Occidentul romanesc nr. 10

ZiarGRATUIT

Distribución gratuitaDecembrie, 2011

APARE LUNARwww.occidentul-romanesc.com

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi adoptat de 17 state membre ale zonei euro şi de ţări voluntare din cauza refuzului Marii Britanii, care...

Apreciando y amando el arte podemos ser más s olidarios„Por esta razón, lanzamos un llamamiento de solidaridad a los aficionados al arte, así como a los seguidores de Ioan Vasinc...”

Ziua României, o zi de neuitat la Centrul Hispano-Român din Coslada„Ziua de 1 Decembrie a stat sub semnul semnificaţiei istorice, la Centrul Hispano - Român având loc o conferinţă pe această temă susţinută de Ştefana...”

Apreciind şi iubind arta, putem fi mai solidari„Facem un apel către toţi iubitorii de artă, către cunoscătorii lucrărilor lui Ioan Vasinc să fie solidari şi să participe la această campanie umanitară pentru a ajuta şi salva... ”

Prima dragoste - Marea Neagră„Succesul în viaţă şi în profesie se datorează muncii necontenite şi a credinţei că totul este posibil atât timp cât nu te laşi pradă incertitudinii şi nu te dai bătut...”

Îndrumar pentru lucrătorul român în Spania„Pentru a beneficia de anumite drepturi, cum ar fi cardul sanitar spaniol, medic de familie, servicii medicale şi farmaceutice în aceleaşi...”

Descoperă România, în Villamayor de Santiago„Săptămâna Culturală din Provincia Cuenca, a continuat cu expoziţia de fotografie Descoperă România eveniment organizat în Villamayor de Santiago de către...”

Pagina 02

Pagina 06

Pagina 04

Pagina 08

Nr. 10/2011

Pagina 14

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă.

Pagina 13

Pagina 22

Misterele consulatului din Madrid „Menirea noastră este aceea de-a informa cititorii, de-a critica puterea nu de-ai cânta-n strună, de-a trage semnale de alarmă...”

Pagina 10

SUMMITUL de la Bruxelles:Berlinul şi Parisul au mil i tat

pentru o schimbare a tratatului

Adrese şi informaţii utile02 DECEMBRIE2011

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Apreciando y amando el arte podemos ser más solidarios

EDITORI:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Dan Caragea (Portugalia)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)Irina Georgescu Şova (România)Lucian Oprea (Colorado)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania) REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Anastasia Criste (Barcelona)Dan Luca (Bruxelles)Mircea Fluieraş (Málaga)

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA)

REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-Năsăudean

Vasile Mureşan (Illinois)Tiberiu Grădiştean (Timişoara)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)SPECIALIŞTI:Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - Psiholog

CONTACT:[email protected]@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la Integral PressDepósito Legal: TO-607-2011ISSN 2069 – 8801

Occidentul Românesc – Ediţia de Spania a organizat împreu-nă cu Blue Air, cu sprijinul CEPI Coslada, a publicaţiei româno-americane Gândacul de Colorado şi a postului de

Radio Diaspora Online din Statele Unite ale Americii, concursul „Fii reporter!”. Acesta s-a finalizat la sfârşitul lunii octombrie şi s-a adre-sat tinerilor români cu vârsta cuprinsă între 25 şi 38 de ani stabiliţi în Spania, iubitori de carte şi scris, concurs la care au participat 47 de persoa-ne din diferite zone ale ţării. Miercuri, 23 noiembrie 2011, orele 19, a avut loc în incinta Centrului Hispano-Român din Coslada, prin grija Anei-Maria Marinescu, premierea câştigă-torilor concursului, astfel că:

• Oana Mihaela Moşniagu din Coslada a câştigat locul I, cu lucrarea Comunitatea ro-mânească din Coslada;• Ionuţ Vlad Mesaroş din Valdetorres de Jarama/ Madrid, locul II – Românul între spe-ranţă şi agonie;• Mihaela Plopan din Aranjuez, locul III – Avem bi-serică în Aranjuez.Într-o atmosferă liniştită şi plă-cută, participanţii împreună cu organizatorii au reuşit să se cu-noască personal, au schimbat păreri şi au promis pentru vii-tor o colaborare mai strânsă cu Occidentul Românesc şi CEPI Coslada. Felicitări tuturor!

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid

•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: [email protected]. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.Consulatul General al României la Barcelona

•C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: [email protected]. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provin-cii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabi-lă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autono-me Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele progra-mate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: [email protected], Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Auto-nomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Viceconsul: Eliza Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: [email protected]. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorific al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Llamamiento a la humanidad La Asociación Hispano - R umana de la Provincia de Cuenca y el periódico Occidentul Romanesc inicia-ron el mes pasado una campaña humanitaria para recaudar fon-dos necesarios para ayudar a los rumanos afectados por la crisis económica y a los que se confrontan con graves proble-mas sociales.Les recordamos el caso del me-nor Alin Rus sobre el que podéis encontrar más detalles en la edición del mes de noviembre de nuestra publicación (vease: http:// occidentul-romanesc.com/?p=2305). Tenemos una persona interesa-da en ayudar a Alin, pero esta persona se encuentra también en una situación delicada. Se trata del pintor Ioan Vasinc que desea vender uno de sus cuadros para donarle la canti-dad conseguida a Alin. Por este medio, hacemos un llamamiento a todos los que aman el arte y están interesa-dos en comprar alguna obra de Ioan Vasinc, que contacten con la Asociación Hispano- Rumana de la Provincia de Cuenca a través del correo electrónico [email protected] o llamando al 639178615 (disponible de lu-

Campania umanitară – Strigăt de disperare, organizată de Asociaţia Hispano - Română din Provincia Cuenca şi Occidentul Românesc conti-nuă prin strângere de fonduri

nes a viernes, de 19 a 20 horas).También rogamos a las empre-sas del sector del arte o a las instituciones españolas dispu-estas a ayudar, contratando al pintor rumano que se ofrece para ejecutar bajo pedido dis-tintas obras o para impartir clases de pintura a niños o

adultos. Actualmente, Ioan Vasinc no dispone de ningún tipo de financiación y hay que tener en cuenta que, para rea-lizar sus cuadros, necesita ma-teriales, lienzo, pinturas, etc. Ioan vive gracias a las ayudas que recibe de sus amigos y

pentru minorul Alin Rus de 15 care suferă de o boală ne-cruţătoare. Haideţi să fim so-lidari cu Alin pentru o zi şi să donăm din puţinul nostru. Alin are nevoie de un scaun speci-al adecvat bolii de care suferă, de întreţinere zilnică şi îmbră-căminte. Donează şi tu 2 euro în contul deschis la Caja Rural Cuenca:• Menţionăm faptul că toate documentele care susţin cam-pania de ajutor şi strângere de fonduri pentru Alin Rus, se gă-

con el poco dinero que obtiene cuando consigue vender algu-na obra suya. Está enfermo, con lo cual no puede hacer tra-bajos físicos, su único medio de subsistencia siendo la pin-tura. Por esta razón, lanzamos un llamamiento de solidaridad a los aficionados al arte, así

como a los seguidores de Ioan Vasinc, para que participen en esta campaña humanitaria, ayudando de este modo tanto al pintor rumano, como al niño Alin. La Redacción del Occidentul Romanesc

Strigăt de disperare! sesc arhivate atât la Asociaţia Hispano-Română din Provin-cia Cuenca, cât şi la redacţia Occidentul Românesc.• Cei interesaţi pot depune do-naţia dorită în contul deschis pe numele Monicăi Pană la Caja Rural de Cuenca: 3064 0840 4121 3779 4315 • Pentru alte informaţii, pu-teţi lua legătura cu Asociaţia Hispano-Română din Provin-cia Cuenca, pe adresa de e-mail: [email protected], telefon: 639 178 615, dis-ponibil de luni până vineri între orele 19 – 20.

“Fii reporter!”

După 1989 niciunul dintre noi, cei răspândiţi prin lume nu ne-am gândit nici măcar pentru o clipă că vom ajunge să împărtăşim cu străinii săr-bătorile şi timp de ani buni să nu ne revedem locurile copilăriei, părinţii sau prie-tenii dragi. Speranţa că sis-temul se va schimba în bine şi că alte valuri de români nu vor fi nevoiţi să plece pe alte meleaguri, s-a spulberat. Timp de 22 de ani, România s-a procopsit doar cu minciu-nă, corupţie sau ignorare şi cu oameni care, după ce şi-au văzut interesele obţinute, au dispărut în ceaţa deasă a nepăsării. Fără să fie lovite de valul tsunami sau de ra-

Ascultarea convorbirilor te-lefonice a unei persoane de-terminate, oriunde în spaţiul Uniunii Europene, se face numai în baza unui MAN-DAT DE ASCULTARE, sem-nat de către un judecător, la sesizarea făcută de către un procuror. Această sesizare la rândul ei, se elaborează şi se înaintează judecătorului competent în urma unor se-sizări, informaţii sau semna-lări de fapte ce ar putea avea conotaţii penale (trafic de persoane, trafic de droguri, prostituţie, vânzări de arme şi muniţii, acte de terorism intern sau internaţional, in-fracţiuni economice grave etc.), considerându-se astfel că ar fi în interesul naţional ascultarea telefoanelor unei anumite persoane în dovedi-rea şi strângerea eventualelor probe ce ar scoate la iveală fapta penală respectivă.În acest context, orice orga-nism de poliţie sau parchet civil sau militar al oricărui stat european care a obţinut mandatul despre care v-am făcut vorbire, este îndrituit să facă cercetările de rigoare (inclusiv interceptare convor-biri), dar numai pe baza sus-piciunilor la care m-am referit anterior, altfel, odată dovedite faptele de interceptare, aces-tea pot fi denunţate şi ulterior pedepsite dacă se face dovada ilegalităţii acestei acţiuni.

diaţii nucleare, oraşele mici se sting de la o lună la alta. Locurile de muncă lipsesc, tinerii pleacă către ţări stră-ine, iar în urma lor peisajul este cutremurător.Am condus în gând câţiva tineri ai căror părinţi îmi sunt prieteni dragi, doar anul acesta. Nu plecau în vacanţă sau să studieze în străinătate, ci au ales să fugă de oraşele care nu le mai dau nicio şan-să. Au zburat spre Spania, Italia, Belgia sau Franţa, iar de când au plecat nici că am mai auzit de ei. Cu fiecare am vorbit la telefon înainte iar discuţia părea trasă la in-digo. Pe de-o parte era regret pentru că trebuie să înceapă un alt capitol din viaţă într-un loc complet străin, pe de alta, frustrare că în România nu se poate mai mult. E drept că traiul unui tânăr de 20-25 de ani cu cel mult 30 de lei pe zi e absurd, de aceea din-tre cei care termină an de an facultatea pot fi număraţi pe degete câţi aleg să rămână în oraşul natal, dat fiind că reu-şesc să guste din viaţa oraşe-lor mai vii în anii de studen-ţie. Trebuie să-şi întemeieze o familie, să poată vorbi de siguranţă măcar de la o lună la alta, iar cei 200 de euro pe lună din orăşelul de provin-

cie nu le oferă niciun orizont.Culmea e că sunt tineri bine educaţi, în plină putere, dar cărora cuvântul acasă nu le mai spune prea mare lucru. Rămâne eventual locul unde îşi găsesc familia şi cam atât. Tocmai pentru că sunt com-petitivi, străinătatea îi asi-milează destul de uşor, deşi se îndreaptă cel mai adesea către munca fizică. Fie că se numesc Făgăraş, Moreni sau Topliţa, oraşele mici se văd, aşadar, golite de forţa de muncă tânără, iar pentru cine-va care a trăit acolo aproape 25 de ani, întoarcerea acasă este o lecţie dură. Din con-vorbirile telefonice cu ei am reţinut că pe zi ce trece trebu-rile se complică tot mai mult şi mai mult. Străzile sunt tot mai goale, după ora patru du-pă-amiază nici că mai vezi pe cineva. Industria lipseşte cu

desăvârşire, iar parterele blo-curilor s-au umplut de baruri, cafenele şi chioşcuri. Singura zi în care oraşul îşi recapătă freamătul de altădată e ace-ea când se plătesc salariile şi pensiile. Cum puţinii bani se consumă rapid pe mâncare şi rate la bănci, elanul durează cel mult o săptămână. După care liniştea se reaşază.Luna trecută planeta a depă-şit pragul de şapte miliarde de locuitori, iar teme precum epuizarea resurselor, polua-rea mediului înconjurător şi încălzirea globală au intrat din nou în agenda publică. Terra se apropie de unele li-mite ale bogăţiilor şi resurse-lor sale cunoscute până acum - apă, resurse forestiere, pă-mânt arabil, combustibil fosil - şi e normal şi firesc să nu ignorăm imaginea de ansam-blu. Dar trebuie să privim mai ales înspre situaţia din curtea noastră. Sincer, mi-e greu să cred astăzi că riscăm să pierim ca naţie. Nu-mi pasă şi poate nici nu pot să privesc atât de departe şi să mă întreb ce-o să se întâmple peste o mie de ani, chiar dacă potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite, România se află prin-tre primele zece ţări ale lumii care ar putea dispărea, dacă nu va creşte rata natalităţii în actualul mileniu. Îmi pasă mai mult de faptul că tot mai mulţi tineri se văd alungaţi din ţară şi că, deşi popula-ţia lumii a trecut de şapte miliarde, acest aspect nu se simte nici în Făgăraş, nici în Moreni, nici în Topliţa. Şi nici n-o să se simtă prea cu-rând sau poate niciodată...

Cuvânt înainte 03DECEMBRIE2011

Kasandra Kalmann-Năsăudean

România moare încet

şi sigurReferitor la e-mail, dacă aveţi dovezi sau bănuieli legitime că vă sunt violate mesajele, schimbaţi de moment paro-la iar ulterior, pe baza unor eventuale probatorii, puteţi depune o plângere îndreptată împotriva celor ce dumnea-voastră deţineţi probele. De socializat puteţi socializa cu orice tip de persoană, orga-nizaţie, grup, indiferent de rasă, etnie sau apartenenţă politică, neîngrădit, atâta timp cât relaţia dumneavoas-tră de socializare nu are la bază una din faptele sau ten-tative la acestea, pe care eu vi le-am specificat mai sus.Ca un amănunt final, în drep-tul consular se mai specifică printre altele că, activitatea consulară mai constă şi în verificarea modului de viaţă, al îndeletnicirilor, modul de integrare în societate, com-portamentul social al conaţi-onalilor noştrii în societatea spaniolă, dar bineînţeles în cadrul unor limite ce NU tre-buie să încalce drepturile şi demnitatea umană.Răspuns din partea avoca-tului la întrebările trimi-se la redacţie de: Grigore T., Ioana P., Claudia M., Nicuşor P. din Madrid, Anamaria H., Victor L. din Alcalá de Henares şi Miron G., Alexandru R., Nelica V., Bogdan D. din Coslada.Ionuţ Niţu – Avocat

Cititorii întreabă - avocatul răspunde

De interes04 DECEMBRIE2011

În data de 22 iulie 2011, Consi-liul de Miniştri spaniol a adop-tat, la propunerea ministrului muncii şi imigraţiei, reactivarea condiţiei de autorizare prea-labilă a accesului lucrătorilor români pe piaţa muncii din Spania. Au nevoie de autoriza-ţie de muncă: Cetăţenii intraţi pe teritoriul Spaniei după 22 iulie, sau cetăţenii aflaţi pe teri-toriul Spaniei care în data de 22 iulie nu erau înregistraţi în regi-mul corespunzator în sistemul securităţii sociale (lucratori por cuenta ajena), sau nu au fost în-scrişi ca persoane aflate în cău-tarea activă a unui loc de muncă (demandante de empleo).În baza directivei privind drep-turile de şedere ale cetăţenilor din UE (Directiva 2004/38/CE), lucrătorii migranţi sunt obligaţi să se înregistreze la autorităţile competente, în funcţie de durata contractului de muncă:a) în cazul în care lucrătorul vine cu un contract de muncă pentru o perioadă de mai puţin de trei luni, nu sunt necesare ni-ciun fel de formalităţi de şedere; este suficient să deţină paşapor-tul sau, după caz, documentul de identitate în vigoare, în care să figureze naţionalitatea;b) pentru o perioadă de şedere pe teritoriul spaniol de mai mult de trei luni, aveţi obligaţia să solicitaţi personal înregistrarea în Registrul Central al Cetăţe-nilor Străini/Registro Central de Extranjeros, la Oficiul pen-tru Cetăţenii Străini/Oficina de Extranjeros (în lipsa acestuia, la Comisariatul Provincial de Poliţie/ Comisaría Provincial de Policía) din provincia unde doriţi să rămâneţi sau să locuiţi (www.mir.es). Pentru obţine-rea certificatului trebuie plătită taxa de eliberare, a cărei valoare este egală cu cea plătită de cetă-ţenii spanioli pentru obţinerea sau schimbarea documentului de identitate. În certificatul eli-berat vor figura numele, naţio-nalitatea, domiciliul şi numărul de identitate (NIE) în baza că-ruia se va putea cotiza şi pentru asigurările sociale.OBSERVAŢIE: dacă nu înde-pliniţi aceste formalităţi, vi se pot aplica sancţiuni proporţio-nale şi nediscriminatorii. Este important de ştiut că, în cazul în care nu obţineţi pe loc certifica-tul de cetăţean european, puteţi începe să lucraţi înainte de a fi în posesia acestuia, eventual prezentând angajatorului nu-marul de înregistrare a cererii dumneavoastră.Pentru a beneficia de anumite drepturi, cum ar fi cardul sani-tar spaniol, medic de familie, servicii medicale si farmace-utice în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii spanioli, lucrătorul

trebuie să îşi acrediteze rezi-denţa în Spania la primăria de care aparţine, prin înscrierea în Registrul Municipal (“empa-dronamiento”).În cazul în care contractul de muncă depăşeşte 180 de zile, se poate efectua un control medi-cal care va dovedi dacă lucrato-rul este apt din punct de vedere fizic şi psihic să desfăşoare acti-vitatea specifică postului.Pentru a exercita anumite pro-fesii vi se poate cere recunoaş-terea sau omologarea studiilor absolvite în România, respon-sabilitate care revine Ministeru-lui spaniol al Educaţiei.Un caz special îl reprezin-tă recunoaşterea studiilor de asistent medical generalist (şi a altor studii în domeniul me-dical), pentru care este nece-sară obţinerea unui certificat emis de Ministerul Sănătăţii din România, certificat care permite recunoaşterea studiilor de asistent medical generalist în statele membre ale Uniunii Europene. Condiţiile pentru ob-ţinerea acestuia pot fi găsite la urmatoarea adresa: http://www.ms.ro/pagina.php?id=139. Raportul de muncă angajat–angajator este reglementat în Spania prin Constituţie, Codul Civil, Codul Muncii (Estatuto de los trabajadores) şi contrac-tele colective de muncă. Con-tractele se încheie pe durata ne-determinată sau determinată, cu normă întreagă sau timp parţial de lucru. Pot fi încheiate în forma scrisă sau verbală (exp. Angaja-ţilor în gospodarii/”empleados de hogar”).În Spania există diferite con-venţii colective de muncă în funcţie de zonele geografice şi de activităţi. Din acest motiv, nu întotdeauna condiţiile de muncă ale lucrătorilor din pro-vincii diferite sunt aceleaşi. Salariul acordat angajatului nu poate fi mai mic decât salariul minim interprofesional stabilit de Guvern pentru anul în curs pentru munca pe timp complet. În anul 2011, valoarea acestuia a fost stabilita la 641,40 euro pe lună/21,38 euro pe zi. Înainte de începerea activităţii lucrative, angajatorul trebuie să înscrie angajatul ca salariat al său la sistemul de securitate so-cială spaniol (Seguridad Social: www.seg-social.es), pentru ca ulterior acesta să poată benefi-cia corespunzător de drepturi în caz de şomaj, boală, accidente, maternitate, pensie, invalidita-te, prestaţii pentru deces şi ur-maşi.Sistemul de securitate socială spaniol cuprinde sistemul gene-ral (regimen general), aplicabil majorităţii categoriilor de lucră-

tori şi sistemele speciale (regi-menes especiales) pentru lucră-tori în sistemul agrar, lucrători independenţi, personal casnic, navigatori şi mineri.Pentru a beneficia de prestaţiile pentru şomaj un lucrător tre-buie să cotizeze la sistemul de securitate socială cel puţin 360 zile în ultimii 6 ani şi să nu se găsească în vreunul din cazuri-le de incompatibilitate stabilite prin lege, pentru această peri-oadă minimă de cotizare având dreptul la plata prestaţiilor timp de 4 luni. Perioada maximă de plată a prestaţiei pentru şomaj este de 24 luni. Pentru obţinerea prestaţiei pen-tru şomaj lucrătorul trebuie să se adreseze Serviciului Statal de Ocupare spaniol (SEPE/INEM:www.sepe.es), sau filia-lei regionale a acesteia, atunci când relaţia de muncă s-a în-cheiat (excepţie cazul de demi-sie).În cazul părăsirii teritoriului spaniol, pentru a primi în conti-nuare ajutorul de şomaj la care are dreptul în Spania, lucrătorul trebuie să anunţe Serviciul Sta-tal de Ocupare spaniol (SPEE/INEM) înaintea plecării şi apoi, în termen de 7 zile, să contacte-ze agenţia de ocupare din ţară în care se deplasează (în România, Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă – ANOFM: www.anofm.ro). Conform re-gulilor europene, în ţara de des-tinaţie va beneficia de presta-ţiile de şomaj oferite de statul spaniol timp de maxim 3 luni, pe durata cărora să îşi caute ac-tiv un loc de muncă.Lucrătorii care îşi încetează activitatea profesională şi înde-plinesc cerinţele prevăzute de lege pot beneficia de pensiona-re parţială, anticipată sau pentru limită de vârstă (65 ani). Pentru a avea drept la plata pensiei, persoana trebuie să fi contribu-it cel puţin 15 ani, dintre care măcar ultimii 2 să fie cuprinşi în perioada de 15 ani dinaintea datei pensionării. Pentru a pri-mi o pensie integrală un lucra-tor trebuie să fi platit contribuţii pentru pensie 35 de ani.În vederea stabilirii perioadelor în care un lucrător beneficiază de dreptul la prestaţii contri-butive, acesta beneficiază de aplicarea principiului totalizării drepturilor obţinute în alte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiul Economic Eu-ropean în care a cotizat pentru securitatea socială, fiecare ţară acordând lucrătorului suma la care are dreptul ţinând cont de cotizaţiile realizate pe teritoriul său. Şi membrii familiei lucrătorului au obligaţia de a se înscrie în Registrul Central al Cetăţenilor Străini.Pentru copiii care îl însoţesc, lucrătorul poate beneficia de alocaţia acordată în România, sau, în cazul în care venitul pe familie este mai mic decât cuantumul stabilit anual de legea spaniolă, poate solicita prestaţia pentru întreţinerea co-pilului. Statul spaniol nu oferă alocaţie pentru copii.

