CUPRINS
Cap 1.Anatomia si fiziologia aparatului genital
feminin.......................................3 1.1 Anatomia
aparatului genital
feminin......................................................3 1.2
Fiziologia aparatului genital
feminin...................................................13 CAP.2
Ingrijirea pacientului cu fibrom
uterin....................................................16 2.1
Definitie................................................................................................16
2.2
Etiopatogenie.......................................................................................16
2.3.Simptomatologie
.................................................................................16
2.4 Tablou
clinic.........................................................................................18
2.5 Diagnostic
medical...............................................................................19
2.6
Tratament.............................................................................................20
2.7Complicatii............................................................................................22
CAP.3.Rolul propriu al asistentei medicale .....
...............................................24 3.1.1 Examinarea
clinica.............................................................................24
3.1.2 Supravegherea functilor
vitale...........................................................24
3.1.3 Alimentatia
pacientului......................................................................25
3.1.4 Educatia sanitara a
pacientului..........................................................25
3.2 Rolul delegat al asistentei
medicale......................................................26
3.2.1 Examinarea
paraclinica......................................................................26
3.2.2 Administrarea
medicamentelor..........................................................27
3.3 Descrierea unei
tehnici........................................................................27CAP.4
Studiu de
caz.........................................................................................32
Bibliografie................................................................................................45
CAPITOLUL I Anatomia si fiziologia aparatului genital
feminin
1.1 ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV Reproducerea este o
caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin
participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul
fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin
(spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde
continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil
este expulzat din uter prin actul nasterii.Diferentierea sexuala
este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar
diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul
copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a
activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati
in cantitati reduse contribuie, impreunacu ceilalti hormoni, la
cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa
pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei
cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia
sexuala.Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la
ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de
a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a
secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra
organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii
optime pentru reproducere.Aparatul genital feminineste format
dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe interne
localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge)
si ovarele.Glandele mamare constituie anexe ale aparatului
genital.Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in
strinsa interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare
din perioadele de dezvoltare.VULVA reprezinta deschiderea in afara
organelor genitale .Este constituita din: - muntele lui
Venus-labiile mari-labiile mici-clitorisul-himenul-glandele
Bertholin-glandele Skene-bulbii vestibulari-glandele anexe
regionale-perineulLa nivelul vulvei se afla si orificiul extern al
uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene. Muntele lui
Venus:Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita, de
la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv,
oferindu-i un relief usor proeminent si o consistentamoale de
perinita.Labiile mari:sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din
fibre musculare si tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite
pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa
prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici
pe fata externa si glande sudoripare a caror functie debuteaza la
pubertate.Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara,
extremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza
comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care
in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame
extinse.Labiile mici:Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre
musculare, printre care se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt
acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos.
Prezinta glande sebacee si eventual glande
sudoripare.Clitorisul:Este constituit din doi corpi cavernosi,
separati printr-un sept incomplet. Se termina cu o extremitate
proeminenta denumita gland, prevazuta cu un
fren.Himenul:Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format
din tesut conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un
epiteliu pavimentos.Forma orificiului himenal poate
fi:-semilunara-circulara-cribiforma-septata-fibriataGlandele
Bertholin:Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii
inferioare a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande
tubulare ramificate, alcatuite din lobi formati la randul lor din
acini glandulari cu functie muco-secretorie.Glandele Skene:Sunt
asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale
orificiului uretral.Bulbii vestibulari:Sunt organe erectile
incomplet dezvoltate.Limfaticele vulvei:Sunt drenate de ganglionii
limfatici inghinali superficiali si profunzi si de ganglionii
femurali superficiali si profunziPerineul:Este o formatiune
musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia osoasa a
bazinului.Organele genitale externe:
-vaginul-uterul- corp-istm-col (cervixul)-trompe-portiunea
interstitionala-portiunea istmica-portiune ampulara-ovareleOrganele
genitale interne:-Vaginul:Este un organ fibro-muscular cu lumenul
turtit in sensul antero-posterior. Vaginul are rol in copulatie
(depunerea spermatozoizilor) siserveste drept canal trecerea
fatului si anexele sale in timpul nasterii.Datorita elasticitatii
are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii,
cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru
ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.La femeile in
varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se
intr-un conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus
in jos si dinapoi, inainte avand o lungime aproximativ de 12 cm si
diametrul de 2 cm.In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri
musculare care inchid bazinul in partea de jos a trunchiului.
Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii
vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.Pe fata
interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai
multe straturi de celule suprapuse. Suprafata mucoasei este
neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o parte si de
alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol
important in marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual
si in mentinerea lichidului spermatic depus in vagin. Mucoasa
vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din
organism, in special cu secretia de estrogeni.Vaginul in partea de
sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide in
vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte
dinainte in raport cu vezica si uretra.UTERULEste organul in care
nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce
expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in
regiunea pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi
anatomice:-anterior cu vezica urinara-posterior cu rectul-inferior
se continua cu vaginul-superior cu organele intestinale si colonul-
lateral cu ligamentele largiUterul este un organ cavitar, care
masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8 cm
lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in
portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 3
cm.
Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.Corpul
uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se
descriu doua fete si doua margini.- Fata anterioara usor convexa
este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se reflecta
pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.- Fata posterioara
mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care
coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal
posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac
vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si
colonul ileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite si in raport
cu ligamentele largi. Pe marginile uterului se gasesc vasele
uterine si se pot afla vistigii ale canalului Wolff cum este
canalul Malpighi Gartner.-Marginea superioara sau fundul uterului
este ingrosata si rotunjita, concava sau rectilinie la fetite si
net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in
contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. Unghiurile
laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si
sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si
utero-tubare.ISTMUL- continua corpul uterin si reprezinta o zona
retractila a acestuia.COLUL UTERIN-este mai ingust si mai putin
voluminos decat corpul si are forma unui butoias cu doua fete
convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe
col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand
colul in portiune supra si subvaginala.-Portiunea supravaginala
vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al vezicii
prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor
pe linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu
corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt in
raport cu baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal
superior.-Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata
de insertie a vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si este
la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi inferioare
posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea
inferioara.-Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu
varful rotunjit si centrat de orificiul extern care la nulipare
este circular sau in fanta transversalaingusta, fanta care la
multipare se lungeste pana la 1,5 cm. Buza anterioara mai
proeminenta si rotunjita, cea posterioara mai lunga creeaza
asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul este
separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de
sac.Mijloace de fixare si sustinere.Mijoacele de fixare si
sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de
aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:-ligamente
largi-ligamente rotunde-ligamente utero-sacrateLigamentele largi se
prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile
laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.Fata
anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de
15 cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior
determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg,
apoise angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase
fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus
si al labiilor mari.Fata posterioara a ligamentului este ridicata
inj portiunea mijlocie de catre ovar si ligamentele utero si
tubo-ovariene formand aripioara posterioara .Marginea superioaraa
ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una
pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza
mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza ligamentului larg cu
o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin
care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.Tesutul
celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste
parametrele.Ligamente utero-sacrateSunt doua fascicole
conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii
cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la
nivelul celei de a doua sau a primei gauri sacrate. Sunt alcatuite
din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), tesut
conjunctiv condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar
adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin
intermediul peretilor vaginali.Vascularizatia si inervatiaArtera
uterinaram a iliecei interne (hipogastrica) din care se
desprindecel mai frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la
nivelul festei ovariene.Artera ovarianatrimite un ram terminal care
patrunde prin ligamentul utero-ovarian, se anastomozeaza cu uterina
participand la irigarea uterului.Venele uteruluise formeaza din
toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu peretele
endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formeaza
marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde
sangele dreneaza prin venele tubare si ovariene in vena ovariana.
