromul acustiC sau inflamatiile labirintului (labirintite)Tratamentul pentru pierderea auzului temporara sau reversibila, depinde de obicei de cauza cAre a determinat pierderea auzului. Tratamentul pentru pierderea definitiva a auzului implicaFolosirea protezelor auditive.- protezele auditive: acestea amplifica sunetele; desi protezele auditive imbunatatescFunctia auditiva si in consecinta determina o comunicare mai usoara, ele nu pot restabili auzulnormal;- dispozitive care faciliteaza auzul, dispozitive de alarma si alte dispozitive care ajuta comunicarea.

    34.

    Complicaiile intracraniene otogene: etiologie, cile de ptrundere a infeciei.Etiopatogenie. Complicaiile otitelor medii sunt cauzate de aceiai ageniPatogeni care cauzeaz i otitele medii acute: stafilococi, streptococi, pneumococi .a. In complicaiile generate de otitele medii cronice supurate, n afar de microbiiDeja numii, mai pot fi depistai: bacilul piocianic, pneumobacilul, Klebsiella,Pseudomonas aeruginosa, proteul, colibacilul, diferii anaerobi, bacilul Koch,

    .a. Virusurile de asemenea joac un rol important n etiopatogenia complicaiilorOtogene, deoarece n unele cazuri ei provoac otita respectiv (acut), nAltele renclzesc otita medie cronic supurat.Cile de ptrundere a infeciei:

    percontinuetatem; dehiscenele; labirintogena hematogen; limfogen; traumatic;

    mixt.Abcesul epidural, subdural; meningita otogena; abces cerebral, cerebelos;Tromboflebita sinusului venos lateral(sigmoid)

    35. Meningita otogen.Simptomele principale care stau la baza stabilirii diagnosticului:

    Cefalee difuz, foarte pronunat,insuportabil. Starea general grav alterat: insomnie, anorexie, fatigabilitate. Poziia "opistotonus" a bolnavului, picioarele trase spre abdomen, iarCapul reflectat.

    Bolnavul este foarte sensibilla orice excitant (fotofobie). Semne de intoxicaie: febr, frisoane. Leucocitoz, VSH accelerat. Schimbri n starea lichidului cefalorahidian: presiunea mrit, tulbure,

    http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/combate-depresia_46http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/puroi_5537http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul-tulburari-de-echilibru_307http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul-tulburari-de-echilibru_307http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/puroi_5537http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/combate-depresia_46
  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    16/61

    16

    Pleiocitoz - 1000-10000 -20000 i mai multe cu preponderenNeutrofile, zahrul i clorurile sunt micorate, mrit concentraia deProteine.Semne meningiene: redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinski .a.PozitivTratamentul are ca scop:A) Eliminarea focarului infecios al urechii medii.B) Combaterea strii generale grave aorganismului prin administrareaDe cardio- i vasotonice, calmante.C) Decompresia creierului. Se administreaz soluii hipertonice ntruMicorarea tensiunii intracraniene; se deschide fosa cranian medie iPosterioar, se decoleaz dura mater.D) Administrarea preparatelor antiinfecioase i antiinflamatorii: antibiotice,Hormoni.E) Efectuarea unui tratament simptomatic n funcie de simptome.

    36.

    Diagnosticul diferenial dintre meningita otogen, meningococic

    (cerebrospinal) i tuberculoas.Meningita otogena- cu evolutie lenta, cefalee, greata , varsaturi, lez de focar (urechea medie)Meningita meningococica-debut violent, t0remitenta, herpes, eruptii petesiale cutanate, surditateBilaterala, prezenta menigococului in LCRMeningita TBC- evolutie mai lenta si se asociaza cu afectiunile plaminilor, oaselor, gangk limfatici,LCR este de cul deschisa, se depisteaza b. Koch

    37. Tromboflebita sinusului sigmoidean (lateral). Septicopiemia otogen.Este o inflamaie a sinusului lateral cu sau fara sepsis otogen. Are loc o

    Periflebit, endoflebit, tromb sub perete, tromb obturator steril sau septic.Simptomatologia. Febr, frisoane, pulsul este n concordan cu

    Temperatura. Tegumentele palide, limba uscat. Anorexie, grea, vrsturi,Leucocitoza, VSH accelerat, dereglarea funciilor ficatului, rinichilor.Formele clin ice:

    pioemic: temperatur nalt, frisoane, n funcie de ptrundereaEmbolusurilor septice n marea sau mica circulaie a sngelui: oprireaLor n capilarele creierului, articulaiilor, rinichilor, esutului cutanat,Plmni; latent sau fr septicemie; tifoid: splenomegalie, epistaxis; forma meningee.

    Tratamentul. Combaterea focarului infecios, asanarea strii generale iUn tratament simptomatologie.

    38. Abcesul lobului temporal otogen.Abcesul cerebral este o colecie de puroi n substana creierului, de celeMai multe ori n lobul temporal de partea urechii bolnave ca rezultat alRspndiriiprocesului inflamator-distructiv din urechea medie n cavitateaCreierului.1.Debutul bolii : cefalee, febr, frison, vrsturi, ameeli, bradicardie,oprirea otoreei.2.Perioada de acalmie.

    3.Perioada manifest. Simptomele caracteristice ale acestei perioadeAu fost grupate de Bergman n trei grupe de sindroame:A. Sindromul de supuraie: febr, senzaie de oboseal, slbire, tulburriGastro-intestinale, VSH i leucocitoza sunt crescute, reacie

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    17/61

    17

    Meningial.B. Sindromul de hipertensiune intracranian: cefalee, vrsturi,Bradicardie, somnolen, tulburri psihice, tulburri respiratorii,Convulsii, tulburri oculare, ameeli, acufene, iritaie meningial.C. Sindromul de localizare. Apare de obicei mai trziu fiind condiionatFie de edemul cerebral din vecintatea abcesului, fie de o compresiuneLa distan. Tulburrile motorii se localizeaz de partea opus leziunii.Afaziaeste simptomul principal. Ea poate fi anamnestic, motorie, Senzitiv, parafazic (nu numete corect obiectele), alexic, agrafic.Se constat dereglri psihice -psihoza acut.4.Perioada terminal depinde de forma clinic i tratamentul aplicat.Dac clinic abcesul evolueaz acut i bolnavul nu este operat, moartea Poate surveni fie prin encefalit difuz, fie prin deschiderea abcesuluin ventriculul lateral.Tratamentulpresupune sanarea chirurgical a focarului osteitic cauzal,Descoperirea cu drenarea sau enucearea abcesului, combaterea infeciei iRedresarea strii generale.

