Occidentul romanesc 06

ZiarGRATUIT

August, 2011APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

PENTRU A SE APĂRA, ROMÂNII DIN SPANIA

TREBUIE SĂ ÎŞI ARATE FORŢA ELECTORALĂ

Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, precizează că restricţiile impuse de Spania muncitorilor români au intrat deja în vigoare. Singura în măsură să mai intervină în acest moment este Comisia Europeană, care poate valida sau nu această situaţie excepţională.

Alegeri legislative anticipate în Spania, la 20 noiembrie„Alegerile, cerute de o poziţie, dar şi de o parte dintre socialişti, „vor avea loc la 20 noiembrie”, a spus Zapatero...”

Copii români premiaţi de Preşedintele Barack Obama pentru rezultate deosebite la învăţătură„La finalul anului şcolar 2010 - 2011, preşedintele Barack Obama a acordat...”

Fructele lunii august„Pepenele roşu este vedeta alimentaţiei de vară - Beneficiile pepenelui roşu sunt, aşadar, uluitoare. Indiferent câte felii mănânci, cu siguranţă te vei alege cu una din cea mai bogată combinaţie de antioxidanţi ce există în natură...”

Superstiţii şi tradiţii de Sfânta Maria „Nu putem lăsa să treacă nemenţionată o sărbătoare atât de însemnată pentru noi românii. Încărcată cu s emnificaţii, obiceiuri şi tradiţii moştenite din generaţie în generaţie, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului ne umple sufletul...”

„România nu este aşa cum se vede” „Odată plecaţi din România şi stabiliţi în altă ţară, vorbim tot mai des de integrare, de adaptare, de dor de casă… Începem să fim mai critici cu societatea pe care am abandonat-o...”

Români cu care ne mândrim„Expoziţia de artizanat, pictură şi costume populare, din România, prezentarea Asociaţiei Culturale Româno- Spaniole „Gente”, a fost o dovadă reală de prietenie, armonie socială şi cunoaştere culturală...”

Pagina 04

Pagina 10

Pagina 09

Pagina 12

Nr. 6/2011

Pagina 14

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă.

Pagina 20

Pagina 22

Divorţ - Copilul poate fi afectat de conflictele dintre părinţi? „Efectele conflictelor dintre părinţi asupra psihicului unui copil pot fi devastatoare, însă de multe ori ele nu sunt realizate de părinţi, care uită că au nişte spectatori pe care îi rănesc...”

Pagina 16

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pen-tru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 elibe-rarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: [email protected]. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare pu-blic: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: [email protected]. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Con-sul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele pro-vincii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: [email protected]. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vi-neri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circum-scripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: [email protected], Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: [email protected]. •Viceconsul: Eliza Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura (Caceres şi Badajoz).Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: [email protected]. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documente-lor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programa-re. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorific al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onori-fic: dl. Javier Taberna.

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-NăsăudeanEDITORI:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Dan Caragea (Portugalia)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)Irina Georgescu Şova (România)Lucian Oprea (Colorado)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)

REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania) REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Anastasia Criste (Barcelona)Mircea Fluieraş (Málaga)Sebastian Rus (Boston)Vasile Mureşan (Illinois)Tiberiu Grădiştean (Timişoara)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)SPECIALIŞTI:Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - Psiholog

CONTACT:[email protected]@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.com

Tipărit în U.E.ISSN 2069 – 8801

Informaţii şi adrese utile02

Concursul “Fii reporter!”,

continuă

Zilele Mondiale ale Tineretului

În perioada 16-21 august 2011, au loc la Madrid Zilele Mondiale ale Tineretului, o serie de evenimente organi-zate în jurul unor întâlniri ale tinerilor din întreaga lume cu Papa Benedict al XVI-lea. Având în vedere că la aceste manifestări sunt aşteptate pes-te un milion de persoane şi în interesul evitării eventualelor neplăceri care pot apărea în contextul unor reuniuni cu participare masivă, Ambasada României la Madrid adresează urmatoarele recomandări:• Este necesar ca participan-

ţii la acest eveniment să se acrediteze pe site-ul organi-zatorilor www.madrid11.com, specificând dacă doresc să li se asigurate cazarea şi masa gratuit, urmând să primească şi un document de participare, care să permită accesul la toa-te evenimentele.IMPORTANT - Toţi partici-panţii înregistraţi oficial vor beneficia de asigurare medi-cala gratuită şi abonament de transport (autobuz şi metrou). Persoanele care nu se acredi-tează, vor trebui să îşi acopere pe cont propriu costurile şede-

rii şi asigurarea medicală.• Recomandăm ca pelerinii să deţină în permanenţă asupra lor o copie a documentului de identitate şi, în măsura posibi-lului, să păstreze în loc sigur cartea de identitate sau paşa-portul.• Recomandăm atenţie deose-bită la bunurile personale în momentul deplasării cu mij-loace de transport în comun sau în zonele turistice aglo-merate, precum şi în zonele în care se va concentra multă populaţie.• În caz de urgenţe de orice fel

(accidente, pierderi de acte, etc.), recomandăm participan-ţilor pe cont propriu la eveni-ment să se adreseze punctelor de informaţii care vor fi puse la dispoziţie de organizatori sau la numărul de telefon de urgenţă 112, iar celor care fac parte dintr-un grup organizat să anunţe imediat responsabi-lul de grup. În funcţie de situa-ţie, Secţia Consulară a Amba-sadei României la Madrid va acorda sprijinul necesar.Pentru mai multe detalii, vă sugerăm să consultaţi pagina web: www.madrid11.com

Occidentul românesc - Ediţia de Spania, organizează în co-laborare cu Compania aeria-nă Blue Air, publicaţia româ-no-americană Gândacul de Colorado şi Radio Diaspora Online din Statele Unite ale Americii, concursul „Fii reporter!”. Concursul este adresat tinerilor români cu vârsta cuprinsă între 25 şi 38 de ani stabiliţi în ţara lui Cervantes, iubitori de carte şi scris.Condiţii de participare:- tinerii să fie cunoscători de limba română, scris corect şi

vorbit; - să realizeze un reportaj des-pre românii din comunitatea unde îşi au reşedinţa, scris în format Times New Roman, la scara 12, două pagini şi ½ în word, corect, fără greşeli de gramatică sau exprimare.Materialele vor fi trimi-se până la data de 31 au-gust 2011, la adresa de e-mail: redactia@occidentul- romanesc.com. Lucrările vor fi selectate şi analizate de către un juriu format din jurnalişti din SUA, Spania şi România, al cărui pre-

şedinte va fi Dan Caragea - Critic literar. Câştigătorul va beneficia de un bilet dus - întors pentru orice desti-naţie a companiei Blue Air, o diplomă din partea publi-caţiei Occidentul românesc, publicarea articolului câş-tigător în paginile acesteia şi a Gândacul de Colorado din Statele Unite precum şi posibilitatea de a deveni corespondent al publicaţiei Occidentul românesc. Premierea va avea loc în data de 20 septembrie 2011 la se-diul Occidentul românesc.

Ne-am furat căciula unii altora

Dacă ne limităm la perioada de după decembrie 1989, des-tinul poporului român a stat sub semnul hoţiei, prostirii şi manipulării permanente chiar de către cei pe care şi i-a ales.Ce-i drept de furat a furat şi poporul cât a putut, în primul rând pe el însuşi şi ceea ce tru-dise 45 de ani. Praful şi pulbe-rea a rămas din industria mu-tantă construită de Ceauşescu, iar agricultura s-a transformat sub înţeleapta gospodărire a harnicilor români într-o uriaşă şi uniformă pârloagă.Adevărul este că nu suntem cu nimic mai buni decât cei care ne-au condus în ultimii 21 de ani. Ne-am lăsat păcăliţi de ipocrizia şi demagogia lor şi i-am votat mereu pe cei care ne-au cocoloşit în nemuncă, ne-au încurajat „micile ciu-peli” şi ne-au promis că vom trăi mai bine. Am privit mereu spre ei, în loc să ne gândim cum am putea noi să ne facem viaţa mai bună, singuri, fără să aşteptăm mereu ajutorul venit de la „tăticul” naţiunii.De cealaltă parte, oh, ce spec-tacol. Ştiind prea bine cu ce popor au de-a face, venind din mijlocul acestei naţiuni ado-lescentine cu iresponsabilităţi infantile, toţi politicienii ne-au păcălit cum au ştiut mai bine. Şi nu le-a fost greu deloc. Au promis că nu ne vând străini-lor, atunci când mulţimea cerea

asta. Au promis că fac reforma, ca să intrăm în UE şi NATO, pentru că aşa voia poporul. Ca să vedeţi câtă dreptate există în această ideie, gândiţi-vă doar la cei care au încercat cu ade-vărat să facă ceva împotriva voinţei poporului - reforma şi însănătoşirea statului.Nu sunt ei „morţi” deja de pes-te un deceniu? Ne-am alungat mereu conducătorii până la Traian Băsescu, pentru că de fiecare dată începeam cu o imensă doză de optimism şi sfârşeam într-o dezamăgire cruntă. Ori această trecere ve-nea din faptul că toţi ne furam unii altora căciula. Ei pe a nos-tră, noi pe a noastră şi doar pe a noastră. Minţiţi încontinuu, din campanie în campanie, am fost mereu trădaţi şi înşelaţi, furaţi şi răsplătiţi acum doar cu cinism şi neputinţă, am avut ghinionul să nu avem niciun lider care să ne spună adevărul în faţă.Să spună şi să facă. Pentru că de spus au mai spus. Forţaţi de crizele economice din ‚96 - ‚99 şi 2008 - 2011, şi guvernanţii de atunci şi cei de astăzi au îngânat câte ceva despre refor-mă, dar nu au făcut nimic cu adevărat. Astăzi actualii con-ducători se laudă că, în sfârşit, după 21 de ani de vorbit despre reformă, ei sunt primii care au şi făcut-o. Primul ministru pur şi simplu vorbeşte încontinuu

despre asta. Şi de fiecare dată când deschide gura.Lăsând la o parte faptul că şi de această dată doar forţaţi au fost capabili să îşi recunoască adevăratele priorităţi, în ciuda faptului că adoptarea reforme-lor devenise o urgenţă naţiona-lă încă din 2004, când Traian Băsescu câştigase tocmai pe aceasta promisiune, abia în 2010 s-a trezit guvernarea că nu se mai poate face mai ni-

mic. Paradoxal, nici măcar acum nu s-a făcut treaba. Insti-tuţiile care ar trebui să vegheze asupra corupţiei şi evaziunii viscale - ANI şi ANAF - sunt principalele focare şi puncte de diseminare a fenomenului cu care ar trebui să lupte.Investiţiile aiurea, deşanţate şi coordonate doar politic şi elec-toral, corupţia şi prostia care au pus stăpânire la fel ca întot-deauna şi pe Guvern, uriaşele

Înainte de toate 03

probleme pe care le avem la ministerele unde s-au constatat nereguli în contractele pe fon-duri europene, toate conduse de oamenii (ori doamnele) pre-şedintelui. Marele ghinion al nostru este că nu am avut în ul-timii ani niciun politician care să îşi respecte promisiunile, dar, în acelaşi timp, nici nouă nu ne-a convenit să-l forţăm să o facă.Am coabitat astfel într-o com-

plicitate vinovată care ne-a adus în pragul falimentului pe toate planurile. Dacă ei nu dau semne că se vor trezi, ar fi ca-zul cel puţin noi să ne deschi-dem ochii. Să renunţăm să le mai cerem şi să mai aşteptăm ceva de la ei, şi să avem cura-jul să ne luăm viaţa şi destinul în propriile mâini. Că doar atât ne-a mai rămas...

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Alegeri legislative anticipate în Spania,

la 20 noiembrie

Moody’s ar putea retrograda ratingul Spaniei

Alegerile, cerute de opoziţie, dar şi de o parte dintre so-cialişti, „vor avea loc la 20 noiembrie”, a spus Zapatero, într-o conferinţă de presă desfăşurată vineri, 29 iulie, în contextul în care scrutinul, la care el nu se va prezenta, era prevăzut în martie 2012. „Era opţiunea naturală, ra-ţională”, a adăugat el. Aceste alegeri erau cerute in-sistent, de mai multe luni, de către Partidul Popular (PP), principalul partid de dreapta din ţară, dar mai ales după înfrângerea de proporţii sufe-rită de socialiştii lui Zapatero în alegerile regionale de la 22 mai.Oficiali de rang din cadrul Partidului Socialist (PSOE) doresc acelaşi lucru, inclusiv, potrivit presei, candidatul socialist în alegeri, Alfredo Perez Rubalcaba, fost minis-tru de Interne.Zapatero, în vârstă de 50

Agenţia de rating anticipea-ză, într-un comunicat trans-mis vineri, că guvernul spani-ol va fi nevoit să plătească în continuare costuri ridicate de finanţare, în urma pachetului pentru Grecia care anunţă o schimbare clară a profilului de risc pentru investitorii în obligaţiuni de stat din zona euro.Astfel, Moody’s atrage aten-ţia că programul convenit pentru Grecia stabileşte un precedent privind participa-rea sectorului privat la alte posibile restructurări ale da-toriilor de stat din zona euro.Totodată, creşterea economi-că slabă a Spaniei reprezintă un obstacol pentru reducerea deficitului bugetar pe termen

Ştiri Spania04de ani, a profitat de această conferinţă de presă, în care a prezentat un bilanţ pe pri-mul semestru, pentru a anun-ţa aceste alegeri anticipate, după ce a declarat că „Gu-vernul şi-a îndeplinit o bună parte dintre obiectivele din cea de a doua parte a man-datului”.„Într-un context în continu-are complicat, economia dă semne pozitive... Noi am pus bazele relansării” economi-ce, a declarat el, în contextul în care economia spaniolă a înregistrat, în primul trimes-tru, o uşoară creştere, de 0,3 la sută, dar încă este afectată de un şomaj „endemic”.Potrivit datelor anunţate chiar vineri, 20,89 la sută dintre spanioli sunt şomeri, o uşoară ameliorare în raport cu primul trimestru, dar, re-prezentând, în continuare, un record în rândul ţărilor indus-trializate.

lung, alături de „derapajele fiscale” din anumite zone ale sectorului public regional şi local.Moneda euro a scăzut după anunţul Moody’s şi se tran-zacţionează în jurul nivelului de 1,4286 dolari, în coborâre cu 0,3% faţă de închiderea de joi.Investitorii se tem că Spania, a patra mare economie din zona euro, afectată de o creş-tere economică anemică şi un şomaj foarte ridicat, ar putea eşua în încercarea de a-şi face ordine în finanţele pu-blice, îndreptându-se spre un program de intervenţie exter-nă similar cu cel al Greciei. Randamentele obligaţiunilor spaniole au atins maximul

Iar, în timp ce economia ţării face eforturi să iasă din criză, agenţia Moody’s a lansat, vi-neri, un nou avertisment dur.Aceasta a anunţat că inten-ţionează să reducă nivelul indicelui datoriei suverane a Spaniei, în prezent la nivelul „Aa2”, din cauza probleme-lor bugetare din ţară, evo-când dificultatea Guvernului de a aplica o rigoare bugeta-ră, din cauza unui „mediu de creştere slabă”.„Din acest motiv, este mo-mentul să anunţăm calenda-rul viitoarelor alegeri”, „în numele interesului general”, a declarat premierul.„Această dată ne permite să ducem la final lucruri esen-ţiale, ca reducerea defici-tului”, a adăugat Zapatero, promiţând să îşi îndeplineas-că, în perioada următoare, „toate angajamentele, pentru a încheia cu bine relansarea economică”.

Potrivit calendarului anunţat vineri, următorul Guvern va putea să îşi înceapă activita-tea „de la 1 ianuarie, o dată cu anul economic 2012”.Premierul, ajuns la putere în 2004 şi reales în 2008, a anunţat, încă din aprilie, că nu va mai candida, la finalul celui de-al doilea mandat. Adjunctul său, Alfredo Perez Rubalcaba, a fost desemnat să candideze împotriva lide-rului PP, Mariano Rajoy, pre-zentat de sondaje ca învingă-tor detaşat, într-un moment în care socialiştii sunt aspru sancţionaţi pentru politica lor de austeritate în faţa crizei

economice, care afectează ţara din 2008.Cu toate acestea, distanţa pare că s-a mai redus, în ulti-mele săptămâni, după desem-narea oficială a lui Rubalcaba ca lider al grupului parla-mentar al socialiştilor.Potrivit ultimului sondaj lunar, publicat miercuri de Centrul de Anchete Sociolo-gice, socialiştii ar obţine 36 la sută din intenţiile de vot, faţă de 43,1 la sută, cât ar ob-ţine conservatorii, un interval mai mic cu 3,3 puncte decât cel rezultat din ancheta pre-cedentă.Potrivit cotidianului El

Mundo, anunţând alegerile, Zapatero s-a „pliat pe voinţa partidului şi candidatului so-cialist”.În faţa unor perspective de-zastruoase pentru socialişti, o parte a responsabililor par-tidului s-au pronunţat pen-tru organizarea unui scrutin anticipat, spre deosebire de Zapatero care, potrivit an-turajului său, era hotărât să meargă până la finalul man-datului, indiferent de costuri-le politice, pentru a consolida relansarea economică.Sursa: elmundo.es, reutersA consemnat, Mircea Fluieraş

ultimilor zece ani.Guvernul spaniol a stabilit o ţintă de deficit bugetar de 1,3% din PIB pentru cele 17 regiuni administrative ale Spaniei, pentru acest an şi 2012, însă unii dintre noii gu-vernatori susţin că obiectivul va fi imposibil de atins, din cauza situaţiei moştenite de la predecesori.Moody’s atribuie în prezent Spaniei ratingul de credit „Aa2”, în linie cu ratingul „AA” acordat de Standard & Poor’s. Fitch califică Spania la „AA+”, cu o treaptă peste ratingurile acordate de cele-lalte două agenţii.Sursa: el mundo.es, reutersA consemnat, Mircea Fluieraş

Spiritualitate

Sfinţirea raclei pentru moaştele sfinţilor martiri din Hozeva - duminică, 24 iulie

În duminica vindecării slabă-nogului din capernaum, după Sfânta Liturghie, a fost sfinţi-tă racla pentru moaştele sfin-ţilor mucenici din Hozeva, care ne vor ocroti, alături de moaştele Sfântului Nectarie, în fiecare rugăciune personal şi comunitar. Părticica din sfintele moaş-te, însoţită de documentul de autenticitate, este darul Pă-rintelui David Pristavu, slu-jitor la biserica românească din Ierusalim, care a oferit comunităţii noastre în dar, ca sfinţii să ne fie mijlocitori către Dumnezeu în necazurile noastre. Racla, din argint ma-siv a fost lucrată manual într-un atelier din Salonik, Grecia.

Botezul pruncei Necta-ria-Teodora în comunita-tea noastră

Dumnezeu cheamă omul pe nume. Acest lucru dovedeş-te că El îl cunoaşte pe om în profunzime. Orice cunoaş-tere interpersonală se reali-zează numai prin afecţiune.

Comunitate06

Când Adam a fost chemat să pună nume celor create de Dumnezeu înseamnă că a fost chemat să intre într-un con-tact intim cu natura, să o cu-noască, să o iubească şi să o apere. Când Adam greşeşte şi Dumnezeu îl cheamă pe nume înseamnă că Dumnezeu îl cu-noaşte, îl iubeşte şi vrea să-l apere, să-l mântuiască, de ace-ea îi promite un Mesia (Fac 3, 15). Pe Avraam îl cheamă pe nume, îi întregeşte numele şi-l face părintele multor nea-muri; lui Simon-Petru îi pune nume nou, spre a-şi înţelege menirea credinţei sale (Ioan 1, 42); după înviere, Iisus o cheamă pe Maria Magdalena pe nume şi ea îl recunoaşte de Învăţător- Rabuni, fiind con-ştientă ca Iisus este acela care a cunoscut-o mai întâi şi o cheamă la bucuria, nu numai de a-L vedea viu, ci şi de a duce această bucurie ucenici-lor Săi; pe Saul îl cheamă pe drumul Damascului şi-l face apostolul neamurilor (Fap 9, 1-8). Dumnezeu continuă să ne cheme pe nume, pe numele de la Sfântul Botez, când El s-a întors spre noi, ne-a iertat păcatul şi ne-a dat viaţa cea nouă, ca să-i răspundem la

chemare şi să ne mântuim su-fletele. Cel care răspunde che-mării divine este binecuvân-tat, adică mulţumit şi fericit, fiindcă Dumnezeu îl face să înţeleagă taina numelui său: Eu sunt, de aceea ai tu viaţă şi un nume.La Botez, părinţii cu credinţă, adică cei care deţin ceva din taina numelui lui Iisus, dau copiilor lor nume de sfinţi, cu speranţa că în viaţă vor fi ceea ce le spune numele: un alt sfânt Ioan, Ştefan, Mihai, Maria, Vasile etc. Azi, lipsa de credinţă a părinţilor se vădeş-te şi prin numele copiilor, care sunt de toate, numai de sfinţi nu sunt. Trist este că aceşti copii nu răspund la chema-rea lui Dumnezeu, fiindcă ei înşişi nu-şi înţeleg semnifica-ţia numelui de: Raris, Raisa, Mayra, Idan, Marilu, Pamela şi nu mai ţin minte câte altele. Am avut bucuria ca în această duminică să săvârşim, în mij-locul credincioşilor prezenţi, Taina Botezului pentru prima pruncă cu numele Sfântului Nectarie Taumaturgul, ocroti-torul comunităţii noastre, că-reia părinţii i-au spus Nectaria - Teodora, primul născut al ti-nerei familii Claudiu şi Maria Dumitraşcu. Naş de botez a fost un alt tânăr al comuni-tăţii, Mihai Zamfir. Ne-am rugat cu toţii ca Dumnezeu să rânduiască în sufletul lor ha-rul, pacea şi bucuria Sfântului Duh şi să le răsplătească ev-lavia şi dorinţa de înnoire şi sfinţire permanentă a vieţii, pentru a se bucura împreună cu toţi sfinţii în Biserica lui Hristos de pe pământ şi din ceruri!

Nouă copii din cadrul Şcolii parohiale au ple-cat în tabără la Senet (Lerida)

După Sfânta Liturghie dumi-nicală, nouă din cei 30 de co-pii ai Şcolii parohiale “Sfinţii Martiri Brâncoveni” din paro-hia noastră, însoţiţi de doam-na preoteasă, Gina Cimpoca, au plecat în tabăra de la Senet,

organizată de către Episcopia Spaniei şi Portugaliei. Spovediţi, împărtăşiţi, în at-mosfera frumoasă de vacanţa, cei nouă copii: Andreca Daria - Marisa, Andreca Lorena - Alicia, Cartaş Mădălin - Sorin, Cimpoca Ana - Maria, Cucu Cristina - Ioana, Dincă Robert, Dinuţ Andrei, Mocanu Alexandru - Marian, Surdu Ramona, vor fi însoţiţi în această perioadă de Prea-sfinţitul Părinte Timotei, Epi-scopul Spaniei şi Portugaliei, şi de monitorii rânduiţi.

