Modul OFERTA DE MRFURI
1.Analiza ofertei de mrfuri
Structura ofertei de marfuri
Oferta de mrfuri este o categorie a pieei, strns legat de
cererea de mrfuri.
Def. Oferta de mrfuri cuprinde toate produsele destinate
satisfacerii consumului prin
intermediul circulaiei, respectiv, att bunuri i servicii
destinate consumului intermediar
sau formrii brute a capitalului fix, ct i bunuri sau servicii
care asigur consumul final al
populaiei.
In cadrul ofertei, se disting dou elemente principale:
- fondurile de mrfuri aflate n reeaua de distribuie n cursul
unei perioade spre a fi
realizate, respectiv oferta real sau efectiv.
- stocurile de mrfuri existente n diferite verigi ale
circuitului economic, respectiv
oferta pasiv.
Def. Fondul de marfa reprezint cantitatea negociat i primit de
comer. De aceea,
oferta total este compus din:
- fondul de mrfuri negociat i primit de comer;
- stocurile rmase din perioadele anterioare.
1.1. Clasificarea ofertei de mrfuri
In funcie de mai multe criterii, oferta de mrfuri poate fi
clasificat astfel:
1. Dup destinaia produselor n procesul de consum, oferta de
mrfuri prezint
urmtoarea structur:
a) produse destinate consumului final (bunuri i servicii de
consum"), care
reprezint ansamblul obiectelor materiale sau imateriale
realizate pentru
satisfacerea direct a nevoilor umane;
b) bunuri i servicii destinate consumului intermediar (bunuri i
servicii
productive"), care reprezint ansamblul bunurilor i serviciilor
oferite
agenilor economici antrenai n aciuni lucrative, pentru a se
consuma n
procesul de producie, n vederea realizrii altor bunuri sau
servicii;
c) produse de echipament cuprinde bunurile utilizate n
organizarea i
desfurarea unui proces de producie i a crui durat de via este de
cel
puin un an (utilaje, maini, cldiri).
2. Dup durata de via a diferitelor categorii de produse,
avem:
a) bunuri nedurabile, care se refer la articole de uz curent, de
mare difuziune,
n general standardizate;
b) bunuri durabile, adic produse de folosin ndelungat,
caracterizate printr-
o perioad relativ mare de utilizare i printr-un anumit grad de
finisaj i
tehnicitate.
3. n funcie de criteriul merceologic, avem urmtoarele grupe de
produse:
a) grupa produselor alimentare;
b) grupa produselor nealimentare.
4. n funcie de locul produselor n consumul populaiei i modul de
solicitare a
acestora de ctre consumatori oferta se grupeaz n:
a) bunuri primare de consum, destinate satisfaceri nevoilor
fiziologice ale
populaiei: hran, mbrcminte, nclminte, locuin etc;
b) bunuri de necesitate medie, destinate satisfacerii nevoilor
de confort,
ntreinerea sntii, petrecerea timpului liber etc;
c) bunuri de prisos sau de lux, n majoritatea lor sunt produse
cu o semnificaie
mai mult social, posesia sau cumprarea lor producnd o satisfacie
episodic
sau mai puin practic, potenialul de consum devenind astfel
nelimitat.
5. Clasificarea ofertei de mrfuri n cadrul pieei bunurilor de
utilizare
productiv n:
a) materii prime, cuprind bunurile ce vor intra ca parte
integrat n structura
viitoarelor produse;
b) semifabricate, sunt acele produse ce vor deveni o parte a
produsului finit;
c) echipament industrial grupeaz acele produse ce nu devin parte
a
produsului finit, dar prin folosirea lor asigur desfurarea
procesului de
producie;
d) furnituri, bunuri de utilizare productiv, sunt consumate
continuu:
carburani, materiale pentru curenie etc.
1.1.1. Diversificarea ofertei de mrfuri
Procesul de diversificare a ofertei de mrfuri mbrac dou
importante aspecte:
- lrgirea continu a gamei sortimentale prin apariia produselor
noi, care se
adaug celor existente i schimbarea structurii sortimentale, prin
nlocuirea unora
dintre ele cu produse noi;
- diferenierea i individualizarea ofertei n procesul
concurenial.
