Occidentul romanesc nr. 11

ZiarGRATUIT

Distribución gratuitaIanuarie, 2012

APARE LUNARwww.occidentul-romanesc.com

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

Bajo la coordinación de Daniel Velázquez, los dos centros Hispano Rumanos de la Comunidad de Madrid destacaron por su gran variedad de actividades...

Procedura de stabilire a pensiei comunitare„La momentul îndeplinirii condiţiilor de pensionare, înc azul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a...”

Sfinţirea Bisericii din Torrejón de Ardoz„BisericaOrtodoxăRomână,în colaborare cu AsociaţiaMioriţa şi Primăria din Torrejón de Ardoz, au organizat sfinţirea ParohieiSfântul Mare Mucenic şiTămăduitorPantelimon...”

Mereu, alături de oameni„M-amimplicatînacţiunidevoluntariatpentrusponsorizări,operedecaritatefaţădecopiişibătrâni,strângeridefonduripentruaparaturădestinatăspitalelordinRomânia...”

Tradiţii şi obiceiuri în luna ianuarie„Existămultepracticişiritualuriprincareoameniiîncearcăsă-şistabileascăsausăinfluenţezeundestinfastînanulcareîncepe,pentruei,pentruceiapropiaţilor,pentrurecoltele...”

Posibilitatea de a obţine credite pentru dezvoltarea unui proiect sau a unei afaceri„O nouă iniţiativă a UE afost lansatăpentrua facilita accesul la credite...”

Cu ce se confruntă Spania în 2012„Fiecare zi din anul recent încheiat şi-a luat „jertfa”de câte 1.000 de locuri demuncă, dacă se ţine cont decifrelepublicatedeAsigurările Sociale...”

Pagina 04

Pagina 07

Pagina 06

Pagina 09

Anul II - Nr. 11/2012

Página 12-13

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă.

Pagina 20

Pagina 22

Românii care vor să lucreze în străinătate, avertizaţi să meargă mai întâi la ITM „De asemenea, trebuie săverificedacălasemnareaunuicontract individual de...”

Pagina 14

DanielVelázquez,

un gran Amicus Romaniae

Adrese şi informaţii utile02 IANUARIE2012

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Concursul de poezie „Mihai Eminescu”

EDITORI:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Dan Caragea (Portugalia)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)Irina Georgescu Şova (România)Lucian Oprea (Colorado)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian I. Guitars (Barcelona) REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Anastasia Criste (Barcelona)Dan Luca (Bruxelles)Mircea Fluieraş (Málaga)

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA)

REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-Năsăudean

Vasile Mureşan (Illinois)Tiberiu Grădiştean (Timişoara)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)SPECIALIŞTI:Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - Psiholog

CONTACT:[email protected]@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la Integral PressDepósito Legal: TO-607-2011ISSN 2069 – 8801

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid

•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: [email protected]. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.Consulatul General al României la Barcelona

•C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: [email protected]. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provin-cii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabi-lă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autono-me Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele progra-mate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: [email protected], Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Auto-nomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Viceconsul: Eliza Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: [email protected]. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorific al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Campania umanitară – Strigăt de disperare, organizată de Asociaţia Hispano - Română din Provincia Cuenca şi Occidentul Românesc conti-

Asociaţia Româno - Americană Friends şi Şcoala Specială de Limba Engleză Barbara Hamilton Cartland din Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, orga-nizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”. La concurs pot participa toţi

nuă prin strângere de fonduri pentru minorul Alin Rus de 15 ani care suferă de o boală necruţătoare. Alin are nevoie de un scaun special adecvat bolii de care suferă, de între-ţinere zilnică şi îmbrăcăminte. Donează şi tu 2 euro în contul deschis la Caja Rural Cuenca:• Menţionăm faptul că toate documentele care susţin cam-pania de ajutor şi strângere de fonduri pentru Alin Rus, se gă-sesc arhivate atât la Asociaţia

iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie.Concursul se desfăşoară pe parcursul a şase luni calen-daristice, începând cu data de 15 ianuarie 2011. Doritorii se pot înscrie la concurs cu mini-

Strigăt de disperare! Hispano-Română din Provin-cia Cuenca, cât şi la redacţia Occidentul Românesc.• Cei interesaţi pot depune do-naţia dorită în contul deschis pe numele Monicăi Pană la Caja Rural de Cuenca: 3064 0840 4121 3779 4315 • Pentru alte informaţii, pu-teţi lua legătura cu Asociaţia Hispano-Română din Provin-cia Cuenca, pe adresa de e-mail: [email protected], telefon: 639 178 615, dis-ponibil de luni până vineri între orele 19 – 20.***

mum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte scrise în limba ro-mână.Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile ofe-rită de compania American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu British Airways pe ruta Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei Barbara Hamilton Cartland şi trei excursii pentru cunoaşterea Londrei incluse în acelaşi pachet de servicii.Începând cu data de 15 ianua-rie 2011, poeziile se pot trimi-te la următoarea adresă: redacţia@occidentul-românesc.com

Din motive pe care doar as-trologii le-ar putea clarifica cândva, luna decembrie a fost parcă predestinată să joace un rol însemnat în viaţa noastră comună, a ro-mânilor luaţi ca o colectivi-tate. Reflexul acestui fapt ar trebui să fie, în fiecare buclă a unui an, traversarea unui spaţiu-timp, politic şi spiri-tual, clarificator, populat de limpeziri şi limpezimi, de fi-nalizări, de aşezări întemeie-toare pentru noul ciclu care se deschide dincolo de corti-na Noului An. Pe măsură ce ne îndepărtăm de Decembrie 1989, lucrurile merg exact în direcţia opusă.Cea mai căutată dintre clari-ficări a fost, în toată această perioadă, aceea capabilă să tragă linia definitivă, istorică şi politică, dintre revoluţie, contra-revoluţie şi lovitură de stat, iar pe fondul aces-tei clarificări, pe aceea care desparte responsabilităţi şi vinovăţii, de merite. În locul clarificărilor, al tonelor de rapoarte ale comisiilor par-lamentare, al investigaţiilor pe cont propriu, al dezvă-luirilor şi reevaluărilor care nu mai contenesc, ne afun-dăm în confuzie. Marcată de momentul trist, dar atât de spiritualizat, al mutării lui Havel de la cele lumeşti, mă întrebam zilele trecute de ce în Cehia tema veridicităţii revoluţiei lor pur şi simplu

nu a existat, în timp ce la noi nu conteneşte să genereze „baricade politice” şi, desi-gur, confuzie. Dacă pui sub lupă evenimentele care au determinat prăbuşirea regi-mului comunist de la Praga, acolo tot ceea ce pentru noi este mister, pentru ei este clar ca lumina zilei. Statis-ticile spun clar faptul că, a existat o puternică implica-re, pe teren, a serviciilor de informaţii străine, inclusiv sovietice, în momentele che-ie ale transformării valului popular de manifestaţii anti-comuniste în mecanism de legitimare a noii arhitecturi de putere care i-a luat locul. Că a existat o competiţie po-litică între susţinătorii unor soluţii alternative ale ieşirii din comunism, cel puţin în privinţa conţinutului politic al primelor etape. Că a mai existat problema politică, dar şi umană, foarte dificilă generată de dilematica ale-gere între „recuperarea” şi „proscrierea” celor pentru care comunismul nu fusese doar o simplă supă ideologi-că în care şi-au trăit viaţa, ci o parte esenţială a vieţii lor de idealuri, cariere, credinţe, loialităţi afirmate şi susţinu-te public. Toate aceste pro-bleme nu au fost deloc mai simple la ei decât la noi. La ei însă, au fost clare de la început până la sfârşit. Re-voluţia lor nu a început cu schimbarea regimului comu-nist, ci mult înainte, odată cu fundamentarea politică şi afirmarea publică a unei

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, armă de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mândri, aste le nutresc Căci rămâne stânca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc! Vis de răzbunare negru ca mormântul Spada ta de sânge, duşman fumegând, Şi deasupra idrei fluture cu vântul Visul tău de glorii falnic triumfând, Spună lumii large steaguri tricoloare, Spună ce-i poporul mare, românesc, Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe aleea Vestei tainic surâzând, Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face, Când cu lampa-i zboară lumea luminând, El pe sânu-ţi vergin încă să coboare, Gustă fericirea raiului ceresc, Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Tânără mireasă, mamă cu amor? Fiii tăi trăiască numai în frăţie, Că a nopţii stele, că a zilei zori, Viaţă în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală şi mândrie, Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

alternative, căreia Havel şi grupul de intelectuali ai Cartei 77 i-a dat formă, con-ţinut şi simbol, un deceniu înainte ca schimbarea de re-gim să se producă.Confuziile lui decembrie, la noi, nu încep şi nici nu se sfârşesc cu temele revolu-ţiei. Ele încep a se aşterne chiar cu Ziua Naţională şi totul se trage de la uriaşul deficit de legitimitate de care este lovită structural în-treaga noastră clasă politică. Acest gol încearcă politici-enii să-l acopere, să-l com-penseze cu orice prilej şi cu orice ocazie, inclusiv cea legată de ceea ce ar trebui să fie o sărbătoare naţională. Nu este! E doar un tablou de gang în care pe jumătate stau zugrăvite figuri înţepenite de oficiali nesiguri pe rolul şi menirea lor, plus unifor-me, iar pe cealaltă jumătate se lăfăie agitaţia populară din jurul pomenilor publice organizate de oficialităţi cu acest prilej.La fel de triste sunt şi con-fuziile „organizate” în jurul evenimentelor sprituale ale acestei perioade: Solstiţiul, Crăciunul şi Schimbarea anilor. Dacă v-aţi între-bat vreodată de ce a scris Shakespeare o piesă care se cheamă „A douăspreze-cea noapte”, aţi descoperit, desigur, că au fost vremuri când oamenii lumii creştine trăiau şirul acestor zile aco-perite de bucurie şi spiritu-alitate, ca pe un lanţ de aur cu care-şi împodobeau vieţi-

le. Astăzi, totul zace într-un morman zgomotos şi sclipi-cios de reclame, anunţuri şi activităţi comerciale. Esenţa uneia dintre cele mai fru-moase şi mai bogate spiritu-al părţi a unui an a fost redu-să şi este trăită de „creştinii noştri” ca o simplă vizită la un mare parc de cumpără-turi, cadouri şi libaţii bahi-ce. Dacă dorim să înţelegem dimensiunea sărăciei spiri-tuale în care ne-au cufundat confuziile cultivate de spi-ritul mercantil, nu trebuie să ne întoarcem neapărat la vremurile shakespeariene, este suficient să recitim po-veştile de Crăciun cu care se delectau bunicii sau părinţii noştri, pe când erau copii. De acolo vom afla, sau redesco-peri, că bradul de Crăciun era visul celor mici, cu care se culcau în gând în Seara de Ajun, pentru a-l descoperi împodobit, aievea, ca pe cea mai mare minune a vieţii lor, în dimineaţa Sfintei Naşteri. Şi, poate, tot de acolo vom redescoperi valenţele sim-bolice simple, dar atât de puternice, ale eternului ver-de din bradul Crăciunului, cântate de versurile lui Ernst Gebhard Anschütz, din care, pe orice meridian al lumii, cineva tot ştie să spună: O Tannenbaum, o Tannenbaum wie treu sind deine Blätter: Speranţă şi Statornicie întru credinţă!Exact ceea ce ne lipseşte nouă, românilor pentru a ieşi din confuzie. ***

Mihai Eminescu - Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?

Cuvânt înainte 03IANUARIE2012

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Speranţă şi statornicie

De interes04 IANUARIE2012

La momentul îndeplinirii condiţiilor de pensionare, în cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a dreptu-rilor de pensie se depune la instituţia de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de şedere permanentă), care face toate demersurile că-tre instituţia competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a so-licitantului stabilit în străină-tate sau la instituţia statului membru la a cărui legislaţie a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susţinătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislaţiei pe care o aplică instituţia de la locul de domiciliu (loc de şedere per-manentă).Cererea va fi însoţită de toa-te documentele prevăzute de legislaţia română în vederea acordării drepturilor de pen-sie; vor fi prezentate, obliga-

toriu, actele din care să rezul-te perioadele de activitate din România (carnetul de muncă sau adeverinţe eliberate, în condiţiile legii, de foştii an-gajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001).Dovada vechimii în muncă realizată de foştii asiguraţi ai sistemului de asigurări sociale din România până la data de 1 aprilie 2001, dată de la care evidenţa perioadelor de asi-gurare în sistemul public de pensii este deţinută, în format electronic, de casele teritoria-le de pensii, iar la nivel central de CNPP, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigu-rări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege. Potrivit prevederilor legale în vigoa-re, în cazul în care solicitan-tul nu este în posesia acestor documente, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foştilor angajatori sau deţină-torilor de fonduri arhivistice, în vederea obţinerii lor.Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de ade-verinţe de vechime în muncă fostelor unităţi angajatoare

sau deţinătorilor arhivelor acestora, adeverinţe care vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente:• denumirea angajatorului;• datele de identificare a per-soanei;• perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă;• menţionarea temeiului legal în baza căruia a avut loc în-cadrarea;• funcţia, meseria sau specia-litatea exercitată;• salariul tarifar de încadrare;• denumirea sporurilor cu ca-racter permanent, procentul sau suma acordată;• perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căru-ia s-a acordat.Actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila uni-tăţii emitente, precum şi sem-nătura celui care angajează unitatea sau a persoanei dele-

gate în acest sens de conduce-rea unităţii.Este necesar să solicitaţi insti-tuţiei competente din celălalt stat membru implicat să trans-mită în România, în copie certificată pentru conformita-te cu originalul, documentele menţionate mai sus, aflate în posesia dvs., în vederea stabi-lirii drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene din domeniul coordonării siste-melor de securitate socială.În perioada de tranziţie către schimbul electronic de date, comunicarea între organismul de legătură şi instituţiile com-petente din România în materie de pensii cu cele ale altor state este asigurată prin intermediul formularelor europene de le-gătură, convenite în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 şi a Regulamentului (CEE) 574/72, aceste formula-re menţinându-şi rolul şi mo-dul de utilizare.Atunci când se prezintă unei instituţii spaniole un formular în limba română, aceasta poa-te să-l compare cu unul redac-tat în limba spaniolă, conţinu-tul formularului fiind lesne de

înţeles. Datorită conţinutului explicit, problemele lingvis-tice nu ar trebui să constituie un obstacol pentru valorizarea drepturilor de securitate soci-ală.Principalele formularele stan-dard de legătură în materie de pensii sunt următoarele:-E202 - Instrumentarea unei cereri de pensie de bătrâneţe-E203 - Instrumentarea unei cereri de pensie de urmaş-E204 - Instrumentarea unei cereri de pensie de invaliditate-E205 - Atestat privind cariera de asigurat în.........(Romania)-E207 - Certificat privind ca-riera asiguratului-E210 - Notificarea deciziei cu privire la o cerere de pensie-E211 - Sumarul deciziilor-E213 - Raport medical detaliat-E001 - Formular de comuni-careDupă ce instituţiile competen-te ale statelor membre impli-cate îşi comunică, prin inter-mediul formularelor standard de legătură, toate informaţiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admi-terea sau respingerea cererii de pensionare, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate şi/sau celeilalte/ce-lorlalte instituţii competente.Precizăm că nu este necesar ca solicitantul să îndeplineas-că simultan condiţiile necesa-re deschiderii drepturilor de pensie în toate statele membre implicate, drepturile de pen-sie fiind acordate cu respec-tarea prevederilor legislaţiilor naţionale în materie.Situaţia pensionarilor din străinătateÎn aplicarea prevederilor regulamentelor comunita-re, a dispoziţiilor acorduri-lor şi convenţiilor bilaterale de securitate socială la care România este parte, persoana care are dreptul la prestaţii de invaliditate, de bătrâneţe (pensie pentru limită de vâr-stă, pensie anticipată, pensie anticipată parţială) sau de urmaş şi la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislaţiei române, va beneficia de aces-te prestaţii chiar dacă reşedin-ţa sa (locul de şedere obişnu-ită) este stabilită pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, unui stat mem-bru al Spaţiului Economic European, Elveţiei sau pe teritoriul unui stat cu care România aplică instrumente juridice bilaterale care prevăd exportul prestaţiilor.În vederea asigurării expor-tului prestaţiilor pe teritoriul statului de domiciliu (de şede-re permanentă), titularul drep-

Procedura de stabilire a pensiei comunitare

turilor de pensie fie transmite detaliile bancare (numele aşa cum este înregistrat la ban-că, denumirea băncii, adresa băncii, cod de identificare bancară - BIC/SWIFT, număr de cont bancar internaţional - IBAN), prin intermediul insti-tuţiei de asigurări sociale de la locul de şedere permanentă, fie completează declaraţia de transfer în străinătate al drep-turilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii şi o depune la sediul casei teri-toriale de pensii, personal sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, emisă conform legii, însoţită de un document care confir-mă detaliile bancare şi de o copie a actului de identitate al titularului care atestă locul de şedere permanentă. Transmi-terea declaraţiei de transfer în străinătate al drepturilor cu-venite şi a documentelor care o însoţesc se poate face prin poştă, la sediul casei teritori-ale de pensii sau prin e-mail, scanate, la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postate de instituţia menţionată pe site-ul acesteia.Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări so-ciale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se supor-tă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub inci-denţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioa-nele fiind suportate, proporţi-onal, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pen-sii, respectiv de către casele sectoriale de pensii. Cheltu-ielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale

de stat.Revizuirea drepturilor de pensieO persoană care beneficiază deja de o pensie din sistemul public de pensii din România, dar care a lucrat în mod legal şi într-un alt stat membru, poate solicita revizuirea drep-turilor de pensie în aplicarea regulamentelor europene. La calculul pensiei comunitare se au în vedere şi perioadele de asigurare realizate în ce-lălalt stat membru implicat. După calcularea pensiei co-munitare, aceasta se compară cu pensia naţională în plată şi se acordă pensia stabilită în cuantum mai avantajos.Drepturile de pensie cuveni-te urmează a fi primite, fie în România, fie în statul de do-miciliu (loc de şedere perma-nentă), în acest din urmă caz persoana interesată comuni-când direct sau prin interme-diul instituţiei competente în materie de pensii din statul de domiciliu, detaliile contului bancar în care va fi transfe-rată suma cuvenită cu titlu de pensie, din sistemul public de pensii din România.Instituţii cu atribuţii în apli-carea regulamentelor comu-nitarePentru aplicarea prevederi-lor Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 şi 987/2009, pre-cum şi ale Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 şi 574/72, au fost desemnate ca instituţii competente:Casa Naţională de Pensii Publice - are rolul de orga-nism de legătură pentru sta-bilirea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor anticipate, pensiilor anticipate parţia-le, pensiilor de invaliditate, pensiilor de urmaş, acordarea prestaţiilor în caz de accident de muncă şi boală profesiona-lă, neavând atribuţii legate de stabilirea şi plata pensiilor în sistemul public de pensii din

România, atribuţii ce revin exclusiv caselor teritoriale/sectoriale de pensii care sta-bilesc şi plătesc drepturi de pensie acordate din sistemul public de pensii din România.ADRESA DE CORESPON-DENŢĂ: Casa Naţională de Pensii Publice, Direcţia Relaţii Internaţionale, str. Latină nr. 8, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020793.ADRESA DE E-MAIL: [email protected]: 0040 21 311 80 47PROGRAM DE AUDIENŢE:• telefonice: Marţi, Miercuri şi Vineri, orele 10.00 - 14.00• la sediul instituţiei: Luni şi Joi, orele 8.30 - 16.30• Casele teritoriale de pensii pentru pensiile pentru limită de vârstă, pensiile anticipate şi anticipate parţiale, pensii-le de invaliditate, pensiile de urmaş, ajutoarele de deces, precum şi pentru prestaţiile în bani şi în natură acordate în caz de boală profesională şi accident de muncă;• Casele de pensii sectoriale (domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale) pentru pensiile pentru limită de vârstă, pensi-ile anticipate şi anticipate par-ţiale, pensiile de invaliditate, pensiile de urmaş, ajutoarele de deces;• Unităţile specializate ale sistemelor proprii de asigu-rări sociale, neintegrate siste-mului public de pensii pentru acordarea prestaţiilor prevă-zute de legislaţia în confor-mitate cu care îşi desfăşoară activitatea.INFORMAŢII SUPLIMEN-TARE REFERITOARE LA DREPTURILE DE PENSIE COMUNITARĂ ACOR-DATE LUCRĂTORILOR MIGRANŢI REGĂSIŢI PE SITE-UL: www.cnpas.org, la rubrica „Relaţii Europene”. Sursa: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

De interes06 IANUARIE2012

vor să demareze sau să extin-dă o afacere.Microfinanţarea se deosebeş-te de activitatea de creditare din sistemul bancar prin teh-nicile de analiză a creditului şi a clientului:Abordarea orientată către cli-ent prin cunoasterea foarte bună a abilităţilor, capacităţi-lor sale manageriale de a dez-volta o anumită afacere sau activitate;Analiza fluxurilor reale de nu-merar pentru evaluarea gradu-lui de risc si estimarea sumei finanţate se iau in considerare toate veniturile realizate de client.Această industrie s-a dezvol-

tat in ultimii anii, şi datorită implicării instituţiilor finan-ciare internaţionale care au alocat resurse semnificative pentru a o sprijini.Furnizorii de microcredite pot fi bănci publice sau private, instituţii nebancare şi orga-nizaţii non-profit care acordă microfinanţare.Condiţiile de creditare de care vor beneficia antrepre-norii (sumă, durată, dobândă, comisioane, timpul necesar pentru obţinerea împrumutu-lui) depind de furnizorul de microcredite la care apelează.Cum poate o persoană fizi-că să beneficieze de instru-ment?1. „Microîntreprinzătorul” care solicită finanţare obţine infor-maţii despre posibilităţile ofe-rite de instrument de la biroul serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă (sau de pe site-ul internet al acestora) sau de la o organizaţie negu-vernamentală (ONG).2. Solicitantul este direcţionat către un furnizor de produse

O nouă iniţiativă a UE a fost lansată pentru a facilita acce-sul la credite pentru persoane-le care doresc să îşi înfiinţeze sau să îşi dezvolte propria afa-cere. Aceasta poartă denumi-rea de instrumentul european de microfinanţare Progress. Doriţi să începeţi propria afacere sau să înfiinţaţi pro-pria activitate? Instrumentul european de microfinanţare Progress ar putea corespunde căutărilor dumneavoastră!Instrumentul va acorda mi-croîmprumuturi, şi anume de

până la 25 000 de euro, pentru ca dumneavoastră să începeţi o mică activitate comercială. Aceasta ar putea fi un mic re-staurant, un serviciu de trans-port, o întreprindere locală, un serviciu de îngrijire etc. Nu ezitaţi – instrumentul va oferi asistenţă în special celor care în mod normal întâmpină dificultăţi în accesarea unui credit sau cărora le este din ce în ce mai greu în prezent (şomeri, tineri sau persoane în vârstă, persoane care nu au avut o continuitate pe piaţa muncii şi persoane defavori-zate etc.).

