Occidentul romanesc 16

ZiarGRATUIT

Distribución gratuitaIunie, 2012

APARE LUNARwww.occidentul-romanesc.com

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

„Steagul albastru” este o distincţie internaţională care premiază îndeplinirea unor standarde prestabilite, precum calitatea apelor, informaţia medioambientală pusă la dispoziţia turiştilor...”

Victor Ponta: Sarcina ­Diasporei­ româneşti­ nu­este­uşoară­-­Voi­sunteţi­adevăraţii­ mesageri­ ai­ României„În România avem nevoie de o dezbatere politică reală...”

Uneori,­cea­mai­­proastă­a f a c e r e ­ e s t e ­ s ă ­ f i­­cetăţean­român„Românii au dreptul la un trai decent, la şosele care să le ofere siguranţă, la locuri de muncă care să-i ţină acasă nu să plece în lume să fie slugi la străini...”

Cititorii­întreabă,­avocatul­răspunde„În 24 aprilie 2012, în baza politicilor economice şi de străini ale Guvernului Spaniei s-a decis modificarea art. 7 din Decretul Regal menţionat limitându-se accesul la rezidenţă doar la...”

TVR­ a­ acumulat­ ­datorii­ şi­către­instituţii­­internaţionale­-­ Pentru­ angajaţi­ nu­ s-a­plătit­CAS­de­doi­ani„Din cauza acestor datorii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a blocat...”

Amintiri­din­copilărie„Copilăria, piatra de temelie a ceea ce suntem astăzi, perioada esenţială din viaţa noastră, timpul în care construim, treaptă cu treaptă, cei şapte ani de-acasă, are...”

Pagina­04

Pagina­10

Pagina­08

Pagina­12-13

Anul II - Nr. 16/2012

Pagina 14

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă.

Pagina 17

În economie ce pierd unii,­câştigă­alţii­­„Având în vedere istoria ultimelor patru decenii cât şi evenimentele actuale din jurul nostru atât cele economice, cât şi cele politice şi sociale...”

Pagina­16

Spania este lider mondial A obţinut 540 „steaguri albastre” pentru

plaje şi 98 pentru porturi sportive

Adrese şi informaţii utile02 IUNIE2012

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Concursul de poezie

„Mihai Eminescu”

Servicii consulare itinerante în provincia Albacete

Noua locaţie a Bisericii Ortodoxe din Valdemoro

EDITORI:Dan Luca (Bruxelles)Irina Georgescu Şova (România)Lucian Oprea (Colorado)Puşa Roth (Romania)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)

REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Anastasia Criste (Barcelona)Mircea Fluieraş (Málaga)Vasile Mureşan (Illinois)Tiberiu Grădiştean (Timişoara)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin BarbuCOORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-NăsăudeanSENIOR EDITORI:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)Dan Caragea (Portugalia)

REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian I. Guitars (Barcelona)

SPECIALIŞTI:Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid)Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - Psiholog

CONTACT:[email protected]@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la Integral PressDepósito Legal: TO-607-2011ISSN 2069 – 8801

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid

•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: [email protected]. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.Consulatul General al României la Barcelona

•C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: [email protected]. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provin-cii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabi-lă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autono-me Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele progra-mate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: [email protected], Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Auto-nomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: [email protected]. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorific al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Asociaţia Româno - Americană Friends şi Şcoala Specială de Limba Engleză Barbara Hamilton Cartland din Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, orga-nizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”. La concurs pot participa toţi iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie.Concursul se desfăşoară pe parcursul a şase luni ca-lendaristice, începând cu data de 15 ianuarie 2012. Doritorii se pot înscrie la concurs cu minimum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte scrise în limba română.Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile ofe-rită de compania American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu British Airways pe ruta Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei Barbara Hamilton Cartland şi trei excursii pen-tru cunoaşterea Londrei in-cluse în acelaşi pachet de servicii.Începând cu data de 15 ia-nuarie 2012, poeziile se pot trimite la următoarea adresă: redactia@occidentul-românesc.com

Începând cu data de 01 iu-nie 2012 noua locaţie a Bi-sericii Ortodoxe Române “ Sfinţii Mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea” Valdemoro/Pinto este spaţiul situat în Calle Marte, nr. 76, (parter), carti-er Reston I, Valdemoro (fos-tul sediu al Parohiei Catolice Nuestra Señora del Pilar, lângă Telepizza). Accesul în imedi-ata vecinătate a bisericii este posibil cu mijloacele de trans-port public local: nr. 2 (orarul

În continuarea programului “Consulat itinerant”, o echi-pă a Consulatului României la Ciudad Real se va afla în zilele de 8 şi 9 iunie 2012 în provincia Albacete pentru a oferi asistenţă şi servicii cetăţenilor români.Programul serviciilor consu-lare este urmatorul:•Vineri, 8 iunie 2012, între orele 17:00 şi 20:00•Sâmbătă, 9 iunie 2012, între orele 10:00 şi 18:00Locul: Centro Sociocultural ,,José Oliva”, Aula 4, Calle Teruel, nr. 12, Albacete.Vor fi efectuate urmatoarele categorii de servicii consulare:•Înscrieri de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie, deces), inclusiv traducerile şi le-galizările certificatelor spaniole aferente;•Servicii consulare notariale (autentificări procuri /declaraţii, legalizări etc.);•Emiterea de certificate şi in-scripţii consulare, adeverinţe, etc.;•Preluarea de cereri de verifica-re a permiselor auto româneşti (urmând ca verificarea şi emi-terea certificatelor să se facă la sediul consulatului);

plecării curselor de la gară în zile de Sâmbătă şi Duminică: 08:30; 09:00; 09:30; 10: 00; 10:30; 11:00; etc) precum şi cu autobuzul nr. 3. Credincioşii din Pinto pot ajunge cu trenul (o staţie) până în gara din Valdemoro de unde pot lua autobuzul local nr. 2. Informaţii suplimentare: Pr. Paroh - Dorin SasTelefon: 642 603 855, 911 641 680E-mail: [email protected]

•Consultaţii pe teme consulare.Nu se vor putea prelua cereri pentru emiterea paşapoar-telor şi a titlurilor de călăto-rie. Procedura de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solici-tantului la sediul consulatului, având în vedere că este necesară prelevarea amprentelor, foto-grafia şi semnătura digitală.Accesul se va face numai pe bază de programare obţinuta di-rect de la Consulatul Romaniei din Ciudad Real prin:e-mail: cruciudadreal@ telefonica.net, fax: 926231170Cetăţenii români care doresc o programare sunt rugaţi să menţi-oneze în cerere numele şi prenu-mele, tipul serviciului solicitat, localitatea de domiciliu sau de rezidenţă din provincia Albacete, un număr de telefon sau o adresă de e-mail pentru contact.Toate documentele se vor pre-zenta în original şi fotocopie.Pentru acte necesare, taxe si informaţii suplimentare poate fi accesată pagina de internet a consulatului: http://ciudadreal.mae.ro, secţiunea “Vize şi servi-cii Consulare”.

Am răsfoit zilele trecute presa înternaţională şi cu o oarecare frustare, am apre-ciat sincer ceea ce BBC afirma despre desfăşurarea Jubileului de Diamant cu prilejul împlinirii a 60 de ani de domnie a Majestăţii Sale, Regina Elisabeta a doua a Marii Britanii: „Jubileul este un tribut adus reginei şi efortului depus de aceas-ta în slujba poporului, timp de şase decenii. Deşi rolul său, de monarh, este separat de politică, regina nu a fost niciodată pe timpul domniei sale desprinsă de evenimen-te şi a întruchipat Marea Britanie în ochii lumii între-gi, acţionând în acelaşi timp ca un factor de coeziune pe plan intern”. Desigur că, şi Regatul Unit traversează o perioadă grea, de recesiune, şi cu toate acestea, nimeni nu a huiduit familia regală, şi iată că, dupa 60 de ani, adesea dificili, britanicii îşi iubesc la fel de mult regi-na şi respectă la fel de mult monarhia. Şi se întâmplă toate acestea pentru că, in-diferent de greutăţi, crize, viaţă mai bună sau mai as-pră, indiferent de scandaluri

sau nemulţumiri, birtanicii ştiu că monarhia este stan-ca existenţei lor ca naţiune. Regina Elisabeta a doua, la fel ca toţi predecesorii şi toţi urmaşii săi, reprezintă che-ia stabilităţii Marii Britanii, este întruchiparea tradiţiei şi a regulilor esenţiale, a valo-rilor reale. Este reperul spre care se întorc britanicii indi-ferent care partid guvernea-ză, este factorul care oferă unitate, stabilitate şi sigu-ranţă. Britancii ştiu că, din-colo de ceea ce poate părea dinafară, dincolo de superfi-cialitatea celor care văd doar privilegiile Casei Regale, în primul rând, regina este în slujba ţării şi abia apoi cetă-ţenii sunt supuşii reginei. În toate marile monarhii euro-pene, şi în primul rând în cea din Marea Britanie, unde cei mai mulţi oameni nu au trăit decât sub domnia Elisabetei a II-a, există între popor şi suverani o legătură de care relaţia dintre electorat şi un preşedinte, indiferent cât de popular sau de iubit este, nu o va putea concura. E ceva special, apoape mistic, de-supra vremurilor, pasiunilor şi opţiunilor de moment. O legătură pe care eu, sincer, o invidiez şi care face din moharhiile europene statele cele mai stabile ale Europei.De la Jubileul de Diamant care s-a desfăşurat cu atât de multă decenţă la Londra, m-am oprit la un alt articol semnat de aceaşi sursă, din care am aflat că japonezii re-fuză ajutoarele de la stat. De ce? De ruşine. Nu mă sur-

prinde gestul lor şi îmi aduc aminte de catastrofa care s-a abătut asupra Japoniei anul trecut. În faţa unui aseme-nea eveniment tragic te-ai fi aşteptat să-i vezi pe cetăţe-nii japonezi călcându-se în picioare, încercând să plece din calea dezastrului, dar nu s-a întâmplat aşa ceva. Am rămas uimiţi de calmul cu care au tratat acel eveniment sumbru din viaţa lor. Deşi dezastrele sunt la fiecare pas după cutremur, n-am văzut nici urmă de exod al japo-nezilor către alte ţări. Ei au rămas în ţara lor, ajutându-se unul pe celălalt. O naţiu-ne unită în faţa unui dezas-tru care, în mod normal, ar despărţi orice comunitate în fuga disperată către un pă-mânt salvator. Toate neno-rocirile din lume îi ridică pe japonezi în picioare, cu mâi-nile întinse pentru a-l ajuta pe cel de lângă ei. Orice in-stinct de supravieţuire, care împinge toate făpturile spre adăpost, nu e nici măcar ulti-ma opţiune. Poporul japonez a rămas demn să lupte pen-tru ţara sa, pentru cei loviţi de năpasta dezastrului. M-am întrebat atunci, mă în-treb şi acum, ce s-ar întâm-pla dacă România ar ajunge într-o astfel de situaţie? Mă cutremură numai gândul. Încă din primele secunde, am vedea toţi îmbogăţiţii na-ţiunii zburând către alte lo-curi, mai sigure. Toţi şpăga-rii, trădătorii, toţi cei care au prăduit România în ultimii opt ani, toţi băieţii deştepţi, ar căuta imediat refugiu în

alte părţi.Am urmărit ştirile şi pe di-verse canale de televiziune întrebându-mă dacă această faţă a societăţii româneşti este, într-adevăr, un efect al crizei economice ori re-prezintă, de fapt, ceva ce noi am creat. Mi-e teamă că suntem supuşi unui proces de dezumanizare şi că, pe lângă criza financiară, par-curgem una mult mai gravă, cea a umanului. Războiul electoral din aceste zile este umilitor. Ura claselor şi a categoriilor de orice fel între ele se naşte doar din mijlo-cul unei societăţi bolnave şi societatea românească se confruntă cu grave probleme în acest sens. Românii nu au

Cuvânt înainte 03IUNIE2012

Voinţă şi onoare

curaj şi putere să discearnă şi să aleagă valoarea, şi re-venind cu gândul la poporul japonez, la cel din Marea Britanie, la modul lor de comportament, am convin-gerea tot mai mare că, pentru aceştia, demnitatea este mai importantă decât viaţa, o va-loare pentru care românii ar trebui să înveţe să o dobân-dească începând chiar de la alegerile de duminică. Nu e greu, dar este nevoie de vo-

inţă şi onoare, mai presus de orice interese. Prin demnita-te, onoare şi decenţă, se poa-te construi o altă societate. Una sănătoasă, educată şi de mare valoare. Şi toate aces-tea se pot obţine pentru că fundaţia tocmai s-a construit şi este cea mai puternică şi mai sigură din ultimii 22 de ani. Voinţă să fie şi onoare, din partea noastră, a voas-tră, şi a tuturor românilor de acasă şi de pretutindeni.

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Dragi colegi,Partidul Social Democrat şi eu personal salutăm ini-ţiativa celor două organiza-ţii PSD din Diaspora, PSD Belgia şi PSD Anglia, de a facilita implicarea româ-nilor care trăiesc în afara graniţelor ţării în actul de guvernare. Această iniţiati-vă vine în întâmpinarea po-liticii noastre de promovare a valorilor româneşti din străinătate printr-un parte-neriat din care să beneficie-ze românii şi România. Sar-cina Diasporei româneşti nu este deloc uşoară – voi sunteţi adevăraţii mesageri ai României. Prin ceea ce faceţi, puteţi schimba felul în care România este văzută în afară, dar vocea voastră trebuie auzită şi recunos-cută. În România avem ne-voie de o dezbatere politi-că reală despre potenţialul Diasporei româneşti şi ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nivelul de resurse umane. În acest sens dilema inte-grării expertizei românilor din Diaspora în noua Gu-vernare este prezentă. Atât

Bruxelles cât şi Londra re-prezintă surse importante de expertiză în domeniul afacerilor europene sau în cel antreprenorial, care ar putea avea o contribuţie

În martie 2012, conducerile PSD Anglia şi PSD Belgia au lansat parteneriatul “ Bruxelles – pol politic, Londra – pol fi-nanciar”, un proiect care îşi propune să stimuleze şi să creeze condiţii reale pentru implicarea românilor din Diaspora în actul de guver-nare. Iniţiativa a fost foarte bine primită de către publicul român din capitala Europei. Prima dezbatere, organizată pe 31 mai 2012, în incinta Parlamentului European din Bruxelles s-a axat pe “Contri-buţia Diasporei la Guvernarea României”.„În România avem nevoie de o dezbatere politică reală despre potenţialul Diasporei româneşti şi ce implică aceasta atât la nivel econo-mic, cât mai ales la nivelul de resurse umane”, preciza în mesajul de deschidere Victor Ponta, Preşedintele PSD. „Partidul Social Democrat şi eu personal salutăm ini-ţiativa celor două organiza-ţii PSD din Diaspora, PSD Belgia şi PSD Anglia, de a facilita implicarea româ-nilor care trăiesc în afara graniţelor ţării în actul de guvernare. Această iniţiativă

Victor Ponta: Sarcina Diasporei româneşti nu este deloc uşoară – Voi sunteţi adevăraţii

mesageri ai României

“Contribuţia Diasporei la Guvernarea Romaniei”, dezbătută la Bruxelles

majoră la efortul nostru de a repune România pe lista ţărilor importante în Uniunea Europeană.Vreau să începem un dialog cât mai deschis şi sincer, şi

vine în intâmpinarea politicii noastre de promovare a valo-rilor româneşti din străină-tate printr-un parteneriat din care să beneficieze românii şi România”, adauga liderul social-democrat. România dispune de un po-tenţial uman pe care îl valo-rifică din păcate încă foarte puţin. În februarie 2008 s-a lansat la Bruxelles un con-cept inovator în politica ro-mânească, acela de racordare politică a Diasporei prin în-fiinţarea filialelor partidelor politice româneşti în afara României. „Succesele aces-tui proiect prind viaţă. Ro-mânii din Diaspora pot acum să se implice în mod real în politica românească şi în cea a ţării de adopţie”, preciza Dan Luca, vicepreşedinte PSD Diaspora şi preşedinte PSD Belgia. „Nu trebuie să ne oprim aici, avem nevoie să dezvoltăm împreună oferte reale pentru ca cei plecaţi să se reîntoarcă şi să contribuie la Guvernarea României”, adăuga Luca.„Nu ne-am îndepărtat ni-ciodată de valorile româ-neşti şi suntem mândri de tradiţiile şi obiceiurile ţării

aştept cu mult interes ideile voastre pe probleme secto-riale. Orice idee bună aju-tă, şi vă asigur de întreaga mea deschidere cu privire la sfaturile pe care le puteţi

din care provenim. Avem de oferit României oameni ca-lificaţi, dornici să se implice şi cu o considerabilă exper-tiză dobândită în medii in-ternaţionale performante”,

De interes04 IUNIE2012

transmitea prin mesajul său Alexandru Petrescu, vicepre-şedinte al PSD Diaspora şi preşedinte PSD Anglia.Proiectul “Bruxelles – pol politic, Londra – pol finan-

avea. Guvernarea trebuie să răspundă, în primul rând, nevoilor dumneavoastră, ca cetăţeni, şi vocea dum-neavoastră este cu atât mai îndreptăţită, cu cât vine pe

baza unei expertize supe-rioare. Vă mulţumesc şi vă urez succes!Victor Ponta - Preşedinte PSD***

ciar” este susţinut de către echipa europarlamentarilor social-democraţi, reprezen-taţi la discuţii de Ciprian Tănăsescu, europarlamen-tar PSD, un suporter activ al dezvoltării organizaţiilor PSD din Diaspora. „Dezba-terea de azi dovedeşte încă o dată că PSD este un par-tid care evoluează în perma-nenţă, un partid deschis spre Europa, spre politicile eu-ropene, iar schimbările din România se vor face simţite cu siguranţă şi în viaţa româ-nilor din Diaspora”, preciza

Tănăsescu. O dezbatere asemănătoa-re cu cea de la Bruxelles va avea loc în luna septem-brie 2012, la Londra, în in-cinta Parliamentului de la Westminter. Scopul final al acţiunilor este definitivarea unor programe concrete care vor stipula condiţiile de im-plicare a românilor Diasporei în aparatul administraţiei lo-cale şi centrale în România, pentru acei conaţionali ce do-resc să revină în ţară.PSD Belgia: Dan Luca - Bruxelles, iunie 2012

Asociaţia Hiaspano-Română din Provincia Cuenca a selec-tat un grup de tineri spanioli care să participe în cadrul

Proiectul se desfăşoară în peri-oada 28 aprilie - 30 noiembrie 2012 şi se adresează unui număr de 30 copii, cu vârste între 4 şi 14 ani, proveniţi din familii de ori-gine română sau familii mixte, rezidente în provincia Cuenca. Cursul se desfăşoară la sediul Asociaţiei Hispano-Române din oraşul Cuenca, Calle Pedro Almodovar s/n, la sfârşit de săptămână. În prezenţa unui profesor coordonator de pro-iect, un învăţător şi doi volun-tari din cadrul asociaţiei, elevii participanţi vor învăţa să vor-bească şi să scrie corect, vor cu-noaşte faptul că limba română este „averea” noastră ca naţie şi că nu trebuie să ne uităm locu-rile natale şi rădăcinile, oriunde trăim în această lume.În oraşul Cuenca învaţă 213 elevi de naţionalitate română iar în localităţile limitrofe încă 300. Pentru aceştia, echipa asociaţiei a efectuat o statis-tică la începutul anului şcolar 2011/2012 pe baza căreia au prezentat proiectul „Limba noastră cea frumoasă” Depar-tamentului pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul a fost prezentat unor instituţii de în-văţământ din oraşul Cuenca unde cadrele didactice spaniole

„Limba noastră cea frumoasă” - curs de limba şi literatura română pentru copiii

români din oraşul Cuenca şi localităţile provinciei, finanţat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României

Voluntariatul uneşte Tarancón/Spania – Bacău/România

proiectului Health and Smiles - Sănătate şi Zâmbete, alături de alţi tineri din România, Danemarca şi Grecia la un

schimb de experienţă în care participanţii vor trăi timp de 10 zile conform unor anumite principii de viaţă să-nătoase. Activităţile cuprinse în proiect se vor desfăşura în judeţul Bacău/România, unde cei 24 de tineri vor fi implicaţi în activităţi sportive şi vor cu-noaşte alimentele benefice unei vieţi sănătoase.În perioada 20 – 22 aprilie a avut loc o vizită de iniţiere la Bacău, unde au participat câte doi tineri din fiecare grup al ţărilor participante, tineri cu vârsta între 18 şi 35 de ani. Din grupul care reprezin-tă Spania a participat Javier Collado, coordonatorul gru-

au salutat iniţiativa asociaţiei şi au promis colaborarea în acest proiect. Părinte ca şi Cornelia Găman care îşi aduce copiii la curs de la 45 km, afirma: „Co-piii mei sunt români şi doresc să vorbească limba română corect, să ştie de unde vin, cine sunt şi să cunoască bogata cul-tură românească, pe care, din păcate, mulţi concetăţeni au ui-tat-o. Nu ştim dacă vom reveni în România, dar aceasta este ţara noastră şi ne mândrim că suntem români, astfel că salut cu respect acest proiect foarte important pentru noi.” Mihaela, mama lui Dumitru, din oraşul Cuenca, a menţio-nat faptul că: „Am găsit anun-ţul pe pagina de Facebook a asociaţiei. Am înscris copilul imediat, pentru că este o ocazie pe care o aştept de mult timp.

