Pagina 1 1 ANALIZA DE OPORTUNITĂŢI PENTRU CULTURĂ salcie'S ca biomasă Resurse IN REGIUNEA BANAT Prof.dr.eng.ec. Dumitru TUCU 1 , Wilhelm HOLLERBACH 2 1 Universitatea POLITEHNICA din Timişoara, 2 SC REBINA GROUP SRL Timisoara REZUMAT Această lucrare prezintă o analiză a posibilităţilor de scurtă rotaţie crâng (SRC) în cultură Regiunea Banat, în scopul de a asigura o abordare coerentă între politicile energetice şi de mediu şi pentru a evita costurile suplimentare pentru economie şi incoerenţa ecologică ce ar fi asociată cu o abordare inconsecventă. Din aceste motive, a fost necesar să se prevadă criteriile de durabilitate care să asigure că energia, biocarburanţi şi biolichide pot beneficia de stimulente numai atunci când se poate garanta că nu provin din zone biodiverse sau, în cazul de zone desemnate în scopul protecţiei naturii sau pentru protejarea speciilor rare, ameninţate sau ecosistemelor sau speciilor pe cale de dispariţie, autoritatea competentă relevantă demonstrează că producţia de materie primă nu interferează cu aceste scopuri. Au fost luate în considerare agricol şi criterii, criterii economice, criterii sociale, de sol şi de condiţiile de clima. O mulţime de
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Pagina 11ANALIZA DE OPORTUNITĂŢI PENTRU CULTURĂ salcie'S ca biomasăResurse IN REGIUNEA BANATProf.dr.eng.ec. Dumitru TUCU1, Wilhelm HOLLERBACH21Universitatea POLITEHNICA din Timişoara,2SC REBINA GROUP SRL TimisoaraREZUMATAceastă lucrare prezintă o analiză a posibilităţilor de scurtă rotaţie crâng (SRC) în culturăRegiunea Banat, în scopul de a asigura o abordare coerentă între politicile energetice şi de mediuşi pentru a evita costurile suplimentare pentru economie şi incoerenţa ecologică ce ar fiasociată cu o abordare inconsecventă. Din aceste motive, a fost necesar să se prevadăcriteriile de durabilitate care să asigure că energia, biocarburanţi şi biolichide pot beneficia de stimulentenumai atunci când se poate garanta că nu provin din zone biodiverse sau, în cazul dezone desemnate în scopul protecţiei naturii sau pentru protejarea speciilor rare, ameninţate sauecosistemelor sau speciilor pe cale de dispariţie, autoritatea competentă relevantă demonstrează căproducţia de materie primă nu interferează cu aceste scopuri. Au fost luate în considerareagricol şi criterii, criterii economice, criterii sociale, de sol şi de condiţiile de clima. O mulţime despecii au fost luate în considerare, cele mai importante criterii de analiza a riscului de producţie.Rezultatele cercetărilor au fost utilizate în decizia de a dezvolta o cultură importantă în SRC optimăzona.Aceste criterii au, de asemenea, un rol important de jucat în promovarea siguranţei aprovizionării cu energie,promovarea dezvoltării tehnologice şi a inovaţiei şi oferirea de oportunităţi pentruocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea regională, în special în zonele rurale şi izolate. De asemenea, producţia de
de energie din surse regenerabile depinde deseori de mic nivel local sau regional şi mijlocii(IMM-uri).Concluzia finală a fost că salcia este cultura oportun pentru regiunea Banat şi creeazăcondiţiile pentru programele de cooperare transfrontalieră.Cuvinte cheie: păduri mărunte cu rotaţie scurtă (SRC), optimizare, biomasă, salcie "Salix viminalis",agricultură, oportunităţiINTRODUCERECererii de energie este complexă şi presupune o mulţime de condiţii, riscurile, costurile, disparităţile, constrângerileetc În prezent cererea de energie şi de creştere a impune soluţii speciale pentru a evita de mediuinfluenţe şi asigură costuri reduse generale (economice, sociale, etc).Pentru Uniunea Europeană, în conformitate cu Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi aConsiliului din 23 aprilie 2009, strategia va fi considerat criterii mai axat pe controlul
Pagina 22din consumul european de energie şi creşterea utilizării energiei din surse regenerabile(Obiectivul de pondere de 20% din energie din surse regenerabile până în 2020), împreună cu economiile de energie şicreşterea eficienţei energetice, ca părţi importante ale pachet complex de măsuri necesarede reducere a emisiilor de GES. În acelaşi timp, acelaşi asigurarea securităţii energetice,promovarea dezvoltării tehnologice şi a inovaţiei şi oferirea de oportunităţi pentruocuparea forţei de muncă şi de dezvoltare regională (în special în zonele rurale şi izolate) este, de asemenea, cel maiimportante (Directiva UE, 2009). Potrivit aceluiaşi document, este necesar cacreşterea cererii pentru biocombustibili şi biolichide nu au efect încurajareadistrugerea terenurilor biodiverse. Pentru aceste motive vor fi promova că culturilor agricolecare nu sunt originare din zone biodiverse sau, în cazurile din zonele de mediu protejate,Promotorii trebuie să demonstreze că producţia de materii prime, cum să nu interfereze cuaceste scopuri (Directiva UE, 2009).Bazat pe astfel de consideraţii tehnice şi altele şi optim, lucrare analizează