Îndrumar pentru ­lucrătorul­român­

în Spania

Copiii lucrătorului au dreptul la educaţie în Spania în aceleaşi condiţii ca şi copiii cetăţenilor spanioli. Aceştia vor beneficia, de exemplu, de dreptul la tra-tament egal privind acordarea burselor de studiu. Învăţămân-tul este, ca şi în România, obli-gatoriu şi gratuit. Până în clasa a noua, pentru înscrierea la şcoală nu este nevoie de acte traduse şi legalizate care să ateste situaţia şcolară, repartizarea fiind făcu-tă doar în funcţie de vârsta copi-lului şi de domiciliu. Pentru obţinerea în Spania a anumitor drepturi se aplică principiul exportului de presta-ţii, conform căruia lucrătorul poate beneficia în Spania de anumite prestaţii la care are dreptul în România, ceea ce face necesară corespondenţa în-tre instituţiile omologe din cele două state, pentru recunoaşte-rea şi stabilirea acestora. În acest caz este nevoie de for-mularele europene prin inter-mediul cărora instituţia spani-olă va obţine toate informaţiile necesare pentru a determina şi atesta drepturile la prestaţii. Înainte de a pleca, lucrătorul trebuie să ceară instituţiilor competente să îi furnizeze for-mularele potrivite.Acestea sunt principalele for-mulare :- pentru detaşări în străinătate şi drepturi la prestaţii de sănătate şi de maternitate, şi sunt elibe-rate de Casa Naţională de Pen-sii şi alte drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) şi Casa Naţi-onală de Asigurări de Sănătate (CNAS), în funcţie de conţinut; - pentru calculul şi plata pen-siilor, pe care le eliberează Ca-sele Judeţene de Pensii Publice (CJPP); - pentru dreptul la prestaţii de şomaj, care sunt eliberate de Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) ;- pentru diverse prestaţii fami-liale, acestea fiind eliberate, în funcţie de conţinut, de Agen-ţiile teritoriale pentru prestaţii sociale, Serviciile de evidenţă a persoanelor din cadrul primarii-lor, unităţile şcolare unde învaţă copiii lucrătorului, Direcţia Ge-nerală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Judeţeană.Dacă lucrătorul nu a cerut for-mulare potrivite înainte de a pleca, dreptul la prestaţii poate fi cerut şi direct din Spania de către lucrător sau împuterni-cit. De asemenea, instituţia din Spania are posibilitatea să co-munice direct cu instituţia com-petentă din România pentru a obţine informaţiile de care are nevoie, furnizate prin formula-re. Acest lucru ar putea, totuşi, să întârzie considerabil soluţio-

narea cazului.Instituţiile competente din Spania în raport cu formularele E sunt: pentru majoritatea cate-goriilor de formulare, Institutul Naţional de Securitate Socială (INSS) prin reţeaua sa de centre de atenţie şi informaţii pentru cetăţeni (CAISS), iar pentru se-ria de formulare privind dreptul la prestaţii de şomaj organismul competent este Serviciul Statal de Ocupare (SEPE/INEM) prin reţeaua sa de agenţii de ocupare.Atunci când se prezintă unei instituţii spaniole un formular în limba română, aceasta poate să-l compare cu unul redactat în limba spaniolă, conţinutul for-mularului fiind lesne de înţeles. Datorită conţinutului explicit, problemele lingvistice nu ar trebui să constituie un obstacol pentru valorizarea drepturilor de securitate socială. NOTA: Pentru obţinerea de informaţii suplimentare pot fi consultate site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (www.mmuncii.ro), al Ministerului Muncii şi Imigra-ţiei Spaniol (www.mtin.es) şi portalul EURES al mobilităţii europene pentru ocuparea for-ţei de muncă (www.europa.eu/eures).În cazul apariţiei unor conflicte de muncă, cetăţenii români se pot adresa următoarelor insti-tuţii:- Inspecţia Muncii şi Securită-ţii Sociale spaniole (Inspeccion de Trabajo y Seguridad Social), sediul central sau direcţiile teri-toriale şi provinciale.Sediul Central: Calle Agustin de Bethancourt, 4, 28003 – MadridTel: 0034 91 363 00 00 / Fax: 0034 91 363 0678E- mail: [email protected] / http: www.mtin.es- Ministerul de Interne – Direc-ţia Generală de Poliţie (Minis-terio del Interior-Direccion de la Policia y de la Guardia Civil)Adresa: Avda Pio XII 50-E 28016, MadridTel.: (91) 302-41-91; http://www.mir.es / www.policia.es- Filiala sindicatului la care este afiliat, ai căror jurişti şi avocaţi îl pot consilia şi îi pot inclusiv apăra interesele ( Union General de los Trabajadores – UGT: www.ugt.es/ Comisiones Obreras – CCOO: www. madridsindical.es).- Tribunalul naţional – www.poderjudicial.es- În România: Direcţia Medie-rea Muncii, din cadrul ANOFM Tel: 004 021 303 98 32Fax: 004 021 311 07 38E-mail: [email protected]. anofm.ro

Despre aceste demersuri este indicat să fie informat şi ata-şatul pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei de la Madrid.Telefon: 0034.913.507.356Fax: 0034.913.452.917E-mail: mihaela.nica@ embajadaderumania.es

ATENŢIE: munca ilegală constituie infracţiune şi are consecinţe atât pentru angajat, cât şi pentru angajator!

Alte informaţii utile:Persoanele care nu sunt salaria-te, lucrători independenţi (auto-nomi) sau titulare ale unei pen-sii de bătrâneţe, nici membrii de familie ai unei persoane care face parte dintr-una din catego-riile menţionate, nu sunt prote-jate de dispoziţiile comunitare în domeniul securităţii sociale, deci nu pot beneficia de asis-tenţă sanitară gratuită acordată în Spania decât dacă prezintă o adeverinţă privind lipsa venitu-rilor în România, obţinută de la administraţia financiară din România şi o adeverinţă de la Casa de Asigurări de Sănătate privind lipsa unei asigurări de sănătate în România. În anu-mite cazuri o asigurare privată le poate asigura o anumită pro-tecţie.Este important ca la plecarea din ţară, dacă nu au deja un contract de muncă asigurat, ce-tăţenii şi membrii de familie ai acestora să solicite cardul euro-pean de asigurare de sănătate, care le poate asigura asistenţa sanitară până în momentul an-gajării în Spania şi al cotizării la sistemul spaniol de securitate socială.O problemă încă nerezolvată: deciziile privind procentul (gra-dul) de invaliditate sunt luate conform legislaţiei naţionale, de către instituţiile naţionale ale fiecarui stat, existând diferenţe considerabile între criteriile de stabilire a procentului (gradu-lui) de invaliditate, definite în legislaţiile naţionale. Dispoziţi-ile comunitare nu armonizează sistemele naţionale de securi-tate socială, ci doar le coordo-nează. Rezidenţa legală, necesară pentru a beneficia de anumite drepturi, presupune înscrierea în Registrul Central al Cetăţe-nilor Străini, nu doar consem-narea domiciliului în Registrul Municipal. În cadrul prestaţiilor de secu-ritate socială nu sunt incluse şi cheltuieli pe care le-ar presu-pune repatrierea corpului neîn-sufleţit în caz de deces, pentru aceasta fiind necesară o asigu-rare suplimentară.

Comunitate06 DECEMBRIE2011

premii în bani. Ajuns la cea de-a treia ediţie, concursul de Table atrage din ce în ce mai mulţi participanţi, ediţia din acest an fiind sponsori-zată de Aprosers. Câştigă-torii celei de-a treia ediţii, Marcel Mănoiu (locul întâi) şi Corneliu Lupu (locul al doilea), au fost premiaţi de Maite García Ferrer, consi-lier servicii sociale, familie şi persoane de vârsta a treia în cadrul Primăriei Coslada, şi Cristina Deleito, direc-tor Fundaţie Iberoamérica Europa.După cele câteva ore de concurs, publicul a putut viziona filmul documentar “La espalda del mundo” (“ Spatele lumii”) şi filmul de scurt metraj, “Hiyab”, regizat de Javier Salas. Mai mult, spectatorii însoţiţi de copii, au beneficiat de asis-tenţă gratuită, cei mici fiind lăsaţi în grija monitorilor puşi la dispoziţia centru-lui de Aprosers. Aceştia au organizat, pentru cei mici, ateliere şi activităţi ludice şi educative.La ora 18:00, a început pe-trecerea. Salonul centrului s-a transformat în ring de dans pentru publicul de di-ferite naţionalităţi. Spanioli şi români, deopotrivă, s-au prins în hora românească pe ritmurile familiei Nicuşor şi Monica Lucaciu, venită spe-cial din Guadalajara pentru a presta în faţa invitaţilor de la Cepi. Cireaşa de pe tort a fost cel mai mic membru al familiei Lucaciu, Andrés Nicolae, care, la numai nouă ani, este un adevărat ar-tist, ce face cinste numelui de român. Menţionăm că spectacolul folcloric a fost posibil graţie colaborării cu Asociaţia de români Pro Vita Lex din Torrejón de Ardoz.Şi cum de la o petrecere nu poate să lipsească mâncarea bună, invitaţii au putut să sa-vureze o serie de preparate culinare, nu doar româneşti, ci şi ucrainene, marocane şi spaniole. Pe lângă activităţile rea-lizate în incinta centrului, Cepi Coslada a participat, în cadrul programului “Cepi, colaboratorul tău”, la alte două activităţi nu mai pu-ţin importante, dedicate aceluiaşi eveniment: Ziua României. Astfel, la 2 de-

Expoziţii, muzică şi dan-suri populare, concur-suri…, elemente integran-te şi integratoareDevenită deja o tradiţie, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită şi în acest an la Centrul Hispano-Român din Coslada. În acest sens, s-a organizat o serie de ac-tivităţi, majoritatea în incin-ta instituţiei, toate gratuite şi pentru un public cât mai exigent.

Ciclul de evenimente a în-ceput miercuri, 30 noiem-brie, cu vernisajul expoziţiei “Poveste în poveşti”, pusă la dispoziţia centrului de Institutul Cultural Român din Madrid. Colecţia, care prezintă 25 de lucrări reali-zate de membri ai “Clubului Ilustratorilor”, este o incur-

DATA ORA ACTIVITATEA

Toată luna A se consulta

programul centrului

*“Poveste în poveşti”: Expoziţie de ilustraţie de poveşti clasice şi contempora-ne româneşti. Lucrări realizate de membri ai Clubului Ilustratorilor din Româ-nia. În colaborare cu Institutul Cultural Român din Madrid.

Toată lunaA se consulta

programul centrului

*“Unitate în diversitate. Naţiunea, o familie mare.”: Expoziţie de desene pentru copii. Schimb de experienţă realizat în colaborare cu Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” din Constanţa.

01/12/2011 18:30*Seminificaţia istorică a Zilei Naţionale a României: Conferinţă susţinută de Ştefana Rotaru, consilier pe probleme de presă şi comunitate românească în cadrul Ambasadei României la Madrid.

02/12/2011 18:00 *“Originea mea: român(că)”: Concurs de proză scurtă pentru copii.

02 - 21/12/2011 9:00 – 21:00

*“CEPI colaborează!”: Expoziţie de costume populare româneşti în Torrejón de Ardoz. În colaborare cu Asociaţia Pro Vita Lex şi Primăria oraşului Torrejón de Ardoz.

03/12/2011 12:00 *Campionat de Table (ed. a III-a): Concurs de Table pentru români. Sponsor eveniment: Aprosers.

03/12/2011 17:00*Film documentar: “La espalda del mundo”. Sponsor eveniment: Aprosers. Pe toată durata filmului, centrul pune la dispoziţia spectatorilor supraveghetori pentru copii.

03/12/2011 18:00 *Spectacol de muzică populară românească.

03/12/2011 18:30 *“La mulţi ani, români!”: Degustare de produse culinare spaniole şi româ-neşti. Sponsor eveniment: Aprosers.

07/12/2011 18:00“Zboară acasă!”. Extragerea numelui câştigătorului din luna noiembrie. Pre-miu: un bilet de avion oferit de Compania Blue Air şi publicaţia “Occidentul Românesc”.

17/12/2011 17: 00 - 19:00 Conoce tus leyes: Resurse pentru integrare. 19/12/2011 18:00 “Confecţionăm podoabe de Crăciun”: Atelier de lucru manual pentru copii.

22/12/2011 18:00 “Hai să împodobim bradul de Crăciun!”: Atelier pentru copii, în cadrul căruia copiii ajută la decorarea centrului pentru sărbătorile de iarnă.

Toată lunaA se consulta

programul centrului

“O jucărie, un zâmbet”: Campanie de colectare de jucării.

Toată lunaA se consulta

programul centrului

“Dragă Moş Crăciun… / Dragi Regi Magi…”: Concurs de proză scurtă pen-tru copii (Prezentarea condiţiilor de participare).

30/12/2011 12:00 “La revedere, 2011!”: Cocktail de sfârşit de an.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII DECEMBRIE LA

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA

*Activitatea se înscrie în ciclul de evenimente organizate cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României.

Notă: Toate activităţile sunt gratuite. Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADATravesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), CosladaE-mail: [email protected], Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32

Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

siune în lumea minunată a poveştilor româneşti prin in-termediul ilustraţiilor expu-se. Expoziţia poate fi văzută la Cepi până la sfârşitul lunii în curs.Ziua de 1 Decembrie a stat sub semnul semnificaţiei is-torice, la Centrul Hispano-Român având loc o conferin-ţă pe această temă, susţinută de Ştefana Rotaru, consilier de presă şi comunitate româ-nească în cadrul Ambasadei României la Madrid.Vineri, 2 decembrie, a fost rândul celor mici să con-semneze importanţa Zilei Naţionale a României, parti-cipând la concursul de pro-ză scurtă, “Originea mea: român(că)”. Sub îndrumarea psihologului centrului, copi-ii şi-au încondeiat propriile sentimente în ceea ce priveş-te originea lor. Rezultatul: o serie de compuneri ilustrate,

realizate nu numai de copii români, ci şi de alte naţiona-lităţi.Sâmbătă, 3 decembrie, a fost cu adevărat o zi a in-tegrării. La ora 12, s-a dat startul Campionatului de Table. Peste cincispreze-ce perechi de români şi-au disputat cele două trofee cu

Ziua României, o zi de neuitat la Centrul

Hispano-Român din Coslada

cembrie, a avut loc la Casa de cultură din Torrejón de Ardoz, vernisajul Expozi-ţiei de costume populare româneşti, organizată de Asociaţia Pro Vita Lex şi Primăria Torrejón. Colecţia de costume, pusă la dispozi-ţia publicului de Valentina şi Angela Petre, preşedintele şi respectiv secretarul asociaţi-ei, rămâne deschisă până la 21 decembrie.Cea de-a doua activitate o reprezintă schimbul de ex-perienţă efectuat între Cepi Coslada şi Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Con-stanţa. Intitulat sugestiv “Unitate în diversitate. Na-ţiunea, o familie mare”, proiectul constă în două ex-poziţii de desene realizate de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, de la cele două instituţii participante. Fiecare centru expune crea-ţiile primite de la partener,

creându-se astfel o punte de uniune care sfidează distanţa şi faptul că autorii lucrărilor nu se cunosc între ei.Subliniem cu onoare pre-zenţa la evenimentele orga-nizate de Cepi, a mai multor oficialităţi locale, precum şi a unor reprezentanţi de la asociaţiile de români din localitate. Ziua Naţională a României a fost liantul per-

fect pentru participarea şi integrarea deplină a tuturor celor prezenţi. Acesta este, de altfel, după cum o spune însuşi numele, şi obiectivul acestei instituţii: Centrul de Participare şi Integrare (CEPI) din Corredor del Henares.Un material realizat în ex-clusivitate pentru OR de Ana-Maria Marinescu

Astăzi împlinesc ani. Treizeci şi cinci de primăveri. Aşa se spune. Nu ştiu dacă unitatea de măsură a timpului, pe care o implică sensul propriu al aces-tui cuvânt, este cea mai potri-vită. După cum mă simt, aş alege alt anotimp, de exemplu toamna, pentru că bate vântul în sufletul meu şi cad frunzele peste inima-mi frântă. Sau mai bine iarna, pentru că e pustiu şi totu-i alb.Carnet de pionier Ştiu, se poate spune că e prea devreme pentru a face bilanţul unei vieţi, însă am trăit atâtea (e-adevărat, puţine, în com-paraţie cu alţii!), că am obosit prematur. Toată copilăria am trăit în comunism şi am învă-ţat să rabd, să tac... Îmi aduc şi acum aminte de un episod de la ciclul primar, petrecut în timpul unei adunări de unitate, când ne strânseserăm toţi, cu mic cu mare, profesori şi elevi, pentru a alege comandantul pe şcoală. Era vorba, prac-tic, de un ceremonial mimat, de formă, exact ca alegerile prezidenţiale ale tovarăşului Nicoale Ceauşescu, la care, se ştie bine, toată lumea vota „pentru”. Ei bine, micul nostru „preşedinte” era, în cazul aces-ta, odrasla directorului şcolii, membru de onoare al PCR, ales în unanimitate minus unu, pentru că, la capitolul „Cine este împotrivă?”, am fost sin-gura care a ridicat mâna. Am trecut cu bine peste acel „inci-dent”, mai dificil a fost pentru părinţii mei care s-au confrun-tat cu provocarea de a găsi cuvintele potrivite pentru a-mi explica mie – un copil de cla-sa a patra - , de ce sfatul că ar fi trebuit să mă abţin să votez în defavoarea împricinatului, care nu era nici pe departe cel mai bun elev din şcoală şi nu merita funcţia respectivă, se bătea cap în cap cu principii-le dobândite graţie educaţiei primite până atunci. Ulterior mi-am dat seama că, practic,

La braţ cu nemurirea

La braţul nemuririiAş vrea acum să fiu,La ţărmul mării meleSă dau frâu liber sufletului meu pustiu.

S-arunc povara existenţeiÎn apa-nvolburată,Să mă înec şi-apoi să ies la malMai viu ca niciodată.

Să uit de peştii răpitoriCe m-atacau odată.Şi să o iau de la-nceput,S-aprind o nouă viaţă.

săracul băiat nu avea nicio vină, cred ca nici nu ştia ce i se întâmplă, singura lui culpă fiind aceea de „fiu de membru de partid sus-pus”. Buletin de RevoluţieLa vârsta când mi-am făcut buletinul, a venit Revoluţia. M-am bucurat şi eu ca toată lu-mea, visând la... nici nu ştiam prea bine la ce, indusă în eroa-re de sclipirea din ochii părin-ţilor şi a celor din jur. Am făcut parte din prima generaţie care nu a mai dat treapta a doua la liceu. M-am bucurat - un exa-men mai puţin. Însă acesta a fost recuperat la Bacalureat, căci iar reformă: examene la mai multe materii. Atunci am suspinat îngrijorată, dar am oftat uşurată după absolvirea liceului şi după admiterea la facultate. Dar, ce să vezi? Şi aici schimbări. Din nou siste-mul s-a modificat, că, de, tre-buia să începem să ne aliniem la normele occidentale. Şi de atunci se tot schimbă, doar-doar vom reuşi să dăm peste modelul optim pentru a scoate intelectuali şi profesionişti pe bandă, care să ne salveze ţara şi să o transforme, odată pen-tru totdeauna, într-una cu ade-vărat europeană.Permis de rezidenţăAm terminat şi facultatea, dar nu s-a sfârşit tranziţia. „Va fi bine”, „vom trece peste”, spu-

nea toată lumea. Când Silviu Brucan pronostica 20 de ani de tranziţie, ni se părea exagerat. Eu, ca mulţi alţii, i-am trăit. Şi, deşi reticentă în faţa schimbă-rilor, din cauza celor la care am luat parte până atunci, am ales să fac o alta, radicală, şi să plec din ţară – temporar, cre-deam la momentul respectiv. Şi iată-mă aici, făcând bilan-ţul a 35 de ani de viaţă, dintre care doisprezece petrecuţi în Spania, cu capul mereu întors spre România. Am trăit ilegal (fără permis de rezidenţă, să nu vă închipuiţi cine ştie ce!),

O, ce veste minunată!De obicei, nu din spirit critic, ci pentru că ne pasă, scriem despre lucruri triste, pe care, fie le observăm în jurul nos-tru, fie le trăim pe propria piele, lucruri care ne dor şi ne mâhnesc şi pe care sperăm ca, prin scrierile noastre, să le putem, în mod miraculos, în-drepta cumva. De data aceasta, am ales să scriu despre ceva frumos, „de bine”. Poate pentru că suntem în luna sărbătorilor de iarnă şi naşterea Domnului ne schim-bă măcar un pic perspecti-va de a vedea lucrurile. Sau pentru că am avut surpriza plăcută de a descoperi ceva îmbucurător, ceea ce rar mi se întâmplă în ultima vreme. Trebuie să fac mea culpa şi să mărturisesc că, atunci când am început munca de cerceta-re pentru acest material, eram mai mult ca sigură că rezul-tatul va fi cu totul altul decât cel constatat ulterior. Nu ştiu dacă de vină era pesimis-mul din dotare sau faptul că aveam o părere preconcepută, o imagine total greşită despre subiecţii mei, aceiaşi copii despre care, cu câtva timp în urmă, spuneam că nu doresc să vorbească româneşte. Ei bine, tot ei m-au surprins, de data aceasta, într-un mod plă-cut. Este vorba despre copii ro-mâni de la Centrul Hispano-Român din Coslada, copii pe care îi văd aproape zilnic, care îmi sunt dragi, pe care îi observ, şi a căror evoluţie o urmăresc de peste trei ani. Învingător la puncte: Moş Crăciun!!!Dar mai bine să vă spun des-pre ce este vorba. În preajma sărbătorilor mi-am pus între-barea cine le aduce cadouri copiilor români, rezidenţi în Spania. Să fie Moş Crăciun, alias Papá Noel, să fie Sfântul Nicolae sau vestiţii Regi Magi (los Reyes Magos), sărbătoriţi de spanioli la începutul lunii ianuarie...?Ei bine, contrar aşteptărilor mele, Moş Crăciun nu a ră-mas nicidecum în România şi nici nu a fost detronat de Papá Noel sau de los Reyes Ma-gos. El a rămas fidel copiilor români plecaţi în străinătate şi vine să îi viziteze, chiar şi aici, la mii de kilometri dis-tanţă de casă. Ne-au confir-mat-o înseşi cei mici, care se bucură de prezenţa sa în fieca-re an, şi pentru a cărui vizită se pregătesc conştiincios, de-cembrie de decembrie. Moş Nicolae e şi el nelipsit şi trece pe la copii în noaptea de 5 spre 6 decembrie, lăsându-le în ghetuţe „haine, jocuri şi cadouri”, însă Moş Crăciun rămâne preferatul celor mici pentru că „aduce regalos”, după cum ne-a mărturisit Ionela Trişcaru, o fetiţă de

m-am bucurat şi am beneficiat de regularizarea imigranţilor no comunitari în 2001, m-am întors acasă, mi-am dat seama de propria-mi dramă, şi anu-me că nu mă mai simt acasă – şi, uite aşa, am dat mâna şi cu fenomenul de aculturaţie, pe care nu ştiu dacă doream să-l cunosc. Apoi am aşteptat marele eveniment: aderarea la UE. Care ne-a adus bucu-rie, dar cu jumătate de măsu-ră, pentru că „fericirea este o stare iraţională, dacă încerci să o analizezi, dispare” (nu am zis-o eu, ci scoţianul Archibald Cronin, însă am verificat pe propria-mi piele că aşa este).