Sunt impresionată, iar fiul meu încântat. Nu înţeleg părinţii care consideră că se poate în-văţa limbă română în familie, din mers. Între lupta noastră zilnică de a oferi copiilor noştri un trăi decent, mă îndoiesc că sunt părinţi care le vor aminti de Eminescu sau Coşbuc, de semnificaţia Zilei Naţionale sau de Delta Dunării. Toate acestea nu se pot învăţa decât organizat.” Pentru astfel de români, pentru cei care nu şi-au uitat rădăcini-le şi sunt rezidenţi în provincia Cuenca, Asociaţia Hispano-Română va continua astfel de proiecte cu sprijinul necondi-ţionat a Guvernului României prin Departamentul Românilor de Pretutindeni. A consemnat Anca Mariana Lovaszi

Comunitate 05IUNIE2012

pului, educator social în cadrul serviciilor sociale ale primari-ei oraşului Tarancón şi Maura, de profesie inginer, în calitate de reporter şi fotograf. La în-toarcere, aceştia au împărtăşit cu tinerii grupului spaniol, im-presiile trăite în România şi au finalizat ultimele instrucţiuni. Pe data de 28 mai membrii grupului spaniol participant, format din studenţi, profesori, ingineri şi educatori sociali, s-au întâlnit cu membrii Aso-ciaţiei Hispano-Române din Cuenca şi au realizat împreu-nă un plan de activităţi pe care grupul spaniol îl vor propune organizatorilor proiectului din România, să fie inclus în ghidul privind stilul de viaţă sănătos.La finalul întâlnirii, preşedin-ta asociaţiei, Violeta Vartic, a

menţionat faptul că “astfel de proiecte favorizează întărirea relaţiilor dintre comunităţile ro-mâneşti aflate în anumite zone ale Spaniei, în acest caz Pro-vincia Cuenca, cu societatea spaniolă şi implicit cu cei din România, evidenţiind anumite valori ale poporului român”.

Evenimentul este în atenţia mediilor de comunicare spa-niole din regiune, precum Dia de Cuenca şi CNC, iar auto-rităţile spaniole au salutat cu multă căldură iniţiativa şi ur-măresc cu interes finalizarea proiectului.A consemnat Vasilica Ştir

locale cu rezidenţii europeni şi, în mod special, rolul po-zitiv al comunităţii româneşti

din provincia Cuenca la dez-voltarea vieţii economice, sociale şi culturale, exemplu de integrare şi convieţuire paşnică.Cei prezenţi au apreciat lu-crările ca având un stil de adâncă fineţe, care transmite pace şi linişte.La final, au fost oferite spre degustare produse tradiţiona-le româneşti şi spaniole.Nota reporterului:Născută în urmă cu 40 de ani în Craiova, Violeta a descoperit încă din copilă-rie faptul că arta este un har care sălăşluieşte în interiorul persoanei, ce înseamnă să simţi ceea ce nu poţi descrie în cuvinte, ci numai în ima-gini. Acest har este moştenit de la tatăl său, căruia îi plă-cea să deseneze. Atunci când Violeta pictează, în interiorul său se aşterne liniştea, care îi permite să se deconecteze de la realitate.Destinul a adus-o în Spania, în oraşul Cuenca, unde s-a stabilit. Aici, prin interme-diul a diferite cursuri, şi-a continuat perfecţionarea ar-tistică, având ca plan de vi-itor să urmeze studii de spe-cialitate în cadrul Facultăţii de Bellas Artes din Cuenca, visul său din copilărie.Toţi acei care cunosc opere-le sale, descriu stilul său ca fiind unul special, fin şi cu multe detalii. Îi place mult uleiul, pentru că amestecurile de culori se pot obţine uşor, însă realizează desene şi utli-zând creta-pastel, creion sau acrilice.În momentul de faţă, Violeta lucrează portrete, peisaje sau reproduceri ale pictorilor fai-moşi, în special Van Gogh, Velasquez sau Boticelli.A consemnat Anca Mariana Lovaszi

niment la care, au fost pre-zenţi: domnul Rogelio Pardo Gabaldón - delegatul Comu-nităţii Autonome Castilia-La Mancha, domnul Benjamín Prieto Valencia - preşedintele guvernului provincial, dom-nul Carlos Navarro Arribas - coordonator provincial pentru sănătate şi asistenţă socială, doamna Ana Josefa de la Hoz Martín - consilier pentru emigraţie şi asistenţă socială al Primăriei Cuenca, Liviu Popa - şeful oficiului consular, numeroşi reprezen-tanţi ai mediului asociativ şi ai societăţii civile, precum şi cetăţeni români din regiune.În intervenţiile lor, invitaţii au subliniat importanţa bu-nelor relaţii ale autorităţilor

Comunitate06 IUNIE2012

Cu prilejul Zilei Europei, Asociaţia Hispano- Română din provincia Cuenca, în colaborare cu Consulatul României la Ciudad Real, au organizat o expoziţie de

pictură a româncei Violeta Peşea, rezidentă de mai mulţi ani în oraşul Cuenca, mem-bru activ al asociaţiei şi coor-donatorul cercului de pictură.Vernisajul a avut loc în sala de expoziţie a Centrului Mi-rador din oraşul Cuenca, eve-

Expoziţ ie de pictură DATA ORA ACTIVITATEA

02/06/2012 16:00

„Five O’Clock”: Adaptare după piesa cu acelaşi nume a scriitorului Ion Luca Caragiale, în interpretarea grupului de copii al Centrului. Activitate organizată cu prilejul Zilei Internaţionale a Copiilor şi al centenarului morţii autorului român.

02/06/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para tu integración”.07/06/2012 17:00 – 18:00 „Sfaturi utile pentru accesul pe piaţa muncii”: Atelier pe probleme de muncă.09/06/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Derechos y deberes. Marco Constitucional”.12/06/2012 12:00 „Cum să faci faţă stresului în momente de criză”: Atelier psihosocial.

13/06/2012 17:00 – 19:00 „Amintiri din copilărie”: Atelier de proză scurtă pentru copii. Activitate organizată cu prilejul Zilei Internaţionale a Copiilor.

14/06/2012 17:00 – 18:00 „Cum să-ţi deschizi propria afacere”: Atelier pe probleme de muncă.

Până la 15/06/2012

A se con-sulta orarul Centrului

„Femei imigrante în artă – Natura”: Expoziţie de pictură a artistei Alina Burlacu.

16/06/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para el acceso al empleo”.18/06/2012 18:00 – 19:00 „Tehnici de relaxare”: Taller psihosocial.

20/06/2012 19:00 Expoziţie colectivă de pictură. Expun elevii de la cursul de pictură al Centrului, coordonat de pictorul Juan del Pozo.

21/06/2012 17:00 – 18:00 „Cum să-ţi găseşti de muncă pe Internet”: Atelier pe probleme de muncă. 22/06/2012 17:00 „Vacanţa de vis”: Atelier ludic-educativ pentru copii. 23/06/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Normativa española de extranjería”.

25/06/2012 18:00 – 19:00 „Acţiuni de sensibilizare prin intermediul valorilor interculturale” (Partea a IV-a).

25/06/2012 18:00 „Cunoaşte oferta cursurilor de formare profesională din Comunitatea Madrid!”: Atelier pe probleme de muncă.

26/06/2012 17:00 „Ce pot face două mâini dibace”: Expoziţie de artizanat, cu lucrările realizate în cadrul activităţii “Encuentro de Mujeres”.

26/06/2012 17:30Prezentarea volumului bilingv de basme populare româneşti: „Greuceanu”, „Prâslea cel voinic şi merele de aur” şi „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”.

27/06/2012 18:00„Suntem absolvenţi!”: Festivitatea de premiere a absolvenţilor cursurilor susţinute în cadrul CEPI, în anul şcolar 2011-2012. Se vor înmâna şi diplomele LETRA şi va avea loc un spectacol de sevillanas.

28/06/2012 16:00 – 18:00 „Chiriaşi/Proprietari: Noutăţi privind închirierea locuinţelor”: Conferinţă pe probleme juridice.

29/06/2012 17:00 „Let’s Dance!”: Concurs de dans pentru copii.

30/06/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para tu integración”.

Data nu era confirmată

la data publicării

Ora nu era confirmată

la data publicării

„Caragiale, mereu actual”: Proiectarea ecranizării unei piese de teatru a dram-aturgului Ion Luca Caragiale. În colaborare cu Institutul Cultural Român din Madrid.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII IUNIE LA

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA

Notă: Toate activităţile sunt gratuite. Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00 (în luna iunie, programul poate suferi modificări).

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de ser-vicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADATravesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), CosladaE-mail: [email protected], Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32

Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

România08 IUNIE2012

Dacia a lansat modelul de familie Lodgy în România, unde a primit deja 200 de comenzi, din cele 8.000 de cereri la nivel mondial, ma-şina urmând să fie prezentă, de joi, în showroom-uri.„Până acum, peste tot în lume au fost lansate 8.000 de comenzi din partea cli-

Televiziunea publică a acu-mulat datorii şi către instituţii internaţionale, nu doar către ANAF, ceea ce ar fi putut peri-clita transmisia Campionatului European de fotbal, existând şi date care indică reţinerea, dar neplata contribuţiilor de asigu-rări sociale pentru doi ani, sus-ţine premierul Victor Ponta.„Zilele acestea, am constatat că datoriile televiziunii româ-nilor nu sunt doar către ANAF

enţilor noştri. Până în prezent avem 200 de co-menzi din partea clienţilor români, care nu au văzut maşina, ceea ce pentru noi reprezintă un vot de încre-dere”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Thomas Dubruel, directorul comercial Dacia.

şi instituţii publice româneşti, ci şi către instituţii internaţi-onale, iar din trimestrul IV al anului trecut şi trimestrul I al acestui an nu s-au plătit ratele contractuale aferente transmi-siunilor şi s-ar fi putut să ne trezim că nu se transmite Cam-pionatul European de fotbal, nu mai vorbesc de Olimpiadă. Deci, pe lângă cele 120 mili-oane de euro, se pare că sunt şi alte datorii”, a spus Ponta.

Dacia a lansat modelul de familie Lodgy

TVR a acumulat datorii şi către instituţii internaţionale. Pentru

angajaţi nu s-a plătit CAS de doi ani

Modelul Lodgy vizează un nou segment de clienţi, re-spectiv al familiilor, şi este primul model Dacia produs în afara României.Maşina poate fi achiziţio-nată pe piaţa românească la preţuri începând de la 9.500 de euro, TVA inclus. Dacia va derula în perioada 7-10

Premierul a arătat totodată că există date care indică reţine-rea, dar neplata de către TVR a contribuţiilor de asigurări so-ciale pentru salariaţi pe o peri-oadă de doi ani, ceea ce poate fi considerată infracţiune. El a precizat că săptămâna viitoare, când Parlamentul va dezbate raportul de activitate al televi-ziunii publice, va susţine de-politizarea TVR.Alexandru Lăzescu a prezen-

iunie o campanie de lansare a noului model.„Cu Dacia Lodgy concre-tizăm dimensiunea inter-naţională a mărcii Dacia. Modelul este fabricat în Maroc, însă are genele măr-cii Dacia”, a spus, la rândul său, Jerome Olive, direc-torul general al Dacia şi al Grup Renault în România.Reprezentanţii Dacia nu au oferit cifre privind nivelul estimat al vânzărilor pentru noul model, dar au precizat că grupul are ambiţii foar-te mari pe piaţa vest-euro-peană, iar pentru cea locală

tat, pe 24 mai, într-o confe-rinţă de presă, cauzele care au făcut ca Televiziunea Română să aibă datorii acumulate - din 2005 până la sfârşitul lui 2011 - către bugetul de stat în valoare de 272.699.000 lei. Din cauza acestor datorii, pe 22 mai, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a blocat în totalitate conturile operaţio-nale ale Televiziunii Române. La aceeaşi conferinţă de presă, Lăzescu a mai spus că nu a luat în calcul posibilitatea de a demisiona, pentru că nu este el responsabil de actuala situaţie financiară a instituţiei, iar dacă demersul ANAF de blocare a conturilor televiziunii este unul politic, el trebuie asumat ca atare.Totodată, Lăzescu a precizat

vizează poziţia de lider de segment.Modelul a fost prezentat în martie, la Salonul Auto de la

Geneva, şi poate fi coman-dat de circa 30 de zile de către clienţii din România. Sursa: Antena3

că Televiziunea Română va tri-mite o adresă la ANAF în care va solicita reeşalonarea da-toriilor Televiziunii Române, precizând că speră că ANAF va avea suficientă deschidere pentru a debloca funcţionarea televiziunii.Însă, prim-ministrul Victor Ponta a declarat, duminică, în

legătură cu situaţia financiară a TVR, că nu are în vedere deblocarea conturilor institu-ţiei de către Guvern, întrucât conducerea instituţiei trebuie să prezinte o soluţie pentru datoriile de 120 de milioane de euro. Sursa: Reuters***

Imigranţii10 IUNIE2012

Uneori, cea mai proastă afacere este să fi cetăţean român

A plecat din România de ruşi-ne. A avut o afacere proprie, o familie pentru care s-a sacri-ficat ani de zile, un rost bine conturat. Dar perioada de după 1989 nu i-a adus decât suferin-ţă pentru că şi-a pierdut casa şi toată agoniseala. Creditul con-tractat la una din băncile din România pe care l-a solicitat pentru a începe mica-i afacere şi-a mărit dobânda de la 24% la 124% în câteva luni de zile, astfel că în mai puţin de doi ani şi-a pierdut casa. Banca l-a executat silit şi l-a lăsat pe dru-muri. Soţia nu a acceptat eşecul şi l-a părăsit în cele mai grele momente ale vieţii pentru că i-a fost alături doar când le mergea bine şi aveau bani. Toate rudele i-au întors spatele doar un bun prieten l-a găzduit două luni de zile, timp în care l-a ajutat să obţină viză pentru Spania şi şi-a luat lumea-n cap. Cu 100 de dolari în buzaunar şi câte-va schimburi a aterizat în ţara lui Don Quijote, iar din aero-port, cu un autobuz a ajuns în Méndez Álvaro/Madrid unde ar fi trebuit să-l aştepte un cu-noscut din Rădăuţi. Zile în şir a dormit pe băncile din apropi-erea autogării şi a cărat bagaje pentru câţiva cenţi, dar persoa-na de contact nu a mai apărut niciodată.Kasandra Kalmann Năsăudean: Au trecut 15 ani de atunci. Ai mai fost în România? Ţi-ai mai revăzut familia?Mircea Sorodoc: În primii cinci ani nu am fost, dar după decesul mamei, m-am dus în fiecare an. Să-l văd pe tata. De fiecare dată am încercat să iau legătura cu fosta mea soţie dar rudele ei nu mi-au permis să mă apropii şi mi-au interzis să-i mai caut vreodată. Băiatul are acum 19 ani. Nici nu mai ştiu cum arată. Am cerut prin lege dreptul să-mi văd copilul dar procesul nu s-a finalizat nici astăzi. Am pierdut doar mulţi bani în acest sens, timp şi nervi.KKN: Cum a fost începutul în Spania?M. S.: Criminal. Din Madrid, după trei săptămâni prin par-curi, am ajuns în mijlocul viilor din Castilla-La Mancha. Un grup de băieţi din Bistriţa pe care i-am întâlnit în autogară m-au luat cu ei. Din milă. Eram flămând, murdar, obosit şi sufe-rind. Tinerii bistriţeni mergeau la cules de struguri pentru câ-teva luni. Cu contract. Erau cazaţi la ferma unde munceau şi aveau nevoie de cineva să le pregătească mâncarea la prânz.

I-am rugat să mă pună la încer-care. A fost norocul meu. Aşa am devenit bucătarul grupului lor, apoi am rămas în fermă şi găteam pentru românii şi alţi emigranţi din Europa de Est care veneau la lucru. Cinci ani. Am adunat ban cu ban, am res-pectat pe toată lumea şi am dat dovadă de multă corectitudine şi seriozitate.KKN: Care a fost impactul cu fermierii şi lucrătorii spanioli?M. S.: O vreme se uitau la mine ca la un ciumat pentru că nu ştiam un cuvând în lim-ba lor, eram speriat pentru că nu aveam acte, pentru că eram dezorientat, pentru că nu înţele-geam ce vor de la mine. În câ-teva luni s-au obişnuit cu mo-rocăneala mea şi m-au adoptat. Eram pentru ei, Ucra, Ucraina, pentru că niciodată nu eram în stare să leg două vorbe şi pen-tru că la primul meu contact cu spaniolii am declarat că sunt ucrainian. Îmi era teamă şi ruşi-ne să spun că sunt român.KKN: Eşti şeful unui restau-rant bine cotat în zonă. Cum ai reuşit să ajungi în acest punct?M. S.: Am urmat câteva cursuri din bucătăria spaniolă şi franţu-zească în Albacete ajutat de şe-ful meu de la fermă. Apoi altele la Madrid şi în San Sebastian. În total vreo trei ani şi opt luni. Între timp m-am pus la punct şi cu limba spaniolă şi fran-ceză. Ziua munceam 12 – 14 ore iar noaptea învăţam până picam de oboseală. În opt ani de zile nu mi-am luat vacanţă decât câteva zile libere. Eram precum un robot. Când a sosit momentul, m-am mutat în San Sebastian şi am participat la câ-teva interviuri. La un restaurant cu specific franţuzesc am avut noroc. M-au ales după primele examene practice. Şi iată-mă în acelaşi loc.KKN: De unde pasiunea pen-tru gătit?M. S.: Mama a fost bucătăreasă cu diplomă toată viaţa ei. Aca-să făcea tot felul de experienţe culinare şi când gătea mă lua pe lângă ea şi-mi explica tot ceea ce face. Când am crescut mai mare eu găteam în casă pentru că mă pasiona şi-mi plăcea să le fac fel şi fel de surprize părinţi-lor. Nu am avut alţi fraţi aşa că mama a considerat că trebuie să-mi împărtăşească din secre-tele ei în domeniu. Cine se gân-dea pe atunci că toate lecţiile ei îmi vor ajuta mai târziu să su-pravieţuiesc într-o altă lume?!KKN: 15 ani fără să ai vreo veste din România? Despre fiul şi fosta soţie?M. S.: Prin intermediul unui avocat, soţia a scăpat de mine pentru totdeauna iar copilul,

crescut doar de socrii, a fost instruit să nu aibă de-a face cu mine. M-am întrebat de milioa-ne de ori dacă eu am fost sin-gurul perdant din acei ani când dobânzile bancare oscilau şi şpăgile erau de peste 15% din creditul contractat. M-am între-bat care a fost marele meu pă-cat când după 1989 toată lumea a vrut să se privatizeze iar fosta nevastă a insistat să mă las de serviciu şi să mă apuc de afa-ceri ca „toată lumea”? KKN: Cui ai de reproşat pen-tru că ţi-ai pierdut casa, fami-lia, serviciul?M. S.: Singurul vinovat de drama mea este statul român. Dacă existau legi care să se res-pecte nu ajungeam pe drumuri. Aveam familia, casa şi munca mea. Trăiam poate modest, dar în siguranţă. Statul a încurajat privatizarea, creditele bancare, şpaga şi corupţia fiind la rang de cinste. Şpaga era la ordinea zilei şi trebuia dată şi la bancă şi la finanţe şi la toate instituţi-ile statului, iar taxele erau dis-trugătoare.KKN: Care a fost profesia ta în România? M. S.: Am absolvit un liceu cu profil farmaceutic. Sunt din Rădăuţi dar am lucrat la Antibiotice Iaşi mulţi ani. Aveam un loc de muncă stabil, un salariu acceptabil. Mi-am iubit foarte mult soţia. Ea era învăţătoare dar nu a profesat niciodată pentru că era greu la acea vreme să prinzi un post în învăţământ într-un oraş ca şi Iaşi. A fost casnică mult timp, apoi s-a ocupat de copil. Era bine. Nu eram bogaţi, dar eram oarecum liniştiţi.KKN: Nu te bate gândul să te întorci în ţară şi să încerci să-ţi regăseşti familia?M. S.: În momentul de faţă este prea târziu. Am îndurat mult prea multă umilinţă şi durere ca să dau uitării totul şi să mă întorc în România. Şi apoi fos-ta soţie are o altă familie. Fie-care suntem pe alte drumuri. Total diferite. Iar din păcate, România nu are ce să-mi ofere în momentul de faţă. Situaţia dezastruoasă în care se găseşte nu e una încântătoare pentru ro-mânii din afara graniţelor. Totul este jefuit şi prădat, oamenii sunt în pragul sărăciei.KKN: Care-i părerea ta în legătură cu politica din România?M. S.: Sunt la curent cu toate mişcările şi pot spune fără tea-ma că greşesc, faptul că Româ-nia nu a avut noroc de oameni cinstiţi care să o conducă în anii de după 1989. Românii au avut parte doar de nişte derbedei în majoritatea lor, fără Dumnezeu, care au defilat pe podiumul po-

liticii şi care nu au făcut altce-va în toţi aceşti ani decât să-i mintă în faţă, să-i fure şi să-i prăduiască pe români şi să se îmbogăţească. Ei, şi numai ei! Acest nou guvern consider că este singurul de până acum care, întradevăr, într-un timp scurt a demonstrat că e pus pe treabă. Zic să le ţină Dumnezeu năravul cât mai mult pentru că ce fac, fac bine, dar dacă nu-i pedepsesc pe toţi cei care au adus ţara în pragul sărăciei, e grav. Nu trebuie iertat nimeni, de la preşedintele ţării şi până la portarul de la spitalul judeţean care ia şpagă ca să intri. Oame-nii aceştia nu trebuie iertaţi. Şi-au făcut averi şi palate pe spate-le amărâţilor, au ajuns în funcţii de conducere pe pile politice şi şpagă. Aşa ceva nu poate trece nepedepsit. Românii au avut dreptul la un trai decent, la şo-sele care să le ofere siguranţă, la locuri de muncă care să-i ţină acasă nu să plece în lume să fie slugi la străini. KKN: Toţi cei pe care i-am cunoscut la restaurant te strigă Ucra. Chiar şi priete-nii tăi, José, Carlos, iubita ta Carmen. De ce?M. S.: De când am venit în Spania, am declarat că sunt din Ucraina. Mi-a fost frică să spun că sunt din România, că sunt român, iar aici în nord, emigranţii români nu sunt simpatizaţi prea mult şi toate acestea pentru că mulţi români au creat probleme pe unde au trecut. Majoritatea îşi văd de treburi dar sunt şi din aceia care fac numai nenorociri. Si-gur că toţi ştiu acum că provin din România dar numele mi-a rămas şi nu mă deranjează. Îmi aduce aminte de perioada când lucram la ferma din Albacete şi de şeful meu care m-a botezat aşa. Ţin legătura în permanenţă cu el, cu familia lui. Prin grija şi comportamentul lor faţă de mine, îi consider familia mea din Spania. Singura, de altfel.KKN: În viitor, te vei întoarce în România? Te-ai găndit vre-odată şi la această posibilitate?M. S.: Dacă România se va schimba în bine şi statul român va oferi cetăţenilor săi un mini-mum de siguranţă şi stabilitate în ceea ce priveşte sănătatea, siguranţa şoselelor, educaţia şi o viaţă socială decentă, poate că la vârsta pensionării m-aş putea întoarce. Deocamdată însă, această zonă nordică a Spaniei m-a adoptat şi a deve-nit ţara mea, locul unde am fost şi sunt apreciat pentru ceea ce sunt, locul care mi-a redat liniş-tea şi siguranţa zilei de mâine, locul unde am reuşit să uit că puteam fi mort sau închis într-un ospiciu prin România gra-