In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace
interne. O mica parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului
rotund.LimfaticelePornite din endometru si miometru, formeaza sub
seros o bogata retea mai abundenta posterior. De aici pornesc
trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapte
spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea ligamentului
rotund si ajuns in ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin
ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului impreuna
cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului
colecteaza la nivelul a trei staii ganglionare.1. Este formata din
ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern si
extern2. Este formata din ganglionii iliaci primitivi si
laterosocrati.3. Este formata din ganglionii
lombo-aortici.InervatiaInervatia uterului este asigurata de plexul
utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu
predominenta simpatica.Plexul utero-vaginal se prezinta ca o
textura densa de fibre si ganglioni plasat in parametre ce
anastomeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si
uterine.Trompele uterineSau salpingele sunt cele doua conducte
musculo-membranoase situate in partea superioara a ligamentelor
largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara
a ovarelor.La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu
spermatozoizii si constituirea initiala a oului. Trompele au o
lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra
2 4 cm pana la 6 8 cm, in partea terminala.Fiecare trompa prezinta
4 parti:-Partea interstitiala situata in grosimea peretelui
uterin.-Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 4
cm.-Ampula cu o lungime de 7 8 cm mai dilatata.-Pavilionul,
portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata cu cate
10 15 franjuri pe margine (fiimbrii)Trompele sunt dotate cu o mare
capacitate de mobilitate.Pozitia lor este asigurata de ligamente
largi, ligamente ovariene, precum si mezosalpinx. Vascularizatia
arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si
arterele uterine.OvareleSunt organe pereche. Ele constituie glanda
sexuala feminina, cu functie endocrina si in acelasi timp
producatoare a ovulelor.Sunt situate in cavitatea in cavitatea
pelviana, pe peretele sau posterior.Au o forma ovoidala, cu
diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm.
Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor
neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu
pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor.
Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si
lombo-ovarian, precum si prin mezo-ovarian. Arterele ovarului
provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o ramura
a arterei uterine si din care se desprind 10 12 arteriole care
patrund in ovar la nivelul hilului.Functii ovarieneOvarul, gonada
feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul
si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si
pregatesc organismul feminin pentru graviditate.A.Ovogeneza consta
dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa
fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula
germinativa primordiala are un numar complet (diploid) de cromozomi
(44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand ovogonii, iar
prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul
I.In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din
care rezulta o celula mare ovocitul II si primul globul polar.
Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompas
uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care
nu se divid si devine oul fecundabilcu numarul de cromozomi redus
la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar. Ovulul ajunge prin
trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat
cu secretiile uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben
in aproximativ a douazeci si patra zi a ciclului incepe sa
degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul
galben persista, are o activitate endocrina intensa in primul
trimestru al sarcinii.B.Secretia de hormoni ovarieniConsta din
estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de
celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele
corpului galben, in timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati
mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii
actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine,
simuland proliferarea mucoasei si a musculaturii
uterine.Progesteronuleste secretat de catre celulele corpului
galben, de corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre
placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a
mucoasei uterine. Secretia hormonala ovariana este controlata de
catre hormonii gonadotropi hipofizari.Glanda mamaraEste glanda
pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral
de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a
IV-a, anterior muschiului pectoral si dintat. Poate prezenta
anomalii numerice in plus sau minus; anomalii de forma sau volum.
Forma este aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizare
sau aplatizare discoidala, cu fata plana spre torace, iar convexa
libera, centrata pe mamelon.Dimensiunile sunt de 12 13 cm,
diametrul, inaltimea de 10 12 cm si greutatea de aproximativ 150
200 grame. Consistenta este formata dar elastica.Tegumentele sunt
netede, centrate de areola cu diametrul de 15 25 mm, pigmentata si
cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei
proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 10 12orificii
galactofore. Tesutul celular subcutanat, bine reprezentat, se
desparte in lama preglandulara care lipseste la nivelul mamelonului
si lama retromamara, ce asigura mobilitatea fata de marele
pectoral.
2.2 FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININMenstruatia:consecinta
coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata de o
hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care
se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza,
constituind expresia activitatii genitale feminine.In realitate
sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc:
ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si
endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar
si ciclul genital.Ciclul endometrial:Modificari ciclice ale
endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua straturi cu
caracteristici anatomice si evolutive diferite:-startul profund sau
bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului
menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si
a corionului.-Stratul superficial, numit si functional, care
prezinta importante modificari in cursul ciclului menstrual.Ciclul
menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si
menstruala.Faza proliferativaSpre a 10-a zi a ciclului, glandele
care au fost ingustate rectilinii, devin treptat hipotrofice, iar
lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici mucus,
nici glicogen. Spre ziua 13 14, glandele sunt mai mari, epiteliul
lor este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.H.-ului se secreta
estrogeni cu actiune proliferativa asupra mucoasei.Faza
secretorie(progesteronica sau pregravidica)In cea de-a 15 17-a zi,
la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin
dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei,
pentru a excreta catre ziua a 25-a.In acest moment partea spicala a
celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in
zilele 25 27, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin
resorbtia edemului.Determinismul fazei secretorie este: L.H.
progesteron faza secretorie.Faza menstrualaDureaza in medie 4 zile.
Stratul superficial masoara 8 10 cm in grosime si se elimina.
Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine,
realizat prin jocul modificarilor vasculare.Ciclul vaginuluiIn mod
normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are
patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului
menstrual.Acestea sunt:-zona superficiala-zona intermediara-zona
parabazala-zona bazalaIn timpul fazei estrigenice, epiteliul
marginal creste si atinge maximum de dezvoltare inainte de
evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea
si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in
volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si
proliferarea lor.Continutul celular in glicogen creste in aceasta
faza. Spre sfarsitul fazei estrogenice (avansata), straturile zonei
superficiala se multiplica (conificare).Ovulatia se caracterizeaza
prin debutul modificarilor regresive care se manifesta prin oprirea
dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt
eliminate in placarde. Pe masura ce faz estrogenica avanseaza,
activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui se
continua.Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a
celulelor si o crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.Faza
progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se
plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.Ciclul
mamarIn cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se
produc modificari morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni
ovarieni: foliculina si progesteronul. Foliculina, in prima faza a
ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a
canalelor galacto-fore. In faza a doua sub actiunea progesteronului
are loc dezvoltarea tesutului lobulo-alveolar.In timpul sarcinii,
sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt
dureroase. La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va
aparea colostrul. Mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De
asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale se
dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii,
constituind reteaua Haller.Dupa nastere, se declanseaza lactatia,
in ziua a 3-a a 4-a datorita inceperii secretiei de proladina,
precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului,
intervenind si o cale neuroflexa.
CAPITOLUL.2 Ingrijirea pacientului cu fibrom uterin
2.1.DEFINITIE
Fibromul uterin este o tumoare benign format din esut muscular
neted de tip miometrial i din esut conjunctiv.- este cea mai comun
tumor benign uman i cea mai frecvent;-se dezvolt din musculatura
neted a peretelui uterin ( miom ), dar prezint i ocomponent
conjunctiv, de unde i denumirea de fibrom;-a fost semnalat din cele
mai vechi timpuri ca i pietre ale uterului.
2.2 ETIOPATOGENIE Majoritatea opiniilor indic originea tumorii
in elementele musculare ale uterului, prerea difer ins dac tumora
se dezvolt in fibrele muscular proprii miometrului sau din
musculature pereilor musculari.- Originea celulelor generatoare ale
tumorii: a) Studiile histologice: au admis c fibromul uterin ia
natere din celulele muscular netede tinere ins incomplete
difereniate, dar fcand parte din elementele normale alemuchiului
uterin. b) Originea vascular a fibromului uterin este susinut
iniial de Klebs, care considerreeaua vascular drept surs de
dezvoltare a tumorii. Astfel, in sprijinul teoriei vasculare a
fibromului uterin vine descrierea unor tipuri particulare de
leiomiom, in care aspectul histopatologic arat o dispunere ordonat
a nucleelor sub efectul dezvoltrii i creterii celulelor tumorale in
jurul vaselor.
2.3.SIMPTOMATOLOGIEFibromul uterin se manifest foarte variat, in
funcie de numrul, mrimea i localizareatumorilor.- Fibromul
asimptomatic : Evideniat de cele mai multe ori cu ocazia unui
examenginecologic de rutin sau descoperit in timpul explorrii
chirurgicale a prlvisului.- Hemoragiile uterine : Sangerrile
uterine reprezint simptomul cel mai frecvent intalnit la femeile cu
fibrom uterin. Sangerrile uterine se prezint foarte variat clinic.
Explicaia lor este dat de vascularizaia crescut a uterului, mrimea
cavitii uterine i de o deficien in contracia muscular pentru a
asigura hemostaza. In ordinea frecvenei se intalnesc :- Menoragia:
hemoragia menstrual reprezint cea mai obinuit i caracteristic form
de sangerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instaleaz
niciodat brusc, menstruaiile devin progresiv mai abundente,
frecvent cu cheaguri, dureaz mai mult de o sptman, sfarind cu o
serozitate rozacee.- Menometroragiile: sunt sangerri care continu o
menstruaie abundent pan la menstruaia urmtoare. Se intalnesc cu o
frecven de aproximativ 22% din cazuri.- Metroragiile: Sunt mai
rare, intalnindu-se in 13% din cazuri; ele survin intre
menstruaii,discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom
submucos sau un polip fibros.- Hidroreea : In perioada menopauzei
se intalnesc hemoragii continue cu exacerbri.Leucoreea se intalnete
sub form hidroreic. Hidroreea const intr-o pierderede lichidclar,
apos, albicios, al crei cantitate poate ajunge pan la 1 litru/ 24h.
Pioreea saupierderi purulente pot releva cateodat un polip fibros
pe cale de necrozare. Leucoreeabanal nu este un semn de fibrom.-
Leucoreea :- abundent premenstrual, este un simptom comun; in
fibromul uterin secreia cervical este filant, translucid sau murdar
cand se insoete cu endocervicit i/sau endometrit- in obstruciile
canalului cervical pot fi prezente descrcri intermitente de coninut
seropurulent,sangvinolent de tip vomic uterin.- Fibroamele
dureroase : Apariia durerilor avertizeaz c exist ceva mai mult
decat un fibromiom banal. Durerea rezult din degenerrile ce urmeaz
tulburrilor circulatorii,infecioase, torsiunii unei tumori
pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sauprintr-o
leziune asociat.Durerile au caractere diferite :- dureri cu
caracter colicativ, spasmodic reflect contraciile uterine ce tind s
exclud din cavitatea uterin un nodul submucos sau un polip
fibromatos; uneori durerea ia aspectul dismenoreei particulare,
atunci cand fibromiomul constituie un obstacol in evacuarea
sangelui menstrual; femeia acuz o jen pelvian sau veritabile dureri
lombo-abdominale, insoite de o sangerare redus, urmat apoi de
cheaguri, care sfaresc criza dureroas;- dureri intense cu caracter
lanciant insoite de semne de iritaie peritoneal, virsturi,
subocluzie survin in cazul fibroamelor intracapsulare;- dureri cu
caracter de crampe sfaietoare iar cand se adaug febr, frisoane,
leucocitoz, se constituie semnul supuraiei i abcedrii unui nodul
fibromiomatos.Creterea rapid a unui fibrom uterin se insoete de o
stare de tensiune hipogastric. Inclavarea unui fibrom uterin in
micul bazin se exprim prin dureri caracteristice cu iradieri in
membrele inferioare, prin compresiunea realizat de tumor pe
rdcinile sciaticului.- Perceperea masei tumorale . In hipogastru
sau abdomen de ctre bolnav este posibil atunci cand tumoarea a
depit micul bazin.- Tulburri funcionale ale organelor de
vecintateIn funcie de mrimea i localizarea lui, un fibrom uterin
poate avea rsunet asupra organelor vecine, generand o serie de
simptome de imprumut.