Şi am devenit europeni şi nu numai că acest fapt nu ne-a adus aproape de luminiţa de la capătul tunelului, ci ne-am simţit europeni de mâna a doua, umiliţi şi ruşinaţi, pentru că am obosit să ne mai revol-tăm.După complexul de inferiori-ate din vremurile comuniste, când eram supuşii cu capul plecat ai unui dictator, acum am devenit supuşii Europei, care are legi pe care trebuie să le ascultăm, tot fără a crâcni. Am strâns din dinţi doi ani, sperând că moratoriul se va termina şi aşa a fost. Şi, ce să vezi?! Locurile de muncă erau acum destinate persoa-nelor defavorizate, no comu-nitarias. Şi atunci, ce să fac? M-am gândit că poate o so-luţie ar fi să cer naţionalitate peruană, poate aşa am mai multe şanse de a fi angajată (a nu se înţelege că am ceva îm-potriva peruanilor!). Cel puţin ştiu deja demersurile pe care trebuie să le fac pentru a obţi-ne permis de muncă şi uit de jocul de-a „nu e moratoriul, uite moratoriul”. Însă patrio-tismul care încă mai zvâcneş-te în mine m-a împiedicat să fac acest pas. Paşaport de crizăAr trebui să mai adaug că, după comunism, revoluţie, tranziţie, aderare la UE, mo-ratoriu, non-moratoriu şi iar moratoriu, mai trăiesc şi cri-za mondială. Mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ferit de ca-lamităţi naturale (cutremure - l-am apucat pe cel din 1977, dar eram prea mică pentru a-mi aminti -, inundaţii, in-

nouă ani, aflată în Spania de la vârsta de doi anişori. Mai mult, atmosfera din familie e una de sărbătoare, aşa cum o cere tradiţia: „Împodobim bradul şi stăm acasă şi ne dis-trăm”, a adăugat Ionela. Pentru ca Moşul să vină cu desaga doldora de cadouri şi pentru ca nu cumva să le în-curce, e musai să fie chemat, şi nu oricum, ci printr-o „peti-ţie” trimisă personal de cei în cauză. Scrisoarea către Moş Crăciun este de o importanţă vitală, iar copiii mi-au mărtu-risit că nu au avut niciodată probleme de comunicare cu omul cel generos. Şi pentru că Moş Crăciun înţelege ori-ce limbă, „petenţii” îi scriu mai mult în spaniolă decât în limba maternă. Totuşi, pentru a fi siguri că nu există nicio dificultate în descifrarea me-sajului, ceea ce ar putea duce la incidente grave precum primirea unor cadouri, altele decât cele cerute, copiii sunt ajutaţi de părinţi la redac-tearea scrisorilor în română, după care, pentru că Moşul le cunoaşte caligrafia, le tran-scriu, înainte de a le expedia. Faţă în faţă cu Moş CrăciunMerită tot efortul pentru un eveniment de o aşa anvergură cum este întâlnirea cu Moşul. Şi, pentru că l-au cunoscut personal - deşi am aflat că nu întotdeauna se lasă văzut -, i-am întrebat pe copii cum arată Moş Crăciun. „E un om care, câteodată, vine cu ăia mici... cum le spune?..., cu spiriduşii, şi atunci nu putem să-l vedem, iar câteodată vine la uşă”, ne-a explicat Ionela Trişcaru. „E bătrân, are bar-bă şi e îmbrăcat în roşu”, au rostit la unison Ionela şi alte două fetiţe - Veronica Cerbu, de 12 ani, aflată în Spania tot de la vârsta de doi ani, şi Iulia Cristina Mihăilă, de 13 ani, care a venit în peninsulă când avea cinci ani şi jumătate, şi care se prezintă ca fiind Julia. Doar în ceea ce priveşte gre-utatea personajului nostru, au existat păreri contradictorii. Dacă pentru Veronica Moşul e „gras”, Ionela a susţinut cu toată convingerea că, atunci când l-a văzut ea, „era slab”. După cum vedeţi, ca orice om, Moşul are şi el greutate oscilantă...Indiferent de aspectul omului în roşu - cu burtă sau tras prin inel, mai bătrân sau mai tânăr -, m-am bucurat enorm de mult să văd licărirea din ochii copiilor atunci când mi-au po-vestit despre Moş Crăciun şi când mi-au mărturisit, cu toa-tă sinceritatea, că, deşi colegii lor primesc cadouri de la ves-tiţii Reyes Magos, Moşul nos-tru este de departe favoritul lor şi personajul feeric căruia îi scriu cu toată încrederea, convinşi fiind că le va aduce cadourile mult visate.

cendii), dar am prins destule dezastre politice pe care prea bine le ştim cu toţii. E normal să fim martori oculari ai unor evenimente care scriu isto-ria, pentru că asta face parte din cursul firesc al existenţei noastre. De cele mai multe ori, noi provocăm destinul şi tot noi scriem istoria, iar apoi ne mirăm că am fost mai mult decât martori, ne dăm seama că am jucat rolul de partici-panţi activi şi, fie ne e ruşine să recunoaştem, atunci când lucrurile nu au ieşit tocmai bine, fie ne batem cu pumnul în piept, atunci când rezulta-tul e unul îmbucurător. Carte de identitateAstăzi împlinesc ani. Ar tre-bui să mă bucur, dar nu pot. Pentru că e toamnă în sufletul meu. Pentru că tata nu mai e, să mă sune din România şi să-mi cânte „La mulţi ani”, cu riscul de a-şi da jumătate de pensie pe factura de la te-lefon. Pentru că mi-e teamă de vremurile ce vor să vie. 35 de primăveri. Echivalen-tul unui părinte „dus” şi al patru bunici pierduţi, al unei liste fără număr de cântăreţi, actori şi scriitori dragi, care mi-au marcat copilăria şi adolescenţa, plecaţi pe tărâ-mul nefiinţei, al mii de râsete şi bucurii pierdute, şi al unei mulţimi de cuvinte rămase nerostite. Aş vrea să am înţe-lepciunea de la şaizeci de ani şi optimismul de la douăzeci. Dar nu le am... E iarnă, e pus-tiu, şi totu-i alb, iar eu astăzi împlinesc ani...

Pagina mea 07DECEMBRIE2011

Ana-Maria Marinescu Spania

AniversarăMoş Crăciun există, ¡viva Moş Crăciun!

Comunitate08 DECEMBRIE2011

Descoperă România, în Villamayor de Santiago

Săptămâna Culturală din Pro-vincia Cuenca, a continuat cu expoziţia de fotografie Des-coperă România eveniment organizat în Villamayor de Santiago de către Asociaţia Hispano-Română prin partici-parea şi grija Claudiei Morar şi a tinerilor voluntari. La eve-niment a fost prezent printre alţi invitaţi şi primarul loca-lităţii, José Julián Fernández Sánchez care a ţinut să men-ţioneze calitatea românilor rezidenţi în localitate, mo-dul de integrare exemplar al acestora şi participarea des-chisă la viaţa socială. Acesta a mai subliniat contribuţia importantă a Claudiei Morar, voluntar în cadrul Asociaţiei Hispano-Române din Pro-vincia Cuenca, implicarea sa în desfăşurarea activităţilor şi sprijinul real, necondiţionat acordat instituţiilor în vederea soluţionării diverselor proble-me cu care se confruntă cetă-ţenii de origine română. Cu o participare numeroasă şi această activitate s-a bucurat de succes.

Culoarea cerului senin şi a ierbii de acasă, în

Provincia Cuenca

Vineri, 25 noiembrie 2011, şi-a deschis porţile cea de a treia Săptămână Culturală, organizată de către Asociaţia Hispano-Română din Provin-cia Cuenca. Prima zi a acestei manifestări culturale s-a con-cretizat printr-o expoziţie de pictură şi grafică organizată în Sala de expoziţii a Audi-toriului din Tarancón, ocazie cu care cunoscuţi artişti spa-nioli din Castilla-La Mancha, au promovat doi pictori ro-mâni: Adina Simona Pop din Tarancón, Ion Vasinc din Cuenca şi graficianul, Cornel

Ştefan Suciu din Tarancón.În prezenţa unui numeros pu-blic, spanioli şi români, cei trei artişti talentaţi şi-au prezentat lucrările expuse. Preşedintele Asociaţiei Hispano-Române din Provincia Cuenca, Violeta Vartic a explicat participan-ţilor motivele acestei mani-festări culturale, menţionând faptul că românii din această provincie s-au integrat cu suc-ces în societatea spaniolă iar relaţiile sociale şi culturale sunt bine conturate. Aceasta a mai adus în atenţia publicu-lui prezent şi situaţia gravă în

care se află minorul Alin Rus, cel care suferă de o invalidi-tate majoră, caz ce face parte din Campania de ajutor, Stri-găt de disperare. Printre invitaţi s-a remarcat prezenţa viceprimarului ora-şului Tarancón-Juan Alfaro, reprezentanta departamentu-lui de cultură-María Victoria Saiz, alături de Ionuţ Neagu şi Liviu Popa din partea Am-basadei României în Spania şi mulţi alţi invitaţi de seamă.Lucrările artiştilor români au fost bine primite de către cei prezenţi, remarcându-se

talentul lor desăvârşit. Adina Simona Pop, o tânără origi-nară din Bistriţa-Năsăud, a declarat faptul că tot ceea ce realizează este din pasiune iar în lucrările sale predomină culorile albastru şi verde, cu-lori ce transmit pace interioa-ră şi speranţă de viaţă.Ion Vasinc, de origine din Alba Iulia a pictat toată via-ţa, iar în Sala Auditoriului din Tarancón, lucrările sale au fost îndelung admirate de către cei care nu au contenit să elogieze talentul celor trei artişti români.Printre numeroasele peisaje, portrete şi scene istorice rea-lizate în ulei, s-au remarcat şi câteva lucrări grafice de ex-cepţie semnate de tânărul ro-mân din Jibou, Cornel Ştefan Suciu.Prin expunerea lucrărilor de pictură şi grafică realizate

de aceşti artişti deosebit de talentaţi, s-a demonstrat şi de această dată integrarea cu succes a românilor de bine într-o societate consolidată, într-o ţară de adopţie care a oferit tuturor posibilitatea de-a se remarca prin talentul, pasiunea şi seriozitatea lor. O

relaţie culturală româno-spa-niolă trainică şi de netăgăduit.Săptămâna Culturală din Pro-vincia Cuenca organizată de Asociaţia Hispano-Română se va desfăşura până pe data de 4 decembrie, perioadă în care se va sărbători şi Ziua României.

De 1 Decembrie, la Quintanar de la Orden

Asociaţia Culturală Hispano- Română GENTE din Quintanar de la Orden, înfiin-ţată la data de 22 mai 2011, şi-a încheiat activităţile acestui an, după o Expoziţie de porturi po-pulare, artizanat şi pictură din România, un ciclu de filme his-pano-române şi lansarea cărţii „Templul Incertitudinilor” a scriitorului Sorin Bălăşcău, cu sărbătorirea zilei de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României. Astfel că, sâmbătă 3 decembrie începând cu orele 18:00 în Centrul civic „Prinţul de Asturias” din Quintanar de la Orden, români şi spanioli au sărbătorit împreună Ziua României.Au fost prezente personalităţi ale localităţii: viceprimarului

Vicente Rodríguez Montañés, consilierii Piedad María Díaz Escudero şi María José Botija Vela, reprezentanţi ai asociaţi-ilor din Quintanar, dar şi mass/media din zonă, precum Radio Surco, Tele la Mancha, ziarul Abc, El dia de Toledo, Revista La Encina şi Revista Quinarte. În deschiderea evenimentului, preşedintele asociaţiei Sorin Bălăşcău, a explicat importan-ţa evenimentului de la 1918, iar viceprimarul localităţii a felicitat românii cu această ocazie, mulţumindu-le pentru modul în care au reuşit să se integreze în societatea spaniolă şi-n viaţa socio-culturală din Quintanar de la Orden.Într-o atmosferă plăcută de săr-bătoare, participanţii au avut

ocazia să admire o expoziţie de fotografii din România, iar grupuri de spanioli şi români au dansat şi au gustat din mân-cărurile tradiţionale româneşti pe care reprezentanţii asocia-ţiei şi prietenii acestora le-au pregătit cu drag pentru invitaţi. Copiii prezenţi au primit în dar câte un steguleţ în culorile României iar adulţii au purtat în piept tricolorul. S-au legat prietenii între spaniolii pre-zenţi şi români, bucurându-se cu toţii de o seară de sărbă-toare cu dor de acasă şi de cei dragi.La mulţi ani România, La mul-ţi ani români de pretutindeni!

A consemnat Oana Moşniag – Corespondent OR

Comunitate 09DECEMBRIE2011

Ziua Naţională a României, sărbătorită

în Cuenca

Sâmbătă, 3 decembrie 2011, la sediul Asociaţiei Hispano - Române din Provincia Cuenca, situat în Calle Pedro Almodovar din oraşul Cuenca, a avut loc ultima activitate din cadrul Săptămânii Culturale Româneşti, activitate dedicată Zilei Naţionale a României, 1 Decembrie.

Violeta Vartic, preşedintele asociaţiei împreună cu echipa de voluntari a organizat o ex-poziţie de artizanat românesc alcătuită din costume populare autentice, unele dintre acestea având o vechime de peste 100 de ani, obiecte de artizanat din nordul Transilvaniei şi Moldo-va, dar şi din Oltenia. Cu aceas-tă ocazie, grupul de voluntari alcătuit din: Lucica Vidale, Dorina Pop, Crina Antonescu, Violeta Pesea, Mirela, Lena Scridon şi Iulia au pregătit

produse tradiţionale româneşti apreciate de către publicul pre-zent, români şi spanioli.Modesto, Dan Moldovan, Anca şi Eugen Lovaszi s-au deplasat din Tarancón pentru a sprijini împreună cu Claudia şi Marin Morar şi ceilalţi organi-zatori, desfăşurarea evenimen-tului şi a Campaniei Umanitare

- Strigăt de disperare. Expo-ziţia de costume şi obiecte de artizanat a fost îndelung admi-rată de cei prezenţi şi în special de spanioli iar degustarea pro-duselor tradiţionale i-a încântat pe toţi cei prezenţi. Mulţimea de români participanţi la acest eveniment au avut ocazia să se bucure, într-o zi însorită de decembrie, departe de locurile dragi lor, de o întâlnire tradiţi-onală românească. S-au cântat colinde şi în ritm de muzică românescă invitaţii

spanioli împreună cu româ-nii prezenţi s-au prins în horă, atrăgând curiozitatea trecăto-rilor şi a locuitorilor din zonă. La eveniment au participat din partea guvernului provinci-al, Delegatul Coordonator al Ministerului Sănătăţii şi Pro-tecţiei Sociale pentru Provin-cia Cuenca, - Carlos Navarro,

Ana de la Hoz Martin din par-tea Primăriei oraşului Cuenca, iar din partea serviciului de mediere socio-culturală, Luz Gonzalez. Au colaborat, grupul folclo-ric „Los Arrabales” din oraşul Cuenca, care a cântat câteva piese de folclor spaniol în spri-jinul campaniei umanitare, pe care asociaţia o întreprinde în această perioadă, Crucea Roşie din Cuenca prin educatoarea şi voluntarii care au ţinut să-l aducă pe tânărul Alin Rus la

această sărbătoare, a cărui pre-zenţă alături de mama şi fratele acestuia a impresionat publicul prezent. Săptămâna Culturală s-a des-făşurat cu succes sub semnul solidarităţii, omeniei şi dăru-irii necondiţionate. Asociaţia Hispano-Române din Provin-cia Cuena doreşte să aducă mulţumiri şi pe această cale tuturor celor care au făcut po-sibilă desfăşurarea fiecărei ac-tivităţi şi-n special Primăriilor din Tarancón, Villamayor de Santiago şi Cuenca, Ambasa-dei României la Madrid, firme-lor Incarlopsa, Coez, Florăria Gladys şi Tip - Top Caixa, pre-cum şi participanţilor mass/me-dia: Radio Naţional de Spania, Cadena Ser, TV Tarancón, CNC Cuenca, Onda Cero, Zi-

arul provincial Dia de Cuenca, En Casilla la Mancha, Radio Diapora Online din Chicago şi Occidentul Românesc care sprijină în continuare Campa-nia Umanitară-Strigăt de dis-perare. Nota Redacţiei:Amintim cititorilor noşti faptul că Alin Rus are 15 ani şi suferă de tetrapareză spastică bilate-rală, forma cea mai gravă de diplegie spastică. O boală care afectează membrele inferioare, dar mai accentuat sunt afectate membrele superioare, simp-tomele acestei boli fiind: stra-bism, crize epileptice, atrofie optică, retard mintal, deviaţie la coloană vertebrală (cifoză, scolioză), luxaţie de şold.• Menţionăm faptul că toate documentele care susţin cam-

pania de ajutor şi strângere de fonduri pentru Alin Rus, se gă-sesc arhivate atât la Asociaţia Hispano-Română din Provin-cia Cuenca, cât şi la redacţia Occidentul Românesc.• Cei interesaţi pot depune do-naţia dorită în contul deschis pe numele Monicăi Pană la Caja Rural de Cuenca: 3064 0840 4121 3779 4315 • Pentru alte informaţii, puteţi lua legătura cu Asociaţia His-pano-Română din Provincia Cuenca, pe adresa de e-mail: [email protected], telefon: 639 178 615, dispo-nibil de luni până vineri între orele 19 – 20.Au consemnat: Mihaela Plopan şi Oana Moşniag – co-respondenţi ORFoto: Occidentul Românesc

Ziaristul de serviciu10 DECEMBRIE2011

EPISODUL ISă tot fie 17 ani de când m-am stabilit în partea es-tică a Spaniei timp în care am urmărit îndeproape ce se petrece prin ţara mea natală şi mă întreb cu-nfrigurare ce s-ar fi ales de soarta mea dacă făceam greşeala să rămân la mâna agramaţilor, a derbede-ilor din politică, a corupţilor şi-a hoţilor care conduc insti-tuţiile importante ale statului român. Nici nu vreau să mă gândesc!Mesaj pentru cititoriE important să vă reamin-tesc că menirea noastră este aceea de-a informa cititorii, de-a critica puterea nu de-ai cânta-n strună, de-a trage semnale de alarmă în diver-se situaţii şi nu de-a educa şi astfel răspund numeroaselor scrisori şi mesaje sosite de la dumneavoastră. Noi nu facem politică dar nici nu suntem miliţieni sau judecă-tori de pace. Obişnuiţi-vă cu faptul că trăiţi într-o altă ţară unde legea se respectă şi nu se ţine cont de funcţii, relaţii, pile şi rude reale sau inventa-te prin ministere sau alte in-stituţii ale statului. Aici, cine greşeşte plăteşte! În conse-cinţă, adresaţi-vă cu încrede-re autorităţilor spaniole care au obligaţia să vă soluţioneze cazurile, reclamaţiile şi sesi-zările dumneavoastră. Faptul că vi s-a oferit posibilitatea de-a trăi şi munci în Spania, vă obligă să vă supuneţi le-gilor acestei ţări nu altor per-soane sau instituţii.Trecut şi prezentIstorioarele cu „ce şmeche-rii s-au mai făcut şi de către cine prin consulatul român din Madrid” au rămas su-biecte de discuţie pentru ma-joritatea românilor din Spa-nia încă de pe vremea când se venea cu viză în această ţară, dar tot subiecte deschise au rămas şi pentru presa din România şi-n special pentru cei care aveau nevoie acută de diverse documente şi erau serviţi cu tot tacâmul pe tava parvenitului îmbogăţit peste noapte, contra unor sume de bani consistente. Cine nu-şi mai aminteşte de nume sono-re legate de această institu-ţie, precum Nicu Stan, nume asociat cu ale asistentelor sale bine cunoscute în comu-nitatea românească?! Cine nu a auzit de Cătălin Boicu şi „prietenii săi” care-au uitat să mai renoveze clădirea consu-latului din Ciudad Real, sau de pasionatul de „păcănele” Virgil Gabriel Anastasescu

partenerul în „afaceri rapi-de şi sigure” al lui Adrian Griguţa, cel care avea uşa deschisă când doreau muş-chii lui în consulat şi mai ales la etaj şi multe, foarte multe alte „personalităţi marcante” ale protipendadei româneşti din Spania aflate în tranzit sau stabilite pentru o oareca-re perioadă de timp în aceas-tă minunată şi prea tolerantă ţară. Despre lupta stradală a traducătorilor români din faţa consulatului din Madrid, ştie tot poporul. Nimic nou sub soare. Iar de existenţa popilor falşi care mişună în aceeaşi zonă precum hiene-le după pradă, e un aspect cunoscut la nivel mondial. Mai grav însă decât toate cele de mai sus este compor-tamentul bizar al domnului consul Petre Constantin faţă de românii din Spania, com-portament care nu are de-a face cu al unui diplomat şi care-a fost cu succes marcat în presa internaţională prin articolul „Cară-te tu, dom-nule consul!” conceput ro-mâneşte şi semnat de Marcel Teacă (vezi: http://www. romanianvip.com/2009/07/cara-te-tu-domnule-consul/) în iunie 2009. Toate acestea şi multe al-tele asemănătoare au fost semnalate la momente po-trivite şi concluzia pe care o avem după ce-am tras o linie groasă şi dreaptă, este că domnul consul mai sus menţionat îi urăşte pe româ-nii din Spania, numindu-i la grămadă „viermi“ (citat). Or fi ei doar nişte amărâţi de „viermi” dar domnul şef de instituţie românească a uitat că datorită acestor viermă-noşi are serviciu, salar cu trei zerouri în euro, başca ditamai casa şi maşina bo-nus gratuit din partea statului român care l-a trimis tocmai la Madrid. Că dacă erau nu-mai 10 „viermi” româneşti în Spania, nu era nevoie de prezenţa-i importantă ci doar de un biet funcţionăraş con-sular care nu şi-ar fi uitat responsabilităţile pe strada Covaci din Bucureşti pentru nimic în lume. Dar şi uitarea e o calitate! Necazul cel mare este că de ani buni în Spania ne-am viermuit cu toţii şi la propriu şi la figurat. Şi am uitat de limita de bun simţ, de comportament civilizat şi de datoriile pe care le avem unii faţă de alţii, ca oameni în primul rând că de respect reciproc nici n-are rost să povestim. Ce-i ăla respect

reciproc? Ştie careva dintre actorii acestui prim act?Ei sunt trecători, noi rămâ-nem Echipa diplomatică care şi-a încheiat misiunea cu „succe-se succesive” şi a plecat spre casă mai bine de două luni, a fost înlocuită cu alta. Nou nouţă. Că aşa-i procedura. Apreciem că aceste echipe diplomatice sunt formate numai din diplomaţi de cari-eră, profesionişti în meseria lor ce-şi fac datoria cu sârg şi responsabilitate, dar ce se întâmplă cu cei rătăciţi prin consulat precum fosta vânză-toare de la aprozar? Nu e ni-ciun secret, toată lumea ştie că în consulatul de la Madrid pe lângă profesioniştii în nu-măr extrem de mic trimişi de statul român, ambasada este nevoită să angajeze oameni din comunitate pentru pază, curăţenie şi alte servicii con-sulare. Incredibil dar adevă-rat!Statul român e sărac, plin de nevoi, nu?! Aşa se face că în-cepând cu anul 2010 agenţii de pază erau licenţiaţi în di-verse domenii, iar la ghişeu şi informaţii o mână de oa-meni bine pregătiţi munceau cât pentru 20 şi făceau cu greu faţă avalanşelor zilnice de peste 120-150 de persoa-ne. Chiar şi aşa, treaba era bună, informaţiile erau ofe-rite corect şi pe înţelesul fie-căruia, românii veniţi la con-sulat erau mulţumiţi şi serviţi rapid şi eficient iar în echipă era linişte şi pace. Oarecum. Dar cum orice minune ţine puţin, imediat ce fostul am-basador a plecat cu echipa sa, şi consulul de la Madrid s-a grăbit să debarcheze par-te importantă din echipa de la consulat. Păi cum de ce? Pentru că cei apreciaţi real de fostul ambasador n-au fost pe placul domnului consul. Dânsului nu-i plac cei cu stu-dii înalte, doctoranzi, oameni pregătiţi şi responsabili că-s prea deştepţi şi-i iau faţa, aşa că mai bine să plece ei odată cu ceilalţi şi în locul ăstora să aducă personaje pe care să le poată manipula, să le poate transforma în „sifonari”, (cei care ştiu să dea raportul des-pre românii din comunitate, cei care pârăsc la „şef”, pu-pincuriştii, trădătorii), adică nişte circari în costume ţipă-toare care numai de aşa ceva se ocupă de ani de zile şi vreo două neveste de paznici care au învăţat doar să tragă cu mătura mai bine ca una calificată în domeniu şi uite

aşa, printre domni deştepţi, serioşi şi muncitori şi doam-ne şcolite şi demne de tot respectul, peste noapte parte din echipa consulatului de la Madrid a fost înlocuită cu „vedete” fără studii, care de care mai încrezute dar trans-formate pe loc, în funcţionari la ghişeu cu drepturi depline şi tupeu. Acestea fiind spuse, să nu ne mirăm de ce Mirela B. a trebuit să facă două dru-muri de la 170 de km că i s-a greşit numele în procură

de două ori iar Nicolae R. şi Alina P. au fost nevoiţi să mai achite odată taxele şi aşa astronomice, pentru procuri-le completate după ureche. Şi uite aşa, consulatul de la Madrid a ajuns ce era odată: un haos! Şi nu spunem noi ci dumneavoastră cei care ne-aţi bucurat cu scrisori, me-saje şi declaraţii care de care mai demne de laudă pentru ceea ce se petrece în faimoa-sa instituţie, drept pentru care împreună cu doi colegi

ne-am transformat şi noi în clienţi ai consulatului român din Madrid. Ne-am pierdut printre românii care stăteau de cu noapte la rând să ocupe un loc mai în faţă, printre cei veniţi cu copii în cărucioare, şomeri supăraţi că nu-şi mai găsesc de lucru şi doamne măritate cu cetăţeni spanioli sau din America Latină re-voltate că nu primesc servicii pe măsura taxelor şi condiţii umane şi civilizate ca la spa-nioli. Şi pe bună dreptate. La chiria astronomică lunară, românii ar fi trebuit să bene-ficieze de o sală de aşteptare civilizată, un punct sanitar dotat şi curat, persoane capa-bile să ofere profesionist nu în sictir informaţii corecte şi

nu să dezinformeze şi apoi, ce-i mai important, corecti-tudine în documente şi taxe normale nu ca pentru cei cu salarii de 3000 de euro pe lună, că pe pământ şi cel de 680 de euro e aur curat în momentul de faţă.Veşti buneInformaţiile de ultimă oră primite din comunitatea ro-mânească din Madrid afirmă faptul că noul ambasador ro-mân ar fi diplomat de carieră cu multă experienţă, foarte