ţie dramei prin care am trecut. Am avut norocul să cunosc aici nişte oameni extraordinari care mi-au acordat înţelegere, răbdare, mult ajutor şi respect în cele mai grele momente din viaţa mea când cei din propria familie mi-au întors spatele. Aşa ceva nu se poate uita uşor. Prin munca mea, am reuşit să-mi ofer o viaţă decentă, liniş-tită, să-mi aduc tatăl în fiecare iarnă să se bucure de soare şi aer curat, să consulte diverşi specialişti pentru bolile de care suferă fără să fie nevoit a le da şpagă, să uite de necazurile şi greutăţile din România...

Pentru Mircea Sorodoc, ­România­este­şi­rămâne­ţara­în­ care­ s-a­ născut.­ Aceasta­nu­are­nicio­vină­pentru­dra-mele românilor de acolo sau din­străinătate.­Statul­român,­sistemul­corupt­şi­şpăgar­este­principalul­ vinovat­ şi­ singu-rul­ de­ altfel.­ Trăiesc­ cu­ spe-ranţa­că­cei­care­sunt­acum­la­guvernare­vor­reda­României­respectul­ şi­ strălucirea­ pe­

care­le-a­avut­cândva­şi­deci,­merită­ să­ li­ se­ dea­ această­şansă.­Românii­trebuie­să­în-veţe­ să-şi­ ceară­ drepturile­ şi­să­ reclame­ abuzurile,­ hoţiile­şi­nedreptatea.­Să­o­facă­fără­teamă,­ chiar­ dacă­ uneori,­în vremurile acestea, atât în străinătate­cât­şi­în­România,­cea­mai­ proastă­ afacere­ este­să­fi­cetăţean­român...Un­ material­ realizat,­ redac-tat­ şi­ editat­ de­ ­Kasandra Kalmann Năsăudean­ şi­ Alexandru Stancu.Nota redacţiei:­Acest­inverviu­face­parte­dintr-un­amplu­re-portaj­ realizat­ prin­ grija­ lui­

Alexandru­ Stancu­ în­ comu-nitatea de români din nor-dul­ Spaniei.­ Mulţumim­ şi­ pe­această­ cale­ pentru­ sprijinul­acordat­ familiei­ ­Sorodoc­ şi­Munteanu­din­ ­Rădăuţi,­ dom-nului­ profesor­ Paul­ ­Liteanu­din­Iaşi,­lui­Carmen­Escamilla­Cáceres,­ Manolo­ Plunkett­ şi­Alejandro­ ­Delgado­ din­ San­Sebastian.***

Rubrica permanentă 11IUNIE2012

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (II)

Mihail Sadoveanu

În comparaţie cu prietenii noştri spanioli, care, ca şi amicii francezi, pronun-ţă numele străine adaptate sistemului limbii lor, ro-mânii au ales o altă cale, erudită, prin care ne stră-duim să pronunţăm aceste nume după idiomul din care provin. Este, neîndoios, un gest de respect şi eleganţă culturală, dar care reflectă şi flexibilitatea sistemului fonologic al limbii române.

(continuare din numărul trecut)În anul 1921 devine membru corespondent, apoi membru plin al Academiei Române în 1923, cu un discurs de recep-ţie despre Poezia populară, în care vorbeşte despre pasiunea sa pentru artă, istorie, pentru trecut: „Între zădărnicii şi tre-cătoarele lucruri ale oamenilor, singură arta sparge negura viito-rimilor”. Publică aproape o sută de volume, din care unele mar-chează momente esenţiale în istoria literaturii române: Hanu Ancuţei (1928), Împărăţia ape-lor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Baltagul (1930), Crean-ga de aur (1933), Fraţii Jderi, vol. I–III (1935–1942), Divanul persian (1940), Ostrovul lupilor (1941). După al doilea război mondial, rescrie Şoimii sub ti-tlul Nicoară Potcoavă (1952). A semnat şi cu pseudonimele M. Sadoveanu Cobuz, Sadoveanu Prisăcaru, C. Săteanu, Ilie Puşcaşu. Traduce din H. Heine şi I. Turgheniev. Sadoveanu a primit Premiul Academiei Române pentru volumul Po-vestiri (1904), Premiul de Stat pentru romanele Mitrea Cocor (1949) şi Nicoară Potcoavă (1952). A fost recompensat cu Medalia de aur a păcii pe anul 1950 şi cu Premiul Lenin pen-tru pace pe anul 1961.

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

Astfel, numele englezeşti vor trebui pronunţate ca în engleză, cele franţuzeşti, ca în franceză, cele nemţeşti, ca în germană etc. Acesta este principiul, deşi o imi-tare prea fidelă, ca a unui britanic get-beget, să zi-cem, deranjează, pentru că introduce sunete străine în limba noastră. Erudiţia îşi are şi ea limitele ei, pentru că un vorbitor obişnuit nu are cum să domine zeci de limbi şi nici inspiraţia de a cerceta dicţionare enciclo-pedice cu transcriere fone-tică care să îi lămurească pronunţia. Iată de ce, mai cu ştiinţă, mai după ureche, sau după cum zic şi alţii, ortoepia numelor proprii ne dă serios de furcă. Deşi lista însemnărilor mele este extrem de lungă, voi alege,

La împlinirea vârstei de 80 de ani, este sărbătorit cu toate ono-rurile. Nu peste mult timp va trece în lumea umbrelor, mo-ment descris de G. Călinescu într-o memorabilă Cronică a optimistului: „Omul de toate zilele s-a mistuit lăsând în locu-i simulacrele sale de piatră şi de bronz. Ce-a fost al fiecăruia dintre noi a devenit al tuturor, el e acum numai al poporului din care a ieşit.” Mihail Sadoveanu debutează în anul 1904 cu volumul Po-vestiri, fiind influenţat de proza secolului al XIX-lea, după cum singur mărturiseşte, recunos-când o parte din surse: Daudet, Maupassant, Zola, Dickens, Turgheniev, Sienkiewicz. Sadoveanu se înscrie în chip firesc în linia realismului sen-timental si a naturalismului de-scriptiv. În privinţa modelelor din literatura română, acestea sunt: Ion Neculce, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Alexandru Vlahuţă, G. Sion, N. Gane şi Duiliu Zamfirescu.Sadoveanu a fost de fapt com-parat cu aproape toţi scriitorii lumii. G. Călinescu a fost cel care a dat tonul : „El are realis-mul unui Balzac şi melancolia unui romantic”. Pentru Paul Georgescu este „un scriitor de tip arhaic, epopeic, mitic şi tragic”, într-un moment în care romanul e psihologist, intelec-tualist, experimental şi autobi-ografic. Scriitorul are drumul său, propria sa traiectorie, nefi-ind tentat să adere la tendinţele înnoitoare ale prozei moderne. Are o viziune romantic-paseistă asupra lumii, fiind un contem-

în articolul de astăzi, doar câteva exemple. Dacă va fi nevoie, voi mai reveni.CarrefourCarrefour este un cunoscut grup francez, fondat în 1959, care, după 1990, a pătruns şi în România. Cuvântul în-seamnă, în franceză, „răscru-ce, răspântie”. Deşi românii erau destul de familiarizaţi cu franceză, din păcate s-a încetăţenit pronunţia Carfur, cu accentul pe „a”, în loc de Carfur. Se pare că tinerii iau azi ca reper limba engleză, indiferent dacă o stăpânesc sau nu, ceea ce conduce la rostiri eronate.ChicagoFaimosul oraş american este pronunţat când Cicago, când Şicago. Deşi lingviştii au atras deseori atenţia asupra pronunţiei numelui acestui

plator ce tinde spre împăcarea conflictelor reale prin medita-ţie. De aceea lumea sa nu este bântuită de nelinişte, nu este revoltată, ci este o lume supu-să legilor străvechi pe care are obligaţia morală să le respecte. Această lume omogenă, recon-ciliată cu ea însăşi aparţine vâr-stei epopeii, aşa cum o defineşte Georg Lukács (Teoria romanu-lui). Sadoveanu este, înainte de toate, un povestitor. Sigur, voi începe această incursiune cu ro-manul Baltagul, roman poliţist, roman psihologic, mitologic, operă ce a stârnit atâtea contro-verse şi care continuă şi astăzi să capteze atenţia. Scris în nu-mai 17 zile şi compus din 16 capitole, a fost publicat în no-iembrie 1930. Sursa de inspira-ţie a romanului a fost balada po-pulară Mioriţa. Rolul măicuţei bătrâne îl are Vitoria Lipan, iar Gheorghiţă este urmaşul păs-torului moldovean. Romanul este considerat o monografie a satului prezentând aspecte ale firii ţăranului, tradiţiile şi obice-iurile, precum botezul, nunta şi înmormântarea. „Nicio altă carte a lui Sadoveanu (care a publicat peste o sută) şi puţine din literatura română au fost citite în moduri atât de dife-rite şi de contradictorii precum Baltagul. I-am întrebat deseori pe studenţii mei de ce socotesc ei că romanul cel mai lipsit de ambiguitate poetică dintre toate ale lui Sadoveanu a declanşat o bătălie hermeneutică unică în critica noastră. De ce, cu alte cuvinte, o intrigă poliţis-tă a făcut să curgă mai multă cerneală decât mitologicalele

oraş, cu etimologie indiană, se pare că rostirea corectă nu s-a impus. DOOM-ul ne re-comandă rostirea cu „ş”. Cu toate aceste, la un post de te-leviziune, am auzit de curând Cicago, ceea ce mă face să insist asupra rostirii corecte: Şicago. DostoievskiAm văzut de mai multe ori grafii imitate din alte limbi. Numele marelui romanci-er rus nu trebuie scris, în română, nici Dostoiewski, nici Dostoievsky, nici Dostoiewsky, cum scrie o simpatică absolventă de Litere. Chiar dacă o fi la modă să ignorăm transcrieri-le româneşti ale numelor ru-seşti, deşi avem soluţii destul de fidele, cred că ignorarea soluţiilor academice, în ast-fel de cazuri, este ruşinoasă

spre care autorul Crengii de aur părea dintotdeauna să aibă o mare aplecare?” , întreba şi se întreba criticul literar Nicolae Manolescu. Sigur, această în-trebare comportă multe răspun-suri, în funcţie de cititor şi de părerea acestuia în privinţa unei opere care aduce în prim-plan viaţa ţăranului de la munte cu toate obiceiurile ei străvechi, cu legile nescrise, diferite de cele ale orăşanului. Ţăranul din ope-ra sadoveniană, spre deosebire de cel al lui Liviu Rebreanu sau Marin Preda, este prezentat ca păstrător al lumii vechi, cu un deosebit simţ al dreptăţii şi al libertăţii, ducându-şi existenţa după legi morale stabilite din vremuri străvechi. Personajul care sintetizează aceste virtuţi este Vitoria Lipan care repre-zintă „un exponent al speţei”, după cum o caracteriza George Călinescu, şi nu o individuali-tate precis conturată. Titlul este simbolic, deoarece în mitologia românească baltagul este arma magică şi simbolică menită sa împlinească dreptatea.„Creanga de aur este cea mai tulburătoare şi fermecătoare carte a lui Sadoveanu, deci a prozei române. Ea este, după unghiul din care e privită, basm, roman istoric, parabolă [...] sau poveste de iubire. [...] Multiplicitatea de structuri şi suprapunerea de planuri nu tul-bură limpezimea epică şi cursi-vitatea lecturii, nu există nici un ermetism narativ sau expresiv.” (Paul Georgescu).Apărută în anul 1933, Creanga de aur are 17 capitole. Acţiunea se petrece între 780–797, la în-

ceput în Dacia, apoi pe Muntele Ascuns (capitolele II–III), în Bizanţ (capitolele IV–XVI), din nou la Munte (capitolul XVII). Creanga de aur este considerată un roman mitic, iar tema centra-lă este întoarcerea în timpul şi spaţiul primordial.Mihail Sadoveanu este crea-torul romanului istoric in li-teratura română ilustrând trei secole din istoria Moldovei: secolul al XV-lea avându-l ca protagonist pe Ştefan cel Mare, secolul al XVI-lea, cu Ion Vodă cel Viteaz, secolul al XVII-lea (Ştefan Tomşa, Vasile Lupu şi Duca-Vodă).Armonizând realul cu legenda-rul, într-o dimensiune fabuloa-să, scriitorul îşi ridică perso-najele la statutul unor semizei, prin etică, dar şi prin faptele lor exemplare: Ştefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit, Nicoară Potcoavă etc.Operă de maturitate, Hanu Ancuţei (1928) este o combi-naţie ideală între genul epic şi cel liric. Critica de speci-alitate a asemănat această lucrare cu Decameronul lui Boccacio. Sadoveanu grupează nouă naraţiuni: Iapa lui Vodă,

Haralambie, Balaurul, Fântâna dintre plopi. Cealaltă Ancuţă, Judeţ al sărmanilor, Negustor lipscan, Orb sărac, Istorisirea Zahariei Fântânarul, spuse, într-o toamnă aurie, la lumina focu-lui, cu o ulcică de vin în mână, de călătorii adunaţi la Hanu Ancuţei, un loc mitic, unde tim-pul capătă o altă dimensiune.Dacă Ion Creangă este chiar personajul central al Aminti-rilor din copilărie, Sadoveanu se mulţumeste să povestească, dar fără o implicare directă, după cum propria sa mărturi-sire: „Desigur, în foarte multe din nuvelele mele e vorba şi de simţăminte şi de amintiri pro-prii, mai ales de amintiri din epoca îndepărtată a copilăriei. Acesta însă nu este autobiogra-fie, e cu totul altceva. Am fost şi eu copil, am fost nebunatic, am alergat spre viaţă. Dar în afară de momentele pe care le-am fi-xat în psihologia mea de copil, nu am fost ispitit să mă autobi-ografiez niciodată după ce am ieşit în larg. Eu am urmat însă şi evoluţia umanităţii. [...] Tocmai de aceea cred că instinctiv nu m-am reprezentat în nici unul din eroii mei.”

Puşa Roth - Bucureşti

şi greu de acceptat.New YorkAud în jurul meu pronun-ţia Niu Iorc, cu accentul pe „i”, deşi americanii pronun-ţă Niu Iorc. Nu ştiu cum se face că tinerii, atât de atraşi de americanisme, unii chiar călătoriţi prin State, con-tinuă să pronunţe la fel de greşit ca şi bunicii lor. O serie de rostiri au devenit nu numai înrădăcinate, ci şi „îndărătnice”.NobelCelebrul premiu, după nu-mele inventatorului dina-mitei, Alfred Nobel, este pronunţat greşit de aproape de toată lumea: Nobăl. Să le amintim compatrioţilor numele nu este nici englez, nici german, ci suedez, prin urmare trebuie pronunţat Nobel, ca în franţuzeşte, cu

accentul pe „e”. RooseveltApare des numele preşe-dintelui american Franklin Delano Roosevelt mai ales în documentare istorice despre Al Doilea Război Mondial, despre conferinţa de la Ial-ta... S-a răspândit pe la noi pronunţia Rusvelt, greşită, în ciuda spoielii de anglofo-nie de care dau dovadă co-mentatorii televiziunilor şi radiourilor. Numele acesta se rosteşte corect Rozevelt, indi-ferent dacă vorbim de preşe-dinţii Theodore Roosevelt, de mai sus pomenitul Franklin Delano, sau de ceea ce a fost botezat cu numele lor. UcrainaŢara vecină se pronunţă în ruseşte cu accentul pe „a”, U-crai-na, dar ucrai-nenii pronunţă U-cra-i-na. „ Ucraina” înseamnă „ţinutul de la graniţă”, fiind format din „u”, prefix, şi „krai”, cu sensul de „margine”. Aşadar, rostirea corectă este Ucraina, ucrainean (cra-i), şi nu cu „ai” diftong. ***

Amintiri din copilărie12 IUNIE2012

...cândva copii. Cu toţii. Unii am rămas copii, alţii ne-am maturizat, fie că am vrut ori nu; alţii mai păstrăm în noi copilul care se trezeşte cel puţin o dată pe an, atunci când, de 1 Iunie, îl sărbă-torim cu fast, rememorând astfel toate momentele sale de glorie. Copilăria, piatra de temelie a ceea ce suntem astăzi, perioada esenţială din viaţa noastră, timpul în care construim, treaptă cu treaptă, cei şapte ani de-acasă, are un rol indubitabil, datorat, nu numai importanţei sale ca punct de pornire, cât şi fru-museţii incontestabile a ace-lei „lumi de miracole şi de uimire a creaţiei scăldate în lumină, ieşind din întuneric, nespus de nouă, proaspătă şi uluitoare”, după cum o de-scria Eugen Ionescu. Sunt atât de multe momen-tele care îmi vin în minte atunci când mă gândesc la copilăria mea, dar şi când anumite lucruri sau trăiri din prezent îmi provoacă flashbackuri: obiecte, locuri, persoane, situaţii, gesturi etc., care trezesc amintiri frumoase, ce au rămas adânc întipărite în memorie. Până nu le-am cerut intervievaţi-lor mei să descrie momentul care le-a marcat copilăria, nu am conştientizat cât de greu este să alegi unul sau să rea-lizezi un top al celor mai fru-moase amintiri. Există atâtea lucruri care rămân în adâncul sufletului nostru, pe care în mod surprinzător le scoatem la suprafaţă, dându-ne seama că, la momentul respectiv, nu conştientizam incomensura-bilitatea valorii sentimentale pe care urmau să o aibă mai târziu. Abia când copilăria devine un univers îndepăr-tat, înţelegem mai bine acest fapt şi parcă ne vine a reciti capodopera minunată a lui Ion Creangă pentru că acum înţelegem de unde a izvorât puterea creaţiei, şi o parcur-gem cu alţi ochi, trăind emo-ţii mult mai profunde. În tolba mea cu amintiri, lo-cul fruntaş îl ocupă o imagi-

... „ochişor de inimioa-ră, pentru bunica mea” – bunicii fiind persoanele care i-au marcat copilăria -, mărtu-riseşte L.S., în vârstă de 52 de ani şi originară din Beclean, judeţul Bistriţa- Năsăud, care a dorit să îşi păstreze anoni-matul. În prezent profesoară, odinioară, L.S. visa să devi-nă arhitect şi inventator „ca să pot face oraşe rotunde în mijlocul pădurilor unde să nu circule maşini (străduţele pietonale să pornească din centru ca razele soarelui), iar pentru maşini să fie o şosea rotundă în afara oraşului. Visam un oraş unde să fie primiţi doar cei care aveau bunătate. Apoi îmi amintesc că doream să inventez multe lucruri ca să nu mai sufere atâta oamenii”. „Fetiţa cu chibrituri”, de Andersen, şi „Micul prinţ”, de Exupery, au fost cărţile cele mai savurate de copilul L.S., iar amintirea cea mai dragă pe care ne-o împărtăseşte, următoarea: „După ploaie, ne plăcea să ne ducem prin pădure şi la râu. Ne mai plăcea să luăm cu noi pâine caldă, să mer-gem în livadă, la vie, ca să căutăm nuci verzi şi struguri, pe care îi mâncam cu coajă de pâine caldă. Făceam asta în fiecare vineri, cât ţineau strugurii. Apoi, după ce ter-minam de mâncat, mergeam să culegem ciuperci şi flori.”