oportunitate pentru cultivarea Salix în România, regiunea Banat, prin identificarea zonelor optime.Decizia a luat în considerare toate criteriile (tehnic, economic, etc sociale, de mediu), prinîn curs de dezvoltare o analiză specific.2. METODE2.1 Oportunităţi şi condiţiiPosibilităţile principale de SRC în Europa sunt:- Teren arabil în ţările europene (CE) este de 101 milioane Ha- Toate ţările UE trebuie să îndeplinească aceleaşi directive (atât generale cât şi specifice naţionale), cum ar fi:"Planul de acţiune pentru biomasă", "verde de creştere" (acest plan de a stabili doar pentru Danemarca 50000 la 100000ha cu culturi perene, în 2020), etc- Producţia de biomasă, prin urmare, este necesară- Agricultorii au nevoie de noi soluţii pentru eficienţa în condiţii de acordurile europene în agricultură- Fermierii ar putea fi parte a "soluţiei", nu o parte a "problemei"Ca ţară europeană România trebuie să ia în considerare aceste aspecte şi dezvoltă un plan naţional înacest domeniu. De asemenea, în anumite regiuni ca partea de vest a ţării, astfel de sisteme trebuie să fie integrate laregional nivel transfrontalier, în conformitate cu potenţialul agricol în mod similar.De fapt, dacă ne referim numai la Salix, mai mult de 50 000 ha sunt cultivate în Suedia, Ungariadeja propus de planul său energetic naţional de a crea mai mult 36 000 ha plantaţii până în 2013folosind doar terenuri necultivate (Hollerbach et all, 2009).2.2 specii de plante de analizăA fost prima decizie de stabilire a cele mai multe specii adecvate pentru regiunea Banat, în condiţii deoptimizarea pe criterii agregate.Au fost luate în considerare pentru analiza următoarele specii: Salix viminalis Energo, Robinia pseudoacacia,Paulownia tomentosa, Rubus sp. şi Hamamelis Virgiliana. Interese au fost considerate mai puţinDe asemenea, Ailanthus altissima, Elaeagnus angustifolia, Juglans nigra, Lycium Barbarum, PrunusSpinosa (porumbarul), Acer platanoides, Ononis Spinosa şi Gleditsia Triacanthos.
Pagina 3
3Dupa o analiza SWOT şi economicitate a fost decis de opţiunea pentru specia biomasei, care vafi cultivat ..2.3 analiza Locul de amplasare şi descriereaInfluenţa cea mai importantă pentru cultura de salcie este solul, atât în productivitate şi durata de viaţă acultura în producţie (Tahvanainen L., 1999).Primul pas a fost analiza de hartă a solului, prin utilizarea de elaborare a bazei de date, ca parte a soluluiBaza de date a profilului (PROFISOL-română sistemul sol Baza de date), pentru studiul solurilor tipiceactivităţi care au efectuat solului în trei domenii: general, a resurselor de inventar a solului, agricoleterenuri şi păduri terenuri (Florea N., 1999, D. Munteanu, 2007).În funcţie de sol, climă şi în special condiţiile, compuşi chimici, etc (exprimate prinsubterane şi de suprafaţă gleying de apă, salinitatea/sodicity, textura sol vegetal, poluarea solului, panta,alunecari de teren, adâncimea apelor subterane, de răspundere pentru inundabile, porozităţii totale, CaCO3, Reacţia solului,volum fiziologic util, rezerva de humus, exces de umiditate, etc), împreună cucriteriile economice (preţul de concesiune teren, gruparea zonelor pentru asigurarea minim 150 ha,criteriul pretului a forţei de muncă locale, etc) şi accesibilitatea a fost localizat în zona optimă.2.4. Optimizarea tehnologiei de cultivare şi utilizare ulterioarăPentru stabilirea tehnologiei cultivarea în primul rând trebuie să ia în considerare că producţia de biomasădepinde de mai mulţi factori, dintre care cele mai importante sunt: condiţiile site-ului, şi prezenţa depoluanţi (MC Heller, 2004, Mleczeka M., 2010, Noronha-Sannervik A., 2003, Souch CA,2003, Volk TA, 2004). Chiar semnificaţia a biomasei este cel mai important lucru şicererea de materiale de Salix ca o sursă de energie este în creştere, de utilizare a biomasei, cum are unelelimitări legate de modul de exploatare a acestuia (Helby P., 2006, Hoffmann D. 2005,Mleczeka M., 2010, Tharakan PJ, 2003).