Ziua de 24 iulie, moment de bucurie: reamintirea hirotoniei întru preot (24 iulie 2005)

„Ai fost invrednicit, frate, să primeşti treapta preoţiei? Ai

sârguinţă, ca să placi Celui ce te-a primit în armata Lui! Slujeşte-I Lui cu curăţie, cu dreptate, cu înţelepciune du-hovnicească şi cu feciorie strălucită. Fii râvnitor ca Ilie, purtător de grijă ca Ieremia, cuminte ca Iosif, curat ca Isus al lui Navi, iubitor de străini ca Avraam, iubitor de săraci ca Iov, plin de dragoste ca David şi blând ca Moise. Pe

cel rătăcit călăuzeşte-l, pe cel şchiop sprijină-l, pe cel căzut ridică-l, pe cel bolnav ajută-l şi fă toate câte sunt aseme-nea”. Sfântul Efrem SirulPentru că s-a întâmplat să fie 24 iulie în zi de duminică anul acesta, fiind ziua hirotoniei întru preot a părintelui paroh

(2005), după o frumoasă şi îndelungată slujire ca diacon şi arhidiacon al Catedralei epi-scopale din Galaţi, la Sfânta Liturghie a făcut amintire de acest moment şi a săvârşit rugăciune de mulţumire către Dumnezeu pentru toate bine-facerile rânduite în slujirea ca preot, amintind mai ales pe cei prin mâinile şi ostenea-la cărora a fost aşezat la altar să aducă jertfă bineplăcută: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul B.O.R (la momen-tul hirotoniei, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care şi dânsul a sărbă-torit în această zi 17 ani de la instalarea ca episcop titular al Eparhiei Dunării de Jos (din 27 septembrie 2009 ridicată la rang de Arhiepiscopie). Întreită este bucuria, pentru că la 24 iulie 1999 s-a năs-cut singura fiică a părintelui, Ana-Maria, darul şi binecu-vântarea lui Dumnezeu.În final, părintele paroh a spus: Mulţumesc doamnei preotese pentru curajul şi răb-darea cu care mă însoţeşte în acest drum, cu suişurile şi co-borâşurile lui!

Spania 07

Vineri, 22 iulie 2011, Con-siliul de Miniştri spaniol a adoptat, la propunerea mi-nistrului muncii şi imigraţiei, reactivarea condiţiei de auto-rizare prealabilă a accesului lucrătorilor români pe piaţa muncii din Spania. Motivaţie: Autorităţile spani-ole invocă în sprijinul aceste decizii o serie de circumstan-ţe excepţionale, legate de si-tuaţia şomajului din Spania (21%), nivelul ridicat al şo-majului în rândul comunităţii româneşti (35%), fluxul con-

tinuu de sosiri ale imigranţilor români în Spania (în perioada martie 2010-martie 2011 nu-mărul acestora a crescut cu 89.000) şi impactul pe care aceste sosiri îl are asupra ocu-pării în anumite sectoare ale pieţei muncii. Aceste circumstanţe deter-mină, în viziunea guvernului spaniol, necesitatea de a lua măsuri pentru descurajarea unor noi sosiri şi pentru prote-jarea lucrătorilor români aflaţi deja în Spania de fenomene cum sunt exploatarea prin

muncă sau traficul de forţă de muncă. Poziţie: Deşi autorităţile ro-mâne împărtăşesc preocupa-rea guvernului spaniol legată de aceste evoluţii, regretă faptul că soluţia identificată a fost aceea de a restrânge ac-cesul lucrătorilor români pe piaţa forţei de muncă. Apreciază că prin complica-rea procesului de angajare cu forme legale a lucrătorilor ro-mâni nu se pot obţine efectele scontate legate de reducerea ponderii muncii “la negru”.

Informaţii privind reintroducerea moratoriului aplicat lucrătorilor

români în Spania

Din această perspectivă, este de remarcat că românii repre-zintă comunitatea cu cei mai mulţi contributori la sistemul securităţii sociale din Spania, cu 289.504 persoane înregis-trate la nivelul lunii martie 2011. Cine este vizat de această măsură: Măsura se aplica numai cetăţenilor români care doresc să intre pe piaţa muncii din Spania după adop-tarea deciziei. Aşadar, nu se aplică celor ce muncesc deja legal în Spania, sunt înregis-traţi oficial ca fiind în căuta-rea unui loc de muncă sau au avut în trecut un loc de muncă în Spania (având, în conse-cinţă, un număr spaniol de Securitate Socială). De ase-menea, nu sunt vizate de mă-sură persoanele care lucrează

ca „autonomi” (lucrători pe cont propriu/persoane fizice autorizate, care nu îşi exercită profesia pe baza unui contract de muncă încheiat cu un an-gajator).Perioadă: Moratoriul are un caracter temporar, urmând să fie reevaluat la sfârşitul anu-lui 2012, în raport cu evoluţia pieţei muncii. Oricum, con-form Tratatului de Aderare a României la UE, astfel de măsuri nu se vor mai putea aplica cetăţenilor români în nici un stat membru al Uniunii Europene (deci nici în Spania) începând cu 2014.Implicaţii asupra liberei cir-culaţii a persoanelor: Mă-sura nu va avea nici un fel de implicaţii asupra liberei circulaţii a persoanelor, din perspectiva intrării şi şederii

pe teritoriul spaniol. Cerinţe suplimentare faţă de situaţia anterioară: An-gajatorului spaniol îi revine responsabilitatea obţinerii autorizaţiei Biroului teritorial pentru străini asupra contrac-tului de muncă pe care doreşte să îl încheie cu un lucrător ro-mân. Autorizarea contractului va avea în vedere exclusiv în-deplinirea normelor spaniole în domeniul legislaţiei muncii (ex. respectarea prevederilor condiţiilor contractului co-lectiv de muncă în sectorul de activitate şi regiunea respec-tivă). Nu se au în vedere alte criterii, cum ar fi cele legate de şederea în Spania sau de existenţa altor persoane, cu calificări similare, deja înscri-se în Spania în căutarea unui astfel de loc de muncă.

Decizia autorităţilor spani-ole de a introduce condiţii suplimentare privind accesul lucrătorilor români pe piaţa forţei de muncă reprezintă o hotărâre strict tehnică, fără conotaţie politică, fiind fun-damentată exclusiv pe consi-derente de ordin intern şi fiind generată de situaţia pieţei muncii din Spania confrun-tată cu o rată foarte ridicată a

şomajului.Decizia se bazează în inte-gralitate pe motive de natură economică. Măsurile avute în vedere nu au efecte retroac-tive, cetăţenii români care se află deja în Spania, cu loc de muncă sau înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de mun-că, nefiind afectaţi de această măsură. Ea se va aplica ex-clusiv cetăţenilor români care

vor căuta un loc de muncă pe piaţa spaniolă ulterior adop-tării deciziei de către autori-tăţile spaniole şi nu aveau la acel moment deja un număr de Securitate socială sau nu erau înscrişi ca fiind în căuta-rea unui loc de muncă.Măsurile anunţate au carac-ter temporar, autorităţile de la Madrid având în vedere o evaluare acestora, în decem-

Precizările MAE în legătură cu decizia Spaniei de a introduce condiţii suplimentare pentru accesul de

noi lucrători pe piaţa forţei de muncăbrie 2012, în funcţie de evolu-ţiile privind piaţa muncii din Spania.Situaţia generată de iniţiativa părţii spaniole a fost abordată, la 18 iulie 2011, la Bruxelles, de către ministrul român al afacerilor externe, Teodor Baconschi, în cadrul unei în-trevederi cu omologul spani-ol, doamna Trinidad Jimenez Garcia-Herrera. Cei doi ofi-

ciali au agreat deja crearea unui grup de lucru operaţional (task force) destinat să gestio-neze toate aspectele care de-curg din implementarea deci-ziei autorităţilor spaniole.Autorităţile române se află în dialog permanent cu partea spaniolă, atât prin Ambasada României la Madrid, cât şi prin Ambasada Regatului Spaniei la Bucureşti.De asemenea, autorităţi-le române aşteaptă opinia Comisiei Europene care va trebui să se pronunţe pe fond asupra admisibilităţii măsuri-lor raportate la situaţia de pe piaţa spaniolă a muncii, par-

tea româna fiind în contact cu reprezentanţii executivului european.Ministerul Afacerilor Externe se coordonează strâns pe acest subiect cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu atribuţii directe în domeniu.Anexăm un document cu in-formaţii privind reintroduce-rea moratoriului aplicat lu-crătorilor români în Spania.Pentru mai multe detalii, pu-teţi consulta pagina web a Guvernului spaniol:http://www.lamoncloa.gob.es/ServiciosdePrensa/NotasPrensa/MTAS/2011/200711-rumanos.htm

Restricţiile Spaniei pentru lucrătorii români vor fi ridicate mult înainte de 2014Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a declarat la în-toarcerea în ţară, că decizia Guvernului spaniol a ve-nit într-un moment în care Spania începe să aibă primele semnale pozitive în economie şi că aşteaptă să vadă dacă în următoarele 15 zile Comisia Europeană va analiza acest aspect.Demnitarul crede că româ-nii ar trebui să fie optimişti, pentru că economia Spaniei îşi revine, iar acest lucru în-seamnă că la un moment dat restricţiile vor fi analizate şi probabil ridicate, în opinia sa acest lucru urmând să se întâmple mult înaite de anul 2014.El a mai spus că, vineri, 29 iulie 2011, a avut întâlniri şi cu oficiali de rang înalt din Partidul Popular din Spania, aflat în opoziţie, care şi-au exprimat rezervele faţă de retricţiile impuse de către gu-vernul de la Madrid.Totodată, ministrul s-a întâl-nit cu reprezentanţi ai comu-nităţii de români din Spania, care s-au plâns că le este teamă să nu înceapă presiuni asupra lor pentru a reveni în ţară, şi cărora le-a transmis să folosească cea mai importan-tă armă pe care au pentru a-şi apăra drepturile: participa-rea la vot.Sebastian Lăzăroiu a mai pre-cizat că vizita sa la Madrid nu a avut ca scop anularea unei decizii deja adoptată de Exe-cutivul spaniol, ci clarificarea unor aspecte ambigue. Unul dintre lucrurile clarificate este faptul că restricţiile de pe pia-ţa muncii nu se aplică mem-brilor familiei unui cetăţean român care este în Spania de cel puţin 18 luni sau care la momentul deciziei se afla în Spania.Reporter: La nivel declarativ restricţiile impuse de curând de Spania ar putea fi ridicate la un moment dat dacă situ-aţia economică o va permite. În mod practic, există şanse ca aceste restricţii să se ridi-ce înainte de 2014 când toate statele UE ar trebui să libe-ralizeze piaţa muncii pentru

în campanie acest subiect.Deci ei o prezintă ca fiind o măsură tehnică, dar pe de altă parte e clar că avem alegeri pe 20 noiembrie. Asta e rea-litatea.Reporter: Dincolo de mesaje-le pe care le vor folosi ei sau nu în campania electorală, mesajul pe care dumnea-voastră vi l-au transmis ar fi că, dacă opoziţia ar câştiga alegerile în Spania, restric-ţiile pentru români vor fi ri-dicate?Sebastian Lăzăroiu: Nu mi-au spus aşa ceva. Şi cei din opoziţie aşteaptă o poziţie oficială a CE. Şi-au exprimat însă rezervele serioase faţă de aceste restricţii şi mi-au argumentat de ce. Asta a fost singura discuţie. Nu vreau să spun ceea ce nu am aflat de la ei şi anume că vor anula aces-te restricţii. Mai e mult până la alegerile lor şi nu ştim. Poate că socialiştii vor rămâne sau poate că vor veni popularii la putere. Până atunci trebuie să aşteptăm decizia Comisiei Europene. România este ţară membră a UE şi cred că asta ne asigură o anumită protecţie şi nouă, şi spaniolilor faţă de unele devieri de la legislaţia europeană.Reporter: Aţi avut o întâl-nire cu ministrul spaniol al Muncii. Iau în calcul autori-tăţile posibilitatea unor sanc-ţiuni din partea CE pentru această decizie privind româ-nii, având în vedere caracte-rul discriminatoriu de care vorbeşte foarte multă lume?Sebastian Lăzăroiu: Nu am discutat în întâlnire aşa ceva, pentru că sunt chestiuni foar-te tehnice. Tot ceea ce ştiu eu este că Spania a trimis astăzi solicitarea oficială pentru sus-pendarea punctelor de la 1 la 6 care se referă la liberaliza-rea circulaţiei. Deci de abia astăzi au trimis solicitarea ofi-cială, până acum trimiseseră doar notificarea.Nu am avut asemenea discuţii pentru că, repet, măsurile sunt în vigoare. Asta cred că s-a în-ţeles destul de puţin şi la noi în ţară pentru că am văzut că unii se aşteptau ca ministrul Muncii din România să mear-gă la Madrid şi să obţină anu-larea deciziei spaniolilor, ceea ce, evident, este o prostie.Eu nu am fost de asta la Madrid, pentru că nu poţi să anulezi un act al Guvernului spaniol. S-a aplicat deja, de pe 22 iulie e în vigoare, poate fi invalidat de CE şi atunci am zis să luăm realitatea aşa cum e. Măsurile sunt în vigoare şi discuţiile au fost în principal pe evitarea abuzurilor, pentru că instrucţiunile ni s-au părut un fel de metodologie care se face la legile din România. La

lucrătorii români?Sebastian Lăzăroiu: În mod normal restricţiile impuse de Spania, deşi sunt în vigoa-re, nu au încă girul Comisiei Europene. De astăzi curg cele 15 zile în care Comisia trebu-ie să se pronunţe dacă Spania are argumente suficiente pen-tru a invoca o situaţie excep-ţională, aşa cum a făcut-o. Pa-radoxal, azi (vineri - n.r.) pe aeroportul din Madrid, când mă întorceam, am urmărit discursul lui Zapatero, care ieşise din şedinţă de guvern şi care a dat numai veşti bune spaniolilor, şi anume că eco-nomia îşi revine, că şomajul a scăzut, şi mulţi alţi indicatori macroeconomici care sunt po-zitivi.Trendul e bun. Mă întreb dacă acest discurs va fi analizat şi la Comisia Europeană, pen-tru că dacă trendul e bun, eu cel puţin, nu înţeleg situaţia excepţională. În orice caz, e clar că chiar dacă Comisia va accepta, economia Spaniei, dacă ne uităm pe ultimele ci-fre statistice, merge bine. Ei au un program ambiţios prin care vor să reducă şi la anul deficitul de la şapte la sută un-deva la trei la sută şi până în 2013 sub trei la sută. Singura lor problemă este că au ale-geri. După alegeri probabil că va creşte ritmul reformelor şi ştim deja că alegerile vor avea loc pe 20 noiembrie.Ar trebui să fim optimişti in-diferent ce s-ar întâmpla pen-tru că economia Spaniei îşi revine, ceea ce înseamnă că la un moment dat restricţiile vor fi analizate şi probabil ri-dicate.Reporter: Înainte de 2014?Sebastian Lăzăroiu: Cu mult înainte de 2014. Dar, repet, asta în ipoteză că, Comisia Europeană va valida situaţia excepţională şi va accepta decizia Spaniei. Nu ştim încă asta în momentul acesta. Şi noi şi Spania aşteptăm decizia Comisiei Europene chiar dacă măsurile sunt în vigoare în acest moment în Spania.Reporter: Putem să ne gân-dim în contextul de care vorbiţi dumneavosatră că

decizia a fost mai degrabă una politică, având în vede-re că ei nu au luat această hotărâre în perioada în care le-a fost foarte greu, ci exact în momentul în care încep să aibă nişte semnale de reveni-re? Şi, doi la mână, sunt şi în prag de alegeri.Sebastian Lăzăroiu: Mi-e greu să fac asemenea consi-deraţii. Ei le prezintă ca fiind măsuri tehnice şi trebuie să le luăm ca atare la nivel oficial. În schimb, astăzi de diminea-ţă, spre exemplu, am avut două întâlniri cu oficiali de rang înalt din Partidul Popular din Spania, care se află în opoziţie în acest moment şi care este foarte bine poziţio-nat din câte ştiu eu pentru vii-toarele alegeri.Au fost întâlniri informale dar cu oficiali de rang înalt: cu Antonio Lopez, care e şi secretar general la PE şi cu Jorge Moragas, care e mâna dreaptă a posibilului viitor premier. Ambii şi-au exprimat rezervele faţă de aceste retric-ţii impuse de către guvernul de la Madrid.Lopez mi-a spus că dacă vor câştiga alegerile vor avea o coordonare cu CE şi mi-a dat asigurări că va respecta, în privinţa acestor măsuri, cu stricteţe tratatul cu Uniunea Europeană şi toată legislaţia UE, pentru că el ar avea dubii că asemenea restricţii ar putea să fie conforme cu legislaţia europeană.De asemenea Lopez mi-a în-tărit faptul că instrucţiunile de aplicare ale guvernului ar pu-tea să fie neclare. Şi Moregas a avut aceeaşi poziţie. Chiar mai mult, mi-a spus că el pri-veşte măsurile ca fiind discri-minatorii pentru că se aplică doar românilor şi asta poate să ducă la stigmatizarea lor. Ce mă mai bucură, şi mi-au dat asigurări şi socialiştii, oficialii din Guvern şi cei din Partidul Popular, că nu vor face din acest subiect o temă de campanie, că încearcă să politizeze cât mai puţin po-sibil, pentru că e o chestiune sensibilă şi în general politici-enii sunt tentaţi să folosească

Ştiri08ei sunt un fel de instrucţiuni de aplicare. Ni s-au părut în anumite locuri neclare şi am vrut să clarificăm ceea ce nouă ne era neclar, dar şi să obţinem garanţii de la auto-rităţile spaniole că ele vor fi clare şi că nu vor exista abu-zuri.Şi aici a fost o întâlnire foarte bună pentru că noi am stabi-lit să avem un grup de lucru constituit foarte rapid, noi am venit chiar cu iniţiativa de a avea o linie verde pentru ro-mâni care să semnaleze dacă vor exista asemenea abuzuri, iar acest grup de lucru va so-luţiona rapid orice neclarităţi apar în instrucţiuni.Reporter: Spuneaţi că aceas-tă vizită în Spania a avut ca scop clarificarea unor lu-cruri care nu erau suficient înţelese. Care erau neclari-tăţile?Sebastian Lăzăroiu: Sunt lucruri absolut tehnice. De pildă, nu se înţelegea din instrucţiuni dacă decizia se aplică şi membrilor familiei unui lucrător român pe terito-riul Spaniei care a stat 18 luni neîntrerupt sau care a fost prins pe teritoriul Spaniei în momentul în care s-a luat de-cizia, pentru că în Tratatul eu-ropean aceştia ar fi exceptaţi de la asemenea restricţii. Nu era foarte clar din instrucţiu-nile lor. Din discuţii a reieşit că da, pentru că aşa apare şi în Tratatul european. Sunt cazuri foarte particulare şi de aia am vrut să văd în ce măsură in-strucţiunile acoperă aceste cazuri particulare şi nu erau acoperite toate. Trebuie să fie foarte clare instrucţiunile ca să nu aibă de suferit românii de acolo. E datoria statului român să-i apere de asemenea abuzuri chiar dacă se petrec pe teritoriul altui stat.Reporter: Avem în prezent în Spania înregistraţi peste 860.000 de români. Ştim, din 2009, din momentul în care Spania a liberalizat piaţa muncii pentru lucrătorii ro-mâni, câte contracte de mun-că pentru cetăţeni români au fost încheiate acolo?Sebastian Lăzăroiu: Nu există cifrele acestea. Ce avem este o cifră globală pen-tru acest moment. Sunt în jur de 300.000 de români care au un contract de muncă şi evi-dent că a fost în scădere acest volum, din 2009 până acum, pentru că şi românii au fost afectaţi de criza din Spania. Noi am recunoscut, că tot suntem aici, că Spania este într-o situaţie dificilă dar care se îmbunătăţeşte. Dar şi ro-mânii au fost afectaţi de criză: mulţi au intrat în şomaj, alţii încă îşi caută un loc de mun-că, deşi nu primesc un ajutor de şomaj. Deci sunt diferite situaţii.Reporter: Pentru că tot aţi pomenit de întâlnirea cu comunitatea de români, aţi simţit sau v-au spus explicit că le este teamă să nu existe

anumite presiuni asupra lor pentru a renunţa la statutul sau jobul din Spania?Sebastian Lăzăroiu: Da, există această temere. Mulţi mi-au spus că una e ce apare într-o lege, care într-adevăr pare că nu are efecte asupra celor de pe teritoriul Spaniei, şi alta e cum o aplică funcţi-onarul. Asta se întâmplă şi în România, ştim foarte bine. Dar repet, asta se întâmplă când instrucţiunile sunt ne-clare şi ambigue. Normal, au asemenea îngrijorări. De ace-ea vrem să deschidem linia verde, de aceea vrem să fa-cem acest grup de lucru între ministerul român şi ministerul spaniol al Muncii.Pe de altă parte eu le-am spus foarte cinstit românilor de acolo. Lor nu li s-a mai în-tâmplat până acum aşa ceva. Relaţiile au fost foarte bune între români şi spanioli la ni-velul oamenilor dar şi între autorităţi şi comunitatea ro-mână din Spania. Ştim bine că am avut situaţii delicate în Italia şi în Franţa. Eu le-am spus cinstit că ei trebuie să-şi arate forţa pentru că sunt aproape un milion. Din păca-te, la ultimele alegeri locale de anul acesta doar 100.000 de români s-au înregistrat ca votanţi, pentru că acolo treu-bie să te înregistrezi ca votant, deci din cei 800.000-900.000 doar 100.000 s-au înregistrat şi doar 17.000 au votat.Trăim într-o lume cinică, dar asta e lumea în care trăim şi fiecare trebuie să aibă instru-mentul lui cu care să se ape-re. Instrumentul românului în Spania este votul. Cu cât se vor înregistra mai mulţi pe listele acestea de vot, cu atât vor fi luaţi în seamă de toate partidele politice din Spania. Dacă s-ar înregistra cât mai mulţi, dacă e posibil toţi 800.000, şi dacă ar vota în număr mare la alegeri, oricine ar fi la guvernare, ar fi foarte atent cu comunitatea română din Spania. Sper să fi înţeles mesajul meu şi să reflecteze la el. Chiar dacă următoarele locale sunt peste patru ani, pot începe de mâine să se înscrie pe acele liste, să arate cât sunt de fapt cu drept de vot.Şi pentru că i-am sfătuit să se înscrie pe listele de vot de acolo, între altele am discutat şi despre iniţiativa Guvernu-lui de a introduce votul prin corespondenţă, care îi vizează direct pe românii de afară. Mi s-a părut că au primit foar-te bine această veste. Le-am spus şi că, deşi Guvernul în-cearcă să susţină iniţiativa în Parlament, cel de la PSD şi PNl se opun acerb acestei ini-ţiative. Senzaţia mea, uitân-du-mă pe declaraţiile liderilor PNL şi PSD, este că vor să le ia dreptul de vot al celor din afară.Sursa: mediafax, elmundo.es, reutersA consemnat, Mircea Fluieraş

Odată plecaţi din România şi stabiliţi în altă ţară, vorbim tot mai des de integrare, de adap-tare, de dor de casă… Începem să fim mai critici cu societatea pe care am abandonat-o şi să avem pretenţii din ce în ce mai mari de la cea în care trăim în prezent, fie că ne place ori nu. Suferim sau ne e bine, suntem nostalgici sau nu după viaţa de “dinainte” - sunt sentimente contradictorii care ne încear-că şi ne guvernează existenţa. Fiecare are propriul motiv pentru care decide să ia calea exilului şi să-şi aleagă o nouă patrie. Din plăcere sau nevoie, în căutarea unui trai mai bun, orbiţi de mirajul Occidentului, din spirit de aventură, pentru a ne întregi familia…şi lista poate continua. V-aţi gândit vreodată că, în timp ce noi plecăm din România, alţii vin? Aşa cum noi devenim rezidenţi în alte ţări, tot aşa, străinii de-vin rezidenţi sau chiar cetăţeni români. Nu contează dacă sunt bogaţi sau săraci, persoane publice sau oameni de rând, şi ei simt ca noi, şi ei sunt oa-meni, şi pe ei îi macină dorul de ţară…Şi ei depun eforturi pentru a învăţa o nouă limbă, pentru a se integra într-o so-cietate diferită de a lor, şi ei sunt…umani. Ne-a întărit această convin-gere cântăreaţa de origine ar-gentiniană, Analia Selis, căsă-torită cu violoncelistul român Răzvan Suma, şi în prezent stabilită în România. Analia a debutat pe scena muzicală din ţara noastră la Festivalul internaţional “Cerbul de aur”, ediţia 2004, unde a reprezentat Argentina, reuşind să se clasi-fice pe locul al treilea. Cu un palmares bogat în domeniu şi numeroase apariţii televizate, Analia Selis şi-a creat un stil propriu, cântând alături de instrumentişti de valoare din Argentina, Cuba, Columbia şi România. “Acum cinci ani, cineva m-a descoperit cântând LatinoAmerica într-un subsol din Bucureşti. Trece timpul şi îmi dau seama că LatinoAme-rica este muzica pe care ştiu să o cânt cel mai bine, pe care o simt cel mai mult. Vreau să dăruiesc această muzică tutu-ror celor care vin cu sufletul deschis să primească ceea ce am de oferit.”, mărturiseşte artista pe site-ul său oficial. Vă invităm să-i ascultaţi muzica şi să fiţi atenţi la versurile cân-tecului care a consacrat-o în România -“Yo no soy de aquí”.