... „specială”, pentru buni-cii mei, care munceau enorm de mult şi nu aveau timp să mă alinte, dar mă făceau să mă simt importantă”, spune Carmen Roşu, originară din Vălenii de Munte, Prahova, care îşi dorea să fie profesoa-ră de educaţie fizică, deve-nind însă ingineră. „Când eram copil, cel mai

...„alintată”, dar nicioda-tă nu mi s-a spus altfel decât Alina”, spune Alina Burlacu, născută în Dorohoi. I-ar fi plăcut să devină profesoară de geografie, însă pe parcurs a ales un alt drum, speciali-zându-se în relaţii publice. Mărturiseşte că „de la fiecare persoană din jurul meu am adunat calităţile bune, dar părinţii au fost exemplul cel

. . .„Mary, Marilu sau Mariluş” , pentru toată lu-mea care mă cunoştea”, măr-turiseşte Marilena Guriţă din Olteniţa, Călăraşi. Profesia actuală, cea de psiholog, se apropie destul de mult de do-rinţa din adolescenţă – aceea de a deveni asistent social, dar nu are nimic de-a face cu cea din copilărie, materiali-zată şi ea, într-o oarecare mă-sură, în prezent: „La întreba-rea <<Ce vrei să te faci când vei fi mare?>> răspundeam că vreau să <<mă fac>> musafir (pentru că văzusem eu că musafirii primesc tot ce este mai bun) şi de asemenea vroiam să fiu mama (pentru că mama avea întotdeauna dreptate şi-mi doream să am şi eu dreptate în tot şi în toa-te...). Astăzi sunt mamă şi, din când în când, musafir!”. Per-soanele de seamă din copilă-ria Marilenei au fost bunica din partea tatălui şi sora mai mare a mamei sale (aceasta fiind dintotdeauna un exem-plu pentru fiica sa). Filme-le – preferate fiind „ Sunetul muzicii”, „Şapte mirese pen-tru 7 fraţi” şi toate filmele lui Elvis Presley-, precum şi cărţile de beletristică s-au numărat printre „îndelet-nicirile” copilului Marilu, favorita fiind Jane Eyre de Charlotte Brontë: „Era în

... „Madgalena”, pen-tru părinţi şi bunici”, spu-ne Elena Şerb, născută în Câmpina, Prahova. După principiul „socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă”, putem afirma că „socoteala” din copilărie nu se potriveşte cu cea de la ma-turitate, însă nu vorbim de o cauză pierdută, după cum reiese din declaraţia Elenei, de profesie prelucrător prin aşchiere-galvanizator: „Am vrut foarte mult să fiu doc-tor. Nu a fost să fie aşa, dar Dumnezeu mi-a împlinit do-rinţa prin faptul că fiica mea este medic stomatolog”. În evoluţia Elenei, „au fost multe persoane care au jucat un rol important. Nu pot numi pe cineva anume, deoarece am încercat să culeg de la fiecare câte ceva folositor”, iar în ceea ce priveşte cărţile sau personajele preferate din copilărie, aflăm: „Cel mai mult cred că m-a impresionat când am citit Puiul de A.B. Voineşti. Şi acum parcă îl văd în faţa ochilor când ră-mâne singur şi apoi cum este prezentat îngheţat.”Viaţa la ţară se regăseşte şi în copilăria Elenei Şerb: „Sunt multe lucruri plăcute despre care aş putea vorbi. În primul rând frumuseţea copilăriei petrecute într-un sat. Posibi-lităţile vacanţelor în care ne adunam mulţi copii, stăteam în grădină, la umbră, seara ne jucam Pititea până târziu în noapte. Făceam fân pentru animale, adunam alune, flori de câmp. Nu aveam nicio grijă, toate erau altfel privite prin ochii de copil. Din pă-cate, copiii de astăzi nu cred că trăiesc aceeaşi bucurie a copilăriei noastre.”. . . „Ţuşcă mică”

sau „Tuti l ica”, pentru mama, care era chiar de pă-rere că doar în somn trebuie sărutaţi copiii; şi Tinghi-Linghi, cum îmi spunea tata, căruia îi duceam papucii, când venea obosit <<de pe sate>> (era medic veteri-nar), căci aşa -cred-, repetam eu, ca un clopoţel, în drum spre el”, mărturiseşte Ileana Bucurenciu, profesor doctor de limbile spaniolă şi româ-nă, de loc din Ocna Mureş, judeţul Alba, deşi aspira să aibă o cu totul altă profesie: „Aş fi vrut să fiu medic. Dar... franceza m-a dus pe alte căi. De fapt teama de prea mare răspundere: cum să ai viaţa unui om în mâinile tale?”. De vină să fi fost oare „Monsieur Ghica - judecător şi inginer, cu domiciulul forţat în oraşul nostru, care ne-a învăţat fran-ţuzeşte şi multe altele de fo-los! În niciun caz politică!”?! Sau cărţile preferate: „Ci-team şi răsciteam Basmele

ne din epoca ceauşistă – nea-gră, pentru adulţii de atunci, dar plină de lumină pentru mine, ca dovadă că lucrurile au cu totul o altă conotaţie atunci când sunt privite prin prisma unui copil. Mă refer la intervalul orar în care se întrerupea curentul, în spe-cial în zilele scurte, de iarnă. Timp de câteva ore, seara, ne strângeam toată familia în aceeaşi cameră şi stăteam la lumina unei lămpi cu gaz, de-pănând, la gura sobei, păţani-ile de peste zi – părinţii, cele de la serviciu, noi, copiii, cele de la şcoală. M-am bu-curat sincer că la noi în casă nu s-a implementat invenţia românilor din acea perioadă (anii ’80), şi anume, ilumina-rea locuinţei cu ajutorul unui generator şi a unei baterii de tractor. Chiar şi cu intensita-tea redusă pe care o aveau, becurile folosite la dispoziti-vul respectiv ar fi stricat far-mecul atmosferei rustice şi mirifice care se crea în sânul familiei unite. Ca să nu mai vorbesc de flăcările din sobă care dănţuiau pe tavan, dând viaţă unor monştri, balauri sau cadâne – depinzând de starea noastră de spirit sau de poveştile citite peste zi - ce ne ofereau un adevărat spec-tacol odată cu lăsarea întune-ricului şi cu aprinderea focu-lui pentru încălzirea camerei.

A m

Ileana Bucurenciu (68), Alcalá de Henares

Carmen Roşu (43), Valdilecha

Alina Burlacu (28), Coslada

Marilena Guriţă (34), Velilla de San

Antonio

Elena Şerb (48), Arroyomolinos

Românilor, dar cel mai mult m-au marcat Lebedele Fraţilor Grimm. Asta pentru că doamna Zoe Dumitrescu - Buşulenga nu tradusese încă Winnie Ursuleţul, care a devenit pentru copiii mei şi pentru un grup de prieteni ai noştri ...Cartea!!”?! Folosindu-se de amintirile din copilărie, Ileana ne transpu-ne şi ea într-un loc de basm, din frumoasa Românie pito-rească: „În fiecare vară mer-geam la bunicii dinspre tata, la Cârţişoara, în Făgăraş. Lunca, unde curgea râul Bâlea, îmi apare şi acum în ochi. Şi în ureche, ori de câte ori vreau să-mi imaginez... raiul! Apoi cabana şi poia-na de la Cascada Bâlea. Ce linişte, ce aer, ce miresme! Erau şi nişte măgăruşi!”.

mult îmi plăcea să merg la pădure şi să adun grămezi de frunze uscate şi să mă arunc în ele. Ce plăcere!”, mărtu-riseşte. În ceea ce priveşte persoana şi cărţile care au jucat un rol primordial în co-pilăria sa, Carmen declară din tot sufletul: „Întotdeauna am iubit-o şi o voi iubi pe bunica mea, Paula”, adăugând: „Am oscilat mereu între „Sans Famille” (n.a.„Singur pe lume”), de Hector Malot, şi minunata serie „Cireşarii”.”

vacanţa de vară din clasa a V-a şi, deşi avea vreo 600-700 de pagini, nu m-am lăsat până când nu am terminat-o, fiind plăcut impresionată de devotamentul, dragostea, dar mai ales de buna creşte-re a personajului principal”, îşi aminteşte Marilena. Des-pre momentele frumoase din copilărie spune: „Copil fiind, mergeam la sora mai mare a mamei mele într-o localitate din apropierea Bucureştiului (Lehliu) şi, împreună cu ve-rişoarele mele, trei la număr, mergeam la gârlă şi la liva-dă. Dar, pentru că trebuia să ajutăm şi la treburile din gospodărie, ne-au însărcinat să avem grijă de vacă: să o ducem la păscut, să o adăpăm etc. Cum eram patru, fiecare avea grijă ca văcuţa să fie bine „îngrijită”, dar, între co-piii care veneau la gârlă s-a organizat un concurs de pes-cuit cu ...fusta, respectiv cu pantalonii. Prinşi de „febra” concursului, cu toţii am uitat ca la ora amiezii să mutăm vacile la umbră, drept pen-tru care bietele animale erau deshidratate şi flămânde când am ajuns cu ele acasă. În sea-ra aceea tot satul „plângea” - fiecare copil care trebuia să îngrijească văcuţa familiei şi a uitat, a primit o „bucăţică” din dragostea părintească.”

Ana-Maria Marinescu Madrid

Amintiri din copilărie 13IUNIE2012

fost. . .mai bun.” Spre deose-bire de alţi copii, Alina nu a avut o carte favori-tă, dar i-au plăcut foarte mult poeziile lui George Topârceanu şi îşi aminteş-te de „Sailor Moon”, de-senele animate preferate.Şi copilăria Alinei este le-gată de viaţa la ţară: „Am avut bucuria să copilăresc într-o zonă rurală, aşadar, peripeţiile şi întâmplările hazlii s-au tot adunat de-a lungul anilor... Am foarte multe amintiri frumoase şi mi-e greu să mă opresc la una dar, cred că dintre toate care îmi vin acum în minte, aş putea să o amintesc pe cea în care mergeam cu puii găinii la păscut iarbă. Luam o sfoară, la un capăt legam piciorul puiului, iar la ce-lălalt capăt, un cui... şi aşa.. îl târâiam după mine prin tot lanul de iarbă. Bi-neînţeles, această pasiune de a duce puii la păscut o aveam doar pentru că părinţii mei nu au avut niciodată animale domes-tice şi aveam o admiraţie pentru vecinii mei care duceau vacile la păscut. Acest „joc”, pentru că aşa îl numeam eu, poate fi continuat cu multe alte jocuri asemănătoare, pre-cum acela în care, într-o bună zi, mi-a venit ideea să găuresc urechile pisicii şi să-i pun cercei. A fost culmea culmilor, pisică neagră cu cercei din măr-gele albe”.

...un copil necenzurat, spune Augustina David, din Călineşti, Teleorman, în prezent manager la Centrul de Sănătate şi Viaţă O&D Bucureşti, rememorând o se-rie de amintiri frumoase ale copilăriei sale: „Amintirile copilăriei îmi revin ca un tăvălug la fiecare 1 Iunie şi sunt asemenea unui mozaic de culori, soare blând, ima-gini frumoase ale jocurilor şi prietenilor de la ţară, aro-ma pâinii calde, pe care o scotea mamaia din ţest, pă-durea de la marginea satu-lui. Cu cât trec anii, cu atât devin mai nostalgică şi mă cuprinde dorul de ceea ce a fost atunci. Poate pentru faptul că am avut o copilărie frumoasă, în care joaca era necenzurată. Alergam toata ziulica împreună cu prietenii mei, mai mici sau mai mari, nepăziţi de bunici, sau vreun alt adult. Întotdeauna copiii cei mari aveau grija celor mai mici. Eram mulţi şi nu ştiu să fi păţit cineva ceva

... cu toţii, cei care am ci-tit mărturiile de mai sus, în acest „loc de refugiu al pro-

Augustina David (49), Bucureşti

vreodată. Nu cunoşteam sen-sul cuvântului „accident”. Când ne apuca foamea (de lup!... cum ziceam adesea) fugeam acasă pe rând şi ru-peam un colţ de pâine - de cele mai multe ori aburindă, abia scoasă din ţestul căp-tuşit cu frunze de salcâm. Aroma acelei pâini o simt şi acum. S-a păstrat intactă în lada cu amintiri.Cred că vacanţele de vară făceau deliciul copilăriei. Eram mulţi copii pe strada mea, dar îi aşteptam, ca pe pâinea caldă, pe prietenii noştri de la oraş care se mu-tau la bunicii de la ţară pe perioada vacanţei. Veneau la noi cu poveştile lor urbane. Ne adunam în fiecare seară în jurul unui foc de tabară şi, pentru moment, imagina-ţia noastră lucra intens şi în mintea fiecăruia se derula filmul acelor povestiri. Spre miezul nopţii mergeam fieca-re la casa lui şi adormeam întotdeauna fericiţi.Nu eram înstăriţi, dar ştiam că, dacă aveam „de toate” în hambar, în grădină, şi eram sănătoşi, nu aveam de ce să ne plângem.Îmi este dor de feţele zâm-bitoare ale oamenilor lângă care am crescut. Priviţi orice poză făcută acum 30 de ani şi veţi observa privirea şi zâm-betul oamenilor acelor vre-muri: nu cunoşteau cuvântul stres şi nici boală. Erau des-chişi la suflet şi munceau pe rupte. Rar era bolnav cine-va. Bunicii mei au murit de bătrâneţe, s-au stins încet, conştientizând orice moment al vieţii. Bunicul meu (ma-tern) era pe moarte şi ne-a spus: <<Eu voi muri mâine dimineaţă>>. Avea 83 de ani şi, în dimineaţa următoare, a

murit, după ce a oftat de câ-teva ori.Pentru că nu aveam televi-zor, când era frig şi nu ne puteam juca afară, citeam în casă, lângă sobă. La bi-blioteca din sat era coadă. Mergeam dimineaţa şi luam cărţi pe care le înapoiam în aceeaşi zi sau în zilele urmă-toare. Nu numai eu am făcut asta. Era un obicei. Ştiam să ne aşternem gândurile pe hârtie. Corespondenţa se făcea prin scrisori şi toate acele cărţi ne-au ajutat să ne ordonăm şi să ne controlăm mintea şi gândurile. La orele de limba română, compune-rile făcute de noi erau un de-liciu... nu erau toate geniale, dar erau nesfârşite şi ştiu că râdeam mult împreună cu doamna învăţătoare pe tema fanteziilor din lucrări.Fratele meu este mai mare decât mine cu şase ani. Pri-măvara, mai ales toamna, ploua mult şi era tare frig.Toamna ploua şi câte o săp-tămână fără oprire şi atunci fratele meu „nenea” - cum îi spuneam, mă trimitea în via din faţa casei după „un cas-tron plin cu struguri cu bobul mare şi parfumat”. Erau atât de buni... Ne plăcea să stăm în pat, înveliţi până la gât, să citim romane (nu erau atunci reviste) şi să mâncăm strugurii aceia atât de dulci şi reci, udaţi fiind din belşug de ploaia nesfârşită. Era un moment special pentru noi: când ploua, se auzea puter-nic ropotul ploii pe tabla de pe acoperişul casei, noi ci-team şi mâncam struguri... şi dacă nu erau struguri, erau eugenii sau spirale!”

NOTĂ: Materialul a fost realizat pe un eşantion de 15 persoane, dintre care numai şapte au binevoit să dezvolte tema propusă - amintiri din copilărie -, una dintre ele dorind să ră-mână anonimă. Declaraţiile de mai sus au la bază cinci întrebări/puncte la care in-

tervievaţii au trebuit să răs-pundă: „Cum vă alintau pă-rinţii/bunicii…?”; „Copil fiind, ce doreai să ajungi la maturitate? Ţi s-a împlinit dorinţa?”; „Persoana cea mai importantă din copilă-ria ta, care ţi-a fost mentor sau exemplu, sau care a avut un rol esenţial în evo-luţia ta.”; „Numele cărţii/personajului de film care ţi-a marcat copilăria.” şi „Care este cea mai frumoa-să amintire pe care o ai din copilărie?”.Pe lângă declaraţiile făcute, oamenii intervievaţi mi-au mulţumit la rândul lor pentru „posibilitatea de a se întoar-ce pentru câteva clipe în tim-pul celor mai frumoşi ani”, pentru „...aduceri aminte” şi pentru „provocare”.Eu mulţumesc tuturor per-soanelor care au făcut posi-bilă realizarea acestui ma-terial, oferind cititorilor o incursiune în timp, pe tărâ-muri mirifice ale României noastre pitoreşti, în lumea minunată a copilăriei. Un material realizat de Ana-Maria Marinescu

blemelor insolubile” - copi-lăria, aşa cum o numea Marin Preda, evadând pentru câteva clipe din cotidian, uitând că acum suntem „oameni mari” şi trebuie să ne comportăm ca atare. Persoane diferite, din mai multe colţuri ale ţării, cu vârste şi profesii diferite, unite de un numitor comun - copilăria cu miros de pâi-ne caldă şi gust de ciuperci, struguri dulci şi reci şi nuci verzi; răpăind a ploaie şi foş-nind a frunze uscate; cu ape curgătoare, lunci şi cascade ameţitoare; cu păduri fer-mecate; cu miresme de fân şi flori de câmp; cu pui care pasc, pisici cu cercei şi vaci „bronzate”; cu întuneric plin de lumină şi căldură umană... Copilăria... Raiul!***

Spania14 IUNIE2012

Spania a cerut ajutor internaţional pentru recapitalizarea băncilor

Spania a obţinut 618 „steaguri albastre” (540 pentru plaje şi 98 pentru porturi sportive) în 2012, menţinându-se în frun-tea celor 51 de teritorii din cele 46 de ţări participante din emisfera nordică, şi înre-gistrând cel mai bun rezultat istoric, după ce a „primit” cu 35 de steaguri mai mult decât cele 608 obţinute anul trecut.Acest rezultat coincide cu aniversarea a 25 de ani de la crearea acestui premiu medi-oambiental, turistic şi al cali-tăţii. „Steagul albastru” este o distincţie internaţională care premiază îndeplinirea unor standarde prestabilite, precum accesibilitate, calitatea apelor, informaţia medioambientală pusă la dispoziţia turiştilor şi respectul faţă de legislaţie.Spania a primit cu 35 mai mul-te astfel de steaguri ca în 2011 - 29 pentru plaje şi 6 pentru porturi -, graţie creşterii cu 14 Regele Juan Carlos al Spaniei,

aflat în vizită în Chile, a făcut marţi, apel la „solidaritate” din partea Uniunii Europene pentru salvarea „proiectului european”, pentru care este nevoie de „austeritate şi disci-plină”, dar şi de soluţii politi-ce şi dezvoltare.„Europa are nevoie de aus-teritate şi disciplină, dar austeritatea nu este suficien-tă pentru a salva Europa”, a declarat monarhul într-un dis-curs rostit la palatul Moneda, invitat de preşedintele Chile, Sebastian Pinera.„Solidaritatea este de ase-menea necesară pentru redu-cerea obligaţiilor financiare care apasă în prezent asupra unora dintre state”, a dezvă-luit acesta.„Fără solidaritate este posi-bil ca proiectul european să supravieţuiască, dar ceea ce nu va supravieţui, va fi pro-iectul politic european”, a adăugat Juan Carlos.

