Top Banner
Ziar GRATUIT Septembrie, 2011 APARE LUNAR www.occidentul-romanesc.com Publicaţie în limba română - ediţia de Spania VICTOR PONTA A DEPUS PLÂNGERE PENALĂ ÎMPOTRIVA LUI BĂSESCU ŞI BLEJNAR „Din punctul meu de vedere, Traian Băsescu şi Sorin Blejnar au încălcat legea şi trebuie să răspundă în faţa legii, aşa cum răspunde orice cetăţean...” Zilele oraşului Tarancón „Români, alături de spanioli vor sărbători în semn de recunoştinţă şi respect cetăţenesc, oraşul care a adoptat peste două mii de români...” Tradiţie, cinste şi onoare „Restaurantul Acasă, este un loc care oferă fiecărui client, în loc de nesiguranţă, linişte sufletească, în loc de amărăciune, încredere şi înţelegere....Traian Băsescu, în prima să vizită în mandatul lui Obama „Preşedintele României, se va află la Washington, în data de 13 septembrie a.c., într-o vizită de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România şi Statele Unite...” Răspuns la întrebările dumneavoastră „Sunt de asemenea exceptaţi de la obţinerea dreptului de muncă, cei care la data de 22 iulie 2011 chiar dacă nu mai erau posesori ai unui contract de muncă în vigoare, se aflau...” „O trecut Sântămărie, leapadă şi pălărie!” „Fiind mare sărbătoare, de Ziua Crucii se împart pomeni pentru cei trecuţi pe tărâmul celălalt. În ulcele noi, împodobite cu fir roşu la toartă, se toarnă apă rece de izvor, lapte sau miere, iar... ” Cererea Spaniei de a restricţiona piaţa forţei de muncă pentru români, a fost aprobată „Restricţionarea accesului pe piaţa muncii din Spania nu înseamnă că, românii nu se vor mai putea angaja… ” Opinii - România. Aici. Acolo. „Indiferent cât de bine sunt integraţi în ţara de adopţie, cei plecaţi trăiesc între două lumi, iar decizia de a reveni în România le va aparţine fără nicio constrângere...” Pagina 04 Pagina 13 Pagina 07 Pagina 15 Nr. 7/2011 Pagina 06 Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă. Pagina 20 Pagina 23 Pagina 17 A treia copilărie, între 6 si 11 ani, vârsta şcolarului mic „ În jurul vârstei de 6-7 ani, în viaţa copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intrării în şcoală. Întreaga sa dezvoltare fizică şi psihică va fi influenţată de acest nou...” Pagina 16
24

Occidentul romanesc 07

Mar 25, 2016

Download

Documents

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: Occidentul romanesc 07

ZiarGRATUIT

Septembrie, 2011APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

VICTOR PONTA A DEPUS PLÂNGERE

­PENALĂ­­ÎMPOTRIVA­LUI­BĂSESCU­ŞI­BLEJNAR

„Din punctul meu de vedere, Traian Băsescu şi Sorin Blejnar au încălcat legea şi trebuie să răspundă în faţa legii, aşa cum răspunde orice cetăţean...”

Zilele oraşului Tarancón„Români, alături de spanioli vor sărbători în semn de recunoştinţă şi respect cetăţenesc, oraşul care a adoptat peste două mii de români...”

Tradiţie, cinste şi onoare„Restaurantul Acasă, este un loc care oferă fiecărui client, în loc de nesiguranţă, linişte sufletească, în loc de amărăciune, încredere şi înţelegere....”

Traian Băsescu, în prima să vizită în mandatul lui Obama„Preşedintele României, se va află la Washington, în data de 13 septembrie a.c., într-o vizită de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România şi Statele Unite...”

Răspuns la întrebările dumneavoastră„Sunt de asemenea exceptaţi de la obţinerea dreptului de muncă, cei care la data de 22 iulie 2011 chiar dacă nu mai erau posesori ai unui contract de muncă în vigoare, se aflau...”

„O trecut Sântămărie, leapadă şi pălărie!” „Fiind mare sărbătoare, de Ziua Crucii se împart pomeni pentru cei trecuţi pe tărâmul celălalt. În ulcele noi, împodobite cu fir roşu la toartă, se toarnă apă rece de izvor, lapte sau miere, iar... ”

Cererea Spaniei de a restricţiona piaţa forţei de muncă pentru români, a fost aprobată „Restricţionarea accesului pe piaţa muncii din Spania nu înseamnă că, românii nu se vor mai putea angaja… ”

Opinii - România. Aici. Acolo.„Indiferent cât de bine sunt integraţi în ţara de adopţie, cei plecaţi trăiesc între două lumi, iar decizia de a reveni în România le va aparţine fără nicio constrângere...”

Pagina 04

Pagina 13

Pagina 07

Pagina 15

Nr. 7/2011

Pagina 06

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă.

Pagina 20

Pagina 23

Pagina 17

A treia copilărie, între 6 si 11 ani, vârsta şcolarului mic „ În jurul vârstei de 6-7 ani, în viaţa copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intrării în şcoală. Întreaga sa dezvoltare fizică şi psihică va fi influenţată de acest nou...”

Pagina 16

Page 2: Occidentul romanesc 07

Adrese utile şi informaţii02REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ

A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI

EDITORI:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Dan Caragea (Portugalia)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)Irina Georgescu Şova (România)Lucian Oprea (Colorado)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania) REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Anastasia Criste (Barcelona)Mircea Fluieraş (Málaga)

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA)

REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-Năsăudean

Sebastian Rus (Boston)Vasile Mureşan (Illinois)Tiberiu Grădiştean (Timişoara)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)SPECIALIŞTI:Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - PsihologCONTACT:[email protected]@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la Integral PressDepósito Legal: TO-607-2011ISSN 2069 – 8801

Concursul “Fii reporter!”

continuă Occidentul românesc - Ediţia de Spania, organizează în co-laborare cu Compania aeria-nă Blue Air, publicaţia româ-no-americană Gândacul de

Colorado şi Radio Diaspora Online din Statele Unite ale Americii, concursul „Fii reporter!”. Concursul este adresat tinerilor români cu vârsta cuprinsă între 25 şi 38 de ani stabiliţi în ţara lui Cervantes, iubitori de carte şi scris.Condiţii de participare:- tinerii să fie cunoscători de limba română, scris corect şi vorbit; - să realizeze un reportaj des-pre românii din comunitatea unde îşi au reşedinţa, scris în format Times New Roman, la scara 12, două pagini şi ½ în word, corect, fără greşeli de gramatică sau exprimare.Materialele vor fi trimise până la data de 31 septem-brie 2011, la adresa de e-

mail: redactia@occidentul- romanesc.com. Lucrările vor fi selectate şi analizate de către un juriu format din jurnalişti din SUA, Spania şi România, al cărui pre-şedinte va fi Dan Caragea - Critic literar. Câştigătorul va beneficia de un bilet dus - întors pentru orice desti-naţie a companiei Blue Air, o diplomă din partea publi-caţiei Occidentul românesc, publicarea articolului câş-tigător în paginile acesteia şi a Gândacul de Colorado din Statele Unite precum şi posibilitatea de a deveni corespondent al publicaţiei Occidentul românesc. Premierea va avea loc în data de 22 octombrie 2011 la se-diul Occidentul românesc.

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid

•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: [email protected]. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.Consulatul General al României la Barcelona

•C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: [email protected]. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provin-cii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabi-lă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autono-me Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele progra-mate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: [email protected], Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Auto-nomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Viceconsul: Eliza Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: [email protected]. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorific al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Page 3: Occidentul romanesc 07

Ne merităm soarta

Ca imigranţi, ne-am răspândit prin toate colţurile lumii. Să-tui de corupţia din toate do-meniile, de minciunile şi hoţi-ile guvernanţilor, de sărăcia şi incultura instalată tot mai mult de la an la an, am sperat că în străinătate nu vom mai avea de-a face cu astfel de meteh-ne comuniste. Ne-am dorit cu toţii o democraţie reală, să trăim într-o societate lipsită de corupţie, sănătoasă şi educată. Să ne creştem copiii în pace, linişte şi cinste. Şi ce am cău-tat, am găsit. Fie că trăim prin Europa, în SUA, Canada sau Australia. Din păcate însă, mulţi dintre noi nu am înţeles că toate acestea trebuiesc res-pectate, valorificate şi că oda-tă plecaţi dintr-o ţară din estul Europei avem obligaţia mora-lă să ne debarasăm de obiceiu-rile comuniste, să ne lepădăm de ele la graniţă şi în ţara de adopţie să o luam de la capăt. Curaţi, cinstiţi şi fără să mai privim înapoi. Dar, nuuu! Am exportat odată cu noi şi acele metehne de care mulţi nu se pot desprinde nici după 10 ani de străinătăţuri. Şi dacă nu am fost în stare să ne debarasăm de minciună, de hoţie, de şpa-gă, trădare, bărfă şi toate cele-lalte, apelând la ele zi de zi, de ce avem pretenţii ca cei care ne-au adoptat să se poarte bine cu noi? Să ne respecte? De ce

facem scandal că nu suntem trataţi democratic? Păi, cum?!Spaniolii, sătui de noi şi de toate relele pe care le facem la fiece pas, s-au hotărât să ne trimită pe la casele noas-tre. Din motive diverse dar şi pentru faptul că niciun stat nu este obligat să ne suporte es-crocheriile, hoţiile, crimele şi nesimţirea de care am dat do-vadă ani de-a rândul. Ba chiar cred că guvernul României ar trebui să plătească guvernului Spaniei taxe importante pen-tru faptul că spaniolii ne-au suportat atât de multă vreme. Că ne-au primit cu braţele deschise, că ne-au tolerat şi crezut toate minciunile şi mi-zeriile de care am dat dova-dă că suntem în stare. Ne-au oferit servicii impecabile în sănătate, transporturi şi alte domenii. Şi noi? Ce am oferit în schimb? Mulţi vor răspun-de că munca în construcţii şi prin casele lor, dar nu este suficient. Cei care au muncit au fost remuneraţi dar cei care creează probleme şi ne fac de ruşine ca naţie, zi de zi şi ceas de ceas, ce facem cu ei? Şi nu sunt puţini. De ce nu luăm ati-tudine? De ce mediatizăm cu bună ştiinţă toate ticăloşeniile lor? De ce trebuie să copiem ce scrie şi spune massmedia din ţară şi să procedăm la fel? De ce nu suntem în stare să scoatem la lumină şi treburile frumoase, pozitive. Sunt sute de mii de români în Spania de care ar trebui să fim mân-dri dar pe care nimeni nu-i cunoaşte pentru că importan-te de evidenţiat sunt crimele, hoţiile şi toate răutăţile care ne dezumanizează ca naţie. Sunt sute, mii de români care mun-cesc câte 12 – 14 ore pe zi, îşi cresc şi educă copiii minunat şi sunt adevăraţi ambasadori ai ţării de provenienţă. Cine îi cunoaşte? Unde se vorbeşte sau se scrie despre ei?!Multe asociaţii, diverse orga-

nizaţii existente au încercat prin tot felul de proiecte să ajute, dar din păcate nu este suficient. Totul trebuia să pornească de la fiecare dintre noi. Să ne controlăm com-portamentul în mijloacele de transport, să nu mai fim atât de încrezuţi că nu e cazul şi să învăţăm de la cei care ne-au adoptat tot ce-i mai bun.Am ajuns într-un mare impas şi dăm vina pe toată lumea. Ne considerăm victime. Ne deranjează faptul că bulgarii, acceptaţi în UE odată cu noi merg mai departe şi că nu au fost „pedepsiţi” precum românii. Nici nu aveau mo-tive să o facă. Nu e vorba de discriminare. Să fim cinstiţi şi corecţi pentru o clipă şi să punem în balanţă situaţia. Sunt ziarele spaniole pline de ştiri despre crimele, tâlhăriile şi mizeriile pe care le fac bul-garii? Nu! Sunt dezbinaţi, răi, bărfitori şi plini de invidie pre-cum românii? Nu!Or fi având şi ei metehnele lor dar ştiu să şi le înfrâneze, ştiu să le pună sub tăcere între ei. Fără să facă vălvă, fără să se bărfească unii pe alţii şi să se bucure sincer de necazurile altora. Sunt evident mai uniţi decât românii. Au demonstrat în timp prin comportamentul lor şi nu numai, faptul că ne sunt superiori în anumite pri-vinţe. Ba chiar au realizat şi un ziar în limba română pen-tru românii din Spania pentru că noi nu am fost în stare. Au organizat diverse evenimente pentru noi, evenimente la care autorităţile care ne reprezin-tă s-au grăbit să participe cu mult interes ignorând eveni-mentele organizate de români. Şi atunci? De ce continuăm să

ne uităm peste gard? Cred că e cazul să ne uităm fiecare în ograda noastră şi să facem cu-răţenie. În toate privinţele. În-cepând de la autorităţile care ne reprezintă şi care au uitat care le este menirea ca diplo-maţi şi până la ultimul venit la cules de struguri pe perioadă determinată. Şi revenind la autorităţi... Cu toţii avem câte un dinte (sau chiar mai mulţi) împotriva reprezentanţilor autorităţilor noastre. Invariabil, cetăţeanul se simte ignorat, tratat cu dis-preţ sau chiar agresat de că-tre autorităţi şi reprezentanţii acestora, în diverse situaţii.Când lucrul acesta se întâmplă în ţară, multă lume are tendin-ţa să-l considere “obişnuit”, ba chiar uneori se găsesc cir-cumstanţe atenuante. E lume multă, circuitul hârtiilor lung, poate prea puţini funcţionari la ghişeu, dar funcţionarilor misiunilor diplomatice nu li se poate aplica acelaşi standard. Toţi am sperat ca aceştia să nu

Cuvânt înainte 03

poarte culori politice şi să fie alături de cetăţenii ţării pe ca-re-i reprezintă. Unii sunt ade-văraţi diplomaţi şi chiar dacă sunt foarte tineri sau abia şi-au format o familie, se dedică cu multă pasiune misiunii. Alţii însă, nu se implică decât de formă pentru că au alte intere-se aşa că de cele mai multe ori suntem singuri în bătaia furtu-nilor... De curând parte dintre cei de la Madrid s-au întors în ţară la final de misiune. De-sigur că, mult mai săraci su-fleteşte dar bogaţi în alte pri-vinţe. Ba unii chiar „şi-au pus coada pe spinare”, au plecat în grabă şi, după ei, „poto-pul!” Cu siguranţă că, cei care vor urma se vor implica mult mai mult, vor da sens misiunii diplomatice şi vor apăra inte-resele românilor din Spania. Iar pentru noi, cei din diaspo-ra, cred că a sosit momentul în care ar trebui să învăţăm să ţinem real şi sincer unii la alţii, să fim mai uniţi, să ter-minăm cu escrocheriile, şpa-

Kasandra Kalmann-Năsăudean

ga, minciuna, invidia şi bârfa, cu loviturile pe la spate şi să apreciem în jur doar ce este de calitate şi are valoare. Să nu ne mai vindem atât de uşor şi ieftin precum cei din ţară pen-tru un litru de ulei şi un kg de zahăr. Să eliminăm kitch-uri-le din viaţa noastră şi-n spe-cial pe cele umane... Să dăm o mână de ajutor din omenie şi nu pentru şpagă. Să partici-păm la alegerile parlamentare viitoare şi să demonstrăm că ne-am integrat cu bine în so-cietatea de adopţie. Niciodată nu este prea târziu să învăţăm de la cei din jurul nostru ce este calitatea şi valoarea. În toate domeniile. Şi să nu ui-tăm că cea mai mare bogăţie a unei naţiuni sunt cetăţenii ei, nu resursele naturale. Ce-tăţenii unei societăţi sănătoase şi educate. O dovedesc atât de mult Elveţia şi Japonia. Şi multe alte naţiuni. România va avea vreodată o astfel de societate?!

Page 4: Occidentul romanesc 07

De interes04Zilele oraşului Tarancón

În fiecare an, între 7 şi 13 septembrie se desfăşoară în Tarancón, zilele oraşu-lui. Prin grija Asociaţi-ei Hispano-Române din Provincia Cuenca a cărei preşedintă este Violeta Vartic, şi anul acesta s-a reuşit organizarea partici-

pării la acest eveniment a unui număr cât mai mare de români care locuiesc şi muncesc în acest oraş. Este al treilea an când, românii alături de alte naţionalităţi participă la sărbătorirea zilelor oraşului Tarancón, dovadă reală a integrării în

societate.Astfel că, un grup de români inimoşi, mândri de originea lor, şi-au pus straie de săr-bătoare şi alături de spanioli vor sărbători în semn de re-cunoştinţă şi respect cetăţe-nesc, oraşul care a adoptat peste două mii de români.

DATA ORA ACTIVITATEA02/09/2011 11:30 “Să cunoaştem Madridul!”: Vizită pentru copii la Staţia de metrou Chamberí.

06/09/2011 12:30 – 13:30 Şedinţă informativă pentru noul curs de Pilates (Activitate extra CEPI - Cen-trul doar cedează spaţiul).

07/09/2011 18:00 “România, încotro?” – Dezbatere despre situaţia actuală a României. Schimb de impresii ale românilor şi spaniolilor care au vizitat România vara aceasta.

10/09/2011 11:00 Atelier pe probleme juridice: “Noul moratoriu”.

11/09/2011A se consulta

programul centrului

“CEPI colaborează”: Participare la inaugurarea Asociaţiei Hispano-Română Carpatia din Villarejo de Salvanés, cu o expoziţie de artizanat a Elenei Şerb.

12/09/2011 12:00 Prezentarea noilor cursuri din anul şcolar 2011/2012.

12/09/2011 18:00“Zboară acasă!”. Extragerea numelui câştigătorului din luna august. Premiu: un bilet de avion oferit de Compania Blue Air şi publicaţia “Occidentul Româ-nesc”.

14/09/2011 17:30 Atelier pe probleme de muncă: “Site-uri de muncă pe Internet”.

15/09/2011 18:00 “El Thyssen sale a la calle”: Conferinţă despre expoziţia de pictură a lui Antonio López.

17/09/2011 11:30 Preselecţie pentru grupul de copii “Ghiocelul”. Coordonator Gabriela Tone.

18/09/2011 17:30 “El Thyssen sale a la calle”: Vizită cu ghid la expoziţia de pictură a lui Anto-nio López.

21/09/2011 17:30 Atelier pe probleme de muncă: “Cum să redactăm corect un CV ”.

21/09/2011 18:00“Vrei să fii voluntar? CEPI este şansa ta!”. Întâlnire cu persoanele care doresc să facă muncă de voluntariat la Centru, în vederea stabilirii condiţiilor de colaborare în noul an şcolar.

27/09/2011 18:00 – 20:00 Forum/Afinsa. Închiriere de spaţiu. A se consulta

programul centrului

A se consulta programul centrului

Întâlnire cu reprezentanţii Primăriei din Coslada în vederea stabilirii condiţiilor de colaborare în noul an şcolar.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII SEPTEMBRIE LA

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA

Notă: Toate activităţile sunt gratuite. Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADATravesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (L7), CosladaE-mail: [email protected], Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96

Page 5: Occidentul romanesc 07
Page 6: Occidentul romanesc 07

Actualitate06

„Sper că Parchetul General va fi minister public care nu e interesat de dispute politice, ci este interesat de aplicarea le-gii. Nu au aplicat legea în cazul Robertei Anastase, înţeleg că refuză să aplice legea în cazul desfiinţării PDL, probabil că vor refuza şi în acest moment. Cât timp procurorul gene-ral este numit de preşedintele României, bănuiesc că o să-i fie foarte greu să aibă curaj, să ancheteze cu adevărat un do-sar. Nu cer Parchetului să facă politică, ci să aplice legea”, a conchis Victor Ponta. Între Victor Ponta şi Sorin Blejnar este o dispută care durează de mai multe luni, după ce liderul PSD l-a acuzat pe şeful ANAF că ar fi făcut numirile la vârful vămilor.Pe de altă parte, în luna iulie, ANAF a sesizat DNA în legă-tură cu un prejudiciu de 67 mi-lioane de lei constatat la com-plexurile energetice Rovinari şi Turceni. Sorin Blejnar a declarat, atunci, că sesizarea nu îl vizează pe Victor Ponta, după ce televiziunile de ştiri au relatat că ANAF a trimis o sesizare Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în legătu-ră cu preşedintele PSD, Victor Ponta, şi cu senatorul PSD Dan Şova, sesizarea vizând contrac-te cu complexurile Rovinari şi Turceni..Preşedintele ANAF a declarat atunci pentru MEDIAFAX că în perioada 2007-2009, cele două companii au denaturat veniturile, în sensul că au di-minuat nejustificat veniturile şi au majorat cheltuielile, care au condus astfel la un prejudiciu de 67 milioane de lei, adică 16-17 milioane de euro.Potrivit lui Blejnar sesizarea la DNA a fost făcută ca urmare a unui control financiar la cele două companii şi este îndrepta-tă împotriva întregului proces.El a mai arătat că sesizarea la DNA nu îl vizează direct nici pe senatorul PSD Dan Şova, care ar putea fi chemat ulterior

Victor Ponta a depus plângere penală împotriva lui Băsescu şi Blejnar

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a depus, vineri, la Parchetul ICCJ, o plângere penală împotriva preşedinte-lui Traian Băsescu şi a şefului ANAF, Sorin Blejnar, în care îi acuză pe aceştia de „instigare la abuz în serviciu, ameninţare şi şantaj”.Victor Ponta a declarat, la ieşi-rea de la parchet, că îi acuză pe preşedintele Traian Băsescu şi pe şeful ANAF, Sorin Blejnar, de „instigare la abuz în servi-ciu, ameninţare şi şantaj”, din cauza afirmaţiilor acestora „cu caracter de ameninţare” la adresa sa.Liderul PSD a precizat că a depus acum plângerea pena-lă, întrucât în urmă cu 48 de ore a primit procesul-verbal al ANAF din care rezultă că nu are niciun fel de legătură cu Turceni şi Rovinari şi nici vreo altă problemă legală.„Am primit procesul-verbal de la ANAF din care rezultă că toate aceste afirmaţii ale lui Traian Băsescu şi ale lui Sorin Blejnar au fost nu numai ne-adevărate, dar au fost şi o in-stigare la comiterea unui abuz în serviciu împotriva mea”, a susţinut Ponta.El l-a acuzat pe Blejnar că s-a conformat „instigării” comise de către preşedintele Băsescu.„Domnul Sorin Blejnar, în ca-litatea sa de funcţionar public, de asemenea s-a conformat instigării domnului Traian Băsescu, iar eu am considerat că actele celor doi, împreună, făcute în mod evident împotriva realităţilor - încă o dată spun, expuse de documentele oficiale pe care le am la dosar - sunt acte de instigare la comiterea unui abuz în serviciu împotriva mea, sunt acte de ameninţare şi acte de şantaj. Din punctul meu de vedere, Traian Băsescu şi Sorin Blejnar au încălcat legea şi trebuie să răspundă în faţa legii, aşa cum răspunde orice cetăţean”, a spus Ponta.Liderul PSD a adăugat că acesta este un gest pe care îl

face „în numele multor altor primari, aleşi locali, patroni de firme care în fiecare zi sunt supuşi abuzurilor, încălcării le-gii penale şi încălcării legilor ţării”.Victor Ponta s-a declarat con-vins că foarte curând legea va trebui să se aplice indiferent cât de importantă este funcţia celui care o încalcă.„La dosar am ataşat procesul-verbal al ANAF din care rezul-tă că nu am avut niciodată ni-ciun fel de relaţii contractuale cu Rovinari, Turceni, cu nimeni altcineva şi nu am încălcat legea, adeverinţele de la cele două societăţi aflate în subor-dinea Guvernului care ates-tă acelaşi lucru, o scrisoare adresată şefului DNA, Daniel Morar, prin care i-am cerut să fiu audiat şi toate celelalte documente care atestă că dom-nul Traian Băsescu şi domnul Sorin Beljnar ştiau foarte bine atunci când au făcut respec-tivele afirmaţii cu caracter de ameninţare la adresa mea, că erau ameninţări bazate pe fapte neadevărate. Probabil că au aşteptat să fiu de acord cu regionalizarea, cu proiectele preşedintelui, să fiu de acord să nu mai critic corupţia din ANAF. Vreau să dovedesc as-tăzi că nu-mi e frică de ei!”, a mai spus Victor Ponta.Atenţionat că preşedintele dis-pune de imunitate, acesta a precizat că i se va termina man-datul.„Pentru această instigare la abuz în serviciu, pentru că i-a cerut lui Sorin Blejnar să încal-ce legea şi pentru alte eventu-ale încălcări ale legii, domnul Traian Băsescu va trebui să răspundă”, a afirmat liderul PSD.De asemenea, Victor Ponta a precizat că a făcut vineri, 09 septembrie 2011 acest demers la ICCJ pentru că a primit pro-cesul-verbal de ANAF în urmă cu 48 de ore, menţionând că în cazul unei plângeri penale tre-buie să ataşeze procese-verbale.