    39. Abcesul cerebelos otogen.Abcesul cerebelos este o colecie de puroi n substana cerebelului. Aceste

    Abcese se ntlnesc cu mult mai rar dect cele cerebrale. Pot fi localizate anterior,Cnd infecia provine din labirint; i posterior n localizarea infeciei n sinusulLateral afectat.Sindromul de supuraie este asemntor cu cel din abcesul cerebral, cuDeosebire c slbirea este nc mai accentuat. n ceea ce privete febra,Leucocitoza, VSH i modificrile lichidului cefalorahidian, acestea sunt adeseaIdentice.Sindromul de hipertensiune intracranian este precoce i mai accentuat

    Dect n abcesul cerebral. Cefaleea este mai vie, cu sediu posterior, nsoit deRedoarea cefei, vrsturi, greuri, bradicardie mai precoce i mai accentuat.La simptomele enumerate se mai adaug tulburrile generate de compresiuneaCilor motorii n protuberant, bulb i mduva superioar cu paraplegie, schimbriPatologice ale reflexelor, dizartrie, paralizii ale diverilor nervi cranieni, cel maiDes fiind afectat nervul oculomotor extern i comun.Sindromul de localizare:

    tulburri de atitudine (bolnavul se clatin, cade napoi i de parteaBolnav, mers ebrios); tulburri ale micrilor active: hipermetrie;

    tulburri ale micrilor pasive - scade tonusul musculaturii de parteaBolnav - "mini moarte" (Thomos); tulburri vestibulare: vrsturi, greuri, nistagmus spontan, care persisti dup distrugerea labirintului, se observ pe partea bolnav, esteTrector, schimbtor, lent, amplu.nfaza terminal a abceselor cerebeloase se nregistreaz i o serie deTulburri bulbare: ale pulsului, respiraiei, disfagie, hiperestezia feei, diminuareaSau abolirea reflexului cornian i tulburri pupilare.Tratamentul. Drenarea coleciei, combaterea infeciei, redarea striiGenerale, sanarea focarului otic.

    40. Tratamentul i profilaxia complicaiilor intracraniene otogene.Tratamentul chirurgical include: paracenteza, antrotomia, mastoidotomiaCu sau Iar deschiderea foselor craniene (medie i posterioar); evidarea

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    18/61

    18

    Petromastoidian simpl i lrgit.Tratamentul medicamentos include:

    1. Terapia antibacterian. Se administreaz un antibiotic cu spectru largDe aciune. S-a dovedit eficient asocierea Benzilpenicilinei , Ampicilina, Oxacilina, Meticilina, Cefalosporinele, Rifampicina,Lincomicina, Ristomicina.2. Terapia dezintoxicant, corecia echilibrului acido-bazic i

    Lichidarea acidozei metabolice. Se administreaz i/v cu pictur sol. Glucozae5%;Sol. Clorur de sodiu de 0,9%-Poliglucin sau Reopoli-glucin 400ml.3. Terapia combaterii edemului cerebral, neurotoxicozei i a sindromului

    Convulsiv. Deshidratarea se va efectua prin injectarea intravenoas aSoluiei de Manitol4. Terapia n combaterea ocului toxiinfecios, sindromul CID

    (coagulopatie intravascular diseminat), insuficienei suprarenale acute,

    Dereglrilor hemodinamice. n acest scop se administreaz Prednisolon , Efedrina,Adrenalin,Noradrenalin, Heparin

    5. Terapia combaterii imunodeficienei secundare i fortificareaReactivitii organismului. Se prescriu: Plasm. Izogrup antistafilococic,Imunoglobulin antistafilococic, ATF, vitamine B,, C, PP, B,, B, B,.. O deosebitImportan o are alimentarea raional i adecvat, precum i ngrijirea igienosanitar. 6. Terapia simptomatic i specific n caz de afectarea concomitent

    A altor organe i sisteme. De exemplu, n meningite otogene este generat deO otit medie cronic supurat tuberculoas. Se va face un tratament cu medicamenteAntituberculoase (Streptomicin .a.).

    41. Anatomia clinic i metodele de examinare a piramidei i foselor nazale.Piramida nazal este o formaiune anatomic impar, situat n centrul

    Feei, delimitat de regiunile din vecintate prin anurile nazogeniane, nazopalpebralei nazolabiale. Oasele nazale, propriu-zise, spina nazal a osului

    Frontal, apofiza frontal a maxilarului superior, precum i cartilajele laterale i Cele alare ale nasului formeaz scheletul nasului extern. In structura nasuluiExtern deosebim: rdcina, dosul, streina, lobul, narinele, aripile.Cavitatea nazal este situat deasupra cavitii bucale. SeptulNazal o mparte n dou fose nazale. Acestea comunic prin narine cu exteriorul,Iarprin coane cu faringele i implicit cu laringele, formnd calea respiratorieSuperioar. La nivelul vestibulului nazal se gsesc foliculii piloi i glandeleSebacee. Aici se pot dezvolta furunculii nasului.