Ana - Maria Marinescu: Spuneţi-ne, vă rog, care a fost motivul pentru care aţi ales să locuiţi în România şi dacă înainte aţi mai trăit şi în altă ţară în afară de cea natală. Analia Selis: Am venit în România pentru soţul meu, Răzvan. Ne-am cunoscut în SUA, unde am locuit aproape opt ani. A.M.M.: Printre cântecele dumneavoastră cele mai cu-noscute se numără “Yo no soy de aquí” (“Eu nu sunt de aici”). Vorbiţi-ne puţin des-pre el! Dacă nu greşesc, ver-surile vă aparţin, nu-i aşa? A.S.: Da, eu am compus şi versurile şi muzica. Este un cântec care mă reprezintă foarte mult, l-am scris la câ-teva luni după ce am venit în România. Aveam sentimentul de apartenenţă la mai multe locuri, sufletul meu umbla pierdut pe undeva…A.M.M.: Spune cântecul: “…era drumul meu şi eu l-am urmat, am ajuns aici / Ca să fiu fericit(ă)”. Credeţi în destin sau mai degrabă în vorba românului “Ce-şi face omul cu mâna lui…?”A.S.: Ambele. Cred că fiecare are drumul său predestinat în viaţă. Depinde de noi dacă-l urmăm sau nu. Trebuie să ne ascultăm vocea interioară, să ţinem cont de intuiţia noastră şi să ne umplem viaţa de dra-goste, pentru a ajunge acolo unde trebuie să ajungem. A.M.M.: “Privesc în urmă atunci când nu mă doare”… Ce faceţi atunci când vă este dor de locurile natale, de familie? Aveţi vreo reţetă pentru vindecarea dorului de ţară? A.S.: Este foarte greu să fii departe. Este o responsabili-tate pe care ne-o asumăm zil-nic. Mie îmi face foarte bine să plâng, să ascult muzică din ţara mea şi… să plâng. După furtună iese soarele. :-)A.M.M.: Continuăm cu ace-laşi cântec: “Eu nu sunt de-aici / Şi nici de-acolo”. Nu

România nu este aşa cum se vede

România cu alţi ochi 09

ştiu dacă aveţi naţionalitate română, având în vedere că sunteţi căsătorită cu un ro-mân, dar aş vrea să vă întreb dacă vă simţiţi româncă, dacă gândiţi în limba româ-nă. Şi o întrebare mai deli-cată: ce înseamnă pentru dumneavoastră acasă? A.S.: (Răspunde în limba română) Acasă este şi în Bucureşti, şi în Tucuman (unde m-am născut), şi la Madrid, unde merg destul de des pentru că am familia acolo. Dacă vorbesc spanio-lă, gândesc în spaniolă; dacă vorbesc româneşte, gândesc în româneşte şi, dacă vor-besc engleza, la fel. Dar mă simt argentiniancă, până acum nu m-am simţit nicio-dată româncă. Îţi răspund în limba română pentru că, aşa cum nu mă simt româncă, tot aşa respect extrem de mult România.A.M.M.: Observ că vorbiţi foarte bine limba română. Cât timp v-a luat învăţarea acesteia? Soţul dumnea-voastră a avut un rol impor-tant în acest proces sau v-aţi descurcat singură?A.S.: Vorbesc, foarte bine, trei limbi străine: spaniola, româna şi engleza. Este greu să vorbeşti perfect o limbă. Am învăţat româna în SUA, unde am locuit înainte să vin în Bucureşti. Răzvan m-a ajutat, dar nu a jucat rolul de profesor, doar m-a învăţat lu-cruri mărunte, din viaţa de zi cu zi. A.M.M.: Aveţi o fetiţă -Noa-, care s-a născut anul acesta. Să vă trăiască! În ce limbă îi vorbiţi şi ce cântece de lea-găn îi cântaţi, româneşti sau argentiniene? Ştiu că e pre-matur, dar v-aţi gândit cum o veţi educa? Presupun că va fi cel puţin bilingvă.A.S.: Îi vorbesc şi îi cânt în spaniolă. Câteodată îi cânt şi în română şi engleză, dar majoritatea cântecelor sunt în spaniolă. Am câteva cântece de leagăn preferate: “ Duerme negrito” (un cântecel ar-gentinian foarte frumos), “ Caminito del Indio” şi mul-te altele. I-am cântat lui Noa aproape tot repertoriul meu, plus improvizaţii zilnice.A.M.M.: Referitor tot la co-municare şi exprimare, a spune “te iubesc” într-o lim-bă care nu este a ta, nu pier-de din magie? Se spune că anumite lucruri, de exemplu număratul banilor (care nu are nimic de-a face cu iubi-

rea!) trebuie făcute în limba maternă. Ce părere aveţi în acest sens? A.S.: (Răspunde în limba ro-mână) Da, aşa este. Dar “te iubesc” sună foarte frumos atât în română cât şi în en-gleză.A.M.M.: De ce vă este cel

mai tare dor din Argentina?A.S.: De bunica şi de priete-nii mei. A.M.M.: Ce v-a atras cel mai mult atenţia când aţi venit prima dată în România?A.S.: Griul din Bucureşti. Însă acum este muuult mai bine!

A.M.M.: Ce vă place cel mai mult în România? Dar cel mai puţin?A.S.: Răzvan, Noa şi priete-nii mei sunt ceea ce-mi pla-ce cel mai mult în România. Ceea ce nu-mi place este că există foarte mulţi oameni frustraţi. A.M.M.: Descrieţi-i pe ro-mâni în trei cuvinte! A.S.: (Răspunde în limba ro-mână) Sunt foarte puţine trei cuvinte ca să vă descriu.A.M.M.: Un sfat pentru ro-mânii care au ales, de plăce-re sau de nevoie, să plece în Spania.A.S.: (Răspunde în limba ro-mână) Să nu încercaţi să aş-teptaţi de la altă ţară (oricare ar fi) acelaşi lucru pe care îl aşteptaţi de la ţara voastră. A trăi în altă ţară este un lucru minunat tocmai pentru că trăieşti lucruri diferite decât cele trăite toată viaţa.A.M.M.: Şi un sfat pentru spaniolii sau străinii care doresc să viziteze sau să lo-cuiască în România?A.S.: (Răspunde în limba română) Să nu credeţi că România este aşa cum o ve-deţi prin majoritatea oameni-lor care se mută în Spania.

Ana-Maria Marinescu Spania

Copii români premiaţi de Preşedintele Barack Obama pentru rezultate deosebite

la învăţăturăLa finalul anului şcolar 2010 - 2011, preşedintele Barack Obama a acordat premiul President’s Education Award for Outstanding Academic Excellence elevilor: Ştefan Mehedincu, Mary Lungu, Matthew Bălinişteanu şi Thomas Ion D’Orazio. Cei patru copii români stu-diază în Washington DC Metropolitan Area.

Ştefan Mehedincu locuieşte la Hagerstown, MD şi a ob-ţinut Oustanding Academic Award pentru rezultate ex-cepţionale la matematică, la terminarea clasei a V-a. Ştefan este fiul preotului Dan Mehedincu de la Bise-rica Ortodoxă Română din Rockville, MD şi este în SUA de şapte ani. Deoarece din clasele preşcolare şi până acum a obţinut numai califi-cativul excelent, i s-a propus să se mute la o instituţie de învăţământ pentru copii su-pradotaţi. În sistemul Magnet Schools copiii supradotaţi au şansa să avanseze mai repede şi să acumuleze credite pen-tru liceu şi facultate. „Odată cu această recomandare, Şte-fan, pasionat de matematică

şi de muzică – cântă la pian şi la saxofon – a primit şi diploma de la Casa Albă”. Doamna Maria Mehedincu ne-a declarat telefonic: „Pre-miul obţinut de Ştefan este o mândrie şi o onoare pentru noi ca familie, dar şi pen-tru comunitatea românească de aici. De asemenea, este o responsabilitate deosebi-tă pentru Ştefan pe viitor.” Dând dovadă de modestie şi o maturitate uimitoare pen-tru vârsta lui, Ştefan spune

că “este mai uşor să ajungi în vârf decât să rămâi aco-lo”. El este conştient că acest premiu îl va obliga să con-firme, să înveţe mai mult, să demonstreze celor din jur că nu a fost o performanţă accidentală şi că merită cu adevărat atenţia şi aprecierea preşedintelui.

Mary Lungu a obţi-nut President’s Educati-on Award for Outstanding Academic Excellence la Springfield Middle School din Williamsport, Maryland. Mary Lungu este premia-tă pentru a doua oară, dupa ce anul 2010 a obţinut ace-laşi premiu – Outstanding Academic Excellence, ca absolventă a Maugansville Elementary School. Ea a fost cooptată deja în programul Magnet School pentru co-pii supradotaţi. La absolvi-rea clasei a şasea, odată cu premiul Casei Albe, Mary Lungu a primit şi o diplomă din partea National Junior Honor Society, care a accep-tat-o ca membru. Organizaţia este formată din copii cu re-zultate academice şi sociale de excepţie, care, pe lângă

rezultatele deosebite la învă-ţătură, în timpul liber volun-tariază în şcoli şi în sprijinul comunităţii. Doamna Clara Lungu, a declarat pentru ci-titorii noştri: „Când Mary a primit prima dată premiul, au fost premiaţi 16 copii. A doua oară au fost premiaţi 28 de copii. Dar eu am fost extrem de fericită pentru că fetiţa mea era unul din ei. Este o cinste, o bucurie şi o mare onoare pentru mine, dar mai ales pentru Mary. Aceasta recunoaştere publi-că o va ajuta să se dezvol-te armonios, să-şi formeze principii sănătoase şi un caracter puternic. Sunt foar-te mândră că sunt mama ei! Mary are de dus o muncă

America10

grea în şcoală şi în societa-te, dar merita efortul pentru viitor. Aş vrea ca toţi copiii români să fie apreciaţi şi re-cunoscuţi în acelaşi fel, toţi părinţii să simtă această bucurie. Să nu vă fie ruşine niciodată că sunteţi români! Avem o ţară frumoasă. Ro-mânii sunt oameni talentaţi. Avem copii cuminţi, frumoşi şi inteligenţi. Ne mândrim cu voi! Voi sunteţi oglinda noas-tră. Acesta este mesajul meu pentru copiii mei (mai am o fetiţă de 5 ani, Andreea) şi pentru toţi copiii români. Ei reprezintă neamul românesc, viitorul şi sunt mândră că unul dintre aceşti copilaşi speciali este Mary a mea.”

Matthew Balinişteanu are 11 ani şi locuieşte în Fairfax, VA. A obţinut pre-miul President’s Education Award for Outstanding Aca-demic Excellence 2011, la absolvirea clasei a cincea. Mama lui Matthew spune că premiul a sosit prin poştă. Anca Balinişteanu este din Suceava, lucrează ca desig-ner vestimentar şi a emigrat în SUA cu mulţi ani în urmă.

Iniţial Matthew a fost elev în SUA. Ulterior, dar nu ştia să scrie şi să citească deloc în limba mamei sale. Pentru ca Matthew să înveţe limba română, părinţii l-au trimis pentru doi ani la Suceava, la bunci, unde a absolvit clasele a 3-a şi a 4-a.

Thomas Ion D’Orazio este cel de-al patrulea premiant român, distins cu Outstan-ding Academic Excellence în anul 2011. Are doar cinci ani şi a absolvit clasa pregăti-toare- kindergarten. Thomas provine dintr-o familie mixtă. Daniela, mama lui Thomas este din Bucureşti. Thomas studiază într-o sub-urbie a capitalei, situată în Maryland. Thomas este unul dintre cei mai mici câştigă-tori ai prestigioasei distincţii prezidenţiale. Condiţiile de eligibilitate pentru President Award for Education şi, re-spectiv President’s Award for Educational Achieve-ment, sunt disponibile la adresa: http://www2.ed.gov/p r o g r a m s / p r e s e d a w a r d / eligibility.htmlFestivităţile de premiere ale

copiilor cu rezultate deosebi-te la învăţătură se desfaşoară anual, în lunile mai şi iunie. Pentru a fi eligibili, şcoala şi premiaţii trebuie să îndepli-nească o serie de cerinţe. Pre-miile sunt înmânate de către directorii şcolilor în care în-vaţă copiii. Diplomele sunt însoţite de o scrisoare, sem-nată de Preşedintele Barack Obama. Se acordă mai întâi premiile President’s Award for Educational Achieve-ment, pentru realizări aca-demice în situaţii deosebite. Aceste premii au ca scop recunoaşterea valorii unor elevi care şi-au îmbunătăţit performanţele şcolare în ciu-da unor nevoi speciale. Ele recompensează studenţii care muncesc din greu pentru a-şi menţine performanţele, deşi o boală, probleme personale, sau faptul că au nevoi specia-le, îi determină să depună un efort mai mare decât colegii lor. De asemena, sunt recom-pensate realizările deosebite în domeniul artelor. Apoi se acordă premiile de excelenţă President’s Education Award for Outstanding Academic Excellence. Premiile se acor-dă pe baza rezultatelor de la testele statale sau naţionale, recomandări, eseuri şi parti-ciparea la activităţi extraşco-lare corelate cu performanţa academică. Recomandările reflectă realizări de excepţie la diferite obiecte de studiu, precum şi orice alte rezultate care depaşesc programa şco-lară de bază. Ele trebuie să fie susţinute de dovezi tangi-

bile, evaluarea portofoliului, sau proiecte speciale. Se pot lua în considerare, de ase-menea, ca parte a criteriilor, activităţile în care un student demonstrează motivaţie, ini-tiaţivă, integritate, profunzi-me intelectuală, calităţi de lider şi / sau hotărârea ex-cepţională.Directorul şcolii ţine o cu-vântare în care menţionează faptul că are onoarea de a fi delegat de către Preşedinte pentru a înmâna premiile. Apoi copiii primesc diplo-mele semnate de preşedinte şi o monedă de aur, special edition. De asemnea, premi-anţilor li se înmânează câte o scrisoare de felicitare semna-tă de preşedinte. Părinţii sunt felicitaţi şi li se înmânează embleme (un Pin cu stema USA pe el), pe care copiii le vor purta în piept ca semn al performanţelor academice deosebite. În 2009 şi 2010, în cadrul unor ceremonii or-ganizate la Casa Albă, preşe-dintele Barack Obama a acor-dat 100 de premii PECASE pentru cercetătorii ştiinţifici de excepţie. Trei dintre pre-mianţi au fost românii: Rada Mihalcea, Emilia Moroşanu şi Eric Pop. Cei trei români au obţinut finanţarea proiec-telor lor de cercetare pentru cinci ani. În anul 2011, pre-şedintele Obama l-a premiat pe Ionuţ Cristea, primul ro-mân absolvent al Academiei Navale Americane.

A consemnat, Simona Botezan – Virginia/USA

Ştefan Mehedincu

Thomas Ion D’OrazioMary Lungu

Matthew Balinişteanu

05 - Influenţa maghiarei

Cam pe la 1100-1200 ar trebui situate începuturile pătrunde-rii influenţei maghiare o dată cu stăpânirea Transilvaniei de către regatul ungur. Cred că e folositor să ştiţi că numele etnic maghiar este cel drept şi cel politic corect, pătrun-derea lui fiind directă (mag. magyar). Ungur ne-a venit pe cale slavă (sl. ongrinu), vorbim frecvent de unguri, dar, deşi nu are caracter peio-rativ, căci aşa se regăseşte în multe limbi (numele ţării este Ungaria), conaţionalilor noş-tri nu le sună la fel de frumos, aşa cum neamţul preferă să îi zicem german. Când îi apucă mânia pe români, aceştia le mai zic bozgori, ceea ce este la fel de jignitor ca şi jidan în loc de evreu. Astea fiind spu-se, cuviincioase şi de cuviin-ţă, se ne întoarcem la limbă.Elementele maghiare nu de-păşesc în română 500 de cu-

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

vinte de bază, pe jumătate faţă de turcisme, şi chiar mai puţine, cu peste o sută, decât elementele germane. Să ve-dem mai întâi termenii cu-renţi, dar şi istorici, de care însă nu se putem lipsi, chiar dacă pentru unele am găsi si-nonime: aldămaş (a bea/uda aldămaşul, dar pe care româ-nii, în marea lor majoritate, îl pronunţă stâlcit: adălmaş), alean, aprod, ban (în sensul de „titlu boieresc”), bănui, belşug, bir, bâlci, bântui, bi-zui, brişcă, căprar (în sens de caporal), ceahlău, chib-zui, chin, chip, cizmă, cotlon, dâmb, deşucheat, dijmă, do-robanţ, dric, ducat, făgădui, ferăstrău, flintă, gazdă, gând, guler, ham, hârdău, heleşteu, haită, hotar, husar, îngădui, înverşuna, labă, lacăt, lăcaş, lăfăi, locui, marfă, meşter, mistui, mohor, neam, oraş, palincă, pandur, panglică, pârcălab, pildă, puşcă, raită, răvaş, sălaş, seamă, sicriu, şoim, tăgădui, tâlhar, tobă, ţânc, tocană, uliu, uriaş, uric, vamă, viclean (mai întâi hi-clean), viteaz şi vizitiu. Să limpezim acum unele cu-vinte istorice, titluri şi dem-nităţi, al căror sens, de multe ori, ne scapă. Lecţia nu este doar lingvistică ci şi politică.Chiar dacă pomenim adesea de Bănie, de Cetatea bani-lor, atunci când vorbim de Craiova, sau când evocăm frumosul Banat, nu toată lu-mea ştie că acestea vin de la ban, iar banul era un conte care administra provinciilor de la graniţa de sud ale re-gatului. Muntenii au adoptat

cam prin secolul al XV-lea acest titlu, cu sensul de mare dregător, ajungând sa fie cel mai de seamă titlu boie-resc din Ţara Românească în veacul de mijloc. Cuvântul pare, în originea sa îndepăr-tată, mongol sau avar. După Al. Ciorănescu, se regăseşte în Castilia, sub forma bajan, însemnând nobil, dar nu are legătură (deşi au presupus-o unii lingvişti) cu banii, în sens monetar, a căror etimologie încă nu a fost desluşită. Când Eminescu spune, în Scrisoarea III, „Şi de n-o fi cu bănat,/ Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat”, a nu fi cu bănat înseamnă „a nu lua fi luat în nume de rău”. Cuvântul este tot maghiar, dar sensul aici este diferit. „Cu ochii plini de lacrimi şi bă-nat”, scrie Coşbuc, adică plini de jale. Pentru marii clasici, Eminescu, Creangă, Slavici, cuvântul era viu, astăzi însă, cu siguranţă, uitat.Pârcălab era în Transilvania şi, apoi, şi în Ţara Româ-nească strângătorul de biruri. În Moldova, la 1488, era ad-ministratorul unei cetăţi sau cârmuitor al unui ţinut. La origine, este un termen ger-man Burggraf, care devine în maghiară porkoláb. Este interesant că dintr-o persoană care aduna birurile, pârcăla-bul „urcă în funcţie” deve-nind, la noi, un boier de rang cu atribuţii administrative, ju-decătoreşti şi militare. A mai

însemnat staroste sau temni-cer, ceea ce dovedeşte un se-mantism bogat. „Adevărul ce răsare din această întocmire de boierii este că titlurile de Logofăt mare, Postelnic mare, Vornic mare, Pârcălab, Spătar etc. nu au constituit niciodată titluri de nobleţe, ci au servit numai a desemna diversele funcţii din ţară.”, scrie Vasile Alecsandri în Din albumul unui bibliofil...În Transilvania evului mediu, nobilii de rang inferior se nu-meau nemeşi (mag. nemes). În Moldova, nemeş era un om avut, cu mult pământ, dar fără titlu boieresc. Dacă ban, prin condiţionări geografice, a pă-truns în Muntenia, nemeş este exclusiv transilvan şi moldo-vean.Cuvântul aprod mi s-a fixat în minte când am citit Apro-dul Purice al lui Costache Negruzzi, la 1837. Şi Bolintineanu a scris despre el („S-aprinsese-n luptă Hroiot cel tiran./ Când s-abate calul marelui Ştefan,/ Purice-i ofe-ră calul său îndată./ Domnul nu ajunge scara ridicată.”), în ale sale mitografii istorice. Bănuiesc că nici voi nu vă amintiţi de un alt aprod mai faimos. Sensul cuvântului am să-l transcriu după Dic-ţionarul etimologic al lui Al. Ciorănescu: apród (aprózi), s. m. – 1. Fecior de boier care slujea la curtea domnească. – 2. Sluj-baş care păzea sălile şi intro-

ducea publicul în unele insti-tuţii. Mag. apród „paj” de la apró „mic” (Cihac, II, 476). Apare pentru prima oară într-un document slavo-român din 1443.Ideea de slujbaş fie la curte, fie la judecătorie este limpe-de. Mai târziu, aprodul devine dregător, şi acesta este primul sens pe care i-l dă DEX-ul. Să citim acum povestea aprodu-lui moldovean, pentru a vedea cum ridicările şi coborârile în rang au fost, în ţările noastre, mereu la cheremul domnului. Aidoma, şi sensurile acestor maghiarisme.„Matei Corvin se hotărî, dar, a pedepsi pe Ştefan al nostru de nesupunerea şi mai ales de ri-dicarea armelor în contra lui. El însărcină pe Hroiot, gene-ral vestit din Transilvania, ca să intre în Moldavia, în capul unei armii numeroase. Dom-nul, înştiinţat de năvălirea duşmanilor în ţară, porunci a se buciuma de război şi, în cu-rând, strângându-şi slujitorii şi gloata, întâlni pe maghiari, zic unii la Caşin, iar alţii la Şcheea, pe Siret. În vremea bătăliei, Ştefan alerga unde primejdia era mai mare, în-cât, în minutul cel mai aprins, calul său lovit căzu mort sub dânsul. Ungurii, socotindu-l ucis, şi începuseră a suna de biruinţă, adunându-se pe lângă dânsul; dar vitejii săi aprozi, făcându-i un zid cu trupurile lor, îi dădură vre-me ca să se ridice. Atunce un

Georgică P. - Torreblanca/ValenciaMi-au fost furate în tren actele de identitate. Am se-sizat poliţia locală şi am primit un proces verbal în acest sens. Cum pot obţine un paşaport sau o carte de identitate pe numele meu până pe 23 august când am rezervare la avion pentru România?