Noiunea de produs nou are n vedere un bun material ce prezint
elemente
constructive, funcionale, fiabilitate, valene estetice,
ergonomice, comerciale, precum i
componente acorporale deosebite, realizat n vederea satisfacerii
superioare a cerinelor
de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi.
Diferenierea i individualizarea ofertei n procesul concurenial
se realizeaz
prin intermediul: procesului de realizare a produselor;
produselor i serviciilor comerciale
ataate produsului; personalului comercial, imaginii de produs,
marc sau ntreprindere.
Ca elemente de individualizare i difereniere a ofertei pot fi
amintite:
funcionalitatea produsului;
performana prin nivelul rezultatelor obinute n procesul de
utilizare potrivit
funcionalitii specifice fiecrui produs;
durabilitatea, prin perioada ce caracterizeaz durata de via sau
procesul de
utilizare a fiecrui produs;
reparabilitatea;
conformitatea, gradul de respectare de ctre produs a
specificaiilor stabilite;
stilul produsului, prin aparena sa exterioar generatoare de
reacii emotive
din partea consumatorilor;
design-ul produsului;
sistemul serviciilor comerciale;
termenele de livrarea sau realizare;
formarea personalului de exploatare;
instalarea produsului, ca ansamblul de operaiuni necesare
punerii n funciune a unui produs;
consilierea cumprtorilor;
reparaiile etc.
n prezent, principala strategie de construire a ofertei este
aceea de inovare i
difereniere. Orice comerciant trebuie s-i conceap oferta astfel
nct s fie perceput de
ctre consumatori ca fiind unic.
1.1.2. Caracteristicile ofertei de marfuri
Oferta de marfuri, evoluand sub influenta unei multitudini de
factori de ordin tehnologic, economic, social sau de alta natura,
prezinta o serie de tendinte, care se contureaza cu caracter de
legitate pentru intreaga economie, in aceiasi timp, respectivii
factori genereaza frecvente modificari in componenta si formele de
manifestare a ofertei, reclamand preocupari continue cu privire la
adaptarea acesteia la specificul cererii de consum.
Dat fiind faptul ca se adreseaza unei mase mari de consumatori,
cu structuri deosebite atat in ceea ce priveste consumul
propriu-zis, constituind segmente bine definite in cadrul pietei
totale (piata bunurilor de consum individual si piata bunurilor de
consum productiv), cat si in ceea ce priveste modul de adjudecare a
diverselor produse, unele caracteristici sunt comune pentru ambele
segmente ale ofertei, altele sunt proprii unuia sau altuia dintre
acestea.
Ca o caracteristica comuna aparetendinta de crestere continua si
in ritm intens a volumului de marfuri oferit pieteideterminata
de:
sporirea permanenta a capacitatii de productie si a
productivitatii munciigenerate de frecventa ridicata a
descoperirilor stiintifice si cresterea gradului de aplicabilitate
a acestora, aplicabilitate care are drept rezultat sporirea
continua a volumului de produse pus la dispozitia populatiei si a
consumatorilor productivi.
mondializarea pieteicare contribuie la accentuarea gradului de
penetrare in cadrul fiecarei piete interne a unor produse realizate
pe terte piete externe. Asa cum a fost subliniat anterior, comertul
mondial a crescut, in ultimele decenii, mai puternic decat
productia, creand interdependente productive si sporind gradul de
penetrare pe diverse piete. Or, acest element are o dubla influenta
asupra ofertei ca stimulent de crestere continua si puternica a
productiei urmare a existentei unor piete de desfacere relativ
deschise; ca sursa de alimentare si sporire neintrerupta a ofertei
din cadrul diferitelor piete interne nationale.
Dezvoltarea productiei interne, si cresterea continua a gradului
de penetrare pe diversele piete nationale a produselor straine are
ca urmare:
diversificarea continua a ofertei de marfuriprin:
largirea puternica a gamei sortimentale de produse,
crearea de noi produse care inlocuiesc pe cele existente,
perfectionarile tehnice si ale functionalitatii aduse
produselor,
crearea unor ramuri si subramuri care furnizeaza produse noi,
cum sunt: inlocuitorii din piele, fibrele si firele sintetice,
aparatura electronica, informatica, ansamblurile cibernetice si
robotii etc.