MicrofinanţareaMicrofinanţarea are ca scop sprijinirea dezvoltării econo-mice şi sociale. Acest demers se realizează prin acordarea de credite destinate dezvoltă-rii de proiecte, activităţi sau afaceri, susţinerii proiectelor de dezvoltare economică sau comunitară.Uniunea Europeană derulează programe de microcreditare prin care facilitează acordarea de împrumuturi de până la 25 000 euro persoanelor fizice autorizate şi firmelor cu mai

puţin de 10 angajaţi.UE nu oferă microcredite (îm-prumuturi de până la 25 000 euro) direct persoanelor fizice sau juridice, ci pune la dispo-ziţia intermediarilor fonduri (garanţii, împrumuturi, ga-ranţii de participare la capital etc.) care le permit acestora să acorde întreprinderilor mici finanţare pentru participarea la capital, credite etc.În calitate de (viitor) antre-prenor, vă puteţi adresa unui organism care furnizează mi-crofinanţare în ţara dumnea-voastră şi care vine în spriji-nul microantreprenorilor care

de microfinanţare (o bancă sau un ONG), unde va depune un proiect.3. Dacă proiectul este accep-tat, solicitantul contactea-ză furnizorul de produse de microfinanţare. Solicitantul poate beneficia, de aseme-nea, de o reducere a ratei dobânzii din partea Fondului Social European. 4. De la furnizarea informa-ţiilor iniţiale şi până la coor-donarea însăşi a afacerii, so-licitantul poate primi sprijin din partea Fondului Social European sub formă de for-mare profesională, formare personalizată, orientări şi consiliere, atunci când acest lucru este prevăzut în bugetul local.5. Sprijinul este, de aseme-nea, adaptat nevoilor micro-întreprinderilor care au mai puţin de 10 angajaţi. În plus, acest nou instrument va acor-da asistenţă şomerilor şi per-soanelor inactive care doresc să se implice într-o activitate independentă.Orientări şi consiliereFinanţarea nu este suficientă pentru a asigura succesul afa-cerii. Prin urmare, antrepre-norii care doresc să demareze o afacere de mici dimensiuni şi urmăresc să obţină finanţa-re în cadrul instrumentului de microfinanţare pot beneficia, de asemenea, de consiliere şi de formare personalizată cu sprijinul Fondului Social European (FSE). FSE va juca, de asemenea, un rol important în informarea potenţialilor be-neficiari ai noului instrument prin canalele existente.FSE are posibilitatea, la rân-

dul său, să acorde reduceri ale ratei dobânzilor, ceea ce poate, de asemenea, să ame-lioreze accesul la finanţare al antreprenorilor care doresc să demareze o afacere de mici dimensiuni. Solicitaţi mai multe informaţii din partea autorităţii de gestionare a FSE din ţara dumneavoastră. Mai multe informaţii cu privire la FSE: http://ec.europa.eu/esfCum pot solicita finanţare?Primul pas este să aflaţi dacă, în zona dumneavoastră, există furnizori de microcredite care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instrumentului. Puteţi solicita aceste informaţii la:• serviciile publice de ocu-pare a forţei de muncă din ţara dumneavoastră: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=585&langId=ro• autoritatea de gestionare a Fondului Social European: http://ec.europa.eu/esf

Acestea vă vor oferi mai mul-te informaţii detaliate cu pri-vire la schemă şi vă vor pune în contact cu un furnizor de microcredite• bancă sau un alt furnizor de servicii financiare, după caz. Acestea vă pot informa, de asemenea, cu privire la asis-tenţa pe care o puteţi primi în pregătirea dosarului dumnea-voastră (completarea formu-larelor, întocmirea unui plan de afaceri, formare profesi-onală, consiliere) prin pro-grame operaţionale de antre-prenoriat finanţate de Fondul Social European.Dacă dosarul dumneavoastră va fi acceptat, veţi putea sem-na un contract cu furnizorul de produse de microfinanţare. Acesta va specifica suma îm-prumutului, durata, rata do-bânzii pe care o aveţi de pla-tă. Sursa: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Posibilitatea de a obţine credite pentru dezvoltarea unui

proiect sau a unei afaceri

Luna decembrie este o lună specială, plină de evenimen-te, obiceiuri şi tradiţii pe care Centrul Hispano Român din Coslada, gestionat de Funda-ţia Iberoamerica Europa, le organizează pentru locuitorii municipiului, totul fiind gra-tuit şi accesibil tuturor.Seria activităţilor din luna de-cembrie a fost deschisă de o exursie la Stadionul Bernabeu pe 14 decembrie, în care co-piii s-au întâlnit cu unii dintre idolii lor.Pe 19 decembrie, spiritul Crăciunului a început să-şi facă simţită prezenţa odată cu pregătirea decoraţiunilor pen-tru pomul de Crăciun (Taller de adornos navideños), pen-tru ca, pe 20, copilaşii să re-dacteze scrisoarea către Moş Crăciun (Carta para Papa Noel) activităţile fiind coor-donate de Marilena Guriţă şi

Biserica Ortodoxă Română, în colaborare cu Asocia-ţia Mioriţa şi Primăria din Torrejón de Ardoz, au organi-zat sfinţirea Parohiei „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon”, din localitatea cu acelaşi nume.Evenimentul a avut loc luni, 26 decembrie 2011, la care au participat peste 250 de credin-cioşi, alături de reprezentanţi ai autorităţilor. Au fost prezenţi consulul României la Ciudad Real, Liviu Popa, consilie-rul Ambasadei României la Madrid, Ana Maria Almăşan, precum şi reprezentanţi ai Bi-sericii Catolice din Torrejón.Slujba de sfinţire a fost ofi-ciată de cei doi ierarhi, Prea-sfinţitul Părinte Timotei, Epi-scopul Spaniei şi Portugaliei şi Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al

Alba García.Joi, 22 decembrie, corul de copii al Centrului Hispano Român a făcut o excursie la Biblioteca Antonio Mingote pentru un microrecital de co-linde. Spectacolul a fost in-clus în proiectul “Biblioteca deschisă”, făcând parte din activităţile intitulate “CEPI colabora”, iar prin bunăvoin-ţa sponsorilor MatyExpress şi Atlassib, copiii s-au putut bucura de mici cadouri.Colindele au putut fi ascultate şi de cei prezenţi la Centrul Hispano Român la data de 23 decembrie, când copila-şii au împodobit bradul de Crăciun (Decoramos el árbol de Navidad).Marţi, 22 decembrie, a avut loc ultima sesiune a activităţii “Encuentro de mujeres” din acest an, unde doamnele au fi-nalizat munca la decoraţiunile de Crăciun pe care le-au rea-

Copiii s-au adunat cu mic cu mare şi au aşteaptat cu emoţie venirea lui Moş Crăciun. În aş-teptarea lui, au cântat, au spus poezii şi au încercat să fie cât mai cuminţi ştiind că doar aşa vor primi daruri multe şi fru-moase. Moş Crăciun şi-a făcut apariţia ducând în spate un sac imens. Era obosit dar chipul i s-a înseninat şi i s-a luminat la auzul glasurilor cristaline. O fetiţă s-a apropiat cu paşi şo-văielnici de el şi, supărată l-a întrebat de ce în loc de jucă-rii şi ciocolată a primit în dar doar o biată iconiţă pe care e desenat un copil culcat într-un grajd dărăpănat. Moşul a ridi-cat fetiţa pe genunchii săi şi i-a spus povestea naşterii lui Isus pentru ca micuţa să înţeleagă faptul că, darul ei este cel mai de preţ. Aceasta este sceneta pe care copiii din Aranjuez au interpretat-o în ziua de Crăciun. Un mic spectacol pregătit de Asociaţia Hispano - Română din Aranjuez, pen-

lizat sub îndrumarea Elenei Pedroche.Luni, 26 decembrie, Ana- Maria Marinescu a prezentat, în seria activităţilor “CEPI colabora ”, alături de asoci-aţia Pro Vita Lex din Torrejón de Ardoz, reprezentată de Angela Petre, prim secretar al asociaţiei, produse din gas-tronomia românească ce au fost servite bătrânilor de la Centrul Alonso Heredia din Madrid.Joi, 29 decembrie, în seria “CEPI colabora”, în Barrio de la Estación din municipiul San Fernando de Henares, a avut loc un spectacol de Crăciun la Centro Cívico José Luís Sampedro, cu poveşti şi activităţi pentru copii, aven-turile cocoşului din cunoscu-ta poveste “Punguţa cu doi bani”.A consemnat Marilena Guriţă

Copiii au făcut Crăciunul să strălucească

Crăciunul în Aranjuez

Sfinţirea Bisericii din Torrejón de Ardoz

DATA ORA ACTIVITATEA

02/01/2012 15:30 “Să cunoaştem Madridul Junior!”: Vizită la “Fábrica de los Sueños” (Lo-tería de Navidad).

03/01/2012 13:00 – 14:00 Scrisoare pentru Regii Magi: Atelier de proză scurtă pentru copii.

04/01/2012 17:30 - 20:30 Serbare pentru copii, cu ocazia Zilei Regilor Magi. În colaborare cu Primăria Coslada.

04/01/2012 12:00 Festivitatea de premiere a câştigătorilor consursului de scrisori pentru Moş Crăciun şi Regii Magi.

05/01/2012 12:00 Chocolată caldă şi Roscón de Reyes.

9/01/2012 18:00 – 20:00“Sentimentele noastre” (ceea ce trebuie să cunoască părinţii despre viaţa în familie a copiilor, afecţiune, încredere de sine etc.) Programul de “Prevenire a dependenţei de droguri”. Curs susţinut de profesionişti ai FAD*. (Ed. a III-a).

9/01/2012 18:00 – 20:00 Atelier de lucru manual pentru copii.

11/01/2012 18:00 – 20:00

“Comunicarea în familie” (comunicarea interpersonală şi socială, strategii de comunicare în familia). interpersonal y social, estrategias de comunicación en la familia). Programul de “Prevenire a dependenţei de droguri”. Curs susţinut de profesionişti ai FAD. (Ed. a IV-a).

11/01/2012 18:00 – 20:00 Atelier de lucru manual pentru copii.12/01/2012 10:30 “Să cunoaştem Madridul!”: Vizită la Caixa Forum, la expoziţia Delacroix. 14/01/2012 17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Marco Constitucional”

16/01/2012 18:00 – 20:00“Relaţia cu mediul înconjurător” (relaţia cu mediul înconjurător, activităţile din timpul liber, noile tehnologii, şcoala, comunitatea). Programul de “Prevenire a dependenţei de droguri”. Curs susţinut de profesionişti ai FAD. (Ed. a V-a).

16/01/2012 18:00 – 20:00 Atelier de lucru manual pentru copii.

18/01/2012 18:00 – 20:00“Aplanarea conflictelor în familie” (cauze, soluţii, adolescenţă şi consum, sprijin familiar pentru consumatori). Programul de “Prevenire a dependenţei de droguri”. Curs susţinut de profesionişti ai FAD. (Ed. a VI-a).

18/01/2012 18:00 – 20:00 Atelier de lucru manual pentru copii.21/01/2012 17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para el acceso al empleo”

24/01/2012 17:00Expoziţie de filatelie. Expune filatelistul Anton Dănuţ Scutelnicu, membru al Asociaţiei Filateliştilor din România. Teme prezentate: Unirea Principatelor Române, pictură şi aeronautică.

28/01/2012 17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Normativa española de extranjería”A se consulta

programul Centrului

A se consulta programul Centrului

“CEPI colaborează!”: Atelier de lucru manual pentru copii, desfăşurat la Bib-lioteca Publică “Rafael Alberti” din San Fernando de Henares. În cadrul progra-mului “Biblioteca deschisă”.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII IANUARIE LA

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA

* FAD = Fundaţia pentru ajutorare împotriva dependenţei de droguri (Fundación de Ayuda contra la Drogadicción)

Notă: Toate activităţile sunt gratuite. Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADATravesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), CosladaE-mail: [email protected], Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32

Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

Arhiepiscopiei Bucureştilor. Aceştia au fost însoţiţi de numeroşi preoţi şi diaconi la Sfânta Liturghie Arhierească, săvârşită ulterior slujbei de sfinţire. Printre aceştia s-au aflat părintele Aurel Nae de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” - Zaragoza, pă-rintele Emilian Geabana din Parohia „Sfântul Cuvios Ioan Casian” - Guadalajara, pă-rintele Alexandru Tothăzan din Parohia „Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana” - San Sebastian de los Reyes, părin-tele Grigore Pană din Parohia „Întâmpinarea Domnului” - Mejorada del Campo, pă-rintele Sebastian Hîrţ din Pa-rohia „Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop”-Villarejo de Salvanes, preotul paroh Mihai Cătălin Savu din Torrejón de Ardoz, părintele diacon

Claudiu Nicoară - secretarul administrativ al Episcopiei Spaniei şi Portugaliei, şi pă-rintele diacon Marian Trăilă din Parohia Torrejón de Ardoz.Întemeiată la 1 noiembrie 2009, Parohia „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon”, numără aproxi-mativ şapte mii de enoriaşi, care participă la slujbele ofi-ciate de către preotul paroh Mihai Cătălin Savu, în fie-care duminică dimineaţa la Sfânta Liturghie, precum şi în zilele de vineri şi sâmbă-tă, de la orele 20:00, când se oficiază Acatistul Sfântului Mare Mucenic şi Tămădu-itor Pantelimon, respectiv Vecernia.Un material realizat de Oana Moşniagu - Coslada

tru cei aproape două sute de români care s-au adunat în această zi de sărbătoare în Biserica Ortodoxă Română din localitate. Interpretarea co-piilor, colindele cântate de toţi cei prezenţi şi mirosul bradului adus din ţară, i-au făcut să uite pentru o vreme că sunt atât de departe de casă, departe de cei

dragi. Dintre cei care au parti-cipat la acest eveniment au dat şi o mână de ajutor organiza-torilor. Unii au adus bradul şi l-au împodobit, alţii au cumpă-rat cadouri, cu toţi dornici de aduceri aminte şi de Crăciunul sărbătorit acasă. A consemnat Mihaela Plopan - Aranjuez

Comunitate 07IANUARIE2012

Comunitate08 IANUARIE2012

Crăciun 2011 la Villamayor de Santiago

Prima săptămână intercultu-rală organizată de Asociaţia Hispano Română din Pro-vincia Cuenca în colaborare cu Centro Joven şi Primăria Villamayor de Santiago, a avut succes datorită numarului mare de participanţi, a programului artistic prezentat şi a curiozită-ţii pentru degustarea mâncăru-rilor tipice fiecărei ţări.La acestă activitatea au fost prezenţi în număr mare spa-nioli şi români, comunitatea de români fiind predominantă în rândul străinilor care locu-iesc în acest sat. Acestă săp-tămână interculturală avut ca scop integrarea românilor în Villamayor de Santiago şi cu-noaşterea celor două culturi.Înainte de începerea progra-mului artistic, activitatea s-a deschis prin prezentarea bra-dului de Crăciun tipic fiecărei ţări cât şi descrierea acestui obicei şi analizarea asemănă-rilor şi diferenţelor specifice.Programul artistic prezentat de voluntarii asociaţiei noas-tre a început cu două colinzi foarte îndrăgite în preajma

Toţi suntem migranţi

– ediţia a II-a –Sâmbătă, 17 decembrie 2011, Asociaţia Hispano Română din Provincia Cuenca a fost prezentă la ediţia a II-a a întâlnirii “Toţi suntem mi-granţi”, organizată de către Aria de Intervenţie Socială a Primăriei oraşului Cuenca, în colaborare cu asociaţiile de persoane emigrante din Cuenca, pentru a comemora “Ziua Migrantului”. Eveni-mentul s-a desfăşurat într-un cadru festiv, la Centrul Social Villa Roman din municipiu, între orele 11.00 şi 15.30, be-neficiind de o amplă atenţie din partea mass-media.În deschidere au luat cuvân-tul Ana de la Hoz - Consili-era pentru Servicii Sociale,

Egalitate şi Cooperare, şi Carlos Navarro - Coordona-tor de Sănătate şi Probleme Sociale, care au declarat ofi-cial că Guvernul Regional suprimă subvenţia pentru Ser-viciul de Atenţie şi Mediere al Emigrantului (SAMI). Cos-tul anual al acestui serviciu în Cuenca este de 55.000 de euro, din care 38.000 de euro erau suportaţi de către Guver-nul Regional. Fără acest aju-tor, primăria va desfiinţa acest serviciu şi, implicit, cele doua posturi de muncă. Ana de la Hoz a declarat că, în ciuda faptului că s-au obţinut rezul-tate foarte bune, din păcate acest serviciu va dispărea din toate provinciile Comunităţii

Castilla La Mancha, nefiind considerat o prioritate. La rândul său, Carlos Navarro, întrebat de mass-media, a confirmat planul de austerita-te prevazut pentru 2012. Tot-odată a menţionat ca SAMI nu e un serviciu esenţial, şi că întreţinerea serviciilor bazice şi esenţiale obligă la totală reorganizare a serviciilor. To-tuşi, el a declarat că va fi în continuare alături de popu-laţia emigrantă, insistând ca primăriile să încerce să men-ţină din resurse proprii acest serviciu.Întâlnirea a continuat cu o sesiune de dezbateri dedicată problematicii comunităţilor de emigranţi, în care reprezen-

tanţii asociaţiilor participante au luat cuvântul, prezentând, pe scurt, atât problemele cât şi reuşitele fiecărei asociaţii, activităţile şi modul de inte-grare în peisajul socio-cul-tural, atât la nivel orăşenesc, cât şi provincial, răspunzând şi întrebărilor adresate de că-tre audientţă şi reprezentanţii primăriei. Din partea Asocia-ţiei Hispano Romane din Pro-vincia Cuenca au luat cuvân-tul Claudia Morar şi Violeta Pesea care au subliniat rolul pozitiv pe care l-a avut aso-ciaţia în rândul comunităţii româneşti din provincie şi au răspuns la întrebări legate de obiectivele pe termen lung şi scurt. Au fost scoase în evi-

denţă activităţi de consiliere şi mediere realizate, organi-zarea de Consulate itineran-te cu sprijinul Ambasadei României la Madrid, campa-nii umanitare, şi, nu în ultimul rând, promovarea culturii şi a artiştilor români, prin organi-zarea de expoziţii de pictură şi artizanat, dar şi spectaco-le cu dansuri tradiţionale şi obiceiuri româneşti. S-a spe-cificat continuarea campani-ei umanitare “Un strigat de disperare” iniţiată în cola-borare cu ziarul Occidentul Românesc, prin care se doreş-te strângerea fondurilor ne-cesare cumpărării unui scaun special vital pentru viaţa de zi cu zi a lui Alin Rus, un tânăr de 15 ani, care suferă de tetra-plegie spastică. S-a precizt că durata acestei campanii e ne-determinată, până la împlini-rea obiectivului şi că, până la ora actuală, s-au strâns apro-ximativ 2000 de euro din cei 5.425 de euro necesari. În în-cheierea sesiunii de dezbateri, reprezentanţii asociaţiilor au dat citire unui manifest ela-borat în comun, în care şi-au exprimat atât doleanţele cât şi mulţumirile faţă de modul în care au fost şi sunt trataţi la nivel provincial.Manifestările au continuat cu o mică demonstraţie de cultu-ră şi tradiţie, fiecare asociaţie prezentând un moment folclo-ric specific ţării de provenien-ţă. Asociaţia Hispano Română din Provincia Cuenca a pre-zentat o mini-expoziţie de costume tradiţionale şi artiza-nat, dar şi un video cu muzică şi dansuri populare româneşti. La sfârşit participanţii au fost invitaţi la o degustare de bucate tradiţionale proporţi-onate de către fiecare asoci-aţie. Aromele cozonacilor şi a sarmalelor româneşti s-au întrepătruns cu cele ale “ma-zamorra” şi “papa huancaina” de Peru, o ”chaulafan” de Ecuador. Ediţia a II-a a întâlnirii “Toţi suntem migranţi” a marcat încă un pas înainte în dezvol-tarea relaţiilor de colaborare atât între asociaţiile de emi-granţi, cât şi între acestea şi autorităţile locale şi provin-ciale.***A consemnat Anca Mariana Lovaszi

Moş Crăciun la sediul Asociaţiei Hispano Române din Cuenca

Chiar dacă lipsa zăpezii l-a obligat pe ilustru nostru per-sonaj să-şi lase sania şi să vină pe jos până la locul întâlnirii cu copiii, moşul nu a uitat sacul cu cadouri, spre bucuria şi satis-facţia a 18 perechi de ochişori emoţionaţi. Prichindeii, atât de naţionalita-te română cât şi spaniolă, l-au întâmpinat cântându-i “Moş Crăciun cu plete dalbe”, un cântec care pentru noi, cei care am copilărit în România, era nelipsit din “arsenalul” pentru

colindatul de Crăciun, dar, pen-tru majoritatea acestor copii, a fost o absolută noutate la care au făcut faţă cu brio. Recita-lul a continuat cu o selecţie de colinde, atât în limba română cât şi în spaniolă, dintre care: “Trei pastori”, “Los peces en el rio”, “Domn, Domn”, “Dime, niño”, “Iată vin colindători” şi “Con mi burrito Sabanero”. Copiii au cântat cu dăruire, sub atenta îndrumare a celor două mamici-voluntare inimoase, Crina Antonescu şi Violeta