la audieri, pentru declaraţii.Senatorul PSD Dan Şova de-clara, în 24 iunie, că fosta sa firmă „Şova şi asociaţii” a adus beneficii de câteva zeci de milioane de euro societăţilor Rovinari şi Turceni, el nefiind însă angrenat în serviciile juri-dice respective.Şova a afirmat că a fost parte din „Şova şi asociaţii” până la mijlocul lui 2009. Contractele pe care firma respectivă le-a în-cheiat pentru servicii juridice au fost semnate în martie 2007 cu complexul Rovinari şi în iulie 2007 cu Turceni. El a precizat că nu a lucrat în cadrul acestor contracte decât în două ocazii, o întâlnire la AVAS şi una prin care s-a făcut o tranzacţie în-tre Turceni şi ICM (Societatea Comercială pentru Închiderea-Conservarea Minelor).El a mai precizat că onorariul perceput în cele două contracte era de 40 euro pe oră, în timp ce, potrivit unui raport al Curţii de Conturi, Rovinari şi Turceni au încheiat în 2009 şi 2010 contracte de asistenţă juridică la 180 euro/oră, una dintre fir-mele respective aparţinând fos-tului preşedinte PNL Valeriu Stoica.Potrivit senatorului PSD, firma „Şova şi asociaţii” a reuşit re-ducerea cu 6 milioane de euro a unei datorii de 821 miliarde lei pe care Rovinari o avea la ICM, beneficiul total, prin eşa-lonarea pe cinci ani şi neplata de dobânzi şi penalităţi, fiind de 8 milioane euro.În 22 iunie, preşedintele PSD, Victor Ponta, a primit o invita-ţie de la ANAF, în care era so-licitat să se prezinte pe 24 iunie la sediul ANAF, cu declaraţiile de venit pe 2007 şi 2008 şi cu registrul jurnal de încasări şi plăţi. Adresa aparţinea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, Ac-tivitatea de Inspecţie Fiscală, Serviciul de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice.Preşedintele PSD era avertizat, în finalul invitaţiei, că neprezen-tarea la ANAF constituie con-travenţie şi se sancţionează cu amendă, cu excepţia cazului în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni.Invitaţia primită de Ponta este datată 20 iunie 2011, zi în care două cotidiene centrale relatau

că un control făcut de ANAF la complexurile energetice Turceni şi Rovinari ar fi de-monstrat că firma de avocatură condusă de senatorul Dan Şova, din care a făcut parte şi Victor Ponta ca „senior partner”, a încasat ilegal 4,4 milioane de lei. Potrivit relatărilor presei, în raportul făcut de ANAF se concluzionează că mai mult de jumătate din banii încasaţi de SCA „Şova & Asociaţii” de la Turceni şi Rovinari - 4,4 mi-lioane de lei din 7,1 milioane, au fost plătiţi necuvenit în baza unor contracte întocmite de-fectuos, prin încălcarea preve-derilor OUG 34/2006, privind achiziţiile publice.În 21 iunie, la întâlnirea de la Cotroceni, preşedintele Traian

Băsescu i-a spus liderului PSD, Victor Ponta, că l-ar putea în-treba despre banii de la Mintia şi Rovinari.„Am o rugăminte. Încerc să nu fiu ironic şi să vă întreb de banii de pe la Mintia sau Rovinari”, a spus Băsescu, Ponta răspunzând că poate să-l întrebe orice. „Pot să răspund la toate întrebările”, a adăugat preşedintele PSD.În 24 iunie, preşedintele PSD, Victor Ponta, şi-a trimis conta-bila la sediul ANAF Sector 1, cu declaraţiile de venit pe anii 2007 şi 2008, răspunsul inspec-torilor fiscali fiind, potrivit li-derului social-democrat, că nu s-au constatat nereguli. ***Sursa: MEDIAFAX

Page 7: Occidentul romanesc 07

Cererea Spaniei de a restricţiona piaţa forţei de muncă pentru români, a fost aprobată

Comisia Europeană a aprobat cererea Spaniei de a restric-ţiona piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, ca ur-mare a unor perturbări grave pe piaţa forţei de muncă a acestei ţări, care a fost puter-nic lovită de criză, informea-ză executivul comunitar pe site-ul său. Aceste restricţii se vor aplica activităţilor din toate sectoarele şi regiunile, dar nu-i afectează pe cetă-ţenii români care sunt deja activi pe piaţa forţei de mun-că din Spania.O scădere fără precedent a PIB-ului (-3,9 % între 2008 şi 2010) a condus la cel mai ridicat nivel al şomajului din UE, de peste 20% începând cu luna mai 2010. Creşterea continuă a numărului rezi-denţilor români în Spania şi

nivelul ridicat al şomajului acestora au avut un impact asupra capacităţii Spaniei de a absorbi noi fluxuri de lucră-tori.Ce-i aşteaptă pe românii din SpaniaRestricţionarea accesului pe piaţa muncii din Spania nu înseamnă că românii nu se vor mai putea angaja în această ţară, ci doar că ei vor avea nevoie de un permis de muncă şi că acest permis se va elibera doar dacă cetăţe-nii români au un contract de muncă.Măsura nu restricţionează în niciun fel dreptul de circula-ţie al cetăţenilor romani, care sunt liberi să călătorească în Spania, însă poate fi conside-rată discriminatorie, pentru că se aplică doar României, nu şi Bulgariei, ţară împreu-nă cu care am aderat la UE.Decizia Madridului face ca lucrătorii români să revină la situaţia pe care o aveau înainte de 1 ianuarie 2009. Începând de la data aderării la UE, în ianuarie 2007, fie-care stat UE are dreptul de a impune restricţii românilor şi bulgarilor timp de şapte ani.

Spania a menţinut restricţii-le pentru muncitorii români doar până în 2009, când şo-majul era de 7,95%, însă cu condiţia de a putea reveni la acestea dacă situaţia econo-mică o va cere.Practic, românii din Spania vor avea parte, până în 2013, de acelaşi tratament de care au parte românii din Franţa, Marea Britanie sau Germania. Recent, Olanda a precizat că va acorda per-mise de muncă românilor şi bulgarilor doar în situaţii ex-cepţionale. Precizările UEComisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, insistă asupra faptului că: „Această decizie a fost luată din cauza situaţi-ei foarte specifice a ocupării forţei de muncă în Spania. Ca regulă generală, sunt convins că restricţionarea liberei circulaţii a lucrăto-rilor europeni nu constituie abordarea adecvată a unui nivel ridicat al şomajului. Ar trebui mai degrabă să ne concentrăm pe crearea de noi oportunităţi de locuri de

muncă. Încă de la început, Spania a avut în permanen-ţă o politică foarte deschisă faţă de lucrătorii din alte ţări, inclusiv faţă de cei din noile state membre, fapt pe care Comisia l-a apreciat dintotdeauna. Cu toate aces-tea, Comisia înţelege motivul pentru care, în acest moment, din cauza situaţiei dramatice a ocupării forţei de muncă şi a contextului financiar foarte complex, autorităţile spanio-le doresc să se distanţeze de principiul liberei circulaţii totale. Solicitarea spaniolă este susţinută prin elemente de probă concrete, Tratatul de Aderare permiţând rein-stituirea de măsuri restrictive temporare în astfel de cazuri. Prin punerea în practică a acestor modificări, Spania încă ar rămâne mai deschi-să pentru lucrătorii din no-ile state membre decât pen-tru unele din celelalte state membre. Cu toate acestea, sper că acest demers va fi li-mitat, pe cât posibil, în timp şi că atitudinea în general pozitivă faţă de libera circu-laţie în Europa va continua să prevaleze. Voi continua să

Spania 07

încurajez Spania să îşi refor-meze piaţa forţei de muncă şi să îmbunătăţească şansele de angajare pentru tineri şi, de asemenea, solicit eforturi mai mari pentru a spori posi-bilităţile de ocupare a forţei de muncă din România. Am-bele ţări trebuie să foloseas-că mai bine fondurile struc-turale ale UE pentru a crea locuri de muncă într-o mani-eră mai eficientă. Acest lucru este necesar pentru a ameli-ora pe termen lung situaţia ocupării forţei de muncă.”Aceste restricţii temporare sunt autorizate de Comisia Europeană în contextul ac-tual al situaţiei economice din Spania. Ţara se confruntă cu perturbări grave ale pieţei forţei de muncă, caracteriza-te de nivelul cel mai ridicat al şomajului din UE (21 % în iunie 2011, în comparaţie cu media de 9,4 % în UE şi de 9,9 % în zona euro) şi cu o redresare economică lentă (o creştere a PIB-ului în primul trimestru al anului 2011 de doar 0,3 % în raport cu tri-mestrul anterior, faţă de 0,8 % în UE şi zona euro pentru aceeaşi perioadă).

Mai mult, analiza efectuată de Comisie a stabilit că ce-tăţenii români care trăiesc în Spania sunt puternic afectaţi de şomaj, 30 % dintre aceş-tia fiind şomeri. 191 400 de cetăţeni români care au lu-crat în Spania au fost şomeri în primul trimestru al anului 2011, acesta fiind numărul de şomeri cel mai ridicat după cel al resortisanţilor spanioli. Cu trei ani mai înainte, acest număr a fost de numai 80 100. În aceeaşi perioadă de timp, numărul angajaţilor ro-mâni a scăzut cu aproape 24 %. În ciuda unei diminuări a numărului resortisanţilor români care au venit să lu-creze în Spania în ultimii ani, afluxul rămâne la un nivel ri-dicat, probabil din cauza re-cesiunii economice. Numărul resortisanţilor români cu re-şedinţa permanentă în Spania a crescut de la 388 000 la 1 ianuarie 2006 la 823 000 la 1 ianuarie 2010.Din moment ce Spania şi-a deschis piaţa forţei de muncă pentru toţi cetăţenii UE, orice restricţie a liberei circulaţii a lucrătorilor constituie o dero-gare şi nu poate fi decât tem-porară. Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape situaţia şi va avea posibilita-tea de a modifica sau revoca decizia oricând va considera acest lucru necesar.

Alexandru StancuAsturias

Page 8: Occidentul romanesc 07

Ştiri Spania08

Spaniolii vor să lucreze la cules de citrice

Dacă va căştiga alegerile, PP susţine că va crea locuri de muncă

Averile demnitarilor la vedere

Toată Spania a fost cu ochii pe demnitari, care au fost nevoiţi să-şi declare averile. Aşteptarea era maximă, iar site-urile Congresului Depu-taţilor şi Senatului au colapsat imediat după ce au publicat pentru prima oară, averile de-putaţilor şi senatorilor spanioli. Cele două camere au decis pe 19 iulie, după ani de polemică privind câştigurile politicieni-lor şi reticenţe ale acestora, să se facă publice averile demni-tarilor. Datele furnizate zilele trecute au făcut puţină lumină, deşi metoda va trebui revizuită, căci fiecare parlamentar a uti-lizat propriile criterii pentru a da socoteală de propria avere, specificânnd sau nu, de exem-plu, valoarea locuinţelor deţi-nute. Majoritatea nu a făcut-o. Circa 20 de parlamentari s-au plâns că datele publicate nu sunt corecte. Jesus Caldera, de exemplu, a spus că i-ar fi apă-rut „o casă în minus”.Cele mai mari aşteptări au fost în ceea ce-i priveşte pe cei doi candidaţi la funcţia de preşe-

Anii în care firmele din secto-rul citricelor umblau disperaţi să-şi găsească angajaţi sezoni-eri au trecut în istorie. Cu trei săptămâni înainte de începerea sezonului de cules la portocale, ce există din belşug acum sunt muncitorii. Firmele şi coope-rativele din Castellon aproape şi-au completat echipele pen-tru cules, iar firmele de plasare a forţei de muncă temporare (ETT) primesc zilnic munţi de solicitări de muncă la câmp. Şi asta deşi salariile nu mai sunt cele care erau odată. Scena se repetă, practic, în toate companiile de citrice şi robinetul cererilor de muncă curge în continuare. „De când

Vicesecretarul de Comuni-care al PP, Esteban Gonzalez Pons, a anunţat ieri că parti-dul său, dacă va câştiga ale-gerile generale din 20 noiem-brie, „aspiră” la crearea a 3,5 milioane de locuri de muncă, graţie apariţiei unui milion de noi antreprenori.Pons, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul par-tidului popularilor, a confir-mat că PP studiază o reformă fiscală bazată pe redistribu-

am deschis, de la 1 septembrie, primim sute de CV-uri. Doar dimineaţa primim, în medie, câte 60 de solicitări de muncă, iar asta ţinând cont că sezonul începe abia în octombrie”, au explicat surse dintr-o ETT din Betxi.Şi în alte localităţi din provin-cia Castellon, în Nules, Vall d’Uixo, Burriana sau Vinaros, situaţia este identică. „Avem străini, care muncesc de ani de zile la noi, ca sezonieri, cu contracte fixe discontinue, dar acum avalanşa de solicitări este din partea sătenilor spani-oli care au rămas în şomaj şi multora li se termină indemni-zaţiile. În general, vor să lucre-

irea încărcăturii fiscale şi în care clasa medie să nu mai fie cea care să suporte cea mai mare parte a acestei pre-siuni a impozitelor. Mai mult decât creşterea impozitelor, potrivit lui Pons, este necesa-ră „reorganizarea sistemului fiscal” şi punerea accentului pe competitivitate şi într-o mai eficientă colectare a ta-xelor şi impozitelor.„O mai bună competitivitate se obţine prin crearea de noi

ze la cules, dar se interesează şi de posturile din depozite, ca sortatori”, susţin producătorii agricoli din Vinaros.Şi situaţia nu este chiar nouă. „În ultimii doi ani, situaţia este exagerată. Pentru fiecare ofer-tă de muncă pe care o primim, ne sosesc zeci de solicitări în săptămânile care urmează. Logic, nu va exista de lucru pentru toţi”, susţin angajaţii unei agenţii de plasare a forţei de muncă din Castellon de la Plana.Dacă până acum câţiva ani grosul culegătorilor de porto-cale era format din străini (în general români şi magrebieni), acum profilul s-a schimbat. „Majoritatea sunt de naţionali-tate spaniolă şi nu foarte tineri cei care vor să muncească la

firme, adică prin ajutarea an-treprenorilor să-şi deschidă o firmă în cel mai scurt timp şi cu cheltuieli minime”, a ex-plicat Pons. De aceea, marele obiectiv al acestei reforme fiscale studiate de Partidul Popular este favorizarea apa-riţiei de noi firme, „care sunt cele care crează locuri de muncă”.„Pentru a avea încă un mili-on de antreprenori, trebuie să facilităm din punct de vede-

câmp. Mulţi sunt trecuţi de 45 de ani şi aproape toţi au mun-cit iniţial în construcţii sau in-dustria ceramică”, explică altă ETT, din Villarreal.În fiecare an, sectorul citri-celor din provincia Castellon numără 25.000 de angajaţi. Din aceştia, 15.000 sunt cule-gători de portocale. Contractul colectiv pe ramură prevede un salariu de 58 de euro la zi, dar sindicatele şi organizaţiile agrare acuză că nu întotdeauna este respectat acest contract. Pentru a verifica asta, este sufi-cient să-i întrebi pe muncitori. „Salariile sunt tot mai mici. Am colegi care nu câştigă nici 25 de euro pe zi”, susţine unul din sezonieri. Sursa: El Periodico Mediterraneo.

re fiscal înfiinţarea de firme şi să favorizăm emanciparea şi apariţia liber profesioniş-tilor”, a explicat „popula-rul”, semnalând, totodată, că „puţinii bani” care există în Spania nu trebuie să fie în ad-ministraţie, ci în mâinile în-treprinzătorilor. PP îşi doreş-te crearea unui milion de noi firme, ceea ce s-ar traduce în apariţia unor 3,5 milioane de noi locuri de muncă. Sursa: 20 minutos

dinte de Guvern, la alegerile din 20 noiembrie: popularul Mariano Rajoy şi socialistul Alfredo Perez Rubalcaba. Rajoy a câştigat anul trecut cu 105.838 euro mai mult decât

Jose Luis Rodriguez Zapatero - actualul preşedinte de Gu-vern, care a încasat 67.427 euro ca salariu - şi cu 117.746 euro mai mult decât Alfredo Perez Rubalcaba - care a înca-sat 55.374 euro ca prim vice-preşedinte de Guvern şi minis-tru de Interne. Rajoy a câştigat, totuşi, cu 50.333 de euro mai puţin decât „numărul 2” din partidul său, Maria Dolores

de Cospedal, care a câştigat 223.598 de euro.Liderul PP a declarat o ave-re de 597.442 de euro, patru case, un birou şi un garaj, dar nu a specificat valoarea niciu-nuia dintre bunuri. În plus, are 313.780 de euro în fonduri de investiţii, 143.181 euro în acţi-uni şi 59.909 euro în conturile sale.Zapatero a declarat o parce-lă de 674 metri pătraţi pentru construirea unei vile în Leon. În regim de câştiguri, împre-ună cu soţia sa, are în contul curent 34.925 de euro, pes-te 3.000 de euro în planul de pensie şi a încasat alţi 120.000 pentru vânzarea unui imobil. Nu investeşte la Bursă.Candidatul Rubalcaba a decla-rat o avere de 984.281 de euro. Deţine o locuinţă cu garaj în Madrid, de 153 de metri pătraţi şi cu o valoare de 225.836 de euro şi două conturi banca-re cu 172.734 euro. A încasat 234.535 euro din acţiuni şi par-ticipaţiuni şi 104.103 euro din planuri de pensii. A mai primit 472.909 euro pentru vânzarea de bunuri moştenite.Preşedintele Congresului De-putaţilor, Jose Bono, este unul dintre cei mai avuţi politicieni spanioli. Are 80 de participaţi-uni la Hipica Almenara, unde

a specificat că „folosea spo-radic” un Chevrolet, care i-au adus 1,63 milioane de euro. Bono a detaliat în declaraţia de avere că a primit 32.500 de euro anticipat pentru drepturi de autor şi că are două locu-inţe.Purtătoarea de cuvânt a PP în Congres, Soraya de Santama-ria, a declarat 92.000 de euro în conturi şi două locuinţe. Cel al PSOE, Jose Antonio Alonso, 39.050 de euro şi un apartament mobilat în valoare de 60.000 de euro.„Numărul doi” din PSOE, Jose Blanco, a declarat un salariu de 74.054 euro ca ministru al Dezvoltării, 19.912 euro în două conturi curente, o locu-

inţă în Madrid şi 39% dintr-o locuinţă în Pontevedra. Vicepreşedinta Elena Salgado, care a fost manager al mai multor companii înainte de a intra în Guvern, are 555.991 euro în conturile sale. Deţine două locuinţe, din care una în Alpii francezi. Din salariul din Guvern a obţnut 56.259 de euro.Carme Chacon a declarat un salariu lunar net de 4.000 de euro ca ministru al Apărării, pe lângă trei conturi bancare cu 21.100 de euro. Ministra are trei case, cu respectivele ipo-teci, care însumează un total de 550.000 de euro, din care mai are de plătit 300.000 de euro. Sursa: El Pais

Page 9: Occidentul romanesc 07

Ştiri România 09

Olanda va examina cu exigenţă dosarul

Schengen

Universităţile româneşti, fabrici de diplome

Fiecare automobil va trebui să aibă sistem eCall

Toate statele membre UE sunt obligate să se asigure că ope-ratorii de telefonie mobilă tra-tează apelurile transmise de dispozitivele eCall aşa cum tratează şi celelalte apeluri la numărul 112, adică acordându-le prioritate şi netaxându-le.Comisia Europeană (CE) a adoptat joi prima măsură vi-zând să garanteze că, până în 2015, automobilul fiecărui ce-tăţean UE să poată apela servi-ciile de urgenţă în locul şoferu-lui în cazul în care este victima unui accident grav.În caz de accident grav, acest sistem formează automat nu-mărul european unic de urgen-ţă 112 şi comunică serviciilor de urgenţă locul în care se află vehiculul. O recomandare a Comisiei, adoptată la 8 sep-tembrie 2010, solicita statelor membre să se asigure că ope-ratorii reţelelor de telefonie mobilă îşi modernizează infra-structura astfel încât apelurile de tip eCall să fie transmise în mod eficient serviciilor de ur-genţă.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că Olanda, unde există anumite rezer-ve politice, va examina cu exigenţă dosarul Schengen, atât stadiul tehnic de pregă-tire al României, dar şi cel al Bulgariei, în discuţie existând şi varianta aderării „în doi paşi”, pe baza unei singure de-cizii şi a unui calendar cert.„În perioada imediat următoa-re, până la Consiliul European de toamnă, Parlamentul şi Guvernul olandez vor lua în discuţie poziţia faţă de adera-

Exigenţele impuse în organi-zarea examenului de bacala-ureat şi topul universităţilor reprezintă primele încercări majore ale Guvernului de a restructura sistemul de învă-ţământ şi de a pune în valoa-re competenţele şi rezultatele cercetărilor pe care le obţin cei care formează elita inte-lectuală a ţării.Situaţia actuală din universi-tăţi a scăzut interesul profe-sorilor români pentru realiza-rea de articole ştiinţifice care

rea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. A fost im-portant să ne prezentăm încă odată argumentele partenerilor olandezi, va fi la fel de impor-tant să continuăm progresiv şi accelerat acest efort pe toate canalele diplomatice. Olanda va examina cu exigenţă dosa-rul Schengen. Există anumite rezerve politice la nivelul Par-lamentului olandez, care are un rol pregnant în conturarea politicilor guvernamentale. Inevitabil această analiză se va face în contextul eşichieru-

să fie publicate în reviste de specialitate recunoscute pe plan internaţional după stan-dardele ISI (instituţie recu-noscută pe plan internaţional în domeniul monitorizării şi recenzării publicaţiilor ştiin-ţifice, care realizează un in-dicator folosit la constituirea unor prestigioase clasamente internaţionale ale universită-ţilor).Topul universităţilor româ-neşti, unul dintre cele mai controversate proiecte din

lui politic intern olandez şi al stadiului tehnic de pregătire, nu numai a României, ci şi a B ulgariei. În discuţie există şi varianta unei aderări în doi paşi, pe baza unei singure de-cizii şi a unui calendar cert. România doreşte o evaluare corectă şi o recunoaştere fi-rească a evoluţiilor din dome-niul Justiţiei”, declară minis-trul român al Justiţiei.Ministrul Cătălin Predoiu a efectuat, în perioada 6-7 sep-tembrie 2011, o vizită oficială la Haga, unde s-a întâlnit cu ministrul olandez pentru Afa-ceri Europene, Ben Knapen, cu ministrul olandez al Justi-ţiei, Ivo Opstelten, cu Ronald von Roeden, şeful grupului de consilieri ai premierului Mark Rutte, cu Van den Emster, pre-şedintele Consilului Judiciar,

Legea educaţiei, a readus în atenţie problema „fabrici-lor de diplome” în care s-au transformat instituţiile de învăţământ în ultimii ani: 17.743 de români au primit diplome cu titlul de „doc-tor” în perioada 2007- 2011, ceea ce înseamnă că, anual, pe piaţa muncii au ieşit peste 3.500 de tineri posesori ai ce-lor mai înalte calificări oferi-te de învăţământul ro mânesc.„Deşi asistăm la o creştere exponenţială a numărului de

Johan Gert Pot, membru al Consiliului Judiciar şi Merel Berling, consilier pentru relaţii externe şi cooperare internaţi-onală etc.„Dincolo de dosarul Schengen, interlocutorii politici olandezi pe care i-am întâlnit au ex-primat deschis interesul pen-tru cooperare economică de anvergură în proiecte majore şi pentru obiectivele strate-gice politice ale României pe termen lung în concertul eu-ropean. Am transmis determi-narea autorităţilor române de a continua pe calea reformelor juridice. Suntem, la rândul nostru, interesaţi de investiţii străine productive, bazate pe guvernanţa corporatistă, pe responsabilitate socială cor-poratistă şi pe dezvoltare du-rabilă. România are resursele

absolvenţi de doctorat, pro-blema nu o reprezintă nu-mărul acestora, pentru că nu stăm foarte grozav din acest punct de vedere. Problema majoră este discre panţa din-tre numărul mare de români care primesc titlul de «doc-tor» şi re zultatul muncii lor de cercetare. Cred că numai 10% din aceştia au lucrări ştiinţifice care au apărut în publicaţii internaţionale sau care au stat la baza unor bre-vete sau invenţii inedite”, este de părere Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei şi actual preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cerce-tării din România.Sursa: BBC

Pentru a salva vieţi sau pen-tru a reduce gravitatea rănilor, fiecare minut contează atunci când serviciile de urgenţă sunt chemate la locul unui accident rutier, arată CE.Victimele accidentelor nu au însă întotdeauna reflexul sau capacitatea fizică de a suna imediat la serviciile de urgen-ţă. Dispozitivele eCall rezolvă această problemă alertând ime-diat serviciile respective, chiar dacă şoferul sau pasagerul este inconştient sau nu poate telefona din alt motiv. Potrivit estimărilor, această tehnologie grăbeşte sosirea echipelor de salvare cu aproximativ 40 la sută din timp în zonele urbane şi cu 50 la sută în zonele rurale. Utilizat la scară largă, serviciul eCall va contribui în fiecare an la salvarea a sute de vieţi ome-neşti în Europa şi la reducerea gravităţii rănilor şi traumatis-melor în zeci de mii de cazuri, susţine CE.Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Neelie Kroes, res-ponsabilă pentru Agenda