Mariano Rajoy, primul minis-tru al Spaniei, a avertizat, că ţara sa se află într-o situaţie „extrem de dificilă”, anunţă publicaţia financiară „Finan-cial Times”. El a îndemnat Europa să dovedească fap-tul că uniunea monetară este „ireversibilă” prin înfiinţarea unei uniuni bancare şi intro-ducerea de obligaţiuni comu-ne europene, numite şi euro-bonduri.Cristobal Montoro, ministrul Bugetului Spaniei, şi-a ex-primat, la rândul său, îngrijo-rările, recunoscând că riscul asupra intrării ţării sale în incapacitate de plată face ca „uşa pieţelor financiare să nu fie complet deschisă” pentru guvernul de la Madrid.Aceste declaraţii au surprins analiştii şi investitorii, mai ales că Spania intenţionează, joi, să vândă obligaţiuni suve-rane în valoare de 2 miliarde de euro. La nivel naţional, Germania îşi menţine opoziţia faţă de acordarea de asistenţă financiară băncilor spaniole fără ca guvernul de la Madrid să facă o cerere formală în această privinţă.Cu toate acestea, autorităţile spaniole se opun unui pro-gram de asistenţă financiară

steaguri în Murcia, cu 13 în Galicia, 12 în Andaluzia şi 7 în Canare, şi în ciuda scăderii cu 17 steaguri în Baleare.Pe kilometri de plajă cu steag albastru Andaluzia continuă să fie lider, cu 116,3 kilome-tri, urmată de Galicia (95 de kilometri) şi Comunitatea Valenciană (87,62 kilometri).Cu cele 540 de plaje premi-ate, Spania este lider global, urmată, de departe, de Grecia (394), Franţa (358), Turcia (335), Portugalia (275), Danemarca (253) şi Italia (247).În ceea ce priveşte porturile sportive premiate, Spania este abia pe locul 2, dat fiind că Germania, cu 110 porturi premiate, depăşeşte cele 98 ale Spaniei. În con-tinuare, se situează Olanda (88), Franţa (84) şi Italia (62). Sursa: El Mundo. În ceea ce priveşte situaţia

Spaniei, Juan Carlos şi-a ex-primat optimismul şi a dat asi-gurări că în urma rectificărilor bugetare „fără precedent”, şi a reformelor „de mare anver-gură” ale Guvernului, ţara a început să recupereze „com-petitivitatea pierdută”.Situaţia „a început să se îmbu-nătăţească”, afirmă monarhul.Potrivit suveranului Spaniei, investitorii au plecat din Uniunea Europeană pentru că „se îndoiesc de dorinţa noastră de a rămâne împreu-nă, de a apăra moneda comu-nă”. Din acest motiv, în opi-nia sa, „dacă problema este politică, şi soluţia trebuie să fie politică”.După Brazilia, regele Juan Carlos a ajuns în Chile, unde va participa miercuri la Sum-mitul prezidenţial al Alianţei Pacificului, care se va desfă-şura la Cerro Paranal, la cir-ca 1.200 de kilometri nord de Santiago. Preşedintele

de tipul celui acordat Greciei, Portugaliei şi Irlandei, consi-derând că acesta ar fi „ridicol de scump” datorită dimensiu-nilor economiei Spaniei, a pa-tra economie din cadrul zonei euro. Totodată, oficialii de la Madrid sunt reticenţi să ceară până şi un program parţial de asistenţă financiară, temându-se de condiţiile care ar putea fi impuse de către FMI şi de in-stituţiile financiare europene, lucru pe care oficialii germani îl consideră inevitabil.Montoro a declarat că suma ne-cesară recapitalizării băncilor, estimată la 40 de miliarde de euro, nu este una „astronomi-că”: „Problema constă în găsi-rea acestor fonduri”, a adăugat Montoro. „Instituţiile europene trebuie să se implice şi să susţi-nă această recapitalizare”.Ministrul bugetului a susţinut că este în interesul Europei să ajute Spania. „Nu este o procedură de asistenţă a unei anume ţări ci de promovare a unei uniuni bancare pentru a crea un sistem financiar eu-ropean cu aceleaşi garanţii pentru toţi membrii”, a argu-mentat acesta.În prezent, planurile pentru crearea unei uniuni bancare, parte a unui proiect „ultim”

de integrare, conceput de Herman Van Rompuy, preşe-dintele Consiliului European, şi care vor fi prezentate la summitul UE de luna viitoa-re, sunt pe termen lung şi nu au ca scop explicit rezolvarea problemelor Spaniei.Guvernul de la Madrid a obţinut din partea Comisiei

Europene şi a Franţei susţine-re în vederea unei injecţii de lichidităţi în sistemul bancar spaniol din partea fondului de urgenţă al Uniunii Europene, ESM, în valoare de 500 de miliarde de euro. Însă, în prezent, nici fondul temporar (EFSF) şi nici ESM nu sunt în poziţie de a lua aceste măsuri.

chilian, Sebastian Pinera, al Mexicului, Felipe Calderon, al Peru, Ollanta Humala, şi al Columbiei, Juan Manuel Santos, vor participa la acest summit.Preşedintele statului Costa

Rica, Laura Chinchilla, şi ad-junctul ministrului de Externe al statului Panama, Francisco Alvarez, vor fi la rândul lor prezenţi la eveniment în cali-tate de observatori. Sursa: El Mundo.

En español 15IUNIE2012

Color y emoción en el CEPI de Coslada

La artista rumana Alina Burlacu presentó la expo-sición “ La Naturaleza”El Centro Hispano-Rumano de Coslada, gestionado por la Fundación Iberoamérica Europa, inauguró el pasado miércoles 23 de mayo, la exposición de pintura “La Naturaleza”, a cargo de la

autora Alina Burlacu. En el acto contamos con la pre-sencia de nuestro profesor de pintura Juan del Pozo, quien explicó a los presen-tes detalles sobre la técnica empleada por la artista. La muestra, que contiene oleos y acrílicos sobre lienzos, la mayoría representando pai-

sajes y flores, permanecerá abierta al público hasta el 15 de junio.Gracias al “Proyecto de Atención Social Integral a la Mujer Inmigrante” en cuyo marco realizamos esta actividad, damos una opor-tunidad a todas aquellas mujeres que quieren expre-sarse a través del arte, com-partiendo con los demás sus ideas creativas, cumpliendo con uno de los objetivos de este proyecto, que es promover la igualdad de oportunidades. Es el caso de Alina Burlacu, artista rumana que expone en el Centro Hispano Rumano de Coslada, dando a conocer su obra realizada durante casi dos años de estancia en España.

FECHA HORA ACTIVIDADES PUNTUALES

02/06/2012 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración”

02/06/2012 16:00“Five O’Clock”: Puesta en escena de la obra de teatro del escritor Ion Luca Caragiale, realizada por los niños del Centro, con motivo de la celebración del Día del Niño y del centenario de la muerte del escritor rumano.

07/06/2012 17:00 – 18:00 “Consejos y habilidades para acceder al mercado laboral”: Taller de empleo.

09/06/2012 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Derechos y deberes. Marco Constitucional”.

13/06/2012 17:00 – 19:00 “Recuerdos de mi infancia”: Taller infantil de relato corto, con motivo de la celebración del Día del Niño.

14/06/2012 17:00 – 18:00 “Cómo crear tu propia empresa”: Taller de empleo.

Hasta el 15/06/2012

Consultarhorario del

Centro

“Mujeres inmigrantes con el arte: La naturaleza” - Exposición de pintura de Alina Burlacu.

16/06/2012 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo”.18/06/2012 18:00 – 19:00 Taller de relajación: Taller psicosocial.

20/06/2012 19:00 Exposición colectiva del grupo de pintura del Centro, dirigida por el pintor Juan del Pozo.

21/06/2012 17:00 – 18:00 “Encuentra trabajo en la red”: Taller de empleo. 22/06/2012 17:00 “Las vacaciones de mis sueños”: Taller infantil lúdico-educativo. 23/06/2012 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería.”

25/06/2012 18:00 – 19:00 “Acciones de sensibilización en valores interculturales”: 4ª sesión. (Para niños de primaria).

25/06/2012 18:00 “¡Conoce los recursos de formación existentes en la Comunidad de Madrid!”: Taller de empleo.

26/06/2012 17:00“Manos creativas”: Exposición de las manualidades realizadas por las usuarias del Centro, en la actividad “Encuentro de Mujeres” durante el curso 2011-2012.

26/06/2012 17:30Presentación del libro bilingüe de cuentos rumanos infantiles: “Greuceanu”, “Praslea el valiente y las manzanas de oro” y “Juventud sin vejez y la vida sin muerte”.

27/06/2012 18:00“¡Hemos aprobado!”: Fiesta de fin de curso y entrega de diplomas a los alumnos de los cursos del Centro, así como de los diplomas LETRA. Con una actuación de sevillanas por las alumnas del curso de baile del CEPI.

28/06/2012 16:00 – 18:00 “Inquilinos/Propietarios: Novedades sobre el alquiler de viviendas”: Charla jurídica.

29/06/2012 17:00 “Let’s Dance!”: Concurso infantil de baile.30/06/2012 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración”.

Pendiente por confirmar

Pendiente por confirmar

“Caragiale, siempre actual”: Proyección de una película rumana subtitulada, con motivo del centenario de la muerte del escritor rumano Ion Luca Caragiale. En colaboración con el Instituto Cultural Rumano de Madrid.

Pendiente por confirmar

Pendiente por confirmar

“Cómo superar el estrés en tiempos de crisis”: Taller de habilidades psicoso-ciales.

DÍAS HORARIOS ACTIVIDADES PERMANENTES

De lunes a viernesDe lunes a jueves

10:00 – 14:00; 15:00 – 19:00 Orientación laboral individual (por orden de llegada)

Martes y miércolesLunes y jueves

10:00 - 15:0015:00 - 20:00 Atención jurídica individual (por orden de llegada)

Lunes y miércoles 18:00 – 20:00 Atención psicológica individual (con cita previa)Martes

Miércoles12:00 – 13:0018:00 – 19:00

Curso de informática (nivel inicial I)Curso de informática (nivel inicial II)

MartesMiércoles

13:00 – 14:0019:00 – 20:00

Curso de informática (nivel medio I)Curso de informática (nivel medio II)

Martes 14:00 – 15:00 Curso de InternetJueves 12:00 – 14:00 Curso de Rumano (nivel inicial)Martes 18:00 – 19:00 Curso de Español I (nivel inicial)Martes 19:00 – 20:00 Curso de Español I (nivel medio)Jueves 11:00 – 12:00 Rumano avanzado (Conversación)

Martes y jueves 11:00 – 12:00 Inglés para principiantesViernes 17:00 – 19:00 “Parlez-Vous Français?”: Curso de francés nivel básico.

Lunes y miércoles 11:00 – 13:00 Curso de pintura para adultosJuevesSábado

17:00 – 18:3017:00 – 19:00 Curso de escultura

MiércolesViernes

18:00 – 19:0010:30 – 11:30 Curso de sevillanas

Martes 17:00 – 19:00 Encuentro de Mujeres

MartesJueves

10:30 – 11:3011:30 – 12:3012:30 – 13:30

Pilates (Ejercicios físicos con el método Pilates).Cesión de espacio.

Lunes y miércoles 16:30 -18:00 Apoyo Escolar (Supervisión para la realización de deberes escolares y repaso)

Viernes 17:00 – 19:00 “Los cuentos de mi infancia”: Taller infantil de cuentacuentos.Todas las tardes 18:00 – 20:00 Taller infantil de folklore rumano

Sábados 17:30 – 19:00 Tardes de cine

Lunes a sábados Consultar horario del centro Acceso a Internet

Lunes a sábados Consultar horario del centro Acceso a la Biblioteca

PROGRAMACIÓN MES DE JUNIO / 2012

CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA

Nota: Todas las actividades son gratuitas. Program: Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.

Opinii16 IUNIE2012

Este hilar să asişti la o dezba-tere despre ce trebuie să facă ţările din Vest ca să nu ajun-gă în situaţia de a avea doar doi salariaţi la un pensionar în 2030 faţă de un raport de patru la unu în prezent - adi-că un scenariu dezastruos în opinia experţilor, când în România sunt deja mai mulţi pensionari decât salariaţi.„Guvernele nu realizează încă ce povară viitoare vor fi generaţiile vârstnice. În Franţa prognozele făcute în 2000 despre proporţia popu-laţiei de peste 65 de ani în totalul populaţiei în 2040 au

Zilele trecute am avut o con-versaţie foarte interesantă cu unul dintre colegi şi mă întreba unde să investeşti, în ce produs de economisire şi în ce monedă, astfel încât trecerea anilor şi evenimen-tele care apar să nu îţi înghi-tă banii pe care i-ai pus de o parte?În 1966, părinţii lui au făcut prima depunere la CEC. În 1977, soldul carnetului de economii de la CEC indi-ca 10.000-11.000 de lei. De atunci, părinţii nu au mai efectuat vreo depunere, dar nici nu au scos vreun ban. Ce se aduna era doar din dobândă. La vremea respec-tivă, în 1977, 10.000 de lei însemnau cam 1.000 de do-lari. Sau 10 luni de salariu. O Dacie era cam 70.000 de lei (7.000 de dolari), iar o casă/apartament era cam 50.000-70.000 de lei (5.000-7.000 de dolari).În 1994, deci peste 17 ani şi la patru ani după Revoluţie, în soldul contului de econo-mii de la CEC se adunaseră 21.774 de lei. Adică 5 dolari

fost deja îndeplinite”, a spus Adelina Comas - Herrera, profesor la London School of Economics, în cadrul unei dezbateri organizate de com-pania franceză de asigurări AXA săptămâna trecută.La suprafaţă, subiectele cele mai fierbinţi din Eu-ropa sunt criza euro, criza datoriilor suverane, criza Greciei. Dar în adâncime, problema este simplă: pier-derea de competitivitate - de aici şi numărul prea mic de salariaţi, de aici povara fis-cală din ce în ce mai mare. Nu deficitele bugetare sunt sursa reală a dificultăţilor, ci deficitele comerciale: pur şi simplu nu mai ştii/nu mai poţi să exporţi pe măsura a ceea ce vrei/te-ai învăţat să consumi.Când pierzi piaţa şi mai ai cui să vinzi, întoarcerea firmelor, a băncilor sau a indivizilor către stat, deci umflarea deficitelor publice

şi ceva. În 2005, când a ve-nit denominarea în care s-au şters patru zerouri din coada leului, în soldul libretului de economii se adunaseră 33.163 de lei, adică 3,3 în lei noi, adică 1 dolar.Iar întrebarea colegului meu este simplă: Cine îmi dă mie banii? Banii din 1977, nu cei de acum.Cei cărora li s-au naţionali-zat casele în 1947 au primit despăgubire. Cei care au avut bani pentru Dacie la CEC au mai primit şi ei ceva, dar cei care au avut încredere în sistemul naţional de eco-nomisire, în moneda naţio-nală ce primesc? Cine să îi facă lui dreptate, că şi-a pier-dut banii, de fapt valoarea banilor în 35 de ani? Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Isărescu sau toţi premierii şi miniştri de finanţe care au condus România? Sub cei 22 de ani de domnie a lor s-au devalorizat banii. Cum să facă ei dreptate? Asta ar însemna să se acuze pe ei, privind modul cum au admi-nistrat ţara, resursele şi eco-nomiile oamenilor.Părinţii lui au economisit de bună credinţă şi în 1977 au pus de o parte echivalen-tul a 1.000 de dolari, a zece luni de muncă, a 20% dintr-o casă, de fapt avansul. El a moştenit libretul şi s-a trezit că are 1 dolar sau trei cafele

şi apoi a datoriilor publice, nu este decât o amortizare a căderii.Într-un fel, România este imaginea a ceea ce poate de-veni Europa în următorii 20 de ani dacă procesul de de-zindustrializare va continua în favoarea Asiei.Ca o apă care sapă, sapă pe dedesubt până clatină şi sur-pă stânca, Asia vine şi sub-minează tot: state, multinaţi-onale, pieţe. Importurile din China au crescut de zece ori în România în ultimii zece ani, până la 2,5 miliarde de euro, şi provoacă 2 miliar-de de euro deficit comercial anual. Importurile UE din China au fost de 292 mld. euro anul trecut, de cinci ori mai mari decât în 2000 şi provoacă 156 miliarde de euro deficit comercial anual.Încet - încet apar şi expli-caţii pentru care periferia Europei - Grecia, Portuga-lia, Irlanda - crapă. Motorul

la dozator.Cum să înţelegi că între timp am avut inflaţie de trei cifre, iar dobânda bancară la eco-nomii nu a putut să ţină pasul cu ea, am avut devalorizarea monedei naţionale de nu ştiu câte ori în raport cu dolarul, între timp a mai crescut şi preţul la case. Numai preţul la maşină a rămas pe loc.Cum te poţi apăra în dece-nii, cât ţine viaţa unui om, de tot ce se întâmplă în ju-rul tău, care afectează va-loarea banilor? Bancherii se plâng că nu pot da credite în România pe termen lung în moneda naţională, pentru că nu au resurse pe termen lung, adică deponenţii nu îşi pun banii pe 20 de ani, ci îşi ţin economiile pe cel mult un an. Şi cine e de vină că oamenii nu mai au încredere în ceea ce se cheamă econo-mii pe termen lung? Părinţii colegului meu şi chiar el au avut încredere în conceptul de economisire, de fapt de moştenire pe termen lung şi au pierdut. De la 1.000 de dolari au ajuns la 1 dolar, în bani reali. Şi ca ei sunt mulţi alţii cărora li s-a întâmplat la fel. De foarte multe ori ne în-trebăm unii pe alţii unde este mai bine să îţi ţii economi-ile, adică partea din salariu pe care ai putea să o pui de o parte. Să avem încredere în leu, aşa cum spunea Banca

Ca să ieşi din criză trebuie să produci

În economie ce pierd unii, câştigă alţii

extinderii UE, adică firmele multinaţionale, nu mai au ca şi cap-compas UE, ci alte te-ritorii. Asia, America Latină - acestea sunt high-growth market (pieţe cu creştere înaltă) acum. Spre exemplu, pentru Henri de Castries, şe-ful AXA, companie cu veni-turi de 86 miliarde de euro în 2011, din care 80% din afara Franţei, drumul pe care mer-ge Europa este pierzător. In-jecţiile monetare ale Băncii Centrale Europene aduc stagnare pentru că dobânzile mici nu impulsionează in-vestiţiile pe termen lung, iar oamenii talentaţi sunt alun-gaţi de taxele prea mari.De la vârf vin şi trimiteri în istorie. Nu este obligatoriu ca Europa să rămână bogată. Argentina era ţara cu cel mai mare PIB per capita în 1945, dar a fost adusă la ruină de liderii politici. De pe mar-gine, istoricii, intelectualii, cronicarii spun că nicioda-tă Grecia nu va fi lăsată să cadă. Multinaţionalele îşi iau măsuri de prevedere până la detaliu între timp. Nimic nu este exclus.Din ce se vede, România

Naţională între 2003 şi 2008, până a venit criza? În dolari? În euro? În aur? În franci elveţieni? Mai este valabilă noţiunea de economisire pe termen lung, în condiţiile fluctuaţilor valutare de mo-nede? Sau, de fapt, trebuie să îţi evaluezi an de an situaţia economiilor şi să dai cu ba-nul, în ce monedă mergi mai departe? Dacă am fi investit în dolari în ultimul deceniu, ai fi pierdut comparativ cu plasamentele în leu sau euro.Dolarul a crescut comparativ cu leul cu numai 12% între 2002 şi 2012. Iar dacă ne ui-tăm puţin la ce s-a întâmplat acum 4-5 ani, când dolarul a scăzut la 2,2 lei faţă de 3,6 acum, toţi cei care au avut încredere în moneda verde ar fi pierdut.Dacă am fi mers pe euro, în-tre 2004 şi 2012, am fi câş-tigat din aprecierea monedei europene comparativ cu leul 10%. Dacă aveam norocul să ne plasăm leii în 2002, când euro era cotat la 2,8 lei, am fi câştigat până acum 60%. Pe de altă parte, dacă am fi ţinut leii în bancă, cu dobân-zile acumulate într-un dece-niu, am fi câştigat în lei cam 160%. Dacă excludem de-precierea leu-euro de 60%, plus dobânda la euro, am fi avut un câştig de 40%.Aceste calcule sunt postfac-tum. Nu ştiu dacă în 2002

trebuie să-şi construiască un parcurs propriu dacă vrea să iasă din ratele marginale de 1-2% creştere economică pe an în următoarea decadă. „Sânge” nu mai vine de la Vest. S-a terminat. De acum teritoriile de la margine sunt folosite mai mult pentru a extrage ce se mai poate ex-trage - vezi profiturile din petrol.Şi încă invers, Occidentul poate învăţa din ceea ce a experimentat România în ul-timii 30 de ani în care puţine au fost momentele de stabi-litate economică: investiţii fără sens care au stors eco-nomia de puteri, devaloriza-re, dezindustrializare.Nu diferă mult de Casa Poporului stadioanele care stau acum goale în Grecia (care le-a făcut pentru Olimpiadă) sau de cele din Portugalia (pentru Campio-natul European de Fotbal). Şi nici complexul arhitec-tural de miliarde de euro sub semnătura lui Santiago Calatrava din Valencia, pania, de exemplu. În cazul României a însemnat epu-izarea economiei pentru o

puteai să îi spui cuiva să scoată toţi banii pe care îi ţinea în valută şi să îi bage în lei, că va câştiga mai mult. Sau îşi va conserva valoarea banilor mai bine. Aşa cum se mişcă lumea acum, unde toate ţările încearcă să iasă din menghina datoriilor şi din recesiune, economisirea pe termen lung într-o singură monedă este un pariu extrem de riscant. Nu ştii ce îţi vor aduce evenimentele şi care ţări se vor confrunta cu de-valorizări sau cu aprecieri atât a monedelor, cât şi a ac-tivelor.În 1977, un apartament era 5.000-7.000 $, aproape de anii ‚90 probabil că urcase la 8.000-10.000 de dolari, după Revoluţie coborâse din nou spre 5.000-7.000 $, nivel unde a stat aproape un deceniu. După 2000, acelaşi apartament urcase la 50.000-70.000 $, pentru ca acum să coboare spre 30.000-40.000 $. E investiţia într-un aparta-ment mai bună decât într-un depozit bancar? Ce laşi moş-tenire copiiilor? Un libret de economii în moneda naţiona-lă, cumperi acum dolari şi îi ţii la saltea că s-ar putea ca euro să nu mai existe? Cum-peri aur sau franci elveţieni? Cumperi tacâmuri şi covoare aşa cum făceau părinţii noş-tri ca să ne lase moştenire ceva util, care nu risca să se deprecieze?Având în vedere istoria ul-timelor patru decenii cât şi evenimentele actuale din jurul nostru atât cele econo-mice, cât şi cele politice şi sociale, Conceptul de eco-