Pesea, fără de care nu ar fi fost posibilă întâlnirea. Moş Crăciun nu a rămas indiferent, savurând fiecare moment din spectacolul oferit, răsplătindu-i pe copii cu daruri. Voia bună a domnit şi după plecarea moşului, unii dintre micuţi rămânând împreună cu părinţii şi cu organizatorii încă o oră ca să cânte şi sa înveţe şi alte colinde.***A consemnat Anca Mariana Lovaszi

sărbărorilor: “Ce vedere mi-nunata” şi “Aseara pe însera-te”. De asemena un grup de copii din rândul voluntarilor au venit cu “Steaua”. După colinzi programul a con-tinuat cu prezentarea “ Caprei” unul dintre momentele cele mai interesante pentru spanioli şi foarte îndrăgit de către ro-mâni. Programul s-a încheiat cu trei jocuri populare acom-paniate de către Ion Sabadâş. Un joc de-a lungu şi două în-vârtite din zona Bistriţei.Programul artistic prezentat de spanioli a constat în colinzi şi un dans popular spaniol.După încheierea programului

artistic s-a trecut la degusta-rea mâncărilor tipice fiecărei ţări. Mâncărurile prezentate de comunitatea românească au fost : sarmale, salată de vinete, salată de ciuperci, câr-naţi şi carne de porc, pastra-mă de oaie, pâine şi colaci de casă, prăjituri diverse şi co-zonaci, precum şi băuturi cu-noscute precum: ţuică, vin şi lichior de caise. Sarmalele şi cozonacul au foat extrem de apreciate de către cei prezenţi.Comunitatea spaniolă a pre-zentat dulciuri specifice Crăciunului. Activitatea s-a încheiat prin schimbarea im-presilor şi aprecierea mâncă-rurilor tradiţionale.Doresc să mulţumesc pe această cale, tuturor colabora-torilor şi voluntarilor care au participat şi au oferit ajutorul şi generozitatea pentru reali-zarea acestei activităţi bene-fice comunităţii româneşti din Villamayor de Santaigo.A consemnat Claudia Cristina Morar – voluntar în cadrul Asociaţiei Hispano-Române din Provincia Cuenca

Spania 09IANUARIE2012

Cu ce se confruntă Spania în 2012

Demonstraţie impresionantă în favoarea activiştilor ETA

Drumul spre sărăcie este pavat cu palate şi ambasade

Spania trebuia să iasă din prăpastia şomajului în 2011. Toate pronosticurile arătau o uşoară - şi dorită - recuperare a locurilor de muncă. În schimb, s-a adâncit şi mai tare. Fieca-re zi din anul recent încheiat şi-a luat „jertfa” de câte 1.000 de locuri de muncă, dacă se ţine cont de cifrele publica-te de Asigurările Sociale. Şi 4.422.359 de şomeri înregis-traţi la birourile forţelor de muncă la 31 decembrie, cu 322.286 mai mulţi ca în ace-eaşi zi a anului anterior, înre-gistrându-se un nou maxim istoric în această criză care a intrat deja în al cincelea an.Tragedia greacă pe care o tră-ieşte euro s-a agravat în vară. Fragila încredere în ceea ce trebuia să fie recuperarea eco-nomiei spaniole s-a evaporat. Economia se contractă acum şi cea mai gravă consecinţă a acestei contractări, şomajul, creşte neîntrerupt.În termeni ai şomajului, 2011 se poate împărţi clar în două părţi. Până în iunie, afilierile la Asigurările Sociale au cres-cut uşor, cu 1.597 de persoa-ne. De atunci încoace, însă, în ultimele şase luni, şomajul s-a prăbuşit, înregistrându-se cu 356.657 cotizanţi mai puţin, încheindu-se anul cu 17.229.922 de afiliaţi la Asi-gurările Sociale. Scăderea din a doua jumătate a anului a fost de asemnea calibru încât 2011 s-a încheiat cu căderi mai

mari, atât în şomajul înregis-trat, cât şi în afilieri la institutul public, decât în 2010.„A fost o a doua lovitură externă”, analizează Josep Oliver, şeful catedrei de Eco-nomie Aplicată la Universita-tea Autonomă din Barcelona, comparând evenimentele din vară cu evenimentul care a marcat un „înainte” şi-un „după” în criză: căderea băn-cii Lehman Brothers. „Spania

Nu este un secret că Spania şi Portugalia trec prin zile grele. S-ar putea că lecţia iberică să se potrivească în parte şi la reali-tăţile balcanice. Întrebându-se cum de a ajuns Spania acolo unde se află, presa franceză observă că grandomania re-gională n-a cunoscut limite în ultimii ani. Ţara aeroporturilor S-au construit palate, aeropor-turi, o închisoare de lux, un velodrom şi chiar „microam-basade”, reprezentante ale re-giunilor în mai multe ţări ale lumii, scrie Rue89. La Valencia s-a tăiat pangli-ca inaugurală a aeroportului Castellon, un mare succes al campaniei electorale. S-au pus la bătaie 150 milioane euro, alegerile au trecut, dar aero-portul nu are nici azi licenţă necesară zborurilor. Numai întreţinerea pistei nefolosite costă 90.000 euro pe an, pentru că, degradânduse să nu devină definitiv compromisă. De altfel, Spania este ţara aero-porturilor. Ocupă primul loc în Europa, cu cele 48 aeroporturi publice ale sale şi 2 aeropor-turi private. Dintre acestea, 12 nu sunt solicitate de public. Ca urmare, nu decolează nimic, nu aterizează nimic, dar econo-mia naţională este împovărată cu inevitabilele cheltuieli de întreţinere. Culmea aeropotu-rilor spaniole se află în oraşul Ciudad Real, la numai 200 km de Madrid: ultima cursă (goală) a decolat în octombrie trecut. Rezilierea contractelor care nici nu trebuiau încheiate La Zaragoza, în provincia Aragon, s-au înălţat clădiri simbolice şi palate comerciale

O demonstraţie paşnică a avut loc recent în Bilbao (nordul Spaniei), unde zeci de mii de oameni au coborât în stradă pentru a cere schimbarea re-gimului de detenţie pentru activiştii ETA, informează elmundo.Practic, bascii cer ca cei cir-ca 700 de condamnaţi pentru delicte legate de mişcarea se-paratistă să execute restul de pedeapsă aproape de casă. În acest moment doar aproxima-tiv 20 de „prizonieri” au parte îşi facuse bine temele până

atunci, dar problemele Italiei şi Greciei au provocat o nouă lovitură. Încrederea şi credite-le s-au prăbuşit”.Acestea din urmă, creditele, au mare importanţă în Spania, dat fiind mărimea mică a firmelor sale, ceea ce le face extrem de dependente de finanţarea băn-cilor. „Structura companiilor este atât de mică încât depinde foarte mult de credite”, susţine Florentino Felgueroso. Acest profesor de Economie de la Universitatea din Oviedo ara-tă că înrăutăţirea situaţiei în a doua jumătate a anului a scu-fundat aşteptările şi acest lu-cru a tras înapoi companiile în momentul în care ar fi făcut noi angajări. În sprijinul acestei teze, Felgueroso se foloseşte de datele angajărilor, mai ales a contractelor indefinite, care în decembrie au reprezentat doar 5,6% din total, cel mai scăzut procent din 1997 încoace.Noua secretară de stat pentru Muncă, Engracia Hidalgo, a făcut Guvernul anterior res-ponsabil de scufundarea pieţei muncii. În linie cu declaraţiile ministrului Muncii, Fatima Banez, de săptămâna trecută, Hidalgo a afirmat: „Reforme-le succesive incomplete, din cadrul relaţiilor de muncă, nu au reuşit să dinamizeze, flexi-bilizeze şi să aducă mai multă siguranţă pieţei muncii. Dova-da este ceea ce s-a întâmplat cu contractele indefinite”. Cu-vintele lui Hidalgo se sprijină pe evoluţii precum căderea angajamentelor fixe, de când, în vară, Guvernul Zapatero a ridicat restricţiile asupra anga-jărilor temporare.Varianta spaniolă a crizei are mult de a face cu căderea con-strucţiilor. La jumătatea anului trecut, când recuperarea deja ridica timid capul, locurile de muncă în industrie, servicii şi agricultură îşi reveneau. Nu şi în construcţii. Dar din sep-tembrie, scăderea a redevenit generală şi nu există niciun sector care să fi scăpat pră-buşirii. Şi aşa a mers până la finele anului: serviciile au în-registrat în decembrie 240.590 de şomeri în plus, construcţiile 22.861, agricultura 19.132 şi

de 700 milioane euro, pentru o expoziţie internaţională, care a durat trei luni. Dar asta nu este nimic, pe lân-gă faimoasa telecabină prevă-zută anume pentru expoziţie şi a cărei construcţie a costat dintr-un foc 1,7 milioane euro. Madridul şi-a proiectat un campus al justiţiei, prevăzut cu cincisprezece palate şi gră-dini aferente, pe o suprafaţa de 200.000 mp, pentru ca cei 5.000 de angajaţi din justiţia spaniolă să se simtă cât mai confortabil. Lucrarea n-a fost abandona-tă, dar nici n-a putut conti-nuă, după ce, pentru o singură construcţie, s-au consumat 900.000 euro, conform unei es-timări a ziarului El Mundo. Acum, preocuparea autorită-ţilor este să rezilieze, cumva, contractele încheiate în legătu-ră cu grandiosul plan. A plouat cu tichii de mărgă-ritar În Galicia, la Saint-Jacquesc de Compostela, patru palate de cultură au costat peste 400 milioane euro, fără să poată fi terminate, din lipsă de alte fon-duri. Ca urmare, se cheltuieşte pentru întreţinerea lucrărilor sistate suma de 4,5 milioane euro pe an. Cu o investiţie de 1,28 miliar-de euro, Valencia deţine astăzi un superb complex muzeal şi o nouă sală de operă, menite să atragă turiştii. Criză a potlit însă avântul turiştilor, iar justi-ţia a deschis o cercetare în le-gătură cu modul cum s-au chel-tuit banii. N-are rost să intrăm în detalii, corupţie avem, şi noi, destulă. La Palma de Mallorca, în insulele Baleare, autorităţile

de acest regim, restul aflându-se în penitenciare din Spania şi Franţa.Marşul s-a desfăşurat fără incidente, excluse câteva slo-

industria 17.832.Că sectorul serviciilor a fur-nizat cei mai mulţi şomeri la finalul anului explică şi faptul că există mai multe femei în şomaj (2.212.621) decât băr-baţi (2.209.738). Marea dis-trugere de locuri de muncă din construcţii a pedepsit angajaţii bărbaţi la începutu crizei. Dar când pierderile de locuri de muncă au ajuns în servicii, fe-meile au ieşit în pierdere mai mare, din cauza prezenţei lor mai ridicate în acest sector.Ceea ce este mai îngrijorător în acest scenariu este că încă nu se vede luminiţa de la ca-pătul tunelului. Oliver speră ca

soluţionarea definitivă a pro-blemei euro, din primăvară, să aducă o oarecare recuperare. „Am pierdut un an şi ceva”, se lamentează şeful catedrei de economie.Cu toate aceste cifre pe masă şi în toiul negocierilor pentru o nouă reformă a muncii, pa-tronatul a profitat de statistici pentru a reclama noi schimbări legislative. „Datele şomajului demonstrează necesitatea unei reforme a muncii profunde”, susţine patronatul CEOE într-un comunicat. pentru organi-zaţia prezidată de Juan Rosell, schimbările legale sunt nece-sare pentru ca angajatorii să înceapă să încheie contracte indefinite.Nici discursul sindicatelor nu diferă mult. CCOO reclamă o schimbare în politica econo-mică a noului Guvern. „Dacă măsurile care se vor adopta sunt deprecierea salariilor, asta nu va contribui decât la creşterea crizei cererii şi la efectele negative ale acesteia asupra recuperării econo-mice”. UGT, la rândul său, a preferat să mizeze pe a cere un dialog de căutare a soluţiilor şi a respins ideea că o reformă a muncii ar rezolva situaţia. Sur-sa: El Pais

au simţit nevoia să construias-că un velodrom pentru cupa mondială de ciclism: o nimica toată de 100 milioane euro. Şi aici sunt suspiciuni de detur-nare a fondurilor, banuiţi fiind nu numai fostul preşedinte al regiunii, dar şi un ginere al în-suşi regelui Spaniei. La Aviles, în Asturia, autorităţile locale au plătit 50 milioane euro pentru un superb centru cultural, inau-gurat în martie 2011 şi închis pentru inventar în decembrie, când noile autorităţi au consta-tat că nu era necesar. Degeaba pune puşcăria afiş, cu invitaţia „welcomme” La Figueres, în Catalonia, o iniţiativă şi astăzi inexplica-bilă a determinat construirea unei închisori moderne cu 750 locuri, în valoare de 108 mi-lioane dolari, care şi astăzi îşi aşteaptă degeaba oaspeţii: Spa-nia nu ducea lipsă de închisori. Acum, statul este nevoit să su-porte cheltuielile de întreţinere, ca să menţină în stare de funcţi-onare o închisoarea goală. Cea mai ciudată cheltuială a bugetelor regionale spaniole apare, însă, după ce acestea şi-au propus să aibă reprezentanţe proprii în străinătate, un fel de ambasade, în circa 200 locaţii din numeroase ţări. Actualul gu-vern încearcă să le desfiinţeze. Totuşi, niciuna din investiţii-le spaniole nu se compară cu mastodontul nostru, moştenire a trecutului, unde se tolănesc aleşii în timpul sesiunii. Oare n-am putea găsi o mare instituţie internaţională dorni-că să se instaleze acolo? N-am plăti noi întreţinerea, am înca-să chiria şi am pune capitală noastră la rând cu nume siman-dicoase, ca Bruxelles, Haga, Veneţia. Nimeni nu s-ar opune, în afară de demnitari, aşezaţi acolo, ca să lupte în lux pentru fericirea poporului, aflat în cri-ză. Sursa: Rue89, El Mundo, Reuters.A consemnat Mircea Fluieraş

gane în favoarea independeţei Ţării Bascilor. Manifestanţii au purtat pancarte pe care era scris „Soluţia: prizonierii bas-ci în regiunea bască”.

Barcelona10 IANUARIE2012

Mozaicuri multicolore, arhi-tectură „vie” – aceasta este amprenta inconfundabilă lăsa-tă de Gaudi asupra Barcelonei. Toate operele lui Gaudi au calitatea „de a fi seducătoare, pentru că altfel nu pot fi con-siderate opere”, după cum obişnuia artistul să spună. Parcul Guell, iniţial construit pentru aristocraţia barcelone-ză, te hipnotizează de la intra-re prin fântâna multicoloră, în formă de dragon. Casa Batlló, popular numită Casa Oaselor din cauza structurii „schele-tice”, farmecă prin culoare

şi formă - scopul arhitectului fiind acela de a evita complet liniile drepte. Capodopera este Sagrada Familia, uriaşa biseri-că, atât de înaltă încât turnurile ei străpung cerul, dar fragilă şi delicată precum un castel din nisip picurat, construit pe ma-lul mării. Arhitectura lui Gaudi este o combinaţie de fragmen-te din natură, forme şi culori. În cele din urmă, creaţiile sale par fiinţe vii, a căror viaţă pul-sează prin piatra în care au fost sculptate.Muzeul de ŞtiinţăPădure Tropicală. Povestea apariţiei universului. Furtuni de nisip. Şi multe alte surpri-ze. Ce spui de o plimbare în pădurea tropicală, unde aerul pare să devină fluid din cau-za umidităţii? Printre copaci înalţi de 20-30 metri din zona Amazonului. Şi unde, desi-gur, ai mari şanse să te prin-dă ploaia. Aici animalele din regiunea tropicală se plimbă libere, fără a bănui că se află într-un muzeu. Cu excepţia şarpelui Boa. Se înţelege cu uşurinţă din ce motive... Sau ai prefera să creezi o furtună de nisip şi să observi apoi cum se formează şi se mişcă dunele de nisip? Apariţia lumii, pendulul lui Foucault şi variate experi-

mente ştiinţifice. Este atât de plăcut să descoperi din nou lumea, pas cu pas. Iar Muzeul de Ştiinţă este locul perfect pentru asta, pe care nu poţi să-l ratezi, oricât de scurtă ţi-ar fi vizita în Barcelona.Fântânile Magice de pe MontjuicAm ajuns şi la Barcelona în-drăgostiţilor. Ea se află pe dealul Montjuic, în parcul cu acelaşi nume şi lângă Fântânile Magice, care oferă un specta-col de neuitat. Joc fascinant de culori, apă şi muzică - fântâni-le arteziene îşi dezvăluie fru-

museţea uluitoare după căde-rea serii. În timp ce urmăreşti jeturile de apă „dansând” pe melodia „Who Wants to Live Forever”, vei simţi cum su-fletul ţi se umple de bucurie şi entuziasm. Barcelona găzdu-ieşte câteva muzee care-i vor încânta pe cei pasionaţi de artă şi istorie. Muzeul Picasso ex-pune o colecţie de lucrări din perioada de tinereţe a artistu-lui, iar Fundaţia Miró, cadou făcut de Juan Miró oraşului său natal, prezintă o excelentă colecţie de artă contemporană. Muzeul de artă pre-columbia-nă aflat în goticul Palau Nadal, găzduieşte una dintre cele mai prestigioase colecţii de artă pre-columbiană din lume. Şi alte câteva muzee – Egiptean, Arheologic, al Marinei, dintre care cel mai delicios: Muzeul Ciocolatei, îşi aşteaptă şi ele vizitatorii.AgbarÎntr-un oraş al arhitecturii ca Barcelona turnul Agbar reu-şeşte să întoarcă privirile spre el. E cea mai impresionantă clădire pe care o vezi când aterizezi cu avionul şi e vizibil din multe locuri din oraş, gra-ţie bulevardelor largi, care nu blochează priveliştea.Clădirea de birouri are 144 m

înălţime, e din beton şi oţel, acoperită cu sticlă, care face un adevărat spectacol pe tim-pul serii, cu proiecţiile roşii şi albastre. Turnul are 38 de eta-je, cuprinzând circa 30.000 de birouri. Cele mai multe aparţin companiei de apă Agbar.În prezent domină conturul aerian al metropolei, care a făcut din modernism propriul ei stil. E dificil să concurezi ca simbol cu Sagrada Familia, catedrala ce se construieşte de sute de ani, sau cu alte opere ale lui Gaudi şi ale urmaşilor săi, dar turnul e ca o torpilă sau ca un glonţ, care şi-a făcut intrarea intempestiv în peisajul barcelonez.Turiştii ard de nerăbdare să facă fotografii, mai cu seamă după lăsarea serii, când lumi-nile de la cele 4.500 de ferestre se aprind cu tot atâtea leduri pentru show. În mod surprin-zător, nu aceasta e cea mai mare clădire din Barcelona, fiind depăşită de două blocuri situate lângă plajă, dar forma neconvenţională ajută turnul Agbar să atragă toată atenţia asupra sa.Viaţa de noapteCunoşti expresia „la vida loca”, nu-i aşa ? La Barcelona, o vei trăi pe propria piele. Când ceasul a bătut ora 23, trebuie să simţi pulsul oraşu-lui. Străzile se aglomerează cu tineri dornici să ocupe un loc la barurile sau cluburile care vibrează de muzică şi ener-gie. Pe plajă te încântă ritmu-rile catalane (o combinaţie de salsa cu flamenco), iar oraşul răsună de rock&roll, jazz, rit-muri latine şi indiene. Viaţa de noapte în Barcelona satisface şi întrece aşteptările celor mai petrecăreţi turişti care, încăr-caţi şi entuziaşti, o definesc: incredibilă, spumoasă, adevă-rată, febrilă, tumultuoasă.Crăciun în BarcelonaSpiritul Crăciunului nu lipseş-te cu desăvârşire, chiar dacă afară sunt între 16 şi 20 de grade. Fiecare zi este absolut la fel. Senină şi caldă, cu va-luri blânde şi apusuri de vis. Însă magazinele, mall-urile, străzile şi balcoanele s-au în-veşmântat de sărbătoare, cu mii de lumini, palmieri împo-dobiţi, flori roşii, ghirlande şi oferte senzaţionale. Locuitorii Barcelonei îşi fac cumpărătu-rile din timp, câteva zile fiind închise majoritatea supermar-keturilor şi mini-shop-urilor. Proviziile constau în mânca-re şi băutură, cadouri pentru cei dragi şi decoraţiuni de Crăciun. Mulţi dintre localnici pleacă în această perioadă. Alţii aleg să stea acasă, să se bucure câteva zile de mare, odihnă şi linişte. Un nou val de turişti a lovit ţăr-mul şi englezii, italienii, fran-

cezii şi olandezii se bucură de soarele care acasă le lipseşte cu desăvârşire. Călătorii cum-pără în disperare tot ce găsesc, lăsând rafturile goale şi având un zâmbet larg pe faţă. Preţuri-le, deşi mari în această perioa-dă, sunt excelente faţă de alte locuri. Numai bine să îţi afunzi mâna în buzunar şi să cheltui ce ai adunat peste an. Păi nu există sărbători fără excese fi-nanciare, nu?Îmi plac foarte mult luminile care se aprind seara în oraş, strălucirea palmierilor îmbră-caţi în ghirlande, brazii din mall-uri, vitrinele magazine-lor, fructele exotice de pe tara-be, îmi plac oamenii veseli şi muzica specifică sărbătorilor de iarnă din fiecare shop. Crăciunul este o sărbătoare care se petrece în familie, însă acest siprit nu mai este de mult obli-gatoriu. Mulţi aleg cluburile de noapte, barurile şi restaurante-le, croazierele scumpe, plajele şi hotelurile de lux. Dacă petre-cerile nu sunt udate din belşug

cu alcool, se pare că anul nou nu va începe prea bine. Engle-zii sunt campioni, ca de obicei, la astfel de manifestări! Unii români au plecat acasă de

sărbători, la zăpadă, cozonaci şi sarmale. Alţii preferă soa-rele, Marea Mediterană, redu-cerile şi viaţa liniştită. Câţiva sunt în vacanţă şi se plimbă cât e ziua de lungă, nefăcând diferenţă între o sărbătoare şi un alt moment din an. Nu am văzut copii bucuroşi ca la noi, când fulgii albi acoperă ţara, iar Moş Crăciun vine cu sania. La Barcelona brazii de plastic sunt la modă, iar Moşul vine cu yachtul, palmierii strălu-cesc şi soarele îi cam prăjeşte pe Moşi Crăciunii agăţaţi la balcoane. Serile se revarsă calme şi sunt luminate de fo-curi de artificii de la hotelurile de lux. Reclamele ţipătoare te trimit cu gândul la un Vegas mai sărac şi mai mic. Străzile sunt curate, pline de flori de Crăciun, cu terase vesele şi zvonuri de petrecere. Noi nu am simţit spiritul Crăciunului dar am încercat să-i găsim o formă, o modalita-te de exprimare, să dăm emoţie clipelor. Două zile la rând am vizitat oraşul, apoi am partici-pat la un eveniment umanitar organizat de Şcoala specială de engleză în colaborare cu o mână de oameni extraordinari de la Antena 3/ Spania, români de bine din SUA şi, Occidentul Românesc. Ne-am bucurat împreună cu organizatorii şi românii pre-