Digitală, a declarat că, alături de colegii săi însărcinaţi cu transporturile şi cu industria, vicpreşedinţii Siim Kallas şi Antonio Tajani, se bucură că s-a făcut primul pas pentru a se asigura că milioane de cetăţeni vor beneficia de sistemul eCall, un sistem care poate reduce simţitor timpul necesar servici-ilor de urgenţă pentru a ajunge la locul accidentelor rutiere. „Sistemul eCall va salva sute de vieţi şi va reduce durerea şi suferinţa victimelor acciden-telor rutiere”, afirmă Neelie Kroes.Obiectivul Comisiei este ca, până în 2015, serviciul eCall să fie instalat şi pe deplin funcţional în toată Uniunea Europeană, dar şi în Croaţia, Islanda, Norvegia şi Elveţia.Recomandarea îndeamnă toate statele membre să se asigure că operatorii de telefonie mobilă tratează apelurile transmise de dispozitivele eCall aşa cum tratează şi celelalte apeluri la numărul 112 - adică acordân-du-le prioritate şi netaxându-le. De asemenea, recomandarea le solicită statelor membre să se asigure că operatorii de te-lefonie mobilă instituie sisteme de identificare a apelurilor de tip eCall, astfel încât acestea

să poată fi direcţionate către un centru de preluare a apelurilor de urgenţă echipat corespun-zător.Recomandarea va fi urmată de adoptarea de către Comisie a specificaţiilor privind moder-nizarea centrelor de preluare a apelurilor de urgenţă (în te-meiul Directivei 2010/40/CE privind sistemele de transport inteligente) şi a unei propu-neri de regulament în care să se stipuleze că, pentru a obţine aprobarea de tip la nivelul UE, toate noile modele de automo-bile şi de vehicule uşoare tre-buie să fie echipate, începând din 2015, cu dispozitive eCall care îndeplinesc specificaţiile tehnice prevăzute.Sistemul eCall se declanşează automat de îndată ce senzorii din interiorul vehiculului de-tectează un accident grav. Oda-tă declanşat, sistemul formează numărul european de urgenţă 112, stabileşte o legătură tele-fonică cu centrul corespunză-tor de preluare a apelurilor de urgenţă şi transmite serviciilor de salvare detalii despre acci-dent, inclusiv ora la care acesta a avut loc, poziţia exactă a ve-hiculului accidentat şi direcţia deplasării (informaţie esenţială în cazul în care accidentul s-a

produs pe autostradă sau într-un tunel). Un apel de tip eCall poate fi declanşat şi manual, prin simpla apăsare a unui bu-ton din interiorul maşinii, de exemplu de către un martor la un accident grav.„Se estimează că instalarea sis-temului eCall în fiecare auto-mobil nou costă mai puţin de o sută de euro. Pentru a nu suscita preocupări legate de protecţia vieţii private, trebuie menţionat că sistemul eCall nu permite urmărirea vehiculelor, deoarece rămâne inactiv şi nu transmite semnale până în momentul în care este activat de producerea un accident”, afirmă CE.În prezent, dintre toate automo-

bilele din UE, numai 0,7% sunt echipate cu sisteme automate de apel de urgenţă, creşterile înregistrate în număr fiind ne-semnificative. Aceste sisteme brevetate nu permit interope-rabilitatea sau continuitatea la nivelul întregii UE.Comisia a decis să ia măsuri legislative în vederea imple-mentării sistemului eCall, de-oarece introducerea sa pe bază de voluntariat s-a dovedit a fi insuficientă. Iniţial, Comisia a lansat un apel pentru adoptarea benevolă a sistemului eCall în întreaga Europă până în 2009, însă acest lucru s-a realizat într-un ritm foarte lent. Sursa: mediafax

pentru a juca rolul de pilon important al Uniunii Europene în regiunea balcanică şi est-eu-ropeană”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la încheierea vizitei la Haga.Potrivit demnitarului român, întreaga vizită s-a desfăşurat într-o atmosferă extrem de cordială şi constructivă, iar discuţiile au avut un caracter

substanţial, pragmatic şi direct aplicat al problemelor discuta-te, cu orientarea spre soluţii şi dezvoltarea cooperării. Dialo-gul va continua atât în format bilateral, cât şi în cadrul diver-selor grupuri de lucru tehnice la nivelul Consiliului UE şi la nivel bilateral interinstituţio-nal, spune Predoiu. Sursa: mediafax

Page 10: Occidentul romanesc 07

America10

Lecţia de istorie de pe aeroport

Pe 1 august, s-au împlinit 68 de ani de la bombardarea ­Ploieştiului­ de­ către­ ameri-cani­în­cel­de-al­doilea­Război­Mondial (1 august 1943).Chiar­ dacă­ americanii­ au­ o­istorie­ comparativ­ scurtă­ cu­a­multor­ altor­popoare,­ aceş-tia­ştiu­să­şi-o­conserve­şi­să­o­scoată­în­evidenţă­de­fiecare­dată­când­este­nevoie.­Pe­ma-lurile­ Atlanticului,­ în­ statul­

Maryland, peste 50 de aerona-ve­ comerciale,­ clasice,­ expe-rimentale,­unele­ultra­uşoare,­sau­comerciale,­altele­de­busi-ness­şi­de­aviaţie­generală,­au­fost­prezente­într-un­spectacol­aviatic­ care­ a­ încântat­ ochii­vizitatorilor.Dintre­ exemplarele­ care­ au­atras­ publicul­ în­mod­ deose-bit,­ în­ cele­ 2­ zile­ cât­ a­ durat­show-ul,­ s-au­ numărat­ un­Boeing­B-17­numit­ şi­Flying­Forteress,­ sau­ mai­ pe­ româ-neşte­ ”fortăreaţa­ zburătoare”­

şi­un­altul­B-24­Liberator­adi-că­“eliberatorul”.Cele­ două­ exemplare­ au­ fost­prezente­ la­ acest­ spectacol­aviatic­ prin­ intermediul­ fun-daţiei­ Collings.­ O­ fundaţie­educaţională­ non­ profit­ care­are­ca­şi­scop­principal­orga-nizarea­şi­sprijinirea­de­spec-tacole­ aviatice­ care­ să­ aducă­în­ faţa­publicului­american­o­istorie­ vie,­ dând­ veteranilor­de­război­şansa­unică­de­a­re-aduce­la­viaţă­istoria­celui­de-al­2-lea­Război­Mondial,­pen-tru­generaţia­tânară­care­nu­a­avut­şansa­să­afle­ce­a­înseam-nat­experienţa­şi­jerfa­acestor­eroi;­aceasta­fiind­o­adevarată­lecţie­de­istorie,­care­încearcă­să­ ţină­ vie­ flacăra­ celor­ care­s-au­jerfit­pentru­libertate.Avionul­B-17­devenit­ faimos­din­ campania­ de­ bombarda-mente­pe­timp­de­zi­în­cel­de-al­2-lea­Război­Mondial­cât­şi­

din­ filmele­ Hollywood-iene­care­ l-au­ transformat­ într-un­adevarat­icon,­este­astăzi­într-o­nouă­misune,­de-a­lungul­şi­de-a­ latul­ continentului­ ame-rican,­una­de­pace­şi­rememo-rare­a­trecutului.Câteva­ detalii­ tehnice­ pentru­pasionaţi­ de­ avioane:­ aripa­are­o­lungime­de­aproximativ­31,5 metri, lungimea aerona-vei­ de­ 22,5­ metri.­ Gol­ cân-tăreşte­ aproximativ­ 16­ tone­şi­ maxim­ 33­ tone­ încărcat­la­ maximum­ poate­ avea­ 10­

membri­la­bord­şi­atinge­402­km­pe­oră­la­10­km­­altitudine,­pe­ o­ distanţă­ de­ aproximativ­3800 km.Alături­de­B-17­stă­bombardi-erul­B-24,­tot­un­adevărat­mu-zeu­ de­ istorie­ zburător,­ care­este­ prezent­ anual­ în­ peste­130­de­oraşe­americane.Acest­ exemplar­ unic­ care­ a­costat­ milioane­ de­ dolari­ în­restaurare,­ stă­ ca­ mărturie­ a­ceea­ ce­ a­ însemnat­ ingineria­aeronautică­a­anilor­‘40.Construit în august 1940 în Fort­ Worth­ Texas,­ avionul­ a­fost­folosit­de­Forţele­Aeriene­sub­pavilion­Englezesc­parti-cipând­ în­operaţiuni­ de­ luptă­deasupra­ Europei­ şi­ Pacifi-cului.­ La­ sfârşitul­ războiului­aeronava­ a­ fost­ abandonată­într-un­ parc­ de­ avioane­ din­India.­Forţele­Aeriene­Indiene­l-au­ restaurat­ şi­ folosit­ până­în­1968,­ când­a­ fost­ abando-nat pentru urmatorii 13 ani, când­ a­ fost­ cumpărat­ de­ un­colecţionar­englez­care­l-a­re-vândut­către­fundaţia­Collings­în­1984.­Transportat­pe­vapor­în­Statele­Unite­ acesta­ a­ fost­restaurat­ cu­ ajutorul­volunta-rilor,­ a­ foştilor­ membri­ care­l-au­pilotat­şi­a­fiilor­acestora,­readucând-ul­la­viaţă.Istoria­ bombardierului­ B-24­ar­ fi­ incompletă­ dacă­ nu­ aş­aminti­ faptul­ că­ pe­ 1­August­1943,­ în­“Black­Sunday”­sau­

“Duminica­ Neagră”­ cum­ au­numit-o­ americanii,­ aces-ta­ bombarda­ rafinăriile­ din­România­ din­ apropiere­ de­Ploieşti,­ Brazi­ şi­ Câmpina­aruncând­peste­30­de­tone­de­bombe.­Rafinăriile­româneşti­furnizau­ o­ treime­ din­ nece-sarul­ de­ combustibil­ pentru­armata­germană,­fiind­o­ţintă­extrem­ de­ valoroasă­ pentru­americani,­ care­ considerau­eliminarea­ lor­ o­ reducere­ cu­cel­putin­şase­luni­a­războiu-lui.­Din­cele­178­de­bombar-diere­ plecate­ în­ misiune­ din­Benghazi,­Libia,­168­au­atins­ţintele­ din­ zona­ Ploieştiului.­În urma bombardamentului, din­ şapte­ rafinării­ ţintă,­ una­a­ fost­ distrusă­ complet,­ alta­a­rămas­intactă,­două­au­fost­închise­ pentru­ câteva­ luni­ şi­alte­două­şi-au­redus­conside-rabil­ producţia.­ Doar­ 89­ din­bombardiere s-au mai întors în­ acea­ zi­ înapoi­ în­Bengazi­dintre­ care­ 58­ avariate­ foar-te­ tare,­ iar­ aproximativ­ 50­

Marian Petruţa -­Chicago,­USAwww.RoUSA.blogspot.com­

din­ ele­ au­ fost­ doborâte,­ re-stul­ aterizând­ în­ diferite­ lo-caţii­ ale­ Forţelor­ Aliate­ din­­Mediterana.­Acesta­a­fost­pri-mul­atac­al­aviaţiei­america-ne, de o asemenea amploare şi­ la­o­altitudine­ foarte­mică­faţă­de­ţinte­puternic­apărate,­motiv­pentru­care­cinci­ofiţeri­din­forţele­aeriene­au­fost­de-coraţi­cu­medalia­de­onoare.Cei­ prezenţi­ la­ show­ care­doreau­ să­ susţină­ financiar­organizaţia­ Collings­ puteau­să­ cumpere­ filme,­ insigne,­tricouri,­ fotografii­ sau­ alte­suveniruri­ despre­ avioane.­Pentru­vizitatorii­mai­cu­dare­de­mână,­cu­doar­425­de­do-lari,­aceştia­puteau­să­zboare­

la­ bordul­ unuia­ din­ cele­ 2­avioane.­ Personal­ am­ prefe-rat­doar­să­urc­în­ele­în­timp­ce­erau­la­sol,­pentru­că,­chiar­dacă­arătau­excelent­ în­exte-rior,­ din­ interior­ pareau­ că­sunt­ undeva­ expuse­ într-un­muzeu,­ne­mai­având­capaci-tatea­de­a­zbura.­M-am­înşe-lat­însă­pentru­că­în­amurgul­serii­ le-am­ văzut­ zburând­de-a­ lungul­ ­Atlanticului.­Greoi­ într-adevăr,­ ca­ nişte­vulturi­ îmbătrâniţi­ de­ ani,­dar­ zburând­ totuşi­ spre­ un­alt­oraş­american,­îngreunate­fiind­ parcă­ de­ o­ istorie­ care­zăcea­tăcută­în­interiorul­lor,­ascunsă­sub­fuselaj,­probabil­pentru eternitate.

Page 11: Occidentul romanesc 07

Rubrica permanentă 11

07 - Despre neogreacă şi amintirea fanarioţilor

După Bizanţ, ultimul val al influenţei greceşti, aşa cum arătam într-o cronica anteri-oară, s-a resimţit, laolaltă cu cea turcă, în secolul al XVI-II-lea şi începutul veacul ur-mător, pe vremea domniilor fanariote. Mulţi dintre voi vor fi simţit culorile şi izul acelei epoci în romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi şi noi. Şi pentru că prologul pare incredibil de actual, nu mă pot abţine să nu-i citez măcar finalul, spre a va incita la lectura comple-tă: „Ajuns la gradul de mări-re pentru care a comis toate mişeliile, a suferit toate umi-linţele şi a declamat, fără a le simţi toate virtuţile din lume, ciocoiul, îşi ridică masca ipo-criziei de la ochi şi se arată lumii în mizerabila şi urâ-

Ce pot face reprezentan-ţii misiunii diplomatice a României pentru a veni în sprijinul dumneavoastră:

• Vă eliberează, la cerere, documente de călătorie pro-vizorii (titluri de călătorie, paşapoarte temporare) sau vă sprijină pentru preschimbarea documentelor de identitate expirate; • Vă sprijină în obţinerea acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie sau deces) • Prestează servicii notariale (legalizarea unor acte de care aveţi nevoie în străinătate); • Vă sprijină în procurarea de acte judiciare sau extrajudici-are din ţară; • Vă acordă asistenţă pentru redobândirea/renunţarea la cetăţenia română. În cazuri extreme (arestări, accidente, calamităţi natu-rale)• Fac demersuri pe lângă au-torităţile statului în care vă aflaţi pentru a se informa asu-pra situaţiei dumneavoastră; • Vă ajută să luaţi legătura cu familia, dacă doriţi; • Vă oferă consultanţă de spe-cialitate şi asistenţă consulară în cazuri de răpiri, dispariţii

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

cioasa nuditate a sufletului său celui mic. Inima lui as-prită de suferinţele, umilirile şi înjosirile prin care a trecut, devine incapabilă de orice simţământ frumos şi uman. Libertatea presei îl supără, căci descoperă inechităţile vieţii sale şi nu-l lasă să des-poaie de averi pe stat şi par-ticulari; funcţiile statului le împarte la ciocoi cu cea mai mare prodigalitate şi, ca să se poată folosi mai bine de orân-duirile în servicie, îşi recru-tează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pâinea nenorociţilor funcţio-nari. Iată tipul ciocoiului din toate ţările şi mai cu seamă din ţara noastră, unde lumina adevăratei civilizaţiuni n-a risipit încă norii cei groşi ai ignoranţei şi depravaţiunii. Iată tipul ce ne propunem a urmări în deosebitele faze prin care el a trecut în secolul nostru, de la ciocoiul cu ante-riu şi cu călămări la brâu al timpilor fanariotici, până la ciocoiul cu frac şi cu mănuşi albe din zilele noastre.”Găsim, printre cuvintele care s-au păstrat până în momen-tul actual, termeni legaţi de religie, administraţie, floră, şcoală ş.a.m.d. Iată şi un mic inventar, în ordinea descres-cătoare a productivităţii, al celor mai importante elemen-te (după Mihai Dinu, Per-sonalitatea limbii române, Cartea Românească, 1996): tipar, săpun, sigur, pat, pati-mă, smalţ, condei, maimuţă,

sfoară, zugrav, bărbier, pri-sos, stivă, zahăr, argat, căma-ră, desagă, plapumă, strachi-nă, zmeur, aht, alică, argăsi, buzunar, cărturar, chivernisi, cort, dichisi, dram, folos, franzelă, ieftin, lipsi, mărgă-rit, plictisi, schimonosi, sosi, spătar, trandafir, za etc. Cititorul va trebui prevenit în legătură cu aceste inventare. Cum lexicografia comunistă a fost debilă şi cum nici astăzi nu avem un dicţionar istoric, se amestecă, în lista citată, fără vina autorului, termeni din greaca bizantină cu cei din neogreacă, căci dicţionarele nu fac distincţie. De aceea, voi încerca să iau în discuţie doar unele aspecte despre vechi şi actual în limba noastră.Este evident că multe din cu-vintele care circulau în epocă sunt astăzi definitiv uitate. Chiar şi o persoană cu o buna cultură are, fireşte, dificultăţi de înţelegere integrală a tex-tului lui Filimon şi va simţi nevoia de ca ediţia să inclu-dă un glosar. Să nu uităm că autorul însuşi a introdus note explicative în textul său. Există însă şi cazul contrar, acela în care cuvintele s-au instalat parcă fără a ne putea imagina un orizont de dispa-

riţie. Cum am putea spune altfel decât fasole, lămâie, piper, portocală, rodie, casta-nă, salată, stafidă, caisă, cur-mală sau trandafir, garoafă, iasomie?Pentru problematica vechi/actual, vom trece în revistă câteva situaţii: cazuri în care au apărut sensuri noi, cazuri unde cuvântul se menţiune constant în uz, cazuri de di-ferenţiere prin concurenţa sinonimică, cazuri în care cuvântul abia mai dăinuie în sincronie şi, în sfârşit, cazuri de „înnobilare” literară. Să le luăm pe rând, începând, de pildă, cu verbul chivernisi.Lazăr Şeineanu îl defineşte astfel:„1. a administra, a conduce trebile ţării; 2. a se ocupa, a trăi din; 3. azi (ironic) a pro-copsi pe cineva dându-i o funcţie, a-l pune în pâine; 4. a se procopsi, a se înavuţi (sens din epoca fanariotă când funcţionarii se înavuţeau prin abuzuri şi jafuri”. După mai bine de o sută de ani, a apărut, conform DEX-ului, un sens nou (vezi 2): „CHIVERNISÍ, chivernisesc, vb. IV. (Pop. şi fam.) 1. Tranz. A administra, a conduce. 2. Tranz. şi refl. A face eco-

nomii; a agonisi. 3. Refl. şi tranz. A ajunge sau a face să ajungă la o situaţie materială bună; a (se) căpătui, a (se) pri-copsi. 4. Tranz. şi refl. A (se) aproviziona; a (se) îndestula. – Din ngr. kivérnisa (aor. al lui kivernó).” În opinia mea, sensurile do-minante sunt astăzi 2 şi 3, după cum putem observa şi în limbajul jurnalistic: „Ches-tia e ca Polonia n-a ajuns la mâna FMI-ului pentru ca şi-a chivernisit mult mai bine ba-nul public decât au făcut alte ţări din zonă….”; „Putin s-a chivernisit cu o avere de peste 40 de miliarde de dolari.”; Istericale, la plural, este un termen este frecvent în limba-jul familiar atunci când vrem sa numim crizele unei femei cu o personalitate isterică. Fi-ind legat, ca şi nevricalele, de trăsături comportamentale ne-gative şi pregnante, nu se poa-te bănui decât o anume con-stanţă în frecvenţa folosirii de-a lungul timpului. „Soţia lui DSK a făcut istericale şi a urlat «ca un animal» când a aflat de acuzaţiile de viol ale «jumătăţii» ei” sună un titlu recent din Jurnalul naţional.Molipsi şi contamina sunt sinonime, ultimul neologic,

Răspuns la întrebările dumneavoastră:

dar molipsi, în combinatorii, are alte preferinţe. L-am auzit legat de căscat, lene, râs etc. unde contamina nu-l poate substitui. Nu am auzit încă pe nimeni că s-ar fi contaminat de râs (sic!): „Ha-ha, hi-hi, ho-ho, s-a molipsit de râs şi Boby Porumbacul!”Mamoş (= obstetrician, gine-colog) însă va dispărea din limba ţăranului într-un viitor nu prea îndepărtat. Astăzi poate apărea în limba literară doar din necesităţi stilistice. Iată o fraza desprinsă dintr-un blog: „Câteva vorbe înainte de tren: din ce-a spus Doina ieri mi-a plăcut mai ales cum l-a descris pe Mircea Cărtărescu drept un «mamoş» al grupului de la Tescani, dar şi cum înţelege ea poezia ca naraţiune, ca poveste.”Deşi rigă (=rege) apare în DEX ca învechit, atâta vreme cât se va studia poezia lui Ion Barbu, nu văd cum tinerii nu l-ar asimila: „Nuntaş fruntaş ! / Ospăţul tău limba mi-a fript-o, / Dar cântecul, tot zice-l-aş, / Cu Enigel şi riga Crypto.” Dacă toţi am păstra în suflet măcar câte un cuvânt ce se stinge, sunt încredinţat că am putea deveni o naţiune cu adevărat bogată.

sau deces al persoanelor apro-piate; • Vă pun în contact cu specia-lişti care vă pot ajuta (avocat, traducător, medic, firme de pompe funebre). ATENŢIE! Ministerul Afacerilor Externe nu răspunde de calitatea ser-viciilor acestor specialişti. Reprezentanţii ambasadei NU POT:• Influenţa procedurile legale din ţara de reşedinţă;• Face investigaţii;• Să se substituie avocaţilor în cazul unor procese;• Să vă plătească facturile, datoriile sau să acorde împru-muturi;• Face aranjamente de călăto-rie pentru dumneavoastră;• Să vă găsească un loc de muncă;• Să vă asigure cazare;• Obţine pentru dumneavos-tră un tratament preferenţial în instituţiile medicale sau în arest.

Cum procedaţi în caz de:Arestare

Dacă ajungeţi să fiţi arestat sau reţinut în altă ţară, este bine să ştiţi că personalul consular al României din ţara respectivă vă poate ajuta, în

limitele permise de legislaţia naţională a acelei ţări şi în li-mitele permise de dreptul in-ternaţional.Este bine să ştiţi că, în temeiul normelor internaţionale, aveţi o serie de drepturi şi că puteţi cere autorităţilor străine să vi le respecte. Aceste drepturi sunt următoarele:• Dreptul de a cere ca ambasa-da sau consulatul României să fie notificat despre arestarea sau reţinerea dumneavoastră;• Dreptul la asistenţă consu-lară (în limitele descrise mai jos);• Dreptul de a contacta fa-milia (aceasta o poate face şi personalul consular, numai cu acordul dumneavoastră);• Dreptul la asistenţă juridică (avocat numit din oficiu sau avocat angajat de dumnea-voastră sau de familia dum-neavoastră);• Dreptul la asistenţă medica-lă;• Dreptul la translaţie în lim-ba ţării respective (translator numit din oficiu sau, acolo unde este posibil, translator recomandat de ambasadă sau de consulat);• Dreptul la corespondenţă prin poştă (cu respectarea re-

gulilor prevăzute de legislaţia ţării respective);• Dreptul de a primi vizite (din partea personalului con-sular sau din partea familiei);• Dreptul de a fi transferat pentru executarea pedep-sei în România (numai după pronunţarea unei sentinţe de condamnare şi numai din ţă-rile care acceptă această pro-cedură, pe baza unor acorduri internaţionale şi pe baza le-gislaţiilor lor naţionale);• Dreptul la asistenţă din partea unor organisme inter-naţionale neguvernamentale (coordonatele organismelor internaţionale neguvernamen-tale care pot oferi asistenţă în ţara respectivă vă pot fi puse la dispoziţie de personalul consular). Ce poate face personalul consular al României:• Poate insista să ia legătura cu dumneavoastră, după pri-mirea notificării de arest sau reţinere din partea autorităţi-lor locale (notificarea autori-tăţilor constituie documentul oficial care declanşează pro-cedura asistenţei consulare în raport cu autorităţile locale);• Vă poate vizita la locul de detenţie (cu respectarea regu-lilor prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective);• Vă poate recomanda avocaţi sau translatori pe care să îi pu-

teţi angaja pentru asigurarea reprezentării juridice în faţa autorităţilor;• Poate semnala autorităţilor locale eventualele neregula-rităţi constatate de dumnea-voastră în aplicarea regimului de detenţie;• Poate semnala autorităţilor locale eventualele afecţiuni medicale care necesită o aten-ţie specială pe durata detenţi-ei;• Poate transmite mesaje fa-miliei dumneavoastră, dacă doriţi acest lucru. Ce NU poate face personalul consular al României:• Nu vă poate elibera din de-tenţie;• Nu poate influenţa sau in-terveni în desfăşurarea pro-cedurilor judiciare şi nici în deciziile autorităţilor (poate însă susţine reclamaţiile dum-neavoastră în eventualitatea comiterii de abuzuri sau a ne-respectării drepturilor de care beneficiaţi);• Nu vă poate asigura un tra-tament mai favorabil decât tratamentul aplicat cetăţenilor ţării respective în astfel de si-tuaţii;• Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile proce-durilor judiciare (reprezentare juridică, expertiză, translaţie);• Nu poate plăti cheltuielile medicale;

• Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii pe teritoriul unui stat străin;• Nu vă poate asigura re-prezentarea juridică (pentru aceasta aveţi nevoie de servi-ciile unui avocat);• Nu vă poate acorda asistenţă consulară dacă sunteţi şi ce-tăţean al ţării în care aţi fost arestat sau reţinut (asistenţa consulară în cazul persoa-nelor cu dublă cetăţenie este limitată de normele dreptului internaţional şi de principiul suveranităţii statului pe terito-riul căruia vă aflaţi şi al cărui cetăţean sunteţi);• Nu poate facilita primirea de pachete (altele decât co-respondenţa scrisă) din partea familiei sau a altor persoane. Sursa: MAE şi Ambasada Romaniei in Republica Slovaca

(Va continua, cu răspunsuri referitoare la: • Accidente• Îmbolnăvire în străinătate• Decese)

Page 12: Occidentul romanesc 07

Români de succes12

Singur, pe frontul capitalist

Paul Teban a încercat să-şi facă un viitor în România. A învăţat, a terminat o faculta-te, a lucrat pe diferite posturi, şi-a făcut o firmă care a fost rentabilă şi apoi a ajuns la faliment datorită „grijii şi ajutorului de la stat”. A în-văţat bine lecţia şpăgii, dar tot nu se gândea vreodată că ar putea pleca definitiv din R omânia şi ar lăsa departe doi părinţi iubitori şi îngrijo-raţi, locurile natale şi bunicii care i-au vegheat îndeaproa-pe copilăria. Anastasia Criste: Am înţeles că eşti unicul copil la părinţi şi că situaţia materială a familiei tale nu putea fi un motiv de emigrare pentru tine. De ce ai ales calea emi-grării?Paul Teban: În primul rând pentru că mi-am dorit enorm să pot obţine prin munca mea o stabilitate, o siguranţă fi-nanciară proprie, să fac ceea ce am învăţat. Fără ajutorul nimănui, fără să fiu obligat să dau şpagă 3.000 de euro pen-tru a putea obţine un post în domeniul în care m-am pre-gătit. Pentru că mă săturasem să aud manele la tot pasul, pentru că nu mai suportam să aud minciunile guvernan-ţilor, pentru că uram să văd cum massmedia româneas-că promovează doar prostia, goliciunile unor fete fără creier dar cu multe silicoane. Pentru că mi se acrise să dau şpagă la tanti de la finanţe, la tanti infirmiera, la fiecare pas, şpagă, şpagă şi iar şpagă. Pentru orice şi pentru nimic. Pentru că mi-am dorit o fami-lie, cu mulţi copii care să fie educaţi într-o societate nor-mală, civilizată. A.C.: Şi ai ales ca destinaţie Spania.P.T.: Nu. La început am ple-cat în Germania la un fost coleg care era deja bine an-corat în societatea germană. M-a ajutat să-mi găsesc de muncă şi o cameră cu chirie. Totul părea promiţător dar după cinci luni mi-am dat seama că dacă nu stăpâneşti bine limba germană nu ai nicio şansă să progresezi. Te plafonezi.A. C.: Vrei să spui că în cinci luni nu ai reuşit să prinzi ni-

mic din limba lui Goethe?P.T.: Prea puţin ca să îmi pot permite să realizez ceea ce îmi propusesem în momen-tul emigrării. Lucram la un restaurant a unor români din Timişoara. La bucătărie. La spălat vase. Loc în care mai munceau cinci imigranţi din aceeaşi naţie ca mine şi unde se vorbea numai româneşte. După 10-12 ore de spălat mii de farfurii, căni, tacâmuri şi oale, de luni până duminică, nu mai era timp dar nici pu-tere să parcurg 30 de km ca să ajung la cursuri serale în limba germană.A.C.: Aşa că te-ai decis să nu mai pierzi timpul. Cum ai ajuns în Spania?P.T.: Tot prin cunoştinţe. Două familii care se stabili-seră de ani buni în Barcelona şi care plecaseră din satul bunicilor mei din Gorj, erau dispuse să mă ajute în încer-carea mea disperată de-a rea-liza ceva numai pentru mine.A.C.: Cum a fost primul im-pact cu ţara lui don Quijote de la Mancha?P.T.: Am început munca din prima zi cum am ajuns. Într-un depozit de peşte. Încăr-cam şi descărcam marfă la o temperatură care te obliga să-ţi pui cojoacele pe tine, 10 ore pe zi. După patru luni de muncă în peşteră, am avan-sat. Am obţinut un contract de muncă pe perioadă nede-terminată şi o maşină frigori-fică cu care distribuiam înce-pând cu prima oră a dimineţii – cinci/şase, peşte proaspăt la comandă la peste 30 de resta-urante din zona Barcelona.A.C.: Cât timp ai lucrat în domeniul respectiv?P.T.: Trei ani şi opt luni fără întrerupere am lucrat la pes-cărie. În tot acest timp am urmat şi cursuri serale de spaniolă, ba chiar mi-am per-mis să-mi iau şi un job pentru weekend. A.C.: Ai putea să-mi spui mai multe despre toate aces-te încercări?P.C.: Profesia mea este cea de inginer zootehnist. Chiar dacă am fost copil de oraş, vacanţele de vară petrecute la bunicii mei din Gorj, m-au determinat să aleg această profesie. Îmi plac foarte mult animalele, munca la pădure şi pescuitul. Datorită aces-tei profesii la care ţin foarte mult, am reuşit să găsesc un job de duminică cum se spu-ne, la o fermă de taurine. A.C.: În momentul de faţă eşti şeful unei secţii de procesare a laptelui într-o fabrică cunoscută în zona de coastă. Ţi-a fost greu să ajungi în acest punct?P.C.: Am muncit mult ca să ajung ceea ce sunt acum. De când am venit în Spania nu am făcut altceva decât să muncesc de toate, câte

12 chiar 14 ore pe zi, să în-văţ limba şi să acumulez cât mai multe informaţii din domeniul meu, pentru mine, pentru viaţa mea în general. M-am dedicat aproape în to-talitate muncii, acumulării de capital şi să mă integrez cât mai mult şi mai bine în soci-etatea spaniolă. Viaţă perso-nală nu am avut ani de zile. Tineri de vârsta mea, români care munceau în construcţii sau la pescuit, aveau timp de o bere cu băieţii, discotecă, distracţie. Eu nu mi-am făcut timp pentru aşa ceva pentru că eram atât de hotărât să re-uşesc încât abia puteam dor-mi noaptea. Dar nu regret. A fost pentru mine o experienţă de viaţă extraordinară de care aveam mare nevoie. Părinţii erau disperaţi că fac mun-ci de salahor, se gândeau la sănătatea mea şi de câte ori vorbeam la telefon mă im-plorau să mă intorc acasă, dar nu am cedat. Ştiam că voi reuşi până la urmă.A.C.: Cum este viaţa ta în momentul de faţă? Am înţe-les că ai o familie, copii, ba chiar ţi-ai construit o casă în zona Barcelona. Cum ai reuşit? P.T.: Spuneam mai devreme că am avut mult timp şi un job de duminică. Şeful acelei ferme a fost foarte mulţumit de serviciile mele şi mi-a recomandat să fac tot ce pot să-mi fie recunoscute studiile şi să găsesc un loc de muncă conform profesiei mele, pen-tru că, spunea el: „eşti foarte bun în domeniul tău.” I-am urmat sfatul şi am acceptat ajutorul lui, astfel că, am re-uşit să particip la un concurs pentru ocuparea unui post de inginer la o fabrică de lapte. Am fost 11 candidaţi pentru acel post. Trei imigranţi şi opt spanioli. Eu am obţinut postul. De atunci, am urmat tot felul de cursuri de specia-litate în Asturias şi în Franţa. Acum sunt şef la procesare. Şi e bine. Am patru copii minunaţi şi o soţie pe care o respect foarte mult. Am cu-noscut-o la un curs de spa-niolă şi am rămas amici. Mai târziu ne-am regăsit, ne-am împrietenit şi am hotărât să ne căsătorim. Copiii au ve-nit aproape unul după altul, „anul şi cârlanul” ar fi spus bunica mea, Dumnezeu să o ierte! Dar aşa am dorit noi. Faptul că eu nu am avut fraţi, am suferit mult în copilărie. Tânjeam mereu să mă joc cu alţi copii. Aşa că, plănuisem cu soţia să avem trei copii. Suntem fericiţi că a venit pe lume şi cel cu numărul patru. Aşa, simţim că suntem o fa-

milie adevărată. Sănătoasă. Puternică.A.C.: Totuşi, patru copii... Cum reuşiţi să faceţi faţă la toate cerinţele creşterii şi educării lor? Sunt convinsă că nu este o joacă.P.T.: Bună întrebare. Ce să-ţi spun? Când e multă iubire şi înţelegere totul pare simplu. Alina, soţia mea, a terminat un liceu de arte plastice la Timişoara. A venit în Spania la nişte rude în vizită într-o vacanţă studentă fiind şi nu s-a mai întors. Ea este cea care duce tot greul casei. Nu am lăsat-o să lucreze nici măcar o zi de când ne-am căsătorit. Se ocupă numai şi numai de copii.A.C.: Înţeleg, dar lucrezi numai tu. Cum vă puteţi descurca cu un singur sa-lar? Sunteţi totuşi şase su-flete. Copiii au o mulţime de nevoi. Cum reuşiţi să faceţi faţă tuturor cerinţelor?P.T.: La întrebările acestea ar trebui să te lămurească Alina. Ea este şeful casei. Dar pot să-ţi spun fără să fiu ipocrit, faptul că, nu ne lip-seşte nimic. Salariul meu, întradevăr, este socotit şi împărţit cu destinaţii precise până la ultimul cent, lună de lună, însă copiii au tot ce tre-buie ca să crească, să înveţe, iar în casă să nu ne lipsească nimic. O vreme am locuit cu chirie, la bloc, dar după ce au mai crescut piticii, am cum-părat cu bani puţini un petic de pământ departe de zgomo-tul infernal al oraşului şi de poluare şi am ridicat o căsu-ţă pentru noi. Cu o firmă de construcţii a unui român din Valencia. Am preferat să ne făurim cuibul nostru unde să avem şi loc de joacă pentru copii, decât să cumpărăm cu credit ipotecar un apartament în oraş antic şi de demult...A.C.: Cum se descurcă soţia ta cu cei patru muşchetari? Şi să ţină casa într-o cură-

Anastasia CristeBarcelona

ţenie şi ordine desăvârşită? Ba să se ocupe şi de grădi-nă? Vă ajută cineva?P.T.: Mă faci să râd. Ce aju-tor, de unde? Alina se ocupă de copii, de casă, de grădină. Are un talent extraordinar de-a face totul de calitate şi de a se organiza în aşa fel în-cât să le cuprindă pe toate. Şi reuşeşte extraordinar de bine. De la drămuitul banilor până la ultimul cent şi până la a-i învăţa pe copii spaniolă şi franceză. Limba română este limba de bază. În casă vor-bim numai româneşte. Copiii merg la şcoală unde învaţă în spaniolă, iar acasă, Alina le dă ore de franceză şi-i ajută la teme în spaniolă. Tot ea organizează până în cele mai mici detalii programul fiecă-rei zi. În weekend plecăm în excursii pe coastă sau mun-cim cu toţii în grădină. Ni-meni nu chiuleşte nici în cur-sul săptămânii. Toţi suntem antrenaţi în câte o activitate casnică.A.C.: Din tot ce-mi poves-teşti, simt că eşti fericit. Te-ai gândit vreodată să te în-torci în România?P.T.: Îţi spun un secret. Dacă rămâneam în România nu ştiu ce se alegea de mine. Cocoloşit de părinţi, de bu-nicii din Gorj şi împiedicat de corupţia din ţară, nu aş fi făcut mare lucru. Aş fi bătut pasul pe loc şi ar fi trecut soarta şi norocul pe lân-gă mine. Faptul că am avut puterea să-mi iau viaţa în propriile mâini şi să lupt pe toate fronturile capitalismu-lui de unul singur, m-a matu-rizat, m-a întărit şi m-a aju-tat să ajung în acest punct al vieţii mele. Am 38 de ani, o familie extraordinară, căsuţa mea în care mă simt cu ade-vărat acasă la mine, linişte şi pace. Nu sunt un om bogat. Dim-potrivă. Dar viaţa mi-a ofe-rit o soţie minunată şi patru

copii care sunt sensul vieţii noastre. Aici, la 45 de km de Barcelona este locul nostru. Casa noastră. Copiii sunt educaţi şi crescuţi aşa cum am visat. Ne dorim doar să-nătate, nimic mai mult. Iar gândul de-a ne întorce în R omânia nu s-a abătut asu-pra noastră. Nici măcar pen-tru o clipă. Nu avem niciun motiv. Suntem prea ancoraţi în societatea spaniolă care ne-a adoptat într-o manieră neaştept de pozitivă încât, în ţară mergem doar în vizită sau pe timp de iarnă părin-ţii şi bunicii rămaşi în viaţă, vin să locuiască cu noi.A.C.: Ce ai dori să le trans-miţi românilor care citesc publicaţia noastră, români-lor din Spania, în general?!P.T.: Să nu se lase invinşi de valurile vieţii. Să lupte în continuare. Consider că, fiecare a venit în Spania cu un scop anume. Trebuie să-l atingă. Să se înarmeze cu credinţă, să nu aştepte să fie ajutaţi de alţii, ci să obţină fiecare tot ce şi-a prospus prin forţe proprii. Şi să fie mai uniţi. Să ia exemplu de la imigranţii din alte ţări care sunt mult mai uniţi de-cât românii. Şi să nu uite de unde au plecat. Originea şi limba maternă sunt singure-le bogăţii ale unui imigrant. Restul e doar poleială iefti-nă.

Page 13: Occidentul romanesc 07

Români de succes 13

Tradiţie, cinste şi onoare

Într-un şir neîntrerupt, le-gate una de cealaltă, crizele economice recente devin se-rioase provocări în viaţa fe-meilor care emigrează. Nu-mărul emigranţilor este în creştere, femeile reprezen-tând astăzi aproape jumătate din numărul de emigranţi la nivel global. Adesea, moti-vele emigrării femeilor sunt diferite de motivele emi-grării bărbaţilor, iar proble-mele femeilor imigrante nu sunt întotdeauna aceleaşi cu cele ale bărbaţilor imigranţi. Discriminarea, prejudecă-ţile, inadecvarea politicilor de imigraţie transformă, însă, adeseori emigrarea în experienţe dramatice. Criza economică globală sporeş-te numărul imigranţilor ale căror speranţe s-au transfor-mat în iluzii şi dă un chip şi mai dramatic fenomenului emigrării. Şi totuşi...Români în SpaniaComunităţile de români din Spania, sunt o parte însem-nată a poporului român care s-a mutat în altă ţară. Lucru fără precedent în istorie, care depăşeşte cu mult valul de emigranţi de la începutul se-colului 20, din Transilvania şi Bucovina. Fenomenul plecării la muncă în Europa, a aşezat România pe harta forţei de muncă ieftine şi umile, românii fiind văzuţi deseori ca europeni de mâna a doua sau a treia. Cu toate acestea, românii din Spania refuză să se întoarcă acasă. Şi-au găsit slujbe, şi-au înte-meiat familii ori şi-au adus cu ei familiile din ţară. O nouă geometrie socială ia naştere în miezul Europei Unite. Interferenţele sunt multiple şi complicate, ca viaţa însăşi. Mentalităţile sunt diferite, relaţiile de fa-milie şi de afaceri, educaţia, credinţa, tradiţiile culturale

şi obiceiurile culinare sunt şi ele particularizate de isto-rii separate.Într-un reportaj realizat de publicaţia noastră, românca Ruxandra Ulici Focşa sta-bilită în Provincia Madrid face un portret colectiv al spaniolilor şi al românilor, aşa cum se văd unii pe alţii, fără prejudecăţi. Cauza pen-tru care a plecat Ruxandra din România, a fost lipsa totală de speranţe. Avea 24 de ani, simţea că se scu-fundă într-o mizerie umană şi materială fără precedent, simţea că se sufocă de men-talităţile şi sărăcia în care se adânceau cu toţii. Exista pe atunci în adâncul sufletului ei, o mică spe-ranţă. Aceea că, în altă ţară nu poate fi atât de greu ca în România. Într-o zi, a re-nunţat să mai plătească ta-xele către statul român şi s-a decis să plece. Nu a avut

posibilităţi materiale pentru a ajunge în Statele Unite, Canada sau ţările scandi-nave, ţări în viziunea ei, în care viitorul este deja pre-zent, astfel că, în Spania, o vreme, a trebuit să accepte umilinţele la care erau su-puşi toţi extracomunitarii. Succes cu aromă de cim-bru şi busuiocTradiţional, aproape toţi di-rectorii de restaurant sunt bărbaţi. Cu toate că, dacă ne gândim puţin, este o mese-rie foarte potrivită pentu o femeie. Imaginaţi-vă o fe-meie care radiază încredere şi profesionalism, îmbrăcată elegant, distinsă şi diploma-tă. Ea îşi întâmpină oaspeţii - un grup de oameni de afa-ceri, într-un decor pe măsu-ra restaurantului pe care îl conduce. Această femeie se numeşte Ruxandra şi este o femeie de succes care re-uşeşte să îmbine viaţa pro-fesională cu cea de familie. Dacă ar fi vorba numai de calităţi atunci multe femei ar reuşi, dar cu siguran-ţă este nevoie de mult mai mult. În cazul Ruxandrei a mai fost nevoie şi de curaj, noroc, perseverenţă, răbda-re, înţelegere, rezistenţă la stres, putere de muncă, să-ţi placă ceea ce faci şi multe alte lucruri. De asemenea, este nevoie de sprijinul fa-miliei şi de un partener în-ţelegător. „Cred că ceea ce trebuie să se întâmple, se întâmplă, aşa că nu sun-tem noi răspunzători pentru ceea ce facem, suntem doar acolo unde trebuie să fim.”, mai spune Ruxandra. Ideea deschiderii unui restaurant a venit la scurt timp după

pierderea unui mare procent într-o afacere în domeniul informaticii şi a unui resta-urant în Madrid. În Velilla de San Antonio, Ruxandra a început prac-tic de la zero, cu tot ce în-seamnă renovare, lucrări de scoatere în evidenţă a arhi-tecturii clădirii, deoarece a ţinut foarte mult ca locul să nu facă notă discordantă cu zona plăcută în care se află. Printre modificarile aduse clădirii, o parte au fost me-nite să eficientizeze activita-tea. Astfel, s-a insistat foarte mult ca toate aspectele le-gate de afacere să respecte cu stricteţe normele igieni-co-sanitare încă din faza de proiect. În final, investiţia s-a concretizat într-un resta-urant cochet, cu două terase şi două saloane interioare, decorate simplu, clasic şi cu mult bun gust.Restaurantul nu a dus lipsă de clienţi încă de la deschi-dere, deoarece o bună parte dintre cei care între timp au devenit de-ai casei cunoş-teau reputaţia Ruxandrei, fie ei români sau spanioli.Astfel, în locaţie vin, seară de seară, reprezentanţi ai diferitelor firme din Madrid sau din apropiere, oameni de afaceri, persoane publice, dar şi gurmanzi care apreci-ază gustul aparte al prepara-telor. În plus, la Restauran-tul A casă, se opresc şi mulţi angajaţi ai companiilor care au sediul în zonă, astfel că, dificila perioadă a prânzu-lui nu reprezintă o problemă pentru locaţie. “Referitor la promovarea restaurantului, ne bazăm în primul rând pe publicitate, pe ofertă şi ser-

vicii, deoarece este perfect adevarată zicala potrivit căreia un client mulţumit aduce cu el încă zece, pe când unul dezamăgit mai sperie alţi 50...” consideră Ruxandra.Diversitatea gustuluiIniţial, proprietara a dorit să ofere în restaurant bucătă-ria veche românească, însă ulterior s-a luat decizia de a combina preparatele tra-diţionale româneşti cu fine propuneri aparţinând gas-tronomiei spaniole şi inter-naţionale. „Pot spune că o mare parte din preparatele pe care le oferim astăzi în restaurant au fost propuse chiar de clienţii noştri. Mă bucură foarte mult faptul că am reuşit să alcătuim un meniu echilibrat, cu opţi-uni pentru toate gusturile, la preţuri corecte, cât şi o servire de calitate”, spune Ruxandra.Pe lângă preparatele tradi-ţionale româneşti gustoase, cu aromă de cimbru, mărar şi leuştean (ciorbă de bur-tă, sărmăluţe cu mămăligu-ţă, mititei), se poate alege o gamă variată de salate şi antreuri, dar şi feluri princi-pale din carne de pasăre (pui cu gorgonzola, pui cu busu-ioc), miel, porc (scaloppine de porc cu sos de lămâie), vită şi peşte (file de tilapia, somon la grătar). Nici deser-turile nu au fost trecute cu vederea. Pe lângă activitatea propriu-zisă de restauraţie, Ruxandra propune şi orga-nizarea de evenimente care s-a dovedit un real succes. Astfel, se poate opta pentru recepţii, cocktail-uri, baluri, onomastice, zile de naştere,

nunţi, botezuri etc.O echipă tânără Angajaţii au fost recrutaţi, pe de o parte, dintre cei cu care Ruxandra a colaborat în Madrid, precum şi tineri care au fost instruiţi la locul de muncă. Printre criteriile care au stat la baza angajării persoanelor care formează echipa au fost seriozitatea, cinstea şi dorinţa de-a învăţa cât mai mult. În plus, având în vedere specificul locului şi clienţii care trec pragul Restaurantului Acasă, una dintre cerinţele obligatorii a fost cunoaşterea limbii spa-niole. Încurajaţi de succesul pe care l-a avut afacerea de la deschidere şi până în pre-zent, cei de la Restaurantul Acasă, plănuiesc ca, pentru viitorul apropiat, să mai des-chidă un restaurant cu ace-laşi specific în plin centrul Madridului. Ruxandra ştie foarte bine faptul că, pentru a avea suc-ces în acest domeniu trebuie ţinut cont de câteva lucruri esenţiale: bucătarul în pri-mul rând, trebuie să aibă ex-perienţă, apoi corectitudinea şi respectul faţă de client din toate punctele de vedere, şi, nu în ultimul rând, aducerea de noutăţi în meniu, care ajută ca locaţia să prindă viaţă. Restaurantul Acasă, este un loc care oferă fiecărui client, în loc de nesiguranţă, linişte sufletească, în loc de amără-ciune, încredere şi înţelege-re. O poveste care se încheie acolo unde ar fi trebuit să înceapă şi care reîncepe, ne-aşteptat, tocmai acolo unde toate păreau să se fi sfârşit.Kasandra Kalmann Năsăudean

Page 14: Occidentul romanesc 07

Ştiri externe14

Asistentele medicale din Europa de Est

pun în pericol viaţa pacienţilor din Marea

Britanie

Inundaţii devastatoare în Statele Unite

Australia, ţintă a atacurilor terorist e

Australia a dejucat patru aten-tate teroriste de anvergură după atacurile de la 11 sep-tembrie 2001 din Statele Unite şi a arestat zeci de persoane, majoritatea australieni, a de-clarat zilele trecute ministrul australian al Justiţiei, Robert McClelland. Australia nu a înregistrat aten-tate pe teritoriul său în ultimii zece ani, dar a trăit sub ame-ninţarea recurentă a celulelor islamiste radicale constituite în special din cetăţeni australieni, potrivit lui McClelland.„Majoritatea australienilor cred că dacă ar fi vizaţi de un atentat, acesta ar fi probabil comis de un străin”, a scris ministrul într-un comunicat, cu ocazia comemorării a zece ani de la atentatele din 11 se-pembrie.„De fapt, în ultimul deceniu, patru atentate de anvergură

Asistentele medicale din Marea Britanie originare din Europa de Est pun în pericol viaţa pacienţilor deoarece nu pot vorbi corect limba en-gleză, a avertizat zilele tre-cute lordul Robert Winston, un reputat medic britanic, precizând că este îngrijorat în special de asistentele din România şi Bulgaria, care au competenţe limitate de comu-nicare „chiar şi în limba lor”. El a informat Camera L orzilor că acestea au fost instruite într-un „mod complet diferit” de asistentele britanice şi nu sunt obişnuite să discute cu doctorii sau cu pacienţii lor.Lordul Winston, profesor de studii de fertilitate la Imperial College London, a avertizat că aceste competenţe redu-se de comunicare devin tot mai răspândite în sistemul