MISTERELE CONSULATULUI DE LA MADRID

tranşant şi corect, că nu-l in-teresează cei care se laudă că au pile şi relaţii prin guvernul român sau spaniol, că nu face politică şi favoritisme şi că, după vizitele dese la consulat (mai multe decât cele făcute de predecesorii săi în ultimii 10 ani la un loc) a promis că prioritatea number one de pe agenda Domniei Sale, va fi tocmai consulatul din capita-la Spaniei. Veşti bune care nu pot decât să-i bucure pe toţi românii. Mult succes!Nota redacţiei:• Relatarea cronologică de mai sus se bazează în totali-tate pe date, documente obţi-nute de la anumite instituţii, declaraţii şi interviuri concret realizate cu şi despre românii

din comunitatea Madrid şi Castilla la Mancha, arhivate de OR. Rămâneţi aproape. Revenim curând cu episodul II din Misterele consulatului din Madrid. • Un material realizat în ex-clusivitate pentru Occiden-tul Românesc de Cristian Ioanoviciu Guitars - Redactor Investigaţii/Barcelona în co-laborare cu Lorena B. Borrero şi Gerardo Bedoya Moreno-colaboratori/ Madrid.

Rubrica permanentă 11DECEMBRIE2011

10 - Slavii de la Răsărit

Este astăzi unanim acceptat faptul că peste stratul latin, adstratul slav este, fără um-bră de tăgadă, cel mai semni-ficativ în fizionomia lexicală a limbii noastre până în vea-cul al XIX-lea. În numărul 5 al cronicilor mele, m-am ocupat de influenţa paleosla-vă, de cea slavonă şi a gra-iurilor din sudul şi sud-vestul ţării: ale bulgarilor şi sârbo-croaţilor, cu precădere. Să ne întoarcem acum privirile spre Răsărit, pentru a înţele-ge în întregime ocolul slav care ne-a ţinut strânşi ca într-

În România este nevoie de o dezbatere politică reală des-pre potenţialul Diasporei ro-mâneşti şi ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nivelul oamenilor.Acum câţiva ani, împreună cu câţiva prieteni din Bruxelles, am realizat un studiu sugestiv intitulat “Diaspora româneas-că şi politicile europene”. Am încercat să prezentăm viziu-nea asupra principalelor ele-mente ale relaţiei dintre Statul român şi diasporă. Jeronimo

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

un cleşte. Dar nu înainte de o necesară paranteză. Dacă pentru contemporani româna pare de o sonoritate indubitabil neoromanică, cu un colorit local fireşte, asta se întâmplă pentru că ei vor-besc, citesc şi scriu o limbă nouă. Reromanizarea a însemnat, cu precădere, lepădarea de limba „vechilor cazanii” şi introducerea frenetică, din Apus, a unui număr impre-sionant de elemente latineşti savante, italienisme dar, mai cu seamă, franţuzisme. Din franceză, am preluat sintaxa neolatină, matricea discursi-vă, primenind şi vocabularul cu peste 15000 de elemente! Astfel, după o perioadă deloc uşoară, aşa cum a descris-o, cu un umor fin, Şt. Cazimir în Alfabetul de tranziţie, am început să scriem cu alfabet latin, calchiind sintaxa nece-sară şi făcând ca româna să sune ca o desăvârşită odraslă a romanităţii. Dar este înde-ajuns să deschidem croni-cile medievale sau Biblia, de la 1688, a lui Şerban Cantacuzino, pentru a price-pe fără echivoc că tranziţia a însemnat de drept o „ruptu-ră”. De aceea, noi nu putem să-l citim pe Cantemir cu

Moscardo, ambasadorul Braziliei la Bucureşti, zicea pe 4 aprilie 2001 „ România democratică are responsabili-tatea de a se situa la nivelul diasporei din secolul trecut.“ Rolul diasporei româneşti a fost crucial în crearea Sta-tului român modern. De-clanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a conturat emigraţia politică româneas-că. La Conferinţa Păcii de la Paris (1946-1947), delegaţia emigraţiei româneşti a oferit Aliaţilor informaţii utile des-pre ce se întâmplă, în mod real, în România. Demersuri-le diplomaţilor români în exil au fost un „model” pentru alte ţări din Estul Europei care au înfiinţat delegaţii asemănă-toare.În România se vorbeşte de „căpşunari” (şi în media şi de către politicieni): “căpşunarii se întorc în vacanţă, în ţară, în luna iulie” sau “căpşunarii contribuie cu x miliarde de euro la bugetul de stat”. Din România încă nu a disparut mentalitatea „salam cu soia”, sau cel puţin nu de peste tot: „românii din străinătate sunt

uşurinţa cu care cu spanio-lul îl citeşte pe Cervantes, sau portughezul, pe Camões. La noi, limba cea nouă se va aşeza definitiv o dată cu sta-tul lui Carol I, Întemeietorul. Acestea fiind zise, să cerce-tăm fugitiv influenţa slavo-răsăriteană. Deşi incertitu-dinile etimologice persistă, laolaltă cu sugestiile de pă-trundere pe două căi, putem deosebi totuşi trei filiere lim-pezi: ucraineană, polonă şi rusă. Aceasta este şi ordinea lor în cronologia limbii. Influenţa ucraineană se re-simte, mai ales în Moldova, începând cu secolul al XII-lea sau următorul, de când am putea data cuvinte ca hulub sau horn. Lista elementelor rămase nu este mare, dar câ-teva sunt indispensabile, pre-cum nămol sau tencui. Altele ne aduc o culoare stilistică: bezmetic, bortă, buhai, bu-telcă, calic, ciubotă, clăpă-ug, domoli, drâmbă, holtei, hrişcă, prihană, şleau, tam-bur, toropi. O altă clasă, deşi la fel de productivă, pare, astăzi netransparentă: bah-

laşi că au plecat şi drept ur-mare nu au nici un drept să se implice la nivel intern”, “ro-mânii din străinătate ar trebui să fie mulţumiţi că le e bine acolo unde sunt”. Chiar aşa?Deşi fac parte dintr-o diaspo-ră mai specială – cea a româ-nilor inseraţi în structura uni-că a capitalei comunitare – îi cunosc bine în Belgia pe com-patrioţii noştri care lucrează în construcţii sau menaj. Sunt oameni extraordinari, poate mai români ca mulţi care se dau cu pumnul în piept în ţară că sunt români. Aceştia sunt însă prea puţin conectaţi la dezvoltările din România, iar greşeala nu este doar a lor.Doresc să accentuez impor-tanţa implicării românilor plecaţi în politica româneas-că, şi în crearea imaginii de ţară. Românii din Diaspora trebuie sã aibă o voce politică în România. Trebuie să recu-noaştem că migraţia are un rol pozitiv pentru ţările euro-pene adoptive. Milioanele de români care lucrează în străi-nătate au trimis şi trimit încă în ţară bani, dar contribuie în acelaşi timp şi la dezvoltarea

nă, cruşi, dubi, ghili, oboroc, spelcă, tarniţă ş.a.m.d. Poate doar regionalul barabule (= cartofi), cu iz uşor anecdotic în sudul ţării, să mai aibă o minimă circulaţie.Influenţa rusească se mani-festă în două moduri distinc-te: fie că este vorba de cu-vinte ruseşti genuine, intrate direct sau prin filieră dublă, cum este cazul unor cuvinte ca borş, ceaşcă, covor, drob (plantă), mojic, scripcă, sa-movar, fie că este vorba de cuvine apusene, de origine franceză, dar care ne vin prin rusă, în zorii modernităţii: cavaler, casetă, poliţie, poş-tă, prusac şi altele. Aş trece la unele comentarii semantice care, de obicei, fac deliciul pasionaţilor de etimologii. Iată, de exemplu, covor, coviltir, covergă, toate din aceeaşi familie:COVÓR, covoare, s. n. Ţe-sătură groasă de lână, de bumbac etc. (cu figuri şi de-sene de diferite culori), folo-sită pentru împodobirea în-căperilor. – Din rus. kovior, ucr. kover.

economiilor în ţările în care lucrează. Interesant este însă tabloul de-scris de Valentin Lazea “Dacă s-ar întoarce în ţară 40% din cei plecaţi la muncă, ei ar avea o mare problemă - piaţa muncii din România nefiind în stare să-i absoarbă: Este o nepotrivire clară între structu-ra pieţei muncii şi ceea ce pot ei să ofere. Asta în contextul în care majoritatea celor ple-caţi au studii medii şi lucrează în domenii suficient acoperite în ţară: 26% muncesc în con-strucţii, 21% sunt menajere sau îngrijitori de bătrâni şi co-pii, iar 8% lucrează în agricul-tură”. Tocmai de aceea, statul român ar trebui să găsească anumite soluţii pentru a im-plica românii din Diaspora în dezvoltarea României.O imagine bună a ţării din care provin îi ajută în primul rând pe ei şi este păcat că de prea multe ori politicienii ro-mâni văd în Diaspora ceva îndepărtat, care aduce pro-bleme, când sprijinul poate să fie reciproc. Trebuie avută o abordare realistă, de ţară ma-tură, pentru a clădi astfel res-

COVILTÍR, coviltire, s. n. Acoperiş la căruţă făcut din-tr-un schelet de nuiele curbate peste care se întind rogojini sau pânză groasă. – Et. nec. Al. Ciorănescu face însă pre-cizarea:Coviltir (var. înv. covîltir), s. n. (acoperământ; cort, prela-tă) aparţine aceleiaşi familii, chiar dacă der. sa nu este cla-ră.COVÉRGĂ, covergi, s. f. (Reg.) 1. Coviltir. ♦ Acoperă-mânt de frunze, de crengi, de rogojini etc. care serveşte ca adăpost împotriva soarelui, a ploii etc. 2. Nuia încovoiată. ♦ Fiecare dintre sârmele care alcătuiesc scheletul umbre-lei. [Var.: covércă s. f.] – Din bg. kuverki.Mojic, sau mai corect, mujic însemna ţăranul de rând în imperiul rus. La noi, se mai regăseşte în mojicime, care avea sensul iniţial de ţărăni-me. Sensul depreciativ apare posterior, aşa cum se întâm-plă şi cu alte cuvinte din ace-eaşi sferă semantică: prost, mitocan etc.MOJÍC, -Ă, mojici, -ce, s.

pectul reciproc. Nu abordările formale şi populiste fluidi-zează un astfel de mecanism. Diaspora românească poate să fie un vector important al po-liticii externe a României, aşa cum poate ajuta dezvoltarea turismului în România.Acum câţiva ani am fost în Turcia şi am rămas plăcut surprins de calitatea servici-ilor şi de preţul incredibil al “pachetului turistic”. Succe-sul constă şi în implicarea di-asporei din Europa în popu-larizarea ofertelor. Concret, un turc stă în Germania sau Franţa din octombrie până în martie. Lucrează pentru o companie de turism din acea ţară şi promovează ofertele pentru sezonul care urmea-ză. În martie el se întoarce cu primii clienţi în Turcia şi lu-crează ca şi chelner, recepţi-onist sau chiar manager. Încă nu observ o astfel de aborda-re în România. Normal că noi găsim scuze, că sezonul nu e aşa de lung, că infrastruc-tura de la noi e la pamânt. Problema cu sezonul lung e puţin relativă. Cine vine în România nu doreşte numai

m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. adj. (Om) prost crescut, obraznic, impertinent; bădăran, mito-can. 2. S. m. şi f. (Înv. şi reg.) Ţăran; p. gener. om de rând. 3. S. m. şi f. (În forma mujic) Nume dat ţăranilor ruşi îna-inte de Marea Revoluţie So-cialistă din Octombrie. [Var.: mujíc, -ă s. m. şi f.] – Din rus. mužik.Să încheiem, amintindu-ne de pitoreasca descriere a Ia-şilor, de sub pana lui Alecu Russo. Acolo dăm şi peste li-poveni, ruşii care au pribegit până la noi:„Ici vezi pe lipoveni, vechi sectari pribegiţi din Rusia. O ramură a lor numeroasă, fu-gită sub numele de rusnaci, a populat Galiţia. Sunt oameni nalţi, sălbatici la înfăţişare, şi-au păstrat îmbrăcămintea, adică o bluză în cadriluri co-borând peste nişte pantaloni largi, zişi „pantaloni căză-ceşti”, şi poartă barba «muji-cilor», sunt birjari, grădinari, zidari şi beau foarte mult pre-cum arată şi o zicătoare mol-dovenească.” (Alecu Russo, Iaşii şi locuitorii lui în 1840)

să stea la soare pe tempera-turi de 35 de grade, ci vrea să descopere România. Nu asta dorim şi noi?Cercetarea – un alt domeniu în care diaspora îşi are rolul ei, dar trebuie ajutată de sistem pentru a-l îndeplini. Existen-ţa diasporei ştiinţifice este un atu extraordinar. “Ei sunt sur-să de experienţă şi cunoaştere, puncte de contact în Europa şi în lume, parteneri în consor-ţiile mondiale de cercetare”, spunea Jose Manuel Silva Rodriguez, Director General al Direcţiei de Cercetare a Comisiei Europene, cu ceva timp în urmă.În concluzie, sarcina Diaspo-rei româneşti nu este deloc uşoară – ei sunt adevăraţii mesageri ai României. Prin ceea ce fac pot schimba felul în care România este văzută în afară, dar vocea lor trebuie auzită şi pentru asta, potenţi-alul lor trebuie în primul rând recunoscut. Românii din afa-ra ţării au nevoie de românii din ţară, aşa cum şi România nu este completă dacă nu consideră românii din Dias-poră parte a dezvoltării sale.

Dan Luca/ BruxellesDan LUCA trăieşte în Bruxelles din 1997 şi este în prezent vicepreşedinte PSD Diaspora şi membru în Con-siliul Naţional PSD.

„Fii Reporter!”12 DECEMBRIE2011

Coslada, oraş spaniol sit-uat în estul Madridului, are o populaţie de peste 90 de mii de locuitori, dintre care aproape 20 de mii sunt români. Motivele pentru care românii s-au stabilit aici, de-finitiv sau provizoriu, într-un număr atât de mare, sunt în general de ordin personal-afectiv. Au venit soţii la soţi, surori la fraţi, prieteni la amici şi invers. Începând din anul 2000 şi până în prezent, unsprezece ani mai târziu, când majoritatea se mărturisesc ataşaţi de acest oraş, care şi-a deschis porţile pentru ei toţi şi pe care acum îl numesc acasă.

Despre români

Nu pot vorbi despre români ca un tot unitar decât dacă privesc prin ochii autorităţilor, a ve-cinilor spanioli sau, cu ochii întredeschişi, dinspre asociaţiile create de şi pentru români.În general, dar mai ales acum, în toiul alegerilor, românii devin importanţi pentru autorităţile Cosladei. Nu am citit vreun interviu cu vreun personaj politic în ultimul timp, în care să nu se vorbească despre imigranţii români, care sunt acum ve-cinii Cosladei, cu drepturi egale, printre care şi dreptul la vot, de care sunt sfătuiţi să facă uz.Românul însă, sătul şi dezamăgit de politica României, a venit aici cu un scop clar, acela de-a munci şi e prea puţin interesat de viaţa publică. Asfel încât, din 20 de mii de români câţi trăiesc în Coslada, la vot

Ambasada României la Madrid are plăcerea de a anunţa organizarea, cu ocazia aniversării Unirii Principatelor Române, a celei de-a doua ediţii a concur-sului de cultură generală, „Cunoaşte România”, adresat copiilor cu vârste între 8 şi 12 ani. În timpul con-cursului, competitorii vor răspunde la întrebări din is-toria, geografia, arta sau lit-eratura română.Concursul va avea loc sâmbătă, 21 ianuarie 2012,

s-au încris doar o mie, după cum informează surse ale Primăriei.Lăsând la o parte indiferenţa românilor faţă de viaţa publică, lucru care pare să dezamăgească puţin autorităţile, sunt descrişi drept oameni muncitori, ca-pabili, dar şi neîncrezători şi orgolioşi. Mi s-a vorbit de multe ori cu admiraţie faţă de modul rapid în care româ-nii învaţă limba, mai ales fe-meile. Am văzut de-a lungul acestor ani şi asist astăzi la un proces prin care românii schimbă ideile spaniolilor despre ei şi despre România, astfel încât prejudecăţile se aud din ce în ce mai rar. Aşa cum româ-nii, cu ajutor şi bună-voinţă au reuşit să se integreze în Coslada, tot aşa spaniolii au învăţat să nu generalizeze când au ceva negativ de spus despre vreun român, după ce au văzut şi paşii pozitivi făcuţi de noii lor vecini.Doar că românul e precum racul şi, pentru un pas înainte făcut de unul, face doi înapoi altul...

Paşi spre integrare

De cele mai multe ori, cei plecaţi în ţări străine duc dorul familiei şi mâncării de acasă. În acest ultim aspect, românii din Coslada nu au de ce să se plângă. Au maga-zine specializate cu produse româneşti, patiserii. Mai mult chiar, am vazut un lucru curios, în Plaza del Sol, piaţa din centrul Cosladei unde se întâlnesc de obicei româ-nii, la o galerie alimentară: multe din standurile care acum câţiva ani aveau doar produse spaniole, oferă acum şi româneşti, pe ju-matate. Protesta chiar, către vânzător, o doamnă spaniolă,

într-o zi: “Nu înţeleg de ce pui etichetele-n română! Din câte ştiu, suntem în Spania!”Am remarcat respiraţia omu-lui, dorind să răspundă, dar care a preferat un zâmbet obligat, spre binele afacerii. Eu mi-am răspuns singură: produsele româneşti se vând la kilogram, nu la suta de grame şi omul nu face decât să fie pe plac clientului. Românul s-a făcut şi aici cu-noscut ca un consumator de carne, în general de porc, pe care o cumpără des şi mai ales în preajma sărbătorilor când se formează cozi ca pe timpuri în România. La început vânzătorii se mi-rau, până au înţeles, din exlicaţiile date de români, că din carnea tocată se fac sarmale şi ardei umpluţi, că varza se pune la murat, iar din urechi se face piftie. Ast-fel încât azi, inclusiv chin-ezii dau restul în româneşte şi ştiu cum se întrebuinţează vopseaua de ouă.Mai mult decât integrare pot spune, când există chiar şi magazine care vând produse pe caiet. Din punctul ăsta de vedere, românii din Coslada sunt acasă!Spaţiile special amenajate, dotate cu telefoane, acces la internet şi posibilitatea de-a trimite bani în România numite locutorii, permit românilor un contact fluid şi constant cu cei dragi rămaşi acasă. La fel ca şi maga-zinele specifice, se găsesc în fiecare colţ al Cosladei. Mai mult, acestea sunt unele din spaţiile în care se distribuie ziarele româneşti, perma-nente surse de educare şi in-formare.Priviţi ca un întreg, românii se arată complet integraţi în societatea Cosladei, în fiecare zi mai mult. În gen-eral, ei se declară multumiţi de traiul pe care îl duc aici, de tratamentul pe care îl pri-mesc din partea autorităţilor, dar şi a spaniolilor de rând. Nu-şi aduc aminte să se fi simţit discriminaţi vreodată, dar „au mai auzit cazuri”, rare ce-i drept.Un merit în acest sens îl au şi numeroasele asociaţii de români, formate tocmai cu acest scop, pentru a-i spri-jini, informa despre drepturi şi îndatoriri, pentru a le oferi ocazii de a participa la viaţa socială. Doar că, în unele cazuri, activităţile acestor asociaţii se desfăşoară între mem-brii lor şi alţi câţiva. Nu din rea voinţă, ci pen-tru că informaţiile despre

activităţile cu pricina nu ajung la timp sau chiar de-loc la românii care nu se interesează din proprie iniţiativă în legătură cu astfel de evenimente. Şi dacă tot sunt înfiinţate pentru româ-ni, de ce să nu participe cu toţii? Nu doar Domnul Di-rector de Asociaţie şi Doam-na Preşedinte, prezentând programul unor activităţi ulterioare despre care apoi nu s-a mai ştiut nimic. Nici dacă au avut loc, unde sau când. Şi mai ales, care a fost beneficiul adus comunităţii româneşti, chiar dacă acesta ar fi constat într-un zâmbet pe chipul unui copil. Altfel, eu cred că nu-şi au rostul.