Un avantaj important a fost constatat la unele specii de salcie, care sunt eficiente în absorbţia:ioni de metale grele, compuşi organici (PAH, PCB, TPH) şi explozibili, chiar selectate(Mleczeka M., 2010, Volk TA, 2006).Nu a fost determinată la diferite clone Salix diferenţe mari în acumularea de metaledepinde de structura precum şi sumele de metale disponibile în sol (Mleczeka M., 2010).De asemenea, studii de mediu arată că fitoremedierea de clone Salix selectate pot fi oinstrument util în metode de reaprovizionare tehnice de remediere sol (Dos Santos Utmazian MN,2007).Bazat pe analiza condiţiile şi criteriile economice a fost stabilit de tehnologie şi cultivareautilaje agricole, care sunt necesare.O parte important a fost permis de a utiliza de fertilizare, ca parte importantă pentru culturile de start-up.De asemenea, pentru utilizare în viitor, o cerere importantă de sălcii este în tratarea nămolurilor de epurare(Labrecque M., 1997, Kocika Agnieszka, 2007).Ultimul pas a fost analiza economica cu ajutorul planului de afaceri realizată luând în consideraretoate condiţiile şi criteriile prezentate. Pentru cultura cel mai interesant a fost elaborat unmodel economic pentru calcularea costurilor pe hectar, pentru primii şapte ani de cultură.
Page 44Fire, de asemenea, în diferite scenarii au fost luate în considerare şi punctele slabe şi problemele principaleîmpotriva extinderii plantaţiilor.3. REZULTATE ŞI DISCUŢII3.1 Analiza SWOTAcesta este prezentat un exemplu de analiză SOWT de salcie. În special pentru regiunea Banat ar putea fia prezentat câteva oportunităţi, după cum urmează (Hollerbach et all, 2009):- Willow poate să crească (recomandat), asupra zonelor umede permanente sau periodice evapotranspiraţiei,are o capacitate de apă de 15-20 l / zi; acest avantaj oferă un loc de necontestat ca plantă utilizatăpentru a face mii de hectare de teren;
- Capacitatea de primire anuală de 20-30 de tone / ha de nămol de la epurarea apelor uzate;- Cultivarea salciei creează noi locuri de muncă pentru persoane necalificate şi pentru maşini nefolosite, deoareceRecoltarea se face în timpul pauza de cultură, după frunzele de toamna (folosit ca îngrăşământ), în următoarele lunidin noiembrie până în martie, atunci când o perioadă de maşini agricole nu este folosit pentru orice altceva;- Willow poate fi o alternative de energie din surse de încredere (de încălzire) pentru localităţi, fiind utilizat cabiomasă (hash), brichete sau pelete; unităţile de peletizare - echipamente de brichetare de diferiteCapacitatea de salcie transformare tocate în brichete sau pelete, şi aceste produse sunt utilizate pentrulocalităţi de încălzire (cel puţin în şcoli, clinici, grădiniţe, etc);- Salcia Salix viminalis Energo - este foarte rezistent la condiţii meteorologice diferite;- Rezultatele după 3 ani de experienţă în Ungaria (ţară învecina în zona transfrontalieră),arată că salcia efectuat extrem de bine pe solul nisipos şi căldură mult mai mare, rezultând într-orandament mai mare cu 45% (în Ungaria cca.60t/ha fata de 40-45 t / ha în Suedia).În acelaşi timp, extinderea plantaţiilor întâmpinaţi probleme următoarele:o. Lipsa de informaţii cu privire la existenţa şi avantajele acestor soiurib.Lack de reglementare în realizarea plantaţii.Lipsa de reglementare în realizarea plantaţii include măsuri speciale pentru România:- Clarificarea în domenii includ - specii de plante agricole sau forestiere (salcie, deoarece energia esteplantate cu o durată de primăvară - intră astfel într-un an agricol au fost cazuri în care se încadrează încategorie de plante agricole şi modeste anual de subvenţii, în, cum ar fi producţia agricolă, înultimii ani, UE a decis că, pentru a fi subvenţionate de plante energetice separat, şi a fost lăsat săfiecare stat membru în parte pentru a stabili modul în care ocuparea forţei de muncă);- Care este obiectul de reglementare a plantelor agricole sau forestiere (în toate ţările în careplantaţii de salcie energetică au o scară semnificativă - sunt clasificate în categoria "specială" din lemnspecii forestiere, lege, în măsura în plantaţie, dar de colectare special pe ele (nu necesita