    42. Anatomia clinic i metodele de examinare ale sinusurilor paranazale,

    Particularitile la copii.Sinusul maxilar este situat n grosimea maxilarului superior i este celMai mare dintre sinusurile feei. Acest sinus poate fi comparat cu o piramid a Crui baz o constituie peretele intersinusonazal, iar vrful este ndreptat spreApofiza zigomatic a maxilarului superior.Sinusur il e fr ontale, dou la numr, sunt situate n grosimea osului frontal,Despriteprintr-un sept osos subire. Peretele anterior are o grosime de 4 mm,Celposterior (cranian) este mai subire i prezint raporturi cu lobul frontal,Meningele i sinusul longitudinal.- lama perpendicular median;

    - dou lame ciuruite;- masele laterale etmoidale n grosimea crora se afl celulele etmoidale.Arhitectonica acestor celule amintete un fagure de miere.Labirintul etmoidaleste situat ntre fosa nazal i orbit. Partea nazal a

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    19/61

    19

    Etmoidului formeaz peretele lateral (extern) al foselor nazale, iar peretele lateral -Peretele medial al orbitei. Etmoidul are legturi cu planeul sinusului frontal, cuSinusul maxilar, situat inferior, i cu sinusul sfenoidal, situat posterior.Sinusul sfenoideste situat deasupra rinofaringelui, naintea apofizei bazale aOccipitalului i posterior de fosele nazale. Are n medie un volum de cea 7-8 cm3.I'eretele anterior al sinusului vine n raport cu cavitatea nazal i cu etmoidul.Orificiul de drenare a sinusului sfenoid se afl pe acest perete n poriuneaNazal, n spatele cornetului superior. Peretele posterior vine n raport cu fosaCerebral posterioar. Cel superior are raporturi cu:- glanda pituitar (hipofiza) din eaua turceasc;- hiasma optic;- bandeletele olfactive;- partea antero-intern a lobului frontal.

    43. Caracteristica mucoasei foselor nazale i sinusurilor paranazale.Mucoasa nazal (pituitar) este de tip:

    A) respirator: epiteliu cilindric ciliat i stratificat; corion din esut conjunctiv lax; glande mucoase i seromucoase.A) olfactiv, situat n meatul nazal superior. Epiteliul mucoasei olfactiveConine celule: bazale, cu funcie de substituie sau regenerare a epiteliului iesutului aezat pe o membran bazal foarte subire, care desparteEpiteliul olfactiv de corion; de susinere; senzoriale.Corionul este format din esut conjunctiv n care se gsesc capilare sanguine,

    Capilare limfatice i fibre nervoase amielinice.Vascularizarea nasului i a sinusur il or paranazale este foarte abundent,Deoarece se efectueaz din dou surse - artera carotid extern i arteraCarotid intern. Artera carotid extern, prin ramurile sale: facial, numit i Maxilara extern i artera sfenopalatin, numit i artera maxilar intern, iArtera carotid intern prin ramura sa - artera oftalmic - anastomozeaz,Asigurnd alimentaia arterial a nasului i a sinusurilor paranazale.Reeaua venoas a nasului este bine dezvoltat. Venele nasului duc sngelen vena facial, iar ultima se vars n venaJugular intern. Vena unghiular se

    Anastomozeaz cu vena oftalmic careStrbate sinusul cavernos.

    44. Vascularizarea arterial a nasului i sinusurilor paranazale.

    Importana n clinic.Vascularizarea nasului i a sinusuri lor paranazale este foarte abundent,

    Deoarece se efectueaz din dou surse - artera carotid extern i arteraCarotid intern. Artera carotid extern, prin ramurile sale: facial, numit i Maxilara extern i artera sfenopalatin, numit i artera maxilar intern, i Artera carotid intern prin ramura sa - artera oftalmic - anastomozeaz,

    Asigurnd alimentaia arterial a nasului i a sinusurilor paranazale. Astfel seExplic epistaxisul frecvent, de divers grad, i hemostaza dificil, iar prin prezena laNivelulporiunii antero-inferioare a septului nazal, a petei vasculare Kissellbach -Hemoragiile nazale

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    20/61

    20

    45. Particularitile anatomice a reelei venoase a nasului

    i sinusurilor paranazale. Importana n clinic.Reeaua venoas a nasului este bine dezvoltat. Venele nasului duc sngele

    n vena facial, iar ultima se vars n venaJugular intern. Vena unghiular seAnastomozeaz cu vena oftalmic careStrbate sinusul cavernos. De aceea oInfecie nazal poate genera tromboza sinusuluiCavernos, fenomen nregistrat n caz deFuruncul al nasului, traumatism nazal cuInfectarea esutului feei, nasului i aSinusurilor paranazale. Venele posterioare seVars n vena sfeno-palatin. Exist legturiDirecte dintre venele nasului i veneleEndocraniului, fapt ce condiioneaz pericolulDezvoltrii complicaiilor endocraniene n cazFig. 11. Zona Kissellbach.Depatologie rinosinuzal.Limfaticele. Vasele limfatice de la nas i sinusurile paranazale se vars nGanglionii submandibulari, cervicali profunzi, retrofaringieni i jugulo-carotidieni.Inervaia este asigurat de nervul oftalmic, trigemen, parasimpatic iSimpatic.

    46.

    Funciile nasului. Enumerarea lor.

    Funcia respiratorie. Sindromul de obstrucie nazal.Nasul este unul din cele mai importante organe din sfera O.R.L. care

    Exercit urmtoarele funcii:- respiratorie;- olfactiv;

    - de aprare;- de rezonan;- estetic.Funcia respiratorie a nasului este cea mai important, cu influen asupraLuturor organelor i sistemelororganismului. O respiraie nazal bun se poateCompara cu o comoar de nepreuit. Fosele nazale au perei neregulai, ceea ce Duce la ncetinirea curentului de aer i crearea condiiilor pentru un debit maiconstantDe aer.Aerul inspirat la trecerea prin nas suport urmtoarele modificri: senclzete, se umezete, se purific. nclzirea lui n fosele nazale este condiionat

    De forma rulat a cornetelor nazale,Purificarea aerului inspirat este asigurat n primul rnd de activitateaAparatului mucociliar. Particulele mai mari din aerul inspirat sunt reinute cuAjutorul vibrizelor, firioare de pr de la nivelul vestibulului nazal.