Români între români

Priviţi de alături sau din inte-rior, aşa cum îi văd eu, româ-nii de aici au în comun o limbă, un loc de apartenenţă şi nişte obiceiuri. Lucruri care nu-s nesemnificative, doar că, o dată cu trecerea timpului şi aceste elemente comune se văd puţin ştirbite. Limba a devenit o română spaniolizată, romaniola de-spre care vorbea profesorul Dan Munteanu Colan, într-un interviu acordat ziarului „Românul”. Mai nou româ-nii de aici nu se mai bucură, acum „disfrută”, nu mai merg, „caminează” şi nu se mai umflă, se „incează”. Contrar unor explicaţii pe care le pot da unii, în viaţa de zi cu zi şi în discuţii pe care le-am avut, am obser-vat că înlocuirea termenilor româneşti cu alţii spanioli, într-o formă incorectă, se face dintr-o lene a vorbirii, caracteristică unora dintre români. Avantajul este că asfel, aceştia au ocazia să înveţe sensuri şi cuvinte noi, pe care nu le ştiau nici măcar în română.În ceea ce priveşte locul de apartenenţă, există tendinţa de-a lega prietenii între cei veniţi din aceeaşi parte a ţării, chiar dacă nu este o regulă. Simpatizează mai mult ardeleni cu ardeleni sau moldovenii între ei, chiar dacă de cele mai multe ori grupurile sunt mixte, for-mate de români şi-atât.Cât despre obiceiuri, sunt de două feluri: cele văzute ca tradiţii care-i unesc la fiecare sărbătoare şi aduc un aer de România peste Coslada, când nu prea mai contează mare lucru, pentru că toţi au în comun nostalgia şi dorul de casă. Pe lângă acestea, româ-nii mai au şi alte obicei-

uri: cele transformate în năravuri, care ne fac rău şi ne cataloghează. Exemple sunt destule şi românii înşişi le cunosc pe toate. De la obi-ceiul de-a lăsa sticle şi cutii de bere la tot pasul, la ascul-tatul manelelor la maximum (fiecare e liber de-a asculta ce muzică doreşte, dar in in-timitatea casei sale), până la a vedea paiul din ochiul al-tuia uitând de bârna din cel propriu. Mai e şi obiceiul doamnelor care au învăţat, de puţin timp, să asorteze gean-ta cu pantofii şi acum critcă, din lipsa altor activităţi con-structive, pe altele, poate noi venite sau care n-au aflat că şi ele sunt importante. Şi chiar dacă sunt conştienţi de factorul negativ al acestor năravuri, românii, continuă cu ele, din aceeaşi pasivi-tate caracteristică care-i impiedică să fie altfel.Doar că, avem noroc! Am

descoperit printre nărăvaşi şi oameni simpli dispuşi să crească. Români iubitori de cultură şi de o Românie la care visează. Români care încă-şi ceartă copii-n româneşte. Care m-au făcut din nou să mă simt mândră că suntem toţi din aceeaşi Românie! Pentru ei toţi, ma rog să le apară în priviri îns-eninarea, să-şi ridice ochii şi să poată privi mereu, mult mai departe decât la ziua de mâine!

Comunitatea românească din Coslada

Moşniagu Oana Mihaela Coslada / Madrid, câştigătoarea concursului „Fii reporter!”

orele 1200, la sediul Am-basadei, iar termenul limită pentru înscriere este 06 ianuarie. Vor putea participa echipe formate din câte 3 copii. Precizăm că în funcţie de numărul de echipe dor-itoare să participe la această competiţie, se va putea or-ganiza o noua ediţie la o dată ulterioară.Pentru înscrieri şi mai multe detalii, vă rugăm să ne contactaţi la adresa: [email protected]

Români cu care ne mândrim 13DECEMBRIE2011

M-am întrebat adesea dacă în România contemporană noţiunea de carieră publică are cu adevărat sens. Dacă ideea unui angajament dura-bil în serviciul public, într-o instituţie a guvernării lo-cale sau centrale, poate avea vreun grad de atractivitate pentru cei mai buni dintre absolvenţii universităţilor de azi. Dacă, în fapt, într-o instituţie publică nu eşuează doar inteligenţele prudente, vocaţiile mediocre sau talen-tele incerte.Ce lipseşte României pentru a avea o funcţionărime demnă, măcar, de exigenţele întăririi capacităţii instituţionale de-spre care se vorbeşte, pe bună dreptate, atât de des? Întâi de toate, probabil, instituţii care, prin transparenţă şi politeţe, să facă zilnic proba că s-au eliberat de ereditatea toxică a comunismului. În al doilea rând, o cultură a serviciului public, al cărui rol ar fi mul-tiplu: a încuraja vocaţiile ger-minale, a legitima opţi-unile formate, a premia compe-tenţele şi a expune public meritele indubitabile. În al treilea şi, poate, cel mai im-portat: exemple stimulante de funcţionari publici. După par-erea mea, în România de azi sunt încă puţine instituţiile interesate pentru un absol-vent cultivat, inteligent şi ambiţios. Instituţii care să promită credibil perspec-tive de valorizare morală şi de progres profesional unui tânăr cumsecade şi talentat. Experienţa jurnalistică mi-a dovedit faptul că o asemenea instituţie există doar în teorie, reabilitarea prestigiului ser-viciului public dobândindu-

se poate, într-o altă epocă... Ţara alcătuită din vise şi amintiriÎn străinătate, firme şi com-panii renumite au salariaţi români angajaţi în poziţii im-portante.Mulţi dintre cei rămaşi acasă îşi doresc aşa ceva, dar nu-mai unii au avut curajul, inteligenţa şi norocul, nec-esare pentru a convinge că ţara din care provin nu are legătură cu abilităţile lor pro-fesionale şi că pe lângă stu-dii şi experienţa peste medie au disponibilitatea de a se muta în altă ţară, tenacitatea de a trece peste prejudecăţi, îndrăzneala de a lua totul de la zero printre străini şi ambiţia de a dovedi că sunt buni. Realmente, foarte buni. Mai mulţi români decât ne-am putea imagina au reuşit să pătrundă în lumea unde mulţi doar visează. Au reuşit să ajungă în poziţii im-portante la mari corporaţii internaţionale şi lucrează la imaginea României mai bine decât ar putea să o facă toate ambasadele din lume.În drumurile mele mi-a fost dat să descopăr, multe din feţele culturale ale unei doamne ce nu se sfieşte în această contemporaneitate amară să aducă un elogiu ţării sale. Aceasta se numeşte Silvia Marcu iar în suflet-ul său se ascunde o „ţară alcătuită din vise, amintiri şi dor de Marea Neagră”. Pen-tru oameni ca Silvia niciodată dorul de meleagurile natale nu se pierde. Eşti român oriunde ai fi, oriunde te vor purta paşii. Chiar dacă anii trec, nu se poate pierde nimic din acest incomensurabil dor,

din trăirea care ne răvăşeşte. Sufletul de român nu se împrumută. El este legat de tradiţie şi onestitate, de forţa neamului în mijlocul căruia am trăit. Este unul şi acelaşi în imensitatea străinătăţii care uneori pare grea, mai grea de-cat tăcerea şi nepăsarea.Silvia Marcu provine din Galaţi, este absolventă a Universităţii din Iaşi-Facultatea de Geografie şi Geologie, secţia Geografie - limba şi literatura franceză. Nu mult timp după absolvire, dorinţa de libertate i-a purtat paşii spre Europa de Vest. „Dictatura Ceauşescu a fost o nenorocire pentru român. Am luat primul şi unicul „tren” spre Vest. Odată ce-ţi iei responsabilitatea, ai o singură şansă. Mergi înainte sau, dispari... M-a ajutat mult pregatirea solidă pe care o aveam din facultate”, îşi aminteste încrezătoare Silvia. A urmat apoi un proces de „creştere”, învăţare şi dez-voltare, pentru că venise cu „reminescenţe” comuniste. „Românii au venit aici cu un handicap zdravăn, şi eu la fel. Dar nu au avut încotro, decât să-l lase în urmă şi să înveţe să se descurce într-o nouă lume”, a mai spus Silvia. De atunci au trecut aproape 20 de ani, timp în care a studiat şi a muncit în acelaşi timp. A obţinut doc-toratul în Geografie cu o teză despre România în noul context geopolitic european, specializându-se în ultimii ani în cercetarea geopolit-icii spaţiului Europei de Est, a relaţiilor internaţionale şi a proceselor migratorii, iar

în momentul de faţă, Silvia este profesor dr. la American University şi cercetător la Institutul de Economie şi Geografie din cadrul Con-siliului Superior de Cercetari Stiinţifice din Madrid.Pentru Silvia Marcu succe-sul în viaţă şi în profesie se datorează muncii neconten-ite şi a credinţei că totul este posibil atât timp cât nu te laşi pradă incertitudinii şi nu te dai bătut. Ea mai are încă multe de „construit” în ţara care i-a oferit o şansă extraordinară. Aceea de a se afirma atât profesional cât şi spiritual şi unde pentru omul de suc-ces Silvia Marcu, „România din sufletul meu este locul de unde nu am plecat niciodată şi unde vreau mereu să mă întorc”, iar credinţa, tenaci-tatea şi iubirea faţă de ţara de origine, sunt „sfinte”.Doar o şansăPe Silvia, la fiecare două fraze, o auzi râzând. Un râs plăcut, care-ţi dă poftă de şi mai multă vorbă. Ar vorbi şi toată ziua, mai ales despre is-torie, politică, economie sau emigrare despre care spune că e o artă în sine. Îi place să i te adresezi cu „tu”, iar în România revine în fiecare an unde o aşteaptă rudele cu care vorbeşte în dialect, din respect pentru familie şi pen-tru tradiţie.Silvia, admite că îşi petrece prea puţine momente împre-ună cu sora sa deoarece beneficiază de puţin timp lib-er. „Prin urmare, el devine cu atât mai preţios, prin însăşi calitatea lui de „timp liber”. Îmi place să-mi petrec acest timp preţios şi drămuit acasă, cu sora mea şi puţinii prieteni pe care-i am”. Silvia vorbeşte cu mult drag, afecţiune dar şi cu mândrie despre prietenii şi rudele sale. Între casă şi institut, Silvia îşi face timp să petreacă cu aceştia din urmă, cel puţin de două ori pe săptămână. Spune că nu are hobby-uri spectaculoase. „Acum, în plină toamnă, îmi

place să mă plimb prin parc şi să mă bucur de explozia de culoare, de frunzele rugi-nii, galbene şi verzi. Sunt bucurii mărunte, simple, dar care îmi „mângâie” sufletul şi mă încarcă de energie. De asemenea, îmi place să mă adâncesc într-o carte de memorii sau călătorii, care mă poartă, în timp şi spaţiu, spre vremuri uitate şi locuri în care nu am timp fizic să ajung”. În opinia sa, vacanţa nu are conotaţia unei excursii exotice. Consideră că cel mai bun concediu este cel în care reuşeşte să se odihnească, şi nicăieri nu poate face acest lucru mai bine ca acasă în România şi pe malul Mării Negre, care este marea ei dragoste.

În final, am întrebat-o pe Silvia ce anume oferă Spania unui emigrant, indiferent de unde provine acesta. “Ce-ţi oferă Spania? Îţi oferă ceea ce meriţi, ceea ce eşti capa-bil şi motivat să faci. Îţi dă o şansă. Doar una...”. Silvia Marcu, alt român, într-o ţară îndepărtată care i-a oferit acea unică şansă, de a se real-iza atât de minunat. Silvia se dedică cu tot sufletul profesiei sale, familiei şi oamenilor. Fără a ţine cont de culoare, naţie sau provenieinţă.

• Silvia Marcu, Doctor în Geografie (Universitatea Complutense Madrid, 2000) cu o teză despre România în noul context geopolitic european (Rumania en el

nuevo contexto geopolítico europeo) s-a specializat în ultimii ani în cercetarea geo-politicii spaţiului Europei de Est, a relaţiilor internationale şi a proceselor migratorii.• A fost bursieră la NATO (2001) şi Visiting Scholar la Institute for European, Russian and Eurasian Studies, George Washington University, SUA (2007, 2011).• A participat la congrese şi seminarii cu caracter internaţional şi naţional şi a conferenţiat la Banca Mondială (2007), la Univer-sitatea George Washington din Washington D.C, la Universităţile Complutense din Madrid, Valladolid, Valencia, Salamanca, Elche,

Santiago de Compostela, Vitoria, la Institutul Cultural Român şi la Şcoala Oficială de Limbi Străine.• Este autoare a cărtilor: Rumania, territorio olvi-dado: procesos de transición e integración: 1989-2005 (Universidad de Valladolid, 2005), O punte latină peste Europa (Un puente latino sobre Europa. Las relaciones España-Rumania), Editura ICR, Bucuresti, 2005, “Mar-ea Neagra: Geopolítica de una región encrucijada de caminos” (Universidad de V alladolid, 2007), De la Est la Vest, 2010 – tratează migraţia din Europa de Est spre Vest.

Un material realizat de: Kasandra Kalmann Năsăudean

Prima dragoste Marea Neagră

România14 DECEMBRIE2011

Noul acord pentru consoli-darea disciplinei bugetare în zona euro va fi adoptat de 17 state membre ale zonei euro şi de ţări voluntare din cauza refuzului Marii Britanii, care a impus „condiţii inacceptabi-le”, a declarat vineri Nicolas Sarkozy.„Am fi preferat un acord al celor 27 (de state membre), dar acest lucru nu a fost po-sibil având în vedere poziţia prietenilor noştri britanici”, a declarat preşedintele francez, precizând că aceste condiţii impuse de premierul britanic David Cameron pentru ade-

Unii analişti susţin că destră-marea zonei euro va avea efec-te devastatoare asupra econo-miei mondiale şi ar arunca lumea în haos, potrivit BBC.Într-un raport publicat mier-curi, Larry Hatheway, analist al băncii elveţiene UBS, aver-tizează că orice soluţie care nu rezolvă criza zonei euro ar fi o catastrofă. Ce investiţii reco-mandă el în cazul destrămării euro?„Cred că ar fi câteva active care merită analizate - metale-le preţioase, de exemplu. Dar şi alte metale ar deveni investi-

ţii isteţe. Printre ele conservele şi armele de calibru mic”, se arată în raportul UBS.Unii comentatori consideră că scenariile tot mai sumbre lansate de analiştii băncilor internaţionale, ca şi ame-ninţarea agenţiei de rating Standard&Poor’s privind re-trogradarea ratingului state-lor din zona euro reprezintă presiuni asupra liderilor ţări-lor europene ca aceştia să ac-cepte propunerile Germaniei şi Franţei, cele două ţări care conduc tratativele din această săptămână.

rarea la acest proiect au fost considerate „inacceptabile”.„Pentru a accepta o reformă

Directorul FBI, Robert S. Mueller, a ­declarat­că­SRI­şi-a­asumat­un­rol­de­

­li­der­în­lupta­împotriva­corupţiei

Directorul FBI a mai decla-rat că cooperarea cu pro-curorii români a fost un alt element cheie în succesul eforturilor noastre de apli-care a legii: „SUA aprecia-ză devotamentul, curajul şi integritatea conducerii şi a angajaţilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai direcţiilor specializate din cadrul aces-tei instituţii, Direcţia Naţio-nală Anticorupţie şi Direcţia

de investigare a infracţiuni-lor de criminalitate organi-zată şi terorism. Mandatele procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, şi al procu-rorului şef al Direcţiei naţi-onale anticorupţie, Daniel Morar, expiră în 2012, după şase ani de realizări impresi-onante. Încurajăm guvernul României să se asigure că vor fi aleşi succesori potriviţi pentru a menţine aceleaşi standarde înalte de integri-

tate, independenţă şi simţ al răspunderii”.Robert Mueller a mai arătat că, astăzi, ameninţările la adresa securităţii unei naţiuni nu mai pot fi oprite la graniţe, criminalitatea având caracter transnaţional. „O singură in-stituţie, o singură ţară nu pot combate aceste ameninţări”, a mai arătat şeful FBI. El a mai precizat că vor mai exis-ta operaţiuni comune precum cea din luna iulie în urma că-reia au fost arestate o sute de persoane acuzate de infracţi-uni informatice şi l-a felicitat pe George Maior pentru rolul de lider al SRI în lupta împo-triva corupţiei la nivel înalt. Oficialul american, căruia tocmai i s-a prelungit manda-tul cu doi ani, a mai precizat că 22 de ofiţeri români au par-ticipat la cursuri comune SRI – FBI în SUA, 200 de ofiţeri s-au deplasat la Budapesta în

vederea implementării unor strategii comune şi 350 de specialişti români au învăţat după cursurile serviciului se-cret american. „Ne aşteptăm să colaborăm chiar şi mai bine”, a încheiat Mueller.În mai 2010, Robert Mueller declara, într-o conferinţă des-făşurată la San Francisco, că FBI şi Poliţia Română aresta-seră în ultimul an şi jumătate mai mult de 100 de români implicaţi în fraude informa-tice, şeful FBI spunând că România este unul dintre cei mai buni parteneri ai poliţiei federale americane.El amintea că FBI dispune de mai mult de 60 de birouri cu ataşaţi în întreaga lume, dar şi de agenţi speciali detaşaţi pe lângă forţele de poliţie din România, Estonia sau Olanda. ***Sursa: BBC

Olanda, supusă presiunilor pentru a autoriza aderarea României şi Bulgariei la Schengen

Olanda este supusă presiu-nilor de către partenerii săi pentru a autoriza aderarea României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie Schengen, într-un proiect de declaraţie prezentat joi lide-rilor UE reuniţi în summit la Bruxelles.„Toate condiţiile au fost înde-plinite pentru a permite adop-tarea unei decizii privind ade-rarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, iar Consiliul este invitat să o ad-

opte cât mai rapid posibil”, precizează proiectul, consul-tat de AFP.„Dacă va fi necesar, Consiliul European va reveni asupra su-biectului la reuniunea sa din martie 2012”, adaugă textul.Guvernul olandez este singu-rul care blochează aceste ade-rări, după decizia Finlandei din noiembrie de a renunţa la opoziţia sa.Olanda îşi justifică opoziţia prin rezultatele insuficiente ale celor două ţări în lupta

împotriva corupţiei şi crimei organizate.Extinderea spaţiului Schengen necesită consimţământul în unanimitate al statelor membre.Spaţiul Schengen, care se în-tinde din Portugalia până în Polonia şi în care călătorii pot circula liber pe cale terestră sau aeriană, cu o simplă carte de identitate, a fost obiectul unor tensiuni importante din cauza temerilor legate de imi-graţia clandestină.România a acuzat Guvernul

olandez de centru-dreapta, condus de Mark Rutte, că este ostaticul extremei-drepte, de-oarece guvernează cu spriji-nul Partidului Libertăţii al lui Geert Wilders. Sursa: BBC

a tratatelor în 27, (premierul britanic) David Cameron a cerut, ceea ce noi am conside-

rat cu toţii ca fiind inaccepta-bil, un protocol în tratate care să permită exonerarea Marii Britanii de la un anumit nu-măr de reglementări cu pri-vire la serviciile financiare”, explică Sarkozy.„Ceea ce nu am putut accep-ta, pentru că noi considerăm, dimpotrivă, că probleme-le lumii provin parţial din această suprimare financia-ră”, a continuat şeful statului francez.„Dacă am accepta o derogare pentru Marea Britanie, ar fi o punere la îndoială în opinia noastră, şi nu spun că aceas-

ta este poziţia lui Cameron, a unei părţi a muncii depuse în serviciul unei reglemen-tări financiare, a unei regle-mentări necesare”, a conchis Sarkozy.Germania insistă asupra an-corării consolidării discipli-nei bugetare în zona euro într-un tratat pentru a-i con-

feri valoare coercitivă, aces-ta fiind în opinia sa singurul mijloc de respectare a nor-melor pe viitor şi de evitare a unor noi derive.Berlinul şi Parisul au militat mai întâi pentru o schimbare a tratatului UE, care necesită totuşi unanimitatea celor 27 de state membre.Marea Britanie a încercat to-tuşi, să îşi condiţioneze spri-jinul pentru acest proiect în cadrul summitului de posibi-litatea de a fi exonerată, în caz de necesitate, în unele dome-nii de controlul autorităţilor de supraveghere financiară paneuropeană înfiinţat după criza plecată din Statele Unite în 2007-2008.Din această cauză, s-a optat pentru un tratat separat al ţă-rilor din zona euro, la care să adere cine vrea. Sursa: Reuters, BBC

Spania 15DECEMBRIE2011

Salarii de 400 euro în Spania

Megane şi Duster au ajuns lidere de vânzări în

Spania

Valencia: Români arestaţi pentru 44 de spargeri

Banca Central Europeană vrea crearea unei noi catego-rii de angajaţi în Spania, cu un salariu maxim de 400 de euro pe lună, pentru locuri de muncă „de mică importanţă”. Aceşti angajaţi nu ar plăti im-pozite şi cotizaţiile sociale le plătesc doar dacă vor. Aceasta

Agenţii Corpului Naţional de Poliţie au arestat trei bărbaţi, cu vârstele între 33 şi 36 de ani, de naţionalitate română, ca presupuşi autori ai peste 44 de spargeri în localuri din Valencia.Investigaţia a demarat după primele spargeri, majoritatea dintre ele comise în cartierul Transitos, din Valencia, al că-ror mod de operare consta în forţarea cortinelor metalice de la intrare, cu şurubelniţe, leviere şi cleşti. Ulterior, odată intraţi înăuntru, hoţii spărgeau aparatele de jocuri electroni-

a fost propunerea BCE făcu-tă Guvernului Spaniei într-o scrisoare trimisă în luna au-gust şi dezvăluită acum de Mariano Rajoy agenţilor soci-ali la reuniunea cu aceştia de la sediul PP, scrie ABC.Scrisoarea cuprindea mai mul-te astfel de măsuri pe care Gu-

vernul ar trebui să le ia, dacă dorea ca BCE să continue cu programul său de cumpărare a datoriilor spaniole. Printre alte recomandări era „o deva-luare competitivă” a salariilor şi acţiuni contra şomajului ti-nerilor, inclusiv crearea unei noi categorii de angajaţi cu salarii inferioare Salariului Minim Interprofesional (si-tuat la 641,4 euro pe lună în Spania).Formula se cunoaşte ca „mi-ni-joburi” şi a fost inaugurată în Germania, în 2003, ca mă-sură pentru reducerea şomaju-

lui şi a economiei subterane.Liderul popular a declarat că a văzut documentul şi a trans-mis Băncii Central Europene că va încerca să-l ia în calcul în timpul mandatului său, care va începe pe 21 decembrie.Dincolo de aceste „mini-joburi”, măsurile cerute de BCE au început să se aplice odată cu reforma Constituţiei pentru limitarea deficitului, măsură pactată de PSOE şi PP, a cărei desfăşurarea le-gislativă va fi printre primele măsuri aprobate de Guvernul Rajoy.