Crăciun petrecut în oraşul muzeu

zenţi de colindele lui Hruşcă care au îmblânzit atmosfera tropicală, am schimbat impre-sii şi am rămas impresionaţi de copiii români talentaţi de la această şcoală. Cu gândul la sărbătorile de iarnă unice de acasă, Crăciunul petrecut la Barcelona a fost unul special, de mare fast, dar lipsit de spi-rit, zăpadă şi tradiţie... Pe drumul înapoi spre Madrid, pe autostrăzile suspendate ce părăsesc oraşul, am trecut şi pe lângă Agbar-Turnul Apelor despre care vorbeam, frumos luminat, parcă special pus acolo ca să încheie mini-va-canţa noastră. Barcelona este printre puţinele oraşe în care aş putea sta multe zile fără să mă plictisesc, şi în care aş dori să revin de fiecare dată. Iar şi iar. Am vizitat multe alte oraşe ale Spaniei dar nici unul nu s-a ridicat la magia pe care o oferă Barcelona, atât în arhitectură, aspectul străzilor şi al clădiri-lor cât şi al locurilor pe care le poţi vizita. Vă doresc un an 2012 liniştit şi prosper. Să va bucuraţi de fie-care clipă, să apreciaţi tot ce are valoare şi calitate, să aveţi să-nătate şi putere pentru că, restul vine de la sine. Vă mai doresc momente unice, pace şi călăto-rii fabuloase! La mulţi ani!Un material realizat de Kasandra Kalmann Năsăudean

Rubrica permanentă 11IANUARIE2012

11 - Dinspre Italia

Mihai Eminescu

De câte ori mă gândesc la influenţa italiană asupra limbii noastre, îmi apare în minte figura lui Ion Heliade- Rădulescu, omul de la care

„Gradul de civilizaţie al unui popor se măsoară după apti-tudinea de a supune puterile oarbe ale naturii, scopurilor omului. Cu cât omul e mai stăpân pe vânt, pe apă, pe abur, şi-şi face din ele slugi muncitoare, cu atât civilizaţia e mai înaltă”; „Legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât de la el în-suşi”; „Moravurile fără legi pot totul, legea fără mora-vuri aproape nimic.”– Mihai Eminescu.Să vorbeşti despre Eminescu e ca şi cum ai vorbi despre timp, despre stele, despre du-rere, iubire, disperare, speran-ţă, despre toate sentimentele omeneşti puse în căuşul cu-vântului dor, atât de aproapiat de sufletul poporului român. Vizionar, Eminescu a citit în stele, a descifrat enigmele ac-cestui pământ şi a aşezat totul în poezie. Acum 162 de ani, în anul 1850, 15 ianuarie, se

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

am învăţat atât calea cea bună a limbii literare unifica-te, dar şi prăpastia elucubra-ţiilor. În 1840, Heliade pu-blica Paralelism între limba română şi italiană, ceea ce, în sine, ar fi fost un studiu demn de laudă, dacă Heliade nu ar fi fost, la vremea aceea, şi un purist înverşunat care ajunsese să ceară alungarea grabnică din limbă a tuturor cuvintelor neromanice şi în-locuirea acestora, mai ales, cu italienisme. El însuşi şi-a împins ideile până dincolo de orice prag de acceptare. Să lăsăm cititorul să se încre-dinţeze, citind acest fragment din poezia Sfânta Cetate (1856):

năştea, la Botoşani, Mihai, al şaptelea copil al cămina-rului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi, născută Iuraşcu. Un copil, la prima vedere, obişnuit, un adolescent neli-niştit, un tânăr romantic, un bărbat îndrăgostit, un ziarist răzvrătit, un intelectual desă-vârşit care a schimbat soarta limbii române, aşezând-o de-finitiv în tiparele ei, un vizi-onar al vremii sale dar şi un judecător al clasei politice, un economist obiectiv şi nu în ultimul rând, un poet genial. Sau aşa cum spunea un con-frate, Eminescu a îmblânzit gramatica limbii române: „În gura lui Eminescu, pesmetul fărâmicios al gramaticii a de-venit o prefigurare de cumi-necătură.” (Florin Caragiu, Steaua lui Eminescu, articol publicat în revista „Ramuri”, ianuarie 2011). Eminescu a înţeles problemele complexe, economice, sociale şi politice ale societăţii româneşti din vremea sa şi nu s-a sfiit să dea verdicte, dezvăluind o altă latură a caracterului său pu-tenic: verticalitatea. Gândirea economică a marelui poet este luată în calcul de cercetătorii de azi, aceştia considerând că Eminescu este părintele a două teorii economice: cea a economiei naţionale şi a cos-

S-adumbră ridente-eterna grădinăD-arbori fructidori, d-arte, de ştiinţe,Lin şi armonie aure suspină,

Sacrele voi inspiră şi dorinţe;Flori amarante câmpurile-nsmaltă.Nalte-afecţiuni, sperări şi credinţe

Candide cresc şi vergini se dezvoaltă,Absorb viaţă,-amor la verbul-soare.Asta e cetatea ideală, naltă,

Aci justiţia este domnitoare,Aci frăţia e realizată,Aci virtutea e putere, valoare

Ş-orice nevoie este uşurată.Unul pentru toţi, toţi iar pentru unul:Liberă voie, soartă nivelată,

Verul, frumosul, marele şi bunul,Eternă pace, viaţa socială,Propriul sacru, rezolvat comunul.

Influenţă italiană este mult

turilor aferente. Pe Eminescu nu trebuie să-l judecăm noi, pentru că el a judecat şi s-a judecat singur, el a deschis drumuri de netăgăduit în po-ezie, a făcut jurnalism politic, social-economic şi cultural, a emis teorii poetice şi filosofi-ce etc.Putem, poate că e cel mai bine, să ne reamintim de Eminescu, citându-l.Din gândirea politică a lui Eminescu:„Românii nu sunt nicăieri colonişti, venituri, oamenii nimănui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populaţie mai veche decât toţi conlocuitorii lor.” („ Curierul de Iaşi”, 17 noiembrie 1876, în Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, ediţie critică înte-meiată de Perpessicius, Edi-tura Academiei Române, Bucureşti, 1988, pag. 253).„Astfel, statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text fran-ţuzesc aplicat asupra unui po-por ce nu-l înţelege…” („Tim-pul”, 14 august 1882, Opere, vol. XIII, 1985, pag. 18).Opinia lui Eminescu despre atitudinea dar şi corectitudi-nea clasei politice din vremea sa. Părerile lui sunt şi proble-mele lumii contemporane. „Mita e-n stare să pătrundă

mai restrânsă decât s-ar putea presupune, dar unele cuvinte sunt indispensabile, precum cele legate de finanţe: acont, bancă, casier, costa, încasa, monedă, monopolist, valută. Altele ţin de vocabularul mi-litar: asedia, căpitan, locote-nent, medalie. O clasă destul de bine reprezentată include termenii muzicali: libret, ro-manţă, solfegia, solo, ca şi numeroasele indicaţii de in-terpretare. În sfârşit, voi cita o serie de cuvinte care aparţin mai multor clase semantice: ancoră, balsam, barcă, bi-let, burghez, calendar, cifră, ciment, displăcea, distruge, dispreţ, exemplifica, fascist, gheată, papagal, paste, pizza,

orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei gene-raţii.” („Timpul”, 18 aprilie 1879, Opere, vol. X, 1989, pag. 223).Însă concluzia gazetarului Eminescu este tranşantă :„Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfito-rii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – admi-nistratori ai statului român.” („Timpul”, 8 august 1880, Opere, vol. XI, 1984, pag. 29).Dar să trecem la poezie, la ca-pitolul cel mai important din creaţia eminesciană.În poezia La Steaua, alegerea noastră spre exemplificare, Eminescu a făcut proba unei excepţionale intuiţii ştiinţifi-ce, deşi e greu de presupus că el cunoştea viteza luminii, adi-că avea cunoştinţele necesare unei astfel de presupuneri. Deşi divinul critic, George Călinescu, în studiul Cultura lui Eminescu, îl caracterizea-ză „diletant în ale ştiinţelor”, poetul a intuit imensitatea distanţelor cosmice, prin care raza unei stele străbate zeci de secole până să ajungă la noi, pământenii, timp în care steaua însăşi e posibil să dis-pară, dar noi continuăm să-i

respinge, rubin, sfida, spa-ghete, stima, student, studia, tapet, timpan, trata, verosi-mil. Cum este prima cronică a anului, am ales să vă vorbesc despre dragoste. Faţă de alte limbi surori, româna este pri-vilegiată. Doar în graiul nos-tru putem spune amor, dra-goste, iubire, fiecare cuvânt având totuşi rezonanţele lui specifice. Amor este de origine italiană, a intrat în lirica sfârşitului se-colului al XVIII-lea, îl regă-sim în poezia lui Eminescu (S-a dus amorul...), şi din el provin amorez, amoreză, amoreza, amoros şi înamora. Vorbim de amor propriu, mai spunem a face amor, dar cu-vântul nu este termenul nostru de referinţă. Dragoste (sl. dragostŭ „minu-

primim lumina.

„La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem, şi nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă, Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă.”(1 decembrie 1886)

Pentru că şi în ianuarie se mai aud colinde sau ecourile aces-tora, ne oprim la singurul co-lind scris de Mihai Eminescu, publicat în ediţia de Crăciun, din anul 1933, a ziarului „Universul”. Titu Maiorescu a dăruit Aca-demiei Române, în 1902, zeci de caiete ale marelui poet. Co-lindul a fost scris într-un caiet de 343 de pagini şi a apărut, sub titlul Colinde, colinde, în ediţia postumelor din 1902, cu o prefaţă de Nerva Hodoş. „Fila 203 a acestui caet cu-prinde o poezie de Crăciun care avea să aibă şapte strofe cu rime încrucişate. Din ultimele trei strofe însă, Eminescu n’a aşternut întregi

ne” «Cihac, II, 100; Tiktin», cf. bg. dragostĭ „plăcere”, sb. dragost „convenienţă”) a dat în limba noastră derivate ca drăgăstos, drăgosteală, dră-gosti, drăgostiv, drăgostenie, îndrăgosti. Spunem adesea: cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea, a prinde dragoste de cineva (sau de ceva), a se topi (sau a se sfâr-şi, a muri) de dragoste pentru cineva.Iubire vine din verbul iubi (sl. ljubiti) şi este astazi cuvântul care reprezintă la noi treapta cea mai înaltă a sentimentu-lui. Iată şi alte derivate: iubit, iubită, iubitor, iubeţ, iubăreţ, ibovnic, ibovnică, preaiubi. Să-i lăsăm cititorului plăcerea de a analiza aceste cuvinte şi de a le clasa, după voia sa, în propriul dicţionar al senti-mentelor sale.

decât versurile cu soţ (al doi-lea şi al patrulea): «În leagan l’împăture /...Şi magii alăture / Din ’naltul tăriilor... / ...Ş’a Sîntămariilor / Rădice coroa-nele... /...S’arate icoanele»”, scria în ziarul „Universul” din anul 1933. „Dar cele dintâi patru strofe le putem con-sidera aproape definitive.” („ Universul”).

„Colinde, colinde E vremea colindelor Căci gheaţa se’ntindeAsemeni oglinzilor.

Şi tremură brazii Mişcând rămureleleCăci noaptea de azi-iCând scântee stelele.

Se bucur copii,Copiii şi feteleDe dragul Mariei Îşi peptenă pletele.

De dragul Mariii Ş’a Mântuitorului Luceşte pe ceruri O stea călătorului…”

Ce mai poate să scrie un om pentru care opera eminescia-nă, gândirea eminesciană re-prezintă STEAUA lui polară? Să amintească cititorilor, să amintească românilor, oriunde s-ar afla ei, că 15 ianuarie este o dată de permanenţă în cul-tura română, este ziua Culturii Naţionale. Mie-mi place să spun că 15 ianuarie este Ziua Eminescu. Doar atât.

Puşa Roth - Bucureşti

Embajadores de Rumania12 IANUARIE2012

Bajo la coordinación de Daniel Velázquez, los dos centros Hispano Rumanos de la Comunidad de Madrid destacaron por su gran var-iedad de actividades. Gracias a la dedicación y a la afición por la cultura rumana del coordinador - Daniel Feito puede hablar de la historia y de la geografía de Rumania como si de su propio país se tratara -, los usuarios de ambos centros tuvieron con-tacto directo con cantantes (Pro Consul, Marcel Pavel, Stefan Hrusca etc.), actores (Sebastian Papaiani, Mircea

Albulescu, Dorel Visan etc.) o políticos rumanos muy notables (Petre Roman), así como con grandes personali-dades – S.M. la Reina Doña Sofía y María Basescu, espo-sa del presidente de Rumanía, Traian Basescu, visitaron el Cepi de Alcalá en el 2007. Por su gran labor en los dos centros, Daniel Velázquez ha sido galardonado con dis-tintos premios. Destacamos el titulo honorífico “Amicus Romaniae”, ofrecido por el Instituto Cultural Rumano de

Madrid en el 2010, y el pre-mio “Bun Venit”, valorado en 5.000 euros, que Movistar entregó al CEPI de Coslada gracias a la fructuosa colabo-ración con el mismo.Ana-Maria Marinescu: La jubilación es una etapa de la vida que mucha gente es-pera para poder dedicarse a las cosas que más quieren, para vivir con tranquilidad… ¿Cómo ve Daniel Velázquez la jubilación y qué planes tiene para el futuro próximo?Daniel Velázquez: En mi caso nunca ha sido una ilusión lle-gar a la edad de jubilación. Es algo nuevo pero no esperado. En mi larga vida he podido re-alizar muchos de mis sueños. En mi etapa como cantante, después en el Ayuntamiento de Madrid coordinando los temas culturales y después en los Cepis; en fin, que no de-seo la jubilación como no sea para tener esa tranquilidad que sí, es verdad, necesito

aunque más por motivos de salud que por otra cosa. A.M.M.: Conociéndote, sé que sólo vas a dejar el mando del Centro Hispano- Rumano, pero que no vas a poder olvidarte de los rumanos a los que tanto cariño y aprecio tienes. ¿Es así? D.V.: Rumania ha sido y es algo fundamental en mi vida. Sois parte muy importante en mi desarrollo como ser hu-mano tanto por la gente que he conocido por mi trabajo como en el plano personal. La jubilación no quiero que sea motivo de separación sino todo lo contrario. A.M.M.: Has estado cinco

años y medio al mando de los centros Hispano-Rumanos de la Comunidad de Madrid: tres en el de Alcalá y dos y medio en el de Coslada. Mi-rando atrás, ¿cuál ha sido tu mejor logro en todos estos años?D.V.: El llegar a desarrollar una faceta como es la inmi-gración y sentirme atrapado con su significado. Me siento más persona, más cercano. He sentido sus problemas, sus alegrías, sus fracasos y he lle-gado en muchos casos a hac-erlos míos.Los Cepis son el mejor re-galo que se ha conseguido en la política madrileña. Una necesidad y un acierto. El ICR me consideró con un trofeo que me acredita como amigo de Rumania, nuestra

reina tuvo a bien visitarnos en Alcalá. Muchos políticos, artistas, escritores han co-laborado en el desarrollo de los centros, que más se puede pedir.A.M.M.: En la misma línea de la inmigración rumana, ¿ha habido algún objetivo

que te hayas propuesto y que no has podido cumplir? Si es así, ¿cuál y por qué motivo?D.V.: Prefiero acordarme de los objetivos cumplidos, del acercamiento entre pueblos tan importantes para el cono-cimiento de Europa como son España y Rumania.En estos últimos años la crisis económica ha mermado las posibilidades de hacer más cosas y eso es algo que me ha condicionado mucho tanto a nivel personal como profe-sional. A.M.M.: En cuanto a los CEPIs, ¿cuál es el mejor re-cuerdo que te llevas?D.V.: Sin lugar a duda el mejor recuerdo está en la cantidad de personas que he conocido y en muchos casos la amistad sincera que me han brindado.Los compañeros y colabo-radores con quien he tenido ocasión de aprender y que me han dado una nueva dimen-sión a mis sentimientos. A.M.M.: Como buen cono-cedor de los rumanos y por tu experiencia laboral, ¿qué consejo darías a los espa-ñoles que trabajan con los rumanos?D.V.: A los mas reacios que entiendan que están ante un pueblo tan antiguo y europeo como nosotros, que son gen-tes que han tenido que de-jar sus casas para buscar un mundo mejor. Sé que hay otro sector que valora la ca-pacidad de trabajo bien hecho que protagoniza el colectivo rumano, que en su inmensa mayoría son personas con una buena preparación laboral e intelectual.A.M.M.: ¿Algún deseo para los profesionales de los CEPIs que han estado a tu cargo?

D.V.: Sinceramente que en la mayoría de las ocasiones he llegado a quererles como a alguien muy cercano. Que son profesionales con una preparación total, y entrega-dos. Para este trabajo no solo necesitas capacitación, por

encima de todo se necesita vocación y tanto el per-sonal de Alcalá como el de Coslada son profesionales

vocacionales. Agradezco no solo a mis compañeros, también a la Comunidad de Madrid por medio de sus re-sponsables en inmigración y como no a la Fundación Iberoamérica Europa que ha creído en mí y a quien deseo

que siga su lucha para con-seguir que sus profesionales trabajen con la dignidad que se merecen.

Daniel Velázquez, un

Ana-Maria Marinescu Madrid

Embajadores de Rumania 13IANUARIE2012

gran Amicus Romaniae

Cuando conocí a Daniel Velázquez, nunca me imag-iné que iba a llegar a traba-jar con él. Fue en uno de los muchos conciertos que or-

ganizó, trayendo a cantantes rumanos a España, como un regalo para los rumanos de aquí y para dar a conocer a los españoles la cultura ru-mana que él tanto quiere. Pero la vida siempre nos sor-prende y los caminos de la gente se cruzan, se separan, y vuelven a intersecarse en los momentos menos pensados. Después de dos años y me-dio de trabajar a su lado, pu-edo decir que me siento muy afortunada de haber tenido

¡Hasta luego,

pero no adiós!

“Lo que más me sorprendió de Daniel es que forma parte de ese grupo de gente que ha intentado conocer más de

cerca a los rumanos, de ir más allá de las apariencias, de la manera de pensar, de actuar, de relacionarse de éstos. Conoció a mucha gente de la cultura rumana, artistas, y visitó Rumania en varias ocasiones. Una vez me confesó

que aprecia muchísimo el alma del rumano, la ternura, el sentido común, la discreción, la responsabilidad y el ímpe-tu para trabajar de los rumanos. Admira también el papel de los padres en la vida de los adolescentes rumanos y me comentó que le sorprendió gratamente como los jóvenes

rumanos tienen en cuenta los consejos de sus padres. Tu-vimos una excelente relación laboral y estoy convencida de que una pequeña parte del alma rumana se quedará para siempre en su corazón. Le deseo lo mejor y le aseguro que

nosotros, los rumanos, no lo vamos a olvidar nunca”. (Lucica Saitis, monitora de apoyo de la Comunidad de Madrid)

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

“Cada encuentro con Daniel ha sido para mí un verdade-ro placer. Siempre tan amable, con una sonrisa en la cara y

sobre todo dirigiéndose a mí con palabras en rumano – lo que me hizo sentirme tan a gusto en el Centro Hispano-Rumano

de Coslada”. (Elena Serb, artesana, voluntaria CEPI Coslada).

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

“Gracias por la generosidad con la que has querido compar-tir tus experiencias a lo largo de este tiempo. Te deseo todo lo

mejor para el futuro”. (Alba García, psicóloga CEPI Coslada)

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

“Se despide a los que se van lejos, no a los que permane-cen siempre con nosotros. De Daniel tengo que destacar su tremenda humanidad especialmente con las personas más desfavorecidas y vulnerables. Nos ha dado con su ejemplo una lección sobre las prioridades de nuestra vida; la más

importante, la huella que dejamos en las personas. Por eso espero que siga con nosotros, ya con total libertad de ho-rarios y responsabilidades, ayudándonos a contribuir con nuestro trabajo para lograr una sociedad más justa y soli-

daria”. (Mercedes Peña Carreño, abogada CEPI Coslada)

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

“Daniel Feito ha sido durante estos años un magnífico co-ordinador, siendo para mí una inagotable fuente de consejos

en la que apoyarme para desempeñar de la mejor manera posible la labor social que realizamos en el Centro. Siempre he admirado su manera de comprender, querer y respetar la nacionalidad rumana, teniendo en cuenta sus singularidades sin dejar de entender que son las mismas de las del resto de

ciudadanos”. (José Miguel Martín Yubero, orientador laboral CEPI Coslada)

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

“Nuestro querido director Daniel Velázquez, el alma del Centro Hispano Rumano de Coslada, es un referente para to-dos nosotros como persona, como jefe, su paciencia y su buen hacer son un ejemplo a seguir, nos enseña cada día a ser posi-tivos y con ánimos de trabajar en el sector de la inmigración,

que es una tarea dura, pero gratificante”. (Elena Pedroche, administrativa CEPI Coslada)

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

“Cuando supe lo de la jubilación de Daniel, recordé in-stantáneamente los días tan bonitos que pasé en Alcalá

de Henares, en la época navideña del 2009 y la muy bue-na impresión que me causó la conversación con esta gran

PERSONA. Quizás porque pude hablar en mi idioma rumano, o porque Daniel conocía mi ciudad Iasi, o quizás porque de-

trás de la modestia que mostraba, descubrí un carácter noble, un gran profesional y, me imagino, también un buen manager. Solo así se pueden explicar los grandes éxitos del Centro y del equipo hecho de la misma madera que él. Lo que más siento

en estos momentos es no haberle agradecido lo suficiente para la generosidad con la que nos dio a nosotros, los artesanos de la asociación ART-Mestesugurile Prutului, la oportunidad de promover la tradición y la cultura rumanas en las numerosas exposiciones y actividades culturales organizadas en el CEPI de Coslada a lo largo de los tres años de colaboración. Para este final y al mismo tiempo comienzo de una nueva etapa en

la vida de cualquiera de nosotros, le deseo, querido Daniel, sa-lud, tranquilidad y que siga teniendo siempre el alma joven”.

(Silvia Cozminca, presidenta Asociación ART-Mestesugurile Prutului, Iasi – Rumania).

