Cuprins Cap 1. Covasna –prezentare generală..................................2 Cap 2. Resurse naturale ale regiunii şi staţiunii..................4 Cap 3. Tradiţii şi turişti celebri..................................6 Cap 4. Viaţa culturală.............................................17 Cap 5. Pachete sau produse turistice pentru toţi şi fiecare........23 Cap 6. Proceduri balneoclimaterice generale........................26 Cap 7. Proceduri balneoclimaterice specifice.......................35 Cap 8. Standardul ridicat al serviciilor medicale oferite..........40 Cap9. Atmosfera specială a regiunii şi a staţiunii.................43 Cap 10. Puterea , magia naturii ca parte a staţiunii...............50 Cap 11. Sportul ca modalitate importantă de petrecere a sejurului. .53 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Cuprins
Cap 1. Covasna –prezentare generală..........................................................................................................2
Cap 2. Resurse naturale ale regiunii şi staţiunii......................................................................................4
Cap 3. Tradiţii şi turişti celebri................................................................................................................6
Cap 4. Viaţa culturală............................................................................................................................17
Cap 5. Pachete sau produse turistice pentru toţi şi fiecare.....................................................................23
Cap 6. Proceduri balneoclimaterice generale.........................................................................................26
Cap 7. Proceduri balneoclimaterice specifice........................................................................................35
Cap 8. Standardul ridicat al serviciilor medicale oferite........................................................................40
Cap9. Atmosfera specială a regiunii şi a staţiunii..................................................................................43
Cap 10. Puterea , magia naturii ca parte a staţiunii................................................................................50
Cap 11. Sportul ca modalitate importantă de petrecere a sejurului........................................................53
1
Cap 1. Covasna –prezentare generală
Orasul Covasna se situeaza în partea estica a judetului Covasna (fostul comitat cu acelasi nume,
Covasna), la poalele nordice a muntii Bretcului. Orasul, având asezare centrala în Scaunul Orbai, a avut
rol important în viata Scaunului, desi nu a avut nici statut de oras de târg. Din punct de vedere istoric
localitatea se poate compara cu comunele mari din apropiere: Ghelinta, Zabala si Zagon. A devenit
centrul administrativ al Scaunului Orbai maitârziu; în 1952 a primit statut de oras si în prezent este cea
mai importanta statiune balnearadin judet.
Poate cea mai frumoasa descriere a cadrului natural din Covasna provine de la Hankó Vilmos:
„O parte a satului se situeaza pe câmpii, cealalta parte este plasata pe muntii acoperiti de paduri. Este o
priveliste senzationala care îmbratiseaza veselia câmpiilor si maretia muntilor”.
Orasul si împrejurimile acestuia sunt populate din timpurile cele mai vechi, dovezi pentru aceasta
fiind ramasitele cetatii situate în padurea Miske la o distanta de aproximativ doua ore si jumatate de
mers, de la oras. Se afirma în mai multe lucrari ca aceasta cetate ar fi fost o cetate dacica. În partea de
est a vaii pârâului Miske s-au gasit ramasite de cladiri romane, construite în a treia treime a secolului al
II. dupa Hristos (între anii 150- 158). Aceste vestigii sunt importante din punctul de vedere al invadarii
romane care a durat putin mai mult de un secol. În teritoriul orasului s-au gasit ramasite de sabii si de
topoare de arama. Conform traditiei populare în aceasta zona a Carpatilor Orientali se afla cetatea zânei
Ileana Sânzeana - dupa care a fost numit cea mai frumoasa vale, Valea Zânelor.
Prima mentionare scrisa a numelui localitatii se dateaza înca din anul 1548 sub numele de
Kowazna, iar numele CsomakVrös (Kewres) apare în anul 1464. În partea estica a Covasnei se gaseste
Valea Voinesti, care a fost a localitate distincta de Covasna dar care din secolul al XVI. este amintit ca
fiind o unitate administrativa comuna cu Covasna.
Covasna este a zona geografica foarte bogata în ape minerale si
terapeutice, respectiv în
bioxid de carbon. De aici provine si numele localitatii nu întâmplator din cuvântul
slav kvasz ceea ce înseamna acru. Prima aparitie documentara a apelor mineralele
din Covasna se dateaza din 1567. În 1773 deja se dateaza analiza chimica a
2
izvoarelor, iar în 1818 localitatea apare deja ca statiune balneara. Apele acre sunt
folosite cu scop curativ pentru diferite boli (de stomac, sistemului digestiv,
probleme renale, etc,), iar sub forma de baie pentru boli cardiace. Pe lista
resurselor naturale din Covasna se înscrie si bioxidul de carbon care se foloseste
sub forma de tratament de mofeta. Ionizarea aerului din aceste munti este,
deasemenea, importanta.
Orasul se compune din doua parti oarecum distincte: Covasna si Voinesti.
Fiind în present un cartier rezidential cu aspect rural, sau mai bine-zis cu aspect de
oras-gradina, cartierul Voinesti face tranzitia spre Valea Zânelor, zona cu caracter
recreativ si curativ-balnear, marcata de prezenta spitalului cardiologic si statia
inferioara a Planului Înclinat, monument de istoria industriei de exploatare a
lemnului.
Suprafata administrativa a orasului este de 15.800 hectare, din care 796
hectare teren
intravilan. Teritoriul orasului se întinde de la sesul Râului Negru pâna la vârful
Lacauti, din Muntii Vrancei (1.777 m). De oras apartine si satul Chiurus, aflat la 2,5
km catre sud.