Începe judecarea lui “Cap de porc”

Banda de cetăţeni români condusă de Ion Clămparu, alias „Cap de porc”, va fi ju-decată marţea viitoare, fiind acuzată de trafic de carne vie şi proxenetism.Membrii acestei bande adu-ceau tinere din România,

amăgite cu false promisiuni ale unor locuri de muncă, iar odată ajunse în Spania erau obligate să se prostitueze, scrie ABC.În boxa acuzaţilor se vor afla, alături de Ion Clămparu, alte nouă persoane: Monica V., Tanifidis B., Nicolae I., Daniel S., Stan J., Druga B., Gheorghe D., Gheorghe C. şi Marius A.V., fiecare dintre acestea fiind acuzată de patru infracţiuni de proxenetism şi exploatare sexuală a unor mi-nore.Procuratura cere pedepse cu închisoarea între 20 şi 28 de ani pentru fiecare dintre ei,

plus plata a 30.000 de euro pentru fiecare din cele patru victime, care se vor afla la proces ca martori protejaţi.Faptele pentru care sunt jude-caţi cei 10 acuzaţi s-au petre-cut în anul 2000, potrivit Pro-curaturii, când inculpaţii au adus din România mai multe tinere conaţionale, care ajun-se în Spania au fost obligate să se prostitueze.„Cap de porc”, în calitatea sa de şef, era cel care conducea şi controla femeile, graţie co-laborării celorlalţi nouă incul-paţi, care se ocupau cu trans-portul fetelor la locul unde acestea „munceau” şi care le obligau la sfârşitul „progra-mului” să le dea toţi banii în-casaţi.Una dintre victime, o minoră de 17 ani la acea dată, a rămas însărcinată iar Ion Clămparu a obligat-o să meargă la clinica „El Bosque” pentru a avorta în a cincea săptămână a sar-cinii.Monica V. şi Tanafidis B. au fost cei care au însoţit-o pe tânără la spital şi au suprave-gheat-o pentru a nu încerca să scape de proxeneţi.Ion Clămparu s-a predat în luna iunie pentru că, susţinea atunci Poliţia, era stresat de faptul că imaginea sa a fost difuzată pe canalul Forţelor de Securitate pe Internet, iar numele său era inclus pe lista infractorilor cei mai căutaţi.„Cap de porc” este reclamat şi de România şi Italia, unde este acuzat de trafic de carne vie şi de trafic de droguri.

Liderul PP şi viitorul preşe-dinte al Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, se va întâlni astăzi la Marsilia cu cance-larul german Angela Merkel şi cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy, pentru a le explica politica economi-că pe care intenţionează să o pună în practică şi totalul

său angajament contra defi-citului, scrie 20 minutos.Rajoy, care a sosit încă de ieri în oraşul francez, pentru a participa la summitul Par-tidului Popular European, i-a adus deja acest plan la cunoştinţă secretarului Tre-zoreriei americane, Timothy Geithner, care i-a transmis

sprijinul total al adminis-traţiei Obama pentru aceste măsuri.În prima sa călătorie în stră-inătate după victoria de la alegeri, preşedintele Parti-dului Popular va interveni astăzi la reuniunea PPE şi va profita de aceasta pentru mai multe întâlniri tête-à-tête, toate pe tema crizei din Zona Euro şi a provocărilor economice ale Spaniei.Cu o zi înainte de decisiva întâlnire a şefilor de Stat şi de Guvern ai UE, care vor dezbate propunerea comună a lui Sarkozy şi Merkel cu privire la viitorul Europei, Rajoy se va întâlni separat cu aceştia. În aceste reuniuni intenţionează să primească

acelaşi sprijin pentru acţiu-nile sale ca şi din partea lui Geithner.Americanului i-a adus la cunoştinţă iniţiativele sale, în special angajamentul său de a reduce deficitul în ur-mătorii doi ani şi dorinţa de a încheia cât mai repede două reforme: cea a muncii şi restructurarea sistemului financiar.Reprezentantul american a declarat, potrivit surselor din PP, că „ceea ce vrea să facă Rajoy în Spania este ceea ce trebuie făcut”.Rajoy va avea ocazia să-i salute personal pe mulţi li-deri ai PPE prezenţi la sum-mit, dar are prevăzute doar două reuniuni tête-à-tête, în afară de cele cu Merkel şi Sarkozy. Una dintre acestea va fi cu preşedintele Comi-siei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, iar a doua cu primul ministru polonez, Donald Tusk.

ce, aşa numitele „păcănele”, furând toţi banii din acestea, scrie ABC.Modul de operare al infractori-lor nu era unul cu care poliţiş-tii din Valencia să fie obişnuiţi, fiind inovatoare şi „prea puţin utilizată” de infractorii co-muni, mai ales în combinaţie cu alte metode, cum a fost ca-zul acum. De aceea, poliţiştii au mers de la început pe pista unui „grup organizat”, specia-lizat în astfel de spargeri.În urma anchetei, a fost loca-lizat unul din membrii bandei şi, după investigaţii specificie, poliţiştii au reuşit să-i aresteze pe toţi cei trei suspecţi, care au fost deferiţi justiţiei.Investigatorii îi consideră pe cei trei responsabili de 44 de spargeri în diferite baruri şi re-staurante din oraş, comise din luna mai încoace.

Compania auto Dacia a atins un volum al vânzărilor de circa 7.000 de unităţi din modelul Duster până în luna noiembrie pe piaţa spaniolă, ceea ce reprezintă o creştere de 42% faţă de cifrele din ace-eaşi perioadă a anului trecut, informează Renault, într-un comunicat publicat de Europa Press.Compania semnalează că acest volum de vânzări ale modelului Duster i-a adus lo-cul 1 în segmentul SUV-urilor în Spania, în această perioadă, şi afirmă că marca Dacia este una de referinţă pentru „cum-părătorii inteligenţi”.Filiala spaniolă a mărcii ro-mâne a obţinut o penetrare

de 3,7% în rândul cumpără-torilor particulari în luna no-iembrie pe teritoriul spaniol. Această prezenţă comercială a fost posibilă graţie evoluţi-ei pozitive şi cererii ridicate pentru întreaga sa gamă de modele, în principal Duster şi Sandero.La rândul său, marca Renault a reuşit să-şi crească volumul de vânzări cu 9,6% în Spania în luna noiembrie, graţie pro-gresului experimentat de mo-delul Megane, ale cărui vân-zări au crescut cu 15% şi care a încheiat luna ca cel mai vân-dut autoturism de pe piaţă în perioada ianuarie-noiembrie.Directorul de marketing al grupului Renault España Comercial, Luis Subías, s-a declarat foarte satifăcut de rezultatele obţinute în Spania de cele două mărci, care se completează perfect. „Faptul că Megane şi Duster au ajuns lidere de vânzări ne face să ne simţim optimişti cu privire la viitorul imediat”, a subliniat Subias.

Crăciun Fericit!16 DECEMBRIE2011

De sărbători atinge o stea cu Blue Air!Pune-ţi o dorinţă!

În noul an noi te ducem mai aproape de ea.La multe vise împlinite în 2012!

Din lumina Sărbătoririi Naşterii Domnului şi din speranţa ce însoţeşte Noul An, gânduri bune şi urări de sănătate, împliniri şi bucurii

tuturor! La mulţi ani 2012!Travel Meridian Zero - Coslada

Conducerea Restaurantului ACASĂ urează tuturor clienţilor săi, tuturor românilor, Crăciun Fericit, An Nou

2012 mai bun, mai prosper. Multă sănătate şi LA MULŢI ANI!

E vremea colindelor, vremea bucuriei, când minunea naşterii Mintuitorului cuprinde sufletele şi le

înnobilează. Fie ca Magia Sărbătorilor de iarnă, cu

zvon de cântece şi clopoţei, să aducă fericire, sănătate

şi bunăstare în căminul dumneavoastră. CRĂCIUN

FERICIT!

Carmangeriile Silvia Bîrsan - Alcalá de Henares

Lanţul de magazine Transilvania transmite clienţilor săi multă sănătate, fericire, prosperitate

şi noroc în toate, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Crăciun Fericit şi La mulţi ani 2012!

La mulţi ani, români din Spania!

Asociaţia Culturală Hispano- Română GENTE din Quintanar de la Orden

(Toledo) transmite prietenilor, colaboratorilor, românilor din Spania

şi de pretutindeni, familiilor lor, un Crăciun Fericit iar noul an să ne aducă

tuturor numai bucurii şi împliniri. La mulţi şi fericiţi ani!

Cu prietenie, Sorin Bălăşcău

De Sărbătorile de Iarnă să deschidem uşa pentru oaspeţi dragi, şi inima pentru speranţă, bucurie şi lumină. Să fim mai buni şi să privim înainte cu încredere, ştiind că dacă avem credinţă, drumul din faţa noastră va fi presărat numai cu

împliniri. Crăciun Fericit şi La mulţi ani 2012!Firma de transport Nelu Bârsan - Madrid

Dragi români de pretutindeni,Crăciunul este o sărbătoare a sufletului, o stare de spirit care ne face să dăruim

iubire celor cărora le lipseşte, compasiune celor care duc poveri prea mari pe umerii lor, mângâiere celor bolnavi, ajutor celor săraci.

Vă doresc tuturor, să aveţi parte de un Crăciun ca acasă, să dăruiţi şi să primiţi, să iertaţi şi să fiţi iertaţi, să iubiţi şi să fiţi iubiţi.

Vă doresc un An Nou în care să puteţi realiza tot ce v-aţi propus, şi-n care momentele de tristeţe sau de deznădejde să lipsească cu desăvârşire. Un an în care să fim toţi mai buni, mai oneşti, mai uniţi, mai mândri că suntem români.

Sărbători fericite! Mihaela Plopan – Aranjuez/Madrid

La mulţi ani! 17DECEMBRIE2011

În prag de sărbători, cu pacea, lumina şi căldura în suflet, dorim tuturor cititorilor şi co-laboratorilor noştri dragi, zile minunate, un Moş Crăciun darnic şi bun, să vă bucuraţi de un An Nou mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi plin de succese. Mulţumim atât colaborato-rilor din mass-media pentru susţinere în promovarea OR în Spania şi peste ocean cât şi membrilor din echipă pentru prezenţa şi devotamentul de

Cu fiecare ediţie a ziarului Occidentul Românesc am lan-sat spre cititorii noştri câte o nouă filă din gândurile noastre bune, din speranţe şi împliniri. Apoi am aşteptat cu emoţie rezultatul, sperând că am atins subiectul potrivit. Nici nu se usca bine cerneala tiparului şi noi deja ardeam de nerăbdare cu gândul la numărul viitor. Nimic nu e mai frumos decât sentimentul că am trezit în sufletele şi minţile cititorilor ecouri ale aceloraşi emoţii, care se întorc la noi însutit. Caruselul acesta s-a rotit de

Ştiţi acele iniţiative la nivel mundial, de tipul “X oraşe din lumea întreagă sting lumina pentru o oră”? De obicei, în astfel de situaţii, oamenii dau dovadă de mult spirit de soli-daritate şi răspund cu promp-titudine. Am o propunere: haideţi ca, anul acesta, în noaptea naşterii Domnului, toţi românii care citim acest mesaj să închidem ochii şi să păşim în trecut pentru a re-trăi cel mai frumos Crăciun petrecut în viaţa noastră. Purtaţi pe aripile nostalgiei, să ne lăsăm mângâiaţi de ful-

De pe malurile lacului Michigan, din Windy City, doresc ca bunul Dumnezeu să vă dea multă sănătate, pace şi fericire în familiile dumneavoastră. Sper ca noul an să vă afle şi mai optimişti

Se apropie Crăciunul şi emo-ţia din sufletele noastre va atinge cote maxime. Iarna, zăpada, fulgii de nea, zurgă-lăii, colindele, Moş Nicolae, Moş Crăciun şi Anul Nou, toate acestea crează o atmo-sferă de bine, încântare şi bucurie, indiferent de vârstă.Alături de urările tradiţionale de sărbători vă transmitem tuturor mulţumirile noastre

care au dat dovadă. Deschideţi cu toţii larg braţele şi îmbrăţişarea voastră caldă, vorba bună şi gândul curat să fie cel mai de preţ cadou pentru cei dragi, iar iubirea, înţelepciunea, încrederea şi generozitatea să vă călăuzeas-că paşii în noul an! Crăciun Fericit tuturor! La mulţi ani! Mitch Harrison Cronkite, Kasandra Kalmann Năsăudean şi Florin Valentin Barbu

Sunt mândru că sunt român! Sunt mândru că am făcut şcoala în România! Sunt mândru când aud numele România!La ora actuală România se confruntă realmente cu un lanţ de noi provocări, apăru-te odată cu valurile de plecări din ţară, care trebuie contra-carate tot printr-o structură inovatoare. Este timpul ca

zece ori, antrenându-ne pe toţi într-o aventură cu final fericit. În curând se încheie anul ca-lendaristic în care a apărut cel dintâi număr. Proiectul a prins contur şi ni s-a alipit de inimă, ca un copil drag. De pe acum nu mai suntem singuri, nici noi, nici cititorii noştrii. Suntem cu toţii în a doua patrie, unde avem nevo-ie unii de alţii. Ilusiones spun spaniolii când vorbesc despre bucuria împlinirilor. Cuvân-tul înseamnă pentru ei mult mai mult decât simpla iluzie românească, acea utopie în-şelătoare, idealul imposibil de atins. E vremea Crăciunului, anotimpul iluziilor spaniole. Haideţi să ne molipsim de la ei şi să credem şi noi în sem-nificaţia pozitivă a viziunilor noastre. Împreună. Recunoştinţă cititorilor noştri şi să ne regăsim cât mai des într-un ceas fericit! Enho-rabuena, cum se spune pe aici. La Mulţi Ani Occident Românesc! La mulţi ani dragi cititori din Spania din întreaga lume. Crăciun Fericit!Gabriela Căluţiu Sonnenberg – Benissa/Spania

Tuturor cititorilor ziarului Occidentul Românesc vă doresc

un „Crăciun Fericit!” şi un An Nou cu

sănătate şi plin de împliniri.

La mulţi ani!Oana Moşniag

gii de nea care, în contact cu obrajii noştri se transformă în lacrimi…Să dea Domnul ca în anul care vine să aveţi parte nu-mai de lacrimi de fericire şi de emoţii plăcute, de bucuria că încă mai putem visa, că încă mai avem speranţă. Vă doresc şi lacrimi de râs, da, să râdeţi, să râdeţi în hohote, până la epuizare, pentru că, se pare, am cam uitat să mai facem acest lucru. La mulţi ani şi Sărbători m inunate!Ana-Maria Marinescu

decât cel care se încheie, şi sperăm să rămâneţi alături de noi şi în 2012. Nu uitaţi, crizele economice sunt crea-te de oameni şi nu invers. La mulţi ani!Marian Petruţa - Chicago/USA

pentru încrederea acordată. Vă dorim dumneavoastră, cititorii OR, familiilor şi colaboratorilor, un Crăciun Fericit şi un An Nou plin de realizări.Cu respect şi consideraţie,Alexandru Stancu, Irina Georgescu Şova, Cristian Ioanoviciu Guitars, Timeea Oprean, Mircea Fluieraş şi Zoe Stoleru

Cristian Ioanoviciu Guitars

Alexandru Stancu

Irina Georgescu Şova Timeea Oprean Zoe Stoleru

Mircea Fluieraş

românii să facă ceva pentru români, împreună solidari prin Europa! Toţi românii din Diasporă, indiferent de califi-care, trebuie să se simtă res-pectaţi şi ascultaţi. Nu avem dreptul să fim ne-mulţumiţi de politică fără să încercăm să ne facem auziţi şi să schimbăm ceva. Anga-jamentul politic este necesar pentru a ajuta România. Vrem să luptăm pentru ideile în care credem. Este loc pentru toţi şi suntem convinşi că împreună

putem realiza lucruri minu-nate pentru români. Diaspora românească nu constituie o problemă, ea ne ajută să înţe-legem mai bine România con-temporană.Mii de mulţumiri colegilor care au înţeles că implicarea politică e importantă pentru România. Fără ei nimic nu s-ar putea realiza!La Mulţi Ani, România! La Mulţi Ani, Diaspora româ-nească! Sărbători Fericite!Dan Luca-Bruxelles

Sănătate, frumuseţe, stil18 DECEMBRIE2011

Înainte de CrăciunCea mai fericită şi frumoasă perioadă a anului se apropie. Şi durează doar câteva săptă-mâni. Întâmpin-o cu sufletul curat şi cu casa pregătită pen-tru un eveniment de aseme-nea amploare.Evită stresul cauzat de sar-cinile solicitante din zilele care urmează şi organizează fiecare activitate astfel încât să nu-ţi aglomerezi Ajunul Crăciunului. Pentru a te bucu-

ra din plin în ultima lună din an, iată ce trebuie să faci.Curăţă şi eliberează frigide-rul. Acesta se aglomerează rapid şi nu tot ce este depo-zitat aici este şi necesar. Nu păstra în frigider decât ceea ce este folositor. Spre sfârşi-tul lunii decembrie vei găti multă mâncare şi va trebui să o depozitezi undeva. Eventu-al fă o listă cu preparatele de Crăciun şi vezi cât loc îţi ocu-pă fiecare în frigider.Fă o coroniţă din frunze de brad, pe care să o afişezi pe uşa de la intrare. Nu numai că va ura Bun-venit invitaţilor, dar va transforma casa într-un cămin primitor. Dacă te sim-ţi inspirat, fă două asemenea obiecte de decor, iar unul dă-ruieşte-l prietenilor drept ca-dou de Moş Nicolae.Nu te limita la amenajarea

specifică Crăciunului doar în living-room. Găseşte metode prin care poţi aduce spiritul acestui sezon în fiecare în-căpere, inclusiv în bucătărie. Decorează pervazul ferestrei cu lumânări în suport, aşează un brad în miniatură pe raftu-rile mobilierului, alcătuieşte un ornament din globuri şi verdeaţă pe care să-l aşezi pe masă. Iar pentru o atingere care să-ţi trezească simţuri-le, fierbe seara apă cu condi-mente picante (scorţişoară, nucşoară, cuişoare) pentru a umple casa cu o mireasmă mângâietoare.Repetă unele reţete de mân-care. Găteşte în avans câteva dintre preparatele pe care le vei servi la Crăciun, mai ales dacă nu le-ai pregătit nicio-dată. Surprizele neplăcute, mai ales cele culinare, îţi pot distruge serile pregătite minu-ţios.Atârnă crenguţe de vâsc în orice locuri care permit acest lucru, pentru a împrăştia bu-curia şi zâmbetul în toată casa.Lasă aerul rece de afară să împrospăteze încăperea. Ţine geamurile deschise cel puţin o jumătate de oră zilnic, pen-tru a distruge acumulările de poluanţi şi pentru a respira un aer proaspăt.Foloseşte-te de garaj sau de pivniţă pentru a curăţa, repara sau recondiţiona uneltele pen-tru grădinărit. Ascute lopeţile şi săpăligile, spală găleţile, revopseşte mobilierul de ex-terior.Îngrijeşte căsuţele pentru pă-sări, folosind o perie pentru îndepărtarea prafului şi a mi-zeriei. Nu le spăla niciodată.Pregăteşte îngrăşământul pentru la primăvară. Din frunzele uscate adunate în oc-tombrie ai conceput deja un compost pe care acum trebuie doar să-l verifici şi să-l îmbu-nătăţeşti.Împachetează cadourile. Cum-pără pentru cei dragi cadouri simbolice şi înveleşte-le îna-inte cu câteva zile de Ajunul Crăciunului.Pregătiri pentru marea săr-bătoareNimeni nu aşteaptă ulti-ma săptămână dinaintea Crăciunului pentru a înce-

pe pregătirile pentru această sărbătoare. E nevoie de timp serios pentru a plănui decora-ţiunile şi cadourile, a împodo-bi bradul, a coace prăjiturile sau a amenaja casa pentru oaspeţi.Pentru a avea totul gata până la marea zi, împarte-ţi sarci-nile pe săptămâni.Cadourile sunt o parte impor-tantă a sărbătorilor de iarnă, fie că le primeşti, fie că le oferi. Indiferent câte cadouri vei împărţi anul acesta, este mai simplu pentru tine dacă le cumperi şi le împachetezi pe toate odată. Organizează un centru pentru desfăşurarea acestei activităţi şi porneşte CD-ul cu colinde. Înainte de a începe lucrul pune la-nde-mână toate proviziile: hârtie, voal, panglică, fâşii de câne-pă, capsator, foarfecă, bandă de scotch.Începe să coci dulciuri, pră-jiturele, franzeluţe, produse de patiserie, anumite sorti-mente de mâncare, pe care să le depozitezi în congelator. În preajma Crăciunului vor fi mai mult decât bine-ve-nite. Dacă plănuieşti să fii gazdă pentru două petreceri (de exemplu, pentru cei de la birou şi pentru rude), progra-mează-le în două zile conse-cutive. Munca, stresul şi cu-răţenia de după nu vor fi atât de solicitante.Începe decorarea locuinţei, măcar în faza de bază. Atârnă o coroniţă pe uşa de la intra-re, accesorizează spaţiul cu lumânări, porneşte focul din şemineu, încălzeşte casa cu colinde de Crăciun, scoate la bătaie farfuriile de sărbătoa-re, concepe aranjamente din crengi de brad şi globuleţe.Fă donaţii persoanelor nevo-iaşe. Nu te gândi la cadouri costisitoare, ci la lucruri de bază: alimente, dulciuri, fruc-te, haine pe care nu le mai foloseşti etc. Ia cu tine copiii şi fă o vizită oamenilor mai puţin norocoşi din centrele de ajutor.Cumpără bradul de Crăciun şi împodobeşte-l cu câteva zile înainte de Ajun. Creează, în acest fel, o atmosferă plină de bucurie şi armonie, alături de întreaga familie.Dacă vei primi musafiri pen-

tru câteva zile, pregăteşte ca-mera oaspeţilor. Oferă spaţiu liber suficient în dulapuri şi sertare, înlocuieşte lenjeria de pat, aeriseşte, curăţă baia, pune la dispoziţie toate usten-silele din bucătărie etc.Pregăteşte-ţi din timp hainele şi pantofii pentru serile de pe-trecere. Ai grijă să fie curate, călcate, lustruite. Asigură-te că vei străluci oriunde vei fi invitat(ă).Fă lista cu alimente şi cumpă-ră din timp produsele care nu se strică. Stabileşte ce prepa-rate vei găti şi achiziţionează toate ingredientele de care ai nevoie.Cu toate aceste sarcini înde-plinite înainte de vreme, te vei putea bucura în linişte de magia Crăciunului alături de cei dragi.Să ne bucurăm împreunăCrăciunul are, în fiecare an, o semnificaţie aparte şi o încăr-cătură emoţională pe care nu o putem evita. De fiecare dată momentele sunt sărbătorite alături de cei dragi cu aceeaşi intensitate şi de fiecare dată aşteptăm, cu nerăbdarea spe-cifică unui copil, masa încăr-cată de bunătăţi şi nelipsitele cadouri.Crăciunul trebuie întâmpinat altfel decât orice altă sărbă-toare. Şi pentru că anotimpul ne permite, bradul este nelip-sit în orice casă.Indiferent ce variantă alegi pentru ornare (clasică sau modernă), roşul este obliga-toriu. Pentru globuri, beteală sau alte podoabe.Nu folosi prea multe culori sau accesorii prea variate pentru că un brad încărcat re-uşeşte să sufoce o încăpere de dimensiuni modeste.Chiar şi beculeţele de ilumi-nat trebuie să fie foarte dis-cret amplasate între crengi. Globurile mari, cu nenumăra-te picturi şi în diferite forme, sunt de efect. Dar nu evita nici simplitatea. Un brad îm-podobit în două nuanţe con-

Zoe Stoleru / Valencia

trastante va fi întotdeauna în centrul atenţiei.Pentru alegerea modelului potrivit ai varianta brăduţului în ghiveci, a bradului natural tăiat sau a bradului artifici-al. Evident că sărbătorile de iarnă nu sunt la fel în lipsa mirosului de cetină. Aşadar, neapărat natural! Un alt ac-cesoriu nelipsit din orice casă în perioada Crăciunului este

tradiţionala masă - simbolul bunăstării.Aceasta reprezintă întot-deauna ocazia ideală de a impresiona oaspeţii. Acum e momentul să-ţi etalezi ta-câmurile din argint, faţa de masă din damasc, vesela în culorile tradiţionale ale Crăciunului, paharele din cristal, sfeşnicele elegante, nelipsitele şerveţele legate cu

Sărbătorile de iarnă petrecute în familie

o panglică aurie, lumânările impunătoare şi chiar aranja-mentele din clopoţei, crengi de brad şi globuri. Atmosfe-ra va fi una de sărbătoare iar invitaţii se vor simţi cu sigu-ranţă răsfăţaţi.Pentru aranjamentele de in-terior te poţi juca cu auriu, roşu, verde. Eşarfe, perniţe, cutii pentru cadouri, fundi-ţe, flori, globuri, crengi de

brad – iată ce obiecte poţi folosi în realizarea unui de-cor original. Iar în privinţa obţinerii unei atmosfere cal-de şi primitoare te poţi baza întotdeauna pe lumânări. Crăciunul înseamnă căldu-ră, veselie, zăpadă, mirosul de brad, aroma cozonacilor scoşi din cuptor, bucuria de a oferi cadouri. Să ne bucurăm de toate acestea!