    47. Funciile nasului. Enumerarea lor. Funcia de aprare.Nasul este unul din cele mai importante organe din sfera O.R.L. care

    Exercit urmtoarele funcii:- respiratorie;- olfactiv;

    - de aprare;- de rezonan;- estetic.Funcia respiratorie a nasului este cea mai important, cu influen asupra

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    21/61

    21

    Luturor organelor i sistemelor organismului. O respiraie nazal bun se poateCompara cu o comoar de nepreuit. Fosele nazale au perei neregulai, ceea ce Duce la ncetinirea curentului de aer i crearea condiiilor pentru un debit maiconstantDe aer.Aerul inspirat la trecerea prin nas suport urmtoarele modificri: senclzete, se umezete, se purific. nclzirea lui n fosele nazale este condiionat De forma rulat a cornetelor nazale,Purificarea aerului inspirat este asigurat n primul rnd de activitateaAparatului mucociliar. Particulele mai mari din aerul inspirat sunt reinute cuAjutorul vibrizelor, firioare de pr de la nivelul vestibulului nazal

    48. Malformaiile congenitale ale nasului.Malformaii congenitale. Forma nasului poate fi motenit. Ereditatea

    Alcoolic, luetic, tuberculoas, saturnian pot duce la malformaii nazale.Traumatismele abdominale, intoxicaiile (n special cele medicamentoase) hiposauAvitaminozele, luesul sau diverse viroze, tratamentul cu antibiotice, razeleRoentgen n primele luni ale sarcinii de asemenea pot genera malformaii aleNasului i sinusurilor paranazale.Se intilnesc diverse deformaii ale septului nazal: proeminente, depresiunin plan frontal, sagital, creste, pinteni, ngrori ale septului nazal. n plan general

    49. Furunculul nasului i complicaiileeventuale.Etiologie i patogenie. Apariia unui furuncul este cauzat de o infecie,

    De factori favorizani i de slbirea imunitii locale i generale. Furunculul nasuluiSe dezvolt mai frecvent la suferinzii de diverse tulburri de ordin hepatic,Gastrointestinal, metabolic, neuroendocrin i mai ales la bolnavii cu diabet zaharat.

    Agentul patogen de cele mai multe ori este stafilococul auriu.Simptomatologie. Bolnavii acuz dureri violente la nivelul nasului, stareGeneral grea, febr, cefalee, indispoziie. La deschiderea furunculului se eliminPuroi.Obiectiv.Nasul n regiunea furunculului este rou, tumefiat, infiltrat, durerosi edemaiat.Complicaii. Limfadenita obrazului; tromboflebita sinusului cavernos;Furuncul antracoid; septicopiemie; diverse complicaii endocraniene.Tratamentul. Se aplic metode de tratament generale i locale.Metodele generalepresupun tratarea afeciunilor endocrine, gastroenterale,

    Vitaminoterapie, balneoterapie.Metode de tratament local. Se vor evita aciunile care ar putea traumatizaTegumentele din regiunea furunculului i din cele adiacente. Se recomandPansamente cu alcool rectificat, iar la deschiderea furunculului - aciuni pentruDrenarea coninutului acestuia (mee, tampon cu soluie hipertonic de soluieFiziologic). Se administreaz o terapie antimicrobian (antibiotice), antihistaminice,Sedative, antitermice, antiedemice.

    50.Rinita acut (coriza sau guturaiul).Rinita acuta banala -guturai, coriza: reprezinta una dintre cele mai frecvente boli din patologia

    umana, ce apare la toate virstele, avind caracter epidemic. Boala este initial virala, ulterior floramicrobiana nazala devenind virulenta, transformind coriza in rinita mucopurulenta.Factori favorizantiai rinitei acute: cauze de obstructie nazala, alergia nazala, frigul, umezeala, atmosfera poluata,scimbarile bruste de temperature, stresul, oboseala, tutunul, alcoolul,etc.Simptomatologia rinitei acute

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    22/61

    22

    banale: - la debut se manifesta prin:cefalee, frisoane stranuturi, astenie mialgii, secretii nazale apoase,obstructie nazala, hiposmie-anosmie. - in stadiul urmator secretia devine mucopurulenta, iarsimptomatologia generala scade in intensitate.Boala evolueaza de cele mai multe ori spre vindecarecompleta. Rareori se poate complica cu: sinuzite, otite, faringite, laringotraheobronsite, complicatiioculare. Tratamentul consta in administrarea de antiinflamatoare( ibuprofen,diclofenac, etc.)Antitermice ( paracetamol), antalgice, antialergice, dezinfectante nasofaringiene( instilatii nazalede picaturi de vasoconstrictoare de 2-3 ori pe zi), antiseptice locale, vitaminoterapie, inhalatii,aerosoli. In caz de suprainfectie se administreaza antibiotic, de preferinta dupa efectuareaantibiogramei din secretiile nazale. Tratamentul igienodietetic presupune repaus la pat in cameraaerisita,alimentatie usoara,bai calde la piciare.

    51.Rinita cronic: etiologie, clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.Se disting urmatoarele grupe de rinite corniceClasificare: - rinita cronica banala: catarala, hipertrofica, atrophic

    - rinita cronica specifica din bolile infectocontagioase- rinita cronica micotica.