întreprindere faraonică, în cazul grecilor, portughezi-lor sau spaniolilor au fost miliarde de euro adăugate la datoria publică şi care s-au întors de multe ori în braţele companiilor germane. Ca să ieşi din criză trebuie să pro-duci - ce să produci când tu ai investit în ciment şi fier-beton?Dacă Grecia iese mâine din zona euro şi are loc o de-valorizare de 75%, aşa cum este prevăzut într-un scena-riu extrem, salariul minim de 870 de euro pe lună va ajunge la 210 euro, aproa-pe de România, calculează Vasilis Georgas, un jurnalist grec prezent şi el la dezba-teri. Singura deosebire este că muncitorul român a mai avut un spaţiu de respiraţie în satul unde s-a întors şi a trăit din ceea ce a semănat după 1990. Jumătate din-tre cei 10 milioane de greci trăiesc deja în Atena. Vor mai şti cum să-şi îngrijeas-că livada de portocali şi să trăiască cu lunile sub cerul liber, aşa cum o făceau pă-rinţii şi bunicii lor, se întrea-bă Georgas?

nomisire pe termen lung, într-un singur coş, nu mai există. Împărţiţi-vă econo-miile în două, trei sau chiar patru monede, nu investiţi numai într-un singur activ şi uitaţi-vă ce se întâmplă în jurul vostru!Nici statul, nici bancherii nu vor avea grijă de păstrarea în timp a valorii banilor voş-tri. Pentru că nici ei nu ştiu şi, de aceea, se uită mai de-grabă pe termen scurt decât pe termen lung. Iar criza a arătat acest lucru. Un preşe-dinte stă patru sau opt ani şi sigur nu se gândeşte zi de zi la cei care economisesc, iar premier sau un ministru de finanţe stă mult mai puţin. Şi nici Mugur Isărescu, care stă de 22 de ani în fruntea Băncii Naţionale nu a putut să oprească devalorizarea în timp a monedei naţionale, în special după 1990. Şi totuşi, până la urmă, cine îl despă-gubeşte pe colegul meu, ai cărui părinţi au economisit an de an, au lăsat dobânda acolo, cu credinţa că îi vor lăsa ceva moştenire fiului lor? De la 1.000 de dolari să ajungi la un dolar după 35 de ani este cumplit. Iar cei 999 de dolari care lipsesc din valoarea banilor nu înseam-nă altceva decât preţul plă-tit, de cei mai mulţi pentru cele trei decenii pierdute din punct de vedere economic. Ultimul deceniu al perioadei Ceauşescu plus cele două decenii de după Revoluţie. Dar gândiţi-vă că în econo-mie ce pierd unii, câştigă alţii.***

Cristian Ioanoviciu Guitars- Barcelona

Irina Georgescu Şova- Bucureşti

Avocatul răspunde 17IUNIE2012

Cifrele statistice indică o creş-tere a populaţiei româneşti pe teritoriul Spaniei în ultimii 2 ani, ajungându-se oficial la un număr de 920.000 români în data de 31 decembrie 2011. Aşadar, cu aproape un milion de cetăţeni români care trăiesc în Spania, suntem una dintre cele mai importante categorii de imigranţi din această ţară, motiv pentru care din punct de vedere juridic aduce con-secinţe, din păcate, nu dintre cele mai fericite. Principalele drepturi ale unui cetăţean ro-mân ajuns în Spania sau care are deja mai mulţi ani de şe-dere în această ţară sunt: • dreptul la rezidenţă, • dreptul de-a opta pentru un loc de muncă în condiţii de egalitate cu restul populaţiei, • dreptul la asistenţă sanitară, • dreptul de a vota la alegerile municipale spaniole, • dreptul de a fi aleşi pe liste-le municipale ca şi consilieri locali, • dreptul de a participa la vot pentru alegerile locale şi ge-nerale din România în secţii specializate, dreptul la învăţă-mântul de stat spaniol al copi-ilor români, • dreptul la burse şcolare şi studenţeşti, • dreptul la asistenţă juridică gratuită (pentru cei fără veni-turi suficiente), • dreptul de a manifesta pu-blic, • dreptul de a înfiinţa asociaţii şi fundaţii etc.Să nu uităm însă că avem şi o serie de obligaţii care ţin strict de relaţia cetăţeanului român cu statul spaniol: • obligaţia de a declara în mod legal toate veniturile obţinute, • obligaţia de a respecta legis-laţia spaniolă,

Marius Vili Sârbu - Avocat/ Spania

Dreptul la rezidenţă, dreptul la asistenţă

sanitară şi dreptul la un contract de muncă

pe teritoriul Spaniei, a cetăţenilor români• obligaţia de a solicita re-zidenţă după cele 3 luni de şedere continuă pe teritoriul spaniol, • obligaţia de preschimbare a certificatelor de rezidenţă, • obligaţia de a avea întot-deauna documente de identi-tate româneşti valabile, obli-gaţia de a plăti toate taxele şi impozitele legal stabilite către organismele spaniole. În mod normal trebuie să exis-te întotdeauna un echilibru în-tre drepturi şi obligaţii pentru a nu fi provocată în special marginalizarea socială - stare de ilegalitate, imposibilitatea de a accede la servicii sanita-re, educaţie, posibilitatea de a lucra de o manieră legală ceea ce conferă drepturile de asi-gurări sociale (pensii, şomaj, ajutoare sociale). Când acest echilibru este fragil, segmen-tul de populaţie român devine sensibil şi expus riscurilor de excluziune socială: De exemplu fără rezidenţă ce-tăţeanul român nu poate fi contractat de către o firmă, nu poate încheia un con-tract de închiriere, nu poate achiziţiona bunuri mobile sau imobile, nu poate ră-mâne de o formă legală pe teritoriu spaniol mai mult de 3 luni, nu-şi poate înfi-inţa o firmă sau o afacere personală. Dreptul la rezidenţăAderarea României la UE aprobată încă din anul 2004 şi pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2007 a adus o serie de beneficii românilor aflaţi în afara graniţelor României. S-a pus capăt astfel stării de ilegalitate a multora dintre concetăţenii noştrii, putând în acest fel să-şi construiască o viaţă împreună cu familii-le lor acolo unde au decis să locuiască în Spania, Italia, Franţa, Germania etc. În Spania, rezidenţa a fost reglementată prin Decretul Regal 240/2007 care a re-cunoscut dreptul cetăţenilor români de a-şi solicita şi ob-ţine rezidenţa (şederea lega-lă) în acest stat de o manieră

indiscriminatorie. În sensul că Europa devenise pentru români un singur stat. Deşi iniţial dreptul la muncă a fost limitat printr-o moratorie în vigoare până la 1 ianuarie 2009, mii de cetăţeni români au ieşit din zona gri a ilega-lităţii declarându-se rezidenţi legali. În 24 aprilie 2012, în baza politicilor economice şi de străini ale Guvernului Spaniei s-a decis modificarea art. 7 din Decretul Regal menţio-nat limitându-se accesul la rezidenţă doar la românii care îndeplinesc anumite criterii şi anume: • deţin un loc de muncă sau au suficienţe venituri lunare (peste 640 de euro) pentru a se întreţine. Este de ştiut că situaţia economica a Spaniei cu un 24% de şomaj (peste 5 milioane de cetăţeni) este şi va fi complicată atât pentru spanioli cât şi pentru româniIdeea acestei măsuri este li-mitare a accesului la şedere legală a imigranţilor români va conduce la accesul cetăţe-nilor spanioli pe piaţa muncii, neavând în acest sens nici un contracandidat. Astfel, în conformitate cu noul art. 7 din Decretul Regal 240/2007 au dreptul la rezi-denţă în Spania cei care: a) sunt angajaţi sau lucrează pe cont propriu (ca autonomi) în Spania, b) dispun, pentru ei şi mem-brii familiei, de venituri sufi-ciente pentru a nu recurge la ajutoarele oferite de asistenţa socială spaniolă pe timpul pe-rioadei lor de şedere, precum şi de asigurare sanitară care să prevină riscurile de îmbol-năvire în Spania, c) sunt înscrişi într-un centru public sau privat, acreditat sau finanţat de către autorită-ţile educaţionale competente conform legislaţiei în vigoare, cu scopul principal de a stu-dia, inclusiv cursuri de for-mare profesională; dispun de asigurare de boală care aco-peră toate riscurile în Spania şi garantează autoritaţii na-

ţionale competente, printr-o declaraţie sau prin orice alt mijloc echivalent, la alegere, că dispun de venituri suficien-te pentru ei şi membrii fami-liilor lor, aşa încât să nu tre-buiască să recurgă la ajutorul oferit de asistenţa socială a statului spaniol pe tot timpul şederii lor,d) sunt membri ai familiei ce însoţesc un cetăţean al Uniunii Europene sau din-tr-un alt stat european parte al Acordului privind Spaţiul Economic European , sau vin pentru a se reuni cu acesta, şi îndeplinesc condiţiile menţio-nate la literele a), b), sau c). 2. Dreptul de şedere prevăzut la alineatul 1 se extinde asu-pra membrilor familiei care nu provin dintr-un stat mem-bru când însoţesc un cetăţean al Uniunii Europene sau al unui alt stat parte a Acordului privind Spaţiul Economic European, sau i se alăturea-ză pe teritoriul spaniol, atâta vreme cât respectivul cetăţean îndeplineşte condiţiile menţi-onate la literele a), b) sau c) ale alineatului 1. 3. Conform celor menţionate la punctul A), alineatul 1, un cetăţean al Uniunii Europene sau membru al unui stat parte a Acordului asupra Spaţiului Economic European care nu mai este angajat sau nu mai lu-crează ca autonom îşi va men-ţine drepturile ca lucrător sau autonom în următoarele cazuri: a) Dacă suferă de incapacita-te temporară de muncă gene-rată de boală sau accident;b) Dacă, intrând în şomaj in-voluntar dovedit şi înregistrat în mod corespunzător, în urma unui contract de muncă pe o durată de mai mult de un an, s-a înscris la serviciul compe-tent pentru ocuparea forţei de muncă în scopul de a găsi din nou un loc de muncă;c) Dacă, intrând în şomaj involuntar dovedit şi înregis-trat în mod corespunzător, în urma încheierii unui contract de muncă pe o durată de mai puţin de un an, sau intrând în şomaj involuntar pe timpul

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid, este un cabinet profesional românesc fondat în anul 2009 de Marius Vili Sârbu, avocat titular al cabinetului, colegiat în Ilustre Colegio de Abogados de Madrid cu nr. 90513.Membru al Council of Bars and Law Societies of Europe, Cabinetul de avocatură în baza autorizaţiei Consiliului General de Avocatură Spaniol, are dreptul de a reprezen-ta cetăţeni ai Uniunii Europene pe întreg teritoriul statelor membre UE, inclusiv România, prin asociaţii cabinetului sau birourile de avocatură asociate.Site-ul Cabinetul de avocatură exclusiv cetăţenilor români este: www.e-avocat.es

Date de contact: Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madridwww.sarbu-abogados.euCalle de Los Hermanos Machado nr. 3 Bis - 28017 MadridTelefon: 913 775 246, 697 355 235E-mail: [email protected]

Notă: Materialele publicate la pagina Avocatul răspunde, sunt rezultatul studiului de speciali-tate efectuat în exclusivitate pentru Occidentul

Românesc şi nu pot fi reproduse.

primelor douăsprezece luni, s-a înscris la serviciul compe-tent pentru ocuparea forţei de muncă în scopul de a găsi din nou un loc de muncă; în acest caz, drepturile derivate din condiţia sa de angajat se vor menţine pe o perioadă ce nu poate fi inferioară a şase luni.d) Dacă urmează cursuri de pregătire profesională. Cu ex-cepţia cazului în care este în şomaj involuntar, menţinerea drepturilor derivate din con-diţia de angajat presupune că pregătirea profesională să fie relaţionată cu postul de mun-că ocupat anterior.4. În ciuda dispoziţiilor din paragraful d) alineatul 1 şi alineatul 2, numai soţul sau persoana menţionată la punc-tul b) din articolul 2 şi copiii aflaţi în întreţinere au drept de şedere în calitate de mem-bri ai familiei unui cetăţean al Uniunii sau al unui alt stat european parte a Acordului privind Spaţiul Economic European, care îndeplineşte condiţiile prevazute la litera c) din punctul 1 de mai sus. 5. Cetăţenii care provin din-tr-un stat membru al Uniunii Europene sau din alt Stat parte a Acordului asupra Spaţiului Economic European vor fi obligaţi să solicite, personal, la biroul ce se ocupă de cetă-ţenii străini situat în regiunea în care vor să se stabileas-

că sau să ramână pentru un timp, înscrierea în Registrul Central al Cetăţenilor Străini. Cererea trebuie să fie depusă în termen de trei luni de la data de intrare în Spania, şi se va emite imediat un certi-ficat de înregistrare în care se menţionează numele, naţio-nalitatea şi adresa persoanei respective, numărul cărţii de identitate ca străin şi data de înregistrare. 6. Împreună cu formularul de cerere, solicitantul va trebui să prezinte şi paşaportul sau cartea de identitate naţională în vigoare, precum şi actele care să dovedească îndeplini-rea celor menţionate în acest articol de lege. În cazul în care paşaportul sau cartea naţio-nală de identitate au expirat, solicitantul trebuie să furnize-ze copii ale acestora însoţite de cererea de renovare.7. În ceea ce priveşte venituri-le suficiente, nu se poate sta-bili o sumă fixă, ci va trebui să se ia în considerare situaţia personală a cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Parte sau dintr-un alt stat european parte a Acordului privind Spaţiul economic european. În orice caz, această sumă nu trebuie să depăşească nive-lul de venituri pentru care se acordă asistenţă social spa-niolă sau cuantumul pensiei minime de Securitate Socială.

ce/numără încet/ Până la zece”. Am numărat între timp mai departe, până la douămi-idoisprezece, dar încrederea într-o constelaţie prielnică tot nu piere! Curiozitatea în-vinge teama.Să vedem dacă ne putem baza mai bine pe calendarul ma-yaş decât pe renumitele ca-lende greceşti, ale lui Sfântu- Aşteaptă. În cazul grecilor, previziunea se adevereşte amar, căci se pare că au primit un an 2012 cu ghinion grămadă, dar şi cu pedepse pentru greşeli mai vechi, exact ca-n teorie. Se-alege grâul de neghină?Replica istorică atribuită vi-teazului nostru precursor, confruntat cu o situaţie–li-mită similară celei de azi, se arcuieşte la final, metamorfo-zându-se din afirmaţie într-o întrebare retorică: „Bucuroşi le-om duce toate?” Riscăm priviri furişe prin portiţa cră-pată spre un viitor apropiat incert şi tânjim după un final fericit, ca-n basmul cu visul de o sută de ani. Oricum tre-ce. Dar am vrea să mai stăm puţin...

nându-i simplu că am altă car-te cu care prefer să păşesc pra-gul eternităţii. La fel, renunţ la conversaţiile de complezenţă şi nu mai încerc să-mi explic logic tot ce întreprind oamenii de sex opus sau cum funcţio-nează pisica noastră. În fond, ce mai contează, când oricum nu mai e timp decât pentru lu-crurile cu adevărat esenţiale? Poate că nici obiceiul zgomo-tos al vecinului de a crăpa lem-ne la orele de odihnă nu m-ar mai deranja.Un lucru mai bun decât acest update general din anul 2012 nici că se putea să ni se în-tâmple! La o adică, până şi în cazul în care el nu va avea loc, tot se va fi înfăptuit un grozav cataclism. Cu condiţia să credem în catastrofa care se apropie şi, automat, să ne „re-setăm” de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni. Nici nu vom mai şti exact dacă s-a produs cu adevărat fenomenul, sau doar asistăm la proiecţia în plan real a închipuirii noastre, obli-gaţi să ne comportăm ultraci-vilizat, doar de teama de a nu pierde ultimul tren. Pe vremuri exista un refren îndrăgit: „Fii calm, dragul meu/ Că e mai bine /Pentru cei din jur/ Şi pentru tine./ Nu te enerva/ Şi până-ţi tre-

Costa Blanca18 IUNIE2012

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la profeţiile care circulă pe seama anului 2012, mai că simt un imbold să-mi iau călcâiele la spinare şi să fac un sprint până dinco-lo de el, cât mai departe, spre viitorul cincinal, dacă se poate. Sunt de acord cu prezicătorii de grozăvii, doar e evident pentru toată lumea că „trăim în miezul unui ev aprins“. De când sun-tem, n-am făcut altceva; mereu omenirea a fost pe muchie de cuţit. Dar azi problema se pune mai în profunzime. Avem difi-cultăţi cu gradul de comparaţie, pentru că mulţi nu doar cred, ci sunt chiar siguri şi pot dovedi că am depăşit schema clasi-că şi că intrăm la superlativul absolut: ne sună la toţi ceasul. Deodată. Cândva, undeva, în decembrie, anul curent.Pentru cine nu e la curent, enu-măr aici doar câteva din con-statările îngrijorătoare, care ne bombardează din toate părţile. Climatologii constată alarmaţi că zăpezile veşnice de la poli se topesc cu o viteză neaşteptat de mare, mult superioară celei preconizate până acum. Oame-nii de ştiină susţin de comun acord că ne-am întins mai mult decât ne era plapuma şi că, în stadiul de faţă, consumăm mai mult decât producem. Suntem un fel de planetofagi şi în cu-rând ne vom „mânca” pâmân-tul de sub picioare. Fizicienii afirmă că Polii planetei sunt pe cale să se inverseze, Nordul de-venind Sud şi viceversa.Geneticienii se pregătesc să dezlege misterul celor două-sprezece secvenţe ale ADN-ului uman, din care doar două au fost active până acum. În

Orice Copilde George Ţărnea

Orice copil are un nume,Orice copil are o zi,Lumina lui aprinsă-n lumeDe noapte ne-ar putea păzi.

Orice copil are o ţară,Orice copil are părinţi,Descoperind din vară-n varăAlt joc al paşilor cuminţi.

Orice copil are o cale,Orice copil are un gând,Călătorind pe cer la valeŞi printre spini din când în când.

Orice copil are un leagăn,Orice copil crede-n poveşti,Adăpostind o lume-ntreagă-nCuraţii ochi copilăreşti.

Orice copil are o marePe care-şi poartă barca lui,Dar nu se-aşteaptă să coboare

consecinţă, se preconizează un salt evolutiv al speciei, care ne va ascuţi simţurile într-atât în-cât vom putea comunica pe căi telepatice, în mai multe „lumi” deodată. Sistemul informatic se globalizează, devenind un colosal creier unic, iar noi ne întrebăm deja cum va fi când ni se vor deschide mai mult de-cât banalele trei dimensiuni cu care ne-am familiarizat de-atâta amar de vreme.Tot cu privire la sensibilitatea suprasenzoială, dar cu bătaie mai lungă e constatarea fizici-enilor şi astronomilor: se ob-servă o intensificare a activităţii solare, lucru care, după unii, s-ar putea solda cu apariţia unui nimb vizibil în jurul nostru, ca-n icoanele care-i reprezintă pe sfinţi. Această aură ar face o surprinzătoare punte de legătu-ră între aspectele concrete, şti-inţifice din viaţa noastră şi cele spirituale, legate de credinţă, transcedental, viaţă de apoi.Profeţii religioşi nu se lasă nici ei mai prejos şi ne îndeamnă la căinţă cât mai din vreme, căci s-ar putea ca judecata de apoi să ne prindă nepregătiţi. Nive-lul apelor creşte, capitalismul, ca sistem economic, se dove-deşte neadecvat, comunismul la fel; oamenii se revoltă, iar calendarul maya ne prezice acel temut sfârşit, care pe de altă parte ar putea fi şansa unui nou început.Poţi să-i contrazici? Nu poţi. Şi parcă nici nu eşti sigur că vrei. La o adică, schimbarea o vrem, dar numai pe ici colo, ştiţi Dumneavoastră... Întreba-rea e cum distingem dacă de data aceasta e mai grav decât prin ocaziile precedente, decât în Antichitate, în negurosul Ev Mediu sau pe vremea celui de-al doilea Război Mondial? Ursitoare, pieze rele, dar şi cele bune, cercetători şi sacerdoţi, politicieni, astronomi, fizicieni şi geneticieni, meteorologi, Nostradamus şi mayaşi, aşadar toţi cei care de obicei se între-ceau în a se contrazice, par a fi picat la învoială, proclamându-se subit de aceeaşi părere: anul 2012 va aduce Marea Cotitură. Încotro? Nimeni nu ştie exact.