Ploile torenţiale care afectea-ză nord-estul Statelor Unite au determinat autorităţile să ordone evacuarea a 100.000 de persoane ameninţate de inundaţii, care deja s-au sol-dat cu cinci morţi, au anunţat vineri, oficiali americani.Aceste noi intemperii inter-vin în condiţiile în care re-giunea abia se reface după trecerea, săptămâna trecută, a uraganului Irene, care a cauzat pagube de peste zece miliarde de dolari şi a pro-vocat moartea a cel puţin 40 de persoane în estul Statelor Unite.Avertismente de inunda-ţii sunt în vigoare în mai multe comitate din state-le New York, New Jersey, P ennsylvania, Connecticut, Virginia şi Maryland, unde mai multe râuri s-au revărsat, inundând oraşe şi ferme şi determinând închiderea unor autostrăzi, potrivit Serviciu-lui meteorologic naţional.Preşedintele Barack Obama a decretat joi seara stare de urgenţă în statul New York, o declaraţie formală care per-mite deblocarea de subvenţii federale pentru coordonarea eforturilor cu scopul „de a salva vieţi şi a proteja sănăta-tea publică”, a precizat Casa Albă într-un comunicat.Aproximativ 100.000 de per-soane din comitatul Luzerne, în Pennsylvania, au primit un ordin de „evacuare obligato-rie”, incluzând cei 20.000 de locuitori din Wilkes-Barre, a anunţat purtăoarea de cu-vânt a municipalităţii, Drew McLaughlin.Nivelul fluviului Susquehan-na, care traversează Wilkes-Barre şi sate din statul New

public de sănătate din Marea Britanie şi se vor agrava dacă nu sunt luate măsuri.Conform legislaţiei Uniunii Europene, autorităţile naţio-nale nu pot testa competen-ţele lingvistice sau medicale ale asistentelor din state UE. Astfel de teste sunt conside-rate că ar restricţiona libera circulaţie a forţei de muncă.Numărul asistentelor euro-pene înregistrate la muncă în Marea Britanie s-a dublat din octombrie, de când au fost eli-minate aceste teste. Consiliul Medical General a anunţat că 22.060 (circa 10 la sută) dintre doctorii care au licenţă de muncă în Marea Britanie provin din Zona Economică Europeană, inclusiv 1.862 de doctori calificaţi în România şi 722 în Bulgaria. Sursa: Daily Mail

au fost dejucate în Australia. Treizeci şi şapte dintre cele 38 de persoane cercetate în aceste cazuri au naţionalitate australi-ană şi 21 din cele 38 sunt năs-cute în Australia”, a precizat ministrul.Aliat apropiat al Statelor Unite, Australia, care menţine un contingent de circa 1.500 de soldaţi în Afganistan, a de-jucat în ultimii ani o serie de comploturi de atentate jihadis-te care vizau teritoriul său. În 2006, un arhitect australian de origine pakistaneză, Faheem Khalid Lodhi, a fost condam-nat la 20 de ani de închisoare pentru că a vrut să detoneze o bombă vizând reţeaua electrică din Sydney.În 2009, un mollah australian de origine algeriană, Abdul Nacer Benbrika, a fost con-damnat la 15 ani de detenţie pentru că a instigat la atacuri

vizând stadioane de fotbal sau gări, pentru a face presiuni asupra Australiei în vederea retragerii din Afganistan.În 2010, trei australieni care aveau legături cu extremiştii somalezi au fost găsiţi vino-vaţi de planificarea unui atac sinucigaş cu armament greu la o bază militară din Sydney în 2009, cu intenţia de a ucide cât

mai multe persoane.Potrivit ministrului, o sută de australieni au murit în atentate comise în străinătate după 11 septembrie 2001, dintre care 88 în atentatele care au vizat un club de noapte şi un resta-urant din Kuta (Bali) în 2002, soldate în total cu 202 morţi. Sursa: BBC, Reuters

York, este anormal de ridicat, potrivit autorităţilor.„Ne aşteptăm la un nivel-re-cord sau aproape istoric în mai multe părţi ale statului”, a declarat o purtătoare de cu-vânt a serviciilor de interven-ţie din Pennsylvania, Ruth Miller.Cel puţin trei decese au fost semnalate autorităţilor în Pennsylvania, a adăugat Miller, în timp ce statul se pregătea de cele mai grave inundaţii după cele din 1972. Alte două decese au fost în-registrate în nordul statului Virginia, potrivit serviciilor de intervenţie locale.Persoanele care nu îşi eva-cuează casa riscă să nu poată conta pe serviciile de inter-venţie, a avertizat Stephen Bekenich, director pentru

operaţiuni de urgenţă în co-mitatul Luzerne.„Persoanele care rămân nu vor putea conta decât pe ele însele pentru a supravieţui, deoarece echipele de inter-venţie nu vor fi probabil în măsură să ajungă la ele”, a precizat el.Un ordin de evacuare obliga-torie a fost decretat pentru cir-ca 10.000 de locuitori ai ora-şului Binghamton, din statul New York, unde volumul plo-ilor a atins 22 de centimetri în ultimele 24 de ore, iar mai multe sate învecinate intenţio-nau să ia măsuri similare.Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a de-clarat că se teme de inundaţii importante în această regiune dens populată. „Situaţia este înspăimântătoare”, a afirmat el.

Inundaţii erau de asemenea semnalate în anumite sectoa-re din Washington şi în jurul capitalei americane.Aceste intemperii sunt pro-vocate de resturile furtunii tropicale Lee, retrogradată la depresiune tropicală după ce duminică a atins coastele sta-tului Louisiana (sud).Pe de altă parte, meteoro-logii au anunţat că furtuna tropicală Nate se îndrepta joi spre Mexic şi ameninţa sta-tul Texas, în timp ce furtuna Maria avansa spre Antile şi ar putea atinge Puerto Rico duminică.Uraganul Katia evolua la rân-dul său spre nord în Atlantic, dar nu ar trebui să mai atingă coastele americane, potrivit serviciilor meteorologice. Sursa: Reuters

Page 15: Occidentul romanesc 07

Cristian Ioanoviciu Guitars

Opinii 15

faptul că aceşti oameni frus-traţi şi mândri sunt foarte uşor de manipulat. Te poţi juca cu ei aproape fără restricţii dacă le gâdili un pic orgoliul pen-tru că sunt orbiţi de ceea ce se chinuie să demonstreze. Inte-resant este atunci când ai un astfel de şef pe care îl vezi cât de slab şi redus este.Când apare frustrarea în via-ţa unui om, este din cauză că se simte înşelat în aşteptările sale. Frustrarea de multe ori apare şi din cauza lipsurilor materiale sau a sentimentelor morale.Viaţa multora e stăpânită de iubire, dar nu întotdeauna îm-părtăşită.Când unul iubeşte şi nu i se împărtăşeşte aceelaşi senti-ment, să fie iubit, şi e tratat cu indiferenţă, devine frustrat. El îşi imaginează diferite situaţii

care vă acceptă printre ei. Singurii care vă pot înţelege sunt vârstnicii care au fost martorii lipsurilor din cel de Al Doilea Război Mondial şi a foametei care a urmat. Nu confundaţi faptul că o familie spaniolă are nevoie de voi pe post de „internă”, „externă” sau „baby-sitter”, cu ospitali-tatea sau bunătatea umană. Nu trebuie să credeţi că mun-ca de „om bun la de toate” în casa unui spaniol vă dă drep-tul de a face parte din acea familie. Aceste persoane vă acceptă atât timp cât reuşiţi să îndepliniţi rolul pentru care sunteţi plătiţi. Povestind situa-ţii şi fapte jenante din trecutul vostru din România, speraţi, probabil, să fiţi înţeleşi şi com-pătimiţi de spanioli? Comiteţi o mare eroare! Chiar dacă aparent aveţi par-te de compătimire, poveştile voastre nu vor adăuga în ni-ciun caz cinste niciunuia din-tre voi. Nu este oare suficientă „imaginea” creată de violuri, hoţii, crime, accidente rutiere provocate de români în stare de ebrietate? Nu este sufici-entă invazia ţiganilor care nu vă lasă să trăiţi liniştiţi? Cum puteţi spera la ajutor şi com-pasiune de la persoane care nu se susţin material şi moral pe parcursul vieţii, nici măcar între ele, în cadrul relaţiilor de rudenie, sau de prietenie? Aco-lo unde sunteţi, nu va veni ni-ciodată vecina „de bloc” să se ocupe pentru două-trei ore de copilul vostru, ca să vă vizitaţi rudele din spital. Sunt extrem de puţine cazurile în care exis-tă un ajutor real între spanioli pentru că şi societatea spanio-

lucru doar de dragul de a arăta bine. Aceştia sunt cea mai jos-nică subspecie de oameni. Nu îi preocupă decât să arate bine în faţa şefilor şi nu îi interesează cum obţin asta. Toarnă pe toată lumea, cer de muncă în prostie, fac ore suplimentare la nesfârşit. Practic, sunt nişte sclavi de bună voie şi nesiliţi de nimeni. Cu to-ţii îi cunoaştem şi îi „îndrăgim”. Datorită lor ajungem şi noi să muncim ca nişte sclavi şi să pi-căm prost în faţa şefilor pentru simplul fapt că nu suntem nişte pupăcioşi care trăiesc pentru a pupa dosul şefului cu orice oca-zie.Îi cunoşti, dacă n-ai trăit cumva pe altă planetă până acum. Ai

din cauză că nu este iubit de către acea persoană, aceste si-tuaţii făcând să-şi schimbe în mare parte comportamentul faţă de cei din jur şi în primul rând faţă de el însăşi.Nu aş fi vrut să mă opresc iar la acest subiect. Am discutat prea des despre asta, şi probabil am amintit de el de multe ori.Însă de când există lumea, fap-tele şi vorbele tuturor oameni-lor au trezit controverse. Nu-i înţelegem pe majoritatea ce-lor care ne înconjoară. Găsim oameni care ne dezamăgesc, fugim, dar ne lovim iar de ei. Toţi dăm vina pe cei de lângă noi pentru că lumea în care trăim nu este mai bună. Răz-boaiele nu se mai ţin cu arme, pistoale şi săbii. Noi suntem armele războaielor. Purtăm războaie cu cei de lângă şi cu noi înşine.

lă, ca orice entitate capitalistă, se bazează pe profit şi interese. Români disperaţiÎmi permit să adresez o între-bare românilor din Spania: de câte ori aţi avut ocazia să au-ziţi lamentaţiile unui spaniol privind situaţia reală a socie-tăţii în care trăieşte? Acum douăzeci de ani se striga peste tot „nu ne vindem ţara”, dar comuniştii şi securiştii au în-genuncheat-o, vânzând totul străinilor motiv pentru care câ-teva milioane de români dispe-raţi au devenit braţe de muncă în afara ţării. În mod sigur nu va veni nimeni să vă explice că, în anii ‚50, se murea de foame în Spania sau Italia, mulţi emigrând în Argentina, Belgia, Australia şi exportând cu „succes” mafia şi camorra în Statele Unite. Nimeni nu va recunoaşte că sunt datori vânduţi americanilor, pentru ajutorul financiar acordat în reconstrucţia ţării, nimeni nu vă va spune că, muncind în Spania sau Italia, plătiţi cele mai mari taxe din Europa. Vă spun toate acestea pentru a înţelege consecinţele denigră-rii sistematice a ţării din care provenim. Este oare cazul de a complica şi mai mult situaţia delicată în care ne aflăm? Cu cât veţi reuşi să vă controlaţi mai bine vorbele, cu atât veţi reuşi să pretindeţi respectul şi stima poporului spaniol sau italian. Prin muncă cinstită, corectitudine şi verticalitate umană!Demonstraţi în oricare situ-aţie că sunteţi mai buni, mai umani. Demonstraţi că aveţi cel puţin un minim de educaţie şi civilizaţie şi nu vă umiliţi.

cu siguranţă câteva feţe în min-te deja, ai câteva referinţe clare fără să te chinui prea mult.Îi ştii, n-ai cum să-i ratezi, chiar dacă ai şi numai două săptămâni în câmpul muncii şi tot ai deja o listă cu cel putin trei pupă-cioşi entuziaşti, care pândesc momentul să se arunce în dosul şefului.Eu am de ceva ani buni un şef. Cu care mă înţeleg de minune, cu toate că de câteva ori m-a luat de perciuni şi m-a spânzurat pe fereastră după ce am făcut nişte nefăcute (nefăcute: să scriu „he-moroizi” sau „vip-uri constipa-te” în articolele mele. Evident c-am recidivat şi până la urmă m-a lăsat în pace). Eh, şeful

România. Aici. Acolo.

Omul frustat şi iubirea

Doar profit şi

interese

“Pupăcioşii” de lângă noi

Un interesant material eviden-ţiază elementele esenţiale care definesc tabloul României, cu cele două sau chiar patru mi-lioane de români activi plecaţi la muncă în străinătate şi ce s-ar întampla dacă aceştia s-ar întoarce acasă.Luate grosso módo, consecin-ţe pozitive ar fi “transferul de know-how, de mentalităţi diferite de cele din ţară, şi în

al doilea rând, un val de an-treprenoriat care alimentea-ză economia românească”. Consecinţe negative s-ar con-cretiza în “eliminarea unuia din principalele elemente de alimentare a contului curent (remiterile românilor din străinătate), plus o tensionare formidabilă a pieţei muncii”.Analizând însă situaţia în amănunt consecinţele reale sunt mult mai grave. De ce? Aşa cum foarte bine spune şi autorul, “România nu are resursele de a-i plăti şi nici nu le oferă spaţiul de afir-mare necesar. A-i readuce în

România înseamnă a-i pla-fona. În schimb, românii din această categorie pot fi exce-lenţi ambasadori neoficiali ai românilor, sprijinul lor (dez-interesat!) putând schimba o percepţie acolo, deschide o uşa dincolo”.Indiferent cât de bine sunt integraţi în ţara de adopţie, cei plecaţi trăiesc între două lumi, iar decizia de a reve-ni în România le va aparţine fără nici o constrângere atunci când sistemul românesc le va oferi mai multe oportunităţi decât în prezent.

Mândria şi frustrările distrug relaţiile dintre oameni. Prea mulţi români vor să impună celorlalţi felul lor de a fi, de a gândi, de a se îmbrăca, de a vorbi. Mândria de a demonstra altora că eşti deasupra lor vine întotdeauna din frustrări seri-oase. Faptul că eşti complexat te împinge la astfel de gesturi care arată celor din jur exact inversul celor pe care vrei să le demonstrezi.Astfel de oameni sunt foarte uşor de înţeles pentru că nu se pot ascunde. Pentru un om deschis la minte este foarte simplu să vadă în spatele apa-renţelor. Foarte interesant este

Citind scrisorile voastre şi aflând despre dramele prin care aţi trecut şi treceţi, aş dori să vă dau câteva sfaturi. Încercaţi să nu vă descrieţi cu lux de amănunte lipsurile, corupţia, aspectele negative ale României din care aţi ple-cat. Nu este cazul de a povesti cum sunteţi trataţi în spitale, în magazine, despre lipsa cola-borării cu instituţiile statului, despre umilirile la care sun-teţi expuşi în fiecare zi, pentru simplul fapt că acestor spani-oli nu le pasă de voi. Sunteţi în Spania doar pentru a munci, a presta servicii pe care alţii refuză să le îndeplinească. Aţi ajuns în această ţară pen-tru a salva ceea ce a rămas din demnitatea voastră umană, lă-sându-vă acasă copiii sau pă-rinţii ajunşi la bătrâneţe. Este chiar atât de dificil de înţeles că toleranţa şi compasiunea sunt calităţi total absente prin-tre străini, micile excepţii con-firmând regula? „Internă”, „externă” sau „baby-sitter”...Înainte de a vă mărturisi frus-trările, încercaţi să fiţi siguri că aveţi în faţa voastră persoana capabilă de a înţelege dra-ma de zi cu zi a unui român. Din păcate, nu aveţi cum să cunoaşteţi esenţa poporului spaniol, cum gândesc, cum reacţionează. Este nevoie de o experienţă de mulţi ani pentru o imagine clară despre ceea ce înseamnă mentalitatea celor

Cu toţii îi cunoaştem. I-am în-tâlnit la serviciu. Sunt acei oa-meni care în loc să îşi vadă de treaba lor şi să îşi îndeplinească atribuţiile sunt prea ocupaţi cu suflatul în urechile şefilor. Îi gă-siţi în spatele şefilor gata de pu-pat şi gata să ceară mai mult de

acesta al meu are un stil care te unge pe suflet când vine vorba de pupăcioşi. Trage câte o privi-re atât de acră şi ucigătoare când simte că-i vorba de „periere” în-cât îşi înghit oamenii limbile cu tot cu dinţi.Dar din nenorocire nu-i aşa peste tot. Mi-aduc aminte de şedinţe şi de întâlniri de lucru în România, unde nu aveai loc să spui un „nu” de-atâtea: „Vaaaai şefu’, da’ ce deştept eşti, da’ bine că ai venit cu ideea asta, că ne-ai luminat, zău aşa!”Bre pupăcioşilor, vă doresc s-aveţi şi de-acum încolo un suc-ces nebun în carieră! Şi să vă uitaţi la fel de strâmb la proştii care chiar încearcă să facă ceva

Dan Luca/ Bruxelles

Irina Georgescu Şova

cu adevărat, muncind cu cre-ierul. Dar viaţa, drăguţa de ea, ajunge să fie corectă în toate ca-zurile şi întotdeauna. Nimic nu rămâne neplătit. Că proştii ăia poate nu ajung la fel de repede ca voi să-şi scrie în CV „mana-ger” sau „director adjunct”, dar nici n-au parte zilnic de gustul acela oribil în gură...Final fericitAceste rânduri sunt dedicate acelor persoane care nu îşi mai scot botul din dosul şefilor.Pupăcioşii, sau lingăii, care sunt în apropierea noastră. Cei care ar face orice ca să intre sub pie-lea cuiva, iar rolul de hârtie igi-enică li se potriveşte de minune. Pot fi cei mai buni prieteni, dar şi cei mai inverşunaţi duşmani.Pupăcioşii acţionează solo, deoarece două sau mai multe suluri de hârtie igienică deja bat la ochi. Eu nu înţeleg ceva

la ei: cum vor să mai fie şi res-pectaţi, după ce dau dovadă de un caracter infect sau poate inexistent? După ce intră sub pielea cuiva, vor să-i ia şi locul. Nesimţire totală. Şi se poartă de parcă toţi ceilalţi ar fi inferiori, când nu realizează că ei sunt de fapt, frustaţii bolnavi a unei naţii în declin. Din partea mea, toate aceste persoane ar putea forma un zid uman în faţa tramvaiului sau pot constitui subiectul unui reportaj de ştiri despre autoin-cendiere.Dex: pupincurist: linguşitor, servil, slugarnic, persoană fal-să cu interese ascunse, lingu-şitoare.

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Page 16: Occidentul romanesc 07

Sfatul psihologului16

Jeni Chiriac - Psiholog• Competenţă în consiliere psihologică şi psihoterapie, în psihologie clinică şi psihologia muncii• Membru a Comitetului Filialei Teritoriale Bucureşti a Colegiului Psihologilor din România, comisia de deontologie• Consilier de specialitate al Asociaţiei Naţionale a Taţilor din România

medie, la 29 kg la băieţi şi 28 kg la fete;• osificările cele mai impor-tante din acest stadiu se pe-trec în următoarele zone: la nivelul coloanei vertebrale dar curbura lombară este încă instabilă şi în pericol de a se deforma dacă şcolarii au po-ziţie proastă la scris sau duc greutăţi mari; în zona bazi-nului, la mâini (carpiene şi falange); continuarea schim-bului dentiţiei provizorii. Se întăresc articulaţiile şi creşte rezistenţa generală a sistemu-lui osos;• cele mai importante perfec-ţionări ale sistemului muscu-lar sunt la nivelul mâinii, a acelor grupuri musculare im-

Consilierea în vederea unei c­orecte­­orientări­şcolare­şi­

profesionale a elevilor

A­treia­copilărie,­între­6­si­11­ani,­vârsta­şcolarului­mic

Regimul­de­viaţă­şi­­dezvoltarea­fizică­al­şcolarului­mic

Această perioadă este apreci-ată de unii autori sfârşitul co-pilăriei şi un început primar al pubertăţii. Problemele acestei etape sunt legate de adaptarea şcolară şi de învăţare.În jurul vârstei de 6-7 ani, în viaţa copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intrării în şcoală. În-treaga sa dezvoltare fizică şi psihică va fi influenţată de acest nou factor. Învăţarea devine tipul fundamental de activitate, solicitând intens intelectul şi determinând dez-voltarea unor capacităţi şi strategii de învăţare. Paralel cu acest proces, copilul face achiziţii importante – deprin-derile de scris-citit, care devin condiţia şi instrumentul însu-şirii celorlalte achiziţii.Învăţarea şcolară se deosebeş-te în mod radical de toate ac-tele de învăţare de până acum, atât prin conţinut cât şi prin cadrul şi modul de desfăşura-re. Volumul, calitatea şi diver-sitatea conţinuturilor învăţării de dincolo de 7 ani, hotărăsc, în societatea contemporană, viitorul fiecăruia, locul lui în comunitatea umană.De aceea eforturile societăţii şi ale indivizilor sunt direc-ţionate spre reuşite şi succes spre integrare şcolară optimă. Acest nou context, şcoala, in-

Scopul fundamental al con-silierii este asigurarea unei funcţionări optime a copilului sau adolescentului, scop care se poate atinge prin împlinirea urmatoarelor obiective:• promovarea sănătăţii şi a stă-rii de bine;• dezvoltare personală;• prevenţie.Consilierea în vederea unei corecte orientări şcolare şi profesionale are obiective şi funcţii specializate bine defi-nite:• cunoaştea şi autocunoaşterea personalităţii elevilor, în ve-derea corelaţiei cât mai efici-ente între posibilităţi-aspiraţii şi cerinţe socioprofesionale; stimularea elevilor capabili de performanţe superioare să opteze pentru domenii pro-fesionale în concordanţă cu aptitudinile speciale de care dispun etc.;• educarea elevilor în vederea unor opţiuni şcolare şi profesi-onale corecte şi realiste; • facilitarea perceperii catego-riilor socioprofesionale şi de apreciere a situaţiilor reale de muncă, de respect pentru fie-care domeniu de activitate;

fluenţează puternic întreaga dezvoltare psihică a copilului şi-i dă un relief specific.Este important să relevăm dominantele, în profilul de dezvoltare a şcolarului mic pentru a putea diferenţia acest stadiu de cele anterioare şi a reuşi să înţelegem mai bine locul şi contribuţia sa la dez-voltarea de ansamblu a fiinţei umane. Iată care sunt aceste dominanţe:• învăţarea şcolară devine or-ganizatorul principal al proce-sului de dezvoltare psihică şi exercită influenţe hotărâtoare pentru toate transformările din cursul acestui stadiu;• se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, şcoala, integrându-l pe copil în aria inteligibilului, raţionalului, rigorilor cunoaşterii;• se formează deprinderile de bază pentru scris-citit şi so-cotit care-i asigură accesul la conţinuturi din ce în ce mai ample de învăţare;• creşte caracterul voluntar şi conştient al tuturor manifestă-rilor psihocomportamentale;• se însuşesc statutul şi rolu-rile de elev şi se adaugă noi dimensiuni identităţii de sine;• către sfârşitul stadiului se împlinesc atributele copilăriei şi se realizează un bun echili-bru cu ambianţa.

• îndrumarea şi consilierea elevilor în scopul planificării propriilor studii în raport de viitoarele proiecte profesio-nale şi de carieră; sprijinirea elevilor în prefigurarea pro-iectivă a devenirii;• informarea şcolară şi profe-sională, ce vizează cunoaşte-rea unor informaţii corecte şi suficiente despre profesie şi domenii profesionale, cunoaş-terea realităţilor economice şi sociale, precum şi a riscurilor şi avantajelor profesionale; • informarea părinţilor cu pri-vire la posibilităţile de forma-re ale elevilor, precum şi cu dinamica obiectivă a rutelor şcolare şi profesionale;• corectarea opţiunilor formu-late eronat, reorientarea prin consiliere;• consilierea elevilor, profeso-rilor şi părinţilor are în vedere

elemente de examinare psiho-logică şi psihosocială a ele-vilor în general, şi a elevilor-problemă în special, aspecte ale adaptării acestora la me-diul şcolar, familial şi infor-mal, prevenirea şi rezolvarea cazurilor de eşec şi abandon şcolar, orientarea şcolară şi profesională a elevilor, adap-tarea în şcoală-familie-comu-nitate;• proiectarea măsurilor speci-fice pentru optimizarea activi-tăţilor educative;• sprijinirea activităţilor de perfecţionare şi de cercetare pedagogică organizate zonal de instituţiile de specialitate;• elaborarea materialelor nece-sare administratorilor şcolari pentru optimizarea activităţi-lor manageriale educaţionale, desfăşurate la nivel teritorial şi local.