    Rinoscleromul, rinitele micotice, rinitele cronice specifice, rinitele alergice,Polipoza nazala, rinitele vasomotorii dupa evolutie pot fi considerate rinite cronice.Tabloul clin icdepinde de forma rinitei, de varsta bolnavului, de tratamentulAplicat si se caracterizeaza prin obstructie nazala, rinoree, hiposmie, algie de diversGrad, uscaciune in nas (rinita atrofica banala si ozena), miros fetid din nas (ozena).Tratamentuleste profilactic, medicamentos si chirurgical.Tratamentul conservator se va efectua in caz de rinite cronice formaCalaraia, forma hipertrofica faza congestiva, forma hipotrofica banala, formaLitrofica simpla si ozena.Tratamentul conservator include:- anticongestionante (Nafazolina, Oximetazolina, Zetrizolina);- instilatii cu solutii dezinfectante de Colargol 2%;

    - aspirarea secretiilor;- spalaturi nazale cu solutie fiziologica de 0,9%;- aerozol cu cortizon;- emoliente si protectoare ale mucoasei nazale;- Finazol circa 0,5 cm unguent de 3-4 ori pe zi in fiecare fosa nazala;- Mentoclar, inhalatii: intr-un vas cu 0,5 litri apa fierbinte (65C) se introduc2,5-5 ml (0,5-1 lingurita) Mentoclar. Bolnavul acopera capul cu unProsop si inhaleaza vaporii adanc cu gura deschisa sau prin nas timpDe 5-10 min. Procedura se repeta de 2-3 ori pe zi.- cure sulfuroase in statiunea Govora sau Slanic-Moldova;

    - excluderea factorilor nocivi.52.Ozena (rinita atrofic ozenoas): etiologie,

    Diagnosticul diferenial cu rinita atrofic, tratamentul.Rinita cronicaatrofica ozenoasa (ozena) Rinita cronica atrofica ozenoas aapare mai frecvent la

    femei, cu debut in perioada pubertatii. Afecteaza mai des rasa galbenain etiologia bolii au fostelaborate mai multe teorii ( anatomice, fiziologi ce, infectioase, metabolice,traumatice)Simptomatologie:obstructie nazala, senzatie de uscaciune, rinoree purulenta cronicafetida, cacosmie initial subiectiva apoi obiectiva,cefalee.La examinarea ORL se observa la nivelulfoselor nazale cruste de culoare verde murder, fetide, mucoasa nazala este atrofiata, fragila; fosele

    nazale sint largi.Evolutia rinitei cronice atrofice ozenoase poate fi descendenta, cuprinzind faringele,laringele, traheea.Tratamentulmedical in rinita cronica atrofica vizeaza:1.modificarea troficitatiimucoasei nazale prin: aerosoli cu apa de mare, apa termala, apa iodata; aeroterapie aplicarea desubstante caustice chimice( glicerina iodata 1%), vitaminoterapie( vit. A, E, D2, PP) 2. Modificarea

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    23/61

    23

    florei microbiene: pensulatii cu glicerina glucozata, aerosoli cu antibiotice(streptomicina),vaccinare.3Tonificarea starii generale: calciu, vitamine, proteinoterapie. Tratamentul chirurgical in rinitacronica atrofica vizeaza eliminarea crustelor, combaterea formarii lor si micsorarea calibrului foselornazale prin interventii la nivelul septului nazal, peretelui extern al foselor nazale sau la nivelulplanseului foselor nazale.

    53.Rinita vazomotorie: clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.Rinita vasomotoriereprezinta inflamarea mucoasei foselor nazale prin tulburarea controlului fluxuluisangvin de la acest nivel, rezultand vasodilatatie si edem al mucoasei. Mai poate fi denumita si rinitanonalergica, deoarece factorul declansator nu este alergic.Apare la orice varsta, dar este mai frecventa la adultul tanar. S-a observat ca persoanele diagnosticatecu rinita vasomotorie sunt predispuse spre anxietate si depresie.Cauzelepot fi de natura:Ocupationala:la persoanele care lucreaza in mediu cu praf, vapori toxici;hormonala:la femei insindromul premenstrual si in stari cu dezechilibru hormonal, prin ingrosarea mucoasei nazale); Medicamentoasa:prin administrarea unor medicamente care scad tensiunea arteriala; Senila:manifestata prin hidroree (secretie nazala apoasa, abundenta) indusa de frig; Indusa de stres; De cauza rara: infectioasa, alimentara (fast-food), umiditate scazuta sau atmosferauscata.Tabloul clin iceste dat de urmatoarele semne si simptome: rinoree, obstructie nazala cuanosmie, stranut in salve, congestia mucoasei nazale. Exacerbarea simptomelor este produsa de aerulrece, mirosurile tari, alte substante volatile iritante, stresul.Examenul clin ic: la examinarea foselornazale prin rinoscopia anterioara, mucoasa este violacee, secretanda, edematiata sau in unele cazuridoar o simpla congestie a acesteia. Se poate evidentia deviatia septului nazal, hipertrofia cornetelornazale inferioare si mijlocii, urmand ca acestea sa fie tratate chirurgical.Evolu tia boli i este ondulanta,in pusee, pe parcursul mai multor luni, cu remitere partiala sau totala dupa indepartarea factoruluideclansator.Diagnosticul diferential se face cu: rinita alergicala care factorul declansator estealergenic, cu participarea sistemului imun umoral, in speta ige; tabloul clinic este asemanator in celedoua boli; infectiile de tract respirator superior: sinuzite, faringite, amigdalite, viroze;polipoza

    rinosinusala.Tratamentul este de doua tipuri: medicamentos si chirurgical.1. Medicamentos:

    Vasoconstrictoarele locale:-bromura de ipratropiumAtrovent spray nazal 0,03% 2 puffuri/zi,max 3 zile Corticosteroizi topici Antihistaminice: Cromoglicat disodicIntal spray nazal 40mg/ml 1puff x3-4/zi Imunstimulare nespecifica intre crizeCantastim 1ml (conform schemei), Broncho-Vaxom,Ribomunil.2. Chirurgical:indicatii: - rinita vasomotorie refractara la tratamentul medicamentosla fumatori -corectarea: deviatiei de sept nazal

    - hipertrofiei cornetelor nazalemetode: - rezectie submucoasa a septului nazal - termoterapieradiofrecventa bipolara aplicata submucos pe cornetele nazale inferioare

