-
1 Curbe sport polii rotatii finite
Sinteza mecanismelor plane poate fi redusa la conditia a doua
puncte ce apartin unui element cinematic sa se afle tot timpu pe 2
curbe date. Aceste curbe poarta numele de curbe sport. Important
este ca punctul si curba sport pe care acesta se sprijina sa nu
apartina aceluiasi element.
Unui element mobil nu I se poate impune oricate pozitii.Nr maxim
de pozitii ce pot fi impuse unui element mobil se determina cu
relatia: pmax=min(qa,qb)+2 qa,qb-rep nr de parametrii independenti
care definesc curba respectiva.
+ 2 Sinteza bipozitionala
-se poate realiza cu un mecanism patrulater sau cu un mecanism
manivela piston.Sinteza se poate face analitic sau grafic. Analitic
se determina pozitia polului rotatiei finite prin coordonatele sale
cunoscand coordonatele pct ai si bi.
3 Conditia de existenta a manivelei (teorema lui Grashofz)
Mecanismele cu bara sunt actionate de motoare rotative fapt care
presupune existenta unui element conducator de tip manivela(element
cinematic articulat la baza care o rotatie de cel putin 360
grade).
-
4 Mecanisme cu came
Clasificare:
1 Dupa miscarea relativa sunt mecanisme cu came: plane si
spatiale
2 Dupa miscarea camei sunt mecanisme cu cama de :
rotatie,translatie,oscilatie
3 Dupa miscarea tachetului sunt mecanisme cu tachet de:
translatie,oscilatie,plan-paralela
4 Dupa forma tachetului tachet cu: rola,varf,talpa
5 Dupa pozitia tachetului-cu tachet centric,excentric
6 Dupa modul de inchidere-cu inchidere: fortata,constructive
7 Dupa nr de cicluri effectuate de tachet la o rotatie complecta
a camei-simpli,multipli
5 Elemente geometrice
In cazul tachetului cu varf sau cu talpa profilul teoretic se
suprapune peste profilul real.
-
Analiza cinematica se face pe profilul teoretic
Sinteza mecanismului cu cama se face pe profilul real.
6 Mecanisme cu roti dintate
Angrenaje-exterioare(sens de rotatie opus) si interioare
Dupa pozitia axelor pot fi cu: axe
paralele,concurente,incrucisate
Dupa forma axoidelor miscarii pot fi:
cilindrice,conice,hiperboloidale
Dupa raportul de transmitere pot fi: i12>1-reductor,i12
-
Legea angrenrii, cunoscut sub numele de teorema lui Willis,
stabilete condiia ce trebuie s o ndeplineasc curbele de profil care
mrginesc doi dini n contact, pentru ca transmiterea micrii s se
poat realiza cu un raport de transmitere constant
CREMALIERA DE REFERINTA
-se considera 2 roti dintate aflate in angrenare daca raza uneia
dintre roti creste spre infinit atunci cercul de rostogolire se va
transforma intr-o linie dreapta, iar roata dintata se va transforma
in cremaliera, deci pentru ca 2 roti dintate sa angreneze intre ele
este necesar ca ele sa angrezne cu aceeasi cremaliera
-elementele geometrice ale cremalierei de referinta sunt
standardizate:
- pasul p
-ha=inaltimea capului dintelui
-hf=intaltimea piciorului dintelui
unghiul de varf al cremalierei
Cremaliera generatoare este negativul cremalierei de
referinta
-
Cremaliera generatoare este complementar cremalierei de
referin i se potrivete cu aceasta n aa fel nct dinii uneia umplu
exact
golul dinilor celeilalte. In contextul angrenrii cremalier
generatoare
roat dinat, cercul roii tangent la linia de referin a
cremalierei poart
denumirea de cerc de divizare, fiind cerc caracteristic,
independent de roata
cu care angreneaz.
In aceste condiii se poate scrie:
d = pz Diametrul de divizare, d, rezult:
d= (P/ ) z = m z d1 = mz1 ; d2 = mz2 .
Distana dintre dreapta de referin i dreapta de divizare, egal cu
xm, este numit deplasare
de profil, iar x reprezint coeficientul deplasrii de profil
La deplasarea negativ dintele se ngroa la vrf i se subiaz la
baz. La corijarea pozitiv dintele se subiaz la vrf i se ngroa la
baz.
Deplasrile specifice trebuie deci limitate superior pentru a nu
se ascui
dinii la vrf i inferior pentru a nu se subia prea mult dinii la
baz.
Apropiind prea mult cremaliera generatoare de centrul roii se
poate
ntmpla s apar fenomenul de subtiere a dintelui, la baza lui
aprnd a
doua ramur a evolventei
CONTINUITATEA ANGRENARII
Pentru ca procesul de angrenare sa se desfasoare in mod continuu
este necesar ca tot timpul in angrenare sa se afle cel putin o
pereche de dinti.
Pentru ca un angrenaj sa funcioneze continuu, cu raport de
transmitere
constant, este necesar ca nainte de a iei din angrenare o
pereche de dini,
urmtoarea pereche sa fie deja intrat n angrenare. In caz contrar
angrenajul
-
funcioneaz cu opriri, dnd natere la ocuri nedorite. In vederea
evidenierii
acestui fenomen se introduce noiunea de grad de acoperire, notat
cu .
EVOLVENTA
Evolventa este curba descris de un
punct al unei drepte Db, care se rostogolete
fr alunecare pe un cerc fix, numit cerc de
baz, de raz rb
MECANISME CU CURCE DE MALTA
Mecanismele cu cruce de malta fac parte din categoria
mecanismelor cu miscare intermitenta, care asigura elementului
condus o miscare discontinua cu stationary in timp ce elemental
conducator are o miscare continua de rotatie, o miscare oscilatorie
sau una alternative. Mec. Cu cruce de malta se utlizeaza in
constructia masinilor automate si semiautomate pentru schimbarea
pozitiei capului port-scule, sau a suportului semi-fabricatelor,
faza de repaus a crucii corespunzand fazei de prelucare iar faza de
miscare timpul de mers in gol.
La o rotatie complete a manivelei crucea se roteste cu unghiul
21, corespunzatoare unghiului de rotatie 2,a elementului
conducator, dupa care elementul condus ramaine in repaus