Important e numai că mergem într-acolo. Toţi, vrem nu vrem. Mai bine zis merg cei care me-rită, pregătiţi spiritual şi sufle-teşte.Dar cine decide dacă eşti sau nu pregătit, apt de „promovare”? Iată punctul la care din nou opi-niile sunt divergente, după cum era de aşteptat. Căci despre aşteptat e vorba, fiind acesta singurul lucru pe care îl putem face. De dorit ar fi să nu încre-menim imobili, ci într-o elas-tică relaxare, cumva vigilenţi, dar fără panică, ca să nu creăm buluceală la bordul scumpei noastre Terra. Deşi, dacă mă

gândesc bine, o adormire in-stantanee precum în „Frumoasa din Pădurea Adormită” ar fi so-luţia perfectă: ne-am trezi anul viitor, proaspeţi şi neschimbaţi, ca şi cum nimic n-ar fi fost.Vizionarii ne prezic însă alt-ceva: o renaştere pe un plan mai înalt, o înnobilare şi efi-cientizare a omului din toate punctele de vedere. Cum nouă, românilor teoria omului nou, „multilateral dezvoltat” ne sună cunoscut, n-avem motive de îngrijorare. În sine, idealul e naiv şi imposibil de pus în practică, lucru dovedit de eşe-cul monstruos al sistemului socialist. Înţelepciunea Mioarei ne-a învăţat însă să ne declarăm de acord, cel puţin deocamdată, iar apoi vom vedea.Preveniţi aşadar, nu ne mai sperie prea uşor perspectiva „schimbării noastre la faţă” în anul pe care l-am început. Doar faptul că numita fiinţă superi-oară ar veni precipitat şi instan-taneu, aterizând la punct fix în corpul fiecăruia dintre noi, la un moment prestabilit (2012), asupra căruia nu avem niciun fel de control, ne nelinişteşte. Cum să nu te intrige când te gândeşti că vei fi anihilat şi în-locuit cu altcineva, fie el chiar şi superior ţie, un personaj care vine cumva decojindu-se din însăşi conturul tău, ca-n filmele cu extratereştri?Inevitabil mă bântuie cele mai sumbre premoniţii. Ce mă fac dacă mă sortează cineva din greşeală, clasându-mă la ma-terie primă neadecvată? Dacă mă trezesc abandonată pe hal-da omenirii? Mai pot atunci să

2012 – mai stau puţin şi-mi trece

Luna Iunie – Luna copiilor

Gabriela Căluţiu SonnenbergBenissa - Costa Blanca

depun contestaţie? Bănuiesc că nu, din moment ce totul evolu-eză oricum spre mai bine. Intru cel mult la rebuturi sau la pier-deri colaterale.Educaţia de care am beneficiat până acum lasă impresia că lu-crurile au un sens unic, dinspre trecut spre viitor şi că vin pe fă-gaşul lor cumpănit. E firesc să nu ne iasă la socoteală o elibe-rare forţată de orice invidie şi de meschinării, devenind altruişti, protectori ai mediului ambiant şi mereu bine dispuşi. Fiecare dintre noi îşi poate închipui la orice oră din zi şi din noapte cum ar emana o aură vizibilă de

bunătate şi evlavie. Mai greu ne vine însă să-i vedem pe ceilalţi înnobilaţi ca atare, mai ales pe cei care adesea ne fac zile frip-te. Eu una pur şi simplu nu pot să-mi închipui aura vânzătoarei de la chioşcul de ziare, cea pe care nimeni n-a văzut-o zâm-bind vreodată.Degeaba ne asigură profeţii că „indivizii nedemni” nu vor supravieţui şocului schimbării explozive. Cum să te bucuri că scapi de ei? Dacă le-am dori răul, am deveni şi noi suspecţi. Nu cumva am fi atunci noi înşi-ne pasibili de a fi expulzaţi din „brava lume nouă”? Ajungând la acest punct, cu toată sobrietatea de care sunt în stare, nu pot să-mi reprim gândul fugar la una din înţelep-ciunile noastre populare una-nim răspândite: „mai stau puţin şi-mi trece”. Dar până una-alta, ca să nu bat la ochi cu nemiş-carea mea, încerc să trag măcar un folos din isteria generală. Ia să vedem, câte din „defectele” rutinei noastre cotidiene nu se relativizează dacă le filtrăm prin scuza cu „finalul e pe noi”?Eu una, n-aş mai avea nevoie să mă justific faţă de prietena mea pentru că separ cu grijă deşeurile de plastic, hârtie şi sticlă. Doar n-o să-mi risc ac-tualizarea în plan spiritual aşa, din nimica toată! Nu mai uit nici să ud florile până când li se apleacă frunzele a îndurare şi, de asemenea, mă voi gândi să opresc apa de la robinet în timp ce mă spăl pe dinţi. Abandonez lectura unei cărţi plictisitoare, fără riscul de a necăji persoana care mi-a împrumutat-o, spu-

La ţărmul mării nimănui.

Orice copil culege fluturi,De dorul unei mângâieri,Şi-ntoarce vremea la-nceputuriCu teama de-al rosti pe “ieri”.

Orice copil se poate faceŞi floare şi păun şi cerb,Silabisind cuvântul pacePe limba fiecărui herb.

Orice copil are sub geneŞi stropi de rouă şi gheţari,Hrăniţi din legile vicleneDin jocul unor oameni mari.

Orice copil reface-n minteDestinul primului cuvânt,Putând să strângă în cuvinteLumina-ntregului pământ.

Orice copil e o minuneIrepetabilă precumIvirea zilei din genuneŞi focul soarelui din scrum.

Spiritualitate 19IUNIE2012

creştinii ortodocşi din Valdemoro

Asociaţia Alegria de los Afligidos funcţionează cu bi-necuvântarea Preasfinţitului Timotei, episcopul Spaniei şi Portugaliei, din luna martie a anului 2012, pe lângă Parohia Ortodoxă Română ”Sfântul Dionisie Exiguul” din locali-tatea Albacete, Spania.Existenţa unei asociaţii care să funcţioneze în cadrul parohiei noastre era necesară pentru o mai bună administrare a proble-melor de natură socială, în prin-cipal, dar şi cultural-misionară, astfel încât beneficiarii direcţi

După câteva luni de aştep-tare şi nenumărate demer-suri oficiale, creştinii orto-docşi din Valdemoro au avut imensa bucurie ca de Rusalii să fie oficiată prima Sfântă Liturghie într-un spaţiu adec-vat, situat în centrul localită-ţii, pe str. Calle Marte nr. 36, cartier Reston I, la parterul unui bloc de locuinţe. Locaţia, în suprafaţă totală de 270 mp, a găzduit timp de 10 ani se-diul Parohiei Nuestra Seňora del Pilar, cu care comunitatea ortodoxă are foarte bune re-laţii de colaborare. Pe lângă sala mare dedicată oficierii serviciilor religioase, locaţia deţine şi alte două camere care vor fi destinate activităţi-lor catehetice şi întâlnirilor cu tinerii din parohie.Contractul de închiriere este încheiat pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitate de prelun-gire, chiria lunară fiind stabili-tă la suma de 700 euro pe anul

ai activităţilor implementate de noi să fie cât mai numeroşi.Gestionarea relaţiilor cu parten-erii noştri actuali sau potenţiali, este mult facilitată, considerăm noi, dacă principiile moralei creştine şi a celei sociale sunt diseminate pe diferite căi, una dintre acestea fiind Asociaţia ”Alegria de los Afligidos”.Strădaniile ne sunt puse sub oblăduirea Pururea Fecioarei Maria, bucuria tuturor necăjiţilor, astfel încât mica noastră echipă inimoasă să poată să-şi îndeplinească obiec-

în curs, urmând ca din 01 ia-nuarie 2013 aceasta să ajungă la 1.500 euro /lunar. La aceas-ta se adaugă şi contravaloarea cheltuielilor de funcţionare (apă + curent electric).La evenimentul din Duminica Cincizecimii au participat un număr mare de credin-cioşi (peste 150) atât din Valdemoro cât şi din filiala Pinto, aflată în imediata apro-piere a localităţii. Din partea autorităţilor locale au fost pre-zenţi Ángel Marcos Morante - Consilier de Imigrări şi Jesús Moreno Torres - Consilier de Presidencia. După oficierea Vecerniei plecării genunchi-lor şi rostirea cuvântului de învăţătură, Pr. Paroh Dorin Sas a salutat prezenţa celor doi oficiali, transmiţând prin aceştia şi un mesaj de mul-ţumire către primarul locali-tăţii Valdemoro, José Carlos Boza Lechuga. Din respect şi consideraţie pentru musafirii

aflaţi la slujbă, Rugăciunea Amvonului a fost citită în limba spaniolă, de asemenea şi Rugăciunea Domnească (Padre Nuestro) de la final. Din partea parohiei aceştia au primit în dar cîte o icoană bi-zantină. După miruirea credincioşilor, acestora li s-au împărţit spice de grâu şi frunze de nuc bine-cuvântate, spre împodobirea şi sfinţirea caselor.La mijlocul lunii iunie, la fi-nele anului şcolar, în noua locaţie a bisericii va fi orga-nizată serbarea elevilor de la Cercul de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească din Valdemoro, coordonat de prof. Mirela Vanina Stoian, cu care Parohia Ortodoxă Română „Sfinţii Mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea” are un Protocol de Colaborare pentru derularea în comun a unor activităţi didactice şi cultural-spirituale.

Calendarul ortodox - iunie 2012

tivele propuse:• Reglementarea şi utilizarea adecvată a tradiţiilor noastre pentru realizarea unei solide integrări în societatea spaniolă.• Realizarea unor legături so-cio-culturale, economice prin intermediul cărora să fie captată simpatia societăţii spaniole.• Ajutorarea celor aflaţi în situaţii sociale precare.• Sprijinirea tinerilor şi copiilor din parohie, precum şi a celor din România, pentru a evita abandonul şcolar, dând astfel posibilitatea de a avea acces liber la educaţie.• Promovarea valorilor interu-mane şi culturale în interiorul comunităţii europene.A consemnat Elena Daniela Hogea, Preşedinte al Asociaţiei Alegria de los Afligidos

Tradiţii româneşti20 IUNIE2012

Luna iunie conform tradiţi-ei populare româneşti mai este denumită şi “Cireşar” sau “luna cireşelor”, deoarce acum se coc aceste fructe .Totodată denumirea lunii iunie, provine de la zeiţa “Iuno”, protectoare a femei-lor căsătorite. Astfel, se spu-ne că luna iunie este favora-bilă pentru nunţi fiindcă, în decursul acestei perioade, se vor lega cele mai trainice căsnicii. Vegetaţia şi timpul calendaristic ajung la matu-ritate în prima lună a verii, când ziua este cea mai lungă de peste an. Totuşi, recol-tele, oricât de promiţătoare s-ar arăta, nu pot fi sigure. În luna iunie, orice furtună, vijelie sau ploaie torenţială poate distruge lanul de grâu şi porumb, livezile sau viţa de vie.În calendarul popular, luna iunie este una dintre cele mai importante luni, având multe sărbători şi evenimen-te folclorice.Dintre sărbătorile lunii iu-nie, amintim:• Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, pe data de 2 iunie;• Pogorârea Sfântului Duh

Luna iunie - “Cireşar” sau “luna cireşelor”

sau Rusaliile, pe data de 3 iunie;• Sfântul Vartolomeu, pe data de 11 iunie;• Sfântul Onufrie, pe data de 12 iunie;• Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele sau Drăgaica, pe data de 24 iu-nie;• Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sau Sânpetru de Vară, pe data de 29 iunie.Luna iunie, de asemenea, este înconjurată de o serie de superstiţii cu privire la vreme şi la productivitatea anului agricol.Câteva dintre superstiţiile lunii iunie:• Dacă tună şi fulgeră mult în luna iunie, atunci vara va fi noroasă;• Dacă în luna iunie avem parte de ploi, atunci la Crăciun vom avea parte de belşug;• Dacă vântul de la miază-noapte va bate în luna lui iunie, atunci grâul va avea roade bogate;• Dacă plouă în luna iunie, atunci nu vom avea recolte prea bune la porumb, etc.• Pe lângă superstiţii, luna iunie este înconjurată şi de multe obiceiuri, cele mai multe în data de 24 şi 29 ale lunii, când se sărbăto-reşte Drăgaica, respectiv Sânpetrul de Vară.Sărbători în luna iunieLuna iunie, numită şi Cireşar, este prima lună care anunţă sosirea verii, un anotimp al zilelor pline de soare, căldură, vacanţe la munte sau la mare. În luna iunie există şi câteva sărbă-

tori care au la rândul lor o serie de tradiţii şi superstiţii. Anul acesta, seria sărbăto-rilor importante ale lunii se deschide cu sărbătoarea de Rusalii, celebrată pe data de 3 iunie, se continuă apoi cu Sânzienele, pe 24 iunie şi se încheie cu sărbătoarea Sfin-ţilor Apostoli Petru şi Pavel. Aceste superstiţii şi tradiţii au circulat de-a lungul tim-pului, din generaţie în gene-raţie şi se mai păstrează şi astăzi.

Rusaliile - reprezintă o im-portantă sărbătoare creştină, sărbătorită întotdeauna la 50 de zile după Paşti şi de ace-ea mai poartă şi numele de Cincizecime. În această zi, Sfântul Duh s-a pogorât asu-pra ucenicilor lui Iisus.Fiicele lui Rusalim Împărat, Rusaliile sunt nişte femei fantastice, din categoria ie-lelor. Înzestrate cu puteri magice, ele umblă în acele zile prin văzduh şi se cre-de că îi schimonosesc sau înnebunesc pe cei care nu le respectă zilele. Potri-vit legendelor, noaptea, în lumina lunii, Rusaliile se scaldă goale şi despletite în apa izvoarelor, apoi se prind într-un dans numit „Hora Ielelor” şi dansează într-un cerc, cu părul despletit, sâ-nii goi, clopoţei la picioare şi voaluri transparente. Cel care surprinde dansul Ielelor îşi va pierde minţile.În ziua de Rusalii, oamenii duc la biserică crenuţe de tei şi nuc pentru a fi sfinţite, şi când ajung acasă, le agaţă la icoane, sau la ştreaşina case-lor, pentru a-i apăra de rele. Ramurile de tei sunt ţinute pentru a fi utilizate în alun-garea furtunilor sau a grindi-nii, iar florile şi frunzele de tei sfinţite vindecă surzenia.Pentru a fi sănătoase şi voinice, femeile trebuie să poarte pelin şi să bea vin cu pelin. Femeile care sunt uda-te în această zi vor fi mai să-nătoase şi frumoase tot anul, iar obiceiul este cunoscut sub numele de „udatul ne-vestelor”.Dansul căluşarilor se practi-că a doua zi de Rusalii, în ju-deţul Olt, se referă la săritul peste foc şi este un remediu

pentru vindecarea celui care a privit Dansul Ielelor, care i-a luat minţile.În sâmbăta Rusaliior se ţin Moşii de vară, numiţi şi Moşii de Rusalii, un mo-ment important al cultului morţilor .

Pe data de 24 iunie, româ-nii sărbătoresc Sânzienele, o sărbătoare care în tradiţia populară reprezintă un pri-lej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice anotimpului vara. Sărbă-toarea Sânzienelor mai este cunoscută şi sub denumi-rea populară de „Amuţitul Cucului”, deoarece se spune că această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la sărbă-toarea Bunei Vestiri, până la sărbătoarea de Sânziene. Conform tradiţiei popula-re, în noaptea de Sânziene ielele se adună şi dansează un dans în pădure, iar cine le priveşte rămâne mut sau înnebuneşte.Noaptea de Sânziene este noaptea în care se pot des-coperi comorile ascunse şi tot acum răsare şi floarea

albă de ferigă, care îi va purta noroc persoanei care o culege. Se mai crede că în Noaptea de Sânziene se deschid porţile cerului şi cei trecuţi în lumea celor drepţi vin în contact cu lumea pă-mânteană.

De sărbătoarea Sânzienelor se practică de tinerele fete , în judeţul Teleorman, un obicei numit Drăgaica, pen-tru a apăra culturile agricole de grindină şi insecte dău-nătoare. Drăgaicele poartă cămăşi cusute, batice, şor-ţuri şi brăţări. În această zi, fetele culeg de pe câmp flori şi le împletesc în cununi, pe care le aruncă peste casă sau în grajdul vitelor. Dacă coroniţele se agaţă de casă, fata care a aruncat-o se va căsători în acel an.Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel –se sărbătoresc în fie-care an pe data de 29 iunie şi sunt cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi dintre sfinţi. Amân-doi şi-au găsit sfârşitul ca martiri, în anul 67 . Tradiţia spune că Sf. Petru stă cu Sf. Pavel în lună, el în dreapta,

iar Sf. Pavel în stânga. Sfân-tul Petru este mâna dreaptă a lui Dumnezeu şi lui îi sunt încredinţate cheile Raiului.Această zi coincide în ca-lendarul popular cu perioada secerişului şi miezul verii agrare. Sf. Petru este patro-

nul agricultorilor, stăpâneşte piatra şi apără de grindină. El fierbe piatra adevărată trei zile, pentru a o mărunţi, ca să nu distrugă câmpurile. Dacă oamenii nu-i respectă ziua, Sf. Petru dă cu piatră asupra lor. Tot în această zi se duc la biserică mere, zar-zăre, colivă.Cei care respectă această zi de sărbătoare, vor avea vite-le apărate de lupi, pentru că Sf. Petru mai este numit şi patronul lupilor.

Timeea Oprean - Cluj Napoca

Bucătăria de acasă 21IUNIE2012

Borş de lobodă cu leuştean

Prăjitură cu cireşe şi vişine

E preferata mea în sezonul cald. Cel mai mult îmi place să o mănânc rece direct de la frigider. E atât de bună, acră şi răcoritoare. Ador pe de altă parte leuşteanul proaspăt. Nu mă sfiesc să rup pe loc o frun-ză şi să o strivesc între degete, apoi să simt aroma inegalabi-lă care mă proiectează înapoi în timp în perioada copilăriei când bunica mea pregătea cea mai bună ciorbă de fasole din lume. Şi nu oricum, ci cu le-uştean!Ingrediente:•6 legături de lobodă roşie•1 legătură de ceapă verde•2 cartofi, 2 morcovi•500 ml borş, tăiţei, sare, ulei•leuştean proaspătMod de preparare:Ceapa se toacă mărunt şi se căleşte în ulei împreună cu morcovul dat pe răzătoarea cu ochiuri mari. Se adaugă carto-

Raţă cu portocale, ţelină

şi usturoi la cuptor

Spumă de

căpşuni

Bucătarul lunii iunie: Delia Crişan Glauber - Strasbourg

Raţa are un gust mult mai in-tens decât puiul. Dacă folosiţi o reţetă bună de raţă veţi dori să o mai repetaţi. Îmi place că este o carne uşoară şi se potri-veşte pentru orice eveniment în familie, fiind ceva mai de-osebit. Pentru garnitură puteţi să alegeţi chiar şi numai o sa-lată, sau ceva uşor, cum ar fi nişte tăiţei de orez. •1 raţă întreagă, aproximativ 2 kg •1 lingură sare de mare •1 1/2 linguriţă piper negru proaspăt măcinat •1 linguriţă boia de ardei, 1 portocală tăiată în 4 •1 căciulie de usturoi, tăiaţi la un capăt, 2 bucăţi de ţelină Dacă folosiţi raţă congelată asiguraţi-vă că este complet decongelată înainte să o gătiţi. Puneţi apa la încălzit folosind un vas mare în care va intră toată raţa. Dacă raţa conţine şi măruntaie, puneţi-le separat pentru a le folosi la un alt fel de mâncare, de exemplu, la o supă. Spălaţi raţa bine sub jet de apă rece. Ştergeţi-o cu hârtie de bucătărie. Cu o fuculiţă înţepaţi pielea acesteia din loc în loc, în aşa fel încât să nu străpungeţi carnea, ci doar pielea. Este un detaliu impor-tant pentru că dacă împungeţi şi carnea această se va usca mai mult decât trebuie. Cu grijă, puneţi raţa în apa

Ce poate fi mai de sezon decât o spumă de căpşune delicioasă?Nimic mai simplu.Pregătim următoarele in-grediente (pentru 4 porţii):• 300 gr de căpşune• 100 gr de zahăr pudră• 3 albuşuri de ouă• zahăr vanilat• câteva pişcoturi mici cu ciocolatăModul de preparere:Se taie căpşunii pe jumătate şi se pasează cu blenderul. Într-un vas se pun albuşu-rile şi se bat foarte bine cu mixterul. La început la vite-ză mică, timp de 3-5 minu-

Ingrediente: •500 g brânză cremă Mascarpone •250 g brânză de vacă•250 ml frişcă, 125 ml iaurt•6 ouă, 320 g zahăr tos•300 g vişine, 300 g cireşe •zahăr vanilinat, 180 g făină •1/2 linguriţă de sare, 5 g ge-latină, mentă, ulei Mod de preparare: Gelatina se pune la înmuiat în apă rece, apoi se topeşte la bain-marie. Ouăle se mixează

care fierbe şi lăsaţi 10 minu-te la fiert. Scoateţi raţa pe un dog de lemn şi lăsaţi-o la ră-cit. După ce e rece înlăturaţi restul de apă care a rămas folosind hârtie de bucătărie. Amestecaţi sarea cu piperul şi boiaua. Daţi raţa pe dină-untru şi pe dinafară cu acest mix de condimente. Gâtul ra-ţei se leagă strâns cu o aţă de bucătărie. Umpleţi raţa cu bucăţile de porocale, căciulia de usturoi şi ţelina. Apoi puneţi-o în tavă cu pieptul în sus. Intro-duceţi raţa în cuptorul încălzit la 220° C. După 15 minute reduceţi temperatura la 175° C. După alte 45 min., scoateţi raţa din cuptor şi înlăturaţi, cu o lingură, excesul de grăsime care s-a adunat în tavă. Apoi cu grijă, întoarceţi raţa pe cea-laltă parte, cu pieptul în jos, şi o introduceţi în cuptor pentru încă 35 min. După cele 35 min. repetaţi procedeul, scoa-teţi raţa din cuptor şi înlăturaţi excesul de grăsime care s-a adunat în tavă. Întoarceţi raţa cu pieptul în sus şi puneţi-o înapoi în cuptor pentru încă 20 min. Scoateţi raţa din cup-tor şi din tavă şi puneţi-o pe un dog de lemn, aşteptaţi să se răcească cam 15 minute, apoi înlăturaţi portocala, usturoiul şi ţelina din interior. Serviţi împreună cu tăiţei de orez sau orice altă garnitură preferaţi.

te, după care la viteză mare, până când albuşurile devin spumă şi nu se desprinde de pe braţul mixterului. Se adaugă zahărul pudră şi se omogenizează tot cu mixe-rul timp de 3-4 minute.Pasta de căpşuni, se în-corporează uşor în spuma de albuşuri cu o paletă de lemn, amestecând încet, apoi se toarnă toată com-poziţia într-un bol şi se lasă la frigider câteva ore, îna-inte de a fi consumată. Se umplu cupele cu spumă şi se decorează cu bucăţi de căpşuni şi pişcoturi cu cio-colată.