    54.Polinozele.Polinoza reprezinta o alergie la polenul diferitelor plante.Polenul se transmite pe caleea aerului si provoaca, la contactulCu mucoasa nazala sau oculara, o reactie alergica imediata (de tip 1).Simptomatologia se manifesta de obicei sezonier si cedeaza in perioadele cu ploaie.Etiologie

    Polinoza poate fi declansata de polenul diferitelor tipuri de plante, cum ar fi:Graminee (secara), ierburi, pomi (mesteacan, stejar), arbusti (alunul) siPlante medicinale (pelinul negru). In functie de perioadele de polenizarea ale acestor plante,

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    24/61

    24

    Polinoza poate sa apara de mai multe ori pe an.De obicei polinoza se asociaza si cu o reactie incrucisata la alimente care contin proteine aCaror structura moleculara e similara cu a alergenului polen. Se intampla adesea ca persoaneleAlergice la polenul de mesteacan, de exemplu, sa reactioneze alergic si la alune.Simptomeletipice din polinoza sunt : lacrimarea, senzatia de arsura la nivel lacrimal, stranut, rinoree, nas infundat, tuse, gat iritat, reactii alergice ale pielii (inflamari si roseata).Pot sa apara de asemenea probleme de concentrare si de somn. Cazurile grave se asociazaCu dispnee si pot duce la astm bronsic de etiologie alergica. Riscul persoanelor alergiceLa polen de a se imbolnavi de astm este 3 ori mai mare decat al celor non-alergice.In paralel cu reactiile alergice specifice, polinoza poate determina si o hipersensibilitateNazala fata de factori iritanti nespecifici cum ar fi fumul de tigara, praf, substante mirositoare,Schimbari de termperatura, care se manifesta prin stranut

    Tratamentprima atitudine terapeutica in polinoza este evitarea, pe cat posibil, a contactuluiCu factorul alergen. Dat fiind faptul ca polenul se poate transmite pe distante kilometrice pe caleaaerului,Aceasta masura profilactica poate fi greu de realizat. Una din metodele anevoioase de prevenire a

    Polinozei o constituie voiajul in acele zone climatice care nu corespund cu locul de resedinta iN privinta perioadelor de inflorire. Incidenta alergenilor este mai mica in tinuturile muntoase si lamare.Pentru ameliorarea simptomelor acute din polinoza se adminstreaza antihistaminice cu actiunerapida,Solutii de glucocorticoizi si corticoterapie inhalatorie. Singurul tratament etiologic il reprezinta

    hiposensibilizarea.Unele produse cosmetice care contin Dexpantenol, uree sau aloe vera pot ameliora

    Unele reactii alergice la nivelul pielii:Senzatiile de arsura si urticaria.

    55.Corpii strini nasali. Rinolitul.

    Pot fi exogeni sau endogeni, cei exogeni patrunzand accidental in fosa nazala siSunt intalniti aproape in exclusivitate la copii mici. Sunt foarte variati, imaginatiaPacientului fiind hotaratoare: de la jucarii de plastic, musama, nasturi, pinaLa boabe de fasole, de porumb etc. Cei endogeni sunt mai rari, se intalnescMai ales la adulti si de obicei au o structura calcaroasa si se numesc rinoliti.

    Simptomatologia corpilor straini intranazali se caracterizeaza prin obstructiveRespiratorie nazala cel mai frecvent unilaterala asociata cu rinoree purulenta, fetida.

    Diagnosticul este sustinut de simptomatologia descrisa si de examenului rinoscopic,Care dupa aspirarea secretilor purulente si o eventuala vasoconstrictie locala, evidentiaza corpulstrain.

    Tratamentul consta in extragerea corpului strain cu ajutorul penselor sauA unor instrumente agatatoare, tip croseta. Este contraindicata manevra de impingereA corpului strain in rinofaringe, intrucat de aici el poate fi aspirat, accident foarte grav.

    In cazul corpiilor straini narinari, usor vizibili, medicul de familie poate efectua extractiaAcestora prin comprimarea narinei.In cazul corpilor straini nazali profunzi, greu diagnosticabili, sau care au depasit narina (Limen nasi), pacinetul se indruma la medicul specialist ORL.

    56.Hematomul i abcesul septului nazal, clinica i tratamentul.Hematomul septal, apare de obicei in urma unui traumatism nazal cu fractura septului,

    In care se produce acumularea de sange intre septul cartilaginos fracturat si pericondrulSupraiacent.Clinicse manifesta ca o bombare bilaterala a septului, cu obstructia foselor nazale.Tratamentul consta in evacuarea hematomului si administrarea de antibiotice pentru prevenirea

    Suprainfectiei bacteriene, complicatie ce ar duce la transformarea hematomului septal in abces septal.

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    25/61

    25

    Aceasta complicatie impune administrarea de antibiotice si evacuarea abcesuluiPrin incizia mucoasei nazale de ambele fete ale septului. Aceste cai de drenaj aleAbcesului trebuie sa fie in planuri diferite, decalate pentru a preveni aparitia perforatiei septale.Netratat abcesul septal, se poate complica cu condrita septului, a carui vindecare ducE la deformarea piramidei nazale, sau in cazuri de agresivitate crescuta a germenilor patogeniLa instalarea unei tromboze de sinus cavernos, datorita propagarii infectiei prin intermediul venei

    oftalmice.

    57.Hemoragia nazal (epistaxisul): etiologie i tratamentul.

    Epistaxisul (sangerarea nazala) este un accident obisnuit, mai ales la copii si poate fi tratat foartesimplu.Apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme cauzate de scobirea in nas sau suflarea nasului.