EMBAJADA DE RUMANIA - SECCION CONSULARAVDA. CARDENAL HERRERA ORIA 134, MADRID, 28034, tel: 917.344.004, fax: 914.165.025http://www.madrid.mae.ro/

PROGRAM CU PUBLICUL

Solicitări servicii consulare, luni-vineri 9.00-17.00, Solicitări programări Titluri de Călatorie/Paşapoarte la adresa: [email protected]ări paşapoarte, luni-joi 15.00-16.45

Florentina J. - Miranda de Ebro/BurgosAtât paşaportul cât şi cartea de identitate nu mai au valabilitate de peste doi ani. Lucrez ca internă de trei ani şi nu am avut/nu am posibilitatea să mă prezint la consulat în acest sens. Cum procedez să obţin un document valabil având în vedere că în luna iulie do-resc să plec în România?

Cititorii întreabă, Consulatul Român la Madrid răspunde

Răspuns:Pentru a pleca în România, în cazul în care nici cartea de identi-tate şi nici paşaportul nu sunt valabile, se eliberează un titlu de călătorie. Documentul are o valabilitate de cel mult 30 de zile, care încetează de drept la data intrării titularului în România şi poate fi solicitat cu 5 luni înainte de data efectuării călătoriei. Documentele necesare pentru eliberarea titlului de călătorie:• Cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul expirat• În situatia pierderii/furtului, denunţul făcut în faţa autorităţi-lor spanioleTaxa consulară este de 65 euro şi se eliberează în aceeaşi zi. Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).Pentru a obţine documentul, vă rugăm să vă adresaţi Consula-

Răspuns:Pentru a pleca în România, în cazul în care nici cartea de iden-titate şi nici paşaportul nu sunt valabile, se solicită un titlu de călătorie. Documentul are o valabilitate de cel mult 30 de zile, care încetează de drept la data intrării titularului în România şi poate fi solicitat cu 5 luni înainte de data efectuării călătoriei. Documentele necesare pentru eliberarea titlului de călătorie:• Cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul expirat• În situaţia pierderii/furtului, denunţul făcut în faţa autorităţi-lor spanioleTaxa consulară este de 65 euro şi se eliberează în aceeaşi zi. Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).

Rubrica permanentă 11

aprod, numit Purice, descăle-când, dădu calul său domnu-lui; Ştefan, fiind însă om mic şi neputând a se arunca pe şa: «Doamne, îi zise aprodul, eu m-oi face o moviliţă, şi vino de te suie pe mine şi încale-că». Voievodul, aşa ajutat de slujitorul pus în brânci, încă-lecă şi, dând pinteni: «Sărace Purice, îi răspunse, de vom scăpa, eu şi tu, îţi voi schimba numele şi, din Purice, te voi face Movilă». Ştefan, dar, călare, îmbărbătă iarăşi pe ostaşii săi, speriaţi de vestea morţii sale. Faţa bătăliei se schimbă; Hroiot, rănit, căzu în mâinile unui oştean, care, tăindu-i capul, îl puse într-o suliţă, purtându-l în semn de izbândă. Această privelişte is-prăvi de a arunca spaima între duşmani şi puse capăt luptei. Ungurii fură deplin împrăş-tiaţi şi luară drumul ţării lor, mai cu grăbire decât veni-seră. Ştefan biruitor nu uită pe aprodul Purice; după ce mulţumi Dumnezeului armii-lor pentru norocitul sfârşit al războiului, el făcu pe Purice armaş mare şi-i schimbă nu-mele în Movilă; noul boier merită într-atât bunătăţile domnitorului, încât ajunse la cele întâi ranguri a ţării şi fu trupina familiei Movileşti, care în urmă a dat Moldovei şi Poloniei atâţia principi, şi astăzi o vedem iarăşi căzută în ticăloasa stare a răzeşilor.” (M. Kogălniceanu, Ştefan cel Mare în târgul Băiei)

tului României la Castellon, în a cărui circumpscripţie se află regiunea Valencia.Datele de contact sunt următoarele :Tel: 0034/677 842 467; 0034/964 216 172; 0034/964 216 163 Fax : 0034/964 257 053Email: [email protected] Adresa : Calle de la Larra, nr 2, 12006 Castellon de la Plana, Spania

Români cu care ne mândrim

Români de succes12

Mulţi dintre emigranţii ro-mâni din Europa oscilează permanent între a rămâne în străinătate sau a se întoarce în ţară. Tânărul scriitor bistri-ţean Sorin Bălăşcău, de pro-fesie inginer zootehnist, şi-a vizitat rudele din Spania într-o vacanţă de vară şi de atunci au trecut nişte ani... „Mă simt foarte bine pe meleagurile lui Don Quijote de la Mancha, iar ca nivel al integrării nu văd nicio diferenţă între mine şi localnici. Începând cu ser-viciul, continuând cu biseri-ca, şcoala copiilor şi termi-nând cu vecinii spanioli. Pot spune că nu avem suficient timp să răspundem la invitaţii şi să participam la toate eve-nimentele sociale la care am dori. Bucuria de-a te putea plimba în siguranţă în locuri curate şi speranţa profundă că, într-o societate sănătoasă şi în condiţii normale, proble-mele vieţii de zi cu zi îşi pot găsi o rezolvare decentă într-un timp relativ scurt, poate fi una din realizări. Iar prin-cipalul motiv al venirii aici, copiii, sunt un motiv real de satisfacţie.”Dorul de casă, de locurile na-tale, respectul faţă de bunici şi părinţi, dorinţa de-a păstra tradiţiile, obiceiurile şi lim-ba română, de-a nu-şi uita originile, l-au determinat pe Sorin Bălăşcău să înfiinţeze o asociaţie cu ajutorul căreia să micşoreze distanţa dintre cei peste două mii de români din zonă. Să fie mai uniţi. Împre-ună cu: Oliver Călin Panti, Mirela Florentina Funar, Felicia Bălăşcău, Cristina Anişoara Funar şi Cristina Ancuţa Gălăţan, tineri ro-mâni stabiliţi în Quintenar de la Orden, Provincia Toledo din comunitatea autonomă Castilia-La Mancha, Sorin a creeat Asociaţia Culturală

Româno-Spaniolă „Gente”. O organizaţie care şi-a propus printre multe alte obiective să transmită mai departe tradiţii-le şi obiceiurile româneşti, să păstreze cu sfinţenie limba ro-mână, iar prin activităţile cul-turale, sportive şi educative să contribuie la integrarea româ-nilor în societatea spaniolă.Prima activitate a asociaţiei s-a desfăşurat pe data de 24 iulie 2011, ocazie cu care a fost prezentată asociaţia într-un cadru festiv şi s-a organi-zat o expoziţie de costume populare, artizanat şi pictură din România. Violeta Vartic, preşedinta Asociaţiei Hispano-Române din Provincia Cuenca, cea care prin experienţa şi valoa-rea sa face parte dintre româ-nii care au ştiut să sfinţească locul, a prezentat asociaţia şi pe cei care fac parte din con-ducerea acesteia numerosului public şi autorităţilor locale. Printre invitaţi, s-a remar-cat prezenţa primarul din Q uintanar de la Orden - Carlos Alberto Madero Maqueda, consilierul - Luis Ivan Fernández Roldan, şe-ful Poliţiei - Miguel Ángel, primarul din El Toboso - Marciago Ortega Molina, consilierul pentru cultură - M° del Pilar Arinero Gomez, primarul din Villanueva - Ricardo Santiago Diaz şi consilierul pentru cultură - Piedad Gallego Morata.Oaspeţii au fost întâmpinaţi după tradiţia românească, cu pâine şi sare de copii români îmbrăcaţi în costume popu-lare, moment emoţionant şi extrem de bine primit de către invitaţi.Au mai fost prezenţi la eveni-ment, Ángel Luis Mota - Di-rector de presă la Filmoteca Naţională din Madrid, Luis Añover - Revista Ecos, Arturo

Rojo - Televisión CLM, Antonio Zaragoza Jiménez - Dia şi ABC Toledo, Vicente - TeleToledo, preotul bisericii ortodoxe din Tarancón şi mul-ţi alţi invitaţi de seamă.Autorităţile prezente au mul-ţumit organizatorilor pentru realizarea evenimentului şi au ţinut să sublinieze faptul că românii din zonă s-au integrat cu bine în societatea spaniolă şi sunt consideraţi printre cei mai buni vecini. Au admirat cu mult interes expoziţia de costume populare autenti-ce prezente din toate zonele României. De asemenea, au fost extrem de apreciate lu-crările talentatei pictoriţe, Camelia Precupaş, profesor de pictură în cadrul primăriei din localitate.S-au schimbat păreri, s-au fă-cut prezentări unii altora iar la final, spanioli şi români au avut ocazia să guste produse culinare româneşti, să cioc-nească împreună un pahar de ţuică de Bistriţa şi vin din podgoriile româneşti.Expoziţia de costume po-pulare, artizanat şi pictură, prezentarea noii organizaţii, a fost o dovadă reală de pri-etenie, armonie socială şi cunoaştere culturală, eveni-ment realizat cu mult profesi-onalism şi responsabilitate de către toţi membrii Asociaţiei Culturale Româno - Spaniolă „Gente” din Quintanar de la Orden. Români printre ro-mâni de succes, într-o ţară de adopţie care le-a oferit „... bucuria de-a te putea plimba în siguranţă în locuri curate, speranţa profundă că, într-o societate sănătoasă şi în condiţii normale, problemele vieţii de zi cu zi îşi pot găsi o rezolvare decentă într-un timp relativ scurt...”RedacţiaOccidentul Românesc

Români de succes 13

Iubire, ură şi trădare...

Violeta Cuculas Schulze avea 36 de ani, nu ştia mai nimic despre lumea şi viaţa occi-dentală dar nici despre afa-ceri. Terminase facultatea de textile, (după trei ani rataţi la medicină) secţia confecţii şi se afla în fericita situaţie de a fi soţia unui bărbat deosebit, mama unei adolescente rebele şi, stagiară la o ţesătorie de in şi bumbac ce avea o secţie de confecţii pentru export.I-au prins bine acei ani de sta-giatură pentru că a fost repar-tizată la creaţie şi acolo a avut posibilitatea să aplice în practi-că tot ceea ce ştia doar teoretic. Iar atelierul de creaţie într-o fabrică de confecţii este locul unde, la scară mică, se parcurg toate etapele procesului de pro-ducţie, deci avea ce învăţa.Era plină de elan şi ambiţii mari însă a realizat în scurt timp că stagiarii nu aveau prea multe de spus şi nici şanse prea mari de reuşită pentru ca în ochii conducerii acelor ani nu valorau foarte mult. A avut un moment de dezamăgire pro-fundă pentru că la acea vârstă pasiunile sunt puternice şi ca atare a hotărât: pierde sau câş-tigă pe cont propriu. Ca urmare a acestei hotărâri, a renunţat la slujbă şi având sprijinul moral al soţului, a înfiinţat o firmă în asociere cu încă două colege de serviciu. „Începutul a fost eroic, având în vedere că nici una dintre noi n-avea niciun ban însă marele nostru capital era curajul, am-biţia, tinereţea şi o mare doză de inconştienţă”, povesteşte Violeta. Apartamentul în care funcţiona firma era plin de ti-pare, materiale şi scame, foar-feci şi ace pentru că acolo au început să conceapă modele, să facă tipare şi să croiască, toate acestea direct pe podea. Au fă-cut propria colecţie, au vândut-o, au făcut-o şi pe a doua, au vândut-o şi pe aceasta şi proba-bil că o făceau şi pe a treia dacă nu-şi dădeau seama la timp că munceau, vindeau dar în rea-litate nu câştigau „pentru că atunci din păcate comercianţii nu prea se dădeau în vânt să plătească” şi ca atare au intrat în „blocaj financiar”. O altă viaţăSalvarea a venit de la o cunoş-tinţă a părinţilor stabilită în Spania din vremurile comunis-te, care, ştiind cu ce se ocupau, le-a întrebat dacă nu le-ar inte-

resa să facă echipament de pro-tecţie pentru că la fabrica unde fiul acesteia lucra, în perma-nenţă se schimba echipamen-tul. „Nu ne-a luat mult timp să ne dăm seama ce oportuni-tate ni se oferea de a ne putea continua activitatea şi având în vedere că mai şi lucram pe bani, merita sacrificiul de a re-nunţa la visul nostru de a face modă”, îşi aminteşte Violeta.Dacă până în acel moment făceau absolut totul de la con-cepţie până la execuţie, acum volumul de muncă era mult mai mare şi a trebuit să-şi ia ajutoare. „N-am să uit nicio-

dată momentul când am făcut prima angajare. Acela a fost şi va rămane un moment de referinţă în viaţa mea”, a mai spus femeia de afaceri. În afară de faptul că un angajat îţi întă-reşte şi consolidează statutul de patron, în acelaşi timp el reprezintă o mare responsabi-litate. În accepţiunea Violetei Cuculas Schulze, în spatele fiecărui angajat se află o fami-lie care trebuie întreţinută, iar pentru ea acest fapt a reprezen-tat o mare responsabilitate şi o puternică motivaţie în acelaşi timp, indiferent că a avut un angajat sau 260, câţi are acum. Pe parcurs a dezvoltat această activitate, şi a mutat totul la Barcelona, pentru a fi cât mai aproape de clientul său. A în-chiriat o navă, a cumpărat 15 maşini de cusut, a angajat cu ajutorul unei organizaţii oa-meni de diverse naţionalităţi calificaţi în domeniu şi lucra chiar în două schimburi. La scurt timp, una din fostele aso-ciate s-a căsătorit şi a plecat în

Germania. Cealaltă asociată avea şi alt job şi ca urmare, lucra în timpul zilei iar după ora cinci era destul de greu să o mai poată ajuta cu ceva pe Violeta. Dar viaţa merge înain-te, cu necazuri şi bucurii. Dulce trădare...Şi cum era prea frumos ca to-tul să fie şi adevărat, în viaţa Violetei au început să apară acei nori negri care nu ne ocolesc niciodată pe noi, românii. Fur-tuna s-a abătut asupra familiei şi a Violetei Cuculas Schulze în momentul în care aceasta a in-trat în concediu medical şi a tre-buit să întrerupă activitatea pen-

tru o perioadă de câteva luni. Au fost necesare doar trei luni să realizeze că în firmă, în lipsa ei, se petrecea ceva ciudat, că nu mai aveau comenzi, că deşi la plecare lăsase şi marfă în magazie şi comenzi şi bani în cont, acum nu mai avea nimic. Oamenii stateau mai mult pe acasă, chiria şi celelalte utili-

tăţi trebuiau plătite iar bani nu erau. Întrebând-o pe asociată ce s-a întâmplat şi pe ce s-au cheltuit banii, a primit un răs-puns paralizant: „dacă nu-ţi convine, n-ai decât să pleci!” Era, aşadar, invitată să plece din firma căreia îi dăduse via-ţă, îi dăduse un nume. „Era ca primul meu copil şi nu eram deloc dispusă să renunţ la el chiar dacă în acel moment era unul cu puţine şanse de supravieţuire.” Aşa se face că în urma unui imens scandal, Violeta s-a trezit singură cu o firmă care nu era nici măcar la zero, ci, dimpotrivă, se afla cu mult sub minus.Renaşterea din cenuşăN-a avut prea mult timp de gân-dire şi a găsit repede o femeie care să aibă grijă de casă şi fa-milie. De atunci a început cal-varul zilelor petrecute la firmă în căutare de comenzi care nu prea veneau, recuperarea anga-jaţilor care erau împrăştiaţi care încotro, jonglarea printre tele-foanele furnizorilor care cereau să le fie achitate facturile şi te-lefoanele date acasă din sfert în sfert de oră. Şi nu se oprea totul aici pentru că după o astfel de zi urma noaptea când apăreau insomniile la gândul că n-are bani de salarii, că n-are co-menzi şi n-are marfă.„Toată viaţa m-am conside-rat o norocoasă şi am trait cu impresia că cineva acolo sus are grijă de mine însă ca atunci n-am simţit niciodată atât de aproape acea prezen-ţă. Îmi amintesc şi îmi vine să râd acum cum mă duceam la licitaţii şi nu mă lua nimeni în seamă. Simţeam că trebuie să fac ceva şi următorul pas a fost să creez modele noi, ceva ce nu făcuse nimeni până atunci, să folosesc culori vii, plăcut asor-tate pentru că, mă gândeam eu, măcar din simţ artistic să fie atraşi clienţii.” Şi Violeta n-a greşit, pentru că la scurt timp optica oamenilor de afa-ceri în domeniu s-a schimbat. „Nu cumpărau de la început. Îşi alegeau pentru muncitori echipamentul necesar. Însă la sfârşitul licitaţiei se opreau şi la mine şi spuneau: pentru staff nu-i aşa că ar fi frumoase ha-latele astea? Sau: ne-ar trebui şi nouă pentru conducere câte-va geci aşa, mai ochioase. Am

ştiut atunci că eram pe drumul cel bun şi că nu va trece mult şi ceea ce le propuneam eu şi anume, personalizarea echipa-mentului prin model şi culoare ca o investiţie în promovarea imaginii firmei va căpăta din ce în ce mai mulţi adepţi. Pot spune că am contribuit la for-marea gustului pieţei şi chiar la crearea uneia noi, diferită de cea de până atunci, mult mai educată în aprecierea ca-lităţii şi mult mai deschisă la nou”, completează Violeta.Afacerea prosperăCu trecerea anilor, Violeta Cuculas Schulze a reuşit să creeze un portofoliu de clienţi spanioli, englezi, germani şi americani pe care i-a fidelizat prin calitate, promptitudine şi nu în ultimul rând prin atitu-dine. Când lucrurile s-au mai aşezat şi au început să meargă de la sine, a avut posibilitatea să gândească şi o strategie pe termen mai lung şi a format un departament de vânzări, fapt care a dus la mărirea numărului clienţilor şi a ariei de desfacere. Deoarece nevoile clienţilor au crescut, a trebuit diversifica-tă gama de produse şi în scurt timp firma a fost în măsură să ofere aproape tot ce înseam-nă echipament de protecţie iar pentru faptul că nu putea produ-ce singură tot, a început să cum-pere de la alţi furnizori şi astfel şi-a creat şi un sistem propriu de distribuţie.În ultimii ani, dispunând de spaţii de producţie neutiliza-te, de utilaje şi profitând de un moment favorabil, a început să producă şi confecţii pentru export în sistem lohn şi direct, ceea ce a însemnat o nouă ex-tindere.„Mă consider norocoasă şi pentru că de-a lungul acti-vităţii mele am avut marea şansă să am alături oameni deosebiţi, atât în familie cât şi la firmă, fără de care n-aş fi putut realiza nici jumătate din proiectele pe care mi le-am propus. Prima mea angajată din România lucrează şi astăzi cu mine şi asta contează enorm pentru că din toate valorile fir-mei, valoarea umană este cea mai importantă; ea a fost cea care m-a ajutat să trec peste toate obstacolele care n-au fost deloc puţine şi de multe ori m-a

sprijinit să o iau de la capăt.”Dacă ar fi întrebată acum ce drum ar alege de-ar fi s-o ia de la capăt, Violeta Cuculas Schulze ar răspunde fără să stea pe gânduri: acelaşi drum, cu urcuşuri spinoase şi coborâ-şuri usturătoare...“Faptul că am ales să joc pe cont propriu într-o ţară care m-a adoptat şi, să fiu indepen-dentă, m-a modelat în primul rând ca om, m-a forţat să lupt cu mine însumi şi să-mi depa-şesc limitele şi astfel am putut afla că dacă îndrăzneşti şi crezi în tine şi în drumul tău, mai de-vreme sau mai târziu, reuşeşti. Întradevăr, sacrificiile sunt enorme, dar merită. Ca feme-ie în afaceri nu este chiar uşor pentru că eşti obligată să tră-ieşti într-o lume a bărbaţilor, ducând cu tine toate responsa-bilităţile de femeie. Însă merită să încerci şi vei reuşi pentru că, deşi nu luptăm cu arme egale, deţinem o mare calitate: dăm viaţă, iar o firmă înainte de toate este un organism viu pe care tu, ca femeie, vei şti să-l ocroteşti chiar şi numai din instinct matern. Îi respect şi-i iubesc pe spanioli pentru că mi-au fost alături atunci când mi-a fost greu, fără fal-sitate sau interese. M-au ajutat să mă integrez atât de minunat în societatea spaniolă încât pot spune că sunt de-a lor. Au fost alături de mine atunci când ro-mânii mei m-au trădat şi jefuit. Şi asta nu se poate uita. Nici după aproape 20 de ani”, a în-cheiat Violeta.Păstrează visulVioleta Cuculas Schulze este o femeie fericită, împlinită. Dra-gostea soţului său a ţinut-o în linie dreaptă, departe de ură şi trădare, iar adolescenta rebelă care are acum vârsta pe care o avea mama sa când şi-a luat viaţa în mâini într-o altă lume, îi este stâlp de susţinere fal-nic şi drept. Toţi alături, într-o lume nouă unde există demo-craţie, respect şi apreciere pen-tru lucrul bine făcut. Ana este acum aghiotantul mamei sale. O tânără educată şi extrem de modestă, care ştie să respecte ca să fie respectată, o mamă care doreşte să-şi crească cele două fete în spiritul libertăţii şi al democraţiei. Al adevărului, cinstei şi corectitudinii. Două generaţii care vor prelua vi-sul unei femei de succes. Un vis păstrat şi purtat pe aripi de frumuseţe de către fiica şi cele două nepoate ale Violetei Cuculas Schulze: Hannah şi Sophie. La mii de km depăr-tare de câmpiile înverzite ale Mureşului, la mii de km de minciună, hoţie şi nepăsare, visul unei femei românce de succes va fi păstrat cu multă grijă. Fără ură şi trădare. Un vis... Acela de-a face modă. Un vis ţesut doar din fire de iubire, dragoste şi credinţă, împletit cu adevăr, succes şi împliniri. Pe toate planurile.Un material realizat de, Kasandra K. Năsăudean