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

esta oportunidad y es para mí un gran honor ser una de las personas que conocen a Dan-iel Velázquez, el compañero, el profesional, el hombre de cultura y, lo más importante, el gran ser humano. A pesar de la tristeza porque el di-rector del Centro Hispano - Rumano deja el mando para pasar a esta nueva etapa de su vida, nosotros, su equipo, nos alegramos porque sabe-mos que hemos perdido a un jefe, pero hemos ganado a un

gran amigo. Por esa razón, no le decimos “¡Adiós!”, sino “¡Hasta luego!”, deseándole lo mejor en este nuevo capí-tulo de su vida. Fue difícil elegir entre la gran cantidad de mensajes recibi-dos para Daniel Velázquez con motivo de su jubilación, dado el inmenso número de personas que le han cono-cido y en las que ha causado una excelente impresión. Los mensajes hablan por si mis-mos:

România14 IANUARIE2012

Inspecţia Muncii avertizează românii care vor să lucreze în afară ţării că, înainte de a apela la serviciile unei firme ce are ca activitate selecţia şi plasarea forţei de muncă, soli-citanţii trebuie să se adreseze inspectoratului teritorial de muncă (ITM) în raza căruia societatea îşi are sediul. Solicitanţii locurilor de mun-că din străinătate trebuie să ceară, printre altele, informa-ţii referitoare la înregistrarea firmei la inspectoratul terito-rial de muncă, spun reprezen-tanţii Inspecţiei Muncii. „De asemenea, trebuie să ve-rifice dacă la semnarea unui contract individual de muncă în străinătate acesta cuprinde cel puţin următoarele elemen-

Scad ratele la credite? Analiştii

spun că nuReducerea raţei de politică monetară cu 0,25 puncte, de la 6% la 5,75% pe an, nu se va resimţi în dobânzile practicate de bănci la creditele acordate firmelor şi populaţiei, întrucât nu se îmbunătăţeşte lichidi-tatea din sistem, iar piaţa se bate pentru resursele în lei, potrivit analiştilor. Majoritatea analiştilor ex-clud vreo influenţă directă în dobânzile de pe piaţă sau se arată rezervaţi, condiţionând o eventuală tăiere a ratelor la credite de o aplanare a presiu-nilor externe. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României

a decis joi să reducă cu 0,25 puncte procentuale rata do-bânzii de politică monetară, de la 6% la 5,75% pe an, şi să menţină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii. Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,75% se aplică începând de vineri, 6 ianuarie. Sursa: DailyBusiness

te: ţara de reşedinţa, denu-mirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresă,

număr de telefon/fax, descri-erea muncii şi a condiţiilor de muncă, durat timpului de muncă şi de repaus, durată contractului individual de muncă, condiţiile de salari-zare, condiţiile de transport, locuit, condiţiile de protecţie

Noul Regulament BNR: Avans minim de 25% la creditul ipotecar în euro

Persoanele fizice care vor să contracteze un credit ipotecar sau imobiliar şi au veniturile în lei vor trebui să achite un avans de minimum 25 la sută din valoarea locuinţei cum-părate, la creditele în euro, şi de cel puţin 40 la sută, la cre-ditele în dolari, franci elveţi-eni sau yeni, potrivit noului regulament al BNR privind creditarea.Regulamentul devine aplica-bil începând cu 31 ianuarie, la 90 de zile după ce a fost publicat în Monitorul Oficial din 31 octombrie 2011.Potrivit noului regulament, data de 31 ianuarie este una maximală, iar în funcţie de

cum vor trimite băncile co-merciale normele proprii de creditare pentru aprobare la BNR, termenul de imple-mentare a regulamentului ar putea fi diferit de la bancă la bancă.Clienţii băncilor care au ve-nituri în valută, şi vor să con-tracteze un împrumut imobi-liar sau ipotecar, vor plăti un avans minim de numai 20 la sută din valoarea locuinţei.Pe de altă parte, regulamen-tul prevede că la creditele de consum, perioada de credi-tare poate fi de maximum 5 ani, faţă de 10 sau chiar 15 ani, înainte de emiterea no-ilor condiţii de către Banca Centrală.Condiţiile de rambursare a creditului de consum în 5 ani nu se aplică la refinanţarea împrumuturilor contractate anterior.

Băncile comerciale vor fi obligate să ia în calcul şi ris-curile unui scenariu negativ în evaluarea gradului maxim de îndatorare al clienţilor, care includ o posibilă creş-tere a cursului de schimb cu 35,5-40,9 la sută, în func-ţie de valuta împrumutului, o potenţială creştere a ratei dobânzii cu 0,6 puncte pro-centuale şi posibilitatea ca veniturile clientului să scadă cu 6 la sută.Programul Prima Casă nu intră sub incidenţa noului re-gulament, în ceea ce priveşte avansul la contractarea unui credit.Împrumuturile în acest pro-gram vor fi acordate în con-tinuare cu un avans de maxi-mum 5 la sută din valoarea locuinţei, fără ca valoarea aceasteia să depăşească 57.000 de euro. Sursa: money.ro

Sancţiunea reprezintă un re-cord pentru România şi sin-gura pe piaţa carburanţilor din UE.Până acum topul amenzi-lor aplicate de Consiliul Concurenţei sunt 147,9 mi-lioane lei pentru Orange România, 120,3 milioane lei pentru Vodafone România, 103,3 milioane de lei, Compa-nia Naţională Poşta Română, toate pentru abuz de poziţie dominantă.Preşedintelui Consiliului Con-curenţei, Bogdan Chiriţoiu a afirmat marţi, într-o conferinţă de presă, că instuituţia pe care o conduce a constatat că există dovezi că respectivele com-panii s-au înţeles în perioada 2007-2008 să retragă de pe piaţă sortimentul de benzină ECO Premium care le genera sub 20% din vânzări şi repre-zenta mai puţin de 5% din ci-fra de afaceri.„România este o economie de piaţă şi fiecare companie face

ce vrea cu marfa ei. Ceea ce interzice însă legea concuren-ţei este ca firmele concurente să schimbe informaţii şi să-şi armonizeze comportamen-tul”, a adăugat şeful Consiliu-lui Concurenţei.Companiile au motivat deci-zia prin scăderea cererii pen-tru acest sortiment şi blocarea lanţului logistic.„Era dreptul lor să o facă, dar individual. Pentru a nu pierde cotă de piaţă au stabi-lit să retragă împreună sorti-mentul”, a arătat Chiriţoiu.El nu precizat valoarea exac-tă a amenzilor şi procentajul din cifra de afaceri pentru fi-ecare companie, menţionând doar că pentru OMV Petrom amenda a fost „un pic peste 3%” pentru că a a avut cir-cumstanţe agravante, fiind iniţiatorul acestei înţelegeri, iar la ceilalţi sub 3%.Deşi nu a participat la discuţii-le dintre companii, Rompetrol a fost sancţiontă „pentru că

socială. Avertizăm asupra faptului că persoanele fizice nu au drep-tul să exercite activităţi de mediere a angajării cetăţe-nilor români în străinătate”, mai spun cei de la Inspecţia Muncii. Potrivit reprezentanţilor ITM, agenţii de ocupare a forţei de muncă au obligaţia de a în-cheia cu cetăţenii români con-tracte de mediere. Aceste contracte trebuie să conţină, printre altele, ele-mentele principale privind tariful de mediere, durata contractului şi modul de solu-ţionare a eventualelor litigii. Precizările celor de la Inspecţia Muncii vin după ce angajatori cehi şi români

au escrocat în Cehia cetăţeni din judeţele Iaşi, Harghita, Covasna şi Botoşani. „Cetăţenii escrocaţi sunt din zone montane, izolate, unde silvicultură este ocupaţia de bază, iar populaţia este săra-că şi neinformată”, spun cei de la Inspecţia Muncii. Inspecţia Muncii va declan-şă o campanie de informare a cetăţenilor din aceste zone, cu sprijinul primăriilor din ju-deţele identificate, iar inspec-torii de muncă vor participă la întruniri cu cetăţenii din comune şi vor difuză ghiduri despre munca în străinătate, pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente. Sursa: Mediafax

ştia ce fac ceilalţi şi a acţionat în consecinţă”.Rompetrol a anunţat că va contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei, pe care o consideră nelegală şi neîntemeiată.Chiriţoiu a arătat că MOL a fost prima companie care a retras sortimentul de pe piaţă, iar Rompetrol ultima.„Este foarte posibil să ajun-gem în instanţă. Companiile au fost înştiinţate ieri (luni, n.r.). Într-o lună vor primi de-cizia şi vor avea 30 de zile să se hotărască dacă vor veni în instanţă. Ar fi putut avea po-sibilitatea să recunoască fapta pentru a-şi reduce sancţiu-nea”, a spus Chiriţoiu.El a adăugat că „în mod nor-mal” companiile ar trebui să

plătească acum amenda, iar la sfârşitul ciclului judiciar, care durează în medie 3 ani, să se stabilească dacă îşi vor recu-pera banii. Chiriţoiu a men-ţionat că există posibilitatea suspendării amenzii, accepta-tă uneori de instanţă.„Chiar dacă instanţa suspen-dă amenda, companiile vor trebui să plătească o cauţiune de până la 20% din valoarea acesteia, conform legii. Nu ştiu cum va proceda instanţa”, a explicat oficialul.Dovezile au fost culese în 2009, iar potrivit Consiliului Concurenţei, companiile în cauză au schimbat mail-uri şi au participat la întâlniri privind decizia comună de a retrage produsul de pe piaţă.„Sper ca atunci când oamenii

văd acest nivel de sancţiuni să se gândească de două sau de trei ori înainte de a încălca le-gea”, a adăugat şeful autorităţii.Întrebat dacă amenda se va regăsi în preţul benzinei, Chi-riţoiu a afirmat că „în mod normal nu”.

„Companiile ne explică că preţurile lor depind de cotaţi-ile internaţionale”, a mai spus Chiriţoiu.Investigaţia pe piaţa carbu-ranţilor a fost începută în 2005 şi reluată în 2009. Sursa: mediafax

România 15IANUARIE2012

Tunuri de 200 milioane lei la Compania de Autostrăzi şi CFR

Ce branduri au cele mai multe Like-uri în România

Două companii de stat au pro-dus prejudicii de peste 200 de milioane de lei la bugetul na-ţional. Asta reiese din raportul publicat de Curtea de Conturi. Companiile încriminate sunt CFR şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri.În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi la CFR SA şi la sucursalele ei s-au con-statat grave nereguli în ceea ce priveşte gestionarea bunurilor

Românii au fost activi pe re-ţeaua socială Facebook anul trecut, iar companiile care au creat pagini speciale pentru branduri, au avut de câştigat mulţi fani.Cel mai plăcut brand a fost Pepsi România, care a reuşit să strângă 216.694 de fani. Faţă de acum şase luni, numărul fa-nilor brandului Pepsi a crescut cu 1.043, potrivit datelor dis-ponibile pe socialbakers.com.Pe locul doi se află brandul Doncafe, cu un număr de 207.469 fani, în creştere cu 130.6% faţă de acum şase luni.Pe locul trei la categoria bran-duri se află retailerul Lidl, care a cărui pagină este activă din iunie 2011, atunci când maga-zinele Plus au trecut la noua denumire. La lansarea pagi-nii pe Facebook, compania a atras mii de fani printr-un con-curs al cărui premiu a fost un smartphone. Lidl este singurul dintre retailerii prezenţi pe pia-ţa românească care este activ

din domeniul public şi privat al statului. Prejudiciul este de 212 milioane de lei, conform raportului public al Curţii, ci-tat de România TV.Printre neregulile constatate la de CFR SA se numără: reali-zarea unor plăţi ilegale, grave erori contabile, dar şi achiziţi-onarea unor materiale inutile. Toate acestea reprezintă mo-tive pentru care a fost sesizată Garda Financiară.

Sute de kilometri de reţele de gaze din România au

dispărut fără urmă

Documentele transmise de GDF Suez şi E.ON către Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Minis-terului Economiei arată că investitorii nu şi-au realizat obligaţiile din contractele de privatizare ale Distrigaz Sud, respectiv Distrigaz Nord, po-trivit raportului pentru 2010 al Curţii de Conturi.În actele transmise de cei doi investi-tori către OPSPI există ne-concordanţe cu privire la date precum lungimea conductelor modernizare şi a numărului de staţii din proprietatea com-paniilor, se precizează în ra-portul citat de Adevărul.Compania germană E.ON a

cumpărat distribuitorul de gaze Distrigaz Nord în 2005. În acelaşi an, francezii de la Gaz de France au achiziţionat Distrigaz Sud.În cazul Distrigaz Nord, în contractul de privatizare au fost trecuţi 13.182 de kilome-tri de reţea, iar la o verificare din 30 iunie 2005, lungimea conductelor din acte a fost 9.759 kilometri, deci cu 3.523 kilometri în lipsă. La 30 iunie 2006 erau 9,873 kilometri de conducte, iar la 30 iulie 2007 au apărut 9.635 kilometri. Si-tuaţia este la fel de confuză şi în cazul staţiile de măsurare ale Distrigaz Nord, iar numă-rul acestora nu coincide de la un an la altul. Sursa: mediafax

Viceprimarul Capitalei, Victor Iovici, a declarat, sâmbătă sea-ra, că 95% din problemele apărute în Bucureşti, în urma furtunii din noaptea de vineri spre sâmbătă, au fost rezol-vate.Victor Iovici a convocat la

sediul Primăriei Capitalei un comandament de iarnă pen-tru a verifica măsurile între-prinse de instituţiile abilitate, în vederea îndepărtării efec-telor condiţiilor meteo nefa-vorabile.Printre restanţe se numără re-

pararea a opt semafoare, ava-riate în urma accidentelor şi lovirii stâlpilor de susţinere, precum şi repararea acoperi-şului de la sera din Ghencea.Viceprimarul a dat dispozi-ţie ca poliţişti să fie ampla-saţi în instersecţiile unde nu funcţionează semafoarele, în vederea dirijării circulaţiei în bune condiţii.De asemenea, edilul a atras atenţia companiilor de sa-lubritate să fie pregătite cu utilaje şi materiale antidera-pante, în cazul în care tempe-raturile vor coborî sub zero grade.Operatorii de salubrizare au obligaţia de a îndepărta, în cel mai scurt timp, toate de-şeurile duse de vânt (crengi, bannere rupte, panouri pră-buşite etc) şi, în colaborare

cu Apa Nova, să degajeze rigolele şi gurile de scurgere astfel încât, în urma ploii, să nu se producă inundaţii.Echipele RATB şi ISU au îndepărtat crengile, pano-urile publicitare sau firele ajunse accidental pe reţeaua electrică, iar mijloacele de transport în comun circulă în condiţii normale.De asemenea, s-a interve-nit la 13 panouri publicitare avariate, 16 cabluri de ali-mentare electrică rupte, şapte acoperişuri ce au fost luate de vânt, iar la alte opt afec-tate la învelitoare, elemente ce blocau căile de acces şi puteau produce alte situaţii de urgenţă.Pentru limitarea şi înlătura-rea efectelor negative, ISU Bucureşti a acţionat cu 61 de autospeciale cu apă şi spumă, cinci autospeciale de descar-cerare şi patru autospeciale de intervenţie şi salvare de la înălţimi, cu un efectiv total de 484 de cadre. Sursa: me-diafax

în comunicarea prin interme-diul reţelei sociale.Pe cea de-a patra poziţia se află Nivea România cu 172. 931 fani, în creştere cu 14,8% faţă de acum şase luni. Locul cinci este ocupat de Cătălin Botezatu Official Store, care a reuşit să strângă 170.298 de fani, în creştere cu 86,75% faţă de acum şase lun, potrivit soci-albakers.com.Topul 10 este completat în ordine de lenor Parfumelle (162.632 fani), Ursus (129.092 fani), Orange România (111.236), L’Oreal Paris România (88.974 fani) şi Lay’s România (82.679 fani).Ce branduri atrag cele mai multe Like-uriPepsi România se află pe pri-mul loc, cu un plus de 27.052 fani în ultima lună, urmat de Lenor Parfumelle cu 22.250 de fani, Ursus cu 19.416 fani, L’Oreal Paris România cu 15.075 fani şi BMW România cu 10.853 fani.La nivel global, brandul care are cei mai mulţi fani este Coca Cola, cu 36,6 milioane de Like-uri, urmat de Disney (29,8 mil. fani), Starbucks (26,6 mil. fani), Red Bull (25,3 mil. fani) şi Oreo (23,7 mil. fani). Sursa: reuters

Aeroportul din Târgu Mureş a înregistrat, în 2011, cei mai mulţi pasageri din istoria sa

Aeroportul „Transilvania” din Târgu Mureş a înregistrat, în 2011, cei mai mulţi pasageri din istoria sa, peste 250.000 de persoane, conducerea ae-rogării apreciind că numărul pasagerilor deserviţi în pri-mele zile ale acestui an pre-conizează pentru 2012 un nou record.Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de conducerea Aeroportului „Transilvania” din Târgu Mureş, acesta „a încheiat anul 2011 cu un număr record de pasageri deserviţi, nemaiîn-tâlnit de la înfiinţarea sa şi până acum”.„Astfel, datorită activi-tăţilor de trafic aerian în flux continuu la Aeroportul «Transilvania» Târgu Mureş, în anul 2011 s-a înregistrat un record, de 257.303 pasa-geri deserviţi. Faţă de anul 2010 când s-au deservit doar 74.856 pasageri, creşterea din anul 2011 cu 182.447 de pasageri s-a datorat în prin-cipiu noilor zboruri Wizz Air operate din Târgu Mureş spre opt destinaţii din Europa”, se arată în comunicat.

Potrivit aceleiaşi surse, ope-ratorul aerian Wizz Air a operat, în 31 decembrie, ul-

timul zbor din anul 2011 pe Aeroportul „Transilvania” din Târgu Mureş de pe relaţia

Dortmund, cu 114 pasageri la bord, şi totodată a fost opera-torul aerian care, în 1 ianua-rie 2012, a executat primul zbor din acest an, pe relaţia Bergamo, cu 124 de pasageri la bord.Conducerea Aeroportului „Transilvania” din Târgu Mureş afirmă că numărul pasagerilor deserviţi în pri-mele zile ale acestui an pre-conizează un nou record în 2012.„Menţionăm că până la data de 5 ianuarie 2012 s-au de-servit deja de Aeroportul «Transilvania» Târgu Mureş 3.300 de pasageri, fapt ce preconizează pentru finele anului un nou record de pa-sageri deserviţi”, se arată în comunicat. Sursa: mediafax

Ştiri externe16 IANUARIE2012

Comisia Europeană a ordo-nat Ungariei să recupereze ajutoare de stat în valoare de milioane de euro acordate companiei aeriene naţionale Malev, în cadrul unui proces de renaţionalizare, apreciind că transferul de bani a încăl-cat regulile concurenţei din UE.În baza legislaţiei europene, guvernele pot ajuta compa-niile numai dacă ajutorul este furnizat în condiţii de piaţă normale.„Malev nu ar fi putut obţine o finanţare similară de pe piaţă, în termenii decişi de autorităţi-le ungare”, se arată într-un co-municat al Comisiei Europene.De asemenea, tranzacţiile nu au respectat reglementările, în condiţiile în care Malev „nu a

Inculparea şi arestarea pre-ventivă a fostului şef al ar-matei Turciei, generalul Ilker Basbug, pentru conspiraţie împotriva regimului islamo-conservator de la Ankara ridi-că întrebări şi suscită îngrijo-rări în această ţară, relatează AFP. Arestarea unui fost şef al statului major al armelor re-prezintă o premieră pentru Turcia. Aflat la conducerea armatei în perioadă 2008 - 2010, el a fost arestat vineri pentru constituirea şi condu-cerea unei organizaţii teroris-

putut demonstra cum ar deve-ni din nou viabilă”, iar planul de recapitalizare nu a vizat să „minimalizeze distorsiunile în materie de concurenţă pro-vocate de o susţinere semnifi-cativă din partea statului”.„Pentru a remedia problema legată de concurenţă provo-cată de avantajele economice pe care Malev le-a primit din partea statului, Ungaria tre-buie să recupereze ajutorul de la Malev”, a conchis CE. Comisia nu a precizat câţi din banii oferiţi între 2007 şi 2010 trebuie restituiţi. Minis-trul ungar al transporturilor a declarat în decembrie că Budapesta ar putea fi obligată de UE să returneze peste 330 de milioane de dolari. Sursa: reuters

te precum şi pentru tentativă de răsturnare a guvernului. El a fost imediat transferat la închisoarea din Silivri, în apropiere de Istanbul, unde sunt închişi alţi peste 250 de ofiţeri, ziarişti, universitari şi membri ai lumii interlope, acuzaţi că au conspirat, înce-pând cu 2003, împotrivă Par-tidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, născut dintr-o mişcare islamistă) care conduce ţara de zece ani. Acesta este cel mai recent episod al luptei dintre armată şi liderii politici islamo-conservatori.

Cât de solidă mai este economia germană?

Lumea aşteaptă acum veştile întâlnirii Merkel - Sarkozy. Dar săptămâna abia a început mai sunt şi vor mai fi ocazii ca pieţele să se îngrijoreze. Aceasta este săptămâna în care vom afla cât de solidă a mai rămas creşterea econo-mică germană, respectiv cea europeană din perspectiva producţiei industriJoi, noul preşedinte al Băncii Centrale europene va da ra-portul despre forţa monedei unice de care are grijă. Tot joi, de dis de dimineaţă pieţe-le vor afla cum stă Germania şi cu inflaţia.Problema este că nici veşti-le bune nu mai au suficientă forţă să surclaseze grijile. Săptămâna trecută nu a adus mare uşurare odată cu ştirile despre exporturile germane care cresc peste aşteptări, sau despre şomajul american, care este tot mai mic.Tensiunile privind creşterea datoriei au umbrit strălucirea de pe ambele seturi de cifre. Sunt mai importante ştirile despre încredere, aşa cum s-a întâmplat cu cea despre pier-derea încredereii Fondului Monetar Internaţional în ca-pacitatea Greciei de a-şi cu-

răţa finanţele publice. Pieţele au ajuns să nu mai anticipeze atât niveluri de preţuri cât puterea unor sentimente de încredere. Acum, de pildă,

bursele europene bat în re-tragere după trei săptămâni de câştiguri (de sărbători), aşteptând să vadă ce au mai vorbit cancelarul german An-

gela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, as-tăzi, despre noile reguli pen-tru stabilitatea monedei euro. Sursa: reuters

Rusia şi SUA nu vor

reuşi să ajungă la un acord pe tema scutului

anul acesta

Grecia se prăbuşeşte Nici FMI nu mai crede că ţara se poate salva

Rusia şi SUA nu vor reuşi să ajungă la un acord pe tema desfăşurării scutului antira-chetă, din cauza alegerilor prezidenţiale din cele două state, a declarat luni deputa-tul Konstantin Kosacev, re-latează RIA Novosti. „Având

Fondul Monetar Internaţional are din ce în ce mai multe îndoieli asupra capacităţii Greciei de a-şi reduce, pe ter-men lung, datoria fabuloasă.Potrivit unui document al or-ganizaţiei, ajuns îm posesia jurnaliştilor, Grecia fie va tre-bui să accelereze procesul de consolidare a finanţelor publi-ce, fie creditorii privaţi vor fi obligaţi să renunţe la rambur-sarea unor datorii mult mai mari decât sumele prevăzute

în vedere faptul că anul viitor vor fi alegeri prezidenţiale, administraţia americană va avea mâinile şi picioarele legate de campania electora-lă”, a spus el. SUA şi Rusia au convenit la summitul NATO din 2010 să coopereze

acum. FMI se mai referă şi la posibilitatea creşterii sumelor cu care ţările zonei euro tre-buie să contribuie la planul de salvare a Greciei.Instituţia financiară critică vehement lipsa reformelor în Grecia, potrivit aceleiaşi surse. Rata de colectare a impozite-lor şi sumele obţinute de statul elen din privatizări sunt mult mai mici decât aşteptările.În cadrul următoarei misi-uni de evaluare a situaţiei în

care se află statul elen, care va avea lor la jumătatea aces-tei luni, Experţii Fondului intenţionează să revizuiască cifrele-cheie ale planului de salvare a Greciei, dată fiind deteriorarea situaţiei econo-mice a ţării.Potrivit datelor preliminare, Grecia a terminat anul 2011 cu o contracţie a PIB de peste 5,5%.Şeful misiunii FMI din Grecia a avertizat încă la jumătatea lunii trecute că ţara ar trebui

să renunţe la creşterea taxelor şi să reducă masiv cheltuielile sectorului public, în caz con-trar deficitul bugetar urmând să rămână în jurul valorii de 10% din PIB. Sursa: BBC

în domeniul apărării antira-chetă din Europa. Parteneria-tul a rămas însă literă moartă. Kosacev a mai spus că speră că anul acesta Rusia va reuşi să-şi consolideze poziţia în ţările arabe, tulburate de miş-carea de protest.