permise pentru recoltarea))?- Stabilirea modului de finanţare funcţionează economic (de finanţare a fost iniţial stabilit la 200 EUR / ha - (înSuedia şi Ungaria), în fiecare an după recoltare, aceasta înseamnă că o plantatie este de 25-30 de ani deviaţă, dar în primul an de producţie viata este neglijabil, aproximativ 10t/ha (în această perioadă creşte rădăcini)şi în anii următori este producţia anuală de 40-45 t / ha (după evidenţele suedeze şi50-60 t / ha în Ungaria); acestei culturi prevede un venit considerabil cultivatorilor (cca.1.400 EUR / ha)şi nici o subvenţie anuală, dar până în prezent, dezvoltarea în continuare a fost lent, din cauza costurilor mari de
Page 55plantaţie (aproximativ 2000 EUR / ha), în 2006 - majoritatea statelor a mers la subvenţii de 50% din costulplantaţie, oferind subvenţiei anuale, în urma acestei măsuri, în Ungaria, în toamna anului 2006 -cererile de butaşi şi înregistrarea terenurilor pentru plantaţie a crescut cu peste 50%, iar înSuedia este considerată soluţia cea mai viabilă pentru realizarea cerinţelor UE, ca fiecareo ţară terţă pentru a acoperi 12% din surse neconvenţionale de consumul de energie);- Condiţiile de acordare, în cazul în care condiţiile de finanţare sunt în mod clar, şi se aplică o metodă standard de- Acoperirea diferitelor programe naţionale de cultivare, şi de prelucrare a biomasei (în prezent,România a cumpărat ambele companii autorizate în Suedia şi în Ungaria, există paşiiniţiat de aprobare de pepiniere, dar fără unele programe naţionale de concurente pentru a extindeplantaţiile lor din întreaga ţară şi nici programele naţionale pentru a stimula dezvoltarea deregionale de investiţii de la utilizarea plantaţiilor de biomasă (brichete de plante, granulare) nu poateextinde culturile Salix).3.2 Opţiuni de planteMai mult de 200 de variante (specii) de salcie din Suedia au fost selectate în primul rând, opţiunea finală a fostpentru soiurile care are o creştere foarte mare (3-3,5 cm / zi), un conţinut ridicat de acid salicilic, care
oferă o serie de proprietăţi foarte favorabil - putere calorică ridicată (mai mare de fag saustejar), rezistenta la intemperii, rezistenţă la degradarea în timpul depozitării, în formă de carne tocată(Materie primă pentru granulare pentru brichetare).Tulpina, pot fi noduri, scoarţă de copac cu fisuri, ajungand la o inaltime mai mare de 3-4 metri, dar unele dintrespecii de aleşi se poate ajunge până la 10-15 de metri.3.3 analiza Locul de amplasare şi descriereaDe mai sus ne conduce la concluzia că în România există toate condiţiile de dreptul de a le creşte(Albii de râuri, zonele inundabile neutilizate).Prin extinderea plantaţiilor de salcie energetică, pe lângă a fi o sursă de energie regenerabilă a pusîn utilizarea terenurilor neutilizate, se evită (sau se reduce considerabil), distrugerea pădurilor generate decreşterea cererii pentru combustibil mai ieftin.În figura 1 se prezintă repartiţia solului în România, bazate pe clase de fiabilitate (Cernescu N.,1989), una din bazele din zona de instituire.Decizia finală a fost adoptată cu 150 pentru zona de polder ha în Ghilad, aproape de raul Timis, poziţiamarcat de cerc negru în figura 1.3.4 Analiza de nevoi economiceBazat pe activităţi agro-tehnice, în tabelul nr. 1 sunt prezentate principalele costuri pe hectar, pefiecare activitate şi an de cultură. "Year0" a fost un an înainte de înfiinţarea culturii, deoareceaceste zone nu au fost cultivate de obicei, înainte de a si are nevoie de alimentare speciale.Toate costurile au fost calculate pe baza stării de minim grupate suprafata de 40 ha teren, încondiţiile de preţurile de forţa de muncă locală în Ghilad, şi a preţurilor la combustibili, în 2009 anul, în condiţii deuz extern de echipamente de mecanizare, luând în considerare, de asemenea, subvenţia acordată de la agricolactivităţi în România.