Legatura stransa a bunurilor cu serviciilein procesul de
satisfacere a nevoilor si cresterea considerabila a ponderii
serviciilor ca element constitutiv al ofertei. Peste tot in lume
serviciile se implementeaza functional in consum datorita gradului
ridicat de adaptabilitate la nevoile de consum si, in special, ca
urmare a dezvoltarii puternice, din a doua jumatate a secolului XX,
a tehnicilor si tehnologiilor care au contribuit la adaptabilitatea
bazei tehnico-materiale a acestora, usurand astfel procesul de
organizare si accentuand capacitatea de penetrare in sistemul de
satisfacere a nevoilor de consum. Fenomenul prezinta importanta
pentru oferta de bunuri, cel putin din doua puncte de vedere.
Primul se refera la faptul ca dezvoltarea ofertei de servicii
genereaza o puternica concurenta cu oferta de marfuri, fortand-o la
preocupari de perfectionare, diversificare sortimentala,
imbunatatiri calitative si politici adecvate de preturi. Cel de al
doilea priveste asigurarea unui proces superior de utilizare a
insesi bunurilor din structura ofertei, multe dintre servicii fiind
legate de sporirea gradului de satisfactie a consumatorilor in ceea
ce priveste realizarea actului de cumparare si a sistemului de
garantie, utilizare si intretinere a multor bunuri din structura
ofertei.
Cresterea calitatii bunurilor care alcatuiesc oferta- generata
de perfectionarea continua a productiei si a tehnologiilor
utilizate, precum si de existenta unor piete deosebit de exigente,
sporirea nivelului calitativ al produselor constituie, in actuala
etapa de dezvoltare a economiilor nationale, mobilul tuturor
actiunilor lucrative. Cresterea calitatii ofertei se materializeaza
in:
diversificarea productiei,prin aparitia produselor noi,
superioare calitativ; imbunatatirea parametrilor de calitate la
produsele existente, pe baza valorificarii superioare a materiilor
prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie. Elementul
esential inaprecierea calitatiitrebuie sa-1 constituiegradul de
utilitate, nivelul la care produsul isi indeplineste functiile sale
in consum.Aceasta inseamna ca desi parametrii tehnologici indica
aspecte importante ale calitatii, ei nu sunt suficienti pentru o
apreciere completa, trebuind sa fie intregiti cu elemente
economice, precum si cu o serie de aspecte psihosociale si
estetice.
innoirea produselor- reprezinta o reflectare a modificarilor
profunde care intervin in nevoile consumatorilor, in mecanismul
formarii si satisfacerii cererii. La aceasta se adauga faptul ca
deprecierea fizica, scaderea utilitatii unui produs este
amplificata continuu de deprecierea functionala, in special prin
aparitia de noi produse. Drept urmare, procesul de diversificare a
ofertei de marfuri imbraca doua importante aspecte:
1. largirea gamei sortimentaleprin aparitia produselor noi, care
se adauga celor existente si schimbarea structurii sortimentelor
prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi. Notiunea
deprodus nouare in vedere un bun material ce prezinta elemente
constructive, functionale, fiabilitate, valente estetice,
ergonomice, comerciale, precum si componente acorporale deosebite,
realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum
sau acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. Clasificare: produse
absolut noi, care apar pentru prima data pe piata, asa cum a fost,
de pilda, la vremea sa, televizorul; produse noi cu caracteristici
functionale superioare, diferite de cele existente pe piata,
contribuind la satisfacerea unor necesitati satisfacute si anterior
cu alte marfuri similare, cazul televizorului color; produse
ameliorate, care au parametri functionali, estetici si comerciali
superiori celor ai bunurilor existente, cum ar fi de exemplu cazul
televizoarelor ameliorate fie in directia multiplicarii canalelor
de receptie sau adaugarea unor noi functionalitati; produse ce
largesc gama sortimentala existenta prin crearea de varietati noi
ale aceluiasi bun, cazul televizoarelor diversificate in functie de
marimea ecranului pentru a contribui la satisfacerea tot mai
deplina si intr-un grad mai ridicat a exigentelor
consumatorilor.
2. Durata ciclului de viata a produselor.Un alt aspect, care
trebuie avut in vedere in legatura cu innoirea produselor si
diversificarea ofertei se refera la faptul ca produsele care apar,
formand oferta din cadrul pietei, pot avea o 'viata' mai lunga sau
mai scurta, fiecare conturandu-si propriul sau 'ciclu de viata'.