Opinii 17IANUARIE2012

Ce aşteaptă românii de la România pentru a se întoarce acasă

Am subliniat ori de câte ori am avut ocazia importanţa Diasporei româneşti atât în crearea imaginii României peste hotare, dar şi în ceea ce priveşte implicarea tutu-ror românilor în problemele ţării. Se vehiculează mult mitul întoarcerii în patrie a emigranţilor români şi o demitizare a acestui fenom-en este necesară. Cum pot fi convinşi totuşi să revină, deoarece condiţiile actuale nu sunt prea atractive pentru ei?Din cei aproximativ 3 milio-ane de români care lucrează în străinătate, conform studi-ului realizat recent de către Fundaţia Soros România, doar 40% îşi doresc înto-arcerea acasă, deşi după alte păreri, nu se speră nici măcar la întoarcerea a 25% din-tre aceştia. De ce? În primul rând, nevoile primare ale acestora nu ar fi satisfăcute cu ceea ce Statul român le oferă

în prezent.Dacă ne referim la admi-nistraţie, aşteptările românilor din străinătate sunt ca drep-turile lor, drepturile omului şi drepturile de cetăţeni ai UE să fie respectate de ţara adoptivă: accesul la justiţie, accesul la educaţie, accesul la asistenţă medicală şi socială, accesul la piaţa muncii sau echivalarea diplomelor şi competenţelor. Ori, deocamdată implicarea Statului român în integrarea Diasporei în ţările adoptive nu prea există. Din păcate, cei plecaţi sunt renegaţi atât de autorităţi cât şi de compatrioţi. Dar, deşi au ales să muncească departe de casă, nu trebuie condamnaţi pentru asta. Tot români au rămas!Cum arată tabloul României, privită din afară? Infra-structura este asociată cu un dezastru. La 22 de ani de la Revoluţie nu a apărut nicio autostradă adevărată, trenuri-le circulă tot cu 60 km/h, avioanele sunt “produse de lux”, iar blocajele urbane sunt o “normalitate’’.Sănătatea este un punct critic al calităţii vieţii în România.

Există o lipsă de transparenţă şi o serie de semne de în-trebare în ce priveşte: ce asigurări există în România, ce se rambursează sau ce drepturi ai ca cetăţean român în propria ţară. Situaţia dezastruoasă a sistemului san-itar este o barieră puternică în calea deciziei de revenire în România, în special pentru familiile cu copii.Educaţia este un subiect sensi-bil în diaspora. Recunoaşterea diplomelor este încă o problemă. Nu este clar cum sprijină Statul român dias-pora românească în domeniul educaţiei (cursuri de limbă română?, programe de for-mare?). Ofertele educaţionale din România nu sunt tentante pentru românii din diasporă, iar educaţia non-formală nu este vizibilă în România.Multe ţări au strategii clare pentru ca după pensionare, cetăţenii să se repatrieze “cheltuind pensia în ţara de origine” – nu există o ast-fel de viziune în România. Există o lipsă de vizibilitate privind pensiile aferente an-ilor deja lucraţi în România –

Dan Luca - Bruxelles

mai multă claritate în această privinţă poate contribui la recâştigarea încrederii în autorităţi. Emigraţia în masă din ultimii ani îşi arată astăzi ‘’preţul’’ scump pentru România. Bucureştiul şi alte mari oraşe trebuie să facă faţă unor im-ense costuri sociale şi eco-nomice. Satele depopulate din sud şi est se confruntă cu propriile lor tragedii sociale,

inclusiv cu frecvenţa redusă la şcoli, cu nivelurile sporite de abuz de credite. Emigraţia “temporară’’ a născut o nouă problemă socială ale cărei efectele abia le perce-pem: 350.000 de copii din România au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.Dacă ne referim la elitele româneşti şi la retorica între-bare: Elitele româneşti se vor

tine. Adică ne dorim multe, dar ne gândim că este criză (sau poate, nu). Cel puţin aşa ne spun Băsescu şi Boc. Şi nu avem motive să nu îi credem, că doar şeful are întotdeauna dreptate. Tu, Moşule, sper că reuşeşti să plăteşti factura la gaze şi la curent că dacă tot e criză ne gândim că ai dat şi din pitici afară şi ai pus roboţi care fac singuri de toate. Cum e frig la tine, pun pariu că îţi merge şi centrala tot timpul. Ai grijă! Când vei mai veni pe la noi aruncă şi tu cu fericire prin casă, să ne împiedicăm de ea şi să ne amintim că mai trebu-ie să fim şi fericiţi, nu numai amărâţi, plini de nevoi. D-abia aşteptăm să dormim când tu încerci să te furişezi fără să faci zgomot să pui cadouri sub brad. Şi să nu uit: nu mai sta

servat vreo schimbare majoră, cu două-trei mici excepţii, în oferta artistică, jurnalistică, muzicală pentru marele pu-blic. Pe liniile de socializare în masă, oameni nemulţumiţi de programe, de conduceri, de produse artistice propun privatizări, schimbări, aşteap-tă amenzi de la instituţia ce măsoară calitatea etc. Am re-

memorat ce s-a întâmplat, mai ales în ultimii ani, anii noştri de democraţie bălţată şi am ajuns la următoarea concluzie pe care, cu voia dvs, am să o expun acum şi aici.„Pâine şi circ”, aceasta era deviza în Roma antică! S-a schimbat, oare, optica şi noi nu am remarcat? Acum totul se petrece la televizor: poli-

Scrisoare de mulţumire către Moş Crăciun

Tabla de materii şi alte enumerări

Anul acesta, să ştii că am fost cuminţi, am muncit cu drag şi spor (cei care am avut de lu-cru) sau mai bine zis, am tăcut cu toţii şi am înghiţit deciziile Guvernului. Dar asta e altă discuţie. Tu ce mai faci, dra-gă Moşule? Eşti bine? Circulă zvonuri că ai îmbătrânit, dar noi nu le credem. Să ştii că nu ne dorim ceva neapărat de la

Am urmărit zilele acestea toa-te sau aproape toate programe-le de televiziune şi nu am ob-

Irina Georgescu Şova

Puşa Roth - Bucureşti

întoarce? Decizia de revenire în România este de cele mai multe ori o combinaţie în-tre: mediul academic, siste-mul de sănătate, asigurările de pensie, oportunităţile în carieră şi familie. Pe un plan secundar, un rol în această decizie joacă: situaţia politică şi mediul de afaceri. Vasta majoritate îşi exprimă dorinţa pentru o asanare morală a clasei politice, eficientizarea birocraţiei guvernamentale şi din mediul academic, precum şi reducerea semnificativă a corupţiei. Sunt deja sute de cazuri de reîntoarcere a expaţilor români, dar se poate face mai mult pe acest palier.

tică, economie, buget, bătăi, scandaluri parlamentare, acu-zaţii, înjurături, legi, moţiuni de cenzură, acuzaţii de frau-dă, arestări, falsuri, flagrant, nunţi, botezuri, cumetrii, di-vorţuri, tribunale, fiţe, fiţoşi, femei goale, vedete de doi bani, mitici, coane miţe, peşti, perverşi, alienaţi, mamiţe, mame mari, pămpălăi, cla-nuri, mafioţi, drogaţi, bolnavi, naşteri, accidente de tot felul, cutremure, tsunami, canicule, ploi, lapoviţe, vijelii, zăpezi, petreceri, bogaţi şi săraci, in-vidii şi invidioşi, linguşitori, hoţomani, grandomani, lipsiţi

de scrupule, ce mai, totul, re-cunoaşteţi, totul se petrece la televizor! Fiindcă anul 2012 este Anul Caragiale (cente-nar), vă reamintesc un text genial semnat I. L. Caragiale,

intitulat: Moşii (Tablă de materii). Pentru societate în general, iar pentru cea româ-nească în special, tabla de materii a rămas neschimbată. Poate cu excepţia bătăturilor!

cu sprâncenele arcuite şi nu mai fi încordat. Relaxează-te şi zâmbeşte! O să reuşeşti să dai cadouri tuturor. Să nu-i uiţi pe guvernanţii noştri. Sunt oa-meni tare de treabă! Şi munci-tori. Votează cu o cartelă chiar şi de 26 de ori! Dă-le câte ceva şi celor mai puţin „no-rocoşi”... Şi-n special „blon-dei platinate”, pentru că ne-a învăţat să numărăm din 80 în 160, „căruntului” care ne-a în-văţat cum să ne facem case pe 1.300-1.400 mp din salariul de bugetari, şi tuturor celorlalţi. Că tu eşti darnic şi bun. Să ştii că pentru Traian Băsescu cadoul trebuie să-l trimiţi în străinătate. Acolo unde a fost ales. Şi nu băga de seamă toate zvonurile din ”piaţă”. În România, lucrurile se vor îndrepta într-o bună zi... Încă nu ne dăm seama de ce

din senin leul nostru s-a ane-miat şi s-a scurs în moliciunea nisipului, de ce hidrocentrale-le vor produce curând peşte şi iarbă sau de ce criza asta suge din sufletul nostru cu lăcomia viţelului flămând. Însă cred că Tatăl îi va cere iertare Fiului, dar teamă îmi e că, omul se va spăla încă-o dată pe mâini... Fii atent şi calcă pe vârful plo-pilor cu grijă şi să nu plângi pentru că lacrimile-ţi rămân în pânza păianjenilor hidoşi. Dacă poţi, adu-ne o bucăţică din iubirea cea dintâi ce n-a avut răbdare să ne-aştepte şi pe noi. Ne plecăm în faţa ta, Moşule şi te rugăm să uiţi de criză şi să le aduci tuturor da-ruri ce durează o veşnicie, da-ruri de împlinire, de bucurie, de trezire, de înţelepciune, de trăire, de bucurie şi fericire. Sărbători fericite, tuturor!

Costa Blanca18 IANUARIE2012

De ce oare avem tendinţa să ne clasificăm semenii în di-ferite categorii? Ori de câte

ori pomenim pe cineva, mai devreme sau mai târziu, apa-re inevitabil o clasificare de genul „e dintre aceia care ştiu ce vor”, sau: „un visător incu-rabil, ce să mai vorbim!” Un cunoscut mi se plângea deu-năzi că, „atunci cand gătesc, femeile nu folosesc căldura remanentă a plăcilor cera-mice”; altul susţinea că nu-i plac femeile care nu spală cu atenţie resturile acumulate dintre dinţii furculiţelor. Pri-mul e din tabăra „radicalilor”, adică a celor care le bagă pe toate într-o oală: „femeile sunt aşa”. Al doilea e la un pas mai avansat, cum s-ar zice din tabăra „alba/neagra”. Pentru el, femeile se împart in două categorii: cele care spală bine furculiţele şi cele care nu acordă suficient elan acestei ocupaţii. Şi uite aşa, ca-ntr-o joacă, am împărţit si eu bărbaţii în două categorii: cei care gene-

ralizează la nivel înalt şi cei care disting între două feluri de femei. Am vrut să catego-risesc sau mi-a ieşit aşa doar întâmplător pe gură platitudi-nea asta? Cert este că gândim în categorii, că vrem sau nu, asta e o altă poveste. Ne-a fost pus în faşă, sau mai bine zis am fost învăţaţi la şcoală să clasificăm şi cu asta bas-ta. Numai aşa, simplificând, putem străbate hăţişul com-plicat al junglei umane. Fără mari dureri de cap.Prietena mea cea mai bună susţinea acum 15 ani că „oa-

menii cu degete groase au caractere neşlefuite”. O fos-tă profesoară de-a mea era convinsă că „o damă adeva-rată nu poartă niciodată părul scurt” şi că „n-are voie în nici un caz să se grăbească atunci când merge pe stradă”. Inutil să menţionez că, de când mă ştiu, am părul scurt şi obiş-nuiesc să fiu mereu grăbită, natura m-a înzestrat cu dege-te cam scurte, chiar dacă spăl cu mare meticulozitate furcu-liţele şi folosesc pe cât posi-bil economic placa ceramică din bucătărie. Cu toate astea, ori de câte ori mă grăbesc pe stradă sau merg la coafor, mă străfulgeră amintirea afirma-ţiilor de mai sus şi mă întreb inevitabil dacă sunt „aşa” sau mai degrabă „altfel”. Nu întâmplător, prima între-bare care ni se pune când e să începem o conversaţie sau un interviu este „puteţi să vă prezentaţi pe scurt?”. De par-

că contează ce şi cum credem noi că suntem! În fine, e ex-plicabil că lumea vrea să ştie cu cine are de-a face. Dar până unde merge subiectivis-mul în materie de cunoaştere de sine? Mi s-au întipărit în memorie afirmaţii absurde din diverse conversaţii stupi-de purtate peste ani, afirmaţii pe care probabil că nimeni dintre cei care le-au lansat nu şi le mai amintesc. Ele conti-nuă să sfideze timpul si să mă sâcâie în cele mai neaşteptate momente, când se întâmplă să apară analogii.Căutând să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine, aple-căm urechea la părerea celor din jur despre noi şi ajungem să nu mai înţelegem nimic. Pentru un fost coleg de liceu sunt „o fire influenţabilă, me-reu tenatată să cred orice şi pe oricine” în timp ce colega mea de cameră mă califică drept „fire calculată şi minu-ţios disciplinată, capabilă să urmeze cu încăpăţânare ţelu-rile proprii, făra a ţine cont de eventualele jigniri ale ce-lor apropiaţi”. Nişte amici de familie mă consideră „total lipsită de simţul umorului” în timp ce o corespondentă de email mă somează să „în-cetez cu mesajele glumeţe şi să mă axez pe seriozitatea vieţii”.Păi dacă e s-o luam aşa, pen-tru a ne simplifica viaţa am putea concepe un fel de ches-tionar-grilă în care să însem-năm cu cruciuliţă tot ce de-fineşte un om! În acest mod simplu am avea întotdeauna la îndemână definiţia esenţei lui, aşa cum Onassis avea mereu carneţelul lui cu noti-ţe despre apucăturile bizare ale persoanelor cu care făcea cunoştinţă. După părerea lui, succesul şi averea le-a datorat în mare parte însemnărilor fă-cute acolo.Spre exemplu: distinsul par-lamentar X preferă mâncă-rurile condimentate, are o slăbiciune pentru femei blon-de, începe majoritatea propo-zitiilor cu cuvântul „deci”, foloseşte hârtia igienică îm-

păturită în patru, purcedând din partea posterioară, cântă sub duş şi uzează pantofii preponderent la călcâie. Bi-zar cum reuşeşte să convieţu-iască într-o căsnicie paşnică alături de Marea Doamnă a Operei, o brunetă focoasă care e oripilată de lălăiala din

baie, se alimentează numai cu legume fierte şi detestă politica. Să fie oare secretara din minister cea care stabileş-te echilibrul, o duduie blondă cu apucături materne, care nu uită niciodată să schimbe su-lul de hârtie igienică şi-l atâr-nă mereu cu desfăşurătorul spre perete, aşa cum preferă Excelenţa Sa?Ei bine, nu! Refuz să cred că putem fi atât de lineari şi previzibili precum ne învaţă analiza tradiţională după cri-terii fixe! Îmi place să cred că mă construiesc mereu de la zero în fiecare dimineaţă când mă trezesc din somn, ca o coală albă de hârtie, încă nescrisă. Sunt zile în care mă caligrafiez prost, cu mână tremurândă, nu ştiu exact ce vreau să spun cu mine. Uneori îmi vine greu să decid dacă pun un semn de întrebare sau mai degra-bă puncte de suspensie la sfârşit, înainte de a ma reda istovită somnului, seara. Dar

am şi alte zile, când mă în-cep de la coadă la cap, pre-cum o scriere arabă, iar ţelul propriu-zis îl ating în ultima clipă, seara, când scriu cu voluptate în primul colţ din stânga sus a paginii cuvântul de început cu literă mare şi plasez centrat deasupra tiltul

plin de tâlc în care concen-trez miracolul zilei pe care o am fost. Şi dacă se întâmplă ca într-o zi sau alta să fim placizi

An Nou de vis!

şi paşnici iar în următoarea revoltaţi, chiar furibunzi, ca un adevărat vârtej viu, nu văd de ce să ne speriem de contradicţia dintre ro-lul pe care pasămite „ne-a fost dat” să-l întruchipăm şi omul care se întâmplă mo-mentan să-l fim. Câtă vreme ne dăm osteneala să urmăm imboldul de a fi ceea ce ne dorim, nu văd de ce să ne facem griji. Cu siguranţă, dovada faptului că nu ne-am înşelat (pe noi înşine, mai ales) nu va întârzia să apară în proba incontestabi-lă a unui somn fără coşma-re, eventual cu un „premiu de fidelitate” sub forma unui vis frumos. În acest sens, acum, în prag de An Nou, dacă mă întreabă cine-va ce-mi doresc de la anul care vine, răspund senină fără şovăire: „îmi doresc vise frumoase în fiecare zi!” Asemeni!

Gabriela Căluţiu SonnenbergBenissa - Costa Blanca

Ce facem după sărbătorile de iarnă...

Salată cu maioneză, sarmale, piftie, cârnaţi, friptură, prăji-turi. Sunt câteva dintre deli-catesele pe care le-am mâncat în noaptea de Revelion. Dacă am mai adăugat şi câteva pa-hare de băutură, cu siguranţă nu ne vom simţi foarte bine zilele următoare. Pentru a evita crizele bilia-re provocate de consumul în exces al alimentelor şi al bă-uturii, este necesară o hrană cât mai echilibrată, în care alimentele mai grele să al-terneze cu fructe, legume şi ceaiuri din plante. Însă, dacă aţi mâncat prea mult sau aveţi indigestie, puteţi fierbe timp de 10 minute 2 linguri de coa-jă de mandarină tăiată subţire, 2 linguriţe de ginger proaspăt ras, 1 linguriţă de zahăr şi o cană de apă. Beţi lichidul ob-ţinut ca pe un ceai. Puteţi con-suma acest ceai până la de 3 ori pe zi. Pentru combaterea balonă-rilor puteţi bea o cană cu in-fuzie de chimen, anason sau rozmarin. Ceaiurile pot fi făcute cu o jumătate linguri-ţă de plantă la o cană cu apa, sau chiar mai slabe, dacă este cazul. Persoanele care nu au timp să pregătească aceste infuzii, pot folosi capsule de una dintre plantele: ananas, busuioc, mentă, lucernă, lemn dulce, salvie sau sunătoare. Se iau 1-3 capsule pe zi. Pen-tru stările de greaţă sau vomă prelungite, un bun remediu este binecunoscuta limonadă, băută caldă (suc de lămâie cu zahăr sau puţină miere) sau o linguriţă de ginger proaspăt ras băut cu puţină apă caldă.

Am băut prea mult?

În cazul în care aţi băut prea mult şi aveţi dureri de cap, cel mai comun remediu este cea-iul negru: o infuzie obţinută dintr-o cană de apă fiartă şi o linguriţă cu frunze de ceai. Se bea neîndulcit. Un alt reme-diu foarte bun este sucul de ridichi cu oţet. Stoarceţi 125 ml de suc de ridiche (roşie, neagră sau albă - de preferinţă albă). La acest suc adăugaţi o lingură de oţet de 5-6 grade (de vin, de mere sau de orez) şi beţi repejor amestecul. De asemenea, puteţi să zdro-biţi un cartof dulce crud peste

care adăugaţi 1-2 linguriţe de zahăr, de preferinţă brun. Pu-neţi totul într-o cană, umpleţi cu apă fierbinte şi serviţi ca pe un compot. Medicii nutriţionişti recoman-dă să mâncăm multe fructe în această perioadă, deoarece ele ajută organismul să eli-mine toxinele acumulate şi să funcţioneze normal. Din cau-za alimentelor grele şi a bău-turilor alcoolice consumate, organismul funcţionează mai greu, astfel că specialiştii re-comanda şi un consum ridicat de apă. În plus, este indicat să consumăm alimente bogate în vitamină C, precum fructele şi legumele, şi în vitamină B, precum fructele de mare, atât de necesare organismului atunci când consumul de al-cool este ridicat. Chiar dacă în această lună vom renunţa la carne şi pro-duse din carne alegând legu-mele şi fructele, asta nu în-seamnă că vom face rabat de la calitate.Când mergem la cumpărături, trebuie să ştim cum să alegem alimentele. Multe dintre cele scumpe sunt proaste şi deze-chilibrate nutriţional, aşa că ideea conform căreia mânca-rea scumpă este mai bună şi mai sănătoasă, este greşită.Chiar dacă vom consuma mai multe legume, fructe şi verde-ţuri, asta nu înseamnă că nu ne vom hrăni corespunzător. Dimpotrivă. După sărbătorile de iarnă este recomandat să ne detoxifiem organismul.