Programul zilnic trebuie sta-bilizat şi respectat.Spre deosebire de stadiul an-terior, în programul zilnic al şcolarului mic intervin urmă-toarele schimbări:• programul activităţilor este mult mai stabilizat, adică ora de trezire şi cea de culcare trebuie mai mult respectate pentru ca activitatea şcolară să se desfăşoare optim;• timpul petrecut la şcoală este mai bine organizat şi plin cu activităţi care se deosebesc din ce în ce mai mult de cele de la grădiniţă;• după întoarcerea acasă co-pilul trebuie să realizeze o perioadă de învăţare indepen-dentă care poate fi asistată de părinţi dar, nu poate fi substi-tuit de aceştia;• jocul trebuie să rămână în programul zilnic al şcolarului mic dar momentul şi durata lui sunt dependente de solici-tările şcolare.Şcolarul mic are nevoie de 10-11 ore de somn noaptea şi mai ales stabilizarea şi res-pectarea orei când merge la culcare. Insuficienţa somnu-lui generează scăderea atenţi-ei, a eficienţei memoriei şi a performanţelor gândirii.Copilul trebuie să facă efortul de a se adapta la:a) spaţiul şcolar;b) timpurile de activităţi şi solicitări şcolare;c) relaţia cu un nou adult

semnificativ care este învăţă-toarea;d) la grupul de covârstnici cu care se confruntă şi se com-pară pe terenul unei activităţi foarte importante cum este învăţarea şcolară;Aspectele cele mai importan-te ale dezvoltării fizice sunt următoarele:• creşterea în înălţime este uşor încetinită între 6 şi 7 ani dar apoi ritmul este mai mare şi la sfârşitul stadiului înălţi-mea medie este la băieţi de 132 cm iar la fete de 131 cm. Există însă tendinţa ca fetele să aibă pentru prima dată un uşor avans faţă de băieţi;• creşterea în greutate este re-lativ constantă şi se ajunge, în

plicate în scriere;• la nivelul sistemului nervos sunt importante următoarele schimburi:a) creşte masa creierului până la 1200-1300 g;b) din punctul de vedere al structurii neuronilor creierul şcolarilor mici este aproape ca al adultului;c) se dezvoltă în mod deose-bit, sub raport funcţional lobii frontali;d) creşte viteza de formare a legăturilor dintre neuroni;Se dezvoltă şi se perfecţi-onează activitatea motorie generală, mai ales autocon-trolul. Abilităţile motorii se dezvoltă şi ca urmare a exerciţiului fizic din orele de educaţie fizică. Copilul între 6-7 ani/10-11 ani poate învă-ţa orice sport: mersul pe bi-cicletă, înot, patinaj, handbal etc., cu condiţia ca el să fie susţinut şi stimulat în acest sens.

Page 17: Occidentul romanesc 07

Avocatul răspunde 17

Răspuns:• Cei care la data de 22 iulie 2011 aveau un contract de muncă, chiar dacă prin absurd pe 23 iulie 2011 au fost con-cediaţi, au drept de muncă în Spania în baza NIE şi nu tre-buie să intreprindă niciun fel de demers în acest sens.• Cei care la data de 22 iulie 2011 aveau NIE cu sau fără să fie înscrişi la Seguridad Social, dar care nu aveau un contract de muncă, nu au

Răspuns:În situaţia în care avocatul nu-şi achită contribuţia la asigu-rările sociale de stat, va primi o sancţiune pecuniară din par-tea organismului în faţa că-ruia nu şi-a onorat obligaţiile fiscale, iar în cazul în care da-toriile ajung la un nivel care depăşeste plafonul impus de acest organism, se poate ajun-ge la suspendarea acestuia din activitate.

Răspuns:Aceeaşi procedură pe care o parcurg românii plecaţi în alte ţări europene unde se aplică aceleaşi măsuri restrictive: TREBUIE SĂ GĂSEASCĂ UN ANGAJATOR!Prin urmare, în momentul în care aveţi un angajator, românii care au obţinut re-zidenţă (NIE) înainte de 22 iulie 2011 şi s-au înscris sau nu la Seguridad Social, dar nu aveau un contract de muncă, trebuie să meargă la “Delegacion de G obierno” sau “Subdelegacion de Gobierno” şi să obţină un formular EX-18 care este “Solicitud de certificado de registro de residencia comu-nitaria” şi o “Cita previa” (programare) – în vederea obţinerii permisului de mun-că. Programarea se va face la adresa: https://sede.mpt.gob.es/acceda/procedimientos Cu formularul completat, împreună cu angajatorul, vă prezentaţi în ziua programată

Florin Lungu, Georgică Jipa, Tibi Bonda, Maria Atănăsoaie, Viorel Herghelegiu , Puşa Grigoruţ, Constantin Fotache, Ancuţa Tripon, Mimi Secară/ Provincia Madrid

Laura M./ Alcalá de Henares

Mirela Biro, Vasile Prisecar, Toader Gorgan, Cristi Neag/ToledoIoana Fekete, Mariana Săracu, Jenica Viţionescu/Madrid

Întrebare:

Întrebare:

Întrebare:

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania

Răspuns la întrebările

d umneavoastră

drept de muncă în Spania. În acest sens, NIE nu mai este valabil decât pentru a locui în S pania.• Sunt de asemenea exceptaţi de la obţinerea dreptului de muncă, cei care la data de 22 iulie 2011 chiar dacă nu mai erau posesori ai unui contract de muncă în vigoare, se aflau într-una din formele de ajutor social oferite de statul spani-ol, respectiv ajutor de şomaj, post-şomaj (subsidio) sau ori-ce altă formă (cei trecuţi de 45 ani sau cei în pre-pensionare, după vârsta de 52 ani).Referitor la obţinerea permi-sului de muncăAcesta se poate obţine într-o perioadă de maximum trei luni, funcţie şi de încărcarea organismelor de extranjerie sau de prepararea şi verifica-rea documentaţiei prezentate.În afara formularului com-pletat şi prezentat de către persoana interesată, şi anga-jatorul trebuie să prezinte do-cumentele firmei sale din care să rezulte legala constituire a acesteia (statutul societăţii ), efectuarea plăţilor către stat la zi (TC 1 sau TC 2), statele de plată pentru ceilalţi angajaţi, semnate la zi cât şi dovezi elocvente din care să rezulte că firma are posibilitatea rea-lă de a plăti salariul viitorului angajat (fie contracte de pre-stari servicii cu alte societăţi comerciale, fie un cont ban-car în care să se afle o sumă corespunzătoare plăţilor pe societate).

Cum obţin permis de mun-că în Spania ?

Consultanţă juridică gratuită

PSD Diaspora, prin Biroul Avocatului Ionel Niţu oferă consultanţă juridică gratuită românilor din Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie.Biroul de consultanţă juridică, cu sedii deschise în Castellon, Barcelona şi Onda – Spania, Torino – Italia, Stuttgart – Germania şi Londra – Marea Britanie oferă consultanţă pentru servicii de natură civi-lă – divorţuri, partajări, încre-dinţări minori, recuperări de debite, pentru diverse cauze penale şi comerciale şi infor-maţii cu privire la obţinerea de documente din România. „Din pacate, foarte mulţi ro-mâni din afara graniţelor ţării se confruntă zilnic cu proble-me de natură juridică. Fiind într-o ţară străină, procedurile sunt mult mai complexe, greu accesibile românilor şi toto-dată foarte costisitoare. Prin această iniţiativă, dorim să venim în sprijinul tuturor ro-

mânilor care necesită un sfat juridic profesionist.” a decla-rat deputatul Cristian Rizea, presedintele PSD Diaspora.Consultanţa juridică gratuită poate fi solicitată la numere-le de telefon: 0040/720 687 290 sau 0034/666 313 448 – Avocat Ionel Niţu şi la e-mail: [email protected]. Adresele punctelor de lucru sunt următoarele: SPANIA: Castellón de la Plana - Plaza Cardona Vives, nr.8,1. Onda - Calle Heche Homo, nr. 3,1. Barcelona - Calle Nicaragua, nr.75-77. ITALIA: Torino - Via Reiss Romoli, nr.45. GERMANIA: Stuttgart - Europaplaz, 3, 72072, Tubingen. MAREA BRITANIE: Londra 335 - Ballards Lane, no. 128 LT.

Cum procedez în condiţii-le în care nu mai am drept de muncă?

la “Delegacion sau Subdele-gacion de Gobierno” şi cereţi permisul de muncă. CERTIFICATUL DE CO-MUNITARCertificatul de registru de ce-tăţean al Uniunii Europene, este un document spaniol, care odată obţinut, demon-strează faptul că titularul, a solicitat şi obţinut înscrierea sa în Registrul Central pentru Străini, din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie şi a Gărzii Civile, ca rezident comunitar în Spania. Acest document însă NU face dovada iden-tităţii purtătorului său, fapt pentru care, pentru orice fel de situaţie, acesta trebuie să fie însoţit de un document de identitate naţional al titularu-lui.Beneficiarii regimului comu-nitar, au dreptul de a intra, ieşi, circula şi locui liber pe teritoriul spaniol, cât şi să aibă acces la orice fel de activitate economică, atât ca angajat cât şi pe cont propriu, sau să stu-dieze în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii spanioli.Documente necesare ce trebu-iesc prezentate:• Paşaportul sau Cartea de Identitate în formă originală;• Plata taxei corespunzătoare în vederea eliberării respecti-vului certificat.• Empadronamiento.Aceste documente, împreună cu o cerere ce se întocmeşte în faţa lucrătorilor de la Biro-ul pentru Străini (Oficina de Extranjeria), se depun PER-SONAL de către cel interesat la amintita instituţie.ATENŢIE! Obţinerea acestui Certificat de Comunitar prin intermediari sau alte mijloace diferite de cele prezentate, pot produce mari neplăceri şi probleme le-gale pentru cei ce pot fi preju-diciaţi, fie prin achitarea unor costuri ce depăşesc cu mult valoarea reală a serviciului prestat de organismul de stat spaniol citat, fie prin falsifi-carea respectivului document, fapt care va atrage până la lă-murirea situaţiei, răspunderea penală a purtătorului.

Care este sancţiunea dacă un avocat nu s-a înscris şi nu a plătit contribuţia la asigurările de sănătate obligatorii ?

Page 18: Occidentul romanesc 07

Costa Blanca18Destinaţii spaniole de

vacanţă: El Teide

Paradoxal, una din destinaţii-le spaniole clasice de vacanţă nu se află în Spania, ci în plin Ocean Atlantic, cam în dreptul deşertului Sahara. E adevărat că sub aspect administativ Ar-hipelagul Canarelor e arondat coroanei Regelui Juan Carlos, dar în fapt se deosebeşte de re-stul provinciilor continentale precum cerul de Pământ.Acum, când sezonul estival e în miezul său dogorâtor, mul-ţi spanioli se mută la mare. Litoralul e luat cu asalt de turiştii hotărâţi să se abando-neze obiceiului veraneatului, un echivalent al hibernării, dar cu sens contar. E un fel de transhumanţă modernă pe care o practicam şi noi pe vre-muri, când migram organizat la Marea Neagră, fredonând refrenul: „Iar vara ne mutăm la mare./ O-ntreagă clasă mun-citoare/ Petrece/ Strict până la ora zece”.Ca tot românul, şi spaniolul îşi închiriază apartamente cu vedere la mare sau case de va-canţă cu piscine, în care se in-stalează plenar, cu căţel şi pur-cel, fără compromisuri. După o incursiune de o jumătate de zi prin supermarketurile din apropiere, bifată fiind de pe acum problema aprovizionă-rii, e rost de grătare, sangria şi muzică de la radio Litoral. Toată lumea râde, cântă şi dansează.Toată lumea? Ei bine nu chiar toată. Există totuşi o minorita-te dârză, care se încăpăţânează să opună rezistenţă, mai abi-tir decât locuitorii legenda-rului sat galez al lui Asterisc şi Obelix la confruntarea cu invazia hoardelor de centuri-oni. Sunt cei cărora vara con-

tinentală le este prea toridă şi aglomerată. Cine are posibi-litatea să se refugieze departe de forfota stresantă a plajelor supraaglomerate, o face.Unde, aşadar „veranează” spaniolul răsfăţat de soartă sau cel care locuieşte deja la mare? Fireşte într-un loc cu climă blândă şi natură recon-fortantă, la calm şi relaxare. Homer, Ptolomeu, Virgiliu şi Seneca au făcut la fel. Insulae Fortunatae (Insulele Fericirii) cea dintâi destinaţie turistică de sănătate din istoria uma-nităţii păstrează statutul de-a lungul secolelor. Nimic mai practic decât un zbor scurt într-acolo! Nici măcar de paşaport nu e nevoie, la numai două ore distanţă!Paradis pământean, teritoriu mitic, în care zeii „ieşeau la pensie”, pentru a se odihni în viaţa lor eternă, Grădini ale Hesperidelor, Gorgona, Câmpiile Elizee, însăşi Atlantida sunt doar câteva din legendele care s-au întreţesut cu Insulele Canare. Miturile sunt imposibil de demonstrat, dar temperaturile stabile pe tot parcursul anului sunt evidente pentru toată lumea. Europa an-tică a ştiut să preţuiască daruri-le acestui tărâm binecuvântat, adoptîndu-l pe post de Mecca pentru pelegrinajul de cură şi tratament după regulile lui Hipocrat: o ecuaţie cu aer, apă şi climă.Numărul mare de ore cu soare, cumulat cu vânturile calde sa-hariene şi cu umiditatea atlan-ticului, face posibilă „primă-vara eternă”, anotimpul stabil, unic în lume. Nu sunt salturi climatice sezoniere iar dife-renţele între zi şi noapte sunt neglijabile. Bananele şi aloe vera cultivate în acest climat constant au dobândit celebrita-te, la fel ca şi vinul legendar, pe care Shakespeare îl consi-dera „pătrunzător în mod mi-raculos” şi „ care parfumează sângele”. Combinaţia dintre munte şi mare pe un spaţiu atât de re-strâns transformă Arhipelagul

Canarelor în singurul punct geografic în care Terra îşi scoate măruntaile la vedere, dar atinge concomitent şi înăl-ţimi-record. E lucru ştiut că, dacă includem în calcul înălţi-mea vulcanilor insulei Teneri-fa şi adâncimea lor în mare, ei sunt campionii incontestabili: cele mai mari „protuberanţe” ale planetei noastre, cu mult mai înalte decât Everestul. Aproape jumătate din terito-riul insular e declarat rezervă a biosferei sau parc natural şi nu mai puţin de patru bunuri insulare sunt incluse în Patri-moniul Cultural al Umanităţii. Cea mai ciudată atracţie pro-tejată prin lege este limbajul arhaic conservat pe insula Gomera, o formă de comuni-care compusă numai şi numai din ... fluierături.Într-o zi luminoasă mi-am în-dreptat paşii spre conul vul-canului tenerifez El Teide, cel mai înalt munte de pe terito-riul subordonat Spaniei. Îmi propusesem să-i transmit un salut de la Carpaţii noştri, fră-ţiori mai mici. Cu o înălţime de 3718 m, vârful înzăpezit se profila ca o piramidă din praf de zahăr pe fundalul cerului senin. Ştiam că nu e inofensiv, mă informasem din timp. Ba chiar îmi procurasem şi permi-sul special pentru a-l escalada până în vârf la orele amiezii. Eram conştientă că aerul ra-refiat poate crea probleme. Nu degeaba lagărul de bază pen-tru aclimatizare pe muntele Himalaya e situat la altitudini similare.Pe măsură ce urcam, vederea mi se tulbura. Motivul nu era însă răul de înălţime, ci bu-clucaşa „burtică de măgar”. La panza del burro e porecla drăgăstoasă pe care localni-cii o dau inelului de ceaţă ce se adună în fiecare zi în jurul conului vulcanic. Umiditatea colectată de curenţii marini veniţi dinspre Insulele Azore peste ocean e prilej de necaz pentru mulţi. Turiştii blestemă fenomenul invariabil, în timp ce avizaţii se amuză copios.

Fără el, Tenerifa ar fi aridă şi urâtă. Aburii din atmosferă acţionează ca o lupă imensă, potenţând efectul razelor so-lare şi arzând necruţător. Abia seara aveam să constat că omi-sesem să mă dau cu loţiune de protecţie solară pe unul din lo-bii urechii. După ce am atins o anumi-tă înălţime, ceaţa s-a risipit complet. Prin aerul cel mai curat posibil, departe de orice sursă continentală de poluare, privirea mi se plimba în voie peste un peisaj absolut stupe-fiant. Parcă aş fi fost pe lună. Nici urmă de vegetaţie, o lip-să completă de aşezări locuite de om. Mă aflam pe platoul vulcanic din care se înălţau ca nişte insule răzleţe vîrfu-rile de munte, ca-ntr-un film de ficţiune ştiinţifico-fantasti-că. Peste tot nisip şi piatră, în cele mai năstruşnice forme şi variaţiuni cromatice. Parcă o mână nevăzută le-ar fi oprit pe toate într-un stop cadru, în echilibru precar. Firesc să fie aşa, căci, sub aspect tectonic, vulcanii insulei Tenerife sunt consideraţi încă activi. Aici eroziunea încă n-a apucat să-şi înceapă treaba. Aveam să aflu mai târziu pe propria piele cât de treaz e muntele, dar despre asta mai târziu.Ceva mai departe se contura în ocean punctul meridional-extrem al Europei (în teorie); un avanpost al insulei, pe care oamenii de ştiinţă francezi l-au considerat multă vreme refe-rinţa „zero” a orarului univer-sal. Abia la 1885 fost înlocuit prin Meridianul Greenwich.Altitudinea de 3500 de metri, cea până la care turiştii „cla-sici” pot accede cu telecabina, marchează în acelaşi timp şi începutul problemelor cu acli-matizarea. Primii paşi se aştern anevoie iar ... „pauzele scurte şi dese sunt cheia marilor suc-cese”. Pentru o clipă mi-a stat inima în loc la vederea lanţu-rilor care interziceau trecerea, pe motiv că ar fi prea multă ză-padă. Într-adevăr, cărarea spre vîrf se desena în faţa mea cu întreruperi albe; pe alocuri se putea strecura doar câte un sin-gur om printr-un canal strâmt, flancat de nămeţi înalţi. După o vreme, paşii au prins un ritm mai alert iar zăpada, în loc să sporească, a dispărut. De bună seamă că se topea la contactul cu pământul cald din jurul cra-terului care răsufla fierbinte.Parcă întreaga fire era cuprinsă de o stare de euforie molipsi-toare. Eram o mână de oameni sprinteni, zvârliţi ca din în-tâmplare pe o pantă abruptă, de culori aprinse. Politicoşi ne făceam loc şi schimbam bineţe pe limbi diferite, într-o veselie generalizată. Nu ştiu dacă li

se mai întâmplă şi altora, dar mie, când sunt la mare altitudi-ne, mi se instalează pe faţă un zâmbet de-a dreptul molipsi-tor. Am auzit că ar exista un fel de „bine de înălţime”...Odată ajunsă în vârf am arun-cat o privire plină de gratitudi-ne de pe marginea craterului de 3718 metri. Panorama îmi tăia respiraţia, liniştea absolută îmi dădea fiori. La fel trebuie să se fi simţit şi exploratorul Alexander von Humboldt, când l-a escaladat pentru în-tâia oară, ignorând avertiză-rile repetate ale băştinaşilor guanche. Populaţia autohtonă, dispărută de mult, nu a urcat niciodată culmile vulcanilor. Potrivit unei superstiţii, spiri-tele care locuiau acolo păzeau nici mai mult nici mai puţin decât intrarea în iad.Graţie notiţelor întocmite cu minuţiozitate de Columb cu ocazia traversării celei dintâi a Oceanului Atlantic, se ştie cu exactitate de ceas când a avut loc ultima erupţie: exact momentul în care caravelele

au trecut prin dreptul insulei Tenerife, în anul 1492. La acea vreme, catastrofa naturală de dimensiuni apocaliptice a în-grozit echipajul. Convinşi că au de-a face cu un semn de la Dumnezeu, marinarii s-au revoltat, făcând presiuni în favoarea întoarcerii din drum. Pentru scurt timp, soarta des-coperirii Americii a atârnat de un fir de păr. Se pare că a fost nevoie de un efort de convin-gere considerabil pentru a îm-piedica eşecul expediţiei. Văzută de sus, învecinata in-sulă Gomera pare mai mică. Nu mi-a venit greu să înţeleg de ce ziua începe acolo cu o jumătate de oră mai târziu, pentru că El Teide se interpune exact între ea şi soare. Roca de sub tălpi era sfărâmicioasă şi emana aburi cu miros de sulf. Aveam să-i păstrez o amintire durabilă: după ce m-am aşe-zat ca să scormonesc cu mâna prin nisipul fierbinte, pantalo-nii mei au dobândit un „im-primeu” definitiv în formă de hartă iar mâinile mi-au mirosit a sulf până a doua zi. Neuitată rămâne senzaţia im-ponderabilă de pe vârful co-

nului vulcanic, care străpunge norii ca o săgeată, dominând Oceanul Atlantic şi insulele din jur. La fel şi episodul întâl-nirii întâmplătoare acolo cu o pereche de tineri spanioli din zona „mea”, Valencia. M-am despărţit de ei folosind graiul de acasă, spunând în acelaşi timp şi muntelui drag „Bon dia”, respectiv „Adeu”.La revenirea pe platoul selenar de la baza telecabinei n-a mai rămas vreme pentru reverie. Cine nu pleacă la timp, riscă să petreacă o noapte grea, de-parte de civilizaţie. Doar hanul „Parador”mai funcţionează, pierdut în imensitatea Parcului Naţional.Prin aerul rarefiat, sub soarele fierbinte, drumul către staţia de autobuz părea mai lung cu fiecare pas. Acum ştiu ce în-seamnă Fata Morgana. Pietre-le sclipitoare – un fel de sticlă naturală – clipeau în poteca de nisip cristalin. Masa sticloa-să, fără urmă de praf, n-avea nimic în comun cu pulberea fină pe care o cunoşteam de

pe plajele noastre. Bine c-am ajuns la liman! Autobuzul-sal-vator, ultimul din ziua aceea, a traversat înapoi pătura de nori. Jos, la nivelul zero, apa era imperturbabilă, fără zăpadă, fără superstiţii despre uriaşi scuipători de flăcări. Pe plaja din Puerto de la Cruz acelaşi pietriş negru măcinat mărunt clipea intermitent din milioa-ne de „ochi” de cristal colo-rat. Bucăţile semipreţioase de olivin sunt răspândite la dis-creţie prin nisipul gros; se pot cumpăra în sticluţe, pe post de souvenir. Nu uit bucuria de „explorator” pe care am sim-ţit-o după ce mi-am adunat cu strădanie un pumn de firmituri din El Teide. Al meu, ale mele, munţişori în miniatură. Concluzia mea este că spa-niolii sunt răsfăţaţi de soartă, cu Mediterana la doi paşi, dar mai au şi un as în mânecă. Cei cu dare de mână se mută de la Mare la mai mare ... adică la Ocean. Regatul suveranului Juan Carlos, este în mod mi-raculos nu doar lung şi lat, ci şi înalt. Ferice de noi că putem împărtăşi norocul cu ei; sun-tem fortunatae!