2.4 TABLOU CLINICTulburri vezicale:- apar tulburri micionale;-
polakiuria( miciuni mai frecvente) cu caracter diurn;- retenia de
urin : se intalnete mai rar, se manifest mai ales premenstrual,
rareori ia aspect deretenie acut.Compresiunea colorectal : in
general sunt puine tensiune, constipaie, ocluzie
mecanic.Compresiunea venoas :poate fi sursa unui edem al membrelor
inferioare. Asocierea unei infecii latente in micul bazin i a unei
hipercoagulabiliti creeaz condiiile apariieiflebitelor
spontane.Compresiunea ureterului in fibromul intraligamentar poate
produce:- hidroureter- hidronefroz
2.5 DIAGNOSTIC MEDICALDiagnosticu pozitiv : se bazeaz pe datele
concrete clinice i paraclinice i pe cele aleexamenului
ginecologic.- Diagnosticul diferenialDe cele mai multe ori fibromul
uterin se recunoate uor prin examen clinic, dar procesul de
diagnosticare trebuie s aib in vedere i alte stari fiziologice i
patologice ce determin marirea uterului: sarcina in care oprirea
menstruaiei i nu sangerarea este semnul cel mai important, iar
examenul vaginal ne arat caracterele speciale ale uterului gravid
(moale, globulos,contracii); reaciile biologice de sarcin elimin
aceast posibilitate; sarcina extrauterin sau hematocelul; cancerul
de col uterin apare in jurul menopauzei sau dup ea, sangerarea este
frlegtur cu menstruaia neregulat; inflamaiile i tumorile anexiale;
chist vegetant; chist dermoid; tumori chistice de ovar solid fibrom
de ovar; uterul fibromatos este deosebit de fibromul uterin, se
intalnete la femeile multipare (in apropierea menopauzei),
manifestandu-se cu menstruaii neregulate, insoite de balonri i
dureri abdominale; la examenul clinic uterul este mrit, forma
neregulat, dur, cavitatea uterin este mai mare, dar regulat;
adenomioza determin o mrire neregulat, nedepind o sarcin de 12
sptmani i apare la femeile tinere; uterul malformat;
pelviperitonita static.
2.6 TRATAMENTTratamentul profilactic : se recomand combaterea
factorilor ce pot determina dereglri hormonale metabolice. Un scop
important este intreinerea unui echilibru hormonal, cu evitarea
incrcturilorhormonale i combaterea sindromului de congestie pelvin.
In perioada de activitategenital a femeii, msurile profilactice se
realizeaz treptat. Profilaxia fibromului uterinconst in : la
pubertate se supravegheaz intreaga dezvoltare a funciei genitale a
femeii; combaterea cauzelor de congestie pelvin i a disfunciilor
neuroendocrine; atenie in utilizarea tratamentelor cu estrogeni i a
contraceptivelor; stimularea natalitii la varst tanr; depistarea
tumorilor in fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltrii i a
complicaiilor prin medicaie decongestiv i igien riguroas; evitarea
interveniilor chirurgicale timpurii i repetate pe sfera genital;
prevenirea recidivelor dup operaii, cauzele favorizante care sunt
congestia pelvin iincrcturile hormonale, vor fi combtute; pentru o
bun profilaxie este necesar consultul periodic i dispensarizarea
cazurilor cu riscde imbolnvire ( femei care au fcut tratamente
hormonale, intervenii chirurgicalegenitale, sterilitatea primar,
pubertatea patologic); supravegherea tumorilor depistate i
tratate.Tratamentul curativ tratament farmacodinamic cu
decongestionante; ca msur de urgen se aplic tratamnt medicamentos
pentru oprirea imediat ahemoragiilor sau pentru prevenirea repetrii
lor; tratamentul fibromului uterin este chirurgical.Tratamentul
medicamentos este indicat numai in cazul tumorilor mici, fr semne
clinice deosebite, necomplicate , in preajma menopauzei, cand exist
posibilitatea supravegherii bolnavei i contraindicaii de ordin
general sau local pentru actul chirurgical. Scopul terapeuticii
medicale este combaterea hemoragiei; se administreaz ocitocice :
Ergomet sau Methergin in injecii i.m., o fiol la12 ore. Cand exist
hemoragii mari, se pot administra i i.v. Fiolele de Ergomet se pot
administra i per os, o fiol la 6 ore.Oxistinul are efect rapid i de
scurt durat se poate administra i.v. diluat in 20ml glucoz, dar se
poate administra i i.m.Medicamente cu efect asupra coagulrii : Vit.
K1 ( 3 fiole/zi, dup mese), Venostat (1 2 fiole/zi, i.v. sau s.c.),
Vit. C ( 5 tb. De 200mg/zi sau 2tb. de 500mg/zi), Prednison ( 30
mg/zi).Tratamentul cu progestative de sintez : este un tratament de
mare importan, trebuie inlturat cu progestativ asociat
estrogenitiv, datorit riscului puseului. Se folosesc : 10 mg de
progestativ in zilele 20, 23 i 26 ale ciclului menstrual, pe cale
oral sau parenteral. Poate fi asociat cu androgeni, un singur
progestativ doar. La intreruperea tratamentului exist pericolul de
noi i abundente hemoragii. Tratamentul este de lung durat i necesit
controlul permanent al uterului. Antagonitii de gmFH (Zoladex) pot
reduce mult volumul tumorilor si simptomatologiei.Chiuretajul
uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei i are scop
explorator i biopsic. Sunt foarte limitate indicaiile : cand
bolnava refuz operaia, cand starea general a bolnavei nu permite
intervenia chirurgical i ca terapie adjuvant de hemostaz temporar
pentru refacerea bolnavei i pregtirea preoperatorie.Tratamentul
chirurgical are indicaia atunci cand bolnava prezint un fibrom cu
dimensiuni mai mari ca ale unei sarcini de 3 luni, determinand o
sangerare persistent la tratamentul medicamentos, cu dureri
secundare. Tratamentul chirurgical se impune in cazul :- fibromului
mrit de volum;- miomul este posterior i antreneaz tulburri de
compresie;- fibromul lateral cu riscul de compresiune pe uretre;-
polipi intracavitari cu risc de infecie;- miomul compresiv sau
dureros;- cand apare o cretere brusc a unui fibrom care era mic;-
cand hemoragia persist peste 3 luni;- cand apar tulburri asociate
secundare;- inainte de menopauz, pentru a vindeca o sterilitate, a
favoriza graviditatea i a trataavorturile repetate;- contextul
psihologic i social.Tratamentul chirurgical este cel mai eficient
prin extirparea fibromului. Se efectueaz prin : miomectomie,
miometrectomie i histerectomie. Operaiile acestea se fac pe cale
vaginal sau abdominal. Calea de abordare se face in funcie de
volumul i topografia fibromului. Mai nou, se recurge la tehnici
operatorii conservatoare miomectomia, miometrectomia , care s
pstreze intact sau s restaurezetoate funciile aparatului genital :
gestativ, hormonal i menstrual. Miomectomia urmrete pstrarea
integritii funciilor genitale i statica organelor pelvisului,
extirparea tumorilor sau a tumorilor fibromatoase cu pstrarea
uterului i anexelor sale.
2.7 COMPLICATIIComplicaiile fibromului uterin se impart in patru
categorii:- Complicaii locale infecioase : apar in fibromul
submucos, iar apariia unei infecii se traduce prin semnele
eicaracteristice : febra, durerea, alterarea atrii generale;
fibromul infectat, rar intalnit, semrete in volum i devine mai
moale; complicaiile anexiale: pot fi acute sau cronice; endometrita
(inflamaia endometrului) este insoit de mrirea cavitii uterine
ideformare, se manifest cu leucocitoz i uoar hipertermie i se
exteriorizeaz sub formde leucoree; necrobioza septic sau gangrena
unui polip produs de col se manifest cu dureri pelvine de tip
exploziv, insoite de pierderi rocate; polipul devine friabil i
sangereaz la atingere; hemoragiile : apar foarte des in fibromul
submucos; hemoragia este un simptom i poate deveni i o complicaie
prin repetare, mult mai des decat prin abunden; uneori pot fi
foarte abundente, necesitand o intervenie chrurgical de urgen;
complicaii mecanice : hemoragii intraperitoneale, torsiunea acut
sau lent a unui fibrom, ocluzie intestinal, compresiunea pe
organele din jur (compresiuni vezicale sau rectale); complicaii
vasculare : edemul (procesul nu este reversibil i tratamentul este
chirurgical); degenerescenele fibromului uterin pot fi benigne (
degenerare chistic, degenerare ficoza coloidal i calcaroas) sau
maligne ( degenerarea malign sarcomatoas, foarte rar i foarte
grav); degenerrile maligne pot fi atunci cand fibroamele cresc
rapid i se insoesc de metroragii.Complicaii generale aparatul
respirator : apar semne de suferin prin reducerea capacitii sale,
datorittumorilor voluminoase care ridic diafragmul; aparatul
circulator : apar dureri pericardice, palpitaii, dispnee
paroxistic, tahicardie, HTA,edem, flebite ale venelor membrelor
inferioare sau a micului bazin; aparatul urinar : disurie,
polakiurie, retenie urinar, hidronefroz, fenomene
datoratecompresiunii prin dezvoltarea tumorii; obezitatea : este
frecvent i este un factor defavorabil cand este vorba de un
actchirurgical; tulburri ale croazei sanguine ( a posibilitilor
organice de a-i regla hemoragia) explic in parte pericolul
trombogenozei fibroamelor. Complicaii obstetricale sterilitate; la
asocierea cu sarcina pot aprea : compresiune asupra plexului solar,
vezicii urinare,rectului ( manifestate prin tenesme vezicale,
pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme rectale,dureri
lombo-sciatice) i chiar, in cazul fibroamelor mari, avorturi,
nateri premature,inserii joase ale placentei
CAPITOLUL 3 Rolul propriu al asistentei medicale
3.1.1 EXAMINAREA CLINICA Asistenta medical are un rol important
in ingrijirea postoperatorie, ea efectuand atat ingrijiri autonome,
cat i delegate la indicaia medicului. Alturi de asistent particip o
intreag echip. Perioada postoperatorie este intervalul dintre
sfaritul operaiei i vindecarea complet a bolnavei. In timpul
operaiei, asistenta pregtete salonul i patul pentru primirea
bolnavei, intr-un salon cu paturi puine, cat mai izolat de zgomote;
temperatura camerei s nu depeasc 20-22 C, lumina s fie cat mai
redus; patul s fie cu lenjerie curat, prevzut cu muama i alez i
accesibil din trei pri. Transportul bolnavei de la sala de operaii
se face cu cruciorul. Asistenta medical pregtete la patul bolnavei
sursa de oxigen, seringi i ace sterile de unic folosin, garou,
alcool, tvi renal, sonde vezicale, plosc urinar, medicamente (
cardiotonice,analeptice, calmante) necesare in urgen.In perioada
postnarcotic, pan la revenirea total, bolnava se va supraveghea
foarte atent, pan la apariia reflexelor de deglutiie, tuse. Bolnava
este transportat din sala de operaie cu o perfuzie fixat de
asistenta anestezist. Asistenta de salon va verifica poziia acului
i ritmul perfuziei, supraveghind-o cu atenie.
3.1.2 SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Dup sosirea bolnavei in
salon, asistenta va monitoriza permanent : TA,pulsul, respiraia i
faciesul pacientei, va nota in F.O. calitatea lor i va raporta
medicului orice schimbare survenit. Monitorizarea funciilor vitale
se va face pan la revenirea complet a contienei, deoarece pot aprea
complicaii ca : tulburri respiratorii, circulatorii, asfixie.
Poziia pacientei in pat va fi in decubit dorsal, fr pern, cu capul
intr-o parte, pentru a se evita inecarea cu vrsturi i a greurilor.
De asemenea, asistenta va administra medicaia prescris postoperator
i, de cate ori este necesar, medicaie calmant prescris de medic.
Asistenta medical va supraveghea bolnava, pe zile, pan la
externare. Imediat postoperator, asistenta va urmri : aspectul
general (facies, tegumente), temperatura, semnele vitale
(respiraie, puls,TA), reluarea tranzitului intestinal, diureza,
aspectul pansamentelor pe plag, combaterea durerilor, rehidratarea
i reechilibrarea hidroelectrolitic, alimentaia.
3.1.3 ALIMENTATIA PACIENTULUIAlimentarea se face prin regim
hidric cu ceai amar in cantiti moderate i fracionate, dac s-a
reluat tranzitul intestinal.In a doua zi, asistenta hidrateaz
pacienta per os i va incepe mobilizarea ei, pentru a produce o
stimulare a circulaiei de intoarcere la nivelul membrelor
inferioare. Se vor face micri pasive la inceput i apoi active ale
membrelor inferioare.In a treia zi alimentaia se imbogete treptat,
trecandu-se la sup strecurat, dup primul scaun se introduce paine
prjit, branz de vaci, iaurt. Daca mai este nevoie, se vor combate
durerile. Se scoate tubul de dren, dac nu este productiv.In a patra
zi, daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan, la indicaia
medicului, se administreaz o fiol de Miostin, urmat la 30 minute de
clism evacuatorie. Se completeaz alimentaia cu carne slab i
piureuri de zarzavat. Se urmrete plaga operatorie i se face
mobilizarea mai intens, se permite deplasarea prin salon.In a
cincea zi, asistenta ajut pacienta s se plimbe dar s nu oboseasc,
va ajuta medicul s scoat o parte din fire.In a asea zi se trece la
o alimentaie complet, variat, vitaminizant.In a aptea zi asistenta
va ajuta medicul la scoaterea restului firelor.Externarea dup
operaie se face dup scoaterea firelor, dac nu intervin
complicaii.
3.2 Rolul delegat al asistentei medicale3.2.1 EXAMINAREA
PARACLINICAInvestigaii de laborator: Hb (hemoglobin), Ht
(hematocrit), leucocite, trombocite, timp de coagulare ( TQ,TH,
TS), VSH, grupa sanguin, Rh. Examene biochimice ale sangelui: uree
sanguin, glicemie, tymol, proteinemie. Examen de urin: urocultur,
test de sarcin. Examen cardiologic: EKG, msurarea TA, puls.-
Examinri complementare: histerometria: permite evidenierea cavitii
uterine, alungite, deformate sau alteori pare scurtat prin noduli
submucoi intracavitari;chiuretajul uterin: se face cu scop
explorator, terapeutic, biopsic; histerosalpingografia: indicat in
diagnosticarea unui fibrom submucos, se efectueaz cu o substan de
contrast lipo- sau hidrosolubil; radiografia simpl: evideniaz
tumorile calcifiate, ca pete alburii sau alb-cenuii rotunjite;
flebografia uterin: metod radiologic de vizualizare a
vascularizaiei pelvine, utilizand calea endouterin de injectare a
substanei de contrast; examenul ecografic: apreciaz dimensiunile,
numrul i chiar topografia tumorilor,excluzand o sarcin; d detalii
asupra situaiei fibromului, depisteaz leziuni asociate ipermite
supravegherea tratamentului; examen colposcopic i citologic;
histeroscopia: vizualizeaz baza de implantare a unui fibrom
endocavitar; celioscopia; cistografia; clisma baritat.
3.2.2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELORpansament gastric pentru
stress;- regim hidric prin perfuzie;- Glucoz 10 %, 2 x 500ml;-
Clexane s.c. 20 mg;- controlul plgii.- pansament gastric;- Glucoz
10 %, 2 x 500 ml;- Clexane;- regim hidric prin perfuzie;- controlul
plgii. - Clexane;- alimentaie per os lichide i proteine;-
mobilizare treptat
3.3 DESCRIEREA UNEI TEHNICI PUNCIA VENOAS
Definiie: Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o
ven prin intermediul unui ac de puncie. Scop: Explorator-
recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice i bacteriologice Terapeutic administrarea
unor medicamente sub foema injeciei i perfuziei intravenoase: -
recoltarea sngelui n vedere transfuzrii sale - executarea
transfuziei de snge sau derivate ale sngelui - sngerarea 300-500 ml
n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial Locul punciei:
venele de la plica cotului, unde se formeaz un M venos prin
anastomozarea lor venele antebraului venele de pe faa dorsal a
minii venele subclaviculare venele femurale venele maleolare
interne venele jugulare i epicraniene mai ales la sugari i copii
miciPregtirea punciei:Materiale: De protecie: - pern elastic pentru
sprijinirea braului - muama i alez Pentru dezinfecia tegumentului
tip I protecia cmpului cutanat ap i spun, aparat de ras, alcool
iodat, tinctiur de iod, alcool medicinal, pense porttampon, cmpuri
sterile pentru izolarea locului. Pentru dezinfecia i protecia
minilor: ap i spun, alcool medicinal, mnii sterile din cauciuc.
Instrumentar i materiale sterile: ace de 25-30 mm, diametrul 6/10,
7/10, 10/10 mm n funcie de scop, seringi de capaciti diferite n
funcie de scop, pense, tampoane, mnui chirurgicale. Alte materiale:
garou, eprubete uscate i etichete, cilindru gradat, fiole cu soluii
medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal;(materialele se vor
folosi n funcie de scopul punciei).
Pregatirea pacientul Pregtirea psihic: se informeaz asupra
punciei Pregtirea fizic: pentru puncia la venele braului,
antebraului:- se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient
ct i pentru persoana care execut puncia- se examineaz calitatea i
starea venelor avnd grij ca hainele s nu mpirdice circulaia de
ntoarcere la nivelul braului- se aaz braul pe perni i muamaua n
abducie i oxtensie maxim- se dezinfecteaz tegumentele- se aplic
garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndu-l
astfel nct s opreasc circulaia venoas fr a comprima artera- se
recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind
tengescentExecuia punciei asistentul mbrac mnuile sterile i se aeaz
vis-a-vis de bolnav se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5
cm sub locul punciei, executnd o uoar compresiune i traciune n jos
asupra esuturilor vecine. se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus,
acul ataat cu bizonul n sus, n mna dreapt, ntre police i restul
degetelor. se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul
ndirecie oblic ( unghi de 30 grade) apoi peretele venos nvingndu-se
o rezisten elastic, pn cnd acul nainteaz n gol. se schimb direcia
acului 1-2 cm n lumenul venei se controleaz ptrunderea acului n ven
prin aspiraie cu seringa se continu tehnica, n funcie de scopul
punciei venoase: injectarea medicamentoas, recoltarea sngelui,
perfuzie. n caz de sngerare, se prelungete acul perfuziei cu un tub
din polietilen care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd
legat de bra. Se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii
prin desfacerea garoului i pumnului. Se aplic tamponul mbibat n
soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului i se retrage
brusc. Se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie
vertical.ngrijirea ulterioar a pacientului se face toaleta local a
tegumentului se schimb lenjeria dac este murdar se asigur o poziie
comod n pat. se supravegheaz pacientul.
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ
PACIENTA: C.R.VRSTA: 44 aniDOMICILIUL: BrasovNAIONALITATE:
romnRELIGIA: ortodoxOCUPAIA: contabilaSTARE CIVIL: cstorit
DATA INTERNRII : 12.02.2013DATA EXTERNRII : 19.02.2013
MOTIVELE INTERNRII: menoragie de 6-7 luniDIAGNOSTIC LA
INTERNARE: Fibrom uterinAnamneza:1. ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:-
neag2. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:- menarha la 16 ani;-
cicluri menstruale regulate la 28 de zile, durata menstruaiei 5-6
zile, flux crescut in ultimele 6-7 luni;- sarcini: dou; nateri:
dou; avorturi: 0.
3. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:-apendicectomie la 17 ani4.
CONDIII DE VIA I MUNC:- corespunztoare: nu fumeaz, nu consum
alcool;5. COMPORTARE FA DE MEDIU: orientat temporo spaial.6.
ISTORICUL BOLII: Boala actual a debutat aproximativ acum 6-7 luni,
prin menoragii din ce n ce mai abundente, motiv pentru care
pacienta solicit un consult de specialitate. Examenul ecografiac
evideniaz formaiuni tumorale hipogastrice Se interneaz n Clinica
Ginecologie I pentru diagnostic i tratament de specialitate.La
internare s-au efectuat urmtoarele investigaii:1. EXAMEN CLINIC
GENERAL :- G = 75 kg, = 160 cm;- tegumente i mucoase: palide;- esut
celular subcutanat: normal reprezentat;- sistemul ganglionar
superficial : nu se palpeaz;- sistem muscular: normoton,
normokinetic;- sistemul osteo-articular: integru, mobil;- aparat
renal: miciuni spontane;- aparat cardio-respirator: torace normal
conformat, simetric, particip la micarile respiratorii; frecvena
respiraiei: 16 respiraii pe minut; puls bine btut: 78 pulsaii pe
minut TA = 120/80 mm Hg;
2. EXAMEN DE SPECIALITATE :- abdomen sensibil la palpare,
elastic- organele genitale de multipar, nu pierde snge n timpul
examinrii- tueu vaginal: - vulva, vaginul suplu, elastic; - col n
buta, orientat spre dreapta; - formaiuni tumorale ct un grapefruit,
care fac corp comun cu uterul, contur policiclic, consisten ferm,
nedureroas; - anexele nu se palpeaz.- Examen Citologic -Babe
Papanicolau: - frotiu de tip II, sunt prezente celule pavimentoase,
superficiale, intermediare celule metapalzice, rare celule de tip
ganglionar;- Flora bacterian: coci redui;- Examen secreie vaginal:
negetiv;- Examen sumar de urin: Acid ascorbicNegativ
BilirubinaNegativ
Corpi cetoniciNegativ
GlucozaNegativ
Ph6
ProteineNegativ
UrobilinogenNegativ
NitriiNegativ
Densitate urinar1010
- Examen de laborator:Valori normale
Glucoz99 mg./dl.65 120 mg/dl
Uree26 mg/dl.15,0 45,0 mg/dl
Creatinin1,4 mg./dl.6 1,3 mg/dl
T.G.O.25 U/L.15 50 U/L
T.G.P.27 U/L.15 65 U/L
Fibrinogen356 mg. %180 350 mg. %
APTT38,4 26 36
Hemoglobin11,7 g%11,5 17 g%
Hematocrit31,15 %35 74 %
Leucocite6300/mm4000-100000/mm
Ts240
Tc255
VSH12 mm/lh
NGRIJIRI POSTOPERATORII :- monitorizarea funciilor cardio
vascular ( TA, puls ), respiratorie (frecvena respiratorie,
capacitatea), temperatura, diureza, cantitatea de lichid
exteriorizat pe tubul de dren;- se administreaz : perfuzii cu
Glucoz 10% 2x500ml; ser fiziologic 500ml; antialgice, Clexane
pentru profilaxia trombozelor;- se ncepe mobilizarea dup 48 de
ore;- dup 48 de ore se reinstaleaz tranzitul intestinal;- se suprim
tubul de dren, se rencepe alimentaia (supe strecurate, iaurt, brnz
de vaci), se suprim sonda vezical;- se continu urmrirea funciilor
vitale i controlul plgii pn cnd pacienta va fi externat.CULEGEREA
DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie pacienta prezint
torace normal conformat, care particip simetric la micrile
respiratorii; frecvena respiratorie datorit strii post narcotice
este de 23 respiraii/minut; ritmul respiraiei este regulat;
amplitudinea respiraiei este superficial, cu pauze egale ntre
respiraii; ambele hemitorace prezint aceeai micare n timpul
inspiraiei i expiraiei; tipul respirator : costal superior, datorit
mririi diametrului antero-posterior n timpul inspiraiei; mucoasa
respiratorie este umed, de culoare roz; pacienta are puls de 78
pulsaii pe minut i TA = 120/80 mmHg; coloraia tegumentelor este
palid.
2. Nevoia de a bea i a mnca - pacienta are o greutate de 75 kg
i168 cm nlime; cavitate bucal integr, nu prezint edentaie, mucoas
bucal umed , de culoare roz, gingiile sunt aderente la dini; nu
prezint protez dentar, masticaia fiind uoar i eficace cu gura
nchis; reflexul de deglutiie este prezent, digestia este lent;
ororul meselor era de trei mese principale i dou gustri prefer
lactatele, alimentele de origine animal, brnzeturile, fructele;
legumele, pastele finoase; se hidrateaz normal, 2000 ml/zi prin
consum de: sucuri, ap mineral, ciorbe, supe; dup intervenia
chirurgical, pacienta prezint dificulti n a se alimenta din cauza
strii postoperatorii, avnd un uor drad de dezhidratare, manifestat
prin sete datorit pierderii de snge pacienta a fost alimentat
permanent timp de trei zile prin perfuzie cu glucoz 5%, n aceast
perioad avnd un regim hidric cu ceai amar; dup trei zile s-a
restabilit tranzitul intestinal i se ncepe alimentaia cu supe
strecurate, zeam de compot, sucuri de fructe, n cantiti suficiente,
fr a depi 1500 ml n 24h; mbogindu-se treptat cu sup de zarzavaturi,
iar dup primul scaun se introduce pine prjit, brnz de vaci, iaurt,
carne fiart; alimentaia devine apoi variat i vitaminizant.
3. Nevoia de a elimina eliminarea urinei se face prin miciuni
spontane, nedureroase, cu o frecven de ase miciuni pe zi, de
culoare galben, cu aspect clar, transparent, diurez fiind cuprins
ntre 1600 1900 ml/24h; pacienta a prezentat metroragie n cantitate
de 100 ml, din acest cauz are tegumentele palide, uscate, pliu
cutanat persistent, sete eliminarea fecalelor este normal, un scaun
pe zi, de obicei dimineaa imediat dup trezire, n cantitate de 100
150 g, cu o consisten pstoas, omogen i o culoare de obicei
brun.
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur aparat locomotor
integru i mobil, ceea ce i permite pacientei o independen total n
micare, att ca amplitudine, ct i ca mobilitate articular; din cauza
pierderii de snge, pacienta s-a simit slbit; postoperator
capacitatea de efort este redus, pacienta prezentnd oboseal, ameeli
i slbiciune fizic; dup intervenia chirurgical s-a mobilizat cu
ajutor, apoi singur, motiv pentru care a prezentat un mers nclcit,
dar echilibrat; accept o poziie de decubit dorsal cu capul ntors
ntr-o parte, genunchii felctai cu o patur facut sul sub genunchi i
si schimb singur poziia; postoperator se indic micri pasive i
active.
5. Nevoia de a dormi i a se odihni nainte de internare pacienta
avea un somn linitit, adormea uor, durata somnului fiind de 7-8 ore
pe noapte; deprinderi nainte de culcare: ascultarea radioului sau
lectura; n timpul spitalizrii, durata somnului s-a redus la 4 ore
pe noapte, pacienta adoarmind greu, iar somnul i este ntrerupt de
dureri la nivelul plgii operatorii.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca pacienta prefer vestimentaia
uoar i comod , nclmintea joas; acum necesit ajutor, pentru c este
stabil datorit actului operator.
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
bolnava a fost afebril; dup intervenia chirurgical a prezentat
subfebrilitate ( 37,7 C ), iar dup trei zile revine la 36,5 37
C.
8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, a-i proteja tegumentele i
mucoasele pacienta prezint tegumente curate, netede, elastice,
normal pigmentate; mucoasa bucal este integr, fosele nazale libere;
pacienta este foarte interesat de a fi curat i ngrijit, de obicei i
efectueaz toaleta singur; dup intervenia chirurgical, bolnava
necesit pansament steril 4 zile, schimbat zilnic; dup 5 zile plaga
este curat, iar tegumentele normal colorate; n fosa iliac dreapt
are un tub de dren, care s-a meninut 4 zile.
9. Nevoia de a evita pericolele pacienta este o persoan prudent,
tie pe ct posibil s evite pericolele; acum persist o team n ceea ce
privete intervenia chirurgical, uneori plnge i atunci devine
pesimist.
10. Nevoia de a comunica- i place s converseze cu cei din jur,
abordnd discuii pe teme diferite;- acum vorbete uneori cu
ntreruperi, se blbie, devine timid i chiar plnge;- din partea
familiei are mult nelegere.
11. Nevoia de a-i practica religia pacienta este de relifie
ortodox; frecventeaz des slujbele religioase; seara citete dintr-o
carte de rugciuni.
12. Nevoia de a fi util, a se realiza pacienta este mulumit de
realizrile obinute pn acum; acum se nelinitete pentru cei doi
copii, n ceea ce privete alimentaia lor i menajul; se simte inutil
i este complexat de faptul c nu poate fi alturi de familie.
13. Nevoia de a se recreea pacienta obinuia s vizioneze anumite
programe TV; i place mult s citeasc romane de aciune; acum, datorit
condiiilor spitaliceti, nu este capabil s-i ndeplineasc obiceiurile
recreative.
14. Nevoia de a nva cum s-i protejezi sntatea nu are cunotine n
ceea ce privete aotu-ngtijirea dup externare; dorete s afle ct mai
multe informaii despre evoluia postoperatorie, de aceea pune multe
ntrebri.n urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale, am
stabilit urmtoarele nevoi alterate: nevoia de odihn; nevoia de a
evita pericolele; nevoia de a comunica; nevoia de a fi curat i de a
pstra tegumentele integre; nevoia de a se mica; nevoia de a
nva.
1
PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTEI CU FIBROM UTERIN
Problema Obiective Intervenii autonome Intervenii delegate
Evaluare
1.Alterarea strii de confort, prin durere.Se manifest prin fa
cies palid, ochi ncer-cnai i diaforez.Pacienta va avea dure-re
ameliorat peste 1h.Pacienta nu va mai aveadureri peste 2 zile. I-am
explicat pacientei s-i caute poziia cea maibun, n care s nu
prezin-te durere.Am adm. pacientei cal-mante ale durerii:
Algocalmin 1f. de 2mli.m. , 1 0 1 .Peste 1 h, pacienta nu amai
prezentat dureri de intensitate mare la nive-lul plgii, iar dup 2
zile nu a mai prezentatdeloc.
2.Dificulti n a se odihni, se manifest prin insomnie.Srabilirea
unui orar desomn : pacienta s doarm 7h pe noapte,fr treziri noaptea
i fr sedative.I-am recomandat pacienteidac poate s fac plim bri n
timpul zilei.Am asigurat condiii opti-me de microclimat.I-am adm.
Diazepam 1 tb/zi, de 10mg seara,Fenobarbital 1f./zi de 15 mg
seara.Pacienta se odihnete noaptea i are un somn linitit.
3.Alterarea tegumen-Tului prin prezena plgii operatorii.Pacienta
nu va prezenta complicaii la nivelulplgii operatorii.Am explicat
pacientei im-portana pstrrii tegu-mentului curat la nivelulplgii i
protejarea ei.Am fcut toaleta plgii cu tinct. de iod i cubenzin
iodat. Am tamponat plaga cu apoxigenat, tampoane uscate,apoi am
pansatplaga. Dup 4 zile amscos tubul de dren. Amajutat medicul la
scoa-terea firelor.Dup 4 zile postopera-tor, pacienta prezint
te-gumente integre, curatei fr complicaii.
4.Diminuarea mobilit-ii, manifestata prin di-ficultatea
schimbriide poziie. Pacienta s aib tonusulmuscular normal i for-a
muscular pstrat.
Am planificat un programde exerciii, n funcie decapacitatea
paciantei. Amparticipat zilnic la mobili-zarea pacientei
postope-rator, prin micri pasivei apoi active.Pacienta prezint un
to-nus muscular normal ifora muscular este pstrat.
5.Perturbarea imaginii semanifest prin anxie-tate, pierderea
imaginiide sine. Pacienta nu va mai fianxioas peste 3 zile.Pacienta
va avea o ima-gine de sine pozitiv, ndecurs de 3 zile. I-am
explicat pacientei ne-cesitatea interveniei chi-rurgicale i
eficacitatea ei,am ncurajat-o cu privirela actul operator.Am
discutat cu pacienta pentru nlturarea ideiimutilante.Am rugat-o s
evite friguli efortul. Pacienta i-a recptatechilibrul psihic dup
3zile.Pacienta s-a adaptat trau-mei chirurgicale.
6.Deficit de cunoateredespre auto-ngrijire.Pacienta va nelege
toa-te restriciile privitoarela diet, controlul dureriii a
efortului fizic, cti la limitarea activitiisexuale.I-am explicat
pacientei ne-cesitatea respectrii unorrestricii,cum ar fi: regim
alimentar bogat n protei-ne, limitarea efortului fi zic la munci
grele ngospodrie timp de 1 luni interdicia raportuluisexual timp de
2 luni.Auto-administrarea de calmante pentru con-trolul
durerii.
Pacienta a luat la cuno-tin despre auto-ngriji-rea la
domiciliu.
BIBLIOGRAFIE
1. Prof. Dr. N. Angelescu Propedentica medico chirurgical, Ed.
Medical, Bucureti, 1995
2. Dr. G. Balt Tehnici generale de ingrijirea bolnavilor, vol.I,
Ed. Didactici Pedagogic, Bucureti, 1988
3. I. Negruiu i colab. Obstetric Ginecologie, Ed. Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1981
4. E. Proca Tratat de patologie chirurgical, vol.VII, Ed.
Medical, Bucureti, 1986
5. C. Rdulescu Ginecologie, vol. II, Ed. Medical, Bucureti,
1995
6. V.I. Surcel Fibromul uterin, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1990
7. L.Titirc Ghid de nursing, Ed. Viaa Medical Romaneasc,
Bucureti, 1995
45