Notiunea 'ciclu de viata al unui produs' desemneaza perioada in
cadrul careia bunul respectiv exista pe o anumita piata, respectiv
intervalul cuprins intre finalizarea produsului de catre producator
si vanzarea sa prin intermediul unui vanzator catre consumatorul
final sau intermediar.Ciclul de viata al produselornu trebuie
confundat cu durata de viata fizica sau ciclul de utilizarea
acestuia, care are in vedere timpul scurs intre faza finala a
fabricatiei unui exemplar dintr-un produs si distrugerea sau
casarea sa de catre consumator.
Fazele parcurse de un bun in timpul de la aparitia sa in cadrul
pietei si pana la disparitia de pe piata au urmatoarea
succesiune:
a. aparitia pe piata a produsului;
b. cresterea cererii si respectiv a ofertei pe piata pentru
produsul in cauza;
c. maturitatea, care corespunde etapei in care produsul a atins
limitele de saturatie ale pietei;
d. declinul, faza in care produsul este mai putin cerut de
consumatori si care se incheie cu disparitia lui de pe piata.
Ciclul de viata fiind specific fiecarui produs, durata de
ansamblu a acestui ciclu de viata, cat si a fiecarei faze care il
compun poate sa difere in functie de tipul produsului, de ritmul in
care apar pe piata alte produse care il inlocuiesc total sau
partial pe cele existente, precum si de alte fenomene generate de
evolutia societatii moderne.
Astfel, pentru producatori, cat si pentru comert, cunoasterea
fazelor ce compun ciclul de viata al produselor, precum si a
factorilor de influenta ai acestuia prezinta o insemnatate practica
deosebita, servind la fundamentarea masurilor menite sa asigure
posibilitatile ca orice produs nou sa supravietuiasca un timp mai
indelungat alaturi de celelalte, in conditiile unei eficiente
economice corespunzatoare atat pentru activitatea de productie, cat
si pentru cea de comercializare. Pornind de la o asemenea premisa,
sunt necesare doua aspecte importante de retinut in legatura cu
innoirea si diversificarea ofertei. Primul se refera la faptul ca
progresul rapid al stiintei - si tehnicii determina extinderea
ofertei, imbogatirea ei permanenta cu produse noi. Cel de al doilea
aspect are in vedere ca acelasi fenomen genereaza si altfel de
consecinte asupra activitatii comerciale, in masura in care
provoaca reducerea duratei ciclului de viata al produselor. Or,
pentru comert, intrarea produsului intr-un timp scurt in perioada
de declin inseamna uzarea lui morala prematura, fenomen insotit, de
regula, de crearea unor stocuri peste limitele normale, greu
vandabile. Prin urmare, pentru prevenirea unor asemenea consecinte,
cercetarea economica asupra lansarii produselor si directionarea
actiunilor de diversificare trebuie sa se faca atat de catre
producatori, cat si de catre intreprinderile comerciale, colaborare
care este necesar sa aiba in vedere cercetarea pietei pentru
asigurarea cunoasterii amanuntite a cererii de marfuri, precum si
previzionarea evolutiei in timp a produsului, deoarece riscul de a
nu fi pe deplin acceptate de catre consumatori se manifesta la
toate produsele. Cercetarile trebuie continuate si dupa lansarea
produselor, pentru a se putea asigura comertului elementele pe baza
carora sa se actioneze in directia prelungirii duratei de viata a
produsului pe piata si asigurarii unei eficiente economice
corespunzatoare.
O problema care apare legata exclusiv de diversificarea ofertei
se refera la modalitatile de actiune prin care societatile
comerciale sa sustina derularea procesului respectiv. Schimbarea
structurii sortimentelor ce formeaza structura ofertei prin
inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi, ameliorate sau
produse ce largesc gama sortimentala existenta poate fi realizata
in mod eficient pentru ofertant si benefic pentru consumator,
printr-unprogram deliberat de diferentiere continua a produselor
realizate initial. O asemenea diferentiere poate avea loc dupa
lansare, in faza de crestere sau de maturitate a produsului, in asa
fel incat cresterea sa pe piata sa se realizeze prin aportul
diferit al variantelor sub care produsul a evoluat in cadrul
ciclului sau de viata. Solutionarea unei asemenea probleme poate
avea in vedere:
activizarea procesului de utilizare de catre consumatorii
obisnuiti;
largirea posibilitatilor de folosire a produsului de catre
consumatori;
cautarea de noi consumatori;
punerea la punct a unor noi variante de produs.
1.1.3. Factorii de influenta asupra ofertei de marfuri
Pretul de comercializare a produselorinfluenteaza direct
cantitatea si structura ofertei pe piata.
Legea generala a ofertei:daca pretul creste oferta creste;
daca pretul scade oferta scade.
Nivelul si dinamica costului de productieinfluenteaza direct
cantitatea de bunuri produse si oferite pe piata. Cunoasterea
costurilor de productie este baza oricarui calcul economic. Daca
costul productiei scade, oferta pentru bunurile respective va
creste si invers, cresterea costului va duce la scaderea
ofertei.
Tehnologia procesului de productie. Introducerea tehnologiei
noi, are ca efect cresterea productivitatii muncii, si implicit,
reducerea costului de productie determinand cresterea cantitatii
oferite.Avansul tehnologic consta in realizarea unor schimbari care
sa duca la scaderea cantitatii de resurse folosite pentru
producerea aceleiasi cantitati de bunuri. Termenul de avans
tehnologic are multiple semnificatii, incepand cu descoperirile
stiintifice, continuand cu mai buna aplicare a tehnologiilor
existente si terminand cu simpla reorganizare a muncii.
Introducerea tehnicilor de productie mai eficiente vor reduce deci,
costurile si vor creste limita profitului pentru fiecare unitate
vanduta. De aceea, oferta totala e de asteptat sa creasca.
Pretul factorilor de productie.Daca pretul factorilor de
productie scade, ofertantii unui anumit produs sunt dispusi sa
produca o cantitate mai mare din produsele care au la baza factorii
mai ieftini.
Modificarile de pret ale altor bunuri substituibile sau
complementare.Oferta din bunurile substituibile este direct
influentata de pretul produselor similare. Daca de exemplu scade
pretul unui produs substituibil, atunci oferta bunului substituit
va scadea.In schimb in cazul bunurilor complementare, cresterea
pretului produsului de baza poate determina cresterea ofertei
acestuia si implicit si cresterea ofertei bunului complementar.
Numarul firmelor care aduc acelasi bun pe piata pe masura
intrarii intr-un anumit domeniu de activitate a unui numar din ce
in ce mai mare de intreprinzatori oferta este influentata in sensul
cresterii din punct de vedere cantitativ si calitativ.Taxele si
impozitele majorarea taxelor si impozitelor are ca efect, in
general, reducerea ofertei de bunuri si servicii. Pe de alta parte
acordarea de subventii de la bugetul de stat determina cresterea
ofertei.
Conditiile climaticepot influenta hotarator cantitatea de
produse oferita pe piata.Succesiunea unor ani secetosi, sau din
potriva a unor ani bogati in precipitatii influenteaza direct
oferta de produse agricole.
Evenimentele social politiceinfluenteaza la randul lor
productia. Daca productia se desfasoara intr-un cadru caracterizat
de stabilitate politica, sociala, juridica etc. aceasta va
inregistra o tendinta de crestere.
Previziunile privind evolutia preturilorinfluenteaza oferta in
sensul ca asteptarea unui pret ridicat in viitor are ca efect
reducerea ofertei prezente, in schimb, previziunea unor scaderi de
pret in viitor va determina cresterea ofertei prezente.
Elasticitatea ofertei
Elasticitatea oferteiexprima sensibilitatea ofertei la
variatiile diferitilor factori, indeosebi la modificarile
preturilor. Aceasta se masoara prin intermediul coeficientului de
elasticitate al ofertei fata de pret, in functie de care avem:
Oferta elastica pentru care o modificare a pretului determina o
modificare mai mare a cantitatii oferite in acelasi sens
(Eop>1). De exemplu o crestere de pret de 10% determina
cresterea ofertei cu 15%.
Oferta unitara- pentru care o modificare de pret atrage dupa
sine o modificare egala a cantitatii oferite (Eop=1). De exemplu o
crestere a pretului cu 10% determina cresterea ofertei tot cu
10%.
Oferta inelastica(Eop