Crăciun „Made in Germany”

Dacă n-aş şti că Moş Crăciun locuieşte la Polul Nord – unii zic că ar avea paşaport norve-gian – aş putea să jur că are domiciliul stabil în Germania. Cine ştie dacă nu cumva şi-a luat liber după moda vremilor, emigrând spre ţara cât de cât mai temperată. Sau poate că serviciile secrete creştine l-au inclus în programul de prote-jare a martorilor, cu schimbare de identitate, ca să nu-l gineas-că teroriştii barbari. Pentru că, deşi nu pare, personajul cu care o dată pe an ne tragem de bărbi e înrolat sub semnul crucii.Mă rog, indiferent de blana pe care-o purta-o Moşu’ acum,

e sigur că năravul nu şi-l uită aşa cu una cu două. Apucătura binecunoscută de a face cado-uri e mai tare decât el. În loc să aştepte ca tot omul să-i vină rândul în decembrie, el nici una nici două se precipită la împărţit în stânga şi-n dreap-ta, molipsind pe toată lumea. Angela Merkel îi cumpără be-belşuşei lui Sarcozy un ursuleţ de pluş, băncile îi iartă pe greci de jumătate din datorie şi până şi eu m-am trezit aducându-i soacră-mii o cutie mare de pra-line, sperând că poate îmi dă şi mie să le gust.Deja de la finele lunii sep-tembrie colidăm bezmetici căscând ochii şi gurile, nepu-tincioşi în faţa avalanşei de

vitrine amenajate nemţeşte, cu spirit de răspundere, pline de minuni sclipicioase şi detalii iernatice. Te miri ce le-a mai copt mintea designerilor inge-nioşi! Decorative, comestibile sau îmbrăcabile, obligatoriile produse de Crăciun se insinu-ează imperceptibil în subcon-ştientul nostru, câştigând teren de la o săptămână la alta. Mă-suţe în formă de reni, telefoa-ne roşii cu butoane de puf alb, scufii de moşi mititei pe post de încălzitoare pentru oul de la micul dejun, moşi gonflabili şi săniuţe de fixat pe acoperiş, globuri, beteală şi multe-mul-te dulciuri nu se găsesc decât în perioada aceasta a anului. Păcatele mele, îmi vine să zic vreo două vorbe de ... dulce, că parcă prea devreme se precipi-tă lucrurile şi anul acesta. Să nu ni se aplece cumva ieslea,

bat-o focul!Fără glumă, dacă am întreba trecătorii pe stradă ce anume asociază spontan cu Sărbătoa-rea Crăciunului, răspunsul ma-jorităţii ar veni ca din puşcă: dulciuri. În materie de derivate din zahăr, germanii sunt re-cordmeni mondiali. Consumul lor de ciocolată creşte mon-struos în preajma Crăciunului. Asta dacă lăsăm la o parte tur-ta dulce, keksurile, covrigeii şi alte produse de patiserie fină, adevărate orori pentru silueta zveltă. Revista „Fit for fun” ne atenţionează că prin sim-pla adăugare la dieta zilnică a unei bucăţi de turtă dulce, vom cântări de revelion cu două ki-lograme mai mult decât acum.

Dar cine s-o asculte? Ar în-semna să falimenteze fabricile de dulciuri. Păi ce ne facem atunci cu toţi şomerii aruncaţi în stradă, în plină iarnă?!Să tot fi avut eu vreo doispre-zece anişori când am primit de la Tante Trude şi Onkel Hans – o pereche de turişti vest-ger-mani pe care-i cunoscusem în-tâmplător în concediu la mare – primul nostru pachet de Crăciun. Era începutul anilor optzeci şi pe piaţa românească domnea o monotonie descu-rajantă. Până şi aşa-numitele „bomboane de pom” erau greu de găsit prin magazine. Se pre-zentau ca nişte golomoaţe de zahăr dur amestecat cu arome artificiale, în care noi copiii ne cam spărgeam dinţii. Produsul venea învelit în staniol argin-tiu ieftin, din care nici măcar steluţe nu se puteau decupa. Noroc cu capacele de la iaurt, pe care le adunam pe tot par-cursul anului, ca să modelăm din ele steluţe în opt colţuri, uzând îndemânatici de un vârf de creion.În condiţiile acestea, conţinu-tul pachetului din Germania a fost pentru noi ca un fel de pălărie de magician, din care extrăgeam cu evlavie surpriză după surpriză. La iveală ieşeau pacheţele ambalate minuţios, în culori vii, cu dulciuri în for-me şi consistenţe din cele mai fistichii. Cum toate aveau câte o „gaică” din elastic auriu de agăţat în pom, n-a durat mult până ne-am văzut în faţa unui brad cum nu mai văzuse gura târgului.Atât eu cât şi sora mea ne-am drămuit cu stricteţe rezervele din pom, înlocuind cu mare grijă conţinutul ambalajelor, pe măsură ce consumam câte ceva. Ciocolata din „globuri-le” mai mari am substituit-o cu mere, pe cea din cele mici cu nuci. Tabletele plane le-am umplut cu carton sau cu frag-mente de scândurici de trafo-raj. În cazul celor cu forme imposibil de imitat, am decis să le păstrăm ca atare, fără să mâncăm ce era în ele. Cât de mare mi se pare acum sacrifi-ciul pe care l-am făcut atunci, abţinându-ne cu tărie de la mâncat ciocolata, doar de dra-gul de a prelungi bucuria de a avea un pom aşa de frumos!În fapt, masochismul nostru n-a fost chiar aşa de dureros, pentru că aveam realmente de toate, din punctul nostru de ve-dere. Nu ţin minte să fi simţit vreodată în copilărie gheara sărăciei. Degeaba încerc să lă-muresc în stânga şi-n dreapta că nu e cazul să fim compăti-miţi pentru lipsurile îndurate. Singura lipsă pe care am în-

registrat-o dureros a fost ace-ea a libertăţii de mişcare şi de exprimare. Restul era doar o chestiune de substituire inge-nioasă: în loc de cafea aveam „nechezol”, hârtie igienică era ziarul Scânteia, în loc de Milka era ciocolata de un leu, în loc de Pepsi aveam zmeurată iar pe post de Moş Crăciun venea Moş Gerilă. Din perspectiva de acum, nu ştiu dacă să plâng sau să râd când mă gândesc că unele din dulciurile din pomul nostru „german” de atunci au supravieţuit cu chiu cu vai un an întreg în cutia din pod, ser-vind drept prilej de admiraţie pentru copii de prin vecini la vizionarea bradului de la Crăciunul următor.Fireşte că orice copil ştie că Naşterea lui Isus e mai mult decât un simplu prilej de gus-tare de bunătăţi. Cu toate astea,

nu e cazul să fim prea duri cu germanii, condamnându-i pen-tru plăcerea cu care se aban-donează „bunului gust”. Ce altceva făceam noi când eram mici şi cântam colinde pe la uşi? Tot delicatesele erau în fruntea topului nostru pseudo-muzical. Mai în glumă, mai în serios, începeam cu un „Colin-diţă, colindiţă/ Ai un cârnat pe poliţă./ De nu mi-l vei da/ Nu te-oi colinda!”. Turuiam apoi „Steaua sus răsare” sau „Trei păstori” şi încheiam obraznici

Crăciunul în lume 19DECEMBRIE2011

cu un „Găină bună, bag-o-n sac/ Sara bună, dă-mi colac!” N-aveam dulciurile sofisticate ale modernităţii, dar nu du-ceam lipsă de bucate neaoşe, preparate după reţetele unui popor cu tradiţie inegalabilă şi pe acest tărâm.Conform unui reportaj difuzat recent la ştirile din Germania, chinezii se molipsesc bucuroşi de entuziasmul nostru, dar ha-bar n-au ce semnificaţie religi-oasă are Crăciunul. Majorita-

tea e de părere că ar fi un fel de festival al tineretului vesel. Şi într-un fel sunt de înţeles. Ce altceva decât o incursiune periodică în lumea copilăriei e Crăciunul pentru noi, îmbă-taţi de aroma sarmalelor, de dogoarea unui vin fiert sau de gustul inegalabil de vanilie şi scorţişoară al cornuleţelor de casă?Tarabele de Advent împân-zesc oraşele germane în luna decembrie. Grupate prin pieţe centrale par nişte muşuroaie

supradimensionale inunda-te de lumină aurie, adevărate sătuleţe coborâte din basmele fraţilor Grimm. Ne atrag ire-zistibil odată cu lăsarea serii, pe post de simbol al perioadei de Advent - cele patru săp-tămâni care preced Ziua cea Mare. Migrăm întracolo de parcă am fi ghidaţi de puteri nevăzute, atraşi ca muştele la bec. Pe lângă obligatoriile co-roane împletite din crengi de brad, împodobite cu globuleţe

şi lumânări pe care le aprin-dem seară de seară, găsim acolo tot ce ţine de imaginea acelei oaze de pace şi căldură pe care o purtăm în gene de pe vremea prunciei. Dacă se mai întâmplă să cadă şi zăpa-dă, tabloul cu personaje vii e complet. Iar noi suntem parte din el, fiecare un protagonist al unui film în regie proprie, o axă centrală a acestui caru-sel multicolor ce se învârte ameţitor, creat anume numai şi numai pentru noi.

Gabriela Căluţiu SonnenbergBenissa - Costa Blanca

Tradiţii populare20 DECEMBRIE2011

După cum fusese binevestită de Dumnezeu prin Sf. Arhanghel Gavriil, Sf. Fecioară Maria, cea umbrită de Duhul Sfânt, naşte în ieslea din Betleem pe Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Stea-ua vesteşte din ceruri naşterea Lui, îngerii şi păstorii se bucură laolaltă, iar cei trei regi înţelepţi de la Răsărit (Magii) vin să-L mărturisească şi să I se închine, aducându-i în dar aur, smirnă şi tămâie (după Sf. Părinţi, aurul închipuie demnitatea împără-tească, tămâia pe cea preoţeas-că, iar smirna Patimile prin care va trece). Naşterea Domnului este prin excelenţă sărbătoarea bucuriei, când fiecare om parcă redevine copil şi îşi deschide su-fletul către Domnul, cu credinţă, nădejde şi iubire.

De la Sân Nicoara la Moş Niculae (6 decembrie) Poporul are habar mai puţin de identitatea şi biografia reală a Sfântului Nicolae, deşi îl ţine foarte drag. Sân Nicoară, cum era îndeobşte numit în lumea tradiţională, este mai degrabă un personaj mitologic, în jurul căruia s-au ţesut legende di-verse şi uneori năstruşnice, cu vagi ecouri din cultul bisericesc.

Tradiţii:„Indrea, undrea sau andrea, de la numele Sfântului Andrei. Această lună fiind geroasă, încât te-nţeapă de parcă-ţi bagă ace, undrele“.Sfaturi generale:„Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s-a adunat apă pe sămănături, dacă nu trebuie să taie co-pacii şi tufişurile, să vadă dacă vitele sunt bine îngri-jite, curăţite, nutrite, bine aşternute, duse la aer, dacă, pe lângă nutreţul uscat, nu trebuie să se dea şi rădăcini, dacă nu se poate folosi de vreo verdeaţă pe afară, dacă

Sărbătorile de iarnă în tradiţia populară

El ar fi al doilea sfânt făcut de Dumnezeu şi ar sta de-a stânga Acestuia. Sân Nicoară (ajutat de Sân Toader) păzeşte Soarele, care are adesea tendinţa să fugă, ca un cal nărăvaş. Sân Nicoară e acum bătrân, dar în tinereţile lui unii zic că ar fi fost podar, iar alţii că ar fi fost corăbier şi pescar (ca protector al corăbie-rilor, Sf. Nicolae este cunoscut pe scară largă, atât în Răsărit cât şi în Apus). El ar fi oprit şi apele Potopului pe vremea lui Noe. Se pare că ipostaza de Moş Niculae, cu obiceiul de a face daruri copi-ilor (dulciuri pentru cei cuminţi, însă nuieluşe pentru cei neas-tâmpăraţi) e o inovaţie orăşe-nească, prefigurând dărnicia mai substanţială a lui Moş Crăciun. Ignatul (20 decembrie) Numele zilei se trage de la Sf. Mucenic Ignaţie Teoforul, trecut în calendarul bisericesc la data respectivă. Pentru ţărani, Ignat a fost însă un simplu om necăjit care, vrând să-şi taie porcul, ca tot românul, a scăpat securea în capul lui tată-său, omorându-l pe loc, apoi căindu-se toată viaţa şi primind milă de la Dumnezeu şi Sfântul Petru. În ziua de Ignat se taie porcul şi nu e bine să lucrezi altceva. Porcul nu-i luat chiar pe nepregătite, căci se spune că, în noaptea de dinaintea Ignatului, îşi visează cuţitul... Cu sângele porcului se face semnul cru-cii pe fruntea copiilor, ca să fie sănătoşi peste an. După tăiere şi tranşare, urmează „pomana porcului”, la care iau parte casni-cii şi ajutoarele. Regretata Irina Nicolau observă că în popor se face o fină deosebire între a tăia porcul şi a-l omori: dacă respecţi întru totul regulile tradiţionale (cum îl înjunghii, cum îl pârleşti, cum îl tranşezi, cum îl chiverni-seşti), atunci îl tai (ceea ce e în firea lucrurilor, plăcând şi lui Dumnezeu), în vreme ce, dacă încalci regulile (ritualul), atunci

se cheamă că-l omori, prefăcând sacrificiul legiuit în crimă nele-giuită! O vorbă spune că cine n-are porc gras de Crăciun şi cuţit ascuţit la vremea pepenilor, ace-la n-a cunoscut fericirea. Moş Ajunul (24 decembrie) Ajunul Crăciunului apare perso-nificat în chipul unui moş cum-secade, frate mai mic al lui Moş Crăciun şi despre care se spune că ar fi fost păstor: Moş Ajunul. Acesta pare mai autohton decât Moş Crăciunul actual, de import occidental. Românul se pune să chefuiască încă din seara de ajun, când în unele părţi se cre-de că vin şi sufletele morţilor să petreacă laolaltă cu cei vii. Ca atare, pe masă se pune hra-nă anume şi pentru ei (s-ar zice că morţii nu prea trag la carne, ci mai degrabă la colaci, turte şi cozonaci). Copiii umblă cu Moş Ajunul (Ne daţi ori nu ne daţi) şi primesc mai ales nuci şi covrigi. E bine să se împartă bucate, atât în numele morţilor, cât şi ca semn de belşug, fiind răstimpul prin excelenţă al darurilor. Lipsa reciprocităţii e rău văzută, iar pe alocuri se crede că zgârciţii înca-sează pedepse de la Moş Ajun (cele mai grele fiind ale acelora care nu primesc urătorii). Dărui-tul de bani nu intră în optica tra-diţională, încetăţenindu-se abia în mahalale oraşelor. Moş Crăciun (25 decembrie) Moş Crăciunul cu plete dalbe, astăzi îmbrăcat în costum roşu, cu sacul doldora de jucării sau alte atenţii, deplasându-se în sa-nie trasă de reni, de cerbi sau de iepuraşi, nu ţine deloc de vechi-le tradiţii de iarnă româneşti, ci reprezintă, ca şi pomul (bradul) de Crăciun, un împrumut târziu din lumea apuseană, neatestat la noi înainte de secolul al 19-lea. Comuniştii l-au rebotezat Moş Gerilă (uzând abil tot de un nume de personaj fantastic din basmele populare), pentru a estompa pe cât cu putinţă impli-caţiile religioase. Tradiţia creş-tină spune că Moş Crăciun ar fi fost proprietarul sau paznicul binevoitor al staulului în care a născut Fecioara. După o altă va-

riantă a legendei, el a fost, dim-potrivă, un om bogat şi rău, care ar fi refuzat să dea ajutor Mariei, de n-ar fi intervenit nevastă-să, Crăciuneasa. Ba mai mult, de fu-rie că femeia i-a ajutat pe străini, el i-ar fi tăiat mâinile de la coate, dar acestea s-au refăcut în scalda Pruncului. Pentru inima ei bună, Crăciuneasa trece drept patroană a moaşelor. În faţa unei aseme-nea minuni, Crăciun însuşi se spăseşte şi se creştinează, de-venind primul dintre sfinţi. S-a spus şi că personajul popular ar fi continuarea unei vechi zeităţi păgâne a locului. Se ştie, bu-năoară, că sărbătoarea Naşterii Domnului s-a suprapus pe ve-chea sărbătoare a naşterii zeului Mithra (Natalis Solis Invicti). În vechime, creştinii sărbătoreau tot acum şi Anul Nou, ceea ce explică faptul că Anul Nou actu-al (1 ianuarie) mai este numit pe alocuri şi Crăciunul cel mic. De unde provine numele de Crăciun? Englezii îi spun Christmas, fran-cezii-Noel, italienii-Natale, ger-manii-Weihnachten, spaniolii- Noche buena, norvegienii-Jul, suedezii-Oel, danezii Juul. Naşterea Domnului este numită la români printr-un cuvânt spe-cific poporului nostru şi anume, Crăciun. Cu privire la originea cuvântului, există o adevărată dispută filozofică, dar majori-tatea lingviştilor consideră că acest cuvânt este de origine la-tină. B.P. Haşdeu îl deduce din latinescul crastinum, alţii din colationem (chemarea făcută po-porului de preoţii păgâni pentru a anunţa sărbătorile care veneau) sau sin latinescul carnatione sau incarnatio care înseamnă întru-chipare. Sau un alt cuvânt lati-nesc creatione, creationis, adică născut la începutul erei creştine. Pomul de Crăciun Obiceiul de a înfrumuseţa casa cu un pom încărcat cu daruri, în sărbătorile Crăciunului, este se pare de origine germană, mai degrabă ariană, şi s-a răspândit în întreaga lume. Pomul încărcat cu lumânări aprinse şi daruri se numeşte în

Germania-Christbaum. La curtea din Berlin, împărătea-sa supraveghea personal împo-dobirea şi aprinderea pomilor de Crăciun. În marea sală a pa-latului de la Potsdam se află doi pomi de Crăciun: unul pentru împărat, altul pentru împărătea-să, apoi atâţia pomi câţi copiii au. Deasupra fiecărui pom plu-teşte câte un înger. Tradiţia po-mului de Crăciun este de origine germană şi a pătruns treptat în sânul popoarelor creştine, prin-tre care şi ţara noastră. Pomul de Crăciun este întâlnit în sec.XVI la Strassburg, iar în Franţa, Spania, Italia, Elveţia la sfârşitul Sec. XIX. La noi ca şi datină, pomul de Crăciun nu era cunoscut până la sfârşitul Sec. XIX, iar la începutul sec. XX se întâlnea numai în casele nemţi-lor din marile oraşe româneşti. După primul război mondial, obiceiul s-a răspândit şi prin-tre ortodoxi. Astăzi, pomul de Crăciun este prezent în orice casă, deşi nu este obicei pur ro-mânesc ci din import. ColindatulDe sărbătorile Crăciunului, cel mai frumos obicei sunt colin-dele. Colindele sunt cântecele cu care oamenii întâmpină pe Isus pe pământ. Aceste tradiţii s-au păstrat din timpul roma-nilor. Vechile petreceri păgâne de la începutul lui ianuarie, aşa numitele calendae, s-au pre-schimbat, cu timpul, în sărbători creştineşti. Colindele de Crăciun narează despre viaţa zbuciumată a Mântuitorului, de la naştere şi până la răstignire. Filologii sunt cu toţii de acord în privinţa originii cuvântului: lati-nescul calendae, nume dat săr-bătorilor păgâne de Anul Nou, când romanii, urau noroc şi să-nătate, prietenilor lor, cu ocazia noului an care începea. În timpul calendelor lui Januarius, copiii romanilor umblau din casă în casă şi cântau imne. Datina lati-nă a trecut, mai apoi, nu numai la români ci şi la celelalte naţii romanice şi la slavi. Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei stravechi,

DECEMBRIE

desigur precreştin, dar care, în timp, a ajuns să facă, s-ar zice, casă bună cu creştinismul. Cân-tecelele respective atrag noro-cul sau binecuvântarea asupra oamenilor şi gospodăriilor, pentru tot anul care urmează. În vechime, colindele erau „spe-cializate“ (de preot, de pastor, etc.). O categorie importantă de colinde sunt strict legate de Craciunul bisericesc, evocând închinarea magilor (Viflaimul sau Vicleimul - stâlcire a nume-lui Betleem) sau panica şi vicle-nia lui Irod ( Irozii), culminând cu tăierea pruncilor (cei 14000, pe care Biserica îi pomeneşte pe 29 decembrie). Scenariile sunt simple, cuceritoare în naivitatea lor. Cam în acelaşi timp, flăcăii umblă cu Capra (Ţurca, Brezaia) sau cu Ursul, în cete pestri-ţe şi gălăgioase. Pluguşorul şi Sorcova sunt legate de înnoirea anului, neavând nici o legătură cu ciclul religios al Crăciunului. Din păcate, toate par a fi pe cale de dispariţie, sau în orice caz ire-mediabil compromise de trans-formarea lor într-o formă de cer-şit (extinsă stupid şi penibil cam de pe la Sf. Nicolae şi până la Sf. Vasile).Cine a creat aceste colinde? Cele religioase de nuanţă creşti-nă au fost create de preoţii şi cân-tăreţii bisericeşti, de dascăli şi de dieci. Există o strânsă legătură între colinde şi muzica religioasă bizantină şi gregoriană. Muzica liturgică a influenţat colindele şi le-a desăvârşit. Specialiştii în domeniu afirmă că niciun popor din lume nu posedă o colecţie mai frumoasă şi mai variată de colinde ca poporul român. ***Un material realizat de Timeea Oprean – Cluj Napoca

nu se îngheaţă apa pusă pentru vite şi pentru păsări-le din curte, dacă pomii aco-periţi au destul aer. Pivniţa, de mucezeşte câte ceva în ea, trebuie afumată cu piatră pucioasă şi aerită din când în când. Sălata şi alte legumi, dacă e neauă puţină, se acoperă cu frunză ori cotori de buruieni. Iarna nu e ca omul să se leneveas-că, ci să se odihnească după munca cea grea de peste an. Vitele trebuiesc ţinute în cu-răţenie deosebită şi sarea să nu le lipsească. Să se care gunoi. Când gerul e mare, ferestrile pivniţelor să se în-funde. Grajdurile să fie căl-

duroase, căci atunci vitele mănâncă mai puţin. Pleava se opăreşte şi, amestecată cu napi de nutreţ ori cartofi, astfel se dă la vite.”Prevestiri de timp:• Dacă începutul lui decem-brie va fi geros, tot aşa va fi zece săptămâni. • Dacă în decembrie e ger bun, atunci va fi vară sece-toasă şi călduroasă, iar dacă în luna aceasta va fi vremea domoală, vara va fi ploioasă. • Când câinii latră la lună ur-mează ger mare. • Gerul şi neaua din decem-brie vestesc grâu mult. • Indrea geros aduce an mănos. • Crăciun negru, Paşti albe.