Bugetul

Sărbătorile au trecut, iar tu trebuie să îţi redresezi buge-tul. Ai cheltuit pentru cadouri, dulciuri, dar şi pentru vacan-ţă. Acum este momentul să tragi linie şi să-ţi calculezi cu grijă banii până la următorul salariu. Uite ce ai de făcut în această lună ca să nu rămâi cu buzunarele goale.Fă o listă cu cheltuielile ur-

gente! Rata la bancă, factura la lumină, gaze, telefon şi în-treţinere sunt cheltuieli prio-ritare, iar banii pentru aceste datorii trebuie puşi deoparte.E bine să achiţi totul din timp, pentru a evita eventualele pe-nalizări. Mai mult, în timp, datoriile neplătite se vor în-mulţi, iar în lunile care vin va trebui să plăteşti dublu sau triplu.

Nu te împrumuta! În această lună încearcă să strângi puţin cureaua şi să te mulţumeşti cu banii pe care îi ai. Nu te îm-prumuta la bănci, la rude sau prieteni. Îţi va fi foarte greu să dai banii înapoi. În schimb, poţi să-ţi calculezi bugetul şi să renunţi la anumite plăceri. Ai putea să nu mai mergi la cinema şi să vizionezi un film bun acasă. Ai putea să renunţi la a mai merge la restaurant cu priete-nii şi să petreceţi împreună o seară la unul dintre voi acasă. Cumpără legume şi fructe! Renunţă la a mai consuma carne. Organismul are nevoie de detoxifiere. Ai mâncat de sărbători, acum e momentul să consumi mai multe legume şi fructe.Deci, în loc de carne de porc, vită sau pasăre te poţi delecta cu o salată gustoasă, un suc de mere sau portocale şi mâncă-ruri uşoare.Fără cadouri! Luna acesta renunţă la a mai cumpăra ceva pentru casă. La fel, renunţă la articolele noi de îmbrăcămin-te. Ai primit deja cadouri, nu este cazul să cheltuieşti bani pe altele. Renunţă la dulciuri! Dulciu-

rile ar trebui tăiate de pe listă. Ai mâncat multe bunătăţi de Crăciun şi Revelion, acum e momentul să iei o pauză. Re-nunţă la bomboane, ciocolată şi prăjituri. Dacă vrei să guşti ceva dulce, poţi prepara o re-ţetă simplă acasă. Vânează promoţiile! În ma-gazine încă mai sunt promo-ţii. Ceea ce nu s-a vândut de sărbători acum poate costa un chilipir. Ar fi cazul să dai o raită prin magazine şi să alegi produse care au discount sau care se vând la promoţie. Reducerile te salvează. Ai totuşi nevoie de o pereche de cizme, de un pulover sau o hăinuţă mai groasă? Vânează reducerile! Acum, după săr-bători, produsele de îmbră-căminte se vând la preţ mai mic. Poţi găsi haine de bună calitate dar care se vând mult mai ieftin.Atenţie la facturi! Economi-seşte curentul electric, gaze-le şi apa iar luna viitoare vei avea facturi mult mai mici. De asemenea, poţi vorbi mai puţin la telefon. Nu uita că de Sărbători ai vorbit cu întrea-ga familie şi cu toţi prietenii, deci acum ar fi cazul să faci puţină economie.

Cât mai multă mişcare

S-ar putea să te trezeşti cu câ-teva kilograme în plus după excesele alimentare făcute de Crăciun. Iată patru exerciţii care te vor ajuta să scapi de grăsimea inestetică de pe ab-domen, acumulată după sar-male şi prăjituri. Foarfeca Stai întinsă pe spate cu bra-

Sănătate, frumuseţe, stil 19IANUARIE2012

ţele pe lângă corp, picioarele ridicate în poziţia lumânare şi cu vârfurile degetelor de la pi-cioare direcţionate în sus. Îm-pinge-te în aşa fel încât să-ţi aplatizezi mijlocul, lucrându-ţi musculatura abdomenului. Continuă din această poziţie. Inhalează în timp ce îţi co-borî piciorul drept, în aşa fel încât degetele de la picioare să ajungă la nivelul nasului. Expiră, schimbând piciorul printr-o mişcare stil foarfece. Piciorul drept trebuie să revi-nă în poziţia iniţială, pentru ca piciorul stâng să îi ia locul. Nu atinge podeaua cu picioa-rele. Fă trei seturi a câte 8-10 repetiţii. Scândura răsucită Sprijină-te în genunchi şi în antebraţe, cu coatele pozi-ţionate chiar sub umeri, şi degetele încrucişate. Întin-de-ţi picioarele şi ridică-te în degetele de la picioare în aşa fel încât să stai în poziţia „scândură”. Expiră în timp ce te răsuceşti doar din şolduri

spre stânga. Inhalează pe mă-sură ce revii în poziţia iniţială. Repetă mişcarea şi cu partea dreaptă. Fă trei seturi a câte 10 repetiţii. Paşi pe minge Îngenunchiază în faţa unei mingi ortopedice mari, luând-o în braţe în aşa fel încât şol-durile să ţi se lipească de ea. Plasează-ţi mâinile pe podea, înaintea ta, şi „păşeşte” până când mingea ajunge la fluie-rele picioarelor. Contractă-ţi muşchii abdominali şi ridica-ţi şoldurile uşor, apoi lasă-te în jos. Fă trei seturi a câte 12 repetiţii. Ridicare pe lateral Stai întinsă pe partea stânga cu picioarele întinse, aşezate unul deasupra celuilalt. Spri-jină-ţi capul pe mână. Inha-lează pe măsură ce îţi ridici picioarele de pe podea, apoi expiră lăsându-le jos până la aproximativ 2 cm de podea. Nu atinge podeaua şi repetă exerciţiul de 10 ori, câte trei serii. Mult succes!

Zoe Stoleru / Valencia

Tradiţii populare20 IANUARIE2012

„Cum e omul la Anul Nou, aşa e tot anul, de aceea e bine să pui gând bun la toate, că aşa vor rămâne. Să te păzeşti să nu te superi şi să nu te sfădeşti, să râzi, să ai bani la tine şi să fii tot vesel, că aşa îţi va mer-ge.” (I. Muslea)Ca de fiecare dată, anul nou aduce cu el şi redescoperirea tradiţiilor străbune. Sorcova sau pluguşorul cântate de gla-surile de copii înveşmântaţi în costume populare bucură şi pe cel mai întristat român. Dorin-ţele de bine urate de copii îţi

dau speranţe că anul care vine va fi unul mai bun (nu numai financiar, ci mai ales spiritu-al). Acele urări de sănătate şi de bine trebuiesc percepute nu numai în plan lumesc ci şi duhovnicesc, pentru că autorii populari ai acestor versificări aveau alte percepţii asupra lumii. Pentru ei lumea nu se

Sfaturi generale:“Începeţi să deregeţi gardu-rile, cercetaţi des prin piv-niţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi grajdu-

Tradiţii şi obiceiuri în luna ianuarie

termina aici, cum de-altfel nici pentru noi, ci continuă dincolo şi de aceea pregătirea pentru viaţa de dincolo se face aici, una o pregăteşte pe cealaltă.Sărbătorile tradiţionale din ianuarie l ianuarie - Anul Nou, Sf. Vasile, Sân-VasâiEste prima zi a anului şi de aceea are o mare încărcătură magică. Există multe practici şi ritua-luri prin care oamenii încearcă să-şi stabilească sau să influ-enţeze un destin fast în anul

care începe, pentru ei, pentru cei apropiaţi lor, pentru recol-tele viitoare şi chiar şi pentru animalele din gospodărie. Pluguşorul, Semănatul, Plugul cel mare, Vasilca, Sorcova, Colindele Sf. Vasile sunt tra-diţii întâlnite în toate zonele ţării, obiceiuri încărcate de magia primei zile şi bazate pe

urări de bunăstare şi fericire. Acestei zile i se mai spune şi Crăciunul mic pentru că, în tradiţia populară, se spune că Vasile ar fi fost numele pe care l-ar fi primit la naştere Mântuitorul, Iisus fiind nume-le pe care 1-a primit odată cu taina botezului. Această este şi ziua în care este pomenit Sf. Vasile cel Mare care a trăit în Capadocia. 5 ianuarie - Ajunul BobotezeiAceastă zi se serbează prin post. În noaptea dinaintea Bobotezei se deschid ceruri-le şi Dumnezeu îndeplineşte rugăciunile celor care au pri-vegheat şi au postit. Mai ales fetele şi flăcăii de însurat ţin această zi ca să-şi ghicească ursitul.6 ianuarie - Iordanul, BoboteazaEste o mare sărbătoare creşti-nă din perioada celor “12 zile sfinte dintre ani”, este ziua în care se prăznuieşte bote-zarea domnului lisus în apa Iordanului de către Sf. Ioan Botezatorul.În această zi se crede că apele toate sunt sfinte şi e mare păcat să speli sau să arunci necuraţii în apă. În seara de Bobotează tinerii umblă cu Iordanitul, se duc pe la case, colindă şi stropesc, iordănesc, pe toţi din familie cu apă sfinţită, ca să le poarte noroc. Se fac focuri în curţi, se trage cu puşca pentru a speria diavolii care fug şi se îneacă în ape adânci. 7 ianuarie - Ziua Sfântului loan Botezatorul şi Înainte-mergătorul DomnuluiEste ziua care încheie săr-bătorile de iarnă. Biserica a rânduit să-l prăznuiască pe Botezătorul Ioan a doua zi după Bobotează. Ziua de Sântion este o zi de mare bu-curie. Cine nu se veseleşte în această zi, va fi trist tot anul. Nănaşul lui lisus este şi pa-tronul pruncilor, el îi scuteşte de nenorociri şi-i ajută să nu moară nebotezaţi. În această zi se organizează în unele zone Masa moaşei. Femeile se duc cu plocoane la moaşa care le-a ajutat să aducă pe lume copii. Are loc apoi o petrecere cu mâncare şi băutură în timpul căreia femeile rup câte o bu-cată din colacul mare făcut de

moaşă şi încearcă, după forma bucăţii de colac, să ghicească dacă vor mai avea copii, dacă vor naşte fete sau băieţi.În alte zone se ţine Iordănitul sau Tontoroiul femeilor. Se crede că în această zi femeile sunt mai puternice decât băr-baţii lor cărora nu le gătesc nimic şi pe care nu-i ajută în gospodărie. Ele se adună acasă la o “gazdă”, fac o petrecere cu lăutari fără să-i cheme şi pe bărbaţi, iar când ies pe uliţă îi prind pe bărbaţii întâlniţi în-tâmplator şi le cer câte o vadră de vin ca răscumpărare, altfel îi aruncă în râu sau îi “iorda-nesc” stropindu-i cu apă. 16 ianuarie - Sânpetrul Lupilor, Sf. Petru de iarnă (cel Şchiop), Fulgerătoarele, Miezul ierniiEste ziua care deschide sărbă-torile ţinute de teama lupilor. Cine ţine această zi este fe-rit de atacul fiarelor, ferit de boli şi închisori. Sf. Petru cel

Şchiop este frate cu Sf. Petru de vară, între cele două săr-bători încadrându-se, de fapt, cele două jumătăţi ale anului agricol şi pastoral.În credinţa populară Sânpetrul Lupilor este cel care le spune lupilor câte vite, de la cine şi când să mănânce. Lupii n-au voie să atace după capul lor. Pe de altă parte, el sancţionează şi pe oamenii care nu-şi îngrijesc bine animalele. Se spune că această zi este miezul iernii şi că trebuie neapărat respectată pentru că altfel Fulgerătoarele, divinităţi meteorologice, aduc drept pedeapsă trăsnete şi foc.Alte datini în această zi: se dau pomeni de covrigi şi plăcinte pentru sufletele celor duşi, se zice că din această zi începe să se înmoaie frigul. 16 – 17 - 18 ianuarie - Cu-viosul Antonie cel Mare, Circovii de iarnă, AtanasiileAceste zile le ţin mai cu seamă femeile care au copii mici, ca

IANUARIE

să fie apăraţi de boli. Circovii sunt divinităţi periculoase, pu-ţin definite în calendarul po-pular, care aduc boli, grindina, foc şi lupi la casa celui care nu le ţine ziua. 29 – 31 ianuarie - Filipii de iarnăFilipii sunt patroni ai lupilor, de aceea această sărbătoare este ţinută mai cu seamă în ca-sele de ciobani şi în gospodări-ile în care sunt animale. 30 ianuarie – Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi loan Gură de Aur În această zi sunt interzise toa-te activităţile casnice pentru bunul mers al vieţii în gospo-dărie. Se dau pomeni pentru cei morţi neîmpărtăşiţi. Se ţine mai ales în casele unde sunt fete de măritat, pentru norocul acestora.A consemnat Timeea Oprean – Cluj Napoca

rile, daţi sare la vite. Cară gunoi, că locurile altcum sărăcesc şi nu-ţi răsplătesc munca. Drege uneltele de economie, căci acum având

timp, poţi să stai lângă mă-iestru, ca să-ţi facă un lucru de treabă. Vitelor dă nutre-ţul învrâstat, că-l mănâncă şi mistuie mai bine. Numă-ră săptămânile până la Sân George şi vezi cum stai. Curăţeşte pomii de muşchi, coajă bătrână, crengi uscate şi, pe timp umed, de iască. Unge ranele cu o ameste-cătură de balegă, pământ cleios şi păr de bou tăiat mărunt. Adună neaua cu lo-

pata grămezi în jurul pomi-lor. Astfel umpli pământul de umezeală şi faci pomii să întârzie cu înflorirea, prin ce-i scapi de brumă. Din pivniţă depărtează legumele putrede.”Prevestiri de timp:Dacă luna lui ianuarie este cu moină, apoi primăvara va fi friguroasă, iar vara călduroasă. Dacă ianuarie e moale, atunci greul vine în februarie. Ianuarie cu moină, primăvară

Denumire populară a lunii Ianuarie:genarie, ghenarie, ghenare, călindariu,

cărindariu, cărindar, gerariufriguroasă, vară călduroasă. Ianuarie cald, nu e semn de an mănos. Ianuarie uscat şi geros aduce Faur cu nea. Când se trag norii spre mia-zăzi, urmează frig; când spre miazănoapte – căldură. Dacă-n ianuarie e frig, va fi cald în iulie. Dacă picură de la streşini, adică este vreme moale şi se topeşte zăpada în săptămâna dintâi, după Anul Nou, atunci vara poamele vor fi viermănoase. Dacă sunt slo-

iuri mari la straşini, vor fi mul-ţi şi mari cucuruzii peste an. Dacă în ianuarie e ger bun, atunci va fi vară secetoasă şi călduroasă, iar dacă în luna aceasta va fi vremea domoală, vara va fi ploioasă. Dacă primele douăsprezece zile din an sunt seci, cu ger, celelalte douăsprezece zile cu omăt, atunci vara vor fi tot câte douăsprezece zile de secetă şi douăsprezece zile ploioase.

Bucătăria de acasă 21IANUARIE2012

Cuib de viespi

Prăjitură „Petre Roman”

Calendarul ortodox - ianuarie 2012

Ciorbă cu afumătură, varză şi tarhon

Ingrediente: • 1 curcan (al meu a avut 5 kg)• 150 g carne tocată de porc • 500 g castane în coajă • 100 g unt • piper, sare, boia după gust • 5-7 căţei de usturoi • nucşoară (opţional) • 1 cartof (opţional) • 4 l de lapte • ierburi aromate care vă plac • untură • vin alb 150 ml Mod de preparare: Se curăţă curcanul bine, se taie vârfurile şi pintenii de la aripi şi se aşează într-o oală mare. Se aleg diferite ierburi aromate pentru a prepara un baiţ în care să păstrăm curcanul pentru 24 de ore. După alegerea ierburilor, le fărâmiţăm cât putem de mărunt, le amestecăm cu sare, piper, us-turoi, boia, eventual ceapă usca-tă şi le adăugăm la cei 4 litri de lapte. Turnăm peste curcanul din oală şi lăsăm la frigider, pentru 24 de ore. Înainte de a scoate curcanul de la marinat, pregătim tot ce avem nevoie pentru „îndoparea” lui. Luăm castanele, le spălam, le crestăm cu un cuţit în 2 sau 3 lo-curi. Crestăturile se fac pentru a

Ingrediente:• ciolan afumat (1 kg) • 1 morcov mic • 2 cepe potrivite • 200 g varză dulce • tarhon de la sare şi oţet (dacă tarhonul este verde sau uscat, atunci se va adăuga o linguriţă de oţet în ciobă) • smântână

Curcan umplut cu castane de Baia Mare

Ingrediente pentru foi: Blat: • 7 ouă • 7 lg zahăr • 7 lg făină • 7 lg nuci măcinate • 1 plic praf de copt Crema: • 3 gălbenuşuri • 200 g zahăr • 1 plic zahăr vanilat • 300 ml lapte • 3 lg făină • 250 g unt Caramel: • 200 g zahăr • 50 g unt Glazura: • 3 albuşuri • 200 g zahăr Decor:

Poftă bună!Reţete trimise de Măriuca Rus, Baia Mare/Maramureş

Mod de preparare: Se pune ciolanul la fiert, tăiat sau nu. Când carnea este fiartă bine se adaugă morcovul ras şi cepele tăiate. După ce a dat în clocot se adaugă şi varza tăiată. Se mai lasă la foc mic până ce fierbe şi varza, iar la final, după ce focul este oprit se adaugă tarhonul.

• ciocolată rasă Pentru blat: Mixăm ouăle cu zahărul până se albesc, adăugăm făina amestecată cu praful de copt şi nucile şi omogenizăm bine. Turnăm compoziţia într-o tavă (25*35cm). Coacem cam 20 minute. După ce s-a răcit bla-tul îl tăiem în două. Pentru cremă:Batem gălbenuşurile cu za-hărul şi zahărul vanilat. În făină adăugăm laptele treptat amestecând continuu să nu se formeze cocoloaşe. Acest pre-parat îl adăugăm la spuma de gălbenuşuri şi punem pe abu-ri, amestecând mereu până se

Ingrediente pentru aluat: • 575g făină • 30 g drojdie • 30 g zahăr • esenţă rom • 50 ml ulei • 5 gălbenuşuri • 200 ml lapte • 100 ml apă • jumă-tate linguriţă sare • coajă de la o lămâie Cremă: • 200 g unt • 100 g zahăr • dacă doriţi se poate folosi după gust, nucă, cocos, scor-ţişoară Sirop: • 125 ml lapte • 150 g zahăr • Zahăr vanilat Se frământă un aluat cu toate ingredeientele (dacă e prea moale mai adăugaţi un pumn de făină) şi lăsaţi la dospit. După ce a crescut îl împărţiţi în 4 părţi şi din fiecare parte faceţi o foaie pe care o ungeţi cu crema obţinută prin ames-tecul untului cu zahăr (aveţi grijă să vă ajungă crema pen-

putea aburii emanaţi să iasă afa-ră din coajă în timpul coptului. După crestare, se aşează casta-nele într-o tavă. Punem apă cât să le acoperim şi le lăsăm aşa timp de 10-15 minute. Scurgem apa de pe ele, apoi le dăm la cup-tor la foc potrivit (aproximativ 20-30 de minute). La scoaterea din cuptor trebuie să avem pre-gătit un prosop îmbibat în apă rece ca să le acoperim imediat. Lăsăm câteva minute şi apoi în-cepem să le decojim. Castanele se curaţă mult mai uşor după ce au stat în prosopul umed. Castanele curăţate, le tocăm mă-runt sau le dăm prin maşina de tocat. Cât timp se coc castanele, punem într-o tigaie untul la topit, adăugăm carnea de porc tocată şi o prăjim. Condimentăm după gust, cu sare, piper şi nucşoară dacă folosim. Când este gata, amestecăm cu castanele coapte şi mai măcinăm încă o dată pen-

tru o omogenizare mai bună. Cu această compoziţie umplem curcanul scos din lapte. Cu mâna desfacem uşurel pielea de pe carne (în regiunea pieptului) şi aşezam umplutura în spaţiul format. La sfârşit, coasem pie-lea ca să ferim împrăştierea um-pluturii. Într-o tavă, punem untură de porc (sau ulei de măsline), vin, şi aşezăm curcanul. Acoperim cu o folie sau cu hârtie de copt şi dăm la cuptor. Un curcan de mărimea asta trebuie să stea în cuptor cam 2,5-3 ore. Când e gata, scoatem folia şi ungem curcanul cu so-sul din tavă, apoi îl punem din nou la cuptor să se rumenească. Când este gata îl aşezăm pe un platou, decorăm de jur împre-jur după dorinţă. Se serveşte cu sos de merişoare (vişine), sos de hrean, sau un sos beshamel făcut cu lichidul scurs din tavă în care s-a copt curcanul.

îngroaşă crema, apoi o lăsăm să se răcească. Untul adus la temperatura camerei îl mixăm spumos iar în el punem câte o lingură din crema răcită şi omogenizăm, până încorpo-răm toată crema. Pentru caramel: Punem pe foc într-o crăticioa-ră zahărul şi amestecăm până se topeşte, apoi adăugăm un-tul, amestecând bine. Cu aju-torul unei linguri, stropim cele 2 blaturi cu acest caramel cald. Lăsăm cam 5 minute să se ră-cească caramelul şi începem asamblarea prăjiturii astfel: 1/2 blat-1/2 caramel-1/2 cre-mă-1/2 blat-1/2 caramel-1/2 cremă. Pentru glazură:Tot pe aburi mixăm albuşurile cu un praf de sare şi zahărul până se întăresc. Aşezăm be-zeaua caldă peste cremă. Dea-supra radem ciocolată.

tru toate foile). Dacă doriţi, presăraţi cu nucă, cocos sau scorţişoară. Faceţi o ruladă din care tăiaţi bucăţele de cca. 4 cm pe care le puneţi în tavă una lângă alta. Lăsaţi să mai dospească

cca. 30 minute după care daţi la cuptor la180 grade. După 20 minute le scoateţi şi le ungeţi cu siropul obţinut prin fierberea laptelui cu zahărul şi vanilia, după care daţi din nou la copt.