împreună cu 180 g zahăr tos, două pliculeţe cu zahăr vanili-nat şi sarea, până când îşi du-blează volumul. Se adaugă fă-ina, se amestecă, şi compoziţia rezultată se toarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt unsă cu ulei. Se introduce în cuptor şi se coace la foc mediu circa 10-15 minute. Se îndepărtează hârtia, se taie blatul în două foi şi se lasă la răcit.Într-un vas mai mare, se

fii tăiaţi în cubuleţe şi apă şi se lasă să fiarbă.Când cartofii sunt aproape fierţi se adaugă loboda tocată, borşul clocotit, tăiţeii şi apă

dacă mai este nevoie. Se mai lasă să fiarbă împreună câte-va minute, apoi se potriveşte gustul cu sare.Se stinge focul şi se adaugă

Minunata lună iunie vine încărcată cu cireşe dolofane şi căpşuni parfumate. E o desfătare a ochiului şi simţurilor. Cireşe putem mânca fară să ne plictisim. Mai ales dacă le facem compot sau le presarăm pe un pandişpan galben, pufos şi vanilat. În Germania de exemplu, cireşele sunt murate sau adăugate în mâncăruri dulci – acrişoare, iar în Alsacia sunt folosite la supă.Sosul de cireşe e delicios alături de raţă sau vânat. Poftă bună!

leuşteanul tocat mărunt. Se poate servi şi caldă şi rece, cu ceapă verde şi eventual smân-tână. ***

amestecă iaurtul, brânza Mas-carpone, brânza de vacă şi zahărul tos rămas. Se mixea-ză până când nu se mai sim-te zahărul, se adaugă frişca mixată, gelatina răcită şi se

amestecă. Se pune o parte din cremă peste o foaie, se supra-pune cealaltă foaie şi se unge cu restul de cremă. Se deco-rează cu cireşe şi vişine fără sâmburi şi mentă.

22 IUNIE2012 Terapia verde

Luna iunie poartă numele zeiţei Iunana, soţia lui Jupiter. Iar în calendarul popular, iunie, lună de vară, poartă un nume drag copiilor, cireşar. Nu trebuie ui-tat că florile, ierburile de leac şi fructele capătă o încărcătură magică în preajma Sânzienelor, la 24 iunie. Fructele acestei luni sunt pline de vitalitate, parfum şi savoare. Şi, pline de culoarea roşie, specifică acestui anotimp: cireşele, căpşunile şi dudele sunt vedetele acestei luni şi singurele fructe asimilate cu copilăria.• culoarea roşie este o culoare dinamică şi stimulentă a siste-mului circulator • cireşele pot fi consumate de bolnavii cu litiaze renale şi bi-liare • au efecte bune în constipaţie şi sunt recomandate în deminera-lizări • consumul de căpşuni ajută la eliminarea acidului uric • dudele sunt printre fructele cele mai tonice ale lunii, ele aju-tă la eliminarea ureii.Culoarea lor roşie este o culoa-re dinamică, agresivă, afrodi-siacă, stimulentă a sistemului cardiocirculator, a aparatului renal, a ficatului. Dar roşu are şi vibraţie marţiană fiind cores-punzătoare zodiei Berbecului şi Scorpionului. Este energetică, dinamică, sportivă şi mobiliza-toare corespunzând curentului respirator Pingala. Aşa cum roşul este un stimulent, tot aşa, pentru fortifierea şi acumularea focului acestui anotimp, fructe-le roşii ale lunii iunie să le sa-vurăm în toată această perioadă.Căpşunele şi fragii Sunt cunoscute din Antichitate pentru proprietăţile lor diureti-ce. Datorită conţinutului bogat

de săruri minerale şi vitamine (c, a, b1 şi b2), sunt recomanda-te în dieta diabeticilor. Au acţi-une diuretică, hipotensivă, toni-că, remineralizantă, depurativă, au efect laxativ şi antibacterial şi ajută la eliminarea acidul uric. Este indicată cura de căpşuni de 1-2 kg pe zi (pentru diabetici 300 g/zi) timp de 7-14 zile dar nu este recomandată pentru pe-soanele alergice. Cireşele Sunt cultivate de peste 2500 de ani. Cireşele sunt bogate în vita-minele a, b, c, fier, fosfor, calciu, potasiu, magneziu, zinc, cobalt, cupru şi mangan. Au acţiune depurativă şi energizantă, acţi-onând împotrivă infecţiilor, au rol în regenerarea ţesuturilor şi sunt benefice în tratarea reuma-tismului, afecţiunilor hepatice şi a diabetului. Pot fi consumate şi de bolnavii cu litiaze renale şi biliare. Deoarece inhibă foamea, pot fi consumate şi de persoanele obeze. Sunt recomandate curele de 1-2 zile cu cireşe (exclusiv) deoare-ce favorizeză eliminarea toxine-lor. Uleiul extras din sâmburii lor este utilizat în tratamentul afecţiunilor reumatismale şi în tratarea tenului pătat. Cozile sunt bogate în flavonoide, sapo-nine, săruri de potasiu, taninuri şi au acţiune diuretică şi sunt recomandate în afecţiuni renale, cardiace însoţite, de retenţie hi-drosalin şi reumatism. Cireşele stimulează pofta de viaţă, umo-rul şi buna dispoziţie.

Dudele Sunt printre cele mai tonice fructe ale lunii iunie. Conţin 85% apă, glucoză, zahăr, tanin, vitaminele a şi c. Au acţiune depurativă, laxativă, antiscorbu-tică, împotriva asteniei, afecţiu-niunilor pulmonare, stomatite-lor şi aftelor. Sucul de dude se poate utiliza pentru gargară în tratamentul anginelor şi stoma-titelor. Infuzia de frunze de dud este recomandată în tratamentul

diabeticilor şi în tratamentul afecţiunilor inflamatorii de la nivelul gâtului. Vişinele Conţin un aport mare de apă, acid folic şi săruri minerale. Sucul de vişine este benefic per-soanelor care au diabet, cărora le este recomandată o cură de trei săptămâni. Consumul de vişine combate depresiile şi mi-grenele, datorită flavonoizilor (substanţe antioxidante) şi eli-mină kilogramele în exces. Zmeura Este bogată în vitamine, fosfor, mangan, potasiu şi zinc şi este unul dintre cele mai eficiente fructe împotriva obezităţii de-oarece scade pofta de mâncare. Zmeura ajută în tratarea bolilor digestive şi ale sistemului res-pirator. Pe lângă fructe, luna iunie este bogată şi în oferta de legume, a căror consum ne aju-tă să avem un regim alimentar sănătos. Legumele şi peştele apără copi-ii de astm şi alergii Copiii care consumă peşte şi produse vegetale sunt mai pu-ţin expuşi riscului de a dezvolta alergii sau astm, pentru că an-tioxidanţii din vegetale şi aci-zii graşi omega-3 conţinuţi de peşte întăresc sistemul imunitar, potrivit unui studiu recent pre-zentat de Reuters. Cercetătorii au monitorizat evo-luţia sănătăţii a 450 de copii spanioli de la naştere până la vârsta de 6 ani şi au observat că micuţii care au consumat peşte des au fost mai puţin sensibili la alergii, comparativ cu copiii în a căror alimentaţie nu intră foarte des acest aliment. De asemenea, astmul a afectat mai puţini copiii care mâncau frecvent legume ca: roşii, vi-nete, dovlecei şi mazăre. Coor-donatorul cercetării, Dr. Leda Chatzi de la Universitatea He-raklion din Creta, a declarat că rezultatele studiului trebuie să îi facă pe părinţi să includă în alimentaţia copiilor lor aceste alimente. Medicul consideră că acest gen de alimentaţie este foarte important mai ales în cazul în care în familie există deja cazuri de astm sau alergii, iar copii ar putea moşteni aceas-tă boală. Rezultatele studiului arată că micuţii care au mâncat mult peşte prezintă cu 57% mai

puţine riscuri de a dezvolta aler-gii, faţă de cei care nu consumau acest aliment, iar cei care consu-mau des legume prezintă un risc mai mic cu 62% de a prezenta simptome de astm faţă de restul copiilor. Potrivit Dr. Chatzi, antioxidanţii din vegetale pro-tejează ţesuturile plămânilor de agresiuni, iar roşiile şi mazărea conţin antioxidanţi alfa, betaca-roten şi vitamină C, iar peştele, precum somonul conţine acizi graşi omega-3 care întăresc si-temul imunitar al copiilor şi îi protejează împotrivă alergiilor.DovlecelulPotrivit datelor Societăţii Ro-mâne de Cardiologie, patru din zece adulţi români suferă de hipertensiune arterială. Potrivit medicilor cardiologi, această afecţiune favorizează apariţia accidentelor vasculare şi a in-farctului de miocard.Specialiştii în nutriţie spun că dovlecelul poate fi o soluţie na-turală în scăderea tensiunii arte-riale, datorită conţinutului ridi-cat de potasiu. Această legumă este bogată în vitaminele C şi E, beta şi alfa-caroten, antioxidanţi ce protejează organismul îm-potriva cancerului de prostată. În plus, dovlecelul scade riscul apariţiei maladiilor cardiovas-culare, deoarece previne forma-rea plăcilor de ateron şi creşte rezistenţa corpului împotriva răcelii şi gripei.De asemenea, dovlecelul conţi-ne 0,35 miligrame de vitamina B3 şi provitamina A, care sunt prezente mai ales în coaja do-vlecelului. La acestea se adau-gă 7 miligrame de vitamina C, totul în doar 100 grame. Ali-mentul are un conţinut caloric scăzut, astfel că la 100 de grame dovlecelul conţine 15 kilocalo-rii. Potrivit acestora, leguma are capacitatea de a bloca radicalii liberii, este o bogată sursă de fibre, dar cantitatea şi calitatea substanţelor nutritive variază în funcţie de vârsta dovlecelului. Cei tineri conţin pectină, în timp ce dovlecelul matur conţine ce-luloză.În plus, alimentul este un veri-tabil pansament gastric, fiind indicat în gastrite, ulcere şi alte afecţiuni ale aparatului digestiv.

Dovlecelul mai conţine impor-tante substanţe nutritive precum fosfor, cupru, magneziu, acid folic, zinc, fier calciu, vitamine-le A şi K.Iată câteva câteva dintre be-neficiile dovlecelului:• E un ingredient nelipsit din salate, supe dar şi din prăjituri. Fie că se consumă copt pe gră-tar sau prăjit, dovlecelul se poa-te servi cu sosuri de usturoi şi mentă.• Conţine vitaminele E şi A şi acizi graşi omega-3 care stimu-lează absorbţia de grăsimi solu-

bile. Mai conţine anti-oxidanţi şi ajută la reconstrucţia eficientă a celulelor cerebrale. În plus, conţinutul ridicat de caroteno-izi (luteină) face din dovlecei un remediu perfect pe bază de plante pentru probleme de ve-

dere. Are excelente proprietăţi anti-îmbătrânire, poate îmbună-tăţi memoria şi reduce procesele infecţioase.• Conţine acid folic, reduce ris-cul de formare a cheagurilor de sânge şi de atac de cord. Cerce-tările au demonstrat eficacitatea dovlecelului pentru îmbunătăţi-rea metabolismului, prevenirea cancerului pulmonar şi reduce-rea simptomelor în boli precum hiperplazia benignă de prostată.• Reduce procesele inflamatoare din organism.• Conţine vitamina C şi luteină,

care susţin sănătatea ochilor şi ajută la tratamentul astmului. În plus, vitamina C ajută la preve-nirea scorbutului.• E foarte bun în regimurile de slăbire, căci conţine 20 de calo-rii la 100 grame.

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ AngliaFoto: Dan Gherman

Beneficiile fructelor şi a legumelor lunii

iunie

Mica publicitate 23IUNIE2012

OFERTE - COLABORARE

< Duo muzical Puiu şi Doina Costea, oferă în orice zonă a Spaniei, o atmosferă specială la nunţi, botezuri şi orice alt fel de petrecere prin muzică populară ardelenească, etno şi muzică uşoară de cea mai bună calitate. Echipa de specialişti realizează efecte luminoase specifice fiecărui eveniment. Preţurile sunt negociabile. Mai multe informaţii la telefon: 626 568 729, 649 031 754.< Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropi-ate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau e-mail: [email protected]< Licenţiată în psihopeda-gogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622

OFERTE ŞI CERERIDE MUNCĂ

< Doamnă serioasă şi res-ponsabilă, 40 de ani, de pro-fesie asistent medical, caută de muncă ca şi internă în orice regiune. Are o experienţă de peste 10 ani în serviciul do-mestic în Spania. Mai multe informaţii la telefon: 665 223 757.< Tânăr serios, caut de lucru pe o platformă petrolieră ma-ritimă sau gaz, în orice zonă a lumii. În acest sens, aş vrea să susţin probă de lucru sau să depun CV-ul. Cine are in-formaţii despre aşa ceva, vă rog să mă contactaţi la tele-fon: 679 904 511 sau e-mail: [email protected]. Nu răspund la beep! Mulţumesc.< Tânăr, 38 de ani, caut de lucru în orice domeniu ca şo-

fer-categoria B, sau ca stivui-torist, peon în construcţii. Mai multe informaţii la telefon: 617 884 980.< Caut croitoreasă cu ex-perienţă pentru un atelier în Guadalajara. Mai multe infor-maţii la telefon: 642 767 332.< Doamnă serioasă şi res-ponsabilă, 47 de ani, caut de muncă în curăţenie, ca exter-nă în Comunitatea Madrid. Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune recoman-dări. Telefon: 692 331 305.< Doamnă serioasă, munci-toare, 42 ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417.< Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a Spaniei în următoarele domenii: cu-răţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit per-soane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe in-formaţii la: 642 982 951< Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124< Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şo-fer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spa-niol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531< Doamnă serioasă, munci-toare, 4o de ani, caut de mun-că în Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bă-trâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751< Doresc angajare/cola-borare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca elec-trician modernizare, auto-matizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnici-an IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la

telefon: 632 631 903 sau e-mail: [email protected]< Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564< Asistent medical stomato-logie, vârsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de muncă în domeniu. Experienţă în sto-matologie 3 ani. Mai multe in-formaţii la telefon 626 835 872< Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, româneas-că şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277< Electrician în construcţii ci-vile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recom-pensă! Telefon: 642 756 225< Familie serioasă din Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă car-net de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe infor-maţii la telefon: 697726258<Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160

ÎNCHIRIERI

< Închiriez o cameră pen-tru un cuplu în Moratalaz, foarte aproape de mijloacele de transport şi supermarket-uri, cu orice dată. Mai multe informaţii la telefon: 642 832 651 sau 634 653 237.< Închiriez cameră în Atocha Renfe pentru o persoană sau pentru o doamnă internă, în-cepând cu 01 aprilie 2012. Telefon: 698 495 159.< Închiriez cameră pen-tru o persoană, doamnă (domnişoară) în zona Las Veredillas. Persoane puţine (2) apartament 3 camere, condiţii foarte bune, cu orice dată a lunii. Pret 180€. Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 642 861 179.< Închiriem avantajos cameră pentru o doamnă in-

terna, în Madrid-Entrevias. Pret 100 euro, cu cheltueli incluse. Telefon de contact: 697 774 620.< Se închiriază o cameră pentru o persoană, într-un apartament liniştit în Leganés. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la telefon: 666 737 014.< Închiriez cameră de matri-moniu în Torrejón de Ardóz, începând cu orice dată a lunii în curs. Condiţii foarte bune: internet, piscină, puţine per-soane în apartament, staţie de autobuz în faţa blocului. Preţul camerei este de 210 euro pen-tru o familie sau 170 pentru o persoană. Mai multe informaţii la rtelefon: 642 853 948.< Închiriez o cameră pen-tru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665.< Închiriez cameră în Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă femeie, cu orice dată a lunii decem-brie. În apartament mai locui-esc doar două persoane. Preţ informativ, 200 euro plus chel-tuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782

VÂNZĂRI

< Se vinde urgent casă în Câmpia Turzii, judeţul Cluj, situată aproape de combinat şi gară, la un preţ foarte atrac-tiv şi cu acte în regulă. În mo-mentul de faţă, casa nu este locuită. Mai multe informaţii la telefon: 0034/916 194 027, 0034/686 569 718, sau e-mail: [email protected].< Vând casă dotată cu toate utilităţile, în Cugir, judeţul Alba, situată în zona centrală. Casa este compusă din 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, curte şi grădină, în suprafaţă totală de 650 mp. Există şi posibilitate de pri-vatizare. Mai multe informaţii la telefon: 0040/748 766 041. < Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe

Anunţurile de

mică publicitate

sunt GRATUITE!

Contactează-ne! E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Telefon: 642 823 497 (luni-vineri,

11:00–19:00) Occidentul Românesc

nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

informaţii la telefon: 642 761 1951< Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360.

CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, eventual schimb cu apar-tament în România plus diferenţa, sau preiau con-tract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865

MATRIMONIALE

< Tânăr, 38 ani, din co-munitatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709.< Ardelean , 44 ani, din co-munitatea Madrid, 1,74m, singur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Rog multă seriozitate. Telefon: 697 306 208.< Bărbat văduv, 44 de ani, stabilit în Madrid de peste 11 ani, fără obligaţii, caut o doamnă serioasă pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Mai multe amanunte la tel-efon: 675 382 009.< Tânăr din Alcorcón, caută o fată serioasă cu vârsta între 25 – 30 de ani, pentru priet-enie. Mai multe informaţii la telefon: 685 280 540.< Tânăr, 29 de ani, 170 cm/75 kg, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară de vârstă

apropiată pentru o relaţie serioasă. Rog, fără beep-uri! Telefon: 642 890 306.< Tânăr serios, din comuni-tatea Madrid, doresc să cunosc o fată pentru o relaţie serioasă de prietenie/căsătorie. Mai multe informaţii la telefon: 672 526 772.< Tânăr 31 de ani, 175 cm, brunet, ochi căprui, cu situaţie stabilă în Cuenca, doresc să cunosc o tânără de aceeaşi vârstă pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 673 334 921< Tânăr, 32 de ani, 184 cm, educat, ochi albastri, cu ser-viciu stabil, caut o fată pentru prietenie/căsătorie din Comu-nitatea Madrid. Telefon: 662 433 916.< Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pen-tru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992

Dedicaţie pentru Elena Şerb: Fără a fi în discrepanţă cu fizicul, la tine iese în evidenţă acea frumuseţe interioară despre

care mulţi vorbesc, dar puţini o au. Pe lângă asta, Dumnezeu te-a înzestrat cu mult talent, dar ai şi o mulţime de calităţi pe care le-ai dobândit graţie caracterului şi firii tale deosebite. Îţi doresc să trăieşti ani mulţi, pentru a pune în valoare toate aceste virtuţi

care te fac specială. La mulţi ani şi multă sănătate! Cu drag, Ana-Maria.

Mihai Feraru, la 55 de ani, se luptă să-şi salveze viaţa. Con-form documentelor medicale, acesta suferă din 1994 de boli cardiovasculare, diabet, re-

umatism. După două atacuri cerebrale, se găseşte în mo-mentul de faţă în incapacitate de muncă şi este dependent de insulină. E foarte bolnav şi sărac şi singura lui speranţă este la Dumnezeu şi la ajuto-rul creştinilor de pretutindeni. Cei interesaţi, îl pot contacta pe Mihai Feraru la telefon: 0034/642 624 824 şi pot dona pentru acesta, în contul des-chis în euro pe numele său la RAIFFAISEN BANK, cod swift RZBRROBU: RO72 rzbr0000060004438690.

Apel umanitar

Să întindem o mână de

ajutor lui Mihai Feraru pentru a-şi prelungi

viaţa alături de familia sa!

• Las Vegas Romanian Journal / Nevada – USA şi Occidentul Românesc/Spania au publicat apelul umanitar, conform do-cumentaţiei arhivate.