Gabriela Căluţiu SonnenbergBenissa - Costa Blanca

Page 19: Occidentul romanesc 07

Sănătate:

Sănătate: Sănătate:

Boala Alzheimer ţinută la distanţă

Insomnia Animalele de casă şi sănătatea

Consumată în cantităţi mo-derate, cafeaua constituie un adevărat beneficiu pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar şi în prevenirea apariţiei unor afecţiuni, fiind totodată o sursă excelentă de antio-xidanţi. În ultimii 20 de ani au fost elaborate nenumăra-te studii care şi-au propus să evalueze impactul consumu-lui de cafea asupra sănătăţii. Cel mai recent dintre acestea indică faptul că un consum mare de cafea poate avea be-neficii uimitoare pentru sănă-tate, ţinând departe maladia Alzheimer. Coautorul stu-diului, Gary Arendash, de la

Insomnia este o tulburare a somnului caraterizată prin imposibilitatea de a adormi sau prin trezirea după o scurtă perioadă de somn (şi eventu-al de mai multe ori în timpul nopţii). Un adult sănătos ar trebui să doarmă în general 6-8 ore pe noapte iar copiii mai mult. Unele persoane au nevoie de mai puţine ore de somn, dar astfel de cazuri sunt excepţii. Cauzele insomniei sunt va-riate: Alcoolul şi cafeaua pot provo-ca insomnii deoarece cafeaua este un energizant iar excesul de alcool fragmentează som-nul şi produce mahmureală câteva ore mai târziu. Dereglarea ceasului biologic datorită turelor de noapte. Zborurile lungi când trebuie să schimbăm fusul orar (ade-sea apare insomnia până ne adaptăm la noul fus orar). Consumul anumitor medica-mente poate produce, ca efect secundar, insomnia. Factorii de mediu: adesea oamenii se plâng că nu pot adormi datorită zgomotului, temperaturii sau luminii. De asemenea, un rol important în reglarea somnului îl are somnul partenerului. Femei-le se plâng adesea că nu pot adormi din cauza sforăitului bărbaţilor lor. Şi nu în ultimul rând, poate cauza cea mai des invocată

Studiile indică faptul că exis-tă o polemică în legătură cu influenţa animalelor de casă asupra sănătăţii posesorilor lor: unii susţin că animalele exerci-tă o influenţa pozitivă asupra tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului, alţii susţin că nu există nicio legătură între posesia unui animal de casă şi starea sănătăţii. Cu toate aces-tea, mulţi oameni de ştiinţă, în urmă unor studii longitudinale afirmă că animalele de casă ne aduc o influenţa benefică (de exemplu, în Germania, persoa-nele care aveau un animal se duceau la doctor mai puţin cu 10% decât cei care nu aveau), dar nu ştim exact cum. La un nivel fundamental, be-neficiile de a avea animale par legate de dorinţă oamenilor de a fi în apropierea naturii şi a altor creaturi vii. Zoologul Edward O.Wilson a numit ne-voia oamenilor de a beneficia de apropierea şi compania altor specii - ipoteza biofiliei. Din punct de vedere psiholo-gic, animalele de casă pot re-prezenta un soi de „prelungire” a personalităţii noastre. Ne ale-

Universitatea din Florida de Sud afirmă că, în mod mira-culos, între două şi cinci ceşti de cafea cofeinizata zilnic duc la o memorie mai bună în ca-zul bolnavilor de Alzheimer. Cercetătorii au experimentat pe şoareci crescuţi cu simp-tomele care mimează boală Alzheimer. Ei au descoperit faptul că şoarecilor cărora li s-a administrat cafea cu o concentraţie mare de cofei-nă au dezvoltat un factor de creştere care îmbunătăţeşte memoria la şoarecii cu boală Alzheimer. Factorul de creş-tere este cel care lipseşte pa-cienţilor cu Alzheimer. Dezvoltarea lui la şoareci, în urmă administrării de cafea, a fost posibilă doar cu cafeaua cofeinizată, nu şi cu cea sim-plă, decofeinizată, fapt ce i-a făcut pe cercetători să creadă că interacţiunea cofeinei cu alte substanţe necunoscute

pentru insomnii, stresul. Min-tea noastră este atât de preo-cupată de ceea ce ni se întâm-plă, ne pierdem în gânduri şi în scenarii, fiind incapabili să adormim. Stresul care produ-ce insomnie poate fi cauzat de probleme la serviciu, griji fi-nanciare, examene, probleme în relaţia cu partenerul de via-ţă sau în relaţiile cu copiii, o traumă fizică sau psihică, etc. În aceste cazuri, somnul revi-ne imediat ce se rezolvă şi se depăşesc aceste conflicte. Dacă insomniile persistă, dacă nu sunt cauzate de un eveniment sau de o situaţie temporară, clară, atunci este nevoie să mergem la un me-dic. În urmă investigaţiilor, medicul ne va spune dacă este vorba de o cauza organică a insomniei sau este o problemă

poate produce efectul anti-Alzheimer. Ei au ajuns la concluzia că producţia de beta-amiloi-da, o proteină care se de-pune în creier şi distruge neuronii ducând la apariţia A lzheimerului, este la rândul ei blocată de cofeina din ca-fea. În plus, cafeaua stimulea-ză producţia altei substanţe implicate în regenerarea axo-nilor, structuri care leagă ce-lulele nervoase. Oamenii de ştiinţă de la Uni-versitatea din Florida afirmă că aceleaşi rezultate obţinute la şoareci sunt valabile şi în cazul oamenilor bolnavi de Alzheimer, din acest punct de vedere, şoarecii fiind asemă-nători cu oamenii. Celulele lor nervoase se degradează cu timpul, iar structura lor ADN a relevat prezenţa aceleiaşi gene responsabile de apariţia Alzheimerului la oameni.

psihologică: adesea persoane-le care trec prin depresii sau stări de anxietate au dificultăţi în a adormi, deoarece psihicul nostru este foarte “ocupat” cu gestionarea crizei respective. Urgenţa, durerea sufletească şi emoţională poate fi atât de mare încât să nu ne permi-tă să ne odihnim. Se creează astfel un cerc vicios, deoarece este cunoscut faptul că atunci când suntem privaţi de somn suntem mai irascibili, lipsiţi de energie, mai pesimişti şi în general tindem să vedem lu-crurile mai gri decât sunt ele în realitate. Dacă insomnia nu are cauze fizice şi alegeţi să mergeţi la psihoterapeut, acesta va in-vestiga împreună cu dumnea-voastră stilul de viaţă, de când a apărut această problemă,

Experimentul la care au fost supuşi şoarecii în cadrul aces-tui studiu este următorul. Su-biecţilor li se arată un set de obiecte A, după care li se ara-tă un set de obiecte B. Ulteri-or, sunt puşi să-şi amintească obiectele din setul A. De re-gulă, bolnavii cu Alzheimer au dificultăţi în a-şi aminti obictele din primul set, pentru că sunt distraşi de cele din cel de-al doilea set. Acest lucru nu se întâmplă

ce aţi încercat să faceţi până acum şi va încerca să explore-ze şi să rezolve alături de dum-neavoastră cauza pentru care a apărut insomnia. Dar pe lângă abordarea psihoterapeutică în vederea tratării insomniei este necesar şi un tratament pe care să îl prescrie doctorul. Este necesar şi un proces terapeu-tic, deoarece chiar dacă putem rezolvă medicamentos simp-tomul (adică insomnia), ea va reapărea într-un alt moment fiindcă nu a fost observată şi rezolvată cauza psihică. Un exerciţiu simplu pentru nopţile cu griji în care nu re-uşiţi să adormiţi: închideţi ochii şi fiţi atenţi la respiraţia dumneavoastră. Chiar dacă gândurile continuă, întoarceţi-va atenţia la inspir şi la expir. Somn uşor!

Sănătate, frumuseţe, stil 19

în cazul persoanelor sănătoa-se. Prin urmare, şoarecii au fost puşi să găsească şi să-şi amintească locaţia unui obiect de pe fundul unei căzi cu apă. După ce au înotat până au gă-sit obiectul de pe fundul căzii, au fost puşi să găsească un alt obiect dintr-o altă cadă plină cu apă. Ulterior, a trebuit că ei să se reîntoarcă la primul obiect. Dacă studiile anterioare arăta-seră că şoarecii cu Alzheimer

Zoe Stoleru / Valencia

au avut dificultăţi în acest sens, acum, cei care primiseră doză de cafeină s-au compor-tat exact că cei sănătoşi. Consumul de cafea aduce be-neficii nu numai bolnavilor de Alzheimer, ci şi celor care sunt predispuşi sau suferă de Parkinson, diabet de tip 2, piatră la vezică biliara, cancer hepatic şi de prostată, ciroză, ajutând ca aceste boli să fie ţinute sub control sau chiar evitate.

gem un animal care să ne placă, să rezoneze cu noi şi care, într-un fel să altul, să ne reprezinte. Animalele sunt şi tovarăşi de viaţă, foarte importanţi pen-tru persoanele singure. Uneori oamenii sunt atât de captaţi de câinele sau pisica lor, încât uită că sunt animale, că au in-stincte, dându-le de mâncare ce mănâncă şi ei (chiar dacă le face rău) sau certându-i că se iau la bătaie cu alte animale, rod sau strică obiecte din casă. Persoanele din mediul urban se află într-o legătură specială cu animalele de casă deoarece ei reprezintă un simbol şi o etapă a vieţii lor. Când animalele mor, poseso-rii lor desfăşoară un proces de doliu cam în acelaşi fel în care se întâmplă şi în cazul rudelor/prietenilor decedaţi, dar la o intensitate mult mai mică: sunt îndureraţi, se gândesc la mo-mentele petrecute cu animalul respectiv, le este dor de el şi realizează cât de mult le-a in-fluenţat viaţa, deoarece pentru o vreme, acel animal a făcut parte din personalitatea lui, l-a reprezentat.

Page 20: Occidentul romanesc 07

Tradiţii româneşti20

Ziua de Sfânta Maria Mică marchează, în calendarul ar-haic, sfârşitul verii. În data de 8 septembrie rândunelele îşi iau deja zborul spre ţările calde, iar insectele şi reptilele încep să se ascundă în pământ ceea ce înseamnă că e timpul lucrărilor agricole de toamnă.La această dată, românii nu aprind focul în vatră deoarece se spune că acest lucru ar adu-ce ghinion şi boală.În unele zone ale ţării, feme-ile care îşi doresc copii, se duc la Biserică şi se roagă la icoana Fecioarei Maria. Chiar şi femeile însărcinate fac acest lucru, pentru ca Maica Domnului să le ajute să nască uşor.De ziua Fecioarei, creştinii aprind o candelă care arde în-treaga zi.În perioada dintre Sfânta Maria Mare şi Sfânta Maria

Sfaturi generale:„Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza nem-ţească, spanac, morcovi, răsădiţi salata de iarnă; adunaţi seminţele coapte de prin grădini; culegeţi cas-traveţii copţi. Tăiaţi colţu-rile de pe pomi.În luna aceasta se începe culesul poamelor. Soiurile iernatice se culeg cu mâna

Denumirile populare ale lunii Septembrie: răpciune, răpciuni, vinimeriu, viniceriu,

viniţel (luna vinului; începe culesul şi stoarcerea strugurilor pentru vin)

„O trecut Sântămărie, leapadă şi pălărie!”

Mică încă se mai pot culege ierburile şi florile care ar fi bune de leac. În această zi nu se lucrează.După această dată se încep muncile agricole: semănatul grâului, secarei şi al orzului; culesul viilor; bătutul nucilor, pentru că se spune că aşa la anul fac din nou rod; jupuirea cojii de pe ulmi (ce va fi folo-sită primăvara la legatul viţei de vie).Se organizează diferite târguri şi iarmaroace.Se zice că după Sfânta Marie Mică vremea începe să se strice, anunţând capriciile toamnei, iar frigul îşi face tiptil simţită prezenţa, de al-tfel există şi vorba: „O trecut Sântămarie, leapădă şi pălă-rie!” - adic pălăriile se agaţă în cui, fiind înlocuite, desigur, de căciuli.În ziua de Sfânta Marie Mică se împart struguri şi prune de sufletul morţilor.Se mai zice că femeile care îşi doresc prunci e musai să meargă în ziua de sărbătoare la biserică şi să se roage din tot sufletul, precum au făcut-

o Ioachim şi Ana. La fel şi femeile deja însărcinate de-oarece Maica Domnului le va ajuta să aibă naştere uşoară.În această zi este dezlegare la peşte, astfel că multe gospo-dine urmează tradiţia şi pre-gătesc mâncăruri exclusiv pe bază de peşte.Fecioara Maria este cea mai îndrăgită divinitate feminină a Panteonului românesc, in-vocată şi astăzi de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru uşurarea naşterii, de păgubiţi pentru prinderea ho-ţilor, de descântătoare pentru vindecarea bolilor etc.În popor i se mai spune Ziua Crucii şi este considerată dată ce vesteşte sfârşitul verii şi în-ceputul toamnei.Bătrânii spun că de Ziua Crucii se închide pământul, luând cu sine insectele, rep-tilele şi plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. În lumea satelor încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişurile subte-rane (unde vor hiberna până în primăvara următoare), se strang mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.Păsările încep să plece în sto-luri spre alte ţări, anunţând venirea toamnei. Florile încep să se ofilească iar cele care se mai păstrează proaspete (busuiocul, menta, cimbrul, măghiranul, mătrăguna) sunt considerate magice. Acestea sunt culese în bucheţele şi sunt duse la biserică pentru fi puse în jurul crucii şi a fi sfin-ţite. Plantele sfinţite se păs-trează în casă, la icoane, fiind

folosite la nevoie în vindeca-rea unor boli.Ziua Crucii se bucură şi de alte semnificaţii. În zonele viticole, marchează începu-tul culegerii viilor, fiind nu-mită şi Cârstovul viilor. În unele locuri, mai există încă obiceiul de a chema preotul pentru sfinţirea locului unde se vor aşeza butoaiele cu vin. În credinţa poporului român, strugurii ultimei tufe de vie nu se culeg niciodată, fiind lăsaţi prinos lui Dumnezeu şi păsărilor cerului, aceştia fiind numiţi „Strugurii lui D umnezeu”.În serile culesului, podgorenii fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora petrec cu mânca-re, băutură şi muzică. În sate-le din Transilvania, obiceiul poartă numele Suretiu.Tot în această zi, se bat nucii

şi se recoltează din padure ră-murele de alun. În tradiţia po-pulară, alunul este considerat ca fiind un arbore cu funcţii magice, iar ramurile culese de Ziua Crucii capătă calităţi mi-raculoase. Fântânarii le folo-seau pentru depistarea izvoa-relor subterane iar alţi oameni pentru detectarea comorilor ascunse.În Ziua Crucii nu se lucrează pe câmp sau în casă, pentru a nu atrage primejdiile şi nu se consumă alimente sau sâm-burii care au forma unei cruci (usturoi, prune, nuci).Se spune că Ziua Crucii aduce leac şi pentru pomii nerodi-tori. Oamenii atârnă în ramu-rile pomilor fără de rod viţe de castraveţi, curpeni de pe-pene şi cruci de busuioc sfinţit crezând că, în modul acesta, vor beneficia de rod bogat în toamna viitoare.Acum se fac şi prognozări meteorologice:• dacă tună de Ziua Crucii, toamna va fi lungă• dacă cocorii încep să plece, timpul se va răci în curând• dacă ciorile încep să chirăie, va cădea brumaFiind mare sărbătoare, de Ziua

SEPTEMBRIE

Crucii se împart pomeni pen-tru cei trecuţi pe tărâmul celă-lalt. În ulcele noi, împodobite cu fir roşu la toartă, se toarnă apă rece de izvor, lapte sau miere, iar deasupra se aşează un colac sau un covrig. Poma-na este oferită mai ales copii-lor şi nevoiaşilor, alături de o lumânare şi un cuvânt bun.

şi se împărţesc în clase după mărime şi frumseţă, ca să aibă un preţ mai bun. Înainte de a le aşeza în piv-niţă, se întind la soare, ca să iese umezeala din ele. Fă gropile pentru altoii ce voieşti a-i sădi mai târziu în toamnă. Răreşte frunza de pe pomii pitici şi cei puşi în şir des, ca razele soarelui să-i poată străbate. Seamă-nă bucate tomnatice. Nu fi

zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat. Pe la capătul lunei se ia mierea de la stu-pi. De sunt încă flori nu te grăbi, ca albinele să poată încă aduna. Livezile prăjite de arşiţa soarelui, pe unde vezi ca a secat colţul ierbii, le seamănă cu sămânţă de iarbă şi flori de fân.”Prevestiri de timp:• Răpciune cald, Brumărel rece şi umed.

• Tunetul din septembrie vesteşte neauă multă în Faur şi an mănos. • Ducerea timpurie a rându-nelelor înseamnă că şi iarna se va pune iute. • Vântul de septembrie e vânt bogat. • Dacă înfloresc scaieţii în septembrie, atunci va fi toamnă frumoasă.

Timeea OpreanuCluj Napoca

Page 21: Occidentul romanesc 07

Bucătăria de acasă 21

Piept de curcan cu gutui şi struguri

Calendarul ortodox - septembrie 2011

Salată de vinete cu maioneză

Ingrediente:• 1 bucată piept de curcan• 1 gutuie şi jumătate • 1 mână de struguri albi, mari• 2 rădăcini mari de pătrunjel• zeama de la o lămâie• 1 linguriţă seminţe de cori-andru• 50 g unt• 4 linguri de ulei

Ingrediente:• 6 vinete medii• 1 ceapă medie• 200 ml ulei• 1 gălbenuş de ou• 1 lingură zeamă de lămâie• 1 linguriţă muştar• sare• piperMod de prepararePuneţi vinetele la copt pe gră-tar sau plită. Învârtiţi-le pe toate părţile, până când sunt moi iar pieliţa de la suprafaţă este arsă. Lăsaţi vinetele să se

Salată de fructeIngrediente• 300 g kiwi• 2 mandarine• 200 g struguri negri• 200 g struguri albi• 2 mere roşii• 200 g ananas din compot• 200 ml zeamă de lămâie• 200 ml vermut• 8 frunzuliţe mentă pentru decor

Poftă bună!Reţete trimise de Mihaela Ştirb din

Sighetul Marmaţiei

• 4-5 căţei de usturoi• 1 lingură de miere de albineMod de preparareRădăcinile de pătrunjel se cu-răţă şi se taie, căţeii de usturoi se zdrobesc şi se pun într-o tavă cu 2 linguri de ulei. Dea-supra se pune pietul de curcan spălat şi curăţat, uns cu alte 2 linguri de ulei şi zeama de

răcească 5 minute. Despicaţi cu o lingură vinetele şi scoa-teţi miezul într-o sită deasă. Lăsaţi la scurs 15 minute până când uleiurile amare sunt eli-minate.Nu lăsaţi vinetele în coajă sau la scurs prea mult deoa-rece se vor oxida!Curăţaţi şi tocaţi ceapa. Puneţi într-un blender gălbenuşul de ou, uleiul, muştarul, zeama de lămâie şi ceapa tocată. Mixaţi până când obţineţi o maione-ză. Asezonaţi cu sare şi piper.

Dacă nu aveţi sau nu doriţi să folosiţi blenderul, puteţi face o maioneză clasică (din ace-leaşi cantităţi) pe care să o amestecaţi cu ceapa tocată fin.Tocaţi vinetele cu un tocă-tor de lemn sau plastic până când obţineţi o pastă fină. Nu folosiţi obiecte metalice sau roboţi de bucătărie, deoarece vor toca şi seminţele care vor da un gust amărui. Amestecaţi vinetele cu maioneză. Asezo-naţi cu sare şi piper. Intro-duceţi la rece până la servire pentru a se amesteca aromele.Salata de vinete cu maioneză se serveşte tartinată pe felii de pâine, cu ceapă verde şi roşii, sau se pot umple cu ea roşii, ardei, castraveţi etc.

Fructele de kiwi şi mandari-nele se curăţă de coajă şi se taie rondele, respectiv cubu-leţe, în funcţie de forma pre-

ferată de fiecare. Strugurii se spală, iar boabele se rup de pe ciorchine. Merele se spală şi ele şi se taie cubuleţe.Toate fructele se pun într-un castron mai mare alături de ananasul din compot, după care se stropesc cu zeama de lămâie şi vermut, pentru as-pect şi gust.Compoziţia se împarte în pa-tru părţi egale şi se pune în patru cupe de îngheţată. Fie-care cupă se ornează cu câte 2 frunzuliţe de mentă proaspătă (dacă nu aveţi, o puteţi înlocui cu coajă de mandarină tăiată în formă de spirală). În cazul în care mai aveţi şi alte fructe preferate, le puteţi adăuga şi pe acestea salatei.

lămâie.Se adaugă 2 căni de apă, se acoperă cu folie de aluminiu şi se dă la cuptor pentru o oră.Între timp curăţăm gutuile şi le tăiem felii. Într-o tigaie încinsă punem seminţele de coriandru, untul şi călim gu-tuile până se înmoaie. La sfâr-şit adăugăm şi strugurii şi un praf de sare.Scoatem curcanul din cup-tor, înlăturăm folia de alu-miniu şi aruncăm usturoiul. Amestecăm o lingură din zeama din tavă cu mierea. Punem gutuile şi strugurii căliţi în tavă şi stropim totul cu miere. Mai lasam în cup-tor încă vreo 30 de minute. Eu am făcut şi o garnitură de cartofi cu pătrunjel şi us-turoi. Combinaţia obţinută este foarte interesantă la gust şi foarte bună.

Page 22: Occidentul romanesc 07

Terapia verde22

Emblemă a toamnei, alături de gutui, strugurele este, pe bună dreptate, unul dintre cele mai studiate fructe de către cercetători. Asta pentru că de-a lungul timpului i s-au descoperit nenumărate virtuţi terapeutice, de la capacitatea de a menţine sănătatea vase-lor de sânge şi a inimii până la proprietatea de a păstra ti-nere ţesuturile. De altfel, stru-gurii au fost folosiţi pentru frumuseţe şi pentru prelun-girea tinereţii de pe vremea Cleopatrei şi Elenei din Troia. Iată de ce aceste fructe sunt adevăraţi aliaţi ai sănătăţii şi ai longevităţii.Cei mai importanţi nutrienţi din compoziţia strugurilor sunt vitaminele A, C, B6 şi B9 şi mineralele esenţiale precum potasiul, calciul, fie-rul, fosforul, magneziul şi seleniul. De asemenea, aceste fructe se remarcă prin catego-ria variată de antioxidanţi din compoziţie, dintre care cele mai importante sunt delfini-dina şi resveratrolul, care ne-utralizează efectul radicalilor liberi şi care previn oxidarea celulară, principala cauză a îmbătrânirii premature.Strugurii fac parte din catego-ria celor mai nutritive fructe. Valoarea lor nutriţională îi clasează printre cele mai com-plete alimente. Conţin săruri minerale (potasiu, magneziu, fier, calciu, iod, mangan, si-liciu), vitamine (A, B1, B2, B6, PP, C), acizi graşi (malic, tartric, succinic), taninuri, fla-vonoide, resveratrol, materii răşinoase şi multe zaharuri. Pentru a beneficia de toate aceste principii bioactive sunt recomandate curele cu stru-guri (unul-două kilograme

de struguri pe zi, două zile pe săptămână, timp de o lună). Atenţie, cele două zile nu se va mai mânca nimic altceva decât struguri!Deoarece au un conţinut ridicat de zaharuri (20 g glucide/100g), consumul de struguri sau de suc de stru-guri nu este recomandat per-soanelor cu diabet zaharat şi persoanelor obeze. În aceste cazuri, consumul de struguri trebuie limitat cantitativ: în funcţie de hidraţii de carbon (la persoanele cu diabet) sau maximum 150 g de struguri pe zi, o zi pe săptămână (în cazul persoanelor obeze). Mustul, obţinut prin prelu-crarea primară a strugurilor ajunşi la maturitate, are o va-loare nutritivă foarte ridicată, de aceea fiind denumit lapte vegetal. Această băutură se recomandă în: anemie, con-valescenţă, tulburări digesti-ve, gastrite, enterite, acidoză, afecţiuni hepatobiliare, hiper-colesterolemie, reumatism, insuficienţă cardiacă, derma-toze şi în acnee.Pentru a beneficia la maxi-mum de proprietăţile terapeu-tice ale strugurilor, specialiştii recomandă consumul fructu-lui întreg, cu tot cu coajă şi cu seminţe. Mai ales în cazul strugurilor roşii, în coajă se ascunde cea mai mare con-centraţie de antioxidanţi din tot fructul. Paradoxul francezDeşi conţine alcool şi se re-comandă consumul cu mo-deraţie, vinul, mai ales cel fără aditivi şi fără sulfiţi, este considerat un real me-dicament pentru menţinerea în formă a vaselor de sânge. Mărturie în acest sens sunt francezii care, deşi consumă din belşug mâncăruri cu gră-simi saturate, au o prevalenţă foarte scăzută a bolilor cardi-ovasculare. Explicaţia este că ei sunt, în acelaşi timp, şi cei mai mari consumatori de vin ai Europei. La acest capitol, românii stau destul de prost, noi consumând cu 25% mai puţin vin decât media euro-peană. Aceasta ar putea fi o explicaţie a faptului că ne situăm pe locul al doilea la nivel european la prevalenţa bolilor cardiovasculare.Oamenii de ştiinţă au încercat să demonstreze prin studii cli-nice de ce vinul reduce nive-lul colesterolului din sânge şi de ce protejează de afecţiunile cardiovasculare. Rezultatele sunt surprinzătoare, consumul a două pahare cu vin roşu pe zi în cazul femeilor şi a trei pahare în cazul bărbaţilor, re-ducând cu 30 la sută riscul de infarct. Unii specialişti susţin că însuşi etanolul (alcoolul) oferă protecţie cardiovascu-lară şi că orice tip de alcool are acest efect. Deşi polemi-ca există încă între cercetă-tori, se pare că oamenii de ştiinţă francezi de la Inserm d’Angers au descoperit ex-

plicaţia exactă a beneficiilor oferite de struguri şi de vinul roşu asupra sistemului cardi-ovascular.Femeile trebuie să consume mai puţin vin decât bărbaţii, deoarece metabolizează mai greu alcoolulTaninurile acţionează simi-lar estrogenilorMisterul beneficiilor pe care atât strugurii, cât şi vinul le au asupra organismului este re-prezentat de polifenolii, mai exact de taninurile, pe care coaja şi pulpa fructului îi con-ţin din belşug. Ei menţin di-latarea vaselor sanguine astfel încât acestea nu se blochează

prin acumularea de grăsimi pe pereţii lor. Acţiunea lor este asemănătoare cu cea a estro-genului, cunoscut fiind faptul că un nivel crescut al acestui hormon în organism le oferă femeilor protecţie împotriva bolilor de inimă. Prezenţa estrogenului în corp determi-nă eliberarea monoxidului de azot, un gaz cu efect dilatator şi care fluidizează sângele, împiedicând formarea chea-gurilor. Mai precis, molecu-lele de estrogen se fixează de receptorii RE alpha. La fel se fixează şi polifenolii din vin, cu precădere provinolul, un extract din vinul roşu, declan-şând exact aceleaşi reacţii în organism precum estrogenul, explică specialiştii francezi.Fiindcă au un conţinut calo-ric crescut, strugurii nu sunt recomandaţi persoanelor su-praponderale sau obeze decât în cazul în care se renunţă la consumul altor alimente hi-percalorice. Aşadar, dacă nu se depăşeşte numărul de ca-lorii recomandat pentru o zi, se pot include în alimentaţie şi strugurii, cu condiţia să fie consumaţi cu tot cu sâmburi şi cu coajă, bogaţi în substan-ţe nutritive. Mai mult, unii specialişti consideră că aceste fructe chiar nu ar trebui să lip-sească din dieta persoanelor care au probleme cu greuta-

tea, deoarece strugurii oferă şi protecţie împotriva diabe-tului zaharat de tip II, un risc major pentru aceste persoane. De fapt, vinul roşu stimulează producţia de insulină, reglând nivelul glicemiei.Vinul este o sursă relativ bună de antioxidanţi, 750 ml de vin roşu conţinând aproximativ 10 mg de resveratrol. Însă necesarul zilnic de resveratrol este de 20 mg, de aceea, spe-cialiştii recomandă suplimen-tarea aportului de antioxidanţi prin consumul de fructe şi de legume proaspete (închise la culoare) şi de oleaginoase (în special de arahide).