Page 66
Figura 1 Repartizarea solurilor din România bazate pe clase de fiabilitate (Cernescu N., 1989)Tabelul nr.1, costurile pentru 1 ha de cultura de salcie în primul rând şase aniNo.AgrotechnicsfuncţioneazăCheltuieli[EUR / ha]Year0[EUR]An1[EUR]An2[EUR]Year3[EUR]Year4[EUR]Year5[EUR]Year6[EUR]I. Pregătirea solului1.Arat76,0076,002.Erbicid50,0050,003. Cultivare20,0020,004.Erbicid50,0050,005. Cultivare20,0020,00II. Plantaţie
6. Tăiere pl. 1200,001200,007.Plantaţie120,00120,00III. Întreţinere8.Erbicid50,0050,009. Cultivare180,0030,00 30,00 30,00 30,00 30,00 30,0010. Fertilizarea 225,00135,00 45,00 45,0011. Recoltat400,0080,00 80,00 80,00 80,00 80,0012. Transport100,0020,00 20,00 20,00 20,00 20,00TOTAL2491,00 216,001535,00175,00175,00130,00130,00130,00Costurile ar putea fi serios îmbunătăţită în cazul în care există este considerat posibilitatea de a investiţiilor de cătreajutorul de subvenţii europene.
Pagina 77CONCLUZIIDupă cum rezultă din practica internaţională, precum şi analiza condiţiilor locale, pentru regiunea Banat, SalixViminalis Energo este specia cea mai adecvate punct de vedere economic, celălalt fiind SRCspecii suplimentare, care ar trebui să fie plantate în zonele care sunt restrictionate (si umplutura).REFERINŢEJurnalul articol1. Dos Santos Utmazian MN, Wieshammer G., Vega R. şi Wenzel WW, (2007).
Screening-ul pentru hidroponice, rezistenţă la metale şi acumularea de cadmiu şi zinc în douăzeciclone de sălcii şi plopi, Environ poluanţi 148, pp. 155-165.2. Florea N., G. Untaru, Vespremeanu R. (1999). Microzonarea pedo-geoclimatică actualizată oteritoriului României. Sf. Solului, vol.. 33, nr.1, pag.. 86 - 104.3. Helby P., Rosenqvist H. şi Roos A., (2006). Retragerea din Salix - experienţa suedeză cuculturi energetice în 1990, biomasa Bioenerg 30, pp. 422-427.4. Heller MC, Keoleian GA, Mann MK şi Volk TA, (2004). Ciclului de viaţă şi de energiebeneficiile de mediu de generare a energiei electrice din biomasă salcie, Renew Energ 29, pp.1023-1042.5. Hoffmann D. şi Weih M., (2005). Limitări şi îmbunătăţirea utilizării potenţialuluide biomasă lemnoasă pentru energie provenind din culturi lemnoase scurte de rotaţie în Suedia şi Germania,Biomasa Bioenerg 28, pp. 267-279.6. Kocika Agnieszka, Truchana Monika Anna şi Rozen, (2007). Aplicarea de salcii(Salix viminalis) şi râme (Eisenia fetida) în tratarea nămolurilor de epurare, Jurnalul EuropeanPagini de Biologie solului, Volume 43, Suplimentul 1, noiembrie 2007, S327, S3317. Labrecque M., Teodorescu TI, Daigle Stéphane, (1997). Biomasa productivitate şi de lemnde energie de specii de Salix, după 2 ani de creştere, în SRIC fertilizată cu nămol a apelor uzate, Biomasaşi de bioenergie, Volume 12, Issue 6, Pages 409-4178. Mleczeka M., Rutkowskib P., Rissmanna Iwona, Kaczmarekc Z., Golinskia P., SzentneraKinga, Katarzyna Stra yńskab şi Agnieszka Stachowiakb, (2010). Biomasa şi productivitateapotenţialul de fitoremediere de Salix alba şi Salix viminalis, biomasă şi bioenergie, volum34, Nr 9, Pagini 1410-14189. Noronha-Sannervik A. şi Kowalik P., (2003). Variaţiile anuale în energia solarăeficienţă de conversie într-un stand crâng de salcie, biomasa Bioenerg 25, pp. 227-233.