România14Pentru a se apăra, românii din Spania trebuie să îşi arate forţa electorală

România poate accelera creşterea economică, dar cu reforme satisfăcătoare şi investiţii solide

PSD salută măsurile de stânga pe care le propune Guvernul Boc

Partidul Social Democrat apla-udă intenţia actualei puteri de a adopta o serie de măsuri de stânga menite sa mai atenueze povara crizei economice de pe umerii populaţiei. PSD va sus-ţine aceste măsuri extrem de necesare în condiţiile în care ele nu sunt simple declaraţii, lipsite de orice conţinut. Ne aşteptăm ca aceste măsuri să fie şi puse în aplicare, nu doar enunţate în acest moment difi-cil. Anunţarea lor în timpul vi-

Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, precizează că re-stricţiile impuse de Spania muncitorilor români au intrat deja în vigoare. Singură în măsură să mai intervină în acest moment este Comisia Europeană, care poate valida sau nu această situaţie excep-ţională. „Nu ştim încă asta, în mo-mentul acesta. Şi noi şi Spania aşteptăm decizia Comisiei Europene, chiar dacă măsu-rile sunt în vigoare, în acest moment, în Spania”, a decla-rat Lăzăroiu.Ministrul a explicat că Spania a trimis abia vineri solicitarea oficială pentru suspendarea punctelor de la 1 la 6 care se referă la liberalizarea circu-laţiei, până acum trimiseseră doar notificarea. „Repet, măsurile sunt în vi-goare. Asta cred că s-a înţe-les destul de puţin şi la noi în ţară pentru că am văzut că unii se aşteptau că minis-

România va continua să în-registreze în acest an creş-tere economică şi chiar să accelereze anul viitor ritmul de creştere, dar numai prin continuarea „satisfăcătoare” a reformelor, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE şi planuri de investiţii solide, a afirmat şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks. El s-a întâlnit, sâmbătă, la Palatul Victoria, cu premierul Emil Boc, pen-tru o ultimă discuţie înaintea finalului actualei misiuni a FMI, CE şi BM la Bucureşti.„Împărtăşim părerea că, în condiţiile continuării re-formelor şi al progresului

trul Muncii din România să meargă la Madrid şi să obţină anularea deciziei spaniolilor, ceea ce, evident, este o pros-tie. Eu nu am fost de asta la Madrid, pentru că nu poţi să anulezi un act al Guvernului spaniol. S-a aplicat deja, de pe 22 iulie e în vigoare, poate fi invalidat de CE şi atunci am zis să luăm realitatea aşa cum e. Măsurile sunt în vigoare şi discuţiile au fost în principal pe evitarea abuzurilor”, a mai spus Sebastian Lăzăroiu. Din discuţiile purtate de ofi-cialul român atât cu reprezen-tanţii partidului aflat la pute-re cât şi cu cei ai Opoziţiei a reieşit că, dacă vor rămâne în vigoare, restricţiile vor fi ridicate imediat ce economia Spaniei va da semne de reve-nire. Mai mult, liderii Opoziţiei şi-au exprimat rezervele faţă de aceste retricţii impuse de că-tre guvernul de la Madrid, în condiţiile în care ele se referă

doar la români, ceea ce poate duce cu gândul la discrimina-re. „Ce mă mai bucură, şi mi-au dat asigurări şi socialiş-tii, oficialii din Guvern, şi cei din Partidul Popular, că nu vor face din acest subiect o temă de campanie, că în-cearcă să politizeze cât mai puţin posibil, pentru că e o chestiune sensibilă şi în gene-ral politicienii sunt tentaţi să folosească în campanie acest subiect. Deci ei o prezintă ca fiind o măsură tehnică, dar pe de altă parte e clar că avem alegeri pe 20 noiembrie. Asta e realitatea”, a comentat Sebastian Lăzăroiu. Ministrul a confirmat faptul că s-a decis constituirea ra-pidă a unui grup de lucru co-mun care să prevină eventua-lele abuzuri la care ar putea fi supuşi imigranţii români. Din păcate, numărul acestora nu este cunoscut cu exactitate. „Nu există cifrele acestea. Ce

avem este o cifră globală pen-tru acest moment. Sunt în jur de 300.000 de români care au un contract de muncă şi evi-dent că a fost în scădere acest volum, din 2009 până acum, pentru că şi românii au fost afectaţi de criză din Spania”, a mai declarat Sebastian Lăzăroiu. Românii au în instrument de apărare: votul Acesta îi îndeamnă pe româ-nii aflaţi în Spania să nu se teamă şi să se folosească de „instrumentul” de apărare pe care îl au la dispoziţie, votul. „Pe de altă parte eu le-am spus foarte cinstit românilor de acolo. Lor nu li s-a mai întâmplat până acum aşa ceva. Relaţiile au fost foarte bune între români şi spanioli la nivelul oamenilor dar şi între autorităţi şi comunitatea română din Spania. Ştim bine că am avut situaţii delicate în Italia şi în Franţa. Eu le-am spus cinstit că ei trebuie să-

şi arate forţa pentru că sunt aproape un milion. Din păca-te, la ultimele alegeri locale de anul acesta doar 100.000 de români s-au înregistrat ca votanţi, pentru că acolo trebuie să te înregistrezi ca votant, deci din cei 800.000-900.000 doar 100.000 s-au înregistrat şi doar 17.000 au votat. Trăim într-o lume cinică, dar asta e lumea în care trăim şi fiecare trebuie să aibă instru-mentul lui cu care să se ape-re. Instrumentul românului în Spania este votul. Cu cât se vor înregistra mai mulţi pe listele acestea de vot, cu atât vor fi luaţi în seamă de toate

partidele politice din Spania. Dacă s-ar înregistra cât mai mulţi, dacă e posibil toţi 800.000, şi dacă ar vota în număr mare la alegeri, ori-cine ar fi la guvernare, ar fi foarte atent cu comunitatea română din Spania. Sper să fi înţeles mesajul meu şi să reflecteze la el. Chiar dacă următoarele locale sunt pes-te patru ani, pot începe de mâine să se înscrie pe acele liste, să arate cât sunt de fapt cu drept de vot”, a mai spus ministrul Muncii. Sursa: reuters, mediafax, elmundo.es

A consemnat, Mircea Fluieraş

acestora în mod satisfăcător, împreună cu îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europe-ne structurale, cu planuri de investiţii solide, avem toate motivele să sperăm că veţi continua cu o creştere po-zitivă şi chiar veţi accelera creşterea în 2012”, i-a spus Franks premierului Boc.El a arătat că recesiunea eco-nomică a fost lungă şi dificilă, nu doar pentru români, ci pen-tru întreaga lume, dar că eco-nomia românească este acum într-o poziţie mult mai bună decât în urmă cu trei ani, atât pentru a creşte în viitor, cât şi pentru a face faţă oricăror

eventuale dificultăţi care ar putea apărea.„Vă aflaţi într-o situaţie din care nu doar că puteţi creşte, dar puteţi creşte în mod sus-tenabil, fără dezechilibre eco-nomice”, a spus Franks.O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află la Bucureşti în perioada 20 iulie - 1 au-gust pentru a doua evaluare a acordului stand-by de tip preventiv şi a modului în care au fost îndeplinite ţintele sta-bilite pentru prima jumătate a acestui an.În luna martie, autorităţile române au decis să prelun-

gească înţelegerea cu Fondul Monetar Internaţional, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Atunci, FMI a pus la dispo-ziţia României o primă tranşă în valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.Sursa: mediafax, reuters

zitei delegaţiei FMI reprezintă un semnal şi în legătură cu acordul pe care această institu-ţie şi l-a dat pentru punerea lor în practică.Faptul că bugetarii îşi vot recu-pera pierderile salariale înre-gistrate sau că pensionarii vor beneficia de venituri ceva mai mari reprezintă o veste foarte bună. PSD nu poate fi împo-triva unor măsuri de stânga pe care le adoptă Guvernul Boc. Aceste lucruri s-ar fi întâmplat oricum, în momentul în care USL ar fi preluat guvernarea, dar dacă ele pot fi puse în prac-tică mai devreme, este cu atât mai bine.De asemenea, PSD salută in-tenţia actualei puteri de a in-

troduce aşa-numitul „coş de solidaritate al pensionarului”. Deşi o astfel de măsură trebuia să vină mult mai devreme, încă din debutul crizei economice, ea este bine venită şi acum. Pensionarii au fost primii afec-taţi de creşterea explozivă a preţurilor, iar eliminarea sub-venţiei la căldură şi apă caldă, precum şi perspectiva introdu-cerii sistemului de coplată în sistemul de sanătate îi va lovi şi mai tare. De aceea, o astfel de măsură este mai mult decât necesară.PSD îşi exprimă speranţa că actuala putere a înţeles im-portanţa unor măsuri sociale, într-un moment de criză eco-nomică, în care, primii afectaţi

sunt cei cu venituri reduse. România nu a depăşit încă momentul economic dificil şi, prin urmare, are în continuare nevoie de astfel de iniţiative de responsabilitate şi solidaritate socială. PSD sprijină deschis această abordare din partea gu-vernului şi o va promova atât în spaţiul public, cât şi în ca-drul USL. Biroul de Presă al PSDBucureşti, 29.07.2011

Ce l-ar fi putut determina pe

Anders Breivik să devină criminal

Popularitatea lui Barack Obama, în scădere din

cauza blocajului privind datoria publică

Hugo Chavez

anunţă că intră într-o „ perioadă

de reflecţie”

a vieţii

Anders Breivik, autorul ata-curilor din Oslo soldate cu moartea a 77 de oameni, şi-a pregătit atacul la o fermă din oraşul norvegian Rena. Băr-batul era prietenos şi părea un om obişnuit, aşa că psihologii criminalişti încearcă să îşi dea seama ce evenimente l-ar fi putut determina pe Breivik să se transforme în criminal.Breivik era foarte amabil cu locuitorii oraşului, care l-au plăcut de la început şi nu au bănuit nicio clipă ce plănu-ieşte bărbatul, scrie dailymai.co.uk.Atacatorul a închiriat o fer-mă al cărei proprietar este la închisoare pentru cultivare de canabis pentru a construi bomba pe care a detonat-o la sediul Guvernului.Breivik a locuit la Rena timp de 82 de zile înainte de atacu-rile pe care le-a comis la Oslo. În manifestul pe care l-a pu-blicat cu puţin timp înainte de atentate Anders Breivik atacă comportamentul sexual al câ-torva membri ai familiei sale.Breivik spune că mama sa, Wenche, în vârstă de 64 de ani, „are capacitatea inte-lectuală a unui copil de zece ani”. El atribuie acest lucru meningitei pe care se presu-pune că femeia a contractat-o de la tatăl său vitreg, Tore. Despre acesta Breivik scrie că a fost căpitan de armată şi că a avut relaţii sexuale cu mai mult de 500 de femei.Atacatorul de la Oslo o acu-ză şi pe sora lui vitregă, Elisabeth, că a avut cel puţin

Popularitatea preşedintelui american Barack Obama, care va candida pentru un nou mandat, a scăzut la 40 la sută, acesta fiind un posibil efect al crizei privind datoria publică, potrivit unui sondaj Gallup.Gallup reaminteşte că nivelul popularităţii lui Obama a mai scăzut la 41 la sută de câte-

Preşedintele venezuelan, Hugo Chavez, a declarat că intenţio-nează să atragă clasa mijlocie şi sectorul privat în proiectele partidului său socialist, afir-mând vineri, într-un interviu telefonic, că a intrat într-o pe-rioadă de reflecţie a vieţii sale, relatează BBC News Online. Chavez urmează în prezent un tratament oncologic, după o intervenţie chirurgicală suferi-tă în Cuba.Liderul venezuelan a aniversat joi împlinirea a 57 de ani, apă-rând în faţa susţinătorilor săi îmbrăcat cu o cămaşă galbenă, şi nu cu una dintre cămăşile roşii pe care le poartă de obi-cei, şi declarând că nu intenţi-onează să renunţe la funcţie în viitorul apropiat.

Ştiri externe 15

40 de amanţi, „mai mulţi decât stripperii de la Chippendales, despre care se ştie că poartă numeroase boli”. Din cauza acestor relaţii Elisabeth ar fi rămas infertilă şi ar fi fost ne-voită să facă numeroase trata-mente.Prietenii mamei lui Breivik au descris-o pe aceasta ca fiind o femeie fragilă şi amabilă, însă una dintre vecinele sale a de-clarat că aceasta împărtăşea viziunile intolerante ale fiului ei.În adolescenţă, Anders Breivik era un model al tole-ranţei rasiale, asculta muzică hip-hop şi avea un prieten pakistanez, Arsalan Sohail. Se pare însă că o serie de in-cidente i-au schimbat părerile şi l-au determinat să-şi do-rească să elimine musulma-nii din Europa şi să creeze o utopie numai cu oameni albi. Breivik pretinde că grupuri pakistaneze au batjocorit fete norvegiene şi că prietenul său Arsalan dispreţuia Norvegia şi tradiţiile sale.Experţii sunt de părere că mintea lui Breivik a fost afec-tată de problemele sale, cum ar fi relaţia rece cu tatăl său, care a afirmat, după crimele comise de Anders, că acesta trebuia să-şi ia propria viaţă şi nu să omoare oameni nevi-novaţi.Totuşi, Breivik nu se vede pe sine ca un inadaptat. El spune că a avut tot ce şi-a dorit când a fost copil şi că a avut o copi-lărie minunată.Tatăl lui Anders Breivik, fost

diplomat, a cunoscut-o pe mama sa în timp ce lucra la Ambasada norvegiană din Londra, însă când Breivik avea doar un an cei doi s-au despărţit, iar după o luptă acerbă pentru custodie copilul a rămas în grija mamei. Am-bii săi părinţi s-au recăsătorit şi au mai divorţat. În manifes-tul său, Breivik atrage atenţia asupra pericolului destrămării unei familii şi afirmă că ar tre-bui realizate contracte de că-sătorie pe cel puţin 20 de ani.Psihologul criminalist Keith Ashcroft spune că respingerea tatălui l-ar fi putut determina pe Breivik să se retragă într-o lume imaginară a armelor şi a violenţei. Deoarece crimina-lul se referă la viaţa sa sexu-ală în manifest, specialistul este de părere că acesta ar fi putut fi tulburat de sentimente de nepotrivire sexuală.După ce l-a intervievat timp de câteva ore, avocatul lui Breivik l-a declarat pe aces-ta nebun. Totuşi, psihologul criminalist Mike Berry, care a analizat manifestul lui Anders Breivik, l-a declarat pe acesta potrivit pentru un proces.„Breivik este clar o persoană cu un comportament obsesiv şi narcisist, dar nu este nebun sau psihotic. El chiar crede că s-a comportat într-o manieră justificată”, a concluzionat psihologul.Psihologul este de părere că Breivik s-a simţit entuzias-mat când a început să ucidă oameni deoarece în mintea sa acesta era începutul unei revoluţii.„Ar fi ajuns într-un stadiu în care ar fi devenit automat. Sunt sigur că dacă nu ar fi fost prins ar fi continuat să ucidă oameni fără să se gândească”, a spus psihologul criminalist.Sursa: dailymai.co.uk.

va ori după venirea la Casa Albă, în ianuarie 2009, însă se stabilizase la circa 50 la sută după 7 iunie.Conform sondajului, 41 la sută dintre persoanele inter-vievate apreciază că Obama nu a gestionat bine blocajul din Congres legat de datoria publică.În rândurile simpatizanţilor

El a afirmat, în interviul de vineri, că tratamentul oncolo-gic i-a schimbat radical viaţa, iar acum intră într-o perioadă „mai diversă, mai reflexivă şi cu mai multe faţete”.Chavez le-a cerut susţinăto-rilor săi să elimine divizările şi dogmele şi să pună capăt „abuzului de simboluri”, in-cluzând printre acestea şi cu-vântul „socialism”.„De ce trebuie să purtăm în-totdeauna o cămaşă roşie? (...) Şi acelaşi lucru se aplică şi pentru cuvântul «socia-lism»”, a spus el.Preşedintele venezuelan a citat exemplul unui primar din par-tidul de guvernământ, care a inaugurat recent un „bulevard socialist”, pe care Chavez l-a

democraţi, cota de populari-tate a lui Obama este de 72 la sută, dar de numai 18 la sută în tabăra republicană şi de 34 la sută în rândurile persoane-lor neafiliate.Sondajul, cu o marjă de eroa-re de plus/minus 3 la sută, a fost realizat la 27 iulie, pe un eşantion de 1.007 adulţi.Sursa: reuters

descris drept „stupid”. „Tre-buie să reflectăm şi să introdu-cem schimbări în discursul şi acţiunile noastre”, a spus el.Chavez, care a preluat puterea în 1999, a afirmat că sectorul privat şi clasa mijlocie sunt „vitale” pentru proiectul său politic, exprimându-şi regretul că unele cercuri oficiale din Venezuela critică încercările de includere mai accentuată a acestor grupuri în societate.„Raul Castro urmează un pro-ces de autocritică”, a spus el, sugerând că Venezuela poate învăţa din reformele aplicate de preşedintele cubanez, care a făcut o serie de concesii sec-torului privat în ultimii ani.Sursa: BBC News Online

Jeni Chiriac - Psiholog• Competenţă în consiliere psihologică şi psihoterapie, în psihologie clinică şi psihologia muncii• Membru a Comitetului Filialei Teritoriale Bucureşti a Colegiului Psihologilor din România, comisia de deontologie• Consilier de specialitate al Asociaţiei Naţionale a Taţilor din România

să sufere poate aşa cum un-deva, cândva şi tu ai suferit. Cea mai bună ofensivă este atacul. Iată doar câteva dintre credinţe. Victima se transformă în că-lău pentru a nu mai suferi. Şi ce faci în astfel de situaţii? Loveşti tu primul, că este mai uşor, astfel consideri că te poţi apăra. Aşa poţi consi-dera că ceilalţi nu îşi vor da seama vreodată de cât de mic şi insignificant te simţi după acea mască. Obositoare mas-că, sincer! În viaţă este de preferat să ne cunoaştem atât atu-urile, cât şi vulnerabilităţile. Atu-urile vor fi plasa de siguranţă, lu-mina speranţei într-o mare de pesimism şi sentimente de in-ferioritate.

Conflictul în familie

Divorţ - Copilul poate fi afectat de conflictele dintre părinţi?

Agresivitatea

Când există copii, situaţia poate deveni şi mai dramatică, generând victime fără voie. Efectele conflictelor dintre părinţi asupra psihicului unui copil pot fi devastatoare, însă de multe ori ele nu sunt reali-zate de părinţi, care, în febra stării nervoase în care sunt, uită că au nişte spectatori pe care îi rănesc. Lumea copiilor este mult prea diferită de cea

Conflictul are cauze multi-ple şi este iniţiat de către una dintre aceste cauze: frustrări, stres, expectante sau stan-darde interiorizate prea mari etc, pe fondul unei acumulări îndelungate. Evident, acest lucru nu este valabil în cazul conflictelor spontane care sunt favorizate de anumite trăiri sau stări de moment. Cauza cea mai frecventă care generează conflictul este lipsa de comunicare sau comuni-carea deficitară în relaţie cu celălalt,dar cel mai adesea în relaţie cu propria persoană. Aplanarea conflictului devine imposibilă în situaţia în care lipseşte comunicarea între părţile implicate în conflict.

a adulţilor, de aceea pentru un copil este greu să înţeleagă că, în familie, pot apărea şi discu-ţii conflictuale. De aceea, este indicat ca divergenţele legate de familie să nu implice parti-ciparea copiilor. Psihologii sfătuiesc deseori părinţii să nu cadă în capcana unor certuri împărţite cu copi-ii pe motiv că ei trebuie să fie acolo să vadă ce se întâmplă,

Din acest motiv, tensiunile dintre părţi se amplifică şi în final se ajunge la poziţii apa-rent ireconciliabile, iar intimi-tatea sau copiii se transformă în « obiecte» de şantaj sau re-vendicare între parteneri. Acesta este momentul în care intervenţia consilierului sau psihoterapeutului îşi găseşte aplicabilitatea şi utilitatea. În cadrul şedinţelor de con-siliere, se realizează un lu-cru important care constituie un prim pas în soluţionarea conflictului: părţile reâncep să comunice sau să comu-nice în relaţie, descoperind ascultarea activă şi secretele unei comunicări eficiente în cuplu. Chiar dacă la început

Sfatul psihologului16

(în şedinţa comună) tonalita-tea şi intensitatea discuţiilor dintre părţi pare că ascunde poziţii ireconciliabile, pe par-curs şi în special în şedinţele separate, părţile încep să ge-nereze opţiuni de soluţionare a conflictului. Acestea sunt puncte de plecare importante care pot duce într-un final la intersectarea intereselor păr-ţilor implicate şi la naşterea unei soluţii de soluţionare a conflictului, reciproc agreate. Dincolo de pasiune, iubire, sentimente, ideea de relaţie stabilă şi implicit de familie, presupune ideea de parteneri-at. Astfel cei doi îşi amintesc că sunt în aceeaşi tabără, şi nu pe poziţii beligerante.

Ce se poate întâmpla când de-venim agresivi în exteriorul nostru? Începem să devenim din ce în ce mai închişi în noi. Ni-meni nu înţelege şi nu vrea să îl vadă pe cel care este el/ea de drept. Pentru a putea face faţă noii configuraţii, conşti-ent sau inconştient, recurgem la nişte retuşări tocmai din nevoia de a reechilibra situa-ţia (impresie falsă, de altfel). Comunicarea cu cei din jur începe prin a fi superficia-lă (redusă aproape la zero). Chiar şi imaginea de sine su-feră modificări. Ea se impune

a fi ajustată conform noului stătut (artificial). Încrederea în ceilalţi devine mit sau motiv de persiflare. În compensare, creşte încre-derea în forţele proprii, însă într-o măsură supraapreciată (bază nereală). Decizi că nu mai poţi avea încredere decât în ţine însuţi. Tu eşti cel care deţine adevărul adevarat. Sti-ma de sine suportă astfel mo-dificări (o exacerbare). Autosuficienţă. Începi prin a crede că nu ai nevoie de ni-meni şi de nimic, că ceilalţi nu te merită şi profiţi de orice ocazie de a-i face şi pe ceilalţi

că doar fac parte din familie. Un adult poate percepe o ast-fel de situaţie conflictuală cu imparţialitate, însă un copil nu va putea face asta. Spec-tatori pasivi la răutăţile spuse de părinţi, ei primesc în plin răutăţile şi efectele vorbelor spuse la nervi de ambii pă-rinţi. Ei nu pot fi imparţiali. Ei îşi iubesc părinţii şi nu vor înţelege de ce au ajuns să se certe din orice şi să strige unul la celălalt. Se vor simţi neaju-toraţi, ignoraţi, inexistenţi, răi, şi chiar ameninţaţi de ţi-petele, privirile duşmănoase şi replicile usturătoare dintre părinţi. Neînţelegând cu adevărat ce se petrece vor crede că este cumva vină lor şi că părinţii lor se ceartă pentru că nu se mai iubesc sau, cel mai rău, nu îi mai iubesc pe ei. Pentru a evită certurile în faţa copiilor, este nevoie de matu-ritate şi de dorinţa de a crea

copiilor un spaţiu familial adaptat nevoilor lor. În situa-ţia în care copiii au fost nevo-iţi să participe la o dispută în familie, ambii părinţi ar trebui să discute cu ei şi să le explice că în viaţa de adult pot apărea anumite probleme. Afecţiu-nea este cea mai importantă în această situaţie. Însă, nu este vorba de afecţiunea unui singur părinte pentru a-i face pe cei mici să înţeleagă o si-tuaţie conflictuală, este nevo-ie de ambii părinţi. Copiii au nevoie de siguranţă şi de cer-titudinea că fac parte dintr-o familie unită. Este demonstrat ştiinţific că marea majoritate a copiilor care nu au avut par-te de linişte în familie se pot confrunta la vârsta maturităţii cu probleme de relaţionare, ataşament sau angajament în relaţii de lungă durată şi im-plicit de comportament, la care se adaugă încapacitatea de a se adapta în societate.

Răspuns:Cea mai sigură, rapidă şi ieftină posibilitate pentru a trece apartamentul de pe nu-mele mamei pe numele dum-neavoastră este, DONAŢIA. În cazul în care mai este în viaţă şi tatăl, acesta trebuie să semneze alături de mama dumneavoastră dându-şi consimţământul asupra re-spectivei donaţii. Trebuie avut în vedere faptul că fra-ţii dumneavoastră ar avea în această situaţie o singură posibilitate de a contesta actul de donaţie, respectiv, printr-o acţiune de anulare a acelui act, în cazul în care ei vor putea face demonstraţia legală că actul juridic astfel întocmit este viciat. Adică, se demonstrează existenţa unuia dintre cele trei ele-mente prevăzute de Codul Civil Român, care pot duce la anularea acelui act, re-spectiv: eroarea (donatorii nu au ştiut ce semnează), dolul (donatorii au fost înşe-laţi referitor la obiectul real al actului pe care l-au întoc-mit) sau violenţa (obligarea donatorilor sau determinarea prin violenţă sau ameninţări asupra acestora de a semna documentul, împotriva voin-ţei lor).

Răspuns:Ca urmare a decesului unuia dintre părinţii dumneavoas-tră, soţului supravieţuitor îi

Răspuns:Potrivit art. 650 Cod Civil, patrimoniul succesoral se poate transmite şi în temeiul voinţei celui care lasă moş-tenirea, manifestată prin tes-tament. Articolul 802 Cod Civil defineşte testamentul ca fiind „act revocabil prin care testatorul dispune, pen-tru timpul încetării sale din viaţă, de tot sau parte din avutul său”. Testamentul este un act juridic unilate-ral, solemn, esenţialmente personal şi revocabil. Chiar dacă testatorul primeşte con-sultaţii de specialitate, de exemplu de la un avocat, cu privire la modul de redacta-re a testamentului, acesta trebuie să exprime voinţa sa personală. Testamentul este un act juridic esenţialmente revocabil. Până la ultima cli-pă a vieţii testatorului acesta poate revoca sau modifica unilateral dispoziţiile sale testamentare. El are un drept absolut, deci nesusceptibil de abuz de a revoca dispozi-ţiile testamentare şi sub nici o formă nu poate renunţa va-labil la acest drept. O astfel de renunţare este interzisă de lege. RAŢIUNEObiectul principal al unui testament îl constituie lega-tele, adica acele dispoziţii referitoare la patrimoniul succesoral, sau la bunurile care fac parte din acel patri-moniu. Însă alături de legate sau chiar fără a le cuprinde,

Întrebare:

Întrebare:

Întrebare:

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania

Alături de cititorii noştri

Avocatul răspunde 17testamentul poate cuprinde şi alte manifestări ale ultimei voinţe a defunctului, cum ar fi înlăturarea de la moşte-nire a unor moştenitori le-gali, numirea unui executor testamentar, sarcini impuse moştenitorilor legali sau le-gatarilor, împărţeala făcută de testator, recunoaşterea de către părinte a copiilor, etc. CONŢINUTÎn cadrul unui testament, de cele mai multe ori testorul urmăreşte să stabileasca mo-dul cum, la moartea sa îi va fi împărţit patrimoniul. Legea consacra principiul libertă-ţii testamentare, libertate la care nu se poate renunţa, în sensul că orice persoană este capabilă de a lăsa sau nu tes-tament şi de a dispune, pe această cale, de patrimoniul sau pentru cauza de moarte. Însă libertatea testamenta-ră nu este absolută, legea prevăzând în mod expres anumite îngrădiri, cea mai importantă fiind instituţia re-zervei succesorale prevazută în favoarea unor moştenitori legali şi care este sustrasă actelor liberale ale celui care lasă moştenirea, fie că este vorba de liberalităţile făcute în timpul vieţii (donaţii), fie pentru cauza de moarte (le-gate). Legea prevede expres care sunt moştenitorii rezer-vatari, deci aceia care nu pot fi înlăturaţi de la moştenirea defunctului: descendenţii în orice grad, părinţii şi soţul supravieţuitor. Spre exem-plu, dacă defunctul a lăsat legate în favoarea uneia sau mai multor persoane care nu ar avea vocaţie legală să vină la moştenire, dar pe lângă acestea există şi moş-tenitori rezervatari, atunci mai întâi se va stabili cota legală a acestora din urmă şi abia apoi se vor putea execu-ta dispoziţiile testamentare. TIPURI1) Testamentul olograf este acel tip de testament care, pentru a fi valabil trebuie scris integral, datat şi sem-nat de testator. Acest tip de testament are avantajul că poate fi folosit de către orice persoană care ştie să scrie, se poate întocmi fără contri-buţia vreunei alte persoane, inclusiv martor, nu necesită vreo cheltuială, asigură se-cretul deplin al dispoziţiilor de ultimă voinţă şi poate fi uşor revocat prin simpla dis-trugere. Prezenţa unei alte persoane alături de testa-tor la momentul întocmirii testamentului nu afectează valabilitatea acestuia. Dacă testamentul conţine clauze scrise de o altă persoană, aceste dispoziţii nu pot pro-duce efecte juridice. Incon-venientele ar fi acelea că ar putea fi uşor ascuns sau chiar distrus în timpul vieţii sau după moartea testatorului, nu asigură protecţia voinţei dispunătorului împotriva eventualelor influenţe abu-

Roberta N. : Tata (locu-ieşte în România) ar vrea să-şi facă testament, însă a auzit că poate fi ata-cat după deces, atacan-tul având câştig de cauză foarte uşor. Este adevărat? Cum, unde şi în ce condiţii trebuie făcut testamentul pentru a fi valabil?

zive, poate fi contestat faţă de celelalte feluri de testa-mente, iar dacă testatorul nu are cunoştinţe juridice poate cuprinde formulări confuze, susceptibile de interpretări neconforme cu voinţa sa. 2) Testamentul autentic este acela care a fost investit cu formă autentică de către no-tarul public. Acest tip are avantajul că prin el pot testa şi persoanele care nu ştiu să scrie şi totodată se bucură de forţa probantă a actelor autentice. În acelaşi timp, deoarece un exemplar se păstrează în arhiva biroului notarial, nu poate fi distrus sau ascuns de persoanele in-teresate, iar dacă a disparut, poate fi obţinut un duplicat sau poate fi reconstituit. In-convenientul ar fi acela că necesită anumite cheltuieli şi un anumit consum de timp. 3) Testamentul mistic poate fi scris de testator sau de altăpersoană, dar trebuie semnat de dispunător, ulterior fiind sigilat şi prezentat judecă-toriei în vederea efectuării formalităţilor de suprascri-ere. Pe hârtie sau plicul si-gilat judecatorul este obligat să întocmească un proces verbal în care se consem-nează prezentarea testato-rului (identificat de judecă-tor) şi declaraţia acestuia că testamentul este al său şi este semnat de el. Actul de suprascriere datat (aceas-ta dată reprezentând şi data testamentului) se va semna de către judecator şi de tes-tator. Acest tip este foarte puţin utilizat în practică, el asigurând secretul dispozi-ţiilor testamentare, iar forţa probantă fiind aceea a acte-lor sub semnatura privată. Numai actul de suprascriere, realizat în faţa judecătorului are forţa probantă a testa-mentului autentic.Având în vedere cele pre-zentate, pot să vă concluzi-onez că, din punct de vede-re al valabilităţii, toate cele trei tipuri sunt valabile, însă pentru mai multă siguranţă vă sugerez tipul 2 sau 3.

va reveni o cotă de 1/3 din masa succesorală, iar copii-lor o cotă de 2/3 din aceas-ta. Dacă una dintre părţile care au vocaţie succesorală (dreptul legal la succesiune, nefiind nedemni de aceas-ta) doreşte să cedeze partea sa din moştenire, o poate face fie la notariat, în cazul în care părţile ajung la un acord (în această situaţie, dacă cedentul nu se află în ţară, poate dispune printr-un document întocmit la un no-tar din ţara unde îşi are rezi-denţa, cui anume doreşte să cedeze dreptul său la moşte-nire) fie în faţa judecătorului care va judeca, cauza şi care va consemna actul de voin-ţă al cedentului în parcursul hotărârii ce se va emite la încheierea procesului.

Alina P. : Tatăl meu a de-cedat acum şase ani. Ur-maşi suntem mama, eu şi o soră. Nu am dezbătut succesiunea după deces şi am înţeles că acum trebu-ie făcută în instanţă, mai ales că sora mea nu doreş-te să o dezbatem pe cale amiabilă. Vorbim de casa părintească şi o maşină (în România). Întrebare: Ce parte ni se cuvine fie-căreia dintre noi? Poate una dintre părţi să-i cede-ze partea sa alteia? Dacă da, în ce condiţii?

Mihai I. : Cu ani în urmă, din primii bani strânşi în Spania, am cumpărat un apartament în România. Problema este că i-am trimis banii mamei mele, care l-a luat pe numele ei pentru că nu avea procu-ră, urmând ca ulterior să-l trecem pe numele meu. Anii au trecut şi aparta-mentul a rămas pe numele mamei. Mai am fraţi şi nu aş vrea ca, în cazul unui deces, să apară compli-caţii. Întrebare: care este cea mai ieftină şi mai uşoară formă de a trece apartamentul pe numele meu pentru a fi scutit de taxele unei vânzări-cum-părări? Mi-l poate dona?

Consultanţă juridică gratuită

PSD Diaspora, prin Biroul Avocatului Ionel Niţu oferă consultanţă juridică gratuită românilor din Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie.Biroul de consultanţă juridică, cu sedii deschise în Castellon, Barcelona şi Onda – Spania, Torino – Italia, Stuttgart – Germania şi Londra – Marea Britanie oferă consultanţă pentru servicii de natură civi-lă – divorţuri, partajări, încre-dinţări minori, recuperări de debite, pentru diverse cauze penale şi comerciale şi infor-maţii cu privire la obţinerea de documente din România. „Din pacate, foarte mulţi ro-mâni din afara graniţelor ţării se confruntă zilnic cu proble-me de natură juridică. Fiind într-o ţară străină, procedurile sunt mult mai complexe, greu accesibile românilor şi toto-dată foarte costisitoare. Prin această iniţiativă, dorim să venim în sprijinul tuturor ro-

mânilor care necesită un sfat juridic profesionist.” a decla-rat deputatul Cristian Rizea, presedintele PSD Diaspora.Consultanţa juridică gratuită poate fi solicitată la numere-le de telefon: 0040/720 687 290 sau 0034/666 313 448 – Avocat Ionel Niţu şi la e-mail: [email protected]. Adresele punctelor de lucru sunt următoarele: SPANIA: Castellón de la Plana - Plaza Cardona Vives, nr.8,1. Onda - Calle Heche Homo, nr. 3,1. Barcelona - Calle Nicaragua, nr.75-77. ITALIA: Torino - Via Reiss Romoli, nr.45. GERMANIA: Stuttgart - Europaplaz, 3, 72072, Tubingen. MAREA BRITANIE: Londra 335 - Ballards Lane, no. 128 LT.

Reţeta pre-scrisă

Era una din acele după-amie-ze de vineri în care gene-rozitatea climatului blând mediteranean avea efectul paradoxal de a mă scoate din sărite, în loc să mă facă să zburd de fericire. Fireş-te, am auzit şi eu de teoriile care susţin că lumina solară stimulează veselia, inducân-du-ne starea de bine şi fa-cilitând absorbţia vitaminei D. Cu „D” de la destindere, nu de la depresie! Dar since-ră să fiu, puţin îmi păsa mie de invidia clienţilor care mă vedeau şezând la calculator, nas în nas cu nemărginita Mare Mediterană, câtă vreme n-aveam voie să-mi părăsesc postul înainte de terminarea programului. Jocul acesta mi s-a părut întotdeauna ne-drept. În astfel de momente, dorinţa mea de libertate era mult mai puternică decât privilegiul aparent de a avea un loc de muncă atât de frumos. Poate singura consolare era gândul la weekendul iminent, chiar dacă acasă se îngrămădeau alte probleme, care abia aş-teptau să fie rezolvate.În fine, ca s-o scurtez, aveam „temele” deja încheiate, eram ultima supravieţuitoare a unei săptămâni plictisitoare pe tă-râmul afacerilor imobiliare şi ardeam de nerăbdare să încui biroul şi să plec.De parcă Satana mi-ar fi citit gândurile, în timp ce mă ve-deam deja cu ochii minţii pe drumul spre casă, m-am po-menit cu un intrus în birou. Se vedea din prima clipă că nu era un client interesat să cumpere vreo casă. Tânărul îmbrăcat modest, cu un pro-spect în mână, părea oarecum rătăcit. Afişa veselia aparentă pe care o abordează comis-voiajorii când încearcă să-ţi vândă ceva, vrând-nevrând. De parcă n-ar fi fost îndea-juns cu atât, în clipa în care a deschis gura am constat cu neplăcere că avea un defect de vorbire foarte pronunţat. Cum bietul de el părea han-dicapat din naştere – deci pedepsit destul, chiar fără vină – m-am străduit să-mi reprim resentimentele şi am încercat să scap de el în mod politicos.După cum mă aşteptam, nu s-a lăsat alungat aşa simplu. Pregătită de pe acum să fac

Costa Blanca18faţă cu stoicism asaltului său de spaniolă stâlcită, i-am adresat una din privirile cele mai strepezite de care sunt capabilă, deplângându-mi în gând soarta.Contrar obiceiului majorităţii vânzătorilor ambulanţi, care profită de clipa de confuzie iniţială pentru a se lansa în stil heirupist în ample mo-nologuri de marketing ief-tin, tipul părea să aştepte din partea mea o întrebare. Nu s-a lansat imediat în clasica pledoarie pentru produsul pe care îl promova, ci m-a privit stăruitor drept în ochi. Mi-am plecat faţa instinctiv, re-gretând fereastra minusculă prin care îi facilitasem o pri-vire asupra aversiunii pe care o acumulasem în suflet. Sin-ceră să fiu, nu mă aşteptasem la prea multă profunzime din partea acestui ins insipid.Convinsă că imaginaţia imi joacă feste, proiectând în bie-tul om profunzimi inventate, l-am întrebat pe ton calm ce doreşte. „Ţi-ar face enorm de bine o plimbare în mijlocul naturii”, mi-a replicat el, tutuindu-mă după obiceiul tipic spaniol,

de parcă m-ar fi cunoscut de când lumea. Acum chiar că începea să-mi sară ţandăra. „Nu cred că e treaba ta”, i-am replicat. Apoi am conti-nuat să-l apostrofez, descăr-când mai mult din frustrarea adunată. „Vrei cumva să-mi

câştigi încrederea, ca să-mi vinzi vreun aspirator?”, l-am mai întrebat oarecum supăra-tă. Mă simţeam cu musca pe căciulă, pentru că realmente nutream gânduri de libertate. Dar de unde ştia el de pasi-unea mea pentru drumeţii în aer liber? Cu răbdare şi vădit efort vo-cal mi-a explicat că handica-pul său l-a ajutat să dezvolte o sensibilitate specială, un fel de compensaţie prin alte sim-ţuri. Învăţând să interpreteze limbajul nonverbal, gesturile involuntare, mimica şi ticuri-le oamenilor, a ajuns să ghi-cească uşor stările şi emoţiile care ne înceacă, în special lucrurile pe care nu vrem să le exprimăm în cuvinte. Pe mine m-a recepţionat ca pe o persoană cu nevoie imediată de spaţiu şi linişte. Apoi m-a somat – deci nu mi-a sugerat sau recomandat, ci aproape mi-a ordonat – să mă apuc neapărat de scris.Nu sunt superstiţioasă sau mistică din fire, nu cred prea mult în lucruri nepalpabile, dar ar fi absurd să pretind că nu ar exista energii care ne manevrează uneori prin iţe

nevăzute. Cu sau fără puteri vizionare, interlocutorul meu îmi atinsese o coardă sensi-bilă.Dorinţa de a scrie m-a însoţit mereu, dar nu mi-o mărturi-sisem nici măcar mie. La fel de des cum apărea pofta de a

scrie, la fel de frecvent s-au găsit piedici, pretexte şi cauze independente de voinţa mea, care m-au împiedicat s-o fac. Din perspectiva actuală, e clar că uneori şi teama de a nu fi la înălţimea proprilor aşteptări a funcţionat la mine eficient, pe post de frână.Aşa se face că am resimţit re-proşul tânărului necunoscut ca pe un ghimpe în inimă, o lovitură brutală dar, în ace-laşi timp şi o mică fereastră salvatoare. Dacă o fi chiar aşa, poate totuşi „îmi stă scris pe faţă”! Ce mai atâta risipă de energie pentru a împiedica scrisul celor pre-scrise?Reţeta pe care mi-a ordonat-o junele spaniol a funcţionat. Scrisul a devenit între timp o a doua natură pentru mine. Nu-i voi îndeplini dorinţa manifestată pe atunci, de a-i înmâna una din cărţile mele, pentru că nu va înţelege lim-ba noastră, dar mă gândesc la el ades şi mă inspiră determi-narea cu care nu se dă bătut. Întocmai cum mie mi-a spul-berat rezistenţa, aşa probabil

că s-a luptat şi pe propriul său drum. E greu de imaginat cum reuşeşte să ţină pasul cu colegii, în ciuda handica-pului său major, dar ştiu că vinde en gros cantităţi deloc neglijabile dintr-un produs de curăţenie, un concentrat ecologic, o adevărată minune universală, răspândită inclu-siv prin cabinetele medicale.Revenind la conversaţia noastră din vinerea de pomi-nă, ştiu că schimbul de idei a durat foarte puţin şi că in-terlocutorul meu misterios a dispărut la fel de repede cum apăruse, lăsând în urmă o grămadă de semne de între-bare. Ţin minte că am respec-tat ora închiderii fără dificul-tate, deşi nu mă mai grăbeam deloc, căci starea mea de in-dispoziţie se risipise ca prin farmec. Am apucat totuşi în acel scurt răstimp să aflu că se născuse cu un defect în cerul palatin, defect operat parţial. Ironia sorţii face ca tatăl său să fie un cantautor spaniol destul de cunoscut, un om predestinat articulării prin glas. Dintr-un decupaj de ziar pe care îl purta asu-pra sa am aflat cu stupoare că versurile cântecului meu spaniol preferat au fost scrise chiar de tatăl său. La fel cum cântecul „Mujer” a aşteptat mulţi ani până când cineva s-a gândit să-l exprime în cu-vinte, aşa au aşteptat şi tex-tele mele nescrise îndemnul unei mâini nevăzute, dintr-o dupăamiază obscură de vi-neri, pentru a începe să se aştearnă pe hârtie. Coincidenţa cu melodia pre-ferată a contribuit la sparge-rea definitivă a gheţei. Decisă să aflu cât mai multe detalii despre adolescentul timid, am început să-i pun întrebări, încercând să-mi explic prin ce întâmplare mirabilă mi-a ieşit taman acest om în cale.

Îmi vine să zâmbesc la amin-tirea interogatoriului sfre-delitor la care l-am supus, curioasă să aflu de unde vine mai exact. Parcă eram din anecdota cu ţăranul ardelean venit la oraş, care vede pen-tru întâia oară un student de african şi, după ce-l descoase aflând că vine din Africa, mai precis din Kongo, mai exact din Brazaville, ţine morţiş să ştie de-al cui din Brazaville este dânsul de fapt.În vinerea aceea am fost cam absentă şi gânditoare. Mai târziu am încercat să-i de-scriu soţului meu întâlnirea stranie, dar n-am reuşit să străpung prin cuvinte aspec-tele de suprafaţă. Impresia puternică lăsată de întâlnirea cu tâlc a dăinuit peste week-end şi mă însoţeşte de atunci ori de câte ori mă aştern pe scris. Uneori, când mă în-cearcă vanitatea de a scrie „îmbârligat”, epatant şi gă-unos, altfel decât cum simt de fapt, parcă văd zâmbetul imperfect al acelui copil mai matur decât mulţi dintre noi, care m-a îndemnat să las lu-crurile simple, nefalsificate să domine peste tot şi toate.Dacă mă gândesc bine, din toţi clienţii cu care am avut de-a face la birou în acea săp-tămână, oameni cu nume pe care le-am uitat de mult, sin-gurul care a contribuit fin dar covârşitor la tabloul personal în care mă compun eu astăzi, pe cât posibil în bună armo-nie, a fost acel tânăr spaniol, al cărui nume nu l-am cunos-cut niciodată.

Gabriela Căluţiu SonnenbergBenissa - Costa Blanca

textul transpiră o scuză mare de tipar faţă de cei rămăşi din-colo, cu care nu mai ai un lim-baj comun şi care oricum te dispreţuiesc fiindcă nu te mai înţeleg - deşi vorbeşti aceeaşi limbă, funcţionezi după un sistem de referinţă în care ei nu mai există. Explicaţiile vin dintr-un repertoriu larg: de la nu mă merită până la n-am avut încotro, am fost gonit. Regardless, apar cuvinte mari cum sunt ţarina străbunilor, ţara natală sau patria (pe) care nu ţi-o alegi. Melancolia o poţi citi până în fundul pa-ginii virtuale şi îţi vine a te în-treba de ce nu te întorci mai-că, huh, de ce atâta suferinţă? Apoi îmi amintesc un citat celebru dintr-un serial tv: Oh, I wish I could but... I don’t

în care au deschis gura? Sun-teţi siguri că hainele exprimă întotdeauna personalitatea celui care o poartă şi nu doar o modă sau un gust generalizat? Am vă-zut tineri ahtiaţi după modă, în stare să cheltuie banii pe care nu-i aveau doar de dragul unei perechi de blugi de firmă sau a unui parfum sau deodorant, doar pentru că e şic, de marcă...Personal nu mă dau în vânt după modă, fac mereu economii şi-mi aleg cu mare grijă hainele, mai ales în funcţie de preţ şi calita-te. Dar nu asta mă interesează. Desigur, e important să ştii să-ţi alegi hainele în funcţie de oca-zie, că doar nu o să te îmbraci

want to! De fapt, funcţionăm toţi pe principiul ubi bene ibi patria şi bine mersi am pără-si orice fel de ţară pentru una mai apetisantă, mai caldă, mai organizată, unde să ni se dea, să ni se spună şi să ni se facă. Asta dacă am putea ieşi din zona de confort. Căci ce te ţine într-un loc în care nu ţi-e bine? Dragostea de patrie, prostia, frică de necunoscut sau lenea? Când o bate băr-batul beţiv pe vecina îi spui să-şi ia picioarele la spinare şi să caute unul mai blînd sau îi aminteşti de loialitatea tâmpi-tă pe care în necunoştinţă de cauza a promis-o? Omul sfinţeşte locul sau in-vers? Dacă nu eşti la locul pe care îl iubeşti, îl iubeşti pe ăla la care eşti? Sau ca-

cu pantaloni scurţi când te duci la servici sau la o întrunire im-portantă, dar nu cred că esenţa şi valoarea persoanei rezidă în modul ei de a se îmbrăca. Am văzut genii care aveau nevoie de ajutor în selectarea garderobei şi a hainelor, iar locul lor rămâne sfinţit de propria persoană şi ge-nialitate nu de părul vâlvoi sau de ciorapii neasortaţi cu cravata şi aşa mai departe.Chestia asta cu îmbracatul bine pentru a face o bună impresie asupra celorlalţi o găsesc mai curând o invenţie - între altele, destul de artificială şi forţată - a noii ere de consum şi materia-lism, când eşti judecat prin pris-

Omul potrivit şi cel care

sfinţeşte locul

Patria pe care o meriţi

Haina şic şi personalitatea

Omul care sfinţeşte locul, aşa spune o vorbă din bătrâni şi mare dreptate mai are. Dar nu oricum. Ca să-l “sfinţească” un om trebuie să se afle în lo-cul potrivit. Ajungem la un alt proverb: omul potrivit la lo-cul potrivit. Cred că cele două merg foarte bine împreună.Mi se întâmplă de multe ori să admir realizările unor oa-meni, felul în care ştiu să facă faţă unor situaţii, modul în care tratează oamenii din ju-rul lor. În timp ce lor li se pare că este perfect natural să se întample aşa, că îşi fac doar datoria, ceilalţi cred că ei sunt deţinătorii unor secrete/reţete ale succesului. De fapt, să-ţi

conştientizezi propriul poten-ţial şi să-l direcţionezi către activitatea cea mai potrivită nu este totuşi atât de uşor. Nu e suficient să ştii la ce te pricepi ci trebuie să găseşti şi locul unde îţi poţi folosi abili-tăţile. Dacă eu aş şti că prin-cipalul meu talent este vocea frumoasă, acest lucru nu m-ar ajuta prea mult să am succes dacă nu mă îndrept către o ca-rieră muzicală. De aceea, să-ţi cunoşti punctele forte (adică să fii omul potrivit) nu are ni-cio valoare dacă nu te afli în locul pentru care eşti potrivit. Ambele – identificarea talen-telor şi găsirea locului – sunt la fel de dificile şi au impact hotărâtor asupra succesului în viaţă dacă se succed logic. Evident veţi spune: sunt atâ-ţia care au avut succes fără să ştie de la început care sunt ta-

lentele lor. Aşa e, uneori intu-iţia şi norocul pot aduce omul potrivit la locul potrivit, însă dacă nu vă consideraţi noro-coşi, cel mai simplu e sa mer-geţi la sigur. O dată ce ştim ce oferim ştim cui îi folosesc calităţile noastre.De curând am facut testul Clifton care se bazează pe teoria identificării şi fructifi-cării talentelor noastre. Dacă stau şi mă gândesc, nu am întâlnit/auzit de oameni care să fi atins succesul doar din încercarea de a-şi acoperi de-fectele. Practic, spun designe-rii acestui test, cea mai sigură cale să devii cel mai bun este folosind ce ai deja cel mai bun în tine.Vorbeam la început de astfel de oameni care ştiu deja care sunt punctele lor forte şi, în loc să-şi consume energia în-

Din când în când câte un om de bine simte nevoia de a-mi atrage atenţia asupra unui eseu scris de vreunul sau altul care împrăştie opere necunos-cute în spam-uri pe internet. Tema e mereu aceeaşi, ca şi cuvintele, numai dramul de talent în a le pune împreună are grade diferite. Se filozo-fează pe marginea părăsirii ţarinei natale, a patriei, a pă-mântului mumă, etc. În mare,

Poate în vremea de azi vorba: haina face pe om şi cu cât eşti mai înţolit cu atât eşti considerat mai şic şi cu mai bun gust, şi-a mai pierdut din valoare. Oare? Există mereu capcana aparenţe-lor în care putem cădea cu sau fără vrere.Câte persoane bine îmbrăcate v-au dezamăgit în momentul

Opinii 19

ma aparanţelor pe care ştii să le afişezi.La Florenţa am cunoscut o ame-ricancă, care îşi luase singură titlul de consultant de imagine şi-ţi oferea (contra cost) şedinţe de consultanţă pentru îmbună-tăţirea imaginii proprii. Nu am acceptat. Îmi dau seama că dacă aş avea mai multe resurse eco-nomice aş ştii să-mi îmbunătă-ţesc singur imaginea. Doar simţ estetic am destul şi am şi făcut studii cu profil artistic. Dar nu mă interesează. Prefer ca oame-nii să mă aprecieze pentru ceea ce sunt şi nu pentru cum arăt. Că nu sunt de aruncat nici din acest punct de vedere...

Mircea Fluieraş

cercând să corecteze ceea ce nu ştiu să facă, decid să ofe-re celorlalţi ceea ce au ei mai bun. Personal, nimic nu-mi dă o satisfacţie mai mare de-cât să văd că cineva şi-a găsit vocaţia, locul pe care-l poate

sfinţi. Şi dacă pot să fac ceva ca să-l ajut, mulţumirea este şi mai mare. Dacă eşti acolo unde talentele tale sunt utili-zate şi puse în valoare la ma-ximum The Sky’s The Limit, ai ocazia să-ţi laşi amprenta

asupra ceea ce se întâmplă, eşti inovativ, dai soluţii, re-zolvi probleme în cel mai natural mod posibil pentru că faci ceea ce ştii mai bine şi se vede. Se vede că, sfinţeşti locul.

Cristian Ioanoviciu Guitars

uţi locul ăla unde te simţi în pielea ta? Cui datorezi ce? Viaţa, nervii, sângele, primul născut? Pămîntului, patriei, gliei strămoşeşti, personajului colectiv? Cine decide ce ţară e obliga-toriu şi civilizat să iubeşti şi de ce? Dacă ai demisionat din ţară dintr-un job care nu îţi mai vine bine înseamnă că nu-ţi iubeşti părinţii, limba maternă, casa moştenire de la străbuni, gropile din asfalt, trăsăturile de caracter, politi-ca de mahala şi în general tre-cutul? Sunt într-adevăr toate variabilele astea legate de o singură ecuaţie cu soluţia uni-că? Şi, mai ales, cine zice că ţara, ca şi religia, nu poţi să ţi le alegi singur? De când s-au inventat avi-

oanele, televiziunea, inter-netul şi Facebook-ul, lumea s-a micşorat, suntem atât de aproape unii de alţii că ne au-zim fornăind... Aparţinem toţi unei lumi mult mai mari decât cartierul în care ne-am născut. Dar ca să vezi asta trebuie să pui piciorul măcar o dată într-un aeroport, să respiri aerul condiţionat al altui continent,

să vorbeşti altă limbă cu alţi oameni decât vecina de palier, să accepţi mâncarea altei cul-turi şi aşa în general să înţe-legi că noi am fost primii aici nu ţine loc de carte de vizită şi nici de CV/Resume. Fiecare are patria pe care o merită. Şi invers. Şi toate as-tea se schimbă în timp real, împreună cu noi.

Kasandra Kalmann Năsăudean

Se crede că această sărbătoare trebuie ţinută cu sufletul des-chis mai ales de către cei care îşi doresc căsătorie, vindecare de o boală sau de către mame-le care vor o naştere uşoară şi copii sănătoşi. Este fără doar şi poate cea mai importantă sărbătoare re-ligioasă a verii. Ca de la om simplu la om simplu, oamenii au botezat această sărbătoare Sfânta Maria Mare.

Nu putem lăsa să treacă ne-menţionată o sărbătoare atât de însemnată pentru noi ro-mânii. Încărcată cu semnifica-ţii, obiceiuri şi tradiţii moşte-nite din generaţie în generaţie, sărbătoarea Adormirii Maicii

Sfaturi generale:„Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe câmpurile cu sămănături de iarnă. Despărţiţi încetul cu încetul mioarele de la miei. Meiul, după ce e copt, se taie în rouă, se pune pe pânzi şi se usucă pe ele. Sămănaţi pen-tru iarnă pătrunjel, spanac. De aci încolo nu mâncaţi nici un frupt fără de a-l fi spălat mai întâi. Sapă în jurul pomi-

Denumirile populare ale lunii August: • augustru, măselar, gustar, gustea, secerar• este una din lunile ce abundă în legume,

fructe şi recolte de tot soiul

Superstiţii şi tradiţii de Sfânta Maria

Domnului ne umple sufletul de bucurie, de caldură, de speranţă şi de încredere. Iată câteva dintre cele mai cunos-cute şi mai frumoase obiceiuri şi tradiţii legate de această sărbătoare:• Se crede că această sărbă-toare trebuie ţinută cu sufle-tul deschis mai ales de către cei care îşi doresc căsătorie, vindecare de o boală sau de către mamele care vor o naş-

tere uşoară şi copii sănătoşi şi norocoşi. Dacă te rogi cu cre-dinţă şi încredere, atât pentru tine cât şi pentru alţii, ruga îţi va fi ascultată.• Conform tradiţiei, dacă eşti nemăritată, pentru ca cel sortit

să-ţi apară în prag, trebuie să ascunzi la sân o plantă numi-tă „năvalnic”, să ţii candela aprinsă şi să pui în dreptul icoanei flori proaspăt culese, considerate bune de leac şi de dragoste. • În credinţa populară româ-nească, anumite lucruri sunt total interzise în această zi dacă nu vrei ca fapta ta să atragă tristeţea şi lacrimile Maicii Domnului şi bucuria

deavolului. Este considerat aşadar de rău augur să mergi înapoi sau să-ţi tunzi părul şi să-l arunci la gunoi.• În ziua de 15 august, în anu-mite zone ale ţării femeile îm-part celor nevoiaşi faguri de

miere, prune şi apă cu o lumâ-nare aprinsă pentru ca Maica Domnului să mijlocească pe lângă cel de sus întru iertarea păcatelor celor decedaţi şi iz-băvirea sufletelor acestora.

• Înflorirea trandafirilor în apropiere de această sărbătoa-re este percepută drept semn că o toamnă lungă şi blândă, cu ploi, recolte multe, dar şi cu mult soare se aşterne îna-inte.

• În anumite părţi ale României, gestul de a aprinde focul în vatră atrage după sine boala şi nenorocul, iar bărba-ţii nu au voie să îşi dea jos că-ciula sau să se scalde în apele curgătoare. Pe de altă parte, în alte zone ale ţării, porumbul crud, „cu lapte”, este fript pe jarul fier-binte, întorcându-se foarte des pe o parte şi pe alta, aşa cum o cere tradiţia culinară a sărbătorii. De asemenea, începând cu această sărbă-toare, neoficial, se dă startul semănăturilor de toamnă, se coboară în sat stânele de oi, iar bătrânii satului zic de des-câtec pentru ca păsările să nu poată distruge cu ciocul lor recoltele de struguri. În această zi este celebrată şi Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana mari-narilor. Se fac serbări la malul mării dar şi în oraşele dunăre-ne. La ţară, în vii se angajea-ză pândarii şi se spune că se „leagă” ciocul păsărilor pen-tru a nu mai putea strica boa-

Tradiţii româneşti20

AUGUST

bele de struguri. De asemenea se oferă ofrandă din noua poamă. În părţile Moldovei, Sfânta Maria Mare (15 au-gust) este considerată „a mor-ţilor” fiind pomeniţi toţi cei ce au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfânta Maria Mica (8 septembrie) sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume. La Sfânta Marie Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei conside-rându-se că, apoi sunt bune de leac. Între cele două Marii (15 august – 8 septembrie) este timpul prielnic semănării grâ-ului. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie). Dintr-o sămânţă, aparent moartă, se va naşte un nou spic de grâu plin cu boabe, pentru a adeveri că din moarte va fi înviere.

A consemnat, Tiberiu Grădiştean, TimişoaraFoto: Dan Timoc

lor mai tineri. Seamănă săla-tă iernatică. Adună seminţele coapte de legumi, le curăţeş-te şi agaţă în cui, punându-le în săculeţe. Seceră ovăsul ce-l mai ai. Seamănă rapiţă. De vezi albinele că prea mult şed pe afară, e semn că n-au ce să lucre. Ridică coşniţele punând sub ele nişte bucăţi de scândură potrivite. Stu-pii fără matcă se împreună cu alţii mai slabi. Urmează cu plivitul viei. Uscă poame

şi fasole pentru iarnă. Altoii oculaţi, văzând că nu s-au prins, trebuiesc din nou ocu-laţi. Propteşte pomii prea încărcaţi şi răreşte poame-le prea dese, ca să se poată coace. Ară pentru toamnă şi la capătul lunei poţi şi semă-na. Adună sâmburi de toate poamele.”Prevestiri de timp:• Negura de pe livezi şi râ-uri, de s-arată după apunerea soarelui, înseamnă timp bun

statornic• Ploaia din august subţie vi-nul• Vânturile de miazănoapte aduc timp statornic• Când sunt alune multe, în-seamnă iarnă grea pe viitor• Dacă în august nu e căldu-ră, atunci rămân fructele ne-coapte• În această lună pleacă coco-rii în şiruri şi rândunelele în stoluri

Supă delicioasă de roşii cu orez

Băutură răcoritoare cu grapefruit roşu şi struguri

Calendarul ortodox - august 2011

Tocăniţă de ardei cu afumătură

Ingrediente:• 5 roşii proaspete• sare• piper• boia dulce• orez• tarhon• 1 morcov• 1 cartof• leuşteanMod de preparare:Se fierb împreună orezul,

O reţetă simplă şi delicioa-să de băutură răcoritoare cu grapefruit roşu şi struguri din: grapefruit roşu, struguri negri, suc de struguri şi iaurt natural. Un suc acidulat, cu bucăţi de struguri şi grapefru-it proaspăt, poate constitui cel mai bun început pentru o zi. Îl puteţi consuma simplu sau cu iaurt.Ingrediente:• 1 grepefruit roşu• 125 g struguri negri, fără sâmburi• 4 linguri suc de struguri, aci-dulatGarnitură:• opţional, iaurt natural, de-gresatMod de preparare:Cu ajutorul unui cuţit ascu-ţit, se curăţă grapefruit-ul de coajă, inclusiv de pieliţa albă. O reteţă gustoasă de tocăni-

ţă de ardei cu costiţă de porc afumată, ceapă, roşii, cârnaţi afumaţi, sare, piper, boia dul-ce, boia iute, busuioc.Ingrediente:• 1 kg ardei capia• 3-4 ardei graşi• 250 g costiţă de porc afu-mată• 2 cepe• 500 g roşii• 400 g cârnat afumat• sare• piper

Plăcintă cu caiseO reţetă delicioasă de plăcintă cu caise, făină, unt, sare, apă, zahăr, pesmet, ouă, smântână, budincă de vanilieIngrediente:• 250 g făină• 125 g unt• 1/2 linguriţă sare• 100 ml apă receIngrediente umplutură:• 750 g caise• 100 g zahăr• pesmet sau alune măcinateIngrediente cremă:• 2-3 ouă

Poftă bună!Reţete trimise de

Gabriela Dudu din Braşov

morcovul şi cartoful dat prin răzătoare, în doi litri de apă. Se lasă pe foc 20 de minute şi se adaugă o jumătate de linguriţă de boia dulce, sare după gust, piper şi cele cinci roşii tăiate mărunt.Apoi se amestecă şi se lasă încă 10 minute pentru ca ro-şiile să fiarbă. La sfârşit se adaugă tarhonul.Poftă bună!

• cimbru• boia dulce• boia iute• busuiocMod de preparare:Se taie cârnaţii şi costiţa bu-căţi potrivite şi se pun la foc mic să se prăjească în sucul propriu. Se amestecă cu o spatulă din lemn ca să nu se lipească. Separat, se spală ardeii, ceapa şi roşiile şi se taie felii potrivite, se adaugă în cratiţa cu costiţa şi cârnaţii afumaţi şi se fierb înăbuşit.

Bucătăria de acasă 21

Ca să nu se lipească, se adau-gă apă puţin câte puţin. După ce au scăzut la jumătate, se condimentează cu sare, piper, cimbru, boia şi câteva frunzu-liţe de busuioc şi se mai lasă să dea în câteva clocote.Se introduce apoi în cuptor, aproximativ 15-20 de minute, să se rumenească. Tocăniţa de ardei cu afumătură se serveş-te ornată cu frunzuliţe de pă-trunjel verde şi busuioc.

Poftă bună!

• 2-3 linguri zahăr• 150 ml smântână dulce sau 100 ml lapte• 1 plic budincă de vanilie sau amidonMod de preparare:Se preîncălzeşte cuptorul la 200 de grade. Se amestecă fă-ina cu sarea, se adaugă untul bucăţele şi se amestecă bine până arată ca o masă fărămi-cioasă. Se adaugă apa şi se amestecă cu o furculiţă. Apoi se frământă, dar nu prea mult, cât să rezulte un aluat omo-gen.Se lasă la frigider cel puţin o oră. Caisele se taie în bucăţi egale. Se întinde aluatul cu sucitorul la o grosime de un deget şi se pune pe fundul unei tăvi de plăcintă. Margi-nile aluatului se taie cu cuţitul şi se face din el o rolă care se lipeşte pe marginea fondului

de aluat uşor umezit, o ramă îngroşată, de jur împrejur.Fondul de aluat se înţeapă cu furculiţa din loc în loc. Se pre-sară apoi cu pesmet sau alune măcinate. Deasupra se aşează bucăţile de caise, într-un strat gros de un deget. Se amestecă ouăle, zahărul şi smântâna. Se îngroaşă cu budincă de vani-lie (pregătită conform indica-ţiilor de pe plic) sau cu ami-don dizolvat în apă. Această cremă se toarnă peste caise. Se coace la foc moderat, până se rumeneşte marginea. După ce se scoate de la cuptor, se mai lasă să stea un timp, pen-tru a se întări.

Operaţia se face deasupra unui castron pentru a aduna tot sucul. Se desface grepefru-it-ul în felii, scoţându-i toate pieliţele.Se taie boabele de struguri în două, dacă sunt mari, altfel se lasă întregi. Se adaugă în cas-tronul cu suc şi grepefruit. Se răceşte cel puţin 30 de minute la frigider sau, dacă vă este mai uşor; se lasă la frigider peste noapte.Se adaugă sucul acidulat peste fructe atunci când se serveşte. Se pot servi fructele singure, sau cu iaurt deasupra.Dacă nu aveţi suc de struguri acidulat, puteţi folosi suc de strugure neacidulat pe care-l

veţi adăuga înainte de răci-re. Puteţi adăuga bucăţele de portocală sau le puteţi folosi în loc de grapefruit.

PrunaDe nenumarate ori, oamenii de ştiinţă au analizat minuţios pruna. În urma analizelor, s-a descoperit că ea este extrem de bogată în glucide, hidraţi de carbon, acizi organici, vi-taminele A şi B, potasiu, cal-ciu, fosfor, magneziu, fier, pentru a aminti doar o parte din componenţii ei. Prin ur-mare, nu trebuie să ne miram de proprietăţile remarcabi-le ale acestui fruct: fortifică sistemul nervos, combate starile de oboseală, stimulea-ză tranzitul intestinal, nor-malizează volumul ficatului (reduce hepatomegalia). Iată de ce, pruna este un aliment recomandat astenicilor, spor-tivilor, copiilor, persoanelor constipate, hepaticilor.În plus, puterea depurativă şi diuretică a prunei o face uti-lă persoanelor suferinde de

reumatism, arterioscleroză, celor cu intoxicaţii alimentare acute.Proprietăţile laxative ale pru-nei sunt unanim recunoscute. Vom reţine deci că pruna este un aliment capabil să întă-rească celula nervoasă, să revigoreze organismul, să-l elibereze de deşeuri şi toxine, să regleze funcţiile hepatice, tranzitul intestinal şi debitul urinar. Trebuie să adăugăm şi faptul că puterea ei diuretică ajută corpul să elimine apa din ţesuturi. Această informa-ţie va avea, fără îndoială, un ecou favorabil la cei afectaţi de celulită. De aici derivă ne-cesitatea unei cure cu prune, dimineaţa pe stomacul gol. Cura se face progresiv, tinând cont de toleranţa gastrică a fi-ecăruia.Există diferite soiuri de prune: brumării, renglote etc. Toate

au calităţi identice. Este deci inutil să preferaţi un anumit soi, cel puţin din acest punct de vedere.Sub formă de compot, o mare parte din componentele pre-ţioase ale prunei dispar. Cu toate acestea, preparată astfel, pruna este indicată persoane-lor cu hemoroizi şi celor cu afecţiuni ale aparatului diges-tiv.Ca şi fructele crude, prunele uscate se pretează la mini-cu-re făcute dimineaţa, pe stoma-cul gol.Dar persoanele cu adevărat interesate să-şi elibereze or-ganismul de toxine (în special cele cu afecţiuni reumatice şi hepatice) pot face o cură ex-clusivă cu prune uscate, timp de două sau trei zile, cură ce poate fi repetată de mai multe ori în decursul anului.O spun încă o dată, această igienă alimentară nu trebuie urmată la întâmplare. Anu-

mite persoane au nevoie de o perioadă de adaptare. O cură vegetală trebuie începută în-totdeauna cu prudenţă, mai ales dacă este o cură exclu-sivă.Prunele uscate nu sunt contra-indicate într-un regim hiposo-dat. În schimb, atât fructele crude cât şi prunele uscate nu sunt recomandate diabeticilor.Pepenele roşu este vedeta alimentaţiei de vară Beneficiile pepenelui roşu sunt, aşadar, uluitoare. Indi-

ferent câte felii mănânci, cu siguranţă te vei alege cu una din cea mai bogată combina-ţie de antioxidanţi ce există în natură.• Pepenele roşu este o sursă excelentă de vitamina A, an-tioxidantul care ajută la sănă-tatea ochilor, vitamina C care întăreşte imunitatea şi vitami-na B6.• Roşiile au fost mereu con-siderate o mare sursă de lico-pen, un foarte puternic anti-oxidant care luptă împotriva multor tipuri de cancer, înde-osebi a cancerului de prostată sau de sân. Pepenele roşu însă

are concentraţie mai mare de licopen decât orice altă legu-mă sau alt fruct proaspăt. Cu-loarea roşie a pepenelui este dată tocmai de acest licopen.• Este un fapt surprinzator că pepenele roşu este singurul fruct care conţine cea mai mare concentraţie de licopen din natură.• Pepenele roşu este fructul cel mai bogat în electroliţi, sărurile de sodiu şi potasiu pe care le pierdem prin transpi-raţie.

• Pepenele roşu este foarte bo-gat în vitaminele B care întă-resc funcţia creierului şi ajută la convertirea proteinelor în energie celulară. Întru-cât are cea mai mare concentraţie de apă dintre toate fructele este considerat mult mai valoros decât alte fructe.• Pepenele roşu are un efect special răcoritor şi este foarte bogat într-un aminoacid citru-lina, de care corpul nostru are nevoie ca să creeze alt amino-acid, arginina, care este folo-sit în ciclul ureei ca să elimine amonia din corp.• Antioxidanţii conţinuţi de pepenele roşu ajută la reduce-rea severităţii astmului bron-şic, a cancerului de colon, a afecţiunilor de cord, a artritei reumatoide şi a cancerului de prostată.• Pepenele roşu conţine multă tiamină, potasiu şi magnesiu, minerale care ne protejează

de aşa de multe afecţiuni.• Pepenele rosu nu are strop de grasime dar ajuta productia de energie si protejeaza impo-triva degenerarilor celulare.Ultimele cercetări despre ele-mentele nutriţionale conţinute de pepenele roşu şi beneficiile aduse de acesta vă pot sur-prinde. Se pare că acest deli-ciu al verii ajută în mai multe feluri.Dintre aminoacizii conţinuţi, unii au un rol deosebit de important în diviziunea ce-lulară, cicatrizarea rănilor şi indepărtarea amoniacului din organism.Cercetătorii desfăşoară în pre-zent studii pentru a demonstra că substanţele din pepenele roşu pot ajuta la obţinerea unui tratament pentru presiu-nea arterială ridicată, gradul ridicat al nivelului glucozei si complicatiile vasculare.Persoanele care au un nivel scăzut de potasiu pot experi-menta cârcei sau crampe mus-culare. Două ceşti de pepene au puţin sub 10 procente din doza zilnică recomandată de potasiu.Mâncaţi cu încredere pepene

Fructele lunii august

roşu, el vă este un prieten care vă ajută pe multiple planuri. Să nu uităm că tot el vă poate ajuta să vă răcoriţi pe căldură, consumând în acelaţi timp un desert delicios care va ajuta şi la menţinerea unei sănătăţi de invidiat.În luna august se culeg unele dintre cele mai preţioase lea-curi verzi: afinul, anasonul, ghinţura, angelica, tătăneasa, coada-racului. Afinele, leacul pentru dia-betFructele afinului se culeg în august, iar frunzele până în octombrie. O porţie de afine valorează cât trei-patru casete cu vitamine, cu specificaţia că vitaminele A, E, F, PP şi B (B1 şi B2) conţinute de afine sunt mult mai uşor de asimilat, deoarece sunt în formula na-turală. Ca acţiune terapeutică, aceste fructe-medicament au un efect neobişnuit de puter-

nic. Fructul proaspăt de afin, dar mai ales cel uscat, ajută la regenerarea vaselor de sânge, la normalizarea glicemiei şi la regenerarea purpurei retinei, creşte sensibilitatea fotore-ceptorilor de la nivelul ochiu-lui, neutralizează infecţiile din intestin, dilată uşor vasele coronare, protejează organis-mul contra radioactivităţii. Deoarece scade glicemia, e foarte indicat diabeticilor. Iată în ce afecţiuni se folosesc cu succes fructele de afin: ate-roscleroză cerebrală, tulburări de circulaţie encefalică, dia-ree, enterocolită de fermenţie. Făcând o cură de afine proas-pete de 300-500 grame zilnic, sub formă de pulbere sau de ceai, afinele vindecă oxiuro-za, infecţiile urinare, tulburări ale vârstei a treia, arterite ale membrelor inferioare, sechele după infarct, coronarite, can-didoza bucală şi digestivă, tulburări produse de folosirea antibioticelor, faringite, sto-matite, afte, gută, calculoză renală.

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Terapia verde22

OFERTE - COLABORARE

< Tânăr de 32 ani din Madrid, absolvent de Con-servator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pen-tru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. [email protected]

OFERTE ŞI CERERIDE MUNCĂ

< Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, româneas-că şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277< Electrician în construcţii civile, caut de muncă în do-meniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225

< Familie serioasă din Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, catego-ria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697 726 258INTERNAŢIONAL MASS MEDIA, este interesat de per-soane cu experienţă în urmă-toarele domenii: IT Software, IT&C Marketing/ Cercetare de piaţă, Mass - media, Pu-blicitate/PR, Vânzări< Eşti de profesie jurna-list? Ai experienţă? Eşti la curent cu toate evenimentele socio-politice. Eşti interesat de ce se întâmplă în jurul tău. Îţi place să aduni informaţii din diverse surse, să le verifici şi să prezinţi subiectele. Îţi place să fii cu un pas înaintea celor-lalţi? Îţi place să fii recunos-cut? Vrei să faci parte dintr-o echipă dinamică? Vrei ceva nou şi original? Atunci, locul tău este alături de noi. CV-ul însoţit obligatoriu de o foto-grafie îl poţi trimite la adre-sa: internationaltrustmedia @rocketmail.com< Eşti Web Content Writer / Editor?Dacă cunoşti activitatea în

domeniul IT, dacă foloseşti cele mai noi tehnologii în crearea de siteuri şi aplicaţii web, dacă eşti la curent cu noile tendinţe în web de-sign, programare web şi seo, nu ezita şi trimite CV-ul tău însoţit obligatoriu de o foto-grafie, pe adresa de e-mail: [email protected]<Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160

ÎNCHIRIERI

< Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266

CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apar-tament în Madrid, eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozi-

tate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865

VÂNZĂRI

< Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Ter-enul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat în-tre Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360.< Vând teren 485 mp. suprafaţă, front stradal 25 m, intravilan, cu toate utilităţile, zona BOD, Braşov, România. Preţ 8000 euro negociabil. Telefon: 0040 785 857101, E-mail: [email protected]< Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, in-travilan, utilităţi în apropiere. Preţ 52 euro/mp negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: [email protected]< Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 22500

Cauţi de muncă? Oferi un loc de

muncă? Te simţi singur(ă)? Doreşti să închiri-ezi, să vinzi sau să

cumperi? Anunţurile de mică

publicitate sunt GRATUITE!

Contactează-ne! E-mail:

redactia@occidentul-

romanesc.com Telefon:

642 823 497 (luni-vineri, 11:00–

19:00) Occidentul Românesc nu îşi

asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor de la mica

publicitate!

euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: [email protected]

MATRIMONIALE

< Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pen-tru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992< Bărbat singur, 40 ani, caut doamnă/domnişoară pentru a petrece un placut sfârşit de săptămână. Aragón, La Rioja. Nu contează vârsta. Telefon: 634 063 820< Bună! Crezi ca viaţa nu înseamnă doar muncă? Crezi ca viaţa e mai uşoara şi mai frumoasă în doi? Crezi că mai există bărbaţi pe care te poţi baza? Sinceri, romantici şi cu simţul umorului? Dacă răspunsul tău e DA, nu tre-buie decât să suni la 692 976 709. Sunt un bărbat de 45 de ani, locuiesc in Barcelona, sunt singur şi am nevoie de tine! Nu ezita, curaj!

www.occidentul-romanesc.com

Mica publicitate 23

• DEDICAŢII • DEDICAŢII • DEDICAŢII • DEDICAŢII • DEDICAŢII • DEDICAŢII • DEDICAŢII • DEDICAŢII • DEDICAŢII • DEDICAŢII •

Pentru doamna Florica Marinescu - Alexandria Am pierdut numărul anilor pe care-i împlineşti, dar nu l-am pierdut pe acela al momentelor frumoase pe care le-am petrecut împreună, al scrisorilor şi mesajelor de încurajare, al dovezilor de dragoste necon-

diţionată. Ai fost şi eşti un model , un exemplu de optimism şi perseverenţă, un generator de energie pozi-tivă. Acestea sunt doar câteva din motivele pentru care te respect, te admir şi TE IUBESC atât de mult.

La mulţi ani, linişte şi reuşite!Cu dragoste, Ani.

Cu drag pentru Mariana Lupşe din Benidorm. Salutări de departe, sănătate, mult noroc şi La mulţi ani!

Călin şi familia Burghelea/Madrid

Doamnei Maria Moldovan - MadridMultă sănătate, bucurii, împliniri şi La mulţi şi fericiţi ani!

Cu aleasă consideraţie, familia Nelu Bârsan şi redacţia Occidentul Românesc.

Redacţia publicaţiei în limba română, Occidentul Românesc/Ediţia de Spania urează tuturor cititorilor şi colaboratorilor sănătate multă, putere de muncă şi

înţelegere, toleranţă, răbdare şi mult noroc în toate.

La mulţi ani de Sfânta Maria!

Redacţia Occidentul Românesc urează colegilor: Ana- Maria Marinescu şi Marian Petruţa, multă sănătate,

putere de muncă şi împliniri profesionale.La mulţi ani!

“Yo no soy de aquí”

Rumania con acento latino24

Ana-Maria Marinescu: Me gustaría saber cuánto tiempo lleva viviendo en Rumania y cuál fue la razón por la que escogió nuestro país. Ante-riormente, ¿estuvo viviendo en otro país que no fuera el suyo?

Analia Selis: “No me siento rumana, pero tengo muchísi-mo respeto por Rumania” Nacida en 1977 en Tucuman (Argentina), Analia Selis es una cantante actualmente famosa en Rumania, con un palmarés cada vez más apre-ciado por su público. Licen-ciada en “Educación musi-cal” por la Facultad de Artes Musicales de la Universidad Nacional de Tucumán, en 2002 consigue su diploma en “Interpretación vocal” por la “Longy School of Music” de Boston. Es en el año 2004 cuando destaca con su actu-ación en el Festival de mú-sica de Rumania, “Cerbul de aur”, representando a su país, Argentina, y ganando el tercer premio. Esta repre-sentación es el punto de par-tida de su éxito en el mundo de la música rumana y en el 2005 lanza su primer álbum -

Álbumes y conciertos:2005 • Lanzamiento del ál-bum “Aquí, hoy” - Teatro Bulandra, Bucarest • Apertura concierto de Natalie Imbruglia en el festival “Cerbul de Aur” • Concierto de Navidad “ Feliz Navidad” - Teatro Nottara, Bucarest2006 • Lanzamiento del álbum “Aquí, mañana” - Club Cuba, Bucarest • Apertura del conci-erto Buena Vista Social Club - Timisoara - Sala Opera • Re-cital en el festival “Callatis” • Concierto de Navidad “Feliz Navidad” - Teatro Nacional,

Analia Selis: Vine a vivir a Rumania por mi esposo Razvan. Nos conocimos en EE.UU., donde viví casi ocho años.A.M.M.: Una de sus cancio-nes más conocidas es “Yo no soy de aquí”. Háblenos

un poco sobre ella; si no me equivoco, fue Vd. quien es-cribió la letra, ¿verdad? A.S.: Sí, la letra y la música las escribí yo. Es una canción que me representa mucho, la escribí unos meses después de llegar a Rumania, sentía como si perteneciera a muchos luga-res, mi alma siempre andaba perdida por algún lugar…A.M.M.: Dice la canción: “…era mi camino y bien lo seguí, que llegué hasta aquí / Pa’ seguir feliz”. ¿Cree en el destino o más bien en el di-cho rumano “Lo que el hom-bre hace ni Dios deshace”?A.S.: Ambas. Creo que hay un caminito marcado ya por la vida. Pero está en nosotros seguirlo. Necesitamos escu-char una voz interior, seguir nuestra intuición y llenar de amor la vida para llegar adon-de tenemos que llegar.A.M.M.: “Miro para atrás, cuando no me duele mirar”. ¿Qué hace cuando añora a su país natal, de su fami-lia? ¿Tiene alguna “receta” para aliviar dorul de ţară (la morriña por el país natal)? A.S.: Es difícil estar lejos. Es una responsabilidad que uno asume día a día. A mí me hace muy bien llorar, escuchar música que me recuerde a mi país y llorar. Después de una buena lluvia siempre sale el sol :-).A.M.M.: Seguimos con la canción: “Yo no soy de aquí / Y no soy de allá”… Desco-nozco si tiene Vd. la naci-onalidad rumana al estar casada con un rumano, pero me gustaría preguntarle si llegó a sentirse rumana, si ya piensa en nuestro idioma o todavía en español? Y, para ponérselo más difícil, ¿qué significa para Vd. acasă (mi casa)? A.S.: (Contesta en rumano) Acasă es tanto en Bucarest y en Tucuman (donde nací), así como en Madrid, donde voy muy a menudo porque tengo familia allí. Si hablo español, pienso en español, si hablo rumano, pienso en rumano, y si hablo inglés igual. Pero me siento argentina, hasta ahora nunca me he sentido ruma-na. Y te contesto en rumano porque a pesar de no sentir-me rumana, tengo muchísimo respeto por Rumania. A.M.M.: Sé que habla Vd. muy bien rumano. He leído que habla varios idiomas (¡díganos cuáles, por favor!). Querría preguntarle cuán-to tiempo tardó en aprender nuestra lengua y si su ma-rido tiene algo que ver en el proceso, me refiero a si hizo de profesor para Vd. A.S.: Hablo tres idiomas muy bien: español, rumano e inglés. Cualquier idioma es difícil de hablar a la perfec-ción. Yo estudié rumano sola, en EE.UU. donde he vivido antes de venir para Bucarest. Razvan me ayudó pero no fue un profesor, sólo cositas del

día a día.A.M.M.: Tiene una hija, Noa, que nació este año. ¡Felicidades! Es muy pequeña, pero me gustaría saber en qué idioma le ha-bla y qué canciones le canta en la cuna, ¿rumanas o de Argentina? Ha pensado ya en la manera de educarla, me imagino que será al me-nos bilingüe… A.S.: Le hablo y le canto en español. También le canto a veces en rumano y en inglés pero la mayoría de las cancio-nes en español. Tengo varias canciones de cuna que prefie-ro cantarle: “Duerme negrito” (una canción argentina muy bonita), “Caminito del Indio” también, y muchas otras. Le he cantado a Noa ya casi todo mi repertorio más improvisa-ciones diarias.A.M.M.: Hablando también del idioma, decir “te quie-ro” en un idioma que no es el tuyo, ¿no pierde algo de

magia? Dicen que hay cosas, como por ejemplo contar el dinero (¡que no tiene nada que ver con lo anterior!), que nunca son lo mismo dichas en otro idioma que no sea el tuyo. ¿Qué opina al respec-to?A.S.: Sí, es verdad. Pero “te amo” suena muy bonito tam-bién en rumano y en inglés :-).A.M.M.: ¿Qué es lo que más echa de menos de Argentina?A.S.: A mi abuela y a mis amigos.A.M.M.: ¿Qué es lo que más le chocó o le llamó la aten-ción cuando fue por primera vez a Rumania?A.S.: Lo gris de Bucarest. ¡Pero ahora está muuuucho mejor!A.M.M.: ¿Qué es lo que más le gusta de Rumania? ¿Y lo que menos?A.S.: Razvan, Noa y mis ami-gos son lo que más me gusta de Rumania. Lo que menos me gusta es que hay muchísi-

FECHA HORA ACTIVIDADES PUNTUALES3/08/2011 11:00 – 12:30 Taller infantil de poesía4/08/2011 15:30 – 17:00 Tarde de cine español10/08/2011 15:30 – 17:00 Tarde de cine rumano12/08/2011 11:30 – 12:30 “Let’s Dance!”. Concurso infantil de baile 17/08/2011 16:00 – 17:00 “¡Encuentra tu trabajo a través de Internet!”. Taller de búsqueda de empleoPendiente

por confirmarPendiente por

confirmar “Conoce Madrid”. Visita guiada a la Estación de Chamberí.

26/08/2011 11:00 – 12:30 “¿Te vas o te quedas?”. Taller infantil de relato corto en el que los niños descri-birán sus vacaciones en España y en Rumania.

30/08/2011 15:30 – 16:30 Taller infantil de cuentacuentos españoles

DÍAS HORARIOS ACTIVIDADES PERMANENTESDe lunes a jueves 14:00 – 17:00 “Un mundo de mil colores” – Taller infantil de dibujoMartes y jueves 10:30 – 11:30 Curso de inglés (nivel básico)Lunes y viernes 12:00 – 13:00 Curso de verano de informática

Lunes y miércoles 15:30 – 17:00 Cine infantilMiércoles 16:00 – 17:00 “Mejora tu técnica de dibujo” - Curso de dibujo infantil

Consultar horario del centro

Consultar horario del centro Atención jurídica individual (con cita previa)

Consultar horario del centro

Consultar horario del centro Atención psicológica individual (con cita previa)

Consultar horario del centro

Consultar horario del centro Orientación laboral individual

Lunes a sábados Consultar horario del centro Acceso a Internet

Lunes a sábados Consultar horario del centro Acceso a la Biblioteca

Sábados 11:30 – 13:30 Taller infantil de folklore rumano

Miércoles 11:00 – 12:00 “¡No olvides tus raíces!”. Clases de conversación en rumano para niños de 8 a 12 años (Previa inscripción).

Lunes y miércoles 15:00 – 17:00 “¡Estudia en verano!” – Taller infantil de apoyo escolarDe lunes a jueves 11:00 – 12:00 Curso intensivo de francés

PROGRAMACIÓN MES DE AGOSTO / 2011

CENTRO HISPANO RUMANO DEL CORREDOR DEL HENARES

Nota: Todas las actividades son gratuitas. Program: De lunes a jueves, de 10:00 a 17:00 horas. Viernes y sábados: de 10:00 a 14:00

“Aquí, hoy”. “…Alguien me descubrió cantando LatinoAmérica en un sótano de Bucarest. Pasa el tiempo y me doy cuenta de que ésta es la música que lle-vo en el alma y quiero ofre-cerla a todos aquellos que vienen con el corazón abier-to para recibir lo que tengo para ofrecerles...”, confiesa la cantante en su página ofi-cial. Analia Selis tiene una asoci-ación cultural con el mismo nombre, que funciona desde enero de 2009 y cuyo prin-cipal objetivo es promover la música a nivel nacional e internacional. Toca junto a muy buenos instrumentistas, músicos de gran calidad de Cuba, Colombia, Argentina y por supuesto Rumania, entre los que se encuentra su mari-do, el violonchelista rumano Razvan Suma.

Bucarest2007 • Apertura del concierto “Septeto Nacional de Cuba” - Palacio de los Niños, Bucarest • Recital en el festival “George Enescu” • Apertura del conci-erto “Ráfaga” • Concierto de Navidad “Feliz Navidad 2007” - Teatro Nacional, Bucarest2008 • Lanzamiento del ál-bum “Suenos. Vise” - Music Club, Bucarest • Apertura del concierto de Juanes - Sala Polivalenta, Bucarest • Con-cierto de Navidad “ Feliz Navidad 2008” – Centro Cultural Tinerimea Romana,

ma gente frustrada.A.M.M.: ¡Describa, en tres palabras, a los rumanos!A.S.: Tres palabras son muy pocas para describiros. A.M.M.: ¿Algún consejo para los rumanos que han elegido, por gusto o necesi-dad, irse a vivir a España?A.S.: (Contesta en rumano). No intentar esperar de otro país (sea cual sea) lo mismo que estáis esperando de vu-estro país. Vivir en otro país es maravilloso precisamente porque estás viviendo cosas distintas de las que ya has vi-vido durante toda tu vida. A.M.M.: ¿Y otro para los españoles o los extranjeros que piensan ir a visitar/vivir a Rumania?A.S.: No penséis que Rumania es tal como la veis a través de la mayoría de la gente que se va a vivir en España.

Ana-Maria Marinescu España

Bucarest2009 • Lanzamiento del Proyecto Latinoamérica, que continúa con grandes éxitos en Rumania • Concierto para la entrega de premios “Radio Romania Cultural” • Concier-to en el festival “Enescu y la música del mundo” • Concier-to en el festival “G. Enescu” • Lanzamiento de su primer disco de Navidad “Canciones Navideñas para niños y gran-des” escrito y cantado por Analia en rumano - Concier-to de Navidad - Sala Radio - Bucarest