22 IANUARIE2012

Dana Moldovan Smoker este ceea ce se numeşte un om po-zitiv. Gândeşte şi acţionează cu vigoare, este o perfecţio-nistă şi, cu toate că şi-ar dori mai mult timp pentru reflexie şi lecturi, izbuteşte să-şi orga-nizeze viaţa personală şi cea profesională în aşa fel încât să „bifeze” un program zilnic solicitant la maximum. Am cunoscut-o cu puţin timp în urmă, cu prilejul organizării de către Asociaţia Româno-Americană Friends, a balului de Crăciun pentru strângere de fonduri destinate copii-lor imigranţi talentaţi aflaţi în dificultate financiară din Barcelona şi nu numai. Dana este o iubitoare de artă şi de tot ceea ce înseamnă calitate, de profesie inginer chimist, mamă a doi copii, căsătorită cu un american de origine ro-mână din 1993. În biroul de la fabrica de coloranţi şi aditivi pentru mase plastice la care lucrează de puţină vreme, fabrică ce face parte din soli-dul grup industrial American

Plastics Corp. din California, Dana mi-a mărturisit printre altele că, detestă „morga” şi „aerele de şef” întâlnite la mulţi români din Spania care în ţară erau necunoscuţi, iar aici „..., au uitat să vorbească în dulcele grai românesc. În-cerc să fiu un om cât se poate de normal, care să cuprindă şi să răspundă problemelor - mai mari sau mai mici - într-o manieră constructivă şi creativă, apelând deseori la umor....”. Că se ţine de cuvânt este evident. A urmat Facul-tatea de Chimie Industrială din Bucureşti, a lucrat în cer-cetare, iar primul masterat în domeniu l-a susţinut în SUA. Au fost ani frumoşi şi îşi adu-ce aminte de ei cu un anume regret, deşi drumul afaceri-lor pe care a pornit în 1998 alături de soţul ei, i-a adus multe satisfacţii şi împliniri. În ultimul timp, o perioadă a coordonat afacerile din Spa-nia prin telefon. A fost foarte greu, dar, în cele din urmă, în pofida dificultăţilor, experien-

ţa americană i-a fost de mare folos: „Mi-a modificat modul de a privi lucrurile. Societa-tea americană te obligă să-ţi îmbunătăţeşti comportamen-tul în sensul pragmatismului, să devii eficient şi activ, să te pliezi pe situaţie pentru ca să o stăpâneşti optim. Am învă-ţat că lucrul cel mai neplăcut cu care trebuie să te confrunţi îl faci la prima oră, eliberân-du-ţi în acest mod ziua de tensiune. Nu există lift către succes. Cariera se face pas cu pas”. Revenită în Spania de Crăciun, Dana Moldovan Smoker împreună cu doi in-vestitori spanioli va construi şi un sediu, ceea ce va repre-zenta o investiţie importantă. Cu numai 43 de angajaţi are o cifră de afaceri pe care o ob-ţin întreprinderi cu personal de 800 de oameni. Începând cu anul 2012, vor exporta în peste 10 ţări. „Parametrii de calitate sunt de nivel inter-naţional şi deţinem, în acest sens, certificatul care atestă acest lucru. Poate părea lipsă

de modestie, dar sunt mândră de ceea ce fac şi una dintre cheile reuşitei - am acestă convingere - a fost alegerea colaboratorilor. Sunt ambiţi-oşi, le place munca şi au un mod matur de a gândi”. Fa-brica se va dezvolta şi vor fi aduse utilaje noi, foarte per-formante.Pentru ceea ce a dovedit că ştie să facă, Dana Moldovan Smoker se numără printre femeile de succes ale anului 2011. Criteriile selecţiei sunt dure: să aibă o afacere de mai multe milioane de dolari, să fie considerată „antreprenor” în sensul iniţiativei şi a con-strucţiei unui bussines, să fie implicată activ în viaţa civică şi în acţiuni de caritate, să fie recomandată ca model pentru alte femei. „Noul vine peste noi şi trebuie să-l asimilezi. Nu poţi sta deoparte”. Înar-mată cu această convinge-re, reieşită dintr-o disciplină mentală bine exersată, Dana şi-a „croit” un program care să nu scape nimic important din vedere. În primul rând, fa-milia. Soţul ei - cel care a con-vins-o să intre în afacere ală-turi de el - este la fel de ocupat

profesional, fiind acţionar al American Plastics Corp., dar amândoi îşi dedică mult timp copiilor. Andrei are 19 ani şi studiază în cadrul UCLA, iar Irina are 16 ani. „În ce priveş-te educaţia lor, am fost severă şi tenace. Şcoala îi ţine ocu-paţi doar câteva ore pe zi, aşa că am instituit o şcoală pa-ralelă: fac germană, france-ză, spaniolă, sunt preocupaţi de artă, au lecturi serioase. Sunt copii buni şi cred cu tă-rie în viitorul lor.” Probabil că Andrei se va orienta către matematică aplicată şi econo-mie. Legătura cu familia este constantă deşi e greu să trans-miţi tandreţea de la Barcelona la LA şi invers. Cu siguranţă însă, el ştie şi simte că este prezent clipă de clipă lângă ai lui. Irina are o fire veselă, iubeşte animalele şi, în per-

spectivă, se visează avocat. Părinţii au grijă să pună te-melie solidă aspiraţiilor lor şi i-au învăţat că tot ce vrei este posibil numai dacă munceşti. Aşa cum ei înşişi o fac şi cum au fost, la rândul lor, deprinşi în familie. De altfel, (şi comit o indiscreţie care sper să nu-mi fie luată în nume de rău...), Dana Moldovan Smoker mi-a vorbit despre mama şi tatăl ei, care îi sunt mereu aproa-pe. Ei sunt cei care i-au spus că, necazurile celor din jur nu trebuie să te lase indiferent, că e important să ajuţi, să fii solidar cu ceilalţi.„M-am implicat în multe lu-

cruri, în acţiuni de voluntari-at pentru sponsorizări, opere de caritate faţă de copii şi bătrâni, strângeri de fonduri pentru aparatură destinată spitalelor din România. E o muncă pe care o fac cu mare plăcere. Am sentimentul că datorez ceva societăţii în care m-am născut şi m-am format. Să oferi doar bani nu e de ajuns. Iar în America cât şi în Spania, efortul organizatoric este mai mare ca în alte părţi. Cum sunt un bun manager (aşa apreciează soţul meu...), reuşesc să aranjez piesele se-parate de puzzle, în aşa fel, în-cât, efectul să fie prompt şi cât mai de amploare”. Şi efectul există într-adevăr. Anul tre-cut, pentru copiii imigranţi (printre care şi mulţi români), aflaţi în dificultate financiară pe Costa Blanca, s-au strâns

40.000 de dolari. În această activitate, s-au implicat câte-va doamne şi domni, ameri-cani stabiliţi pe Costa Blanca şi spanioli, de numele cărora se leagă lucruri bune, frumoa-se şi generoase. Sunt autorii unor gesturi al căror ecou este încă prea mic şi insuficient în-ţeles. Pentru Dana Moldovan Smoker însă, această impli-care - cum o numeşte - face parte din stilul ei de viaţă. Ordonat şi elegant, eficient şi creativ. La 53 de ani are încă multe vise: „..., să dispară „instituţionalizarea egoismu-lui”, să ne redobândim sim-ţul umorului, să nu ne lăsăm

pradă sentimentului că totul e certitudine, să ducem ceea ce am început la bun sfâr-şit.” Visează să călătorească (şi o face serios, cu ghidul în mână, dar fără să piardă nimic din plăcerea de a vedea şi de a cunoaşte), să schieze, să ci-tească mai mult şi, mai presus de orice, să poată avea, mai departe, în jurul familiei sale, haló-ul acela de armonie, de bucurie şi împlinire care dă principalul sens al vieţii sale.Am întâlnit în Dana Moldovan Smoker o femeie puternică, o româncă, dintre cele, nu mul-te, care ştiu să dea semnifica-ţie fiecărei zile trăite, nerisi-pind nimic din ceea ce avem doar o singură dată.Un material realizat de Kasandra Kalmann Năsăudean în colaborare cu Cristian I. Guitars - Barcelona

Mereu alături de oameni

Români cu care ne mândrim

Mica publicitate 23IANUARIE2012

OFERTE - COLABORARE

< Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropi-ate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau e-mail: [email protected]< Licenţiată în psihopeda-gogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622< Tânăr de 32 ani din Madrid, absolvent de Con-servator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pen-tru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. [email protected]

OFERTE ŞI CERERIDE MUNCĂ

< Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a Spaniei în următoarele domenii: cu-răţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit per-

soane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe in-formaţii la: 642 982 951< Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124< Depozit produse româneşti situat la 20 km de madrid angajează băiat la facturare. Sunt necesare cunoştinţe PC, WORD, internet. Masina pro-prie ar constitui un avantaj. Cei interesaţi sunt rugaţi să trimita CV la: [email protected]< Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şo-fer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spa-niol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531< Doamnă serioasă, munci-toare, 4o de ani, caut de mun-că în Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bă-trâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751< Doresc angajare/cola-borare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca elec-trician modernizare, auto-matizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnici-an IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: artene_iulian@yahoo.

com< Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564< Asistent medical stomato-logie, varsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de mun-ca in domeniu. Experienta in stomatologie 3 ani. Mai multe informatii la telefon 626 835 872< Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, româneas-că şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277< Electrician în construcţii civile, caut de muncă în do-meniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225< Familie serioasă din Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, catego-ria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697 726 258<Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160

ÎNCHIRIERI

< Închiriez foarte avantajos o cameră pentru o internă, în Madrid, zona ENTREVIAS, lângă Atocha. Telefon de con-

tact: 697 774 620< Închiriez o cameră pen-tru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665.< Închiriez cameră în Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă fe-meie, cu orice dată a lunii decembrie. În apartament mai locuiesc doar două persoane. Preţ informativ, 200 euro plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782< Închiriez 1 cameră pentru o persoană, în Alcorcón, foarte aproape de staţia de metro. Apa şi căldura sunt incluse în preţ. Mai multe informaţii la telefon: 664 044 695, 697 330 751< Se închiriază 2 camere în cartierul Moratalaz din Madrid la 400 m de intrarea la metrou (Estación de Vinater-os - Linia 9). Mai multe informaţii la telefon: 610 819 662< Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266

VÂNZĂRI

< Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951

Anunţurile de mică pu-blicitate sunt GRATUITE!

Contactează-ne! E-mail:

[email protected]

Telefon: 642 823 497

(luni-vineri, 11:00–19:00) Occidentul Românesc nu îşi

asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

< Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Ter-enul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat în-tre Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360.< Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, in-travilan, utilităţi în apropiere. Preţ 25 euro/mp negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: [email protected]< Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 18500 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: [email protected]

CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, eventual schimb cu apar-tament în România plus diferenţa, sau preiau con-tract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865

MATRIMONIALE

< Tânăr 31 de ani, 175 cm, brunet, ochi căprui, cu situaţie stabilă în Cuenca, doresc să cunosc o tânără de aceeaşi vârstă pentru prietenie. Mai

multe informaţii la telefon: 673 334 921< Tânăr, 32 de ani, 184 cm, educat, ochi albastri, cu ser-viciu stabil, caut o fată pentru prietenie/căsătorie din Comu-nitatea Madrid. Telefon: 662 433 916.< Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pen-tru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992< Bărbat singur, 40 ani, caut doamnă/domnişoară pentru a petrece un placut sfârşit de săptămână. Aragón, La Rioja. Nu contează vârsta. Telefon: 634 063 820< Bună! Crezi ca viaţa nu înseamnă doar muncă? Crezi ca viaţa e mai uşoara şi mai frumoasă în doi? Crezi că mai există bărbaţi pe care te poţi baza? Sinceri, romantici şi cu simţul umorului? Dacă răspunsul tău e DA, nu tre-buie decât să suni la 692 976 709. Sunt un bărbat de 45 de ani, locuiesc in Barcelona, sunt singur şi am nevoie de tine! Nu ezita, curaj!

• ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ •

Unul dintre cei mai iubiţi antre-nori români, Mircea Lucescu a fost implicat pe 6 ianuarie într-un grav accident rutier, ce a avut loc pe Bulevardul Vasile Milea, din Capitală. Lucescu a avut nevoie de intervenţia echi-pajelor de descarcerare pentru a fi scos din maşină şi a fost transportat de urgenţă la Spita-lul Universitar. Mircea Lucescu, antrenorul echipei Şahtior Doneţk a fost operat, se simte bine şi chiar a schimbat câteva vorbe cu fami-lia lui, aflată în vizită la Spitalul Universitar.„Il Luce” se află în acest mo-ment la Secţia Terapie Inten-sivă. Medicii sunt optimişti privind starea de sănătate a antrenorului şi spun că recupe-rarea decurge normal.„Nu există complicaţii, evolu-ţia este cea la care ne aştep-tam”, au informat medicii de la Spitalul Universitar. „Lucru-rile merg bine, starea este sta-bilă, nu există complicaţii post-operatorii majore. Evoluţia a

Numărul poliţiştilor de la sec-ţiile 1 şi 3, reţinuţi pentru luare de mită, complicitate la prosti-tuţie şi la proxenetism, lipsire de libertate şi tortură, a ajuns la 28, aceştia urmând să fie prezentaţi instanţei cu propu-nere de arestare preventivă.Potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale Antico-rupţie (DGA) remis, marţi, MEDIAFAX, unii dintre cei 31 de poliţişti surprindeau fe-mei care practicau prostituţia şi le percepeau taxe de protec-ţie, pentru a nu constata faptele şi pentru a nu le sancţiona.Agenţii de poliţie se deplasau periodic în zonele din raza lor de competenţă teritorială unde se desfăşurau activităţi de prostituţie şi proxenetism. Din actele dosarului rezultă in-dubitabil că unii dintre ei le cu-noşteau pe aceste persoane (în

Scandalul poliţiştilor corupţi: Audierile poliţiştilor de la secţiile 1 şi 3 din Bucureşti, aproape de final

Mircea Lucescu se recuperează

special pe proxeneţi) şi erau în relaţii cu ei de mult timp, se arată în comunicatul DGA.„Persoanele în cauză nu acţi-onau ca o grupare, ci individu-al, pe tură, împreună cu unul sau doi colegi. O parte din cei în cauză îi cunoşteau pe pro-xeneţii şi pe prostituatele din circumscripţia secţiei de poli-ţie şi primeau bani de la aceş-tia pentru a nu întocmi actele constatatoate”, a declarat pro-curorul de caz Bogdan Staicu.Potrivit acestuia, unii dintre cei 31 de poliţişti au supus o femeie care practica prostitu-ţia la violenţe fizice şi psihice, ţinând-o încătuşată „câteva minute” în secţia de poliţie. Femeia a fost ţinută o noapte întreagă în secţia de poliţie, fără să i se permită să benefi-cieze de prezenţa unui avocat, fiind eliberată după şase ore.

Bogdan Staicu a spus că un alt mod de operare a poliţiştilor era să identifice şi să selecte-ze anumite maşini, pe care le opreau, le aduceau la cunoş-tinţă şoferilor că au încălcat legea, apoi, prin expresii pre-cum „acum mingea e la dum-neavoastră” sau „mergeţi la maşină şi gândiţi-vă la situaţia dumneavoastră” îi determinau să le dea bani.Poliţiştii selectau în trafic anu-mite autoturisme de lux, pe care le surprindeau în timp ce încălcau legea. „Astfel, fie le surprindeau direct în timp ce încalcă o normă legală, fie le verificau prin mijloacele din dotare şi dacă se constatau anumite deficienţe - de ex.

ITP expirată - le urmareau şi le opreau, apoi îl verificau şi pe conducătorul auto, fie, sub diferite pretexte sau motive, opreau direct astfel de auto-turisme şi verificau atât auto-turismele cât şi conducătorii auto”, arată documentul citat.Potrivit DGA, după primirea banilor sau la sfârşitul turei, în unele situaţii agenţii împărţeau între ei banii astfel obţinuţi, iar sumele erau cuprinse între 50 şi 600 de lei.Peste 100 de astfel de infrac-ţiuni au fost reţinute în sarci-na celor 31 de poliţişti, aces-tea fiind comise, potrivit lui Staicu, în perioada octombrie - decembrie 2011. Sursa: me-diafax

fost conformă parametrilor la care ne aşteptam. Este conşti-ent, a comunicat cu familia, ne aşteptăm la o evoluţie po-zitivă”, a spus medicul Dragoş Vinereanu, care a mai comple-tat: „Practic suntem mulţumiţi cu starea postoperatorie”.Vinereanu a mai spus că trata-mentul administrat lui Mircea Lucescu este cel standard în astfel de cazuri, că nu exista complicaţii, iar „cordul este foarte bun”. În aceste condiţii, timpul de recuperare estimat pentru Mircea Lucescu este cuprins între 4 şi 6 săptămâni. Sursa: mediafax.

Informaţii utile24 IANUARIE2012

LISTA TAXELOR CONSULARE (I)stabilite în baza Legii nr. 198/2008 cu modificărileşicompletărileulterioare

4. ELIBERARE PAŞAPORT CRDS - COPIL

5. ELIBERARE TITLU DE CĂLĂTORIE

2. Legalizarea semnăturii traducătorului

4. Legalizarea unei copii de pe înscrisuri

5. Legalizarea sigiliilor şi semnăturilor de pe actele eliberate de autorităţile străine, care urmează să producă efecte în România

7. Eliberarea unei copii sau a unui extras de pe actele aflate în arhivele misiunilor diplo-matice sau oficiilor consulare, de fiecare pagină

9. Certificarea conformităţii cu originalul în limba din care s-a efectuat traducerea

10. Certificarea unor fapte constatate personal de funcţionarul consular

11. Eliberarea unui certificat de cutumă

12. Certificarea modificărilor survenite în rolul de echipaj al navelor, inclusiv schimbarea comandantului de navă

14. Înregistrarea şi vizarea protestului de mare, a jurnalului de bord şi a jurnalului de maşini**)

15. Eliberarea permisului provizoriu de naţionalitate, pentru navele construite în străină-tate, achiziţionate sau cărora li se schimbă clasa

13. Prelungirea valabilităţii actelor de convenţie ale navelor

8. Efectuarea unei traduceri din sau în limba română, de fiecare pagină***

6. Legalizarea sigiliului şi semnăturii autorităţilor competente străine de pe certificatele de origine a mărfurilor a facturilor comerciale şi de pe orice documente cerute de expor-tul mărfurilor din şi în România, în funcţie de valoarea mărfurilor, de fiecare exemplar:

3. Legalizarea sigiliului şi semnăturii MAE de pe actele eliberate de autorităţile române, inclusiv de pe declaraţiile de chemare, darea de dată certă, pentru fiecare act

*) Pentru certificările prevăzute la art. 10 alin. (2) şi la art. 7 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin HG nr. 94 din 26 ianuarie 2006 nu se percep taxe consulare suplimentare. De regulă, documentele prevăzute la art. 28 alin. (2) din acelaşi act normativ, eliberate de autorităţile străine, vor fi traduse şi apostilate sau su-pralegalizate, după caz, conform reglementărilor locale. În cazul în care se solicită efectuarea traducerii de către oficiul consular, se vor percepe taxele consulare legale. Petenţii vor fi însă informaţi că taxa consulară respectivă nu reprezintă taxă pentru eliberarea paşaportului.

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro









*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro** ) Taxele se plătesc separat pentru fiecare categorie de documente



* În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro** Pentru fiecare pagină în plus se adaugă 30 euro*** În situaţia în care se impune certificarea conformităţii cu originalul în limba din care s-a efectuat tradu-cerea, pentru aceasta se percepe în plus taxa aferentă, respectiv 20 euro.



*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro**) Pentru fiecare exemplar în plus se încasează taxa de 10 euro

Eliberare paşaport 40 euroBlancheta paşaport electronic 59 euroRecuperări 1 euroTotal*) 100 euro

Eliberare titlu de călătorie 40 euroBlanchetă titlu de călătorie 5,2 euroRecuperări 4,8 euroTotal*) 50 euro

A. DOCUMENTE DE CĂLĂTORIE1. ELIBERARE PAŞAPORT SIMPLU

Stimaţi cititori, venim în ajutorul dumneavoastră cu lista taxelor consulare corecte pe care le vom publica în mai multe etape. Pentru cei care aveţi acces la internet, puteţi vizualiza lista în totalitate accesând: http://mae.ro/sites/default/files/file/userfiles/file/pdf/servicii-consulare/2010.09.01_taxe_consulare.pdf

(va continua...)

2. ELIBERARE PAŞAPORT TEMPORAR

3. ELIBERARE PAŞAPORT CRDS – ADULT


*) Pentru certificările prevăzute la art. 10 alin. (2) şi la art. 7 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin HG nr. 94 din 26 ianuarie 2006 nu se percep taxe consulare suplimentare. De regulă, documentele prevăzute la art. 28 alin. (2) din acelaşi act normativ, eliberate de autorităţile străine, vor fi traduse şi apostilate sau su-pralegalizate, după caz, conform reglementărilor locale. În cazul în care se solicită efectuarea traducerii de către oficiul consular, se vor percepe taxele consulare legale. Petenţii vor fi însă informaţi că taxa consulară respectivă nu reprezintă taxă pentru eliberarea paşaportului

Eliberare paşaport electronic 40 euroBlancheta paşaport electronic 59 euroRecuperări 1 euroTotal 100 euro

Eliberare paşaport 40 euroBlancheta paşaport simplu temporar 20 euroRecuperări 5 euroTotal*) 65 euro

Eliberare paşaport 40 euroBlancheta paşaport electronic 59 euroRecuperări 1 euroTotal*) 100 euro

Taxă consulară 40 euroRecuperări 5 euroTotal*) 45 euro

Legalizare unei copii de pe înscrisuri 10 euroRecuperări 5 euroTotal*) 15 euro


Eliberare copie/extras 10 euroRecuperări 5 euroTotal*) 15 euro

Certificarea conformităţii 20 euroRecuperări 5 euroTotal*) 25 euro

Certificarea faptelor 20 euroRecuperări 5 euroTotal*) 25 euro

Eliberarea certificatului 30 euroRecuperări 5 euroTotal*) 35 euro

Efectuarea certificării 30 euroRecuperări 5 euroTotal*) 35 euro

Efectuarea înregistrării şi vizării 30 euroRecuperări 5 euroTotal*) 35 euro

Eliberarea permisului 300 euroRecuperări 5 euroTotal*) 305 euro

Efectuarea prelungirii 30 euroRecuperări 5 euroTotal*) 35 euro

Efectuarea traducerii/pagina** 30 euroRecuperări 5 euroTotal (1 pagină)* 35 euro

Pt. valori de până la 50.000 euro 300 euroPt. valori între 50.001 - 100.000 euro 600 euroPt. valori între 100.001 - 500.000 euro 900 euroPt. valori între 500.001 - 1.000.000 euro 1500 euroPt. valori peste 1.000.000 euro 3.500 euro plus 0,1% din valoareRecuperări 5 euroTotal VARIABIL*)


B. SERVICII NOTARIALE1. Redactarea, autentificarea şi revocarea unui înscris indiferent de natura acestuiaRedactarea, autentificarea şi revocarea unui înscris (un exemplar)**) 40 euroRecuperări 5 euroTotal*) 45 euro

Occidentul romanesc nr. 11

Documents