Page 88
10. Souch CA, Martin PJ, W. Stephens şi Spoor G., (2004). Efecte de compactarea solului şideteriorări mecanice la recoltare pe creştere şi producţia de biomasă din păduri mărunte cu rotaţie scurtăsalcie, solului Plant 263, pp. 173-182.11. Tahvanainen L., Rytkönen VM, (1999).. Producţia de biomasă de Salix viminalis în sudulFinlanda şi efectul a proprietăţilor solului şi condiţiile climatice asupra producţiei şi supravieţuireBiomasă şi de bioenergie, Volume 16, Issue 2,, Pagini 103-11712. Tharakan PJ, Volk TA, Abrahamson PL şi alb EH, (2003). Energie intermediari de sintezăCaracteristicile de salcie şi plop clone hibride de la vârsta de recoltare, biomasa Bioenerg 25, pp.571-580.13. Volk TA, Ballard B., Robinson DJ si Abrahamson LP, (2004). Efectul de tăierecondiţiile de depozitare în timpul operaţiunilor de plantare pe producţia de biomasă şi de supravieţuire a patrude salcie (Salix L.), clone noi pentru 28, pp. 63-78.14. Volk TA, Abrahamson LP, Nowak CA, LB inteligent, Tharakan PJ şi alb EH,(2006). Dezvoltarea de scurtă rotaţie salcie în nord-estul Statelor Unite pentrubioenergiei şi bioproduselor, agroforestiere şi fitoremediere, biomasa Bioenerg 30, pp. 715 -727Congresul articol15. Munteanu, D., Florea N. et all, (2007).. Statutul de cartografiere solului, de monitorizare, şi baza de dateCompilarea în România, la începutul secolului 21, european solului Bureu - CercetăriRaportul Nr.916. Hollerbach W., Tucu D., (2009). Analiza de oportunităţi pentru cultură optim pentru biomasăResurse în Banat, Sisteme integrate pentru agro-alimentare de producţie, Nyregyhaza,Ungaria, pag 41-45Carte şi de capitol din carte17. Cernescu N., et al. (1989). Harta Solurilor, Republica Socialista România (Atlas GeologicNo11 FOIA). (Harta solului din România, (Atlas Geologic FOIA, Nr 11))18. Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privindpromovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi de modificare şi ulterior
de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE, Consiliul Uniunii Europene, 8/9 martie2007, nota 7224/1/07.
ENGLEZA1
ANALYZE OF OPPORTUNITIES FOR WILLOW’S CULTURE AS BIOMASS
RESSOURCES IN BANAT REGION
Prof.dr.eng.ec. Dumitru TUCU
1
, Wilhelm HOLLERBACH
2
1
POLITECHNICA University of Timisoara,
2
S.C. REBINA GROUP S.R.L. Timisoara
SUMMARY
This paper presents one analyze of opportunities for short rotation coppice (SRC) culture in
Banat region, in order to ensure a coherent approach between energy and environment policies
and to avoid the additional costs to business and the environmental incoherence that would be
associated with an inconsistent approach. For these reasons, it was necessary to provide
sustainability criteria ensuring that energy, biofuels and bioliquids can qualify for the incentives
only when it can be guaranteed that they do not originate in biodiverse areas or, in the case of
areas designated for nature protection purposes or for the protection of rare, threatened or
endangered ecosystems or species, the relevant competent authority demonstrates that the
production of the raw material does not interfere with those purposes. There were considered
agricultural criteria, economical criteria, social criteria, soil and clime conditions. A lot of
species were considered, the most important criteria for analyze was the risk of production. The
results of researches was used in decision for develop an important SRC culture in optimum
area.
Those criteria also have an important part to play in promoting the security of energy supply,
promoting technological development and innovation and providing opportunities for
employment and regional development, especially in rural and isolated areas. Also, production
of energy from renewable sources often depends on local or regional small and medium-sized
enterprises (SMEs).
The final conclusion was that willow is the opportune culture for Banat region and creates