Teritoriul administrativ al orasului se învecineaza cu cele ale comunelor
Comandau la est, Zabala la nord, si Zagon spre sud, Brates la vest. În partea de est
zonele paduroase de pe crestele Muntilor Vrancei fac legatura cu teritorii atribuite
comunei Gura Teghii din judetul Buzau, si Nereju din judetul Vrancea. Judetul
Covasna, care si-a capatat numele dupa orasul
Covasna, s-a înfiintat în urma reorganizarii administrative din 1968. Judetul
Covasna a
mostenit teritoriul fostului comitat si mai devreme scaun numit Trei Scaune, iar
comuna Covasna, atestata documentar în 1548, a fost sediul scaunului Orbai, unul
dintre subdiviziunile scaunului Trei Scaune (alaturi de scaunul Kézdi si scaunul
Sepsi, toponime pastrate în denumirea municipiului Tg. Secuiesc/Kézdivásárhely si
Sf. Gheorghe/Sepsiszentgyörgy).
Asezat în partea estica a judetului Covasna, orasul Covasna este al doilea
centru urban din Depresiunea Tg. Secuiesc, aflat la 20 km sud de municipiul Tg.
3
Secuiesc, si la 35 km est de municipiul Sf. Gheorghe, resedinta judetului. Asezarea
si-a capatat statutul de oras în 1952,’ datorita mai ales functiilor sale turistice si
industriale, având în prezent o populatie de 11530 locuitori (2005).
La Recensamântul populatiei din 2002 orasul a avut 11207 locuitori din care
maghiarii au avut o pondere de 66,58 % (7462 locuitori), românii 32,03 % (3590
loc.), iar 1,38 % (155 persoane) fiind de alte nationalitati. Din punct de vedere
confesional populatia locala apartine la biserica reformata (5211, 46,49 %),
Din anul 1878 pana in 1900 a functionat in Covasna Reuniunea invatatorilor romani ortodocsi
din Districtul X Brasov, cu 4 despartaminte: Despartamantul I si II Brasov, III Bran si IV Treiscaune, si
avea ca deviza: "cultura ulterioara pedagogico-didactica a invatatorilor si ridicarea scolii noastre
populare la o stare mai buna si la o reala (autoritate) mai mare".
14
La 1 Decembrie 1935 a vut loc in Covasna o mare manifestare antirevizionista, la care au
participat 3000 de romani din oras si imprejurimi.
In 1935, Sextil Rusu reediteaza lucrarea Despre apele minerale de la Arpatac, Bodoc si
Covasna, scrisa in 1840 de Vasile Popp. Brosura este considerata drept cea dintai lucrare medicala in
limba romana.
In perioada interbelica, la Covasna a aparut prima publicatie literara denumita Flux, care,
desi de scurta durata, era deschizatoare de drumuri. In jurul anilor 1970, apare revista scolara Cavalul,
editata de elevii scolii generale din Voinesti, iar dupa 1990, revista scolara Liceenii a elevilor de la liceul
din localitate.
Covasna a fost vizitata in 1939 de Silviu Dragomir, ministru minoritatilor si de generalul Danila
Popp, rezident regal al Tinutului Mures.
Romanii covasneni s-au remarcat prin perfomantele realizate in oierit si prepararea branzei. In
1930 existau 4 fabrici de tors, trei de scarmanat si 4 piue pentru ingrosatul paturilor si al postavului de
lana. O marca de prestigiu o constituie vestita branza Penteleu. La primul Congres al oierilor din toata
tara, tinut la Sibiu la 21 noiembrie 1935, in comitetul Uniunii Oierilor pe tara au fost alesi si Ion Gh.
Papuc (oier) si Ion Cianga (notar), ambii din Covasna. In Voinesti, in anul 1938 existau 96.000 de oi,
iar in 1950 in jur de 75.000 de oi. Voinestenii au creat vestita rasa de oi "tigaia de munte", adaptata la
conditiile specifice si raspandita apoi in intreaga tara. Elita locala economica a cuprins de-a lungul
anilor, nume de oirei si gospodari fruntasi din randul carora mentionam: Nicolae Jurebita sen., Dumitru
Olteanu (Rusu), Nicolae Olteanu, Staicu Olteanu, Gheorghe Papuc (Gatej), Ioan Papuc (Tica), Ioan
Costea, Ioan Badea, Constantin Negut, Ioan Trandabur, Constantin Neculai Munteanu, Ioan I. Sandulea,
Ilie Olteanu, Dumitru Manole, Gheorghe Cojan, Ioan Cojan, Ioan Lungu sen., Nicolae Enea, Nicolae si
Constantin Barla s.a. Aceste familii vestite de oieri voinesteni au facut eforturi deosebite pentru a-si
trimite copiii la scoli. Din randul lor si a celorlalte familii din Voinesti s-au ridicat intelectuali in diferite
domenii: Gheorghe Serban, Nicolae si Ioan Ceanga, Ioan Sorescu, Ioan Ghe. Serban, Ilie Olteanu, Dan
Jurebita, Nicolae Enea, Codrin Munteanu s.a.
Dintre personalitatile orasului Covasna care au imbogatit patrimoniul cultural si spiritual
national, se numara si cei mai jos prezentati: Episcopul Iustinian (Ioan) Teculescu, nascut la 1 noiembrie
1865 in Covasna. Urmeaza studiile la Liceul "Andrei Saguna" din Brasov. Este inscris apoi la Institutul
Teologic din Sibiu. In 1901, Mitropolia din Sibiu il desemneaza protopop de Alba Iulia, functie in care
15
va ramane timp de 22 de ani, avand o activitate exceptional de bogata si de rodnica, atat pe taram
bisericesc, cat si scolar si national. La sfarsitul anului 1922, Ioan Teculescu se calagureste, primind
numele de Iustinian si devine Episcop al nou infiintatei Episcopii a Armatei (la 1 aprilie 1923). In
decembrie 1925 este ales Episcop al Eparhiei Cetatii Albe si Ismail, eparhie pe care o va conduce timp
de 7 ani si 7 luni. Isi gaseste sfarsitul intr-un spital din Brasov, la 16 iulie 1932, fiind inmormantat in
cimitirul din orasul natal.
Nicolae Jurebita (1898-1991), jurist, s-a nascut in 1 iunie 1898 in Covasna, intr-o familie foarte
atasata de biserica din mosi si stramosi. A urmat studiile la scoala primara in Covasna, gimnaziul la
"Andrei Saguna" din Brasov, Seminarul "Andrei Saguna" din Sibiu si Scoala militara din Veszprem,
Ungaria. A fost, initial, ofiter in armata austro-ungara, dar renunta, chemat de idealul national, si
organizeaza garzile nationale din Trei Scaune. Participa la Marea Adunare de la Alba Iulia in delegatia
covasneana. Se inroleaza in Armata Romina, fiind printre primii soldati romani care au intrat in
Budapesta. Este decorat pentru faptele sale de arme. A fost primul invatator roman la scoala de stat din
Sfantu Gheorghe. A studiat Dreptul la Cluj si si-a dat licenta la Cernauti. A profesat avocatura in
Covasna, Targu Secuiesc si Brasov, iar dupa al II-lea razboi mondial a fost comandantul Centrului de
informare aeriana din Brasov.
Ilie Olteanu (1903-1968), medic, sportiv de performanta, om de cultura, luptator pentru
drepturile romanilor din curbura Carpatilor. In studentie, la Cluj, a fost campion national la schi fond
si fotbalist la "U". Pasionat culegator de folclor, a fost conducatorul unui ansamblu de jocuri populare de
aproape 100 de persoane. Colaborator apropiat al prof. Iuliu Hateganu, s-a specializat in Pneumologie si
Balneologie. In anii 1938-1968 a fost medic specialist la Sfantu Gheorghe. In noiembrie 1940, in urma
situatiei create de cedarea Ardealului de Nord, este silit sa se refugieze cu familia la Petrosani. In luptele
din razboiul impotriva Uniunii Sovietice este decorat cu ordinul Mihai Viteazul. A fost primul in
Romania (poate si din Europa) care la inceputul anilor 1950 a introdus gimnastica in aer liber si
ergoterapia in tratamentul bolnavilor de TBC.
Nicolae Vleja, invatator, s-a nascut in 1907 in Poiana Sarata. A fost secretar de redactie al
revistei Era Noua, si autorul volumului de nuvele si schite In slujba neamului si al unei monografii a
localitatii Covasna (aflata in manuscris), unde a fost mult timp invatator. Este membru de onoare al
Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita.
Nita Buzea, invatator, a fost director al Scolii primare Voinesti-Covasna. Intre 1934-1937 este
revizor scolar (inspector-sef al judetului Treiscaune), iar intre 1938-1940, revizor scolar al judetului
16
Ciuc; intre anii 1940-1944 a fost revizor scolar la Brasov, apoi, in perioada 1944-1964, inspector in
cadrul Ministerului Invatamantului. Din initiativa sa si a altor covasneni a fost inaltat un nou monument
al Ostasului Roman in orasul Covasna.
Marcel Condor, grafician, s-a nascut in Covasna, la 3 iunie 1906. Urmeaza scoala de arta la Baia
Mare (1925) si scoala de arta grafica din Budapesta (1928). Participa la expozitii de grafica din 1956 si
expozitii personale la Bucuresti (1971, 1973). A executat ilustratie de carte, grafica de sevalet si
publicitara.
Matei Jurebita, profesor, s-a nascut la 10 februarie 1908 in Covasna. Dupa studiile scolare
primare din localitate a urmat Liceul "A. Saguna" din Brasov, apoi Liceul "Principele Nicolae" din
Sighisoara (1929) si Seminarul Pedagogic Universitar (1937), luandu-si licenta la Academia de Muzica
si Arta dramatica din Bucuresti, in 1938, an din care lucreaza ca instructor muzical in Armata. Din 1946
este profesor titular in invatamant, iar din 1950 profesor la Scoala speciala de muzica din Bucuresti; a
editat manuale de muzica si solfegii, din care unele se mai folosesc si azi.
Sublocotenent erou Ioan Teculescu, economist, nepot al Episcopului Iustinian Teculescu, s-a
nascut in 1920 in Covasna. A facut studii la scoala primara din Covasna, Liceul ,,Andrei Saguna" din
Brasov, Academia Comerciala din Bucuresti, scoala de ofiteri in rezerva din Sfantu Gheorghe. In ajunul
trecerii Prutului, pentru eliberarea Basarabiei, isi scrie testamentul in care isi arata dragostea pentru
familie si pentru tara.
Cap. 4. Viata culturala
Cultura si societatea civila sunt destul de greu urmarite, fiind deseori activitati „invizibile”, în
sensul ca de multe ori se desfasoara fara un sediu stabil sau chiar în afara oricaror organizatii cu
personalitate juridica. Exista mai multe biserici, o biblioteca, un muzeu (la Chiurus) si doua camine
culturale, si de fapt nici unul. Aceasta însemna, ca structura cladirii destinate noului camin cultural, din
piata Libertatii a primit o alta destinatie (Hotel Spa International ****), iar cladirea bibliotecii, unde
momentan se îndeplineste aceasta functie, nu are o sala mare pentru spectacole. În cladirea
cinamatografului, în care se planuieste mutarea casei de cultura functioneaza momentan o discoteca.
Ca institutii, cultura nu este reprezentata abundent, neavând formatiune de teatru oficiala,
insitutii de arte plastice, galerii, formatiuni de muzica clasica sau populara, etc. de altfel necesare într-o
statiune turistica.
17
Sunt câteva asociatii care au activitati sociale, îngrijesc batrâni, organizeaza actiuni caritabile sau
culturale, sau chiar o gradinita engleza, acestea sunt: Diakónia, Asociatia Socioculturala Fábián ErnV,
Asociatia Szent Alajos, Asociatia Mayflower.
Exista si o asociatie sportiva (A. Carpati), care mai ales se ocupa cu sprijinirea echipei locale de
fotbal, dar momentan nu este activa.
O alta asociatie pentru tineri, INFINITY însa organizeaza multe activitati sportive pentru copii
din zona. Pe lânga acestea exista urmatoarele asociatii si fundatii: Asociatia de Culturala KVrösi Csoma
Sándor, Asociatia Cultural-Crestina "Justinian Teculescu", Asociatia Inimi Curate (Tisztaszív) - cor de
copii, Asociatia Pastorala –cor, Clubul Vânatorilor si Pescarilor din Covasna si uniunea de cercetasi.
Fara personalitate juridica functioneaza grupa de actorie al elevilor, corul bisericesc al bisericilor
reformate si romano-catolice si un grup comunitar ce are ca prioritate dezvoltarea pe termen lung a
orasului Covasna.
Se poate aprecia astfel, ca Covasna dispune de o infrastructura culturala slab dezvoltata, lipsesc
câteva elemente importante din cultura artistica, mai ales în ce priveste artele plastice, dar se poate
mândri cu numeroase initiative locale, care depasesc statutul sau de mic oras din provincie, si dovedesc
o evolutie dinamica a societatii civile din Covasna.
Evenimente culturale, traditie, arta populara
Orasul Covasna:
Toamna culturala covasneana
Zilele Orasului Covasna, în perioada 14-16 septembrie 2007.
“Nedeia mocaneasca de la Voinesti” se desfasoara anual, pe 20 iulie, de Sf. Ilie; au loc
manifestari legate de vechi obiceiuri si traditii, o parada a portului popular din aceasta zona,
precum si programe artistice cu cele mai cunoscute formatii folclorice de amatori.
În localitate se pastreaza si se mai utilizeaza instalatii tehnice populare (moara de apa).
Întâlnirea Trabantistilor, organizata de Asociatia Autocrono
competitie sportiva automobilista off-road
întâlnirea fanfarelor din zona, în perioada verii
concerte si muzica de promenada a diferitelor fanfare ocazionale
Comandau:
creatie artistica populara (renumit centru de cusaturi si tesaturi populare).
18
Zabala:
creatie artistica ( dansuri populare secuiesti).
Zagon:
instalatie tehnica populara (moara de apa).
Cernat:
arta populara (prelucrarea artistica a lemnului),
manifestari traditionale: “Festivalul folcloric de la cetatea Ika” (se desfasoara în luna iulie) si
carnavalul “Fresaug” (se desfasoara în sezonul de iarna).
Edificii, constructii monumentale
Orasul Covasna:
Biserica reformata din centru construita între 1812 – 1815, pe locul fostei biserici care a fost
construit în 1754 si demolat dupa cutremurul din 1802.
Biserica ortodoxa “Sf. Nicolae”, construita în anul 1800. Pastreaza picture murale originale;
Biserica catolica a fost construita între 1914 - 1922
Planul înclinat, o instalatie deosebit de ingenioasa, conceputa de firma “Obach” din Viena. Data
exacta a construirii acestuia nu se cunoaste, cert este ca, în anul 1890, Planul Înclinat era deja
inaugurat. Acesta asigura transportul unor materiale, în principal masa lemnoasa, încarcata în
vagoane, ce se deplasau pe sine, pe o distanta de 1.231m, la o diferenta de nivel de 327 m, fara a
se folosi vreun mijloc de tractiune. Deplasarea vagoanelor se realize prin utilizarea energiei
degajate de coborârea platformei încarcate, de obicei, cu material lemnos si care tragea astfel,
printr-un cablu, platforma de jos mai usor. Pe lânga avantajele economice evidente ale acestui
sistem de transport gravitational, el era si ecologic, fiind un mijloc de transport silentios si
nepoluant. Planul Înclinat reprezinta unica instalatie de acest gen din România si printre putinele
din Europa. Conectat la o retea de transport industrial de circa 200 km, prin care se realiza
legatura între Covasna, Comandau, Negoiu, Muntii Vrancei si Întorsura Buzaului, Planul Înclinat
si-a dovedit în timp eficienta economica si utilitatea publica. A functionat pâna în toamna anului
1999
Monumente istorice, muzee
19
Orasul Covasna:
La biserica reformata putem gasi doua porti secuiesti care au fost construite pentru comemorarea
de 150 de ani a Revolutiei din 1848, respectiv pentru comemorarea reunirii Transilvaniei de
Nord cu Ungaria din anul 1940. În fata bisericii este un parc comemorativ.
Pe cladirea parohiei reformate este amplasata o placheta comemorativa, iar în parcul central se
afla statuia comemorativa a scriitoarei Ignácz Rózsa, nascuta în oras;
În centrul orasului este amplasata statuia lui KVrösi Csoma Sándor, pionier de
reputatie mondiala a explorarii estului si a maghiarilor; el a scris dictionarul Engleza – Tibetiana si
prima carte despre gramatica tibetiana;
Galeria orasului este gazduita de casa Kádár.
Vestigii arheologice
Orasul Covasna:
rezervatia arheologica Cetatea Zânelor, cetate dacica, construita în sec. I î.Hr. – I d.Hr.,
fortificata cu ziduri realizate din lespezi de piatra unite cu pamânt, late de 2 m, strajuite pe
turnuri de aparare. În interiorul cetatii au fost descoperite arme si unelte de fier, monede
romane, ceramica dacica. “Cetatea Zânelor” a fost una dintre cele mai importante fortificatii
a sistemului defensiv. Construirea ei a presupus un efort social si economic deosebit.
Suprafata relativ mare a teraselor si masivitatea liniilor de fortificatie indica un important centru
politico-militar, poate chiar o resedinta zonala, dar si un loc de refugiu pentru comunitatile din imediata
apropiere. Asezata la rascruce de drumuri, cetatea a avut si un rol de supraveghere a cailor de
comunicatie între sud-estul Transilvaniei, Moldova si Muntenia.
Stralucind prin amplasare dar si prin vestigiile pastrate, cetatea a inspirat de-a lungul timpului
admiratie si teama, de numele ei legându-se numeroase povesti si legende. Toate acestea au atras, pe
parcursul anilor diversi cercetatori si oameni de cultura, dar si cautatori de comori si antichitati
Cultura locala
Functia culturala a unei oras-statiune trebuie sa prezinte anumite specificitati fata de orasele
mici care nu au functiuni turistice, mai ales balneare. În statiunile balneoturistice serviciile culturale se
adreseaza oarecum separat pentru clientii caselor de oaspeti si ale uniitatilor balneoturistice. În acest
sens prestatatorii de servicii culturale sunt contractati de firmele de turism, pe de alta parte în
20
infrastructura lor hoteliera si de agrement sunt amenajate spatii pentru sustinerea unor spectacole, sali de
dans, de jocuri, de lectura, pavilioane de muzica, promenade etc. care au servit la petrecerea mai placuta
a timpului dintre procedurile terapeutice. Spatiile comune au trebuit sa faciliteze contactul dintre
oaspeti, si acest aspect devine mai interesant când clientela unei statiuni, sau a unei unitati este
multiculturala, provenita din diferite tari, regiuni, din diferite etnii. Un aspect aparte a culturii balneare a
constituit milieul oferit de arhitectura specifica, bai, piscine, pavilioane cu ornamente dantelate,
turnulete, foisoare etc. Acest stil însa nu s-a mai pastrat la Covasna. În Covasna aspectul arhitectural al
unitatilor balneare este specific stilului modernist, comun statiunilor balneare dotate cu mari hoteluri în
anii 1970. Foisoarele pentru fântâni si izvoare au deasemenea un stil modernist. Daca complexul
Montana se evidentiaza de la mari departari, având o locatie deosebita, cu un fundal natural al muntelui
Pilisca, hotelurile situate pe strada Unirii se confunda cu blocurile de locuinte. Hotelurile din centrul
orasului deasemenea domina peisajul urban, nesugerând nici o apropiere de natura. Hotelul Bradul si
Spitalul Cardiologic, însa au si ele macar locatii remarcabile. Hotelul Bradul se apropie din punct de
vedere arhitectural de un stil adecvat zonei montane. Caracterul vietii balneare, interactiunea dintre
oaspeti pe de o parte si dintre oaspeti si populatia locala pe de alta parte, poate fi influentata, prin
amenajarea unor spatii, zone comune de agrement. Una dintre problemele de imagine a statiunilor
balneoturistice, specifice si Covasnei poate fi detasarea „oamenilor sanatosi” de „bolnavii” tratati la
bazele de tratament, oaspeti ai hotelurilor balneare, mai ales ca clientela specifica din aceste stabilimente
sunt oameni vârstnici, pensionari, nu neaparat din strate sociale bogate. Pentru schimbarea acestei
imagini nu este necesara neaparat schimbarea clientelei, care tine oarecum de strategiile private ale
firmelor balneoturistice, ci diversificarea ofertei de agrement, divertisment si de cultura. pentru aceasta
conditiile actuale nu sunt satisfacatoare, cu toate ca în centrul orasului se afla cinematograful Victoria,
Casa de Cultura Oraseneasca, Biblioteca Oraseneasca si Muzeul de Arte Plastice din casa Kádár László.
Caminul cultural de la Chiurus gazduieste o mica expozitie ce ilustreaza viata si opera savantului
KVrösi Csoma Sándor, lingvist si orientalist, autor al primei gramatici tibetane si a vocabularului
englez–tibetan. Fiind unul dintre cei mai ilustri personalitati nascuti pe meleagurile covasnene, KVrösi
este recunoscut si prin denumirea liceului din Covasna, respectiv, cei doi busturi reprezentând savantul,
aflate în centrul orasului si a satului natal.
Alaturi de institutiile sustinute de administratia publica locala, un rol de baza revine
organizatiilor non-guvernamentale, care initiaza, organizeaza si deruleaza evenimente culturale.
Asociatia Culturala "KVrösi Csoma Sándor" îsi axeaza activitatea pe îngrijirea memoriei lui KVrösi
21
Csoma Sándor, organizarea de comemorari, manifestatii de popularizare operei savantului. În afara ei,
mai sunt si alte organizatii socio-culturale cum ar fi Asociatia Socioculturala "Fábián ErnV", Asociatia
"Sf. Aloisiu", apartinând bisericii romano-catolice, Asociatia "Mayflower" care administreaza o
gradinita în limba engleza, Asociatia "Inimi Curate", sustinând corul de copii. Mai exista corul din
cadrul Asociatiei Culturale "Pastorala", precum si corurile apartinând bisericilor reformate si romano-
catolice. Asociatia pentru Copii si Tineret "Infinity" se preocupa de organizarea unor competitii sportive
cu ocazia unor manifestatii culturale, cum sunt Zilele Covasnei. Comunitatea româneasca se poate
mândri de Asociatia Cultural-Crestina "Iustinian Teculescu", principalul organizator al manifestatiei
etnofolclorice renumite „Nedeia mocaneasca”, care reînvie traditii legate de alegerea miresei.
Episcopul Iustinian Teculescu (1865-1932) a fost o mare personalitate a comunitatii române din
localitate, s-a nascut la Covansa, unul din artizanii Unirii de la 1 dec. 1918. Asociatia ce-I poarta
numele, desi nu are personalitate juridica, are o continuitate de 30 de ani functioneza un grup de teatru al
elevilor. Asa cum s-a mai mentionat la capitolul 2.3. cultele sunt deservite de 9 biserici/lacase de cult
(bisericile reformate din str. Dózsa Gy. si din Voinesti, respectiv cea din Chiurus, bisericile ortodoxe Sf.
Nicolae si noua biserica ortodoxa din Voinesti, biserica romano-catolica de pe str. Stefan cel Mare.
Desi în centrul orasului a început o constructie destinata realizarii unei noi case de cultura, lipsa
fondurilor financiare pentru terminarea investitiei poate rezulta schimbarea destinatiei constructiei
începute, cu mare probabilitate pentru o noua unitate hoteliera si de agrement.
Valorile de patrimoniu construite din Covasna sunt: ruinele Cetatii Zânelor de origine dacica,
biserica reformata din 1812–1815, biserica ortodoxa în stil vechi, „Sf. Nicolae” din Voinesti (1798–
1800), biserica romano-catolica (1914–1922) si nu în ultimul rând Planul Înclinat (sfârsitul sec. 19.),
monument din istoria industriei de exploatare si transport a lemnului. Desi exista proiecte pentru
repunerea în functiune a caii ferate cu ecartament îngust în scopuri turistice, prin introducerea cursei de
agrement cu trenulete de nostalgie, deocamdata continuarea proiectului este suspendata de problemele
legate de regimul juridic al terenurilor aferente, societatea care a detinut si acest stabiliment cu Planul
Înclinat fiind în lichidare. În cartierul Voinesti exista o serie de case cu caracter de monumente de
arhitectura: casa taraneasca din str. Cuza Voda, nr. 53., casa taraneasca din str. Eminescu nr. 8, casa
parohiala a bisericii ortodoxe (str. Eminescu nr. 19.), iar monumentele de arta plastica si cu valoare
memoriala sunt statuia ostasului român si bustul episcopului Iustinian Teculescu, nascut la Voinesti,
busturile lui KVrösi Csoma Sándor din fata Casei de Cultura, respectiv de lânga biserica reformata din
Chiurus.
22
Cap 5. Pachete sau produse turistice pentru toţi şi fiecare
Infrastructura turistica poate fi identificata, ca fiind concentrata în 3 mari grupuri, fiecare într-o zona
diferita al orasului (conform delimitarii folosite PUG din 1996):
Prima este în Valea Zânelor, si este compusa din campingul din aceasta zona, hotelul Bradul
cabana turistica, noul Hotel Clermont de lânga hotel Bradul si celelalte obiective turistice (terenuri de
sport, baza de tratament, restaurant Odisea etc.).
Cealalta zona este zona centrala, alcatuita din cele trei mari hoteluri (Caprioara, Covasna
siCerbul), baza de tratament si restaurantele din incinta, hotelul Turist, hotelul CARP, hotelul nou în
constructie (în locul structurii casei de cultura proiectata), pensiunile Kádár si Casa din Parc,
restaurantul Ca La Mama Acasa, mofetele din strada PetVfi Sándor, precum si celalalte obiective din
piata Libertatii (banci, unitati comerciale, atractii precum „Balta Dracului”, etc.).
A treia zona este deja legata de cea din centru, prin strazile II. Rákóczi si Unirii, si se
compune din hotelurile Hefaistos si Dacia, pensiunea Andrea’s, hotelul Montana din capatul strazii Tóth
si fundatia de beton al unui hotel proiectat pe lânga hotelul Montana (daca va fifinalizata, deocamdata
lucrarile treneaza).
Pe lânga aceste zone sunt câteva pensiuni dispersate în localitate, 3 dintre ele (Schneider,
Jánó si Bíborka) pe strada Stefan cel Mare, si o pensiune în valea Hankó (Gál-lak).
În orasul Covasna avem astfel urmatoarele unitati de cazare în functiune, cu
capacitatile respective:
Denumirea si tipul unitatii Numar decamere
Numar delocuri
Numar delocuri(stele)
Hotel Caprioara 140 265 * * *
Hotel Cerbul P 210 * *
Hotel Covasna P 235 * *
Camping “Valea Zânelor” 42 168 *
Hotel CARP 37 83 *
Hotel Bradul 85 160 * *
23
Hotel Montana 252 500 * *
Hotel Turist 2 20 44 *
Hotel Hefaistos(corp A + corp B)
130 250 * *
Pensiunea Schneider 6 15 * *
Pensiunea Egyed 4 10 * *
Pensiunea Jánó 3 5 * *
Pensiune Andreas 3 7 3 7 * *
Pens. Biborka 2 4 2 4
Pens. Gál-lak 4 10 4 10
Pens. Casa din Parc 8 16 8 16
Pens. Casa Enea 6 12 6 12
Pens. Adriana 2 4 2 4
Se poate vedea de mai sus, ca exista o baza de cazare destul de voluminoasa în statiune, cuaproape 2000 locuri, inclusiv cele sezoniere din campingul respectiv. Se poate
observa, ca în structura locurilor de cazare predomina hotelurile. Doar în cele 3
hoteluri ale societatii S.C. Turism Covasna S.A. sunt o treime din totalul locurilor
din statiune, iar toate hotelurile cuprind circa 90% din totalul locurilor, ce
înseamna oconcentrare foarte puternica. Practic unele categorii nu exista, cum
sunt vilele, specifice de altfel statiunilor si activitatii balneare, sau hotelurile pentru
tineret, hostelurile. Si unicul camping este considerat de dimensiuni reduse, si
ofera un comfort modest, chiar si în
categoria sa.
Conform datelor statistice (Fisa localitatii 2008), la Covasna exista în 2008 un
numar de 2269
locuri, în doar 12 unitati de cazare, din care 9 erau hoteluri. De mentionat, ca din
aceste structuri foarte putine au clasificare superioara, doar doua având 3* si nici
una dintre ele nu au mai mult de atât. Categoriile de 1* si 2* sunt
necorespunzatoare din punct de vedere calitativ si al cererii existente pe piata. Din
24
pacate este binecunoscut ca majoritatea locurilor din statiune deservesc turismul
social, ce constadin bilete de odihna si tratament finantate partial din bugetul de
stat, destinat în principalpentru a treia categorie de vârsta. Acest segment, mai
ales daca mai este si un segment dezavantajat din punct de vedere material, va
cheltui extrem de putin în afara serviciilor incluse în pachetul biletului de odihna.
Acest fapt va bloca functionarea buna amultiplicatorului de consum si a celei de
venit, celelalte furnizori de servicii si bunuri din statiune si împrejurimi
nebeneficiind de nici un efect economic al turismului.
Pachete turistice
Sejur tratament Covasna - Hotel Hefaistos** 1254 LEI / 10 zile de persoana
Durata :10 zile Punct de plecare :Oricare Date plecare :Oricand Categorie cazare :Hotel 2** Transport :la cerereMasa:pensiune completa Descriere: Sejur pentru tratament la Covasna. Structura: 148 camere duble si 4 apartamente. Dotari camere: baie proprie, balcon. Facilitati: restaurant cu preparate specifice ardelenesti; gradina amenajata cu foisoare, masute de lemn si gratar; baza de tratament. Baza de tratament este dotata cu aparate diadinamice, aparate pentru electroterapie, ultrasunete, aparta aerosol, aparate magneto-diaflux, bai galvanice. Servicii incluse:Cazare cu pensiune completa meniu fix si tratament. Tratamentul include 2 proceduri bai CO2 si mofeta. Reduceri copii: 0 - 7 ani cazare gratuit in camera cu parintii daca nu se solicita pat suplimentar; 7 - 14 ani beneficiaza de reducere 50% din tariful de cazare si vor avea pat suplimentar.
INIMA SANATOASA Covasna Hotel Clermont**** - 2420 LEI / 12 zile de persoana Durata :12 zile
Categorie cazare :Hotel 4**** Masa demipensiuneDescriere:Programul “O INIMĂ SĂNĂTOASĂ” se adresează cu precădere persoanelor suferinde de afecţiuni cardiovasculare şi a celor cu hipertensiune arterială. Respectarea perioadei minime recomandate precum
25
şi repetabilitatea în timp a tratamentului (de 2 ori pe an) cresc foarte mult eficienţa tratamentului prestat în cadrul Health Center Clermont. Studii de specialitate arată că persoanele cu presiune arterială crescută sau hipertensivii care se tratează la Covasna, trăiesc cu 5-6 ani mai mult datorită reducerii numărului de accidente vasculare precum infarctul sau atacul cerebral. Procedurile efectuate au la bază resursele locale unice la nivel european: aerul puternic ionizat negativ, gazul mofetic şi abundenţa apelor minerale de calitate regăsite în întreaga staţiune Covasna. Obiective: tratarea bolilor cardiovasculare instalate, educaţie privind efectul nociv al fumatului şi al consumului de alcool, alimentaţie ratională, mişcarea în aer liber. Recomandari medicale: hipertensiune arterială uşoară/medie, tulburări circulatorii arteriale/venoase. Cazare la Hotel Clermont****. Dotari camere standard: sistem de acces pe baza de cartela, climatizare, TV satelit, telefon, baie cu cada si dus, telefon in baie, uscator de par, minibar, seif. Facilitati: Restaurant, Cafe Clermont, Bar & Club, Crama. Serviciile Wellness & SPA oferite de catre acest cetru de sanatate se bazeaza in primul rand pe calitatea deosebita a resursele locale unice la nivel european (gazul mofetic, apele minerale, aerul puternic ionizat), dar si pe procedurile si aparatele de diagnoza / tratament moderne. Sport & Fun: 2 piste bowling, 2 mese biliard, tenis de masa, karaoke, discoteca, jocuri distractive (rummy, table, sah, carti de joc), tenis de camp, fotbal, drumetii cu: ATV-uri, snowmobile, biciclete (in functie de sezon, paintball, tir cu arcul, plimbari cu trasura sau sania trasa de cai (in functie de sezon). Servicii incluse:PACHET SERVICII: cazare 12 SAU 18 nopti in camera standard cu demipensiune SAU pensiune completa, tratament 10 SAU 15 zile, taxa de statiune, acces piscina, sauna, jacuzzi si fitness. Tratamentul include: consultatia medicala si 4 proceduri balneo stabilite de către medicul balneolog. Copiii sub 12 ani au gratuitate la cazare (în cameră cu parinţii, fără pat suplimentar). Tariful pentru pat suplimentar este de 50% din tariful de cazare fără mic dejun. Procedurile ce pot fi recomandate de medicul balneolog în urma consultaţiei medicale de specialitate, pentru fiecare pachet în parte sunt: mofeta (emanaţii de bioxid de carbon), hidroterapia (băi carbogazoase cu apă minerală, duş subacval, înot), electroterapia (curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi Trabert, magnetodiaflux, raze unde scurte, ultrasunete), masoterapia (masaj manual uscat), kinetoterapia individuală sau de grup, vibromasaj, jacuzzi, climatoterapia sedativă (aer puternic ionizat negativ), crenoterapia (cura internă), aromoterapiPentru o inima sanatoasa la Covasna - Hotel Montana** - 750 LEI / 12 zile de persoana Durata 12 zile Punct de plecare :Oricare Date plecare : Oricand Categorie cazare :Hotel 2** Transport la cerereMasa pensiune completaDescriereOferta speciala de tratament la Covasna - Pentru o inima sanatoasa. Cazare la Hotel Montana**.
26
Capacitate: 248 de camere 507 locuri. Facilitati: restaurant, bar, baza de tratament, farmacie, lift, bagaje, sala de gimnastica, teren de sport, frizerie & coafura, agentie de turism, magazin. Camere: baie cu dus, frigider, seif, telefon, TV cablu. Servicii incluse:Pachet servicii: cazare 12 nopti, pensiune completa, tratament 10 zile, 2 proceduri/zi, pe baza trimiterii de la medic.
Cap 6. Proceduri balneoclimaterice generale
Romania poate fi destinatia europeana de referinta in domeniul balnear, al turismului de
sanatate, putand genera oferta specializata pentru diferite tipuri de subiecte medicale, preocupari
personale, dar si nivel de servicii dorit, de la solutii exclusiviste costisitoare, pana la solutii
economice, dar eficiente ca rezulatat al curelor sau procedurilor balneare.
Populatia Romaniei si Europei se afla intr-un proces de imbatranire cu nevoile specifice ale
inaintarii in varsta iar, in ciuda aparentelor, noile generatii sunt extreme de pragmatice si preocupate de
autoconservare, aspect ce trebuie retinut, aprofundat si utilizat in dezvoltarea noilor concepte de turism
de sanatate.
In anumite circumstante, hotelurile balneare pot fi gazda unor conferinte, seminarii reuniuni
internationale, in masura in care si-au, sau isi vor dezvolta astfel de facilitati, prilej cu care vor avea
posibilitatea sa distribuie informatie catre participantii la conferinta despre oferta balneara, ba chiar sa
ofere “mostre” gratuite de proceduri, cu perspectiva de a convinge asupra ofertei balneare.
Romania dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici:ape minerale, apa si namolul unor
lacuri, gaze etc.,raspanditi cu generozitate pe aproape intrega suprafata a tarii, in diferite zone climatice.Varietatea
mare a acestor factori se datoreaza asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoartei pamantului tarii
noastre.Prezenta lor a permis ca acestia sa fie folositi pentru tratament din vremuri stravechi.
Au fost intrebuintate in scop terapeutic izvoarele cu ape minerale termale de la Baile Herculane .In
decursul timpului si alte statiuni balneare ca Baile Felix si Vatra Dornei si-au inscris numele alaturi de Baile
Herculane, reprezentand prin virtutile curative ale apelor lor minerale, centre de tratament cu renume in zona
central-europeana.Mai tarziu, o alta statiune din Romania, Calimanesti-Caciulata, capata o faima internationala,
apele minerale de aici fiind recomandate in tratamentul bolii renale.
Dezvoltarea statiunilor balneare a aparut in conditiile solicitarilor crescande de cure cu factori naturali
27
terapeutici si imbogatirii si innoirii continutului medicinii balneare moderne, care isi gaseste astazi o
fundamentare stiintifica pentru multe din metodele traditionale folosite in trecut in mod empiric.
Curele balneoclimatice devin parte integranta a sistemului de ocrotire a sanatatii, factorii
terapeutici naturali sunt considerati in present, pe de o parte , remedii cu valoare deosebita, in unele situatii fiind
indispensabili, de neinlocuit in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice sau de recuperare, pe de alta parte, o
alternative a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase.
Balneologia moderna si medicina fizica din tara noastra dispun de o fundamentare stiintifica
solida.Metodele fizicale, parte integranta a arsenalului terapeutic folosit in statiunile balneoclimatice, respectiv
metodele de hidroterapie, kinetoterapie, pneumoterapie, electroterapie sunt fundamentate pe date moderne de
fiziologie neuromusculara, a circulatiei periferice, a termoreglarii, a respiratiei si schimburilor gazoase.
Metodele balneoclimatice reprezinta metode traditionale, bazate pe observatiile indelungate ale
multor generatii de medici balneologi, care au tinut seama de caracterul particular, specific, de individualitate
alfiecarui factor natural in parte bioclimat , ape minerale, namoluri etc.
Tara noastra dispune in prezent de peste 160 de statiuni si localitati cu factori naturali terapeutici. In
multe statiuni s-au construit unitati moderne de tipul hotelurilor de cura si complexelor sanatoriale, in care
serviciile de diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleiasi cladiri, de exemplu la Baile