    Poate apare si in urma unei infectii a mucoasei care determina uscare si aparitia de cruste.Exista doua tipuri de epistaxis, anterior si posterior, in functie de locul de origine al sangerarii. Daca epistaxisul este anterior sangerarea provine din septul inferior (peretele ce desparte cele douafose nazale).Numita si zona Little aceasta parte a nasului contine o vascularizatie bogata care poate fi usor lezata.Principalele cauze ale epistaxisului anterior sunt:- zgarierea mucoasei nazale datorita unei unghii ascutite- suflarea cu putere a nasului- o lovitura usoara in nas-raceala saugripa- nas infundat sau uscat, determinate de obicei de o infectie- altitudinea mare- folosirea excesiva a decongestionantilor nazali- folosirea excesiva acocainei.De cele mai multe ori copiii au epistaxis anterior care poate fi tratat cu usurinta la domiciliu.Tratament chirurgical pentru epistaxisul recurent

    O procedura minora decauterizare a locului de unde se produce sangerarea poate avea succesIn oprirea epistaxisului recurent. Aceasta procedura implica atingerea zonei sangerandeCu un tampon de vata imbibat cu o substanta chimica coroziva. Daca pacientul prezintaVase de sange care sangereaza se poate interveni prin chirurgie endoscopica (folosind instrumentefoarte fine)Pentru a lega capetele vaselor si a opri sangerarea.Daca vasul care sangereaza este posterior sau este dificil de compresat, poate fi nEcesara chirurgia majora. Exista cazuri rare in care este necesara ligaturarea uneI artere principale care vascularizeaza fosele nazale.Daca pacientul prezintadeviatie de sept nazal,poate fi necesara interventia de corectare.

    58.Traumatismele nasului i a sinusurilor paranazale.Studierea acestor afectiuni are o mare importanta deoarece in ultimul timpSe observa o crestere a incidentei lor. In majoritatea cazurilor ele necesitaAsistenta medicala de urgenta. Cazurile netratate la timp suscita ulterior oRinoplastie, care este greu de realizat si nu totdeauna reuseste. Mai mult ca atat,Traumele rinosinusogene in majoritatea cazurilor sunt insotite si de alte afectiuni.Etiologia si patogenia. Nasul, din cauza pozitiei sale destul de proeminentaPe masivul craniofacial, este adesea expus diverselor traume. La copii acesTraume sunt destul de frecvente, insa consecintele lor imediate nu sunt grave,

    Deoarece nasul nu este inca osificat. In schimb urmarile tardive uneori suntGrave.La adulti aceste traume de asemenea sunt frecvente si in majoritateaCazurilor sunt legate de accidente de munca, transport, sport (fotbal, box, rugbi

    http://www.sfatulmedicului.ro/Gripa-si-alte-viroze/viroza-respiratorie-raceala_469http://www.sfatulmedicului.ro/Gripa-si-alte-viroze/gripa_666http://www.sfatulmedicului.ro/Substante-cu-actiune-stimulanta-centrala--/cocaina_4291http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cauterizare_674http://www.sfatulmedicului.ro/Deviatia-de-sept-si-rinoplastia/septoplastia-repararea-deviatiei-de-sept_482http://www.sfatulmedicului.ro/Deviatia-de-sept-si-rinoplastia/septoplastia-repararea-deviatiei-de-sept_482http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cauterizare_674http://www.sfatulmedicului.ro/Substante-cu-actiune-stimulanta-centrala--/cocaina_4291http://www.sfatulmedicului.ro/Gripa-si-alte-viroze/gripa_666http://www.sfatulmedicului.ro/Gripa-si-alte-viroze/viroza-respiratorie-raceala_469
  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    26/61

    26

    Schi, motociclism etc). La barbati traumele nazale se intalnesc mai des decat laFemei.Simptomatologia.Bolnavii prezinta diverse plangeri in functie de formaRaumatismului si alte circumstante. Simptomele pot fi locale si generale. CeleGenerale se manifesta prin: dureri, slabiciuni, paloarea fetei, hemoragii etc. InRaumatisme grave simptomatologia este mult mai accentuata si mai periculoasa.Bolnavii in aceste cazuri suporta o comotie cerebrala, lipotemie.Din simptomele locale mentionam: epistaxis, tumefactie, echimoze. PlagaAre o forma zdrobita, taiata, piramida nazala deformata, mai ales in fracturaOaselor nazale. La unii bolnavi se poate constata emfizem subcutanat, crepitatiOsoase etc. Prin rinoscopia anterioara se exploreaza starea foselor nazale.Acestea pot fi permeabile ori obturate cu cheaguri de sange; septul nazal poatFi deplasat ca unnare a traumei sau hematomului. Lezarea sau turgescentCornetelor nazale poate provoca obstruarea foselor nazale. Un simptom importanConstituie scurgerea de lichid cefalorahidian din fosele nazale.Pentru precizarea diagnosticului este necesar sa se faca radiografia nasuluiDin fata si din profil. Multitudinea de simptome pot fi incluse in trei sindroame: dureri, hemoragii,Dereglari functionale. Acuitatea acestora determina tactica medicala.Tratamentul are ca scop combaterea socului, hemoragiei, prelucrarea plagii.Aceste manipulari vor fi efectuate de catre medicul O.R.L. de garda, impreunaCu chirurgii ori alti specialisti de garda. Insa, in majoritatea cazurilor, examenulPrimar al acestor bolnavi este efectuat de catre medicul de familie si deci el va fiAcela care va acorda asistenta medicala de urgenta. Este important de a retine caPrelucrarea plagii trebuie facuta cat mai devreme posibil, cat mai econom si maiAmplu. Folosind diverse manevre extra- si intranazale, se vor repune in pozitieAnatomica normala capetele osoase sau cartilaginoase fracturate.

    59.Osteomielita acut a maxilarului la sugar.

