Examen DPP

1.Definiti notiunea procesul penalIn literatura de specialitate procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata de orgnalele kompetente ku participarea partilor si altor persoane in skopul konstatarii la timp si in mod komplet a acelor fapte care konstituie infractiuni in asa fel incit orice persoana care o savirsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana vinovata sa nu fie atrasa la raspundere penala. Denumirea de proces provine din latinescu procesus. Conform legislatiei in vigoare si anume conform Codului de procedura penala procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti cu participarea părţilor în proces şi a altor persoane, desfăşurată în conformitate cu prevederile prezentului cod si are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvîrşite, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată.

2.Ilustrati evolutia formei procesuale in cadrul formelor istorice ale procesului penalFormele procesului penal sint determinate de anumite trasaturi specifice care definesk pe acesat ca un fenomen neomogen. In diferite etape de dezvoltare asocietatii tinind cont de rolul acelor organe care desfasoara anumite activitati procesuale, de mijloacele de proba, si aprecierea acestora, de sarcina pe care o are probatiunea in procesul penal si alti factori deosebim ca forma a procesului penal: privat- acuzatoriala, inkizitoriala, acuzatoriala, contradictoriala, mixta. Pentru fiicare tip istorik de proces penal sint caracteristice mai multe forme iar una dinele este cea dominanta. De exemplu in procesul penal sklavagist- forma privat acuzatoriala, iar in cel feudal- inkizitoriala. Procesul privat acuzatorial – catrasatura specifica acestuia este acea ca ecest proces se deklanseaza iar invinuirea este sustinuta de catre acele persoana care au suferit in urma infractiunii sau de catre orice cetatean. Aici procesul nu poate fi intentat din oficiu de catre judecator kiar si in cadrul infractiunilor evidente. Desfasurarea procesului se efectua cu vointa partilor. Invinuitul se afla de regula in stare de libertate, isi pregatea apararea singur sau prin intermediul judecatorului. Procedura de judecata era deskisa iar partile prezentau acele probe care erau necesare si se desfasura in conditii de contradictorialitate fapt ce se aseamana cu procesul penal actual al RM si anume prin principiul contradictorialitatii si inceperea urmarii penale la plingerea prealabila a victimei. Procesul inkizitorial – aici se exclue egalitatea partilor si se neaga drepturile principale ale invinuitului kare este supus anumitor kinuri. Elementului procesulu inkizitorial se foloseau pentru infractiunile flagrante si infractiunilor de invinuire obsteasca. O trasatura specifica este ca nu se admite incetarea procesului prin impacarea prealabila a partilor kiar si in situatia cind sa pornit procesul in baza plingerii victimei. Recunoasterea vinovatiei decatre invinuit incadrul acestui proces era important si era considerat ca regina probelor iar pentru obtinerea acestora se foloseau kinurile. La fel nu se aplica principiul prezumtiei de nevinovatie iar invinuitul trebuia sa dovedeaska nevinovatia. Acesta exclude contradictorialitatea si exclude participarea aparatorului. Procesul acuzatorial – se acorda procurorului mai multe imputerniciri pentru sustinerea invinuirii. Incadrul acestui proces se trece la probele legale adika la principiul liberei aprecieri a probelor. Sarcina probatiunii le revenea procurorului si partiicivile care aveau obligatia sa dovedeaska savirsirea infractiunii si prejudiciiul cauzat. Daca nu se dovedea invinuitul putea beneficia de prezumtia de nevinovatie. Procesul contradictorial. Urmarireapenala se desfasura de pe pozitia invinuirii si de pe pozitia pararii iar judecatorul avea rolulsa sanctioneze kuo serie de masuri ku karacterde constringere (aducerea fortata, arest). Audierea martorilor la urmarirea penala sa facea in prezenta invinuiului si acuzatorului. Organele de stat care desfasoara urmarirea penala nu au obligatia sa adune probe in favoarea invinuitului. Daca invinuitul recunoaste vina la acuzare anketa judecatoreaska nu se desfasoara. Daca invinuitul nega ca a savirsit iar acuzatorul nu a prezentat probesuficiente persoana era akitata. Specific mai era posibilitatea de inkeia un akord de rekunoastere a vinovatiei si care presupunea ca akuzarea va califica fapta ca fiind mai usora iar invinuitul sa rekunoaka ka a savirsit aceasta. Forma mixta a procesului care provine de la procesul

inkizitorial care este nepublic, scris, lipsea contradictorialitatea si include elementele procesului contradictorial. In RM procesul penal este contradictorial.

3.Estimati oportunitatea respectarii formei procesuale in cadrul procesului penalFormele reglementate de lege in cadrul careise desfasoara procesul penal se numesk forme procesuale. Forma proceusale a procesului penal include o totalitate de konditii indicate in legea procesuala pe baza carora are lok desfasurarea procesului penal la general si adoptarea a unor hotariri in cauza care determina raportul si succesiunea actiunilor efectuate cu solutiile date. Forma procesuala exclude artibtrariul in proces si stabileste un regim juridik imperativ in kare se desfasoara aceasta activitate incluzinduse ka o garantie contra abuzurilor. Forma generala a procesului penal include efectuarea actiunilor procesuale in baza acelor reguli unice si parcurgerea succesiva a tuturor fazelor obligatorii ale procesului penal pentru a garanta o desfasurare echitabila a procesului. De asemenea este oportun de a respecta formele speciale in cadrul procesului penal.De exemplu in cazul infractiunilor savirsite de catre minori fata de acestia se aplika garantii suplimentare la cele generale. Minorul ca o garantie suplimentara nu poate fi retinut mai mult de 4 luni, audierea acestuia se face doar in prezenta reprezentantului legal, aparatorul si psihologul si nu poate dura mai mult de 2 ore fara intrerupere si 4 ore pe zi pentru a garanta respectarea drepturilor minorilor, pentru a nu fi influentat de exterior, si aflinduse la o virsta frageda sar putea aduce un naumit prejudiciu psihicului minorului. O alta forma speciala este procedura de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale instantelor judecatoresti. Daca ar lipsi forma in cauza sar produce incalcari grave din partea organelor de urmarire penala sau u instanta de judecata fapt care ar influenta justa solutinare a cauzei. 4.Definiti notiunea de proba in procesul penalIn procesul penal dovezile poarta denumirea de probe care conform codului de procedura penala sînt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei infracţiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei, precum şi la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluţionare a cauzei. Probele sint elemente ku relevanta informativa asupra tuturor laturilor cauzei penale.

6.Proiectati o situatie kind in procesul penal o informatie a fost administrata prin alta modalitate dekit prin mijlocul legalConform Codului de Procedura penala nu pot fi admisein calitate de probe informatiile obtinute prin aplikarea violentei, prin amenintare, incalcarea dr banuitului, invinuitului, inculpatului, prin incalcarea dr la interpret, traducator etc. , dintro sursa care nu poate fi verificata in timpul sedintei si altele. Drept o situatie concreta poate fi cazul kind procurorul profitind de starea luide serviciu si aflinduse in relatiile ostile ku invinuitul l-a supus pe acesta violenetei ku skopul de a obtine de la acesta din urma declaratia de recunoastere a vinovatiei. Invinuitul sub influenta constringerii procurorului a fost impus sa recunoasca vinovatia fapt care a fost demonstrat in instanta de judecata prin examinarea medicala a invinuitului si prin declaratiile acestuia ca in timpul aflarii subarest preventiv lui i sa cauzat vatamari corporale. Astfel acordul de recunoastere nu poate fi admis in calitate de proba deoarece a fost obtinuta prin mojloace ilegale de proba.

7.Definiti functiile procesual penaleFunctiile in procesul penal si interactiunea dintre ele sint elemente de bazade realizare a principiului egalitatii in fata legii si a principiului contradictorialitatii. Daca acest echilibru se incalca exista posibilitatea de a depasi limitele unui proces ekitabil si contradictoriu in cardul caruia judecatorul infaptueste justitia, procurorul acuza iar avocatul apara interesle persoanei invinuite. Exista 3 funtii in procesul penal: functia apararii, acuzarii si functia judecarii. Functia aprarii care consta ca apararea exista si se realizeaza de catre avocati pentru asigurarea unui proces penal echitabil. Functia acuzarii este realizatade catre procuror, insa laacest proces mai contribuie si organele de urmarire penala. Procurorul conduce urmarirea penala, fiind acuzator de stat si reprezinta acuzarea

in numele statului. Functia judecatii – este reazlizatanumai de catre instantele judecatoresti, organe de stat care datorita organizarii si functionarii realizeaza o activitate desolutionare a unui konflict generat de o fapta prevazuta de CP.

8.Divizati functiile procesuale in dependenta de fazele procesului penalProcesul penal este divizat in urmatoarele faze: urmarirea penala, judecarea cauzei in prima instanta , executarea sentintei. In fiecare din aceste faze obligatorii ale procesului penal se desfasoara functiile procesual penale. Astfel in faza urmarii penale functia acuzarii este realizata de catre procuror care este acuzatorul de stat si reprezinta interesele acestuia. El conduce urmarirea penala, este responsabil de administrarea si verificarea probelor, recunoaste persoana in calitate de banuit, pune sub invinuire peersoana, transmite cauza instantei de judecata sustinind acuzarea. Functia apararii in faza urmarii penale se realizeaza prin faptul ca banuitului sau invinuitului i se garanteaza dreptul la un aparator numit din oficiu sau ales la propria dorinta, care va participa la audierea banuitului, invinuitului, să facă obiecţii împotriva acţiunilor organului de urmărire penală şi să ceară includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal respectiv, să ceară recuzarea persoanei care efectuează urmărirea penală etc. La urmarirea penala functia judecarii este realizata de catre judecatorul de instructie cu acordul caruia se efectuează acţiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilităţii persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenţei, convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări, precum şi alte acţiuni prevăzute de lege. Cu autorizarea judecătorului de instrucţie pot fi aplicate măsuri procesuale de constrîngere, şi anume: amînarea înştiinţării rudelor despre reţinerea persoanei pînă la 12 ore; aplicarea amenzii judiciare;punerea bunurilor sub sechestru;. In fazajudecarii cauzei functia acuzarii si apararii se realizeaza de catre procuror si respectiv aparator care actioneaza in proces pe baza principiului contradictorialitatii. Astfel ambele parti au dreptul de a prezenta probe, de a face obiectii, de a adresa intrebari martorilor, partii vatamate, inculpatului, specialistului, expertului si altor persoane participante laprocess. In faza judecarii cauzei functia judecarii este realizatade catre judecator sau judecatori in functie de cauza examinata. Judecatorul este independent, impartial si inamovabil si are sarcina de a solutiona cauza penala. In faza executarii sentintei instanta solutioneazachestiunea privind aminarea executarii sentintei, eliberarea depedeapsa din kauza bolii, executarea sentintei kind existe si alte sentinte neexecutate, solutionarea cererilor de stingere si reabilitare inainte de termen. Aparatorul la rindul are dreptul sa ceara liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen, înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blinda, liberarea de la executarea pedepsei penale a persoanelor grav bolnave, amînarea executării pedepsei pentru femeile gravide şi femeile care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani.

9.Proiectati o situatie de incalcare a functiei procesuale in raport cu unele principii ale procesul p.Un exemplu de incalcarea functiei procesuale de acuzare ar fi situatia in care organul de urmarire penala in mod abuziv, fara ordonanta procurorului sau incheierea judecatorului de instructie patrunde ilegal in domiciliul persoanei pentru a efectua perkezitia. In cazul dat are lok incalcarea functiei procesuale de acuzare lezind principiul legalitatii si inviolabilitatii domiciliului. Daca e sa ne referim la functia apararii o situatie de incalcare a acestei functii aducindu-se atingere a unui principiu al procesului penal ar fi cazul in care procurorul sau organul de urmarire penala neacordind posibilitatea banuitului, invinuitului de a beneficia de dreptul sau legitim de aparare, acestuia nu i se acorda un aparator dinoficiu sau posibilitatea de a alege un aparator la propria dorinta. Incazuldat se incalca principiul legalitatii si principiul asigurarea dreptului la aparare. In fine daca e sa ne referim la functia judecarii o incalcare a acesteia ar fi in cazul in care judecatorul printr-o incheiere nemotivata, neintemeiata a decis desfasurarea procesului in sedinta inchisa. De asemenea a pronuntat sentinta in sedinta inchisa. In cazul dat s-a incalcat principiul publicitatii in sedinta de judecata conform caruia judecarea cauzei în şedinţa închisă trebuie argumentată şi

efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.În toate cazurile, hotărîrile instanţei de judecată se pronunţă în şedinţă publică.

10.Dati definitia admisibilitatii probelor si criteriile de apreciere a admisibilitatiiiPotrivit prevederilor CPP sunt admisibile probele pertinente,concludente,si utile administrate conform CPP.Pentru ca o proba sa fie admisibila in primul rind ea trebuie sa fie administrata de catre un subiect competent.Adica proba poate fiadministrata de catre organele de urmarire penala,de parti sau de instanta de judecata la cererea partilor.In al doilea rind proba trebuie sa fie administrata prin mijlocul de proba,cum ar fi de exemplu pentru ca o declaratie sa fie ca proba ea trebuie depusa in cadrul procesului penal. In al treilea rind este ca proba pentru a fi admisibila trebuie administrata conform procedurii cuvenite,cum ar fi de exemplu sa se respecte procedura ce tine de termenii procesuali sau de exemplu se interzice de a audia in calitate de invinuit persoana fata de care nu sa emis ordonanta de punere sub invinuire si nu sa inaintat acuzarea.In a paatrulea rind proba nu trebuie sa cada sub incienta prevederii de fructul pomului otravit-este neadmisibila proba care a fost obtinuta din alta proba cu incalcarea procedurii.In al cincilea rind este regula inadmisibilitatii probelor care contin date de provenientanecunoscuta.Aici poate fi considerata proba doar acele date a caror autenticitate poate fi verificata.

11.Divizati subiectii procesuali in sarcina carora este pusa probarea inadmisibiliatii probelorChestiunea admisibilităţii datelor în calitate de probe o decide organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea părţilor, ori, după caz, instanţa de judecată. Dacă administrarea probelor a fost efectuată cu respectarea dispoziţiilor prezentului cod, argumentarea inadmisibilităţii probelor se face de către partea care cere respingerea lor. În caz contrar, obligaţia de a argumenta admiterea lor revine părţii care le-a administrat sau părţii în favoarea căreia au fost administrate probele.

12.Proiectati un caz cind se poate observa fructele pomului otravitSituatia in care la audiere pentru a obtine declaratii de la banuit,invinuit acesta este supus violentei,amenintarilor si a altor mijloace de constringere.

13.Definiti garantiile procesuale in procesul penalSunt mijloace juriidce care asigura realizarea drepturilor si obligatiilor in procesul penala ale tuturor subiectilor..Orice elemente carecontribuie la rezolvarea cauzei conform legii,conform adevarului si conform scopului politicii penale.In sens restrins prin garantii procesuale se intelege acele mijloace legale care permit exercitarea reala a drepturilor procesuale in raport cu interesele legitime ale fiecarei persoane.

14.Clasificati garantiile procesualeDupa natura lor pot fi clasificate in:

1. mijloace care asigura posibilitatea executarii obligatiilor si imputernicirilor de catre organele statului si persoane cu functie de raspundere pentru realizarea scopului procesului penal.

2. mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a drepturilor procesuale si pararea intereselor si libertatilor legitime ale cetatenilor.

Garantiile ce tin de realizarea scopului procesului penal:a) Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau hotaririlor instanttei in

legatura cu desfasurarea procesului pt toate pers fizice si juridiceb) Atributiile organelor de urmarire penalace actiuni de urmarire penala

independentc) Atributiile org de urmarire dea retine persona 72 ore fara mandatul instanteid) Atributiile org de urmarire de a cita si ascultia orice persoana ca martore) Atributia procurorului de a permiten actiunile de urmarire penala ce limiteaza

dreptul de a parasi localitatea

f) Atributiile instantei de a aplica amenda judiciarag) Reglementarea raspunderii penale pentru nerespectarea obligatiilor

procesuale de catre martori,partea vatamata,expertGarantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei:

a) Obligatiile persoanelor care desfasoara procesul penal de a instiint aparticipantii despre dreptuirle procesuale si de a asigur realizarea lor

b) Obligatia org de urmarire de a cerceta circumstantele cauzei sub toate aspectelec) Obligatia org de urmarire si a instantei de a emite hotariri legale,intemiate si motivated) Exercitarea controlului respectarii legii in fazade urmarire penala de procuror si

instantae) Atributia procurorului de a anula ordonantele ilegale si repunerea in drepturi a

persoanelor lezate de actiunile organelor de urmarire penala si ofiterilor de urmarire penala

f) Atributia instantei de a aanula unele hotariri ilegale ale org de urmarire penalag) Posibilitatea partilor de a ataca hotaririle si actiunile organelor de urmarire penala la

judecatorul de instructie, in instanta si in cea ierarhic superioara.h) Dreptul partilor de a avea aparator sau reprezentant.i) Dreptul partii de lua cunostinta de materialele cauzei si de a intra in posesisa unei

copii a unei hotariri procesualej) Dreptul persoanei la reparare prejudiciului cauzat prin intermediul actiunilor org de

urmarire penala si a instanteik) Reglementarea raspunderii disciplinare si penale in cazul abaterilor disciplinare care

sunt savirsite de persoanele care desfasoara procesul penal.

15.Proiectati o situatie in care sunt afectate garantiile procesualeEste situatia cind persoane datorita faptului ca persoana beneficiaza de dreptul la aparare, in cazul retinerii acesteia nu ia sa acordat aparator in termen de o ora de la momentul retinerii.

16.Definiti notiunea de obiect probatoriuPrin obiect probatoriu se intelege totaltatea circumstantelor care urmeaza a fi dovedite intr-o cauza penala. Constatarea acestor circumstante nepermite sa efectuam o justa solutionare a cauzei si de a realiza in fiecare caz aparte sarcina unui proces ekitabil. Prin circumstante se intelege potrivit CPP fenomenele lumii materiale, care includ fapte si imprejurari de fapt.17.Distingeti elementele componente ale obiectului probatoriuConform CPP primul element al obiectului probatoriu sint:

1) faptele referitoare la existenta elementelor infractiunii si kauzele kare inlatura caracterul penal al faptei. Intro cauza penala este necesar ase dovedi mai intii daka a existat fapta infractiunii si daca a avut lok in realitate un asemenea fenomen si este necesar de a stabili daca cele comisein realitate corespund cu elementele componentei de infractiune din norma penala.

2) Circumstante prevazute de lege care atenueaza sau agraveaza raspunderea. In toate cauzeel kind se stabileste o imprejurare care ar putea sa influenteze asupra pedepsei ea trebuie indicata. Recunoasterea unei imprejurari ca fiind o circumstanatatenuanta sau agravanta se face de instanta sau de organul deurmarire penala. La constatarea acelor circumstante este necesar de probat depsre faptul daca cel invinuit a constientizat aceste imprejurari

3) Datale personale care caracterizeaza inculpatul si victima care au o importanta pentru stabilirea pedepsei si pentru executarea acesteia deoarece lastabilirea pedepsei se ia in consideratie situatia materiala a condamnatului, existenta minorului laintretinere, comportamentul postinfractional etc.

4) Caracterul si marimea daunei cauzate prin infractiune. Dauna include prejudiciul moral,material sau fizic. De cele mai multe ori calificarea corecta se face in dependenta de

consecintele faptei. Daca victima considera ca isa kauzat in prejud moral atunci imprejurarea trebuie inclus in obiectul infractiunii.

5) Existenta bunurilor destinate sau utilizate pentru savirsirea infractiunii sau dobindite prin infractiune indiferent de faptul cui ele au fost transmise. Aici seinclud si obiectele si avantajele sau veniturile care au fost primite de faptuitor sau de alta persoana in urma savirsirii infractiunii

6) Circumstante relevante la stabilirea pedepsei. Acele probe care sint incluse in obiectul probatoriului trebuie sa asigure pronuntarea unei pedepse ekitabile.

Concomitent cu circumstanţele care urmează să fie dovedite în procesul penal, trebuie să fie descoperite cauzele şi condiţiile care au contribuit la săvîrşirea infracţiunii.

18.Generalizati situatiile legale prevazute de legea procesuala si in practica cind circumstantele cauzei sint constatate prin anumite mijloace de probaÎn procesul penal se constată, prin anumite mijloace de probă, următoarele circumstanţe: 1) cauza decesului – prin raportul expertizei medico-legale; 2) caracterul şi gradul leziunilor corporale în cauzele penale privind infracţiunile grave, deosebit de grave şi excepţional de grave – prin raportul expertizei medico-legale; 3) incapacitatea persoanei, la momentul săvîrşirii faptei prejudiciabile, de a-şi da seama de acţiunile sau inacţiunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a unei dereglări psihice temporare, a unei alte dereglări a sănătăţii sau debilităţii – prin raportul expertizei psihiatrice; 4) incapacitatea martorului de a percepe şi a reproduce circumstanţele, ce urmează a fi constatate în cauza penală, ca urmare a unei boli mintale, unei dereglări psihice temporare, a unei alte dereglări a sănătăţii sau a debilităţii – prin raportul expertizei psihiatrice; 5) atingerea de către partea vătămată, bănuit, învinuit, inculpat a unei anumite vîrste, dacă aceasta are importanţă în cauză – prin certificat de vîrstă, iar în caz de incapacitate legată de vîrstă – prin raportul expertizei medico-legale sau psihiatrice; 6) prezenţa antecedentelor penale ale bănuitului, învinuitului, inculpatului – prin certificat de cazier judiciar sau, după caz, prin copii de pe hotărîrile judecătoreşti de condamnare devenite definitive. Fapte şi circumstanţe care nu trebuie dovedite. Se consideră fapte şi circumstanţe care nu trebuie dovedite: 1) faptele unanim recunoscute- care sint faptele evidente sau cele notorii. Faptele evidente sint cunostintele din lumea inconjuratoare, dovedite prin experienta vietii si care nu necesita a fi dovedite. De exemplu nu trebuie dovedit ca la un anumit timp este zi sau este noapte. Faptele notorii sunt kunoskute de un cerc larg de personae. De exemplu capitala unei tari, sau strada pe care se afla o anumita institutie. 2) veridicitatea metodelor moderne de cercetare, unanim acceptate, în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei şi meseriei.19.Definiti tipurile si sistemul izvoarelor interne si internationale ale dr proc penalPrin izvor al dr proc penal se intelege acel ansamblu de normejuridiceobligatorii careinintregul lor sau aparte contin reglementari cu privire ladesfasurarea procesului penal, competenta instantelor de judecata, dr si oblig partilor si altor persoane participante la proces. Izvoareledreptului procesual penal se clasifica in 2 mari categorii: interne si externeIzvoarele interne ale dr proc pen sint : Constitutia RM care este legea suprema si nici olege sau alt act juridic care contrvine prevederilor ei nu are putere juridica; Codul de procedura penala; Legea cu privire la secretulde stat, secretul comercial, protectia martorilor si altor participanti la process, organizarea judecatoreasca, procuratura, statutul judecatorului etc. Din izvoarele externefac parte: tratatele internationale la care Rm este parte ( Conventia pt aparare dr omuluisi libertatilor fundamntale)In cazul judecarii cauzelor instantele de judecata trebuie sa verifice daca legea sauactul care urmeaza a fi aplicat si care reglementeaza dr si libertatile garantate de Conventie sint compatibile cu prevederile acesteia, in cazde incompatibilitate instnta va aplica direct prevederile Conventiei mentionind aceasta in hotarirea sa. Conform Constitutiei RM seobliga sa respectecarta

ONU si tratatele lacare este parte si sasi bazeze relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoskute ale dr international.

20.Clasificati si explicati formele de interpretare anormelor juridice procesual penaleDin punct de vedere din punct de vedere care efectueaza interpretarea ea poate fi legala, care este facuta de catre organul care a adoptat legea si care se realizeaza in cadrul actului legislativ in care se afla norma juridica. Interpretarea legala este obligatorie iar forta normei interpretative este aceasi ca si a normei interpretate. Interpretarea judiciara se realizeaza de instantele judecatoresti la aplicarea normei juridice procesuale fara ca sa aiba un caracter obligatoriu si pentru alte instante judiciare. Aceasta interpretare se face la solutionarea oricarei kauze si are un caracter permanent. Interpretarea doctrinara este realizata de specialisti, cercetatori in domeniul dreptului. Aceasta se bazeaza pe argumente stiintifice si se include in manuale,monografii, articole stiintifice. Din punct devedere a metodei interpretarea poate fi: gramaticala care include explicarea continutului normelor juridice, prin intelegerea exacta a intelesului termenelor folositi. Aceasta include descifrarea sensului etimologic al cuvintelor si legatura dintre partile unei propozitii. Interpretarea sistematica care contribuie la intelegerea continutului unei norme juridice prin raportarea cu alte dispozitii din aceasi ramura sau alte ramuri de drept. Interpretarea logica care include explicarea intelesului unei norme juridice pe baza rationamentelor logice. Dupa rezultat interpretarea poate fi: declarativa- se face prin redarea fixa a textului de lege interpretat daca se constata ca redactarea este corecta si precisa; restrictiva- este atunci kind se konstata ka in textul legii interpretate sa spus mai mult dekit sa dorit; extensiva- este atunci kind se konstata ka textul legii spune mai putin dekit a dorit sa spuna.

21.Proiectati o situatie in care sa demonstrati modul de functionare al exceptiei de neconstitutionalitate in procesul penalDacă, în procesul judecării pricinii, se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale, instanţa de judecată este în drept să sesizeze, în conformitate cu prevederile Codului jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională pentru a verifica constituţionalitatea actului respectiv.Sesizarea Curţii Constituţionale de către instanţa de judecată este admisibilă numai încazul în care actul normativ este aplicat sau urmează a fi aplicat conform opiniei instanţei înpricina concretă pe care o examinează. Din momentul emiterii de către instanţă a încheierii cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi pînă la adoptarea hotărîrii de către Curtea Constituţională, procedura de examinare a cazuei sau de executare a sentintei pronunţate se suspendă. Daca Curtea Constitutionala admite exceptia, norma juridica asupra careia a fost ridicata nu va mai fi aplicata in cauza concreta si nu isi va mai produce efectele juridice pentru viitor - textul de lege devine "mort".22.Definiti notiunea de probatoriuProbatoriu este o totalitate de actiuni intreptate spre stabilirea circumstantelor cauzei care sint efectuate de catre instanta si de catreparti. Potrivit CPP probatoriul include invocarea de probe si propunerea lor, admiterea si administrarea lor in skopul de constatare acelor circumstante care sint importante pentru cauza. Probele administrate se verifica si se apreciaza de catre organul de urmarire penala si de catre instanta de judecata.

23.Analizati atributiile subiectilor procesuali in cadrul probatoriuluiConform CPP probele administrate se verifică şi se apreciază de către organul de urmărire penală sau instanţă. În scopul administrării probelor, apărătorul admis în procesul penal, în modul prevăzut de prezentul cod, este în drept să solicite şi să prezinte obiecte, documente şi informaţii necesare pentru acordarea asistenţei juridice, inclusiv să poarte convorbiri cu persoane fizice dacă acestea sînt de acord să fie audiate în modul stabilit de lege; să solicite certificate, caracteristici şi alte documente din diverse organe şi instituţii care pot să le elibereze în modul stabilit; în interesul

asistenţei juridice, să solicite, cu consimţămîntul persoanei pe care o apără, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesită cunoştinţe speciale. Bănuitul, învinuitul, inculpatul, apărătorul, acuzatorul, partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii lor, precum şi alte persoane fizice sau juridice, sînt în drept să prezinte informaţii orale şi scrise, obiecte şi documente care pot fi utilizate ca mijloace de probă. Instnta de judecata este limitata in activitatea de stringere a probelor, iar aceasta activitate este posibila de executata doar la cererea partilor. Instanta are obligatia de a verifica probele propuse de catre parti pntru a constata admisibilitatea, pertinenta si concludenta lorFiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele şi în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanţa de judecată.Instanţa pune la baza hotărîrii sale numai acele probe la cercetarea cărora au avut acces toate părţile în egală măsură.

24.Redactat o cerere la CEDO kind un sibiect a incalcat atributiile saleI. Părţile Reclamantul/Reclamanta

1. Gheorghita Vasile, sex masculin, cetatean al RM, profesia inginer in constructie, nascut la data de 04.09.1970 in satul Cruzesti raionul Taraclia, cu domiciliul in municipiul Chisinau, stradaFlorilor 4/2, ap 45 tel 022368433

II. Expunerea faptelor

La data de 12.06.2009 Eu Gheorghita Vasile am fost supus t torturii si am fost detinut in conditii inume si degradante in timpul arestului preventiv in Procuratura sectorului Centru. Timp de 8 zile am fost detinut intr-o celula care in conditii de umezeala inalta si am fost hranit in decurs de 8 zile doar kite o bukata de piine pe zi. Aceste actiuni indreptate impotriva mea au fost cu scopul de a obitne de la mine recunoasterea vinovatiei asupra unei fapte care in realitate nu am savirsito.

III. Expunerea pretinsei sau pretinselor violări ale Convenţiei şi/sau a Protocoalelor, precum şi a argumentele în sprijinul acestor afirmaţii

In virtutea celor mentionate conform art. 3 din Conventie a fost incalcat principiul interzicerii torturii potrivit caruia Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradanteIV. Expunerea în legătură cu prevederile art. 35/ din convenţie

Instanta care a examinat cauza in fond a emis o sentinta de conamnare cu pedeapsa inchisorii pe un termen de 12 ani.

La examinarea cauzei in Apel instanta nu a anulat decizia instantei de fond raminind aceasi sentinta de condamnare.

18. Decizia internă definitivă a Curtii Supreme de Justitie a fost condamnarea la privatiune de libertate pe o perioda de 10 ani conform art 145 alin 1 CP.

Cererea nu a fost examinată anterior de către Curte sau supusă unei alte instanţe internaţionale.

V. Expunerea obiectului cererii şi a pretenţiilor provizorii în vederea unei satisfacţii echitabile

solicit reexaminarea cauzei si repararea prejudiciului cauzat de organul de urmarire penala in forma de 10.000 euro.

VII. Lista documentelor

a) buletinul de identitate

b) sentinta de condamnare

c) raportul de expertiza

VIII. Declaraţia şi semnătura

25. Declar pe onoare că informaţiile ce figurează în prezentul formular de cerere sunt exacte.

Semnătura (reclamantului sau a reprezentantului) [...]

25.Definiti principiul legalitatii in procesul penalConform principiului legalitatii procesul penal se desfăşoară în strictă conformitate cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional, cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi ale prezentului cod. Dacă există neconcordanţe între prevederile tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi prevederile prezentului cod, prioritate au reglementările internaţionale. Dacă, în procesul judecării cauzei, instanţa stabileşte că norma juridică naţională ce urmează a fi aplicată contravine prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte, instanţa va aplica reglementările internaţionale în direct, motivînd hotărîrea sa şi informînd despre aceasta autoritatea care a adoptat norma naţională respectivă şi Curtea Supremă de Justiţie. Hotărîrile Curţii Constituţionale privind interpretarea Constituţiei sau privind neconstituţionalitatea unor prevederi legale sînt obligatorii pentru organele de urmărire penală, instanţele de judecată şi pentru persoanele participante la procesul penal.

26.Distingeti situatii cind jurisprudenta este o parte componenta a sistemului de dreptPrecedentul judiciar poate deveni izvor dedrept in situatia in care acesta nu va contraveni prevederilor legale si va avea ca scop interpretarea detaliata a normelor procesuale si materiale. Cea mai mare importanta precdentul judiciar poate avea in probatiunea penala in special in acele cazuri legate de asigurarea drepturilor acelor subiecti care sint implicati in administrarea probelor si solutionarea problemelor ce tin de aceasta administrare. Precedentul judiciar este eficace din punct devedere al pronuntarii unei solutii in baza unor cauze similare examinate anterior. 29.Analizati modalitatile de administrare a probelor decatre aparatorÎn scopul administrării probelor, apărătorul admis în procesul penal, în modul prevăzut de prezentul cod, este în drept: 1) să solicite şi să prezinte obiecte, documente şi informaţii necesare pentru acordarea asistenţei juridice, inclusiv să poarte convorbiri cu persoane fizice dacă acestea sînt de acord să fie audiate în modul stabilit de lege; 2) să solicite certificate, caracteristici şi alte documente din diverse organe şi instituţii care pot să le elibereze în modul stabilit; 3) în interesul asistenţei juridice, să solicite, cu consimţămîntul persoanei pe care o apără, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesită cunoştinţe speciale. (3) Bănuitul, învinuitul, inculpatul, apărătorul, acuzatorul, partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii lor, precum şi alte persoane fizice sau juridice, sînt în drept să prezinte informaţii orale şi scrise, obiecte şi documente care pot fi utilizate ca mijloace de probă.Aparatorul este in drept să prezinte documente sau alte mijloace de probă pentru a fi anexate la dosarul penal şi cercetate în şedinţa de judecată;

30.Estimati in ce masura atributiile aparatorului in cadrul probatoriului se conformeaza cu principiul egalitatii armelorIn jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor petoa ta dura ta des fasura r i i p rocedur i i in fa ta unu i t r ibuna l , f a ra ca una d in t re e le sa f i eavantajata in raport cu cealalta parte sau celelalte parti in proces. Acest principiu decurge inmod

direct din faptul ca orice persoana are dreptul la ascultarea cauzei sale in mod echitabil.P r inc ip iu l e s te un e lement esen t i a l a l d rep tu lu i l a un p roces ech i t ab i l . Aces t p r inc ip iu impune fiecarei parti sa i se ofere posibilitatea rezonabila de a-si sustine cauza sa in conditiicare sa nu plaseze intr-o situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul ei si ca exigenta„egalitatii armelor” in sensul unui just echilibru intre parti are, in principiu acelasi rol atat in procesel civile, cat si in cele penale.Astfel, o diferenta de tratament in ascultarea martorilor poate incalca principiul egalitatiiarmelor. Orice inegalitate in comunicarea documentelor poate fi sanctionata in numeleacestui principiu. Partile trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta in mod egal mijloacele de proba de care dispun. De asemenea, principiul egalitatii armelor trebuie sa fie respectat intimpul exercitarii cailor de atac. Acuzatul conform art 6 al Conventiei are dr să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei.

31.Stabiliti esenta principiului prezumtiei de nevnovatiePersoana acuzată de săvîrşirea unei infracţiuni este prezumată nevinovată atîta timp cît vinovăţia sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanţiile necesare apărării sale, şi nu va fi constatată printr-o hotărîre judecătorească de condamnare definitivă. Prezumtia de nevinovatie cuprinde si lipsa obligatieiunei persoane de asi demonstra nevinovatia. Legea procesual penala stabileste ca rasturnarea prezumtiei nevinovatiti sau concluziile despre vinovatia persoanei nu pot fi intemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condiţiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

32.Generalizati constatarile Cedo in cauza Popovici vs MoldovaPetru Popovici (Gâlcă), supranumit „Micu”, a fost arestat în 2001, fiind învinuit că ar fi dirijat o organizaţie criminală ce ar fi comis zece omoruri, 13 tentative de omor şi alte crime grave. Pe parcursul urmarii penale, el a negat categoric că ar cunoaşte pe cineva dintre membrii grupării şi că ar fi participat la infracţiunile incriminate. La 7 octombrie 2003, Curtea de Apel a RM i-a achitat pe Micu şi pe Guzun - una dintre persoanele loiale acestuia - pe toate capetele de acuzare, din lipsă de probe. Procurorii au atacat decizia de achitare la CSJ, care l-a condamnat pe el şi pe Guzun la detenţie pe viaţă. Ultimul fugise în Germania, ţară care refuză până azi să-l extrădeze. Şi de data asta, Micu a jucat strălucit - a refuzat să asiste la decizia de condamnare, pentru ca să invoce, mai târziu, la CEDO, că dosarul a fost examinat în lipsa lui. La finele lui 2007, CEDO îi dă dreptate lui Micu, inclusiv în privinţa încălcării confidenţialităţii dintre el şi avocaţi, a lipsei de imparţialitate a judecătorilor, a condiţiilor de detenţie degradante, precum şi a lipsei unei audieri în faţa CSJ. Într-adevăr, potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, după achitarea unei persoane în prima instanţă, procurorul trebuie să solicite audierea inculpatului şi a principalilor martori în instanţa de recurs şi să prezinte probe noi în susţinerea acuzaţiilor. În cazul Micu, CSJ l-a condamnat pe viaţă doar în baza recitirii declaraţiilor iniţiale ale celor audiaţi. „În baza aceloraşi materiale prin care fusese achitat, CSJ l-a condamnat la detenţie pe viaţă. Surprinzător, în ianuarie 2010, această instanţă l-a achitat pe Micu pe cele mai grave capete de acuzare, învinuindu-l doar de şantaj, samavolnicie şi falsificarea de acte. Iar termenul de detenţie i-a fost scăzut de la închisoare pe viaţă la 13 ani, pe când Guzun a fost achitat totalmente. Hotarirea CtEDO a hotarit ca Popovici se afla in condiţii de detenţie inumane si degradante în IDP Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei. Lipsa motivelor suficiente si rezonabile pentru detenţie, incălcarea dreptului la un proces echitabil pe motiv că CSJ a anulat sentinţa de achitare dată in primă instanţă, fără a-l audia, Declaraţia lui V. Gurbulea că Dl. Popovici (Micu) este şeful unei grupări criminale a constituit o încălcare a prezumţiei nevinovăţiei. Astfel RM a fost condamnata la recuperarea pagubei fata de Popovici in suma de 15.500 euro.

33.Compuneti anumite reguli care trebuie respectate deorganul de urmarire penala in relatiile cumass media astfel ca sa nu sa seincalce prezumtia de nevinovatieOrganul de urmarire penala in relatiile ku mass media trebuia sa actioneze in asa mod incit sa nu incalce prezumtia de nevinovatie a banuitului, invinuitului, inculpatului. Astfel functionarii organului de urmarire penala nu trebuie sa declare ca banuitul, invinuitul, inculpatul este vinovat de comiterea infractiunii la fazadeurmarire . Aceasta poate fi dovedita numai intr-un proces echitabil si numaide catre instantele de judecata.

34.Definiti declaratiile persoanei acuzateDeclaratiile persoanei acuzate poate fi definita ca o marturisire, o afirmare deskisa a unor convingeri data de catre banuit, invinuit, inculpat. Declaratiile sint depuse incadrul urmaririi penale sijudecarii cauzei sisunt recunoscute ca mijlok de proba doar daca au fost depuse incadrul actiunilor procesuale respective. Declaraţiile bănuitului, învinuitului, inculpatului sînt informaţiile orale sau scrise, depuse de aceştia la audiere în conformitate cu CPP referitor la circumstanţele care au servit temei pentru a-i recunoaşte în această calitate, precum şi la alte împrejurări ale cauzei pe care le cunosc.

35.Argumentati necesitatea confirmarii recunoasterii vinovatiei cu alte probe in cauza penalaRecunoastere vinovatiei sint declaratiile in care banuitul invinuitul, inculpatul recunoaste savirsirea faptei imputate, si explica circumstantele comiterii acestei fapte. In acest sens are valoare probanta nu insasi recunoasterea faptei dar dateledefapt pe care le relateaza faptuitorul. Recunoasterea vinovatiei sustinuta de declaratii cu privire la fapta savirsita va avea valoare probanta cindva fi confirmata de totalitatea probelor din cauza penala. Faptulrecunoasterii vinovatiei nu da dreptulperosanei care face mrarireapenala sa intrerupa adiminstrareaprobelor iar instntei sa inceteze examinarea altor probe. Recunoasterea vinovatiei trebuie confirmata cu alte probe in cauza penala pentru a stabili daca intr-adevart persoana care sia recunoskut vinovatia este vinovata de comiterea faptei si daca aceste declaratii au fost expuse fara constringerea sau amenintarea banuitului, invinuitului, inculpatului din partea organului de urmarire penala sau de catre alte persoane interesatein cauza. Recunoasterea vinovatiei trebuie confirmata cu alte probe pentru a stabili adevarul si pentru justa solutionare a cauzei, pentru a pedepsi vinovatul si de a restabili ekitatea sociala.

36.Proiectati o situatie cind CEDO va constata o violare a dr omului in functie de aprecierea incorecta a declaratiilor persoanei acuzate Una din modalitatile de apreciare a probelor este veridicitatea acesteia. O situatie de apreciare incorecta a declaratiilor persoanei acuzate ar fi situatia in care banuitul, invinuitul la audieredeclara ca el nu a comis fapta respectiva si ka kunoaste o potenitala persoana care cunoaste informatia necesara despre adevaratul faptuitor. Organul de urmarire penala considerind ca aceste declaratii au fost expuse pentru a scapa de o eventuala raspundere neverificind veridicitatea declaratiilor acestuia a intocmit rekizitoriul si la transmis spre judecare instantei de judecata.

37.Reproduceti continutul juridic al cerinte egalitatei tuturor in fatalegii si autoritatilorConform principiului egalitatii tuturor in fata legii toţi sînt egali în faţa legii, a organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie. Autoritatile publice implicate in procesul penal trebuie sa adopte o atitudine egala fata de toate persoanele fara a face vreo discriminare intre ele. Este interzis de aplica un tratament mai rau fata de unele persoane si manifestarea unei atitudini indulgenet fata de altele. Condiţiile speciale de urmărire penală şi judecare faţă de anumite categorii de persoane care beneficiază, conform legii, de un anumit grad de imunitate se asigură în baza prevederilor Constituţiei, tratatelor internaţionale, prezentului cod şi altor legi.

38.Demonstrati esenta principiului egalitatii armelorÎn jurisprudenta CEDO, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pe toata durata desfasurarii procedurii în fata unui tribunal, fara ca una din ele sa fie avantajata în raport cu cealalta parte din proces. Acest principiu nu e prevazut expres de legea interna. El rezulta insa, din art. 6 (1), CEDO, fiind impus de necesitatea respectarii echitatii in procesul penal. Aceasta egalitate de arme inseamna, pentru faza de judecata a procesului, o pozitie procesuala a oricareia dintre partile procesului. Principiul egalitatii de arme obliga la inserarea in legislatia interna a unor dispo-zitii menite sa garanteze exercitarea drepturilor si obligatiilor procesuale. Egalitatea de arme in procesul penal inseamna crearea unor conditii concrete pentru ca oricare dintre partile procesului penal sa aiba posibilitatea de a-si sustine cazul in mod egal cu partea cu interese contrare, adica impune cerinta ca nici una dintre parti sa nu fie pusa in vreo situatie de avantaj sau de dezavantaj fata de partea adversa. O aplicatie practica in materia cailor de atac -; E inechitabil ca o parte sa benefi-cieze de mai multe cai de atac decat cealalta parte.

39.Justificati existenta cazurilor de exceptie de la principiul egalitatiiIn RM ligislatia stabileste mai multe cazuri de aplicare a unui tratament diferentiat. Dat fiind faptul ca anumite persoane in virtutea anumitor circumstante se pot afla intro situatie de inegalitate in comparatie cu altele. De exemplu acelei persoane care nu cunoaste limba in care are lok procesul i se ofera interpret. Exceptiile care fac parte de la regulile generale pentru anumite persoane nu inkalka principiul egalitatii deorece nu au scopul prioritar de astabili privelegii pentru acestea insa urmaresk de a garanta infaptuirea activitatii profesionale a acesteia si a garanta buna infaptuire a justitiei. CPP mentioneaza ca condiţiile speciale de urmărire penală şi judecare faţă de anumite categorii de persoane care beneficiază, conform legii, de un anumit grad de imunitate se asigură în baza prevederilor Constituţiei, tratatelor internaţionale, prezentului cod şi altor legi. Dupa parerea mea sint justificate aceste exceptii dat fiind faptul ca anumite persoane care dispun de o anumita functie in stat, respectiv pentru acestia lise ofera o imunitate pentru aproteja informatiile pe care acestia le detin si in acelasi timp de a proteja si statul.

40.Descrieti procedura de audiere a banuitului, invinuitului si inculpatului Audierea bănuitului, învinuitului, inculpatului se face numai în prezenţa unui apărător ales sau a unui avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, imediat după reţinerea bănuitului sau, după caz, după punerea sub învinuire, dacă acesta acceptă să fie audiat. Persoana care efectuează urmărirea penală, înainte de a-l audia pe bănuit, învinuit, îl întreabă numele, prenumele, data, luna, anul şi locul naşterii, precizează cetăţenia, studiile, situaţia militară, situaţia familială şi persoanele pe care le întreţine, ocupaţia, domiciliul şi altă informaţie necesară pentru identificarea persoanei lui în cauza respectivă, după aceea îl întreabă dacă el acceptă să facă declaraţii asupra bănuielii sau învinuirii care i se incriminează. În cazul în care bănuitul, învinuitul refuză să facă declaraţii, aceasta se menţionează în procesul-verbal al audierii. Dacă bănuitul, învinuitul acceptă să facă declaraţii, persoana care efectuează audierea îl întreabă dacă recunoaşte bănuiala sau învinuirea ce i se impută şi îi propune să facă în scris explicaţii asupra acesteia, iar dacă bănuitul, învinuitul nu poate scrie sau refuză să scrie personal declaraţia, aceasta se consemnează în procesul-verbal de către persoana care efectuează audierea.Declaraţiile bănuitului, învinuitului se consemnează în procesul-verbal al audierii, întocmit în conformitate cu prevederile.

41.Analizati constatarile CEDO in cauza Valeriu si Nicolae Rosca vs RMReclamanţii Valeriu si Nicolae Rosca s-au plîns sub aspectul Articolului 3 din Convenţie despre

rele tratamente aplicate de poliţie şi anchetatori la 11 mai 2001 în Comisariatul de poliţie a sectorului Centru, precum şi despre refuzul procurorilor de a iniţia o investigaţie penală cu privire la pretinse rele tratamente din acea zi. La fel, reclamanţii s-au plîns, conform aceluiaşi Articol, despre

rele tratamente din 13 iunie 2001 în Comisariatul de poliţie raionului Ialoveni şi despre tergiversarea procedurilor referitoare la plîngerile acestora despre maltratări din acea dată. Articolul 3 din Convenţie declară:

“ Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.” Reclamanţii s-a de asemenea s-au plîns sub aspectul Articolelor 3 şi 8 din Convenţie, referitor la condiţiile inumane de detenţie precum şi de cenzurarea corespondenţei lor. Partea relevantă a Articolului 8 din Convenţie stipulează următorele: “1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.”Curtea a hotarit că a avut loc violarea Articolului 3 din Convenţie în ce priveşte rele tratamente aplicate reclamanţilor; vizavi de omisiunea Statului de a se conforma obligaţiunilor procedurale de investigare a relelor tratamente ale reclamanţilor precum şi de a asigura o impunere a unei pedepse impaciente asupra persoanelor responsabile; cît şi privitor la condiţiile de detenţie inumane; Curtea constată încălcarea Articolului 3 din Convenţie cu privire la condiţiile de detenţie a reclamanţilor în prezenta cauză.Hotărăşte

(a) că statul reclamat trebuie să achite reclamanţilor, în decurs de trei luni de la data la care hotărîrea va deveni definitivă, potrivit Articolului 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume, care urmează a fi convertite în lei moldoveneşti la rata aplicabilă la data achitării:

(i) EUR 15,000 (cincisprezece mii) pentru fiecare reclamant, plus orice taxă care poate fi aplicată, cu titlu de compensare a prejudiciului moral;

(ii) EUR 2,000 (două mii) ambilor reclamanţi cu titlu de compensare a costurilor şi cheltuielilor, plus orice taxă care poate fi aplicată;

42.Estimati mecanismele procesuale de asigurare a dreptului invinuitului in cadrul audieriiCPP contine un sir de mecanisme procesuale de asigurare a dr invinuitului in cadrul audierii. Astfel conform art 104 CPP audierea, învinuitului se face numai în prezenţa unui apărător ales sau a unui avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, imediat după reţinerea bănuitului sau, după caz, după punerea sub învinuire, dacă acesta acceptă să fie audiat. Nu se permite audierea, învinuitului în stare de oboseală, precum şi în timpul nopţii, decît doar la cererea persoanei audiate în cazurile ce nu suferă amînare, care vor fi motivate în procesul-verbal al audierii. De asemenea audierea învinuitului, nu poate începe cu citirea sau reamintirea declaraţiilor pe care acesta le-a depus anterior. Invinuitul nu poate prezenta sau citi o declaraţie scrisă mai înainte, însă poate utiliza notele sale asupra amănuntelor greu de memorizat. Dacă învinuitul nu are posibilitate de a se prezenta pentru a fi audiat, organul de urmărire penală procedează la audierea acestuia la locul aflării lui, daca nu se demonstreaza ca se eschiveaza ku rea credinta de la prezentarea in fata organului de urmarire penala.

43.Definiti conceptul de tortura si tratament cu cruzime, inuman si degradantTortura este un tratament inuman care are ca scop obtinerea informatiei sau a unor marturisiri sau aplicarea unei pedepse. Tratamentul inuman este acel tratament de asha natura incit poate provoca fara a fi evitate grave suferinte mintale sau fizice. Tratamentul degradant este un tratament care umileste grav pe un indivit in fata altora sau care il determina sa actioneze impotriva vointei sale.

44.Corsacov vs MoldovaReclamantul s-a plins de incalcarea articolului 3 al Conventiei, care reglementeaza urmatoarele:“Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”. (a) Constatarile Curtii cu privire la faptele cauzei

56. Nu poate fi disputat faptul ca in perioada intre arestul reclamantul s-a aflat sub controlul politiei. De asemenea, nu poate fi disputat si faptul ca reclamantul a sustinut ca pe parcursul acelei perioade lui i-au fost cauzate leziuni corporale. 57. Esenta declaratiilor Guvernului este ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului cind el a fost aruncat la pamint in drum spre sectia de politie 58. Curtea nu este convinsa de argumentele prezentate de catre Guvern si considera ca acesta a omis sa prezinte o explicatie plauzibila despre modul cum reclamantului i-au fost cauzate leziuni corporale. Ea noteaza ca expertiza medicala, intocmita de catre o comisie independenta constituita din 4 medici legisti cu experienta, numita de catre procuratura, in mod clar precede faptul ca leziunile corporale ale reclamantului nu puteau fi cauzate printr-o cadere a acestuia, dar prin lovituri cu un obiect contodent. Ea mai noteaza de asemenea ca, constatarile comisiei medicale nu au fost puse la indoiala in procedura nationala si ca Guvernul nu a prezentat nici o proba Curtii, care sa puna la indoiala concluziile clare ale comisiei medicale. Prin urmare, Curtea considera ca acest raport are o valoare probatorie puternica in ceea ce priveste modul in care reclamantului i-au fost cauzate leziunile corporale. 60. In baza tuturor materialelor prezentate, Curtea conchide ca Guvernul nu a reusit sa prezinte probe care sa dovedeasca faptul ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului intr-un alt mod decit aplicarea unui tratament rau pe parcursul aflarii sale in arest. 61. Expertiza medicala arata ca reclamantul a fost batut cu obiecte contodente in cap si la talpa piciorului sau sting. Se pare ca in rezultatul acestor batai reclamantul a suferit o trauma acuta la cap si o contuzie; el avea numeroase vinatai pe fata, in jurul urechii drepte si pe talpa piciorului sau sting; el a avut o perforare a membranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale aplicate care i-au cauzat surzenie brusc instalata si care a avut drept rezultat scaderea capacitatii de auz Se pare ca, leziunile cauzate reclamantului s-au deteriorat pina la invaliditate de gradul II.Curtea a decis ca statul pirit sa achite reclamantului, in decurs de trei luni de la data la care hotarirea devine definitiva in conformitate cu articolul 44 §2 al Conventiei 20.000 Euro (douazeci de mii de Euro) in calitate de prejudiciu moral si 1.000 Euro (o mie de Euro) in calitate de costuri si cheltuieli, care sa fie convertite in valuta nationala a statului pirit la rata aplicabila la data executarii hotaririi, plus orice taxa care ar putea fi incasata.

45.Redactati in calitate de avocat o plingere pe numele procurorului despre incalcarea art 3 al CEDO in roivinta clientului dvsConform CPP Plîngerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plîngerii sau denunţului, indicarea făptuitorului, dacă acesta este cunoscut, şi a mijloacelor de probă. Plîngerile împotriva acţiunilor şi inacţiunilor organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii se adresează procurorului care conduce urmărirea penală. În cazul în care plîngerea se referă la procurorul care conduce urmărirea penală sau exercită nemijlocit urmărirea penală în cauza respectivă, acesta este obligat să înainteze plîngerea depusă, însoţită de explicaţiile lui, în termen de pînă la 24 de ore, procurorului ierarhic superior.. Orice declaraţie, plîngere sau alte circumstanţe ce oferă temei de a presupune că persoana a fost supusă acţiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant urmează a fi examinate de către procurer în procedură separată. Plîngerea se examinează de către procurorul ierarhic superior în termenul şi în condiţiile prevăzute de lege.

46.Definiti notiunea declaratiile martoruluiDeclaratiilemartorului sint date depuse de catre acesta in cadrul audierii asupra oricaror circumstante care urmeaza a fi constatate in cauze. Declaraţiile martorului sînt date orale sau scrise, depuse de acesta în cadrul audierii în condiţiile prezentului cod, asupra oricăror circumstanţe care urmează să fie constatate în cauză, inclusiv asupra persoanei bănuitului, învinuitului, inculpatului, părţii vătămate şi relaţiilor sale cu aceştia.

47.Evidentiati erorile care pot inflkuenta asupra declaratiilor martorului fidelIn cadrul urmarii penale fidelitatea martorului se efectueaza prin semnarea procesului verbal de audiere de catre acesta iar la faza judecarii martorul este obligat sa depuna juramintul si sa semneze procesul verbal referitor ca a fost prevenit depsre raspunderea pentru declaratiile

48/Estimati corespunderea legislatiei nationale cu standerdele CEDO privind declaratiile anonimeCurtea recunoaste ca toate probele trebuie examinate cu prezenta persoanei akuzate in proces public cu repsectarea principiului contradictorialitatii si admite utilizarea declaratiilor martorilor ca probe chiar si in situatia cind aceste declaratii nu sint facute intro sedinta de judecata. Utilizarea declaratiilor obtinute in faza urmaririi penale ca probe nu este incalcare a art 6 CEDO insa cu conditia ca dr apararii se respecta. Aceste dr include ca se acorda posibilitatea de acontesta si interoga martorul opozitiei in momentul depunerii marturiilor sau dupa proces. Conform CEDO sentinta de condamnare nu trebuie sa se intemeieze doar pe declaratiile martorului anonim. Dacă există motive temeinice de a considera că viaţa, integritatea corporală sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui sînt în pericol în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face într-o cauză penală privind o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă şi dacă există mijloacele tehnice respective, judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa poate admite ca martorul respectiv să fie audiat fără a fi prezent fizic la locul unde se află organul de urmărire penală sau în sala în care se desfăşoară şedinţa de judecată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute în prezentul articol.

49.Definiti conceptul de limitare a libertatii indicind conditiile in care limitarea libertatii este legalaOrice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale : a. dacă este deţinut legal pe baza condamnării pronunţate de un tribunal competent ; b. dacă a făcut obiectul unei arestări sau deţineri legale pentru nerespectarea unei hotărâri pronunţate de un tribunal, conform legii, ori în vederea garantării executării unei obligaţii prevăzute de lege ; c. dacă a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a se bănui că a săvârşit o infracţiune sau când există motive temeinice ale necesităţii de a-l împiedica să săvârşească o infracţiune sau să fugă după săvârşirea acesteia ; d. dacă este vorba de detenţia legală a unui minor, hotărâtă pentru educaţia sa sub supraveghere sau despre detenţia sa legală, în vederea aducerii sale în faţa autorităţii competente ; e. dacă este vorba despre detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond ; f. dacă este vorba despre arestarea sau detenţia legale ale unei persoane în scopul împiedicării pătrunderii ilegale pe teritoriu sau împotriva căreia se află în50.Stepuleac vs MoldovaÎn cauza Stepuleac c. Moldovei, reclamantul, Gheorghe STEPULEAC, este directorul Tantal SRL, o companie ce oferă servicii de securitate. Reclamantul a fost arestat, arestul fiind motivat prin faptul că reclamantul a fost identificat de către o victimă şi că el putea influenţa martorii sau victima. După eliberarea sa, reclamantul a dat un interviu în care a menţionat că arestul şi detenţia sa au constituit rezultatul eforturilor Ministerului Afacerilor Interne de a monopoliza piaţa serviciilor de securitate.Reclamantul a fost arestat din nou şi deţinut până la 23 mai 2006.Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO în privinţa condiţiilor de detenţie în IDP al Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei al MAI, a insuficienţei asistenţei medicale acordate reclamantului în acest centru de detenţie şi a lipsei unei anchete adecvate din partea autorităţilor privind pretinsa intimidare a reclamantului în celulă; şi violarea art. 5 § 1 CEDO (legalitatea detenţiei) deoarece cele două arestări ale reclamantului au avut loc fără a

exista motive verosimile că el ar fi comis o infracţiune. Curtea a acordat reclamantului EUR 12,000 cu titlu de daune morale şi EUR 3,000 cu titlu de costuri şi cheltuieli.

51.redactati o cerere

I. Părţile Reclamantul/Reclamanta



La data de 12.06.2009 Eu Gheorghita Vasile am fost retinut fara motive intemeiate de catre colaboratorii organului de urmarire penala si am fost retinut la sectorul de politie din sectorul Botanica. In perioada de retinere numi s-au adus la cunostinta temeiurile retinerii si am fost privat de dreptul de a dispune de un aparator.


In virtutea celor mentionate conform art. 5 din Conventie a fost incalcat principiul Dreptul la libertate şi la siguranţă astfel Orice persoană arestată trebuie să fie informată, în cel mai scurt termen şi într-o limbă pe care o înţelege, asupra motivelor arestării sale şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa.

Instanta care a examinat cauza in fond a emis o sentinta de conamnare cu pedeapsa inchisorii pe un termen de 4 ani.

La examinarea cauzei in Apel instanta nu a anulat decizia instantei de fond raminind aceasi sentinta de condamnare.

18. Decizia internă definitivă a Curtii Supreme de Justitie a fost condamnarea la privatiune de libertate pe o perioda de 3 ani conform art 145 alin 1 CP.



solicit reexaminarea cauzei si repararea prejudiciului cauzat de organul de urmarire penala in forma de 10.000 euro.



b) sentinta de condamnare

c) procesele verbale de audiere a martorilor




52.Definiti declaratia partii vatamate ca mijlocdeprobaDecl partiivatamate sunt date orale sauscrise depuse deacesta in cadrul audierii in conditiile cpp asupra oricarei circumst care urmeaza a fi constatate inclusiv asupra pers banuitului inv inculpatului

si relatiei cu acestea. In declaratiile partii vatamate sunt iclusenudoar imprejurarile faptei ca si incele ale unui martor dar si diferite opinii, pozitii alesale. La determinarea continutului declaratiilor parti vatamate este necesar de luat in consideratie si faptul ca legea octorteste viata privata a persoanei.

53.Distingeti declaratiile partii vatamate de cele ale martoruluiSpre deosebire de martor partea vatamataare unstatut special determinatde faptul ca este o persoana careia i sa cauzat un prejudiciu si are uninteres in cauza. La audiere partea vatamata in instanta de judecata in general kunoaste toate materialele cauzei in komparatie ku martorul avind dr sa ia kunostinta de materiale la finisarea urmaririi. Spre deosebire demartor partea vatamata este obligata si are dr sa depuna declaratii dat fiind faptul ca prin aceasta isi promoveaza interesele sale si isi ocroteste un interes legitim al sau. Daca victima infractiunii renunta la contituirea partii vatamate aceasta nu va fi obligata sa depuna obligatii. La audierea partii vatamate se aplica dispozitiile ku privire la declaratiile si audiereamartorilor. Audierea partii civile si a partii civilmente responsabile se efectueza conform dispozitilor referito la audierea invinuitului. Aceasta inseamna ca numai partea vatamata este obligata sa depuna declaratii veridice inclusiv juramintul. Partea civila si cea civilmente responsabila nu sint obligate sa depuna declaratii. Ele pot fi audiate in kalitate demartori. In declaratiile partii vatamate nu sint incluse doar imprejurartile faptei ca si in cele ale unui martor, dar si diferite opinii ale sale.

54.Proiectati o situatie cind in anumite categorii de infractiuni apararii i se interzice de a pune anumite intrebari directe partii vatamate La determinarea continutului declaratiilorpartii vatamate este necesar de luat in consideratie si faptul caq legea ocroteste viata privata a persoanei. Din aceste considerente, art 111 CPP stabileste ca in cazul unor infractiuni sexuale se interzice inculpatului sau aparatorului prezentarea anumitor probe despre pretinsul caracter sau istoria personala a victimei. Aceste date pot fiprezentate in urma unui demers inaintata instantei care esteexaminat doar insedinta inkisa lakare participa inkulpatul si procurorul avind dr sa se expuna asupra acestor imprejurari. Admiterea demersului poate avea lok doar in cazulincare omiterea acestor date prezentate de inculpat ar putea sa prejudicieze achitarea inculpatlui. Totusi nu toate probele vor fi prezentate insa numai acelea pe care le va considera presedintele sedintei posibile de administrat. Aceasta regula se refera la datele prezentate de aparare si la intrebari eventuale care pot fi adresate partii vatamate.

55.Definiti inviolabilitatea domiciliului Inviolabilitatea domiciliului este garantată de lege. În cursul procesului penal, nimeni nu este în drept să pătrundă în domiciliu contrar voinţei persoanelor care locuiesc sau deţin sediu în ele, cu excepţia cazurilor şi modului prevăzute de prezentul cod. (2) Percheziţiile, cercetările domiciliului, precum şi alte acţiuni de urmărire penală la domiciliu, pot fi ordonate şi efectuate în baza unui mandat judiciar, cu excepţia cazurilor şi modului prevăzute de prezentul cod. În cazul efectuării acţiunilor procesuale fără mandat judiciar, organul abilitat să efectueze aceste acţiuni, imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea acţiunii, prezintă instanţei de judecată materialele respective pentru controlul legalităţii acestor acţiuni.

56.Gutu contra MoldoveiÎn cauza Guţu c. Moldovei reclamanta, Tatiana GUŢU,. Fiul său minor M., care avea 12 ani la acea dată, era adesea bănuit de comiterea unor furturi mici şi era des luat la secţia de poliţie. Nici o procedură penală nu a fost iniţiată împotriva lui din cauza vârstei. El s-a plâns de câteva ori că a fost bătut de poliţişti. şi mama sa a depus plângeri contra acestora. Reclamanta a adresat o cerere Procurorului General în care solicita atragerea la răspundere a poliţiştilor pentru maltratarea fiului său la. Ea susţinea că ei au intrat în grădina casei sale şi că au supus-o tratamentelor inumane şi degradante, solicitând Procurorului General de a iniţia proceduri penale împotriva acestora. Procurorul General a refuzat iniţierea procedurilor penale contra celor doi ofiţeri de poliţie deoarece

exista o hotărâre judecătorească definitivă în care a fost constatată comiterea contravenţiei administrative prevăzută de art. 174 § 1 al CCA, astfel acţiunile poliţiştilor nu puteau fi considerate ilegale.În faţa Curţii, reclamanta s-a plâns de violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii) în urma maltratării de către poliţişti care au împins-o jos în noroi şi ulterior au încătuşat-o, datorită condiţiilor din celula în care a fost reţinută şi a fost impusă de a apărea a doua zi în faţa judecătorului în aceleaşi haine murdare. Reclamanta mai pretindea violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (dreptul la libertate) deoarece a fost reţinută timp de aproximativ 12 ore fără temeiuri legale; a art. 6 § 1 al Convenţiei deoarece nu a fost citată pentru şedinţa de judecată şi deoarece pe parcursul procedurii nu i-a fost permis să propună citarea martorilor şi nu a fost asigurată cu un avocat. Curtea Europeană a constatat, în unanimitate, violarea art. 5 § 1 al Convenţiei. Curtea a notat că reclamanta a refuzat să-i însoţească pe poliţişti deoarece nu a fost citată, reclamanta şi fiul său puteau fi aduşi silit la secţia de poliţie doar dacă ei refuzau să se prezinte după citare. Mai mult, potrivit prevederilor CPP, ancheta preliminară urma să fie efectuată numai după pornirea procesului penal. Prin urmare, reţinerea reclamantei pe motiv că ea nu s-a supus ordinelor legale ale poliţiştilor nu poate fi considerată „legală”.Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei deoarece reclamanta nu a fost citată pentru prezentare la şedinţa; violarea art. 8 al Convenţiei deoarece intrarea poliţiştilor în ograda casei reclamantei a constituit o ingerinţă în dreptul ei la respectarea domiciliului şi nu a urmărit nici un scop legitim. Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 13 al Convenţiei în privinţa drepturilor garantate de art. 5 şi 8 ale Convenţiei. Pretenţiile reclamantei privind violarea art. 3 în conjuncţie cu art. 13 ale Convenţiei şi 6 § 2 al Convenţiei au fost respinse ca neîntemeiate.Curtea a acordat reclamantei EUR 5,000 cu titlu de daune morale şi EUR 1,500 cu titlu de costuri şi cheltuieli.

57.Proiectati o situatie in care perchezitia la domiciliu este posibilafara mandat judiciarConform CPP in caz de delict flagrant, percheziţia se poate efectua în baza unei ordonanţe motivate fără autorizaţia judecătorului de instrucţie, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea percheziţiei, materialele obţinute în urma percheziţiei efectuate, indicîndu-se motivele efectuării ei. Judecătorul de instrucţie verifică legalitatea acestei acţiuni procesuale. O situatie in care perkezitia la domiciliului este posibila fara mandat judiciar ar fi cazul kind un functionar al organului de urmarire penala deplasinduse la serviciu a auzit 2 impuskaturi. Convinginduse ca impusakturile proveneau din casa lui X a intrat in domiciliul acestuia cu scopul de a verifica arma din care a fost efectuata impuskatura. In urma perkezitiei s-a constat ca arma lui X nu era inregistrata si ca posesorul o detinea ilegal. In virtutea celor descoperite impotriva lui X a fost pornit un dosarpenal fiind invinuit de comiterea infractiunii prevazaute de art 290 CP si anume Pastrarea si utilizarea ilegalaa armelor. In acest sens persoana care a efectuat perkezitia in termen de 3 ore a prezentat materialele obtinute in urma perkezitiei judecatorului de instructie.

58.Definiti notiunea de audiere a martorului si descrieti procedura audieriiAudierea martorului se efectueaza in urma citarii. Citarea se efectueaza conform CPP. In cazul incare persoana executa o pedeapsa privativa de libertate sau este detinuta instare de arest in alta cauza penala se citeaza in calitate de martor prin intermediul administratiei institutiei de detentie care asigura prezenta persoanelor la lokul citarii. Martorul nu trebuie citat in zilele de odihna, noapte cu excceptia cazurilor cind nu sufera aminare. In cazul neprezentarii persoana poate fi adusa silit, insa kind persoana nu poate sa se prezinte in fata organului din anumite motive intemeiate ea trebuie sa informeze aceste organe. Ca motive pot firecunoscute boala, primirea tardiva a citatiei sau alte imprejurari. Minorul este citat prin intermediul parintilor sau reprezentantilor legali. Conform regulii generale audierea se efectueaza in lokul desfasurarii urmaririi penale sau al cercetarii judecatoresti. In caz de necesitate audierea poate fi efectuata la lokul de trai sau la lokul de serviciu. Audierea martorului se face sub prestare de juramint doar in cazul examinarii cauzei in instanta de

judecata. In cadrul urmaririi penale asigurarea fidelitatii martorului se efectueaza prin semnatura acestuia in procesul verbal de audiere iar la judecare martorul fiind obligat pe linga juramint sa semneze in procesul verbal mentiunea referitor la prevenire depsre raspunderea penala pentru declaratii false.

59.Doorson vs OlandaIn cazul Doorson v. Olanda (Doorson v. Olanda, 29 noiembrie 1993, DR 75, p.231.), Comisia a trebuit sa decida daca ingerinta in viata privata care a rezultat din prezentarea fotografiei (extrase din dosarul politiei) reclamantului tertilor era justificata in sensul articolului 8 (2). Judecatorii de la Strasbourg au estimat ca aceasta ingerinta, care viza prevenirea criminalitatii, era proportionala acestui scop conform urmatoarelor motive:- fotografia nu a fost utilizata decit in cadrul anchetei;- ea nu a fost accesibila publicului larg;- ea a fost facuta legal de catre politie in cursul unei arestari precedente si, in consecinta, fara intruziunea in viata privata a persoanei interesate.

61.Enumerati mijloacele procesuale prin intermediul carora persoana poate fi limitata in exercitarea dr la proprietate sau privata de proprietatePersoana fizică sau juridică nu poate fi lipsită în mod arbitrar de dreptul de proprietate. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decît din motive de utilitate publică şi în condiţiile CPP şi conform principiilor generale ale dreptului internaţional. Punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrîngere, care constă în inventarierea bunurilor şi interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. Bunurile pot fi puse sub sechestru numai în baza hotărîrii judecătoreşti. După punerea sub sechestru a conturilor şi a depozitelor bancare sînt încetate orice operaţiuni în privinţa acestora prin care. Prin urmare punerea subseckestru a bunurlor limiteaza dr deproprietate in directia ca se interzice instrainarea acestora iar atuncikind bunurile sechestrate sint ridicate sau sigilate este interdictia de a folosi acestea. Bunurile ridicate în cursul acţiunii procesuale se descriu în procesul-verbal al acţiunii respective, iar persoanei de la care acestea au fost ridicate i se înmînează copia de pe procesul-verbal al acestei acţiuni.

62.Cebotari contra MoldoveiÎn cauza Cebotari c. Moldovei, reclamantul, Mihail CEBOTARI, era directorul întreprinderii de stat „Moldtranselectro”. el a fost recunoscut în calitate de bănuit într-un dosar penal instrumentat de către CCCEC cu privire la pretinsa sustragere a avutului statului în proporţii deosebit de mari de către SRL „Oferta Plus”. Reclamantul a fost bănuit de depăşirea atribuţiilor de serviciu prin faptul că a cerut Guvernului Republicii Moldova să emită pe numele SRL „Oferta Plus” o obligaţiune trezorerială nominativă (OTN) în valoare de MDL 20,000,000 pentru energia electrică consumată de către instituţiile bugetare. pe numele reclamantului a fost eliberat mandat de arest şi el a fost deţinut sub arrest pina, când a fost eliberat pe cauţiune. O perioadă din detenţia sa el a fost deţinut în Izolatorul de Detenţie Provizorie al CCCEC. Camera pentru întrevederi între avocat şi client din IDP al CCCEC era dotată cu un perete de sticlă care îi separa. În timpul întâlnirilor în această cameră, avocatul nu putea transmite sau primi documente de la client. Datorită imposibilităţii de a o semna personal fără a fi citită de angajaţii IDP, cererea reclamantului la CtEDO a fost semnată de către soţia lui. La 27 iulie 2007, dl Cebotari a fost achitat integral de către Judecătoria Centru. În faţa CtEDO, reclamantul pretindea violarea art. 5 § 1 CEDO (legalitatea detenţiei) combinat cu art. 18 CEDO (limitarea drepturilor pentru un alt scop decât cel prevăzut de CEDO), deoarece lipsirea sa de libertate a reprezentat o consecinţă a refuzului său de a da depoziţii convenabile urmăririi penale şi a fost abuzivă. CtEDO a constatat, în unanimitate, violarea art. 5 § 1 CEDO combinat cu art. 18 CEDO, pe motiv că urmărirea penală împotriva dlui Cebotari nu putea fi disociată de cea intentată împotriva directorului SRL „Oferta Plus”, aceste două proceduri penale au coincis în timp

şi au fost instrumentate de aceiaşi anchetatori penali. Din acest motiv, constatările din hotărârea „Oferta Plus” SRL c. Moldovei sunt valabile şi pentru această cauză. Prin urmare, arestarea reclamantului a fost făcută în lipsa unor motive verosimile de a bănui reclamantul că a săvârşit o infracţiune. În lumina constatărilor prin prisma art. 5 § 1 CEDO combinat cu art. 18 CEDO, Curtea nu a găsit necesar să examineze separat pretenţiile reclamantului formulate în temeiul art. 5 §§ 3 şi 4 CEDO. CtEDO a constatat, în unanimitate, violarea art. 34 CEDO, deoarece prezenţa peretelui de sticlă dădea suficiente temeiuri unui observator independent de a crede că întrevederile nu erau confidenţiale (că convorbirile erau interceptate), ceea ce afecta eficienţa asistenţei avocatului.CtEDO a acordat reclamantului EUR 10,000 cu titlu de daune morale şi EUR 2,500 cu titlu de costuri şi cheltuieli.

63.cerere CEDO

I. Părţile Reclamantul/Reclamanta



La data de 12.06.2009 Eu Gheorghita Vasile am fost retinut decatre ofiterul X in baza unei banuielirezonabile de comiterea unei infractiuni. Imediat dupa retinere in urma unei perkezitii corporale mi s-au ridicat telefonul mobil model NOKIA X6 si o brata de aur. Dupa semnarea procesului verbal al perkezitiei si dupa expirarea termenuluide retinere organul de urmarire penala neavind probe de a ma retine in kontinuare a fost nevoit sama elibereze. Dupa adresarea mea catre organul de urmarire penala de a imi intoarce bunurile ridicate acesta din urma nu sia indeplinit obligatia de restituire a bunurilor.


In virtutea celor mentionate conform art. 1 din Conventie a fost incalcat principiul Dreptul la libertate şi la siguranţă astfel Orice persoană arestată trebuie să fie informată, în cel mai scurt termen şi într-o limbă pe care o înţelege, asupra motivelor arestării sale şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa.

Instanta care a examinat cauza in fond a emis o hotarire de acordare a cistigului de cauza colaboratorului organului de urmarire penala

La examinarea cauzei in Apel instanta nu a anulat decizia instantei de fond raminind aceasi hotarire

18. Decizia internă definitivă a Curtii Supreme de Justitie a fost condamnarea respingerea pretntiei.



solicit reexaminarea cauzei si repararea prejudiciului cauzat de organul de urmarire penala in forma de 5000euro.



b) hotarirea instantelor de apel si recurs

c) procesul verbal al perchezitiei




64.Explicati esenta notiunii de verificare a declaratiillor la fata loculuiAcesta este un procedeu special de obtinere a declaratiilro care consta in verificarea si precizarea unor declaratii anteriaore ale martorilor partii vatamate, banuitului, invinuitului in faza de urmarire cu scopul de a stabili veridicitatea acestor declaratii. Persoana audiată arată calea spre locul săvîrşirii infracţiunii, descrie circumstanţele şi obiectele despre care anterior a făcut declaraţii şi răspunde la întrebările reprezentantului organului de urmărire penală. Verificarea declaraţiilor la locul infracţiunii se permite cu condiţia de a nu leza demnitatea şi onoarea persoanelor care participă la această acţiune procesuală şi de a nu pune în pericol sănătatea lor.

65.Demonstrati deosebirea intre verificarea declaratiilor la fata locului de audiere si recontituirea fapteiSpre deosebire de verificarea declaratiilor la fata locului, reconstituirea faptei care este un procedeu probatoriu care consta in reconstituirea totala sau partiala a faptei la fata lokului ku participarea faptuitorului si reproducerea de catre acesta a unor actiuni sau circumstante in care sa produs fapta in scopul de a verifica si preciza date prin reproducerea acţiunilor, situaţiei sau a altor circumstanţe în care s-a produs fapt. Verificarea declaratiilor la fata locului se poate face si fara participarea banuitului,invinuitului,inculpatului pe cind la reconstituirea faptei participarea acestuia este obligatorie. Daca e sa facem o komparatie intre verificarea la fata locului si audiere acestea sint 2 mijloace probatorii diferite. Audierea se face de regula dupa citarea persoanei respective in modul stabilit de lege. Verificarea declaratiilor are drept scop verificarea veridicitatii declaratiilor obtinute inclusiv prin audiere.

66.Proiecati o situatie in care au fost incalcate dr invinuitului participant la verificarea declaratiilor la fata loculuiConform CPP Verificarea declaraţiilor la locul infracţiunii se permite cu condiţia de a nu leza demnitatea şi onoarea persoanelor care participă la această acţiune procesuală şi de a nu pune în pericol sănătatea lor. Martorul şi partea vătămată pot cere ca la efectuarea acestei acţiuni procesuale să participe şi avocatul lor. O situatie concreta in care sar incalca dr invinuitului la verificarea declaratiilor la fata locului ar fi situatia cind un colaborator a organului deurmarire penala cu scopul de a verifica veridicitatea declaratiilor invinuitului nu ia acordar posibilitatea acestuia de a dispune de un aparator numit din oficiu sau un avocat ales la propria dorintsa. Mai mult ca atit el nu a oferit posibilitatea de a dispune de un aparator la cererea invinuitului aceasta fiind o incalcaregrava a principiului asigurarea dreptului la aparare din CPP precum si principiul consacrat in Conventie. În caz cînd persoanele nu cunosc limba în care se desfăşoară procesul, participă interpretul. De asemenea poate constituie o incalcare a dr invinuitului participant la verificarea declaratiilor la fata locului cind organul de urmarire penala in mod abuzis nu acorda posibilitatea invinuitului de a dispune de un traducator sau interpret.

67/Explicati esenta si importanta principiului secretului corespondenteiDr la respectarea corespundentei este posibiliattea de a comunca cu persoane terte fara a fi intrerupt fara cenzura. Constitutia garanteaza secretul scrisorilor si a telegramelor. Conform CPP dreptul la secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este asigurat de stat. În cursul procesului penal, nimeni nu poate fi lipsit sau limitat în acest drept. In cazde necesitate pt a proteja securitatea nationala, ordinea publica, si pentru a preveni infractiunile se permite sa fie limitat acest drept in conditii legale.

68. Ostrovar vs MoldovaReclamantul, s-a nascut in 1974 si este domiciliat in mun. Chisinau. El a activat in calitate de ajutor superior al Procurorului sectorului Centru mun. Chisinau. reclamantul a fost arestat de Serviciul de Informatie si Securitate al Republicii Moldova, fiind acuzat de luare de mita. Mai tirziu acuzatiile au fost recalificate in trafic de influenta. Tribunalul mun.Chisinau a dispus arestul preventiv al reclamantului pentru o perioada de treizeci de zile. Reclamantul pretinde ca a fost detinut intr-o celula de 25 de m2 in acelasi timp impreuna cu mai mult de douazeci de persoane. In celula se gaseau 20 de paturi din metal cu doua nivele, fara saltele sau cuverturi, iar accesul la paturi nu era intotdeauna posibil din cauza suprapopularii. Dupa ce a inaintat cererea sa in fata Curtii, el a fost transferat intr-o celula mai mica de 15 m2, unde, din spusele reclamantului, detinutii trebuiau sa doarma pe rind din cauza suprapopularii si unde conditiile erau mult mai rele decit mai inainte. Nu a existat o asistenta medicala adecvata. Celula era asigurata cu apa doar timp de 10 ore pe zi, uneori chiar si mai putin. Accesul la apa calda era limitat la doar o singura data in 15 zile. Nu existau locuri amenajate pentru spalatul si uscatul hainelor. Detinutii erau nevoiti sa-si usuce hainele in celula. DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA a Declart:(a) ca Statul reclamat trebuie sa achite reclamantului in decurs de trei luni de la data la care hotararea va deveni definitiva in conformitate cu prevederile articolului 44 §2 din Conventie, 3000 (trei mii) Euro in calitate de prejudiciu moral, si 1500 (o mie cinci sute) Euro pentru costuri si cheltuieli, care urmeaza sa fie achitate in valuta nationala a statului reclamat la rata de schimb aplicabila la data executarii hotaririi, plus orice taxa care trebuie incasata; (b) ca din momentul expirarii celor trei luni sus mentionate pana la data executarii trebuie achitata o rata simpla a dobanzii la sumele de mai sus egala cu rata minima de imprumut a Bancii Centrale Europene pentru perioada de intirziere plus trei procente;

69.Proiectati o situatie incare considerati ca este nevoiede limitat secretul corespundenteiConform CPP limitarea dreptului lasecretul corespondentei se admite numai în baza unui mandat judiciar. In cadrul unui proces penal necesitatea adcultarii, interceptarii schimbului de informatii dintre persoane seface in legatura cu administrarea probelor in provcesul urmaririi. Un exemplu in care sar permite limitarea ceestui drept ar fi situatia cind organul de urmarire penala cu scopul de a depista reteaua de traficanti si locul aflarii victimelor traficului de fiinte umane adecis interceptarea comnicarilot comunicarilor telefonice a unui din banuiti, asupra caruia exista o banuiala rezonabila ca este traficant. Interceptarea comunicarilor telefonice a fost confirmata de catre judecatorul de instructie printrun mandat.

70.Stabiliti procedura de prezentare spre recunoastereDacă este necesar de a prezenta o persoană spre recunoaştere martorului, părţii vătămate, bănuitului, învinuitului, organul de urmărire penală îi audiază pe aceştia asupra circumstanţelor în care au văzut persoana, precum şi asupra semnelor şi particularităţilor distinctive după care ar putea să o recunoască. Despre aceasta se întocmeşte un proces-verbal. Persoana care trebuie recunoscută este prezentată celui care urmează să o recunoască în afara spaţiului vizibilităţii celui care urmează a fi recunoscut, împreună cu cel puţin 4 asistenţi procedurali de acelaşi sex, asemănători la exterior. La prezentarea spre recunoaştere se aplică fotografierea. Fotografiile persoanei prezentate spre recunoaştere şi a asistenţilor procedurali vor fi anexate în mod obligatoriu la procesul-verbal. În cazul în care prezentarea persoanei spre recunoaştere este imposibilă, recunoaşterea se poate face după fotografia acesteia, prezentată împreună cu fotografiile a cel puţin 4 alte persoane ce nu se deosebesc esenţial între ele. Toate fotografiile se anexează la dosar.71.Distingeti calitatile persoanelor si a obiectelor prezentate spre recunoastere

Ca persoana prezentata spre recunoastere poate fi oricepersoana inclusiv faptuitorul. Ca persoana chemata spre a rcunoasteparticia acea persoana care a urmarit fenomenul infractiunii in circumstante pertinente. Persoana se prezinta spre recunoastere atunci kind declara ca in anumite circumstante a observat opersoana pe care nu a cunoscuto pina atunci insa pe care a memorizato. Este necesar ca persoana observata sa nege acel fapt ca este cunoscuta cu cel prezentat. Daca ambele persoane spun ca ele se kunosc prezentarea nu se efectueaza. Acea persoana care este kemata in calitate de a recunoaste esteprevenita depsre raspunderea penala pentru declaratii false sau pentru refuzuk de a depune declaratii in situatia in care aceasta din urma este martor sau aprte vatamata. Aceasta persoana se audiaza numai asupra acelor circumstante in care a facut cunostinta cu persoana prezentata spre recunoastere. Daca e sa ne referim la prezentarea obiectelor spre recunoastere putem spune ca obiectul ce urmează a fi recunoscut se prezintă împreună cu cel puţin alte 2 obiecte omogene. Persoana care recunoaşte obiectul este obligată să explice după care semne sau particularităţi l-a recunoscut. Se considera obiecte omogene acele obiecte care au aceasi denumrie, destinatie, dimensiuni, forma,model culoare tip. La prezentarea spre recunoaştere a cadavrului sau a unor părţi ale lui, sau a obiectelor de anticariat, precum şi a altor obiecte pentru care este imposibil de a alege şi prezenta analogul, recunoaşterea se face după exemplar unic. În caz de prezentare spre recunoaştere a cadavrului unei persoane, pe care cel chemat de a o recunoaşte o ştia din viaţă, se permite efectuarea toaletei cosmetice respective a decedatului.

72.Evaluati legislatia nationala in materie deprotectie a persoanei in cadrul prezentarii spre recunoasterеConform CPP Persoana care trebuie recunoscută este prezentată celui care urmează să o recunoască în afara spaţiului vizibilităţii celui care urmează a fi recunoscut. Aceasta masura este aplicata pentru a garanta securitatea persoanei care urmeaza sa efectueze recunoastere.

73.Definit conceptele de viata privata, viata intima si viata familialaViata privata este un concept ce include integritatea fizica si morala a persoanei. Respectarea vietii private trebuie sa include dr persoanei de a stabili si dezvolta relatii cu alte fiinte umane cu caracterprofesional sau de afaceri. Viata familiala inclde relatii care apar in cadrul unei familii fondate o data cu casatoria sau acelor relatii ce apar in urma maternitatii sau paternitatii indiferent daca aceste raporturi au aparut in urma unei casatorii legale si indiferent de raporturile care exista intreparinte si copil. Viata intima include acele aspecte ale vietii familiale sau private manifestate prin dr persoanei de a ramine singura.

74.Iordache vs MoldovaÎn această cauză, reclamanţii sunt 5 membri ai organizaţiei non-guvernamentale „Juriştii pentru drepturile omului” (Snejana Chitic, Victor Constantinov, Vladislav Gribincea, Vitalie Iordachi şi Vitalie Nagacevschi) - o organizaţie din Republica Moldova cu sediul în Chişinău specializată în reprezentarea persoanelor în faţa Curţii.Potrivit reclamanţilor, după venirea la putere a Partidului Comuniştilor, numărul violărