Observatorul de Covasna 1482

NR .1482 • M I E R C U R I , 1 6 M A R T I E 2 0 1 1 • 8 PAG IN I • 1 LEU • ED IŢ IE ONL INE : WWW.COVASNAMEDIA .RO

Protecție și monitorizarepentru urșii din CovasnaA fost prevăzutămontarea anuală a 30 degarduri electrice la culturile agricole,stânele şi fermele apicole de pe raza întregulului arealcuprins în proiect

Cine este vinovat pentru ce s-a întâmplatla Biblioteca JudeţeanăStop cadru cuadolescenţi

Un „șmecher“prins între gratii

După ce ai povestit despre unIvan, ai nevoie de timp pentru cascrierea ta să aibă din nou sens,greutate, sensibilitate. Fără să amacest timp și fără să îmi simt pe de-a-ntre gul implicarea, redau astăzipovestea lui George. Poveste sim-plă și tragică, asemenea unei piesede teatru în care actorii pier lafinal, într-un fel sau altul, împre-ună.

În comparație cu toți cei lalțideținuți despre care mă intere-sasem înainte de întâlnire, pe el l-am primit cu o singură notiță înagenda mea, scrisă cu negru și sub-liniată, „familia îl sprijină”. Aveamsă aflu mai târziu cât de importantera acest aspect în viața unuipușcăriaș și cât de rar se întâmplaacest lucru.

(Elena Rotaru)

Maghiarii au sărbătorit 15 martieMii de persoane au participatieri la Sfântu-Gheorghe şiTârgu-Secuiesc la manifestărilededicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni

PAG. 3

PAG. 3

PAG. 2

PAG. 5

O întorsureancă stabilită în Japonia

Povesteşte dezastrulcutremurului

INTERVIU

PAG. 4

Cutremurul atomic(...) Din nefericire, banii care-ar trebui alocaţi cu priori-

tate găsirii unor energii alternative ecologice, neperi -culoase pentru om şi mediu, se duc spre alte scopuri„nobile”, cum ar fi armament sofisticat, lupte pentru sferede influenţă şi putere, răsturnări şi aşezări de guverne...Iată, japonezii află pe pielea lor (nu se ştie încă dacă nu şipe-a noastră) că şi construirea unor centrale nucleare teo-

retic extrem de sigure poate deveni un sport periculoschiar pentru o naţie deşteaptă cum este cea niponă, dacăe vorba de un cutremur mai mare de 8 grade pe Richter.

Dumitru Manolăchescu

PAG. 2

EDITORIAL

OanaMatcha

MIERCURI • 16 MARTIE 20112 OPINII

Una pe zi”Greu se ridică acela pe care l-a doborât odată

opinia publică.” (Syrus)

„Și cum vin cu drum de fier/ Toate cântecele pier / Zboarăpăsările toate / De neagra sin-gurătate.” Pentru aceste ver-suri Eminescu a fost acuzat depaseism (cult exagerat al tre-cutului) și reacționarism.Trenul cu străinii care ”vine pedrum de fier” este simbolulnoului cal troian. Cu barbarii,românii se luptaseră cu sabiasau i-au asimilat. În fața semi-barbariei erau dezarmați, maiales că guvern și rege deve-neau guvern și rege pentruimigranți și pentru companiiinternaționale de felul celei dela Stroussberg. Sentimentul căeste străin în propria țarădevine insuportabil. De aicivine și tragismul ”Doinei”,pentru care poetul a fostetichetat xenofob! E ca și cumîntr-un duel adversarul ar avea

dreptul să-ți implante sabia înpiept, iar tu nu, ca să nu fiiacuzat de xenofobie!

Versetul 26 ”Și cum vin cudrum de fier” lipsește dinprima ediție a poeziilorapărută sub îngrijirea lui TituMaoirescu în decembrie 1883.De ce? Poetul a cunoscut uneletranzacții oneroase ale guver-nanților vremii, printre care seafla și Titu Maiorescu. Se maiștie că Maiorescu făcuse averesusținând interesele lui I.A.Warszwsky, A. Rubinstein etc.și despre care Eminescu a scrisîn coloanele ”Timpului”.

Dar cine sunt vinovați de”progresul” ruinător al țării?Liberalii! Eminescu nu-i cruță:”Cine-au îndrăgit străinii /Mânca-i-ar inima câinii / Mânca-i-ar casa pustia / Și neamul ne-mernicia!” ”Nemernicia” areînțelesul vechi al limbii române.Cuvântul îl întâlnim în”Psaltirea” lui Hurmuzachi șiînseamnă ”vene tic”. Este celmai crud blestem pe care îlputea arunca poetul asupraunui neam, de a ajunge pribeagde-a lungul pământului.

Și ca să scape poporul denăpastă, Eminescu se adre sea -

ză lui Ștefan cel Mare cerându-i să-și lase mormântul de laPutna și să sune din corn, ca învreme de primejdie pentruțară. Când a suna a treia oară”Toți dușmanii or să piară /Din hotară în hotară.”

Aruncându-ne cu pioșenieprivirea peste opera poetică alui Eminescu, observăm că eaîncepe și se încheie cu câte ”odoină”. Prima poezie publicatăla vârsta de 16 ani în revista”Familia” a lui Iosif Vulcan,”De-aș avea” este strâns legatăde ”Doina” lui Vasile Alecsan-dri imitată chiar îndeaproape.și își va încheia activitatea cre-atoare, dacă avem în vederecursul vieții sale perfect lu-cide, tot cu ”o doină”, tipărităîn anul 1883, pe când împlinea33 de ani. Această ultimăcreație poetică reprezintă defapt ”cântecul de lebădă” almarelui nostru Eminescu.

S-au scurs mai bine de osută de ani de când a fost cre-ată ”Doina” lui Eminescu și ean-a fost uitată. Și vor maicurge veacuri dar ea nu vapieri. Va străluci precumluceafărul în sufletul și inimaadevăraților români.

Cultură (77)

Preot Ioan Tămaş Delavâlcele

EDITORIAL. Cutremurulcatastrofal din Japonia, urmatde un tsunami cu pereţi de apăde 10 metri prăvălindu-sepeste aşezările învecinate, anăscut dezbateri aprinseasupra riscurilor la care suntexpuse ţările Europei şi alelumii prin folosirea în exces aenergiei nucleare. Nu ştiu dacă„exces” este aici cuvântulpotrivit, pentru că nimeni nuconstruieşte centrale nuclearede dragul de a-şi pune unavion pe casă... E nevoie deener gie, de curent electric, detot ce înseamnă ele pentru co-modităţile şi confortul nostruşi-atunci e nevoie şi de cen-tralele astea pe bază de fisiunenucleară, pentru că altelemintea omenească nu poate,ori nu vrea, ori nu este lăsatăsă descopere. Din nefericire,banii care-ar trebui alocaţi cuprioritate găsirii unor energiialternative ecologice, neperi -culoase pentru om şi mediu,se duc spre alte scopuri „no-bile”, cum ar fi armamentsofisticat, lupte pentru sferede influenţă şi putere, răs-turnări şi aşezări de guverne...Iată, japonezii află pe pielealor (nu se ştie încă dacă nu şipe-a noastră) că şi construireaunor centrale nucleare teoreticextrem de sigure poate deveniun sport periculos chiar pen-tru o naţie deşteaptă cum este

cea niponă, dacă e vorba de uncutremur mai mare de 8 gradepe Richter.

Problemele nucleare aleJaponiei au dat de gândit tu-turor guvernelor lumii, pre-cum şi instituţiilor specia -lizate în energie ato mică, carese grăbesc acum să spună stopconstruirii altor centrale şi re-

actoare nucleare. Nu ştiu preamulte despre riscul nuclear lacare se expun alte ţări, amaflat că Austria este singuraţară europeană civilizată carea refuzat şi refuză cu obsti-naţie energia atomică, dar ştiudespre centrala de la Cerna vo -dă că nu rezistă la un cutre -mur mai mare de 8 grade,cutremur posibil, spun spe-cialiştii străini, întrucât zonase află la întâlnirea a 3 plăcitectonice active... Destul denasol, dacă-mi permiteţi ex-presia total neacademică.

Ce-ar fi de făcut, aşadar?Păi cred că soluţiile se ştiu de-mult, doar că nu se aplică. Artrebui, de pildă, ca guvernele

lumii să cheltuie mult maimult pentru producerea ener -giei curate, care aduce viaţă şihrană unei omeniri flămândeşi stresate de egoismul necon-trolat al celor bogaţi şi puter-nici. S-a creat în Europa un soide mişcare de rezistenţă îm-potriva centralelor nucleare,care nu cred că va avea maresucces dacă episodul japoneztrece cât de cât cu bine, adicădacă nu se întâmplă ceva şimai rău decât până acum; şinimeni nu-şi doreşte, evident,să fie pe-aproape sau mai răula Fukushima decât a fost laCernobâl în 1986. Aşa că vomuita de micuţii, deştepţii şitriştii japonezi, pe care ameri-canii îi vor ajuta din nou să-şirevină, aşa cum au procedat şidupă cel de-al doilea războimondial, şi vom merge în con-tinuare pe centrale nucleare,în cel mai bun caz vom învăţasă nu ne zgârcim şi să le facemmai sigure. Peste un timp, de-sigur mult timp, un accidentmai grav decât cel petrecutacum în Japonia, sau o revo lu -ţie globală provocată de mul -ţimi imense de oameniflă mânzi şi sătui de nedreptăţisociale, va lămuri omenirea căorice început are şi un sfârşit...Drept pentru care cei care vorapuca acele vremuri vor asistaneputincioşi la ultima lecţie deviaţă: aceea că omul nu învaţănimic, niciodată, din propriileerori.

Cutremurul atomicDumitru Manolăchescu

Problemele nucleareale Japoniei au dat degândit tuturor guver-

nelor lumii, precum şiinstituţiilor specia - lizate înenergie ato mică, care segrăbesc acum să spună stopconstruirii altor centrale şireactoare nucleare.”

Câte cuvinte îți mai rămândupă ce tocmai ai scris despreun viol asupra unei minore,câte gânduri neîmprăștiate și-au mai păstrat forma coerentăîn mintea ta? Câte?

După ce ai povestit despreun Ivan, ai nevoie de timp pen-tru ca scrierea ta să aibă dinnou sens, greutate, sensibili-tate. Fără să am acest timp șifără să îmi simt pe de-a-ntre -gul implicarea, redau astăzipovestea lui George. Povestesimplă și tragică, asemeneaunei piese de teatru în care ac-torii pier la final, într-un felsau altul, împreună.

În comparație cu toți cei -lalți deținuți despre care măinteresasem înainte de întâl-nire, pe el l-am primit cu o sin-gură notiță în agenda mea,scrisă cu negru și subliniată,„familia îl sprijină”. Aveam săaflu mai târziu cât de impor-tant era acest aspect în viațaunui pușcăriaș și cât de rar seîntâmpla acest lucru.

George, 18 ani, condamnatla 5 ani și șase luni de pușcăriepentru o lovitură cauzatoarede moarte aplicată unui fostcoleg de școală, era în detențiede 2 ani și aproape o lună șiaștepta intrarea în comisiepentru o posibilă eliberare.

Nu foarte încântat de pos-tura în care se afla (și nu mărefer la cea de încarcerat, ci lacea de intervievat), oarecumrușinat și spășit, tânărul, aflatla prima faptă, și-a începutpovestea cu anii în care s-a apu-cat de box. Mi-a așternut cu de-talii cum l-a schimbat acestsport, cum i-a dezgolit laturarebelă, cum l-a făcut să se simtădintr-o dată puternic, de neîn-vins și unic, cum și-a schimbatcercul de amici, cum a încercatși i-a plăcut consumul de alcoolși cum și-a neglijat din ce în cemai mult școala.

„Mă simțeam șmecher,doamnă, eram un luptător șinimeni nu avea voie să măcontrazică”, așa a debutat

drama care l-a aruncat dupăgratii.

Într-o dimineață de toamnătârzie, George află de la unamic faptul că un fost coleg deșcoală i-a înjurat fratele. Hotă -rât să nu lase onoarea familieiterfelită, pe atunci adolescen-tul, pleacă spre școală, așteap -tă pauza, parcurge amenin -țător spațiul clasei, cere so-coteală pentru așa zisele cu-vinte nesăbuite și jignitoare,lovește așa cum știe el, fără sălase semne, se face liniște șiapoi fuge. Lovită în piept, vic-tima sa, de numai 17 ani, cadesecerată și moare în câtevaclipe datorită asfixiei meca -nice.

Posesorul pumnului stângcare a frânt dintr-o șmecherieun zbor se întreabă obsedant,retoric și oarecum infantil:„dacă am ucis pe cineva fărăsă știu dacă într-adevăr a fostvinovat de ceva sau nu, dacă,de fapt, nici nu a spus nimicdespre fratele meu, dacă eranevinovat?”

I-am cerut să-mi spună cecrede despre o posibilă eliber-are la jumătatea pedepsei, mi-a răspuns că nu știe dacă estemult sau puțin cât a stat lapușcărie, dar că și dacă va staîncarcerat 20 de ani tot nu îlva mai aduce înapoi pe tânărulucis. M-a privit așteptând oaprobare, o completare, orice.Am tăcut.

Tânărul din fața mea păreacopleșit, am crezut inițial căacel gând al eliberării îl nău ceș -te, mă înșelam, pe acest con-damnat îl îngrozea ideea reîn -tâlnirii cu familia victimei sale.

La câteva zile după pleca -rea mea, un telefon îmi dădeavești despre tânărul al căruigest absurd a ucis un suflet,după doi ani și o lună depușcărie, George era liber...

În ziarul de vineri voiîncheia relatările despre primamea vizită într-un penitenciar.

Un „șmecher”prins între gratii

Elena Rotaru

George, 18 ani, con-damnat la 5 ani și șaseluni de pușcărie pen-

tru o lovitură cauza-toare de moarte aplicatăunui fost coleg de școală,era în detenție de 2 ani șiaproape o lună și așteptaintrarea în comisie pentru o posibilă eliberare.“

MIERCURI • 16 MARTIE 20112 OPINII

Una pe zi”Greu se ridică acela pe care l-a doborât odată

opinia publică.” (Syrus)

„Și cum vin cu drum de fier/ Toate cântecele pier / Zboarăpăsările toate / De neagra sin-gurătate.” Pentru aceste ver-suri Eminescu a fost acuzat depaseism (cult exagerat al tre-cutului) și reacționarism.Trenul cu străinii care ”vine pedrum de fier” este simbolulnoului cal troian. Cu barbarii,românii se luptaseră cu sabiasau i-au asimilat. În fața semi-barbariei erau dezarmați, maiales că guvern și rege deve-neau guvern și rege pentruimigranți și pentru companiiinternaționale de felul celei dela Stroussberg. Sentimentul căeste străin în propria țarădevine insuportabil. De aicivine și tragismul ”Doinei”,pentru care poetul a fostetichetat xenofob! E ca și cumîntr-un duel adversarul ar avea

dreptul să-ți implante sabia înpiept, iar tu nu, ca să nu fiiacuzat de xenofobie!

Versetul 26 ”Și cum vin cudrum de fier” lipsește dinprima ediție a poeziilorapărută sub îngrijirea lui TituMaoirescu în decembrie 1883.De ce? Poetul a cunoscut uneletranzacții oneroase ale guver-nanților vremii, printre care seafla și Titu Maiorescu. Se maiștie că Maiorescu făcuse averesusținând interesele lui I.A.Warszwsky, A. Rubinstein etc.și despre care Eminescu a scrisîn coloanele ”Timpului”.

Dar cine sunt vinovați de”progresul” ruinător al țării?Liberalii! Eminescu nu-i cruță:”Cine-au îndrăgit străinii /Mânca-i-ar inima câinii / Mânca-i-ar casa pustia / Și neamul ne-mernicia!” ”Nemernicia” areînțelesul vechi al limbii române.Cuvântul îl întâlnim în”Psaltirea” lui Hurmuzachi șiînseamnă ”vene tic”. Este celmai crud blestem pe care îlputea arunca poetul asupraunui neam, de a ajunge pribeagde-a lungul pământului.

Și ca să scape poporul denăpastă, Eminescu se adre sea -

ză lui Ștefan cel Mare cerându-i să-și lase mormântul de laPutna și să sune din corn, ca învreme de primejdie pentruțară. Când a suna a treia oară”Toți dușmanii or să piară /Din hotară în hotară.”

Aruncându-ne cu pioșenieprivirea peste opera poetică alui Eminescu, observăm că eaîncepe și se încheie cu câte ”odoină”. Prima poezie publicatăla vârsta de 16 ani în revista”Familia” a lui Iosif Vulcan,”De-aș avea” este strâns legatăde ”Doina” lui Vasile Alecsan-dri imitată chiar îndeaproape.și își va încheia activitatea cre-atoare, dacă avem în vederecursul vieții sale perfect lu-cide, tot cu ”o doină”, tipărităîn anul 1883, pe când împlinea33 de ani. Această ultimăcreație poetică reprezintă defapt ”cântecul de lebădă” almarelui nostru Eminescu.

S-au scurs mai bine de osută de ani de când a fost cre-ată ”Doina” lui Eminescu și ean-a fost uitată. Și vor maicurge veacuri dar ea nu vapieri. Va străluci precumluceafărul în sufletul și inimaadevăraților români.

Cultură (77)

Preot Ioan Tămaş Delavâlcele

EDITORIAL. Cutremurulcatastrofal din Japonia, urmatde un tsunami cu pereţi de apăde 10 metri prăvălindu-sepeste aşezările învecinate, anăscut dezbateri aprinseasupra riscurilor la care suntexpuse ţările Europei şi alelumii prin folosirea în exces aenergiei nucleare. Nu ştiu dacă„exces” este aici cuvântulpotrivit, pentru că nimeni nuconstruieşte centrale nuclearede dragul de a-şi pune unavion pe casă... E nevoie deener gie, de curent electric, detot ce înseamnă ele pentru co-modităţile şi confortul nostruşi-atunci e nevoie şi de cen-tralele astea pe bază de fisiunenucleară, pentru că altelemintea omenească nu poate,ori nu vrea, ori nu este lăsatăsă descopere. Din nefericire,banii care-ar trebui alocaţi cuprioritate găsirii unor energiialternative ecologice, neperi -culoase pentru om şi mediu,se duc spre alte scopuri „no-bile”, cum ar fi armamentsofisticat, lupte pentru sferede influenţă şi putere, răs-turnări şi aşezări de guverne...Iată, japonezii află pe pielealor (nu se ştie încă dacă nu şipe-a noastră) că şi construireaunor centrale nucleare teoreticextrem de sigure poate deveniun sport periculos chiar pen-tru o naţie deşteaptă cum este

cea niponă, dacă e vorba de uncutremur mai mare de 8 gradepe Richter.

Problemele nucleare aleJaponiei au dat de gândit tu-turor guvernelor lumii, pre-cum şi instituţiilor specia -lizate în energie ato mică, carese grăbesc acum să spună stopconstruirii altor centrale şi re-

actoare nucleare. Nu ştiu preamulte despre riscul nuclear lacare se expun alte ţări, amaflat că Austria este singuraţară europeană civilizată carea refuzat şi refuză cu obsti-naţie energia atomică, dar ştiudespre centrala de la Cerna vo -dă că nu rezistă la un cutre -mur mai mare de 8 grade,cutremur posibil, spun spe-cialiştii străini, întrucât zonase află la întâlnirea a 3 plăcitectonice active... Destul denasol, dacă-mi permiteţi ex-presia total neacademică.

Ce-ar fi de făcut, aşadar?Păi cred că soluţiile se ştiu de-mult, doar că nu se aplică. Artrebui, de pildă, ca guvernele

lumii să cheltuie mult maimult pentru producerea ener -giei curate, care aduce viaţă şihrană unei omeniri flămândeşi stresate de egoismul necon-trolat al celor bogaţi şi puter-nici. S-a creat în Europa un soide mişcare de rezistenţă îm-potriva centralelor nucleare,care nu cred că va avea maresucces dacă episodul japoneztrece cât de cât cu bine, adicădacă nu se întâmplă ceva şimai rău decât până acum; şinimeni nu-şi doreşte, evident,să fie pe-aproape sau mai răula Fukushima decât a fost laCernobâl în 1986. Aşa că vomuita de micuţii, deştepţii şitriştii japonezi, pe care ameri-canii îi vor ajuta din nou să-şirevină, aşa cum au procedat şidupă cel de-al doilea războimondial, şi vom merge în con-tinuare pe centrale nucleare,în cel mai bun caz vom învăţasă nu ne zgârcim şi să le facemmai sigure. Peste un timp, de-sigur mult timp, un accidentmai grav decât cel petrecutacum în Japonia, sau o revo lu -ţie globală provocată de mul -ţimi imense de oameniflă mânzi şi sătui de nedreptăţisociale, va lămuri omenirea căorice început are şi un sfârşit...Drept pentru care cei care vorapuca acele vremuri vor asistaneputincioşi la ultima lecţie deviaţă: aceea că omul nu învaţănimic, niciodată, din propriileerori.

Cutremurul atomicDumitru Manolăchescu

Problemele nucleareale Japoniei au dat degândit tuturor guver-

nelor lumii, precum şiinstituţiilor specia - lizate înenergie ato mică, care segrăbesc acum să spună stopconstruirii altor centrale şireactoare nucleare.”

Câte cuvinte îți mai rămândupă ce tocmai ai scris despreun viol asupra unei minore,câte gânduri neîmprăștiate și-au mai păstrat forma coerentăîn mintea ta? Câte?

După ce ai povestit despreun Ivan, ai nevoie de timp pen-tru ca scrierea ta să aibă dinnou sens, greutate, sensibili-tate. Fără să am acest timp șifără să îmi simt pe de-a-ntre -gul implicarea, redau astăzipovestea lui George. Povestesimplă și tragică, asemeneaunei piese de teatru în care ac-torii pier la final, într-un felsau altul, împreună.

În comparație cu toți cei -lalți deținuți despre care măinteresasem înainte de întâl-nire, pe el l-am primit cu o sin-gură notiță în agenda mea,scrisă cu negru și subliniată,„familia îl sprijină”. Aveam săaflu mai târziu cât de impor-tant era acest aspect în viațaunui pușcăriaș și cât de rar seîntâmpla acest lucru.

George, 18 ani, condamnatla 5 ani și șase luni de pușcăriepentru o lovitură cauzatoarede moarte aplicată unui fostcoleg de școală, era în detențiede 2 ani și aproape o lună șiaștepta intrarea în comisiepentru o posibilă eliberare.

Nu foarte încântat de pos-tura în care se afla (și nu mărefer la cea de încarcerat, ci lacea de intervievat), oarecumrușinat și spășit, tânărul, aflatla prima faptă, și-a începutpovestea cu anii în care s-a apu-cat de box. Mi-a așternut cu de-talii cum l-a schimbat acestsport, cum i-a dezgolit laturarebelă, cum l-a făcut să se simtădintr-o dată puternic, de neîn-vins și unic, cum și-a schimbatcercul de amici, cum a încercatși i-a plăcut consumul de alcoolși cum și-a neglijat din ce în cemai mult școala.

„Mă simțeam șmecher,doamnă, eram un luptător șinimeni nu avea voie să măcontrazică”, așa a debutat

drama care l-a aruncat dupăgratii.

Într-o dimineață de toamnătârzie, George află de la unamic faptul că un fost coleg deșcoală i-a înjurat fratele. Hotă -rât să nu lase onoarea familieiterfelită, pe atunci adolescen-tul, pleacă spre școală, așteap -tă pauza, parcurge amenin -țător spațiul clasei, cere so-coteală pentru așa zisele cu-vinte nesăbuite și jignitoare,lovește așa cum știe el, fără sălase semne, se face liniște șiapoi fuge. Lovită în piept, vic-tima sa, de numai 17 ani, cadesecerată și moare în câtevaclipe datorită asfixiei meca -nice.

Posesorul pumnului stângcare a frânt dintr-o șmecherieun zbor se întreabă obsedant,retoric și oarecum infantil:„dacă am ucis pe cineva fărăsă știu dacă într-adevăr a fostvinovat de ceva sau nu, dacă,de fapt, nici nu a spus nimicdespre fratele meu, dacă eranevinovat?”

I-am cerut să-mi spună cecrede despre o posibilă eliber-are la jumătatea pedepsei, mi-a răspuns că nu știe dacă estemult sau puțin cât a stat lapușcărie, dar că și dacă va staîncarcerat 20 de ani tot nu îlva mai aduce înapoi pe tânărulucis. M-a privit așteptând oaprobare, o completare, orice.Am tăcut.

Tânărul din fața mea păreacopleșit, am crezut inițial căacel gând al eliberării îl nău ceș -te, mă înșelam, pe acest con-damnat îl îngrozea ideea reîn -tâlnirii cu familia victimei sale.

La câteva zile după pleca -rea mea, un telefon îmi dădeavești despre tânărul al căruigest absurd a ucis un suflet,după doi ani și o lună depușcărie, George era liber...

În ziarul de vineri voiîncheia relatările despre primamea vizită într-un penitenciar.

Un „șmecher”prins între gratii

Elena Rotaru

George, 18 ani, con-damnat la 5 ani și șaseluni de pușcărie pen-

tru o lovitură cauza-toare de moarte aplicatăunui fost coleg de școală,era în detenție de 2 ani șiaproape o lună și așteptaintrarea în comisie pentru o posibilă eliberare.“

MIERCURI • 16 MARTIE 2011 3ACTUALITATE

angajeazăRedactor / Reporter

Ce trebuie să ai:• cunoştinţe solide de limba română• cunoştinţe de operare PC (Microsoft Office)• curiozitate• spirit de echipă

Ce îţi oferim:• lucru într-o echipă tânără şi în permanentă dezvoltare• training gratuit pentru proaspăt absolvenţi• trepte salariale motivante• oportunități colaterale în cadrul Covasna Media Group

Dacă vrei să faci parte din echipa noastră trimite un CV şi o scrisoare de intenţie la

adresa [email protected] * Doar candidaţii selectaţi pentru angajare vor fi chemaţi lainterviu

Abonează-te la

şi economiseşti 25% dinpreţul de vânzare al ziarului!

Doar 15 lei* / lună!

Sună la unul din numerele0267-310.684 (H-Press)0267-325.005 (Adrimar)

0267-310.450 (Poşta) şi abonează-te la cel mai important cotidian românesc din judeţ!

* Preţ valabil pentru persoane fizice.

Am nimerit joia trecută, pela ora 18, la BibliotecaJudețeană Bod Péter, mai pre-cis la Sala Albastră, la întâl-nirea poetului şi eseistuluiAlexandru Muşina cu cititorii.Sală aproape plină cu ado-lescenţi, elevi de la liceele dinurbea noastră, cei mai mulţi dela Colegiile Székely Mikó şiMihai Viteazul. M-am făcut cănu-i văd pe cei câţiva adulţirătăciţi printre tineri şi-mivenea să strig: iaca, un stopcadru cu adolescenţi! Deşi tre-cut bine de 50 de ani, cel maiadolescent dintre adolescenţipărea a fi chiar AlexandruMuşina, care s-a jucat cum i-apoftit inima lui de veşnic copil,iar tinerii au reacţionat laînălţimea aşteptărilor poetului:l-au ascultat cu vizibilă sur-priză (surpriza de a descoperiun poet cu o voce de o expre-sivitate, tine reţe şi sinceritatedezar mante), au râs la poanteleşi bancurile poetului, dar maiales l-au aplaudat după fiecarepoem, semn că versurile aleseşi citite de poet au ajuns la ei şimai vor să simtă aerul poezieilui. Iar aerul pe care l-am respi-rat eu joi seara, în mijlocul ado-lescenţilor din Sala Albastră,părea rupt dintr-o poezie detinereţe a lui AlexandruMuşina: „Aerul poeziei e blând.Cândva/ Şi noi am locuit acoloşi am cântat.“

Cunoşteam câte ceva de-spre poezia lui Muşina, prefer-atele mele au fost şi au rămasmai ales poemele din ciclul”Stop cadru cu adolescenţi”,dar pe omul ce se ascundea înspatele cărţilor ştiute de minel-am cunoscut pe viu abia joiseara. Toţi cei prezenţi la în-tâlnirea cu Alexandru Muşinaam cunoscut un om cu un fab-ulos spirit ludic, greu de fixatîn vreo imagine, doar poeziapoate dezvălui cine este şi ceîncearcă să facă poetul acesta:“Încerc să fac poezie dinoboseală, / Deşi oasele-misunt tineri şi cu muguri, /Încerc să scriu despre mareleoraş putrezit, Deşi-n sângeport o dinastie de munte.” (Untânăr aproape ateu, la 1980d.H.)

Nu ştiu alţii cum sunt, dareu când trec cu multă bucurieprin experienţa unei întâlnirisimt nevoia să mulţumesccelui ce mi-a dăruit momen -tele de bucurie. L-am căutat,aşadar, pe Szonda Szabolcs,directorul Bibliotecii Bod

Specialiștii Agenției pentruProtecția Mediului (APM) Cov-asna continuă implementareaunui proiect derulat alături decei de la agențiile din Vranceași Harghita, prin care se ur-mărește conservarea ursuluibrun din pădurile celor treijudețe, dar și identificareaunor date legate de bârloage,trasee, locații în care apar urșiiprecum și educarea populațieiexpuse la posibilele pericolepe care le pot reprezentaaceste animale.

Printre obiectivele proiectu-lui se numără prevenirea şi re-ducerea conflictelor dintre ursşi localnici, prevenirea declin-ului populaţiei de urs brun –declin provocat de braconaj –şi prevenirea mortalităţii juve-nile. Prin proiect se doreștemenţinerea actualului statutde conservare al populațieicarpatice de urs brun şi con-servarea în cele 15 situriNatura 2000. Rezultateleaşteptate în urma derulăriiacestui proiect vizează reduc-erea conflictelor cu localniciiprin îndepărtarea urşilorhabitaţi şi preluarea şi reabil-itarea puilor ursoaicelor prob-lemă din aşezările umane. Încadrul proiectului a fost pre-văzută montarea anuală a 30de garduri electrice la culturileagricole, stânele şi fermele api-cole de pe raza întregululuiareal cuprins în proiect, reduc-erea anuală a pagubelor la cul-turi agricole, stâne şi ferme

apicole, reducerea niveluluipagubelor, reducerea con-flictelor dintre urs şi localnici,promovarea în rândul fer-mierilor a celor mai bune prac-tici de reducere a pagubelor,evaluarea statutului actual deconservare al populaţiei de ursbrun în cele 15 situri natura2000.

Responsabilul proiectuluila nivelul APM Covasna, MihaiPop, a declarat că în ultimeleluni s-a colaborat foarte multcu primăriile din județ, princare au fost transmise mesajecătre oameni, astfel că s-areușit inclusiv stabilireanumărului de incidente cuurși, petrecute între 2008 și2009.

”Între 2008 și 2009 au avutloc, în cele trei județe pe carefuncționează acest proiectamplu, nu mai puțin de 198 deincidente cu urși, 70 dintrecazuri având ca protagoniștiurși care au revenit la loculfaptei. Astfel, s-au identificatmai multe exemplare de urs,precum și zone maxime derisc, fiind realizat un ghid pen-tru implementarea sistemelorde protecție”, a arătat MihaiPop.

Acesta a explicat că noilesisteme de protecție cu gar-duri electrice sunt mai mod-erne decât vechile garduri pecare se aplicau materiale plas-tice sau textile cu unele noi,fiind totodată monitorizatezonele în care există bârloguride urși. Astfel, în cele treijudețe au fost identificate

până acum 170 de bârloguride urși, la intrările unora din-tre acestea, precum și în inte-rior, fiind amplasate camerede luat vederi, pentru a se ur-mări exact comportamentulurșilor în funcție de perioadelede hibernare și ieșire din bâr-log. În cadrul aceluiași proiect,au fost marcate zonele cu pop-ulație de urs, inclusiv în pă-duri, pentru ca oamenii să știeunde există posibilitatea de ase întâlni cu ursul și evident,pentru a evita aceste locații.

Proiectul se ocupă totodatăși cu prevenirea morții juve-nile în rândul populației deurși, dar și cu pagubele createde aceste animale. Nivelulpagubelor produse de urs, lanivelul întregului areal alproiectului este cel mai ridicatdin România, tocmai din cauzaprezenței aici a celei mai mariconcentrări de urși de lanivelul Carpaților. În general,pagubele sunt produselivezilor, culturilor agricole,crescătorilor de animale șiapicultorilor din zonele înveci-nate celor populate de urs.

Potrivit celor de la APM, înjudețele Covasna, Harghita șiVrancea este întâlnită cea maimare densitate de urșibruni/hectar din Europa (4,3urși /1.000 ha), în anul 2008fiind estimată o populație de2.300 exemplare. Deși existăraportări care arată că înjudețul nostru ar exista peste900 de urși, acest număr nupoate fi considerat exact, dincauza mobilității animalelor.

Péter, să-l felicit pentru orga-nizarea şi găzduirea întâlniriicu Alexandru Muşina, dar amaflat că mai există cineva caremerită mulţumirile şi felic-itările noastre. Este vorba dedoamna Mariana Drăgan, pro-fesoară de limba şi literaturaromână la Liceul SzékelyMikó, domnia sa este prima

„vinovată” de întâmplarea lite -rară de la Biblioteca Jude -ţeană. Fără cineva ca doamnaMariana Drăgan, BiblioteciiJudeţene îi este foarte greu săorganizeze întâlniri cu scri-itori sau personalităţi din altedomenii, pentru că degeabaBiblioteca are toată deschi -derea spre astfel de programeculturale, dacă nu există vociîn comunitate care să exprimeo nevoie de comunicare, iar in-stituţia să răspundă respec-tivei nevoi. Doamna MarianaDrăgan a fost, carevasăzică,vocea din comunitate care s-aimplicat în frumoasa povestecu unul dintre cei mai impor-tanţi poeţi optzecişti şi nu-mirămâne de zis decât: chapeau!

Cine este vinovat pentru ce s-aîntâmplat la Biblioteca Judeţeană

Stop cadru cuadolescenţi Nina Ţânţar

Toţi cei prezenţi la întâlnirea cuAlexandru Muşina

am cunoscut un om cu un fabulos spirit ludic,greu de fixat în vreo imagine, doar poeziapoate dezvălui cine este şi ce încearcă să facă poetul acesta.“

Protecție și monitorizarepentru urșii din CovasnaA fost prevăzută montarea anuală a 30 de garduri electricela culturile agricole, stânele şi fermele apicole de pe raza întregulului areal cuprins în proiect Monica Vajna

MIERCURI • 16 MARTIE 20114 ACTUALITATE

Județul Covasna a marcatZiua Maghiarilor de Pretutin-deni prin mai multe mani-festări în diverse localități,centrul acestora fiind la Târgu-Secuiesc și Sfântu-Gheorghe.

Programul dedicat ZileiMaghiarilor a cuprins în spe-cial depuneri de coroane, tu-ruri memoriale și discursuri,iar în vreme ce la Târgu-Secui-esc sărbătoarea a scos înstradă aproape 8.000 de oa-meni, la Sfântu-Gheorghe pre -zența oamenilor a fost esti -mată de către Jandarmerie la5.000.

Manifestările de la Târgu Se-cuiesc au început cu o defilaretradiţională a locuitorilor dinzonă în căruţe, oamenii fiindîmbrăcați în port popular șicântând muzică tradiţională.

Sărbătoarea a fost deschisăoficial de către viceprimarulSzarvadi Jozsef, care a vorbitdespre importanța sărbătoriimaghiarimii. La manifestări auluat parte autorități locale șijudețene, precum și reprezen-tanți ai UDMR și ai PartiduluiCivic Maghiar (PCM). Deși lid-erul PCM Szasz Jeno îșianunțase prezența la mani-festările de la Târgu-Secuiesc,aceasta a fost contramandatăîn ultimul moment.

Panoramă cu Bătălia de la Sibiu

La Sfântu-Gheorghe, mani-festările au început încă de ieridimineață, orașul fiind îm-podobit cu cocarde roșu, alb șiverde. Momentul central almanifestărilor a început la ora15, cu inaugurarea unui tabloupanoramic ”Panorama Ardea -lului”, amplasat pe o con-strucție din parcarea HoteluluiBodoc. Inaugurarea s-a realizatîn prezența președintelui Con-siliului Județean (CJ) Covasna,Tamas Sandor, a celui de la CJVeszprem (Ungaria), KovacsNorbert, și un reprezentant alorașului polonez Tarnow,Grzegorz Gotfryd.

În vreme ce președintele CJCovasna, Tamas Sandor, a vor-bit la inaugurarea Panorameidespre importanța zilei de 15martie pentru maghiarii depretutindeni și a arătat căimaginea luptei de la Sibiusimbolizează prietenia cuPolonia, oaspeții polonezi ausalutat valorile tradiționalemaghiare și au făcut urări debine tuturor maghiarilor.

Tabloul panoramic inaugu-rat ieri la Sfântu Gheorghereprezintă Bătălia de la Sibiu

din 1849 și este o reproducerela scară mai mică a imaginiiunui tablou expus în 1898 laBudapesta și care avea o înăl -țime de 15 metri și o suprafațăde 120 de metri.

Inaugurarea Panoramei afost urmată de discursuri alediverselor personalități localepe o scenă amplasată în fațaTeatrului. Primarul mun.Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad,a vorbit despre rolul impor-tant pe care l-au avut femeilesecuience în evenimentele dela 1848, subliniind că acesteas-au îngrijit de case și familii,în timp ce bărbații erau înlupte. Antal Arpad a vorbit to-todată despre pașii importanțipe care i-a făcut maghiarimeadin România în ceea ceprivește rolul său de minori-tate și a arătat că toate țelurilese împlinesc încet-încet.

Tamas Sandor, jurământ de cetățenie

Ziua de 15 martie a fostmarcată însă în mod special depreședintele CJ Covasna,Tamas Sandor, care de dimi -neață a depus jurământul decetățenie maghiară la Mier-curea-Ciuc, alături de soția sa.

„De fiecare dată în viațamea când era vorba de steagulmaghiarimii, de Imnul națio -nal, am avut o strângere degât, dar azi m-a strâns puținmai tare. Acesta a fost într-adevăr un moment crucial înviața mea, pentru că noi, ceidin Ținutul Secuiesc, de 90 deani am așteptat acest lucru -cetățenia. Bunicul meu s-a năs-cut cetățean maghiar, mamamea la fel, însă între timp aupierdut cetățenia. (...) Cred căacest moment este unul foarteimportant în sufletul meu șinu doar al meu, pentru că șialți oameni din Ardeal vorsimți la fel. Este un sentimentde bucurie, iar ceea ce amsimțit până acum în suflet am

și formalizat”, a declaratTamas Sandor, a cărui întreagăfamilie a primit ieri cetățeniamaghiară.

Manifestările dedicate ZileiMaghiarilor la Sfântu Gheor -ghe au continuat cu o paradăa husarilor, cântece și dansuripopulare și cu intonarea Imnu-lui maghiar și a celui secuiesc.

Maghiarii au fost felicitați,de ziua lor inclusiv de pre-mierul Emil Boc, care a arătatcă relațiile dintre maghiari șiromâni s-au întărit în ultimiiani. Premierul a vorbit înmesajul său către comunitateamaghiară și despre contribuțiaUDMR la implementarea pro-ceselor de restructurare şi dereformă a Statului, subliniindcă România este un exemplu lanivel european în ceea ce pri -veşte respectarea drepturilorminorităţilor, atât prin repre -zentativitatea asigurată înstructurile de decizie ale Stat-ului, cât şi prin pârghiile legalede protejare a identităţii lor.Pe de altă parte, participând lamanifestările de 15 martie dela Miercurea-Ciuc, vicepre -mierul Ungariei, Semjen Zsolt,a declarat că Budapesta spri-jină obţinerea autonomiei ter-itoriale a Ţinutului Secuiesc.

Csibi Barna l-a „spânzurat“pe Avram Iancu la MiercureaCiuc în faţa unor copii

Luni după-amiază a avutloc în centrul municipiuluiMiercurea Ciuc “o acţiune cucaracter de informare” privindevenimentele istorice legate derevoluţia 1848 - 1849, petre-cute în Transilvania. Organiza-torul principal al acţiunii deinformare este nimeni altuldecât Csibi Barna, care a de-venit cunoscut în media ca şiunul dintre liderii Gărzii Se-cuieşti. Potrivit textului, poze -lor şi filmuleţului postat peblogul său personal, Csibi a in-tenţionat, prin această acţiune,

să facă cunoscute faptele„moţilor conduşi de AvramIancu, Petru Dobra, AxenteSever şi alţii”, comise cu “ocruzime animalicească” îm-potriva maghiarilor. El a expusşi o listă, pe care au fost enu-merate cu aproximaţie numă -rul şi numele victimelorgenoci dului antimaghiar pre-cum şi localităţile unde aces-tea s-au petrecut dar şi copiileunor desene intitulate “Dinatrocităţile valahilor”. În ca -drul “spectacolului” oferit deCsibi Barna, Avram Iancu afost judecat de “un tribunal”,fiind acuzat de crimă îm-potriva umanităţii şi genocid,iar în urma “sentinţei” de con-damnare la moarte prinspânzurare, el a fost spânzu-rat, potrivit jurnalul.ro.

„Dumnezeu să fie milostivcu sufletul lui. Aşa păţesc toţicare greşesc împotriva naţiuniimaghiare şi al secuilor”, a pre-cizat, la final, Csibi Barna.

Potrivit inspectorului şef alInspectoratului de JandarmiJudeţean (IJJ) Harghita, Dan Ia-mandi, acţiunea informativăorganizată luni după-amiază afost autorizată. “A fost autor-

izată pentru că în cerere eramenţionat că vor fi manifes -tări comemorative şi expli-carea evenimentelor istoricedin 1848”, ne-a declarat DanIamandi. El a precizat că„spec tacolul” organizat deCsibi Barna nu a stârnit intere-sul cetăţenilor, “care se uitaula el, fără să se oprească, fiinddoar în trecere”. Inspectorulşef şi-a exprimat însă îngri-joarea pentru faptul că tocmaicopii au fost cei care urmăreau„spânzurarea” cu mare aten -ţie, având în vedere că estevorba despre un spaţiu undeei se pot juca liniştiţi, nefiindtulburaţi de circulaţie.

Inspectorul şef al IJJ Har -ghita a subliniat că, probabil,instituţia se va adresa DirecţieiGenerale de Asistenţă Socialăşi Protecţia Copilului, cu pri -vire la faptul că “spânzurareas-a petrecut în prezenţa copi-ilor”. Dan Iamandi a mai afir-mat că se vor lua măsuriîmpotriva lui Csibi Barna şi pebaza Legii nr. 60/1991 privindorganizarea şi desfăşurareaadunărilor publice, “având învedere că a denaturat scopulmenţionat în cererea înaintatăPrimăriei. A solicitat autoriza-ţie pentru comemorarea unuieveniment istoric şi a făcutspectaculul cu spânzurătoa -rea”, a spus Dan Iamandi.

„Deocamdată trebuie săvedem exact unde a fost gre -şeala pentru că trebuie săavem grijă să nu fim interpre-taţi greşit”, a spus inspectorulşef Iamndi.

Csibi Barna este funcţionarpublic în cadrul Direcţiei Gen-erale a Finanţelor PubliceHarghita şi totodată membrumarcant al Asociaţiei de Cul-tură şi Tradiţii Garda Se-cuiască, neînregistrată juridic.

Maghiarii au sărbătorit 15 martieMii de persoane au participat ieri la Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc lamanifestările dedicate Zilei Maghiarilor de PretutindeniMonica Vajna

CsibiBarna

MIERCURI • 16 MARTIE 2011 5INTERVIU

TOMBOLĂ LA TERMOPANE!1.000 de lei

Vino cu acest talon şi comandă de la noi o fereastră şi participi la extragerea de la

sfârşitul lunii!

Numai pentru femei!Sfântu-Gheorghe: Parter Şugaş, tel: 0267-352 423,Lângă News Café, tel: 0267-311 060, 0744-313 263

Tg.Secuiesc, Márton Áron 14, tel: 0745-216 560Covasna: 0748-396 966; Baraolt: 0720-056 416

UŞI - FERESTRE TERMOPANJaluzele, rulete, rulouri, uşi de garaj

- Ai simţit cutremurul cumagnitudinea de 9 grade?

- La mine în oraş nu s-asimţit cutremurul cel mare de9 grade, noi ne-am mutat decurând din Prefectura Ishi -kawa în Prefectura Toyama,care este destul de departe dezona calamitată. Părinţii meisunt în România, au fost fan-tastic de speriaţi, am luat legă-tura cu ei prin Skype şi i-amliniştit că suntem bine.

- Cum ai aflat de tragedieşi ce impact a avut asupra ta?

- Am aflat de la TV de pro-ducerea cutremurului dupădouă ore de la impact, la oraaceea se produsese şi Tsu -nami. Mă uitam la TV şi nu îmivenea să cred, atâţia oamenidispăruţi, înghiţiţi de ape încâteva secunde. Am rămasuimită şi în primă fază m-amgândit la prietenele mele carelocuiesc în zona afectată. Tele-foanele nu au funcționat prețde vreo trei ore, nu puteam lualegătura cu nimeni din zonarespectivă. După câteva ore şinenumărate încercări am reu -şit să vorbesc cu una din am-icele mele, era foarte speriată.Mi-a povestit că a ieşit afară,majoritatea aşa au procedat,nu aveau curent, gaz, apă, pluscă se înserase şi vremea de-venise destul de friguroasă…nu aveau niciun fel de încăl -zire… îngrozitor! După altecâteva ore am luat legătura şicu cealaltă prietenă, era bine,dar evident la fel de speriată.Ea era în momentul cutremu-rului în maşină, nu a simţit im-pactul chiar aşa de tare. La fel,aceasta a rămas fără curentelectric… Prietenele mele îmispuneau că a doua zi în maga-zine nu prea găseau alimente,apă… una dintre ele a vrut să-şi cumpere un încărcător detelefon, iar în magazinul re-spectiv intrau doar câte zecepersoane, erau bineînţelescozi infernale de aşteptare. Lamine în oraş nu e nicio prob-lemă în ceea ce priveşte mân-carea şi transportul. Mulţu -mesc lui Dumnezeu că aici nus-a întâmplat nimic.

- De când eşti în Japonia, ai

mai trecut prin situaţiiasemănătoare?

- Din 2006 sunt aici și ammai prins un cutremur mări-cel. Atunci m-am băgat subtocul uşii şi am aşteptat să văddacă se linişteşte, însă nu aufost mulţi răniţi, cel puţin nuîn oraşul meu ci undeva maideparte, unde s-au dărâmatcâteva case mai vechi. Cele noisunt foarte rezistente, au ostructură gândită special săfacă faţă cutremurelor.

- Ambasada a luat legăturacu voi? Vă sprijină?

- Din câte am înţeles de lateleviziunile din România, ceide la Ambasadă ne vor con-tacta să ne întrebe dacă sun-tem bine sau dacă avemnevoie de ceva… dar deocam-dată niciun telefon, nicioscrisoare, nimic n-am primit!Am întrebat şi alte fete carestau mai aproape de zona dis-trusă dar la fel, nici ele n-auprimit nimic.

- În Japonia, oamenii suntinstruiţi permanent pentru aface faţă frecventelor cutre -mure. Ce sunteţi acum sfătu-

iţi, ce se spune la TV?- Da, este adevărat. În-

cepând de la grădiniţă, copiiifac diverse exerciţii, în caz deincendiu, cutremur… mereuvin pompierii sau cei de la cir-culaţie şi îi învaţă cum să secomporte în asemenea situaţii.De asemenea există un sistemspecial la telefonia mobilă -înainte cu câteva secunde eştianunţat dacă în zona ta se vaproduce un cutremur. Mi s-aîntâmplat şi mie, în noapteade după cutremurul mare de 9grade, când dormeam și tele-fonul a sunat, m-am speriat…primisem un astfel de mesajcare mă sfătuia să am grijă fi-indcă va fi cutremur, să măferesc de lucrurile care m-arputea răni. Cei de la TV anunţăşi ei la fel, dacă stai în casă săte fereşti de obiectele care potcădea şi te pot lovi, dacă eposibil să te bagi sub masă sausub ceva solid, dacă nu existămasă, atunci sub tocul uşii.Dacă eşti afară să te înde-părtezi de copaci, stâlpi,clădiri. Sau dacă ai o geantă săo pui deasupra capului, dar nulipită, ci la o distanţă de vreo5 cm. Chiar şi la ora actuală re-porterii stau cu căştile pe cap,îi zdruncină cam din oră în orăcâte un cutremur, ba de 3grade, ba de 4. Alte persoanesunt foarte înspăimântate,însă eu sunt încă destul decalmă.

- De pericolul nuclear tetemi?

- De radiaţii îmi e frică, nor-mal! Dar ce pot face? Dacăvreau să plec de aici este nece-sar să trec aproape de zona încare este centrala… aşa că numă risc, stau aici și ce-o fi, o fi!

- Vi s-a cerut să faceţidona ţii, să veniţi astfel în aju-torul celor aflaţi în suferinţă.Se fac asemenea campaniiacum in zona ta?

- În privinţa asta deocam-dată nu am auzit nimic, darpresupun că se va face ceva…aşa s-a întâmplat când a fostcutremurul din Noua Zee-landă, unde au murit 21 deniponi, atunci am avut şi noi laserviciu o urnă - soţul meu șicu mine lucrăm la ziarul Yomi-uri, iar fiecare dona cât voia,bineînţeles exista şi variantadepunerii donaţiilor direct înconturi. Ceea ce ştim de latelevizor este că au venit aju-toare din ţări precum StateleUnite ale Americii și China. Lafel, se anuţă că anumite com-panii din Japonia au trimis felşi fel de ajutoare în zoneleafectate: apă, hrană, pături șialtele. Până acum nu am auzitde nici un român care să fi dis-părut în dezastrul ăsta,Doamne ajută!

O întorsureancă stabilită în Japonia

Povesteşte dezastrul cutremuruluiIeri, poliţia naţională din Japonia a anunţat că bilanţul

oficial al cutremurului urmat de Tsunami-ul care a afectatvineri nord-estul Japoniei se ridică la peste 3.300 de morţişi circa 2.000 de răniţi. De asemenea, peste 17.000 de per-soane sunt date dispărute. Comandantul Poliţiei din provin-cia Miyagi, una dintre cele mai afectate, a anunțat cănumărul total al morţilor va depăşi 10.000. Conform Insti-tutului de Geofizică al Italiei şi Centrul de Supraveghere Ge-ologică al SUA, axa Terrei a fost mutată cu 25 cm.

Întorsureanca Oana Matcha, stabilită în Japonia de cinciani, a avut însă noroc, fiindcă zona în care locuieşte -Toyama, a fost ferită de devastatorul cutremur şi con-secinţele acestuia. Oana ne-a povestit drama prin care a tre-cut poporul nipon în ultimele zile.

(Interviu de Andreea Dabija Kelemen)

Oana şi fiul ei,Leon

MIERCURI • 16 MARTIE 20116 SĂNĂTATE

ISSN - 1583-8587Tipar executat la

SC Tipo-Graf SRL Sfântu-Gheorghe

[email protected] Telefon / Fax: 0267-351.425

DIRECTORFLORIN CHERESTEŞ

SECRETAR GENERAL DE REDACŢIEVLAD ANDREI MANOLĂCHESCU

REDACTORIMONICA VAJNA ANDREEA DABIJA�KELEMEN

MARKETINGCRISTINA CĂLIMANADRIAN DURUŞ

TEHNOREDACTORVIOREL IORDAN

ASISTENT MANAGERSIMONA CĂLIMAN

MICA PUBLICITATEPORA GYÖNGYI

DIFUZAREGEORGE REBEGEA

Sfântu-Gheorghe, Str. Sporturilor, nr. 8,

Bl. 18, sc. B, ap. 1Abonamente:

0267-310.684 (H-Press)0267-325.005 (Adrimar)

0267-310.450 (Poşta)

O.V.P.S. „NaturaSălbatică“

AnunţăLa solicitarea mai multor

pescari se prelungeşte elib-erarea abonamentelor an-uale de pescuit pe LaculPădureni cu reducere de50%, până la data de01.04.2011.

Pentru mai multe informaţii apelaţi numărulde telefon 0734-304.715

sau accesaţi www.naturasalbatica.ro

România are cea mai micărată de compensare amedicamentelor

Pacienţii români benefici-ază de cea mai mică rată decompensare a medicamentelordin Europa. Concluzia reiesedintr-un studiu realizat decătre Organizaţia pentru coop-erare şi dezvoltare economicăiar asociaţiile de pacienţi sedeclară revoltate. În replică,Ministerul Sănătăţii susţine căşi aşa efortul financiar estedestul de mare pentru a su-porta compensarea celor peste4.000 de medicamente de pelistă.

Conform cifrelor rezultatedin analiza OCDE, în Româniamedia de compensare amedicamentelor este de 59%,asta în timp ce media în Uni-unea Europeană este de 81%.România este la coada clasa-mentului având în vedere fap-tul că în Polonia mediacompensării este de 67,5%, înCehia de 78,6%, iar în Spaniapoate ajunge şi până la 93,4%.

Nu e de mirare că în acestecondiţii tot mai mulţi românise plâng de faptul că medica-

mentele sunt scumpe şi une-ori, în cazul pensionarilor, toţibanii se duc doar pe mâncareşi medicamente.

Mai mult, pentru ca unmedicament să intre pe listade compensare în ţara noastrăprocedura poate dura până la1.200 de zile, în timp ce, în UE,cel mai mare timp deaşteptare se înregistrează înBelgia, de 403 zile.

Asociaţiile de pacienţi maireclamă faptul că ţara noastrăare cele mai mari valori aleratelor de mortalitate subvârsta de 65 de ani şi astapentu că bolile sunt depistate

târziu. Din cauza lipsei pro-gramelor de screening şi pre-venţie nu ştim că suntembolnavi.

Potrivit datelor de la niveleuropean, doar 19% dintreromâni declară că au cunoşt-intă de problemele de sănătatesau boli de lungă durată învreme ce media în Europa estede 30%. La noi sunt depistatetârziu bolile cardice, cancerulde sân sau cancerului de col.De altfel, România înreg-istrează cea mai mare rată demortalitate prin cancer din Eu-ropa.

Aproximativ unmilion de românisuferă de insomnie

Aproape un milion deromâni suferă de tulburări desomn! De la an la an tot maimulţi pacienţi au probleme cusomnul, astfel că fenomenulpare să devină o adevăratăepidemie globală.

Dacă nu aţi dormit bine înultimele zile ar trebui să văpuneţi ceva semne de între-bare. Fie că vorbim desprenopţi de lucru sau de învăţat,despre nopţi albe la petreceri,stres, deadline-uri, căldurăprea mare sau schimbarealocului de odihnă, fiecare din-tre noi am experimentat celpuţin o dată insomnia.

Este însă doar una dintrecele peste 100 de tipuri de tul-

burări de somn. La nivel mon-dial se estimează că una dintrei persoane prezintă tul-burări de somn ocazionale. Înţara noastră însă un milion deromâni necesită tratament despecialitate din cauza acestorprobleme.

Anual sunt însă depistaţi1.000 de noi pacienţi cuapnee. Aceasta este o afecţi-une a aparatului respiratorcaracterizată prin pauze res-piratorii de cel putin 10 se-cunde, repetate şi frecvente întimpul somnului. Se mani-festă prin somnolenţă exce-sivă în timpul zilei, tulburăride memorie şi concentrare,depresie, oboseală cronică şireducerea vigilenţei.

Riscurile asociate cu ap-neea netratată sunt: acciden-tele de tot felul până lamoarte subită în somn. Boalaeste de cinci ori mai fre-cecventă la bărbaţi decât lafemei. Statisticile arată că pa-cientul tipic este bărbat, arevârsta cuprinsă între 30-60 deani, suferă de obezitate,fumează sforăie şi este som-nolent pe timpul zilei.

Ei bine chiar dacă încă înRomânia tratamentele sunt laînceput, există totuşi 49 delaboratoare de somnologie.Numărul lor este însă insufi-cient având în vedere cazurilemultiple. În Germania, de ex-emplu, există peste 300 astfelde la laboratoare.

MIERCURI • 16 MARTIE 2011 7UTILITARE

S u d o k u

Regula cifrei unice: jocul de Sudoku presupune completareacareului de 81 de căsuţe după O SINGURĂ REGULĂ: orice rând,orice coloană şi oricare pătrat de 3x3 căsuţe să conţină o sin-gură dată fiecare cifră cuprinsă între 1 şi 9.

Mica publicitateImobiliare

» Cumpăr apartament cu 2 sau 3camere zona Simeria, Lenin, Garăsau Centru. Telefon: 0743-061.798» Vând vilă la Sâncrai, construcţienouă, 3 camere, leaving,bucătărie, 2 balcoane, 2 băi, 5 arigrădină. Preţ: 35.000 Euro. Suntdispus să schimb cu apartamentcu 2-3 camere în Sfântu Gheorghe.Telefon: 0743-061.798» Vând apartament cu 3 camerelângă magazinul Şugaş cu 2 băi,2 balcoane, centrală proprie,pivniţă la preţul de 33.500 euro.Se poate cumpăra şi prin primacasă. Telefon:0743-061.798» Vând apartament cu 2 camere,etaj 2, în zona Ciucului. Preţ49.000 lei/11.000 euro. Telefon:0743-061.798» Vând casă din cărămidă zonaGării, formată din 3 camere, hol,bucătărie, baie cu încălzire pesobe de teracotă şi gaz, 5 ari grăd-ină, 3 intrări, singur în curte. Preţ39.500 euro sau 167.000 lei. Tele-fon: 0743-061.798» Vând apartamen cu 2 camerestr. Nicolae Iorga, etaj 3, superlux. Preţ 30.000 euro. Telefon:0743-061.798» Vând apartament 3 camere,parter, str. Vasile Goldiş, centralăproprie, pretabil pentru sediufirmă, preţ 34.000 de euro nego-ciabil. Telefon: 0761-643.214» Vând urgent apartament 2camere, etaj 1/10. Preț: 22.000euro. Telefon: 0367-409.297,0749-016.945.» Vând apartament 2 camereStrada Varadi Jozsef, Bl.1, Sc.A,Ap1. Proaspat renovat. Telefon:0728-278.124» Vând apartament cu 3 camere şi

garaj. Telefon: 0761-223.445

Închirieri» Dau în chirie garsonieră mobi-lată lux, str. 1 Decembrie, lângămagazinul Plus. Preţ 100 euro.Telefon: 0743-061.798Caut de închiriat apartament cu 2camere şi garsonieră, mobilatesau nemobilate. Telefon: 0743-061.798» Închiriez (vând) garsonieră. Tel:0722-467.929

Angajări» Angajăm şoferi pentru taxime-trie! Relaţii la sediul firmei Bogyosau la telefon: 0267-352.111;0720-494.949; 0749-494.949

Diverse» Meditaţii limba engleză pentrucopii şi începători. Telefon: 0742-930.377» Vând societate în activitate cuprofit pe ultimii 4 ani. Telefon:0745-195.646» Execut lucrări de amenajări in-terioare: rigips, tapet, zugrăveli,parchet, gresie, faianţă. Telefon:0724-818.795

Decese

Horoscopul zilei

De ce nu vrei să împarţi cu ceilalţiinformaţiile pe care le ai? Ceea ceîţi foloseşte ţie poate fi bun şipentru ceilalţi. Încearcă să fi cevamai generos.

Berbec(21 martie - 20 aprilie)

Te vei duce acasă plin de cele maifierbinţi fantezii şi îţi vei ţine cugreu în frau răbdarea. Urmă-toarele zile îţi vor oferi distracţiade care aveai nevoie.

Taur(21 aprilie - 20 mai)

În aceste zile, Gemenii vor să seamuze. Chiar dacă vei numărabanii, vei calcula distanţele sautimpul, tot vei obţine răspunsulcorect.

Gemeni(21 mai - 21 iunie)

Astrele te presează, dându-ţi toatemotivele să mergi mai departe.Dacă vrei să te arunci, asigură-tecă ţi-ai luat şi paraşuta. Încredereaeste cel mai important lucru.

Rac(22 iunie - 22 iulie)

Ţi se pregătesc câteva zile pe cin-ste. Leul este în elementul luiatunci când este vorba de dis-tracţie.

Leu(23 iulie - 22 august)

Se pare că te împingi singur cătrelimita posibilului. Te simţi încor-dat şi cauţi o ieşire care nu maiapare. Ai răbdare şi peste câtevazile vei obţine ceea ce urmăreşti.

Fecioară(23 august - 22 sept.)

Imaginaţia va fi deosebit de activăzilele acestea. Se vor implini an-ticipările şi un fost partener se vaîntoarce la tine.

Balanţă(23 sept. - 22 oct.)

O provocare profesională se vatransforma într-una personală. Arfi mai bine să-ţi păstrezi doar pen-tru tine gândurile.

Scorpion(23 oct. - 21 nov.)

Prea multă sinceritate uneoristrică, mai ales dacă cei din jur nusunt pregătiţi pentru astfel demanifestări.

Săgetător(22 nov. - 20 decembrie)

Afacerile cinstite trebuie săînceapă de undeva. Cei care pânăacum doar au profitat de tine iesdin scenă.

Capricorn(21 decembrie - 19 ianuarie)

Fie că eşti pregătit sau nu, teaşteaptă lucruri interesante. Ai în-credere în tine şi mergi mai de-parte. Străinii sunt gata să-ţidevină prieteni foarte buni.

Vărsător(20 ianuarie - 18 februarie)

Peştii descoperă repede că nu ex-istă loc pentru problemele per-sonale. Greşelile vor fi judecatefără milă aşa că pentru un timp arfi bine să rămâi în umbră.

Peşti(19 februarie - 20 martie)

Ortodox:Sf. Mc. Sabin Egipteanul, Papaşi Roman, Cuv. AninCatolic: Sf. Benedicta, călug. R.

Azi în calendar

Azi în istorie1457: A fost executat Ladislaude Hunedoara, fiul mai mareal lui Iancu de Hunedoara, decătre nobilimea maghiară1521: Navigatorul portughezFernando Magellan a ajunspentru prima dată în InsuleleFilipine1926: Fizicianul americanRobert Goddard Hutchings aconstruit prima rachetă cucombustibil lichid, care s-aridicat la o înălţime de 12 m şia zburat pe o distanţă de 56 m1926: S-a născut Jerry Lewis,actor şi regizor american1957: A murit ConstantinBrâncuşi, sculptor român (n.1876)1965: A avut loc premiera fil-mului Pădurea spînzuraţilor,în regia lui Liviu Ciulei, filmdistins cu premiul pentruregie la Festivalul de laCannes

Sursa: www.wikipedia.org

1 EURO 4,1865 lei1 USD 3,0183 lei1 CHF 3,2736 lei100 HUF 1,5314 lei

Cursul valutar

Farmacia de gardă

Farmacia eliberează medicamente între orele

20:00-08:00 numai pe baza reţetelor medicale

de urgenţă.

Cu nemarginită durere în su-flet sportivii de la Clubul SportivMunicipal Sf. Gheorghe secţiaJudo - Arte Marţiale anunţă dis-pariţia fulgerătoare din viaţă acolegului şi prietenului VasilovIvan sportiv de arte marţiale, învârstă de numai 32 ani. Vom păstra veşnic în amin -tire imaginea ta de luptător şi detânăr în căutarea unui destinmai bun. Înmormintarea va avea locmiercuri 16.03.2011, ora 13.00,la Cimitirul Ortodox din str.Varodi Jozsef (Biserica din Deal)

Condoleanţe familiei şi prietenilor.

Oltean Petru sensei

Îndurerata familie anunțătrecerea în eternitate a soțului,tatălui și bunicului Col. (r)Turcu Gheorghe, în vârstă de78 de ani. Condoleanțele se vorprimi joi între orele 14.00-15.00la Capela cimitirului Comun dinSfântu Gheorghe, iar funeraliilevor avea loc în aceeași zi la ora15.00.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Fiica Dorina, ginerele Lauren -țiu, nepoții Dragoș și Roxanaanunță cu durere în suflet înce -tarea din viață a celui care a fosttată, socru, bunic mult iubit Col.(r) Toma Marin. Condoleanțele se primesc îndata de 16.03.2011 ora 19.00 laCapela cimitirului Comun dinSfântu Gheorghe, iar înmormân -tarea va avea loc joi 17.03.2011la cimitirul Comun.


Cu durere în suflet familiaLupoian anunţă decesul celui cea fost Silvestru Lupoian – tată,socru, bunic. Înmormântarea vaavea loc miercuri, 16.03.2011,ora 15,00, la Biserica Ortodoxăde pe deal.


Întrerupere curentMiercuri, 16 martie 2011, între orele 8.00-15.00 din cauza lucrărilorde înlocuire vană de tronson şi robinet de concesie str. Sporturilor,se va sista furnizarea apei potabile în municipiul Sf. Gheorghe dupăcum urmează: Str. 1 Decembrie 1918 la blocurile 1 Sc. I, J, K, bl. 3, 4,18 sc. A, B, C, şi parterele comerciale, str. Sporturilor blocurile 5, 6,15, 16, 17, 20, 21, 22, 23, str. Malik Jozsef (Aleea Betonată), str. Lili-acului bl. 8, 10, 24, 25, 26, str. Nuferilor bl. 11.Joi,17 martie 2011 între orele 10.00-12.00 din cauza lucrării de „În-locuire robinet de concesie „ la Agenţia Naţională a Apelor Românedin str. Lunca Oltului nr. 7, se va sista furnizarea apei potabile în mu-nicipiul Sf. Gheorghe pe str. Lunca Oltului. După reloarea furnizăriiapei, pe perioade scurte poate să apară apă tulbure. Pentru acesteneplăceri ne cerem scuze şi solicităm înţelegerea consumatorilor.

Angajăm evaluatori

de competenţe profesionalecertificaţi.

Asigurăm veniturilunare nete

de minim 1500 lei.

Informaţii la telefon:0721-297.157.

AFACOVCONSULTING GROUP

farm. Sensi–Bluestr. 1 Decembrie 1918 nr.29

Telefon: 0267-310.219

MIERCURI • 16 MARTIE 20118 ACTUALITATE

Într-o benzinărie, un programator se uită derutatla pompe şi murmură: – 95?… 98?… 95!… 98!…Văzându-l pierdut, un angajat al benzinăriei seapropie şi îl întreabă:- Cu ce vă pot ajuta? Cu o rază de fericire în privire, răspunde:- Benzină XP sau Vista aveţi?

Bancul zilei

Lecție despre invazia mongolăși grupurile etnice, la CNMV

Muzeul Naţional alCarpaţilor Răsăriteni (MNCR)continuă seria Lecțiilor de Isto-rie la Muzeu, acțiune lansată în2009 și care s-a dovedit aprinde foarte bine la tineri,care au posibilitatea ca prin in-termediul unor specialiști săafle detalii interesante legatede diverse momente ale isto-riei. Noua Lecție de Istorie vaavea loc pe 16 martie, cu în-cepere de la ora 13, în Salamultimedia a ColegiuluiNațional Mihai Viteazul(CNMV), iar titlul acesteia va fi„Grupuri etnice din sudul şisud-estul Transilvaniei în con-textul invaziei mongole din1241 - 1242”.

Invitat special al Lecțieieste conf. univ dr. Ioan MarianŢiplic, de la Universitatea Lu-cian Blaga din Sibiu. Lecția vafi susținută în cadrul Cerculuide Arheologie, iar cercetareaprezentată a fost finanţatăprin proiectul Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţieiglobalizate – dezvoltarea şi im-plementarea programului destudii şi cercetare postdoctor-ale, proiect cofinanţat din Fon-dul Social European prinProgramul Operaţional Sector-ial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013.

Potrivit celor ce vor fiprezentate în cadrul Lecției,marea invazie mongolă din1241-1242 a provocat cea din-tâi dintre marile crize care auafectat legăturile Transilvanieicu puterea centrală, deter-minând în cele din urmăînchegarea, în jurul instituţieivoievodale, a unui sistempolitic cu trăsături puternic in-dividualizate. Marian Țipilicarată că, urmare a dezastruluisuferit de Regatul Ungar înfaţa trupelor mongole, efor-turile de absorbire a Transil-vaniei în sistemul politic,

economic şi confesional al Un-gariei arpadiene au primit olovitură cu atât mai puternicăcu cât acesta a intervenit dupăo perioadă în care controlul re-galităţii asupra acesteiprovincii atinsese un punct cul-minant, ca urmare a înlăturăriirezistenţelor interne, con-solidării frontierei de est şi to-todată a dejucării proiectelorpapalităţii de infiltrare în acestspaţiu.

”În a doua jumătate a sec-olului al XIII-lea apărarea trecă-torilor carpatice a fostîncredinţată românilor şi se-cuilor, ceea ce deducem din îm-prejurarea că, imediat dupăinvazie, cele două populaţii, celocuiau în aşa-numitele silvae,fuseseră investite cu misiuneade a fortifica pasurile montanede la graniţă, spre a opri even-tualele penetraţii ale mongo-lilor. Aceste date suntprezentate într-un mod cvasi-identic în mai multe cronici, în-tocmite la câteva decenii după

consemnarea faptelor relatate,a căror sursă de inspiraţie - co-mună - nu a fost identificată(...). În general, descoperirilearheologice sunt relativ săraceîn ceea ce priveşte prezenţa se-cuilor anterior secolului al XIII-lea în aceste regiuni,cunoscîndu-se pînă în prezentcca. 10 aşezări secuieşti data-bile în a doua jumătate a sec-olului al XII-lea. Fragmenteceramice din secolul al XII-leaau apărut la Dejuţiu, Mugeni,Odorheiu Secuiesc, Cristuru Se-cuiesc şi la Avrămeşti, dar estedestul de dificil pe baza aces-tor mărturii arheologice să sefacă o atribuire etnică”, explicăȚipilic, amintind totodată șidespre polemicile legate deprezența secuilor în partea deest şi sud-est a Transilvaniei.

Cercul de Arheologie alCNMV a fost iniţiat în anul2009, fiind organizat şi coor-donat de prof. Constanţa Balog(CNMV) şi dr. arh. Dan Buzea(MNCR).

Monica Vajna

În luna februarie Românii au cheltuit 4 milioane de euro peautoturisme de lux

Iubitorii de maşini scumpesfidează criza! 4 milioane deeuro este suma pe careromânii au cheltui-o luna tre-cută pentru a-şi băga în garajeautoturisme de lux. De altfel,începutul lui 2011 pare săanunţe o dezmorţire a pieţeiauto, după ce anul trecutvânzările de maşini au scăzutcu aproape o cincime.

Cel mai scump automobilînmatriculat luna trecută înRomânia este un SUV PorscheCayenne Turbo. Preţul de

pornire: 130.000 de euro. Cu500 de cai putere sub capotă,autoturismul poate atinge oviteză de 100 de kilometri laoră în doar 5 secunde.

Dovada: Porsche Româniaa mai vândut în luna februariealte şapte versiuni diesel aleSUV-ului, ce-i drept cu cevamai puţini cai putere: doar240.

Al doilea cel mai scump au-tomobil nou înmatriculat lunatrecută în România este unAudi A8L. Deşi porneşte de la120.000 de euro, preţul săupoate ajunge şi la 200.000 înfuncţie de dotări.

Pe poziţia a treia în topulcelor mai scumpe maşini

achiziţionate de români înfebruarie se află SUV-ul RangeRover, care are un preţ depornire de aproape 100.000de euro. Trei astfel de modeleşi alte cinci în varianta sport,al căror preţ porneşte de la70.000 de euro au fost înma-triculate în ţară.

Românii iubesc şi mărcilegermane. Audi, BMW şi Mer-cedes-Benz au vândut lunatrecută 207 maşini. Şi astadeşi preţul lor poate fi consid-erat unul piperat.

Nu numai vânzarea demaşini de lux a mers bine.Luna trecută au fost înmatric-ulate peste 3,200 de autotur-isme noi, cu 22% mai multefaţă de februarie 2010. Ceamai vândută marcă a fostDacia , urmată de Skoda şiVolkswagen.

Cel mai scump autoturism a fost un Porsche Cayenne Turbo

Audi A8L are un preţ de pornire de 120.000 de euro

Observatorul de Covasna 1482

Documents