    Osteomielita sugarilor si copiilor mici este cauzata de obicei de infectii rinogene si otice:Rinitele supurate si sinuzitele se complica cu osteomielita, deoarece cavitatile sinusaleNefiind dezvoltate, osul poate fi invadat mai usorIn maxilare sunt implantati dintii, care foarte frecvent au focare septice acute si cronice sipot astfel insamanta osul; maxilarele au rapoarte stranse cu cavitatea bucala, fosele nazale,sinusurile maxilare, de la care infectia se poate propaga la os; maxilarele sunt acoperite inmare parte cu o mucoasa aderenta, astfel incat leziunile septice traumatice sau patologice potinfecta direct osul; maxilarele sufera o serie de procese de transformare continua, prin formarea s

    i eruptia dintilor, astfel incat terenul devine favorabil pentru apelul infectiilor generale.

    60.Sinuzitele acute: etiopatogenie, clasificarea.Sinuzita acuta dureaza de obicei sub patru saptamani. Ea se manifesta ca o infectie atractului respirator superior, in general de origine virala. Suprafetele tesuturilor distruse

    din punct de vedere viral sunt, dupa aceea, infectate de bacterii, cel mai des acestea fiindHaemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis precum si Staphylococcusaureus.Alti patogeni de tip bacterial includ specii de streptococi, bacterii anaerobe si, mai rar, bacterii

    negative dinperspectiva retinerii unor anumite substante (ce au rol important in indicatorii ph-ului). In modnormal

    organismul este rezistent la streptococi si alte bacterii, dar in conditii de imunitate scazuta acesteapot produce infectii in sinusuri. O alta posibila cauza a sinuzitei pot fi problemele stomatologicecare afecteaza sinusul maxilarului. Episoadele acute ale sinuzitei pot fi cauzate uneori de infectii ale

    ciupercilor.

    http://www.sinuzita.com/sinuzita-acuta/sinuzitahttp://www.sinuzita.com/sinuzita-acuta/sinuzita
  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    27/61

    27

    Pacientii ce sufera de diabet sau alte deficiente ale sistemului imunitar (cum ar fi virusul HIV)au risc crescut de a suferi de episoade recurente de sinuzita acuta.

    61.Inflamaia acut a sinusului maxilar.Este o boala conditionata de inflamatia mucoasei sinusului maxilar.Simptomatologia.Bolnavii acuza o senzatie de plenitudine nazosinuzala,De tensiune, durere localizata la nivelul fosei canine, hemifetei. Durerea are unCaracter periodic, cu intensitate si durata diferita, provocata de nevrita infiamatorieTrigeminala. Acumularea exsudatului in sinus de asemenea poate genera durere.Dereglarile de olfactie (hiposmia) sunt o consecinta a afectarii terminatiilorNervoase ale nervului olfactiv si a insuficientei respiratiei nazale care micsoreazaAportul aerian al moleculelor odorivectoare. Bolnavii au o voce nazonata, caUrmare a edemului, infiltratiei si hipertrofiei cornetelor nazale.Rinoscopic se stabileste ca mucoasa nazala este hiperemiata, edematiata,In fosa nazala (proces unilateral) sau in fosele nazale (proces bilateral), in meatulNazal mijlociu - acumulari de puroi de culoare galben-verzuie, mai abundenteDimineata la trecerea in pozitie ortostatica.Obstructia nazala, consecinta a congestiei mucoasei, infiltratiei si edemuluiEi, duc la blocarea meaturilor. La inceput obstructia nazala este unilaterala, apoiDevine bilaterala. Insuficienta respiratiei nazale este mai accentuata noaptea,Din care cauza bolnavii au un somn nelinistit si de scurta durata. Acesti bolnaviDe multe ori trec la respiratie bucala. Hiperemia si congestia mucoasei nazale ducla ruperea capilarelor, urmataDe epistaxis. Functional la acesti bolnavi se stabileste insuficienta respiratorieNazala uni- sau bilaterala, hiposmie, hipoacuzie, lacrimatie, fotofobie si hipog-Nezie. Simptome generale: febra, cefalee, nevralgii ale fetei, inapetenta, tuse.Deosebim cateva forme clinice de sinuzita maxilara: Sinuzita rinogena (rinopatica) si odontogena.

    Forma catarala, exsudativa seroasa, supurata, alergica, osteitica, ulcero-Necrotica, proliferativa. Forma supraacuta, acuta si subacuta.Diagnosticul diferentialse va face cu:- Sinuzita maxilara cronica.- Sinuzita etmoidala acuta si cronica.- Sinuzita frontala acuta.- Sinuzita sfenoidala acuta.- Nevralgia trigemino-faciala esentiala.- Corpi straini nazali ignorati.

    - Chistul paradentar.- Gingivoperiostita maxilara.Sinuzita maxilara acuta poate sa evolueze spre: vindecare; cronicizare;Complicare.Tratamentulare ca scop combaterea durerii, febrei, atenuarea congestieiMucoasei nazale. Se vor administra antibiotice, in functie de antibiograma,Antihistaminice, antiinflamatoare. Sunt indicate procedurile fizioterapice: inhalatii,Raze ultraviolete si de frecventa inalta.

    62.Inflamaia cronic a sinusului maxilar.

    Sinuzita maxilara cronicaEste o inflamatie cronica a mucoasei sinusului maxilar. Se intalneste cuAceeasi frecventa la ambele sexe. Majoritatea datelor statistice arata ca peste40-60% din totalul sinuzitelor cronice sunt maxiloetmoidite.

  • 7/26/2019 Orl Raspuns

    28/61

    28

    Etiopatogenia.De cele mai multe ori aceasta forma de sinuzita maxilara este generata de actiunea mai multor factori favorizanti cum ar fi: vegetatiile adenoide,adenoidita acuta si cronica, rinitele acute si cronice, deviatia de sept nazal, avitaminoza,tulburarile metabolice, conditiile structural-anatomice ale cavitatilor sinusurilor maxilare,

    scaderea imunitatii locale si generale, noxe de productie etc. In majoritatea cazurilor sinuzitamaxilara cronica se instaleaza dupa o rinita sau sinuzita maxilaraAcuta netratata sau tratata insuficient, sub influenta altor factori nocivi.Simptomatologia.Bolnavii acuza ce