Consumând cantităţi modera-te de vin roşu zilnic, sângele se fluidizează şi astfel este împiedicată agregarea plache-telor şi formarea cheagurilor.Afecţiunile cardiovasculare - prin substanţele pe care le conţin, strugurii cresc nivelul de nitric oxide din sânge, cu rolul de a preveni formarea blocajelor pe artere, reducând astfel riscul de infarct şi de accident vascular cerebral. În plus, pterostilbenele din struguri împiedică oxidarea colesterolului rău (LDL) şi reduc nivelul colesterolului total.Tulburările digestive - dato-rită conţinutului de acizi orga-nici, de zahăr şi de celuloză, strugurii sunt recunoscuţi ca fiind unul dintre fructele cu cel mai puternic efect laxativ. În plus, consumând frecvent struguri, ne tonifiem stoma-cul şi intestinele şi stimulăm

digestia.Afecţiunile renale - strugurii reduc nivelul acidului uric din sânge, scutind astfel rinichii de eforturi suplimentare.Maladia Alzheimer - resve-ratrolul, antioxidantul-vedetă din compoziţia strugurilor, este eficient atât în prevenirea maladiei Alzheimer, cât şi în încetinirea progresiei ei în ca-zul celor care suferă deja de această boală. Resveratrolul reduce nivelul peptidelor be-ta-amiloidale, responsabile pentru degenerarea ţesuturilor cerebrale.Bolile oculare - flavonoidele din struguri au, printre altele, capacitatea de a menţine să-nătatea oculară şi de a încetini procesele care duc la scăderea acuităţii vizuale (degeneres-cenţă maculară şi cataractă). În plus, conţinutul bogat în vitamina A recomandă aceste fructe pentru menţinerea ve-derii agere.Infecţiile - strugurii roşii con-ţin substanţe cu efect puternic antibacterian, putând com-bate chiar şi infecţiile virale. Studiile au arătat că aceştia ar putea fi folosiţi cu succes împreună cu tratamentul alo-pat pentru tratarea herpesului. De asemenea, curele de stru-guri sunt eficiente în scurtarea duratei unei viroze, spun spe-cialiştii.Cancerul - tot mai multe studii recente pun accentul pe rolul resveratrolului în prevenirea şi în combaterea cancerului. Pe lângă efectul antiinflamator, această sub-stanţă stimulează imunitatea, pe de o parte, iar pe de alta, face parte din angrenajul care participă la distrugerea celu-lelor canceroase, atunci când acestea încep să se dezvolte şi împiedică proliferarea lor. Potrivit specialiştilor, stru-gurii, mai ales cei roşii, sunt eficienţi împotriva cancerului colorectal şi mamar.Deoarece conţin triptofan, un precursor al serotoninei, strugurii sunt indicaţi pentru combaterea stărilor depresive specifice toamnei.Vinul vechiUn vin de calitate din punct de vedere nutriţional şi al si-guranţei alimentare înseamnă un produs obţinut prin fer-mentarea naturală a mustu-lui ravac, de struguri nobili, cu tărie alcoolică superioară (cele de 11 grade v/v alcool etilic), cu o cantitate cât mai scăzută de alcool metilic şi de alte substanţe nedorite, cu un nivel al contaminanţilor fizico-chimici cât mai scă-

Vinul vechi şi galbena gutuie

zut (metale grele, reziduuri de pesticide, îngrăşăminte chimice etc.), cu o cantitate minimă de amine biogene (de exemplu histamina) şi, pe cât posibil, lipsit de substanţe conservante, cum sunt sulfiţii. Un vin cu adevărat bun este cel învechit în mod natural, în baricuri de stejar, îmbuteliat în butelii de sticlă cu pigment de fotoprotecţie şi acoperit cu dopuri speciale din materiale naturale. Histamina din unele vinuri are efect constrictor la nivelul musculaturii bronşice netede, provocând bronho-constricţie, stimulând secreţia gastrică şi mediind reacţiile inflamatorii şi alergice.GutuiaComparativ cu alte fructe, gutuile îşi păstrează proprie-tăţile terapeutice chiar şi prin preparare termică. Aşadar, vă puteţi bucura mult timp de gustul lor bun, dar şi de proprietăţile acestora fie că le veţi consuma ca atare, fie că le preparaţi sub formă de compot, dulceaţă. Gutuile au proprietăţi anti-inflamatorii, astringente, an-algezice, emoliente, tonice, digestive, diuretice. Pentru că sunt bogate în vitamine şi mi-nerale, gutuile întăresc siste-mul imunitar şi, astfel, previn răcelile de toamnă, cauzate de fluctuaţiile de temperatură. Se recomandă gutuile persoa-nelor care vor să slăbească. Iată care sunt motivele. În pri-mul rând, gutuile sunt bogate în fibre alimentare, împiedi-când asimilarea grăsimilor. Al doilea motiv: gutuile au proprietăţi depurative şi diu-retice, contribuind la elimina-rea toxinelor şi a kilogramelor în plus. Consumul frecvent de gutui reduce nivelul de coles-terol rău, care pune sănătatea inimii în pericol. Iar potasiul pe care îl găsim în aceste fruc-te ajută la prevenirea bolilor de inimă.Gutui (100 g)● calorii 25● hidraţi de carbon 6g● fibre 6 g● calciu 14 mg● magneziu 6 mg● potasiu 200 mg● vitamina C 13 mg

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Page 23: Occidentul romanesc 07

Mica publicitate 23OFERTE - COLABORARE

< Tânăr de 32 ani din Madrid, absolvent de Con-servator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pen-tru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. [email protected]

OFERTE ŞI CERERIDE MUNCĂ

< Asistent medical stomato-logie, varsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de mun-ca in domeniu. Experienta in stomatologie 3 ani. Mai multe informatii la telefon 626 835 872< Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, româneas-că şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277< Electrician în construcţii

civile, caut de muncă în do-meniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225< Familie serioasă din Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, catego-ria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697 726 258INTERNAŢIONAL MASS MEDIA, este interesat de per-soane cu experienţă în urmă-toarele domenii: IT Software, IT&C Marketing/ Cercetare de piaţă, Mass - media, Pu-blicitate/PR, Vânzări< Eşti de profesie jurna-list? Ai experienţă? Eşti la curent cu toate evenimentele socio-politice. Eşti interesat de ce se întâmplă în jurul tău. Îţi place să aduni informaţii din diverse surse, să le verifici şi să prezinţi subiectele. Îţi place să fii cu un pas înaintea celor-lalţi? Îţi place să fii recunos-cut? Vrei să faci parte dintr-o echipă dinamică? Vrei ceva nou şi original? Atunci, locul tău este alături de noi. CV-ul însoţit obligatoriu de o foto-grafie îl poţi trimite la adre-sa: internationaltrustmedia @rocketmail.com< Eşti Web Content Writer / Editor?

Dacă cunoşti activitatea în domeniul IT, dacă foloseşti cele mai noi tehnologii în crearea de siteuri şi aplicaţii web, dacă eşti la curent cu noile tendinţe în web de-sign, programare web şi seo, nu ezita şi trimite CV-ul tău însoţit obligatoriu de o foto-grafie, pe adresa de e-mail: [email protected]<Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160

ÎNCHIRIERI

< Se închiriază 2 camere în cartierul Moratalaz din Madrid la 400 m de intrarea la metrou (Estación de Vinater-os - Linia 9). Mai multe informaţii la telefon: 610 819 662< Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266

CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apar-tament în Madrid, eventual

schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozi-tate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865

VÂNZĂRI

< Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Ter-enul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat în-tre Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360.< Vând teren 485 mp. suprafaţă, front stradal 25 m, intravilan, cu toate utilităţile, zona BOD, Braşov, România. Preţ 8000 euro negociabil. Telefon: 0040 785 857101, E-mail: [email protected]< Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, in-travilan, utilităţi în apropiere. Preţ 35 euro/mp negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: [email protected]< Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc

Cauţi de muncă?

Oferi un loc de

muncă?

Te simţi singur(ă)?

Doreşti să închiri-

ezi, să vinzi sau să

cumperi?

Anunţurile de mică

publicitate sunt

GRATUITE!

Contactează-ne!

E-mail:

redactia@

occidentul-

romanesc.com

Telefon:

642 823 497

(luni-vineri, 11:00–

19:00) Occidentul Românesc nu îşi

asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor de la mica

publicitate!

izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 19900 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: [email protected]

MATRIMONIALE

< Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pen-tru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992< Bărbat singur, 40 ani, caut doamnă/domnişoară pentru a petrece un placut sfârşit de săptămână. Aragón, La Rioja. Nu contează vârsta. Telefon: 634 063 820< Bună! Crezi ca viaţa nu înseamnă doar muncă? Crezi ca viaţa e mai uşoara şi mai frumoasă în doi? Crezi că mai există bărbaţi pe care te poţi baza? Sinceri, romantici şi cu simţul umorului? Dacă răspunsul tău e DA, nu tre-buie decât să suni la 692 976 709. Sunt un bărbat de 45 de ani, locuiesc in Barcelona, sunt singur şi am nevoie de tine! Nu ezita, curaj!

www.occidentul-romanesc.com

• ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ •

Traian Băsescu, preşedin-tele României , se va află la Washington, în data de 13 septembrie a.c., într-o vizită de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România şi Statele Unite ale Americii, informează Admi-nistraţia Prezidenţială. Aceasta este prima vizită a lui Traian Băsescu la Washington în mandatul lui Barack Obama. Preşedintele Băsescu a mai fost în vizită în SUA de două ori, în 2005 şi 2006, în perioada mandatului fostului preşedinte George W. Bush

O nouă organizaţie a prins viaţă în comunitatea româ-nească din Villarejo de Sal-vanés, Provincia Madrid, du-minică, 11 septembrie 2011. Evenimentul a început în ju-rul orei 10 în incinta Casei de Cultură din oraş, cu o slujbă religioasă realizată de către Parohia Sfântul Ioan de la Prislop, susţinută de părintele paroh, Sebastian Hart. După slujba religioasă la care au participat sute de români rezi-denţi în Villarejo de Salvanés şi împrejurimi, cei prezenţi la eveniment au avut ocazia să viziteze în jurul orei 13, o expoziţie de costume popu-lare româneşti şi să partici-pe la inaugurarea Asociaţiei Carpatia. Prin grija asociaţi-ilor româneşti cu tradiţie şi cunoscute ca model de urmat în comunităţile românilor din Spania (Asociaţia Femeia, Asociaţia Tricolor sau Asoci-aţia Românilor din Provincia Cuenca) şi a celor care au dat viaţă acestor organizaţii, Violeta Vartic, Vasilica Ştir sau Rodica Iozan, s-a înfiinţat Asociaţia Carpatia a cărei pre-şedintă este Marilena Giurcă. Alături de aceasta, alte tinere românce: Lavinia Toancă, Ioana Cocian, Camelia

care, la rândul sau, a venit în România. Şeful statului se va întâlni cu vicepreşedintele american, Joe Biden. O întâlnire a lui Traian Băsescu cu preşedin-tele Barack Obama nu a fost însă confirmată de Adminis-traţia Prezidenţială, fiind pusă sub semnul întrebării. În luna iulie anul acesta, am-basadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a afirmat că ambasada lucrează la o întâlnire între preşedintele Traian Băsescu şi omologul sau american, Barack Obama,

Porumb, Lucreţia Motogua, Camelia Mihai, s-au implicat în crearea acestei organiza-ţii care are ca scop păstrarea limbii române, a tradiţiilor şi obiceiurilor populare precum şi întegrarea românilor din Villarejo de Salvanés cât mai bine în societatea spaniolă. La eveniment au participat invitaţi din diverse zone şi domenii astfel că, printre aceştia am remarcat prezen-ţa lui Ionuţ Neagu din par-tea Ambasadei României în Spania, primarul oraşu-lui Villarejo de Salvanés - Marco Antonio Ayuso, Rafael Barcala Gómez- preşedintele

precizând că aceasta va avea loc „când va fi momentul po-trivit”. „Treaba mea este să fac ca acest lucru să se întâmple. Sunt amândoi oameni ocu-paţi, au agende încărcate şi când va fi momentul potrivit, va avea loc întâlnirea”, a declarat atunci ambasadorul Mark Gitenstein. Perspectivele unei întâlniri între cei doi şefi de stat pă-reau însă mult mai favora-bile comparativ cu doi ani în urmă, când ambasadorul SUA la Bucureşti declară că „este puţin probabil ca până la alegerile prezidenţiale din România să existe o întâlni-re între preşedintele Traian Băsescu şi Barack Obama, care momentan se concen-trează aproape exclusiv pe probleme interne”. Sursa: ziare.com

Traian Băsescu, în prima să vizită în

mandatul lui Obama

Asociaţia Carpatia, simbol al integrării românilor în societatea spaniolă

Mancomunidad Intermunici-pal de Servicios Sociales del Sudeste de la Comunidad de Madrid ( MISECAM), Ruth Sánchez – din partea depar-tamentului cultural şi mulţi alţii.Într-o atmosferă relaxată, ro-mâni şi spanioli au gustat din produsele tradiţionale româ-neşti, au admirat costumele populare, au schimbat păreri. Un alt eveniment care mar-chează stabilitatea românilor, relaţiile strânse dintre comuni-tăţile spaniole şi române şi res-pectul reciproc dintre acestea.***Redacţia Occidentul Românesc

Page 24: Occidentul romanesc 07

De tu interés24“¿Nos dijeron la

verdad sobre el 11 de septiembre...?”

Diez años después de los aten-tados del 11-S, las teorías sobre distintos tipos de conspiración, que acusan de la tragedia a agentes israelíes o al propio Gobierno estadounidense, si-guen desafiando a la versión oficial de los hechos.Un gran número de personas aún continúa creyendo que la organización terrorista Al Qaeda no fue la responsable de los ataques lanzados con aviones de línea secuestrados contra las Torres Gemelas de Nueva York y el Pentágono en Washington, que dejaron unos 3.000 muertos.Las teorías más osadas de com-plot afirman que elementos dentro de la administración del por entonces presidente esta-dounidense, George W. Bush, utilizaron explosivos colocados en forma previa y misiles para volar los edificios del World Trade Center y el Pentágono.Otra versión más edulcorada ar-gumenta que el Gobierno no lle-vó a cabo los ataques, pero que sabía de antemano que podrían tener lugar y no los impidió.En ambos casos, el razonami-ento es que la administración Bush quería justificar las in-vasiones de Irak y Afganistán, así como el recorte de las liber-tades civiles a nivel doméstico.Una variante de estas teorías involucra a Israel en la prepa-ración de los atentados con el objetivo de incitar a Estados Unidos a atacar al mundo mu-sulmán.Si bien pueden aparecer úni-camente como producto de la imaginación, lo cierto es que mucha más gente de la que se podría pensar desconfía de la versión oficial de los hechos.En 2006, una encuesta de Scripps Howard halló que un 36% de los estadounidenses creía en algún tipo de conspi-ración gubernamental.La teoría de la conspiración ha logrado mucho apoyo en

el mundo árabe, así como en Francia, donde el libro “L’Effroyable impostura” (“La gran impostura”) vendió 200.000 copias poco después del 11 de septiembre de 2001.Los expertos afirman que esas cifras probablemente han cam-biado poco en Estados Unidos, donde el movimiento que apoya la hipótesis de una con-spiración está vivo y coleando.Grupos como los “Scholars for 9/11 Truth and Justice” (“Eru-ditos para la Verdad y la Justi-cia sobre el 11 de septiembre”) o “Architects and Engineers for 9/11 Truth” (“Arquitectos e Ingenieros para la Verdad sobre el 11 de septiembr”’) se ven a sí mismos como investigadores serios.Los verdaderos chiflados son aquellos que creen la ver-sión oficial sobre las Torres Gemelas y el Pentágono, dice David Ray Griffin, autor de “The New Pearl Harbor” (“El nuevo Pearl Harbor”) y “Cog-nitive Infiltration” (“Infil-tración Cognoscitiva”).“Si definimos los milagros como una violación de princi-pios científicos, en particular los principios de la física y la química, hay cerca de una do-cena de milagros en la historia oficial”, indicó Griffin a la ra-dio californiana KPFA.Un inventario de las principales teorías conspirativas puede en-contrarse en “Loose Change”, un documental casero visto unas 125 millones de veces

en Google vídeos y unas 30 millones de veces en YouTube, según su director Dylan Avery.El documental incluye nue-vos montajes y entrevistas que abarcan todas las leyendas ur-banas acerca del 11 de septi-embre.Entre ellas pueden enumerar-se: las Torres Gemelas no se habrían caído sólo por el im-pacto de los aviones, la sor-prendentemente rápida caída de la torre 7 del World Trade Center, que no fue impactada por ningún avión, tiene todas las marcas de una demolición profesional; un misil estadou-nidense, y no el vuelo 77 de American Airlines, impactó en el Pentágono.De hecho, Estados Unidos ha sido históricamente tierra fértil para las teorías conspirativas.En ese mundo “paralelo”, John F. Kennedy fue asesinado por la CIA (Agencia Central de Investigaciones) o exiliados cubanos, las fotos de la llega-da del hombre a la Luna fueron tomadas en un estudio y el Go-bierno estadounidense ocultó evidencia sobre platos volado-res.El agregado más reciente a esa “otra historia” es el movi-miento que clama que Barack Obama no nació en suelo esta-dounidense y que por lo tanto es un presidente ilegítimo.De todos modos, la gran mayoría de la gente cree que Al Qaeda lanzó un ataque sorpresa el 11 de septiembre de 2001.En ese marco, existe un movi-miento opuesto a la teoría con-spirativa, con sitios en internet como: www.debunking911.com y www. screwloosechange.blogspot.com, que aseguran re-batir cada una de las afirmacio-nes incluidas en el documental sobre los complots.Para Kathy Olmsted, profesora de historia de la Universidad de California Davis, es compren-sible que mucha gente no crea en el gobierno.Después de todo, la adminis-tración Bush utilizó mucha energía promoviendo sus pro-pias falsas teorías conspirativas sobre Sadam Hussein, perju-rando que el líder iraquí poseía armas de destrucción masiva e insinuando que estaba vincula-do a los ataques del 11 de sep-tiembre.“La administración Bush ter-giversó la verdad, o incluso directamente mintió durante la guerra de Irak. Entonces la gen-te se pregunta ‘¿Nos dijeron la verdad sobre el 11 de septiem-bre?’”, explica Olmsted.Mircea Fluieraş - Málaga

FECHA HORA ACTIVIDADES PUNTUALES

02/09/2011 11:30 “Conoce Madrid”: Visita infantil a la Estación de metro de Chamberí. Previa inscripción.

06/09/2011 12.30 – 13:30 Sesión informativa para la actividad de Pilates (cesión de espacio).

07/09/2011 18:00 “Rumania ¿hacia dónde?” - Encuentro de reflexión: Impresiones de los ruma-nos y los españoles que han visitado este país durante el verano.

10/09/2011 11:00 Taller jurídico: “La nueva moratoria”.

11/09/2011 Pendiente por confirmar

“El CEPI colabora”: Participación del CEPI en la inauguración de la Asoci-ación Hispano-Rumana Carpatia de Villarejo de Salvanes. Participamos con una exposición de artesanía rumana. Con la colaboración de la artesana Elena Serb.

12/09/2011 12:00 Presentación de los nuevos cursos 2011/2012.

12/09/2011 18:00“Zboara acasa!” (“¡Vuela a tu casa!”) - Sorteo del ganador del mes de agosto de los premios otorgados por el periódico rumano “Occidentul Romanesc” y patrocinados por la compañía aérea Blue Air.

14/09/2011 17:30 Taller de Empleo: “Bolsas de trabajo a través de Internet”.

15/09/2011 18:00 “El Thyssen sale a la calle”: Charla sobre la Exposición temporal de Antonio López.

17/09/2011 11:30 Casting para el grupo de folklore de niños. A cargo de la cantante Gabriela Tone.

18/09/2011 17:30 “El Thyssen sale a la calle”: Visita a la exposición temporal de Antonio López. Previa inscripción.

21/09/2011 17:30 Taller de Empleo: “Cómo realizar un buen currículo”.

21/09/2011 18:00“¿Quieres ser voluntario? El CEPI es tu oportunidad!”. Reunión con los voluntarios del CEPI para concretar detalles de los cursos que van a impartir y campaña para intentar atraer a más voluntarios.

27/09/2011 18:00 – 20:00 Forum/Afinsa. Cesión de espacio. Pendiente

por confirmarPendiente por

confirmar Mesa de encuentro con los representantes del Ayuntamiento de Coslada.

DÍAS HORARIOS ACTIVIDADES PERMANENTESLunes y miércoles 16:00 - 18:30 Taller infantil y juvenil de deportes

Lunes y miércoles 16:30 -18:00 Apoyo Escolar (Supervisión para la realización de deberes esco-lares y repaso)

LunesJueves 18:00 - 20:00 Atención jurídica individual (con cita previa)

Martes, miércoles y viernes 11:00 - 13:00 Atención jurídica individual (con cita previa)

Martes y jueves 17:00 – 18:30 Taller jurídico (actividad grupal)Lunes y miércoles 11:00 – 13:00 Atención psicológica individual (con cita previa)

Lunes y martes 10:00 – 12:00 Orientación laboral individualMiércoles y jueves 16:00 – 18:00 Orientación laboral individual

Lunes a sábados Consultar horario del centro Acceso gratuito a Internet

Lunes a sábados Consultar horario del centro Acceso gratuita a la Biblioteca

Previa inscripción Previa inscripción Curso de informática (nivel inicial I)Curso de informática (nivel inicial II)

Previa inscripción Previa inscripción Curso de informática (nivel medio I)Curso de informática (nivel medio II)

Previa inscripción Previa inscripción Curso de InternetLunes 17:00 – 19:00 Taller “Lengua y Cultura” (para jóvenes entre 14 y 18 años)

Previa inscripción Previa inscripción Curso de Rumano (nivel inicial)Previa inscripción Previa inscripción Curso de Español I (nivel inicial)Previa inscripción Previa inscripción Curso de Español I (nivel medio)Previa inscripción Previa inscripción Curso de Español II (nivel inicial)Previa inscripción Previa inscripción Curso de Español II (nivel medio)Previa inscripción Previa inscripción Encuentro de MujeresPrevia inscripción Previa inscripción Taller infantil de dibujoPrevia inscripción Previa inscripción Pilates (Ejercicios físicos con el método Pilates). Cesión de espacio.Previa inscripción Previa inscripción Francés

Sábados 17:30 – 19:00 Tardes de cineSábados 11:30 – 13:30 Taller infantil de folklore rumano

Previa inscripción Previa inscripción Rumano avanzado (Conversación)Previa inscripción Previa inscripción Clases de rumano para niños rumanosPrevia inscripción Previa inscripción Español avanzado (Conversación)Previa inscripción Previa inscripción Inglés para principiantesPrevia inscripción Previa inscripción Curso de pintura para adultos

PROGRAMACIÓN MES DE SEPTIEMBRE / 2011

CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA

Nota: Todas las actividades son gratuitas. Program: Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.