• De va fi Crăciun ploios, vor fi Paştile friguroase. • Moş Crăciun zăpădos pre-vesteşte an mănos. • Când porcii de îngrăşat mă-nâncă bine, va fi timp senin. • De se arată multe gâşte săl-batice şi iepurii se apropie de sat, va fi iarna grea. • Spălarea cu prima neauă se crede că face fetele frumoase şi drăgăstoase. • Dacă va ninge în Indrea, va ploua mult în Cireşar, de nu poţi săpa cucuruzul de moa-le, iar de va fi ger în Indrea şi vreme bună, atunci în Cireşar va fi secetă mare, de nu poţi săpa cucuruzul de tare ce e locul.

Denumire populară a lunii Decembrie:undrea, andrea (luna lui Sf. Andrei), Neios

(luna ninsorii), luna lui Cojoc

Bucătăria de acasă 21DECEMBRIE2011

Ciorbă de potroace

Prăjitură de Crăciun

Calendarul ortodox - decembrie 2011

Ruladă din carne de porc

Am făcut această ciorbă de Crăciun dar merge perfect şi de Revelion. E foarte aromată şi zeama de murături lecuieşte oboseala petrecăreţilor. Ingrediente:• un pui de casă sau găină (se poate face foarte bine şi cu curcan) • măruntaie de pui, pipote, ini-mă, ficăţei • păstranac şi ţelină, un mor-cov• 1 bucată de ardei roşu • 2 cepe mici• 1 ceşcuţă de orez• 1 cutie de roşii decojite• zeamă de la murături (eu am pus vreo 350 ml zeamă de la murăturile mele asortate) • frunze de leuştean şi ţelină

Ingrediente: • apă• sare 2 linguriţe • carne macră de porc 1/3 kg • carne de porc picioare şi părţi gelatinoase • căpăţână de usturoi 2 bucăţi Mod de preparare: Se pune la fiert carnea gela-tinoasă de porc. Se adaugă o linguriţă de sare. Trebuie să aveţi grijă să fiarbă foarte bine pentru că altfel nu se mai încheagă. După ce fierbe cam o oră şi jumătate se adaugă carnea care a mai rămas şi se mai lasă încă atât la fiert. Veţi observa că apa se înjumătă-ţeste. După ce s-a terminat de fiert, se lasă la răcit şi apoi se dezosează carnea. Usturoiul se curăţă şi se pi-sează şi se adaugă în zeama obţinută de la carne. Cât timp se răceşte zeama este indicat să o vânturaţi din când în când cu o spumieră şi apoi să o daţi prin strecură-toare şi o puneţi în farfuriile în care se doreşte să fie pusă pifitia. Şi usturoiul trebuie să

Ingrediente:• 400 g muşchi de porc • 150 g ciuperci • 150 g cârnăciori • 100 g costiţă afumată • 100 g caşcaval • 100 g ceapă • 3 ouă • 50 g pesmet • 50 g pastă de roşii • mărar • 1 ardei iute • 100 ml ulei • sare şi piper după gust. Mod de preparare: Tai muşchiuleţul de porc pe lungime şi îl baţi puţin. Pentru umplutură căleşti ceapa în ulei fierbinte, pui ciupercile

Piftie pentru

Crăciun

Ingrediente pentru foi: • 8 albuşuri • 500 g zahăr • 400 g nucă măcinată • 4 linguri făină • 3 linguri cacao • 1/2 pliculeţ praf de copt. Ingrediente pentru cremă: • 8 gălbenuşuri + 1 ou • 250 g zahăr

Poftă bună!Reţete trimise de Nicoleta Mocanu, Beiuş - jud. Bihor

verde. La această ciorbă am pus spa-tele de la pui, aripile şi pulpele de pui. Mod de preparare: spălam bine şi curăţăm puiul şi îl tă-iem bucăţi. Aceaşi soartă o vor avea şi legumele numai că ele o să fie date pe răzătoare. Mărunţim cu grijă doar ardeiul roşu şi ceapa. Se pun la fiert cu apă rece împreună cu carnea, sare, piper măcinat şi piper boabe. După ce s-a fiert carnea tre-cut de jumătate adăugăm şi orezul. Lăsăm orezul să fiar-bă zece minute şi adăugăm

tăiate, sarea, piperul şi mărarul. Când compoziţia s-a răcit, pui un ou crud, cârnăciorii şi cos-tiţa afumată, tăiată cubuleţe, caşcavalul şi 2 ouă fierte date pe răzătoare. Poţi pune şi un ardei iute. Omogenizezi um-plutura şi o întinzi peste muş-chi, rulezi şi prinzi cu scobitori sau legi rulada cu sfoară de bucătărie. Tăvăleşti rulada prin pesmet şi o pui în cuptor în tavă cu ulei. Din când în când, stropeşti friptura cu grăsimea din tavă, ca să se prăjească pe ambe-le părţi şi să nu se usuce prea tare. Când este gata, serveşti rula-da stropită cu pastă de roşii şi frunze de verdeaţă sau cu mu-rături.

• 4 linguriţe lapte • 3 linguri cacao • 1 pachet margarină • 100 g ciocolată amăruie • 1 fiolă esenţă de rom. Ingrediente pentru glazură: • 200 g ciocolată amăruie • 100 g ciocolată albă • 50 g unt. Mod de preparare: Baţi albuşurile spumă, adaugi zahărul şi baţi în continuare până obţii o spumă tare ca pentru bezea. Adaugi şi restul

roşiile decojite şi mărunţite. Mai fierbem totul 5 minute şi adăugăm zeama de la mu-rături, mai dregem cu sare şi piper la sfârşit dacă trebuie. Închidem focul, lăsăm oala să se îngăduie bine şi adăugăm apoi verdeaţa mărunţită. Ca să nu îşi piardă aroma nu trebu-ie pusă în apa clocotită. După ce punem verdeaţa acoperim cu capac şi lăsăm încă câteva bune minute să se povestească aromele între ele. Se serveşte fierbinte cu o bucată de pâine de casă bine rumenită. Eu pun mereu ţelină verde şi în farfu-rie pentru că îmi place aroma ei la ciorba asta. Curajoşii pot atenta la un ardei iute şi la o lingură de smântână.

fie strecurat deoarece îi poate schimbă gustul. Peste zeamă se pune carnea tă-iată în bucăţi şi piftia este aproa-pe gata. Se ţine la frigider, fără a

o lasă să îngheţe. După aproxi-mativ 12 ore se poate servi. Nu mai este nevoie să se adauge suplimente pentru a se închega dacă se fierbe suficient timp.

ingredientelor, amesteci şi împarţi aluatul în 3 părţi (foi), pe care le coci separat, câte 15 minute fiecare. Crema: Amesteci gălbenuşu-rile, oul şi zahărul, adaugi lap-tele, cacaua şi ciocolata rasă. Fierbi la bain-marie această compoziţie până obţii o cremă groasă asemeni smântanei. O laşi să se răcească, timp în care freci spumă margarina. După ce s-a răcit crema, adaugi mar-garina şi esenţa de rom. Glazura: Topeşti ciocolata amăruie împreună cu 50 g margarină pe baie de aburi şi o pui peste prăjitură, apoi deco-rezi cu ciocolată albă, topită pe baie de aburi, după imaginaţie.

Campania umanitară „Strigăt de disperare”22 DECEMBRIE

2011

Mulţi dintre noi ne amintim de porţelanul realizat la Alba Iulia, de serviciile de masă unice, vazele şi coşurile dan-telate extraordinare şi tot felul de figurine încondeiate cu cele mai frumoase şi mai elegante desene. Nu ne-am întrebat niciodată cum au fost realizate şi de către cine. Nu am ştiut niciodată că oa-meni talentaţi, profesionişti desăvârşiţi realizau cu multă migală şi pasiune adevărate opere de artă care aduceau valută forte în România.Au trecut de atunci 22 de ani, timp în care toate aceste fru-museţi s-au pierdut în timp

şi-n spaţiu. Ioan Vasinc a fost unul dintre cei care, peste 17 ani a dat viaţă porţelanului de Alba Iulia. Desenele realizate manual de Ioan şi colegii săi de atunci, au străbătut lumea în lung şi-n lat şi au dat viaţă porţelanului efectuat cu mul-tă măiestrie în oraşul Unirii de la 1918, numele României fiind cunoscut la nivel mon-dial şi pe această cale.Dar de atunci au trecut ani şi ani, timp în care toate aceste frumuseţi s-au pierdut, fiind înlocuite cu kitch-uri în toate domeniile şi pe toate planu-rile.Oameni ca Ioan Vasinc au

fost eliminaţi din peisaj fiind înlocuiţi cu talente îndoielni-ce şi cu neamuri comuniste, lipsite de educaţie şi talent. Un pictor precum Ioan ce mai putea face în anul 2000, cu talentul său? Nu mare lucru. Şi ca să se poată întreţine, a început să picteze biserici, să realizeze picturi la comandă care să-i ofere traiul zilnic într-o ţară în care sistemul te obligă să-ţi iei lumea-n cap şi să fugi încotro-i vedea cu ochii.Şi astăzi, mai mult ca oricând!Îndrăgostit de frumuseţile SpanieiIoan Vasinc a ajuns în Spania în urmă cu ani buni, fiind so-licitat pentru o pictură. Un contract pe o perioadă scurtă de timp. A fost impresionat de frumuseţile extraordinare ale acestei ţări, de amabili-tatea şi toleranţa spaniolilor şi a hotărât să-şi încerce no-rocul. O perioadă de timp a lucrat în construcţii reuşind astfel să se întreţină şi să-şi plătească chiria şi din când în când să mai realizeze câte un peisaj sau un portret din puţi-nii bani care şi i-a putut per-mite pentru a cumpăra cele necesare realizării lucrărilor. Dar cum munca în construc-ţii este devastatoare, Ioan s-a îmbolnăvit şi astfel a pierdut singura sursă de existenţă. De atunci, ajutat de prieteni, mai realizează câte o pictură pe care se străduieşte să o vândă pentru a supravieţui.Stabilit în Cuenca, un oraş plin de istorie şi frumuseţe, Ioan Vasinc a reuşit să cu-noască toate locurile şi im-

presionat de cele văzute şi admirate, a început cu puţinii bani pe care îi avea să aşeze pe pânză locurile istorice şi peisajele care i-au încântat ochiul şi sufletul.În acest punct al vieţii sale, Ioan a fost descoperit de Aso-ciaţia Hispano-Română din Provincia Cuenca, prin grija Violetei Vartic-preşedintele asociaţiei, cea care ne-a con-tactat pentru a cunoaşte situ-aţia acestui talentat pictor şi a-l mediatiza.Am fost plăcut surprinşi să vedem la faţa locului devo-tamentul cu care se lucrează în cadrul acestei asociaţii, dorinţa de-a ajuta românii din comunitate cu informaţii utile şi de a le fi aproape, ne-condiţionat şi cu multă ome-nie, plăcerea de a evidenţia elementele pozitive şi mun-ca desâvârşită a românilor de bine care s-au stabilit în această provincie.Cu această ocazie l-am cu-noscut pe Ioan Vasinc şi am reuşit să-i admirăm picturile şi să-i apreciem talentul des-pre care Violeta Vartic crede cu tărie că este mare păcat să se piardă.Şi pe bună dreptate, pentru că Ioan este extrem de talentat şi toate lucrările sale, fie că reprezintă scene istorice, pe-isaje sau portrete, sunt speci-ale şi transmit mesaje impor-tante prin culorile şi modul unic de-a fi expuse.Lucrările talentatului pictor român au fost admirate şi cu ocazia Săptămânii Culturale, organizată de către Asociaţia Hispano-Română din Pro-vincia Cuenca în perioada 25 noiembrie – 4 decembrie 2011, în Sala de expoziţii a Auditoriului din Tarancón, ocazie cu care cunoscuţi ar-tişti spanioli din Castilla-La Mancha, l-au promovat pe Ioan Vasinc, alături de alţi artişti români talentaţi.Apel la umanitateAsociaţia Hispano- Română din Provincia Cuenca şi Occidentul Românesc au ini-ţiat o campanie umanitară pentru strângere de fonduri necesare ajutării românilor afectaţi de criza economică,

a celor care se confruntă cu probleme sociale deosebit de grave.Vă reamintim şi cu aceas-tă ocazie, cazul minorului Alin Rus despre care puteţi afla mai multe amănunte în ediţia lunii noiembrie 2011 a publicaţiei noastre (vezi: http://occidentul-romanesc.com/?p=2305).

Pentru acest caz, pictorul Ioan Vasinc deşi se află într-o situ-aţie extrem de delicată, doreş-te să vândă unul dintre tablou-rile sale iar banii obţinuţi să-i doneze campaniei de ajutor pentru Alin.Pe această cale facem un apel către toţi cei care iubesc arta şi sunt interesaţi de lucrările lui Ioan Vasinc, să ia legătura cu

Asociaţia Hispano - Română din Provincia Cuenca pe adre-sa de e-mail: [email protected] sau la telefon: 639 178 615, disponibil de luni până vineri între orele 19 – 20.Apelăm de asemenea la di-verse firme în domeniul ar-tei, la instituţii ale statului spaniol care sunt în măsură

să îi ofere un loc de muncă pictorului român. El poate executa la comandă diver-se lucrări sau poate preda cursuri de pictură la copii şi adulţi. În momentul de faţă, Ioan Vasinc nu dispune de niciun fel de finanţare pen-tru executarea lucrărilor sale (fiind nevoie de culori, pânză etc.), trăieşte din ajutorul pri-etenilor şi a puţinilor bani pe care îi obţine când are noroc să mai vândă câte o lucra-re. Fiind bolnav, el nu poate presta munca fizică, singura lui sursă de existenţă fiind pictura. În acest sens, facem un apel către toţi iubitorii de artă, către cunoscătorii lucrărilor lui Ioan să fie soli-dari şi să participe la această campanie umanitară pentru a ajuta şi salva talentul pic-torului român, cumpărându-i din lucrările finalizate sau oferindu-i un loc de muncă în domeniul său.***RedacţiaOccidentul Românesc

Apreciind şi iubind arta, putem fi mai

solidari

Mica publicitate 23DECEMBRIE2011

OFERTE - COLABORARE

< Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropi-ate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau e-mail: [email protected]< Licenţiată în psihopeda-gogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622< Tânăr de 32 ani din Madrid, absolvent de Con-servator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pen-tru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. [email protected]

OFERTE ŞI CERERIDE MUNCĂ

< Depozit produse româneşti situat la 20 km de madrid angajează băiat la facturare. Sunt necesare cunoştinţe PC, WORD, internet. Masina pro-prie ar constitui un avantaj. Cei interesaţi sunt rugaţi să

trimita CV la: [email protected]< Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şo-fer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spa-niol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531< Doamnă serioasă, munci-toare, 4o de ani, caut de mun-că în Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bă-trâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751< Doresc angajare/cola-borare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca elec-trician modernizare, auto-matizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnici-an IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: [email protected]< Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564< Asistent medical stomato-logie, varsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de mun-ca in domeniu. Experienta in stomatologie 3 ani. Mai multe informatii la telefon 626 835 872< Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, româneas-

că şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277< Electrician în construcţii civile, caut de muncă în do-meniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225< Familie serioasă din Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, catego-ria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697 726 258INTERNAŢIONAL MASS MEDIA, este interesat de per-soane cu experienţă în urmă-toarele domenii: IT Software, IT&C Marketing/ Cercetare de piaţă, Mass - media, Pu-blicitate/PR, Vânzări< Eşti de profesie jurna-list? Ai experienţă? Eşti la curent cu toate evenimentele socio-politice. Eşti interesat de ce se întâmplă în jurul tău. Îţi place să aduni informaţii din diverse surse, să le verifici şi să prezinţi subiectele. Îţi place să fii cu un pas înaintea celor-lalţi? Îţi place să fii recunos-cut? Vrei să faci parte dintr-o echipă dinamică? Vrei ceva nou şi original? Atunci, locul tău este alături de noi. CV-ul însoţit obligatoriu de o foto-grafie îl poţi trimite la adre-sa: internationaltrustmedia @rocketmail.com< Eşti Web Content Writer / Editor?Dacă cunoşti activitatea în domeniul IT, dacă foloseşti cele mai noi tehnologii în crearea de siteuri şi aplicaţii web, dacă eşti la curent cu

noile tendinţe în web de-sign, programare web şi seo, nu ezita şi trimite CV-ul tău însoţit obligatoriu de o foto-grafie, pe adresa de e-mail: [email protected]<Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160

ÎNCHIRIERI

< Închiriez cameră în Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă fe-meie, cu orice dată a lunii decembrie. În apartament mai locuiesc doar două persoane. Preţ informativ, 200 euro plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782< Închiriez 1 cameră pentru o persoană, în Alcorcón, foarte aproape de staţia de metro. Apa şi căldura sunt incluse în preţ. Mai multe informaţii la telefon: 664 044 695, 697 330 751< Se închiriază 2 camere în cartierul Moratalaz din Madrid la 400 m de intrarea la metrou (Estación de Vinater-os - Linia 9). Mai multe informaţii la telefon: 610 819 662< Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266

CUMPĂRĂRI

Anunţurile de mică pu-blicitate sunt GRATUITE!

Contactează-ne! E-mail:

[email protected]

Telefon: 642 823 497

(luni-vineri, 11:00–19:00) Occidentul Românesc nu îşi

asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, eventual schimb cu apar-tament în România plus diferenţa, sau preiau con-tract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865

VÂNZĂRI

< Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951< Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Ter-enul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat în-tre Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360.< Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, in-travilan, utilităţi în apropiere. Preţ 29 euro/mp negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: [email protected]< Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 19900 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: [email protected]

MATRIMONIALE

< Tânăr 31 de ani, 175 cm, brunet, ochi căprui, cu situaţie stabilă în Cuenca, doresc să

cunosc o tânără de aceeaşi vârstă pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 673 334 921< Tânăr, 32 de ani, 184 cm, educat, ochi albastri, cu ser-viciu stabil, caut o fată pentru prietenie/căsătorie din Comu-nitatea Madrid. Telefon: 662 433 916.< Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pen-tru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992< Bărbat singur, 40 ani, caut doamnă/domnişoară pentru a petrece un placut sfârşit de săptămână. Aragón, La Rioja. Nu contează vârsta. Telefon: 634 063 820< Bună! Crezi ca viaţa nu înseamnă doar muncă? Crezi ca viaţa e mai uşoara şi mai frumoasă în doi? Crezi că mai există bărbaţi pe care te poţi baza? Sinceri, romantici şi cu simţul umorului? Dacă răspunsul tău e DA, nu tre-buie decât să suni la 692 976 709. Sunt un bărbat de 45 de ani, locuiesc in Barcelona, sunt singur şi am nevoie de tine! Nu ezita, curaj!

• ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ •

Cu binecuvântarea Preasfinţi-tului Părinte Episcop Timotei al Spaniei şi Portugaliei şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj, Corala Teophilos din Turda a susţinut un concert de colinde şi cântece naţionale în parohia noastră.Repertoriul coralei cuprinde piese religioase româneşti şi greceşti, prelucrări din reperto-riul folcloric naţional, cântece din repertoriul internaţional, colinde, cântece de stea etc.De-a lungul celor 10 ani de activitate, corala a prezentat numeroase concerte în ţară şi în străinătate, a colaborat cu Teatrul de Nord din Satu Mare, Teatrul Municipal din Turda, precum şi cu valoroşi solişti de muzică populară şi instrumen-tişti.Sebastian Cătălin Hogea-preot

Cu ocazia Zilei Naţionale a României, Asociaţia Carpatia din Villarejo de Salvanes, a organizat primul Festival „1 Decembrie” cu cântece şi po-ezie românească. Plini de emoţie ne-am văzut copiii îmbrăcaţi în costume populare şi cu steguleţe trico-lore în mâini recitând poezii şi cântând în limbă romană, pentru unii dintre ei fiind pen-tru prima oară. În prezenţa invitaţilor români şi spanioli, a primarului localităţii, Marco Antonio Ayuso, s-a cântat imul naţional şi alte cântece cunoscute de toţi românii pre-zenţi, iar în final ne-am prins

Deşteaptă-te române, în Villarejo de

Salvanes

Corala Teophilos în Albacete

cu toţi, spanioli şi români, în horă.Mâini dibace au pregătit pen-tru acest eveniment, prăjituri şi cozonaci ca acasă, spre bu-curia şi deliciul tuturor celor prezenţi. Nădăjduim că acest festival va avea continuitate şi mulţu-mim şi pe această cale tuturor persoanelor care s-au implicat în organizarea acestui eve-niment special. La mulţi ani tuturor românilor şi sărbători fericite! ***Marilena Giurca – Preşe-dinte Asociaţia Carpatia din Villarejo de Salvanes

Liceenii, filmul care a fă-cut furori printre tinerii din România anilor ‚80 şi i-a făcut celebri pe Oana Sârbu, Ştefan Bănică Jr., Cesonia Postelnicu, Mihai Constantin şi Tudor Petruţ, este filmul care a revoluţionat generaţia de tineri a acelor vremuri. Un film de succes care a încunu-nat tinerii actori cu premiul Asociaţiei Cineaştilor din România pentru rolurile lor şi cu premiul de popularitate la celebrul, pe atunci, Festi-val al Filmului Pentru Tineret de la Costineşti.Tudor Petruţ, (nepot al re-gretatului Emanoil Petruţ) actorul care la aproape 20 de ani a jucat alături de cele-brii Tamara Buciuceanu, Ion Caramitru, Cristina Deleanu, Sebastian Papaiani şi Mihai Mereuţă, a devenit cunoscut ca actor în mult râvnitele stu-diouri de la Hollywood, după ce a fost protagonist în câte-va spoturi publicitare iar, în prezent, speră sa dea lovitura

Tudor Petruţ alături de cele-brii hocheişti Patrick Kane şi Tim Thomas, într-o serie de reclame pentru Discover Card şi NHL, prin bunăvoin-ţa: www.bloguin.com

La mulţi ani 2012!24 DECEMBRIE2011

La mulţi ani români de pretutindeni!Un român la Hollywood

cu un scenariu personal la una din casele de producţie americane.Reporter OR: Regizorul şi actorul Tudor Petruţ a deve-nit profesor de matematică şi predă într-un liceu din Cali-fornia. Cum reuşeşti să îm-bini cele două profesii? Tudor Petruţ: Poate că atunci când eşti la catedră eşti ca pe scenă. Trebuie să motivezi, să îndrumi, să fa-cilitezi accesul la informa-ţie, să păcăleşti tinerii către cunoaştere. Folosesc faptul că sunt o persoană publică şi în acelaşi timp predau al-gebra de liceu drept exemplu pentru adolescenţii mei elevi demostrându-le că orice se poate. Cu efort şi pasiune, cu sudoare, cu limitele pe care ţi le impune viaţa, trebuie mers înainte. Reporter OR: Ce transmiţi cititorilor noştri, românilor din Spania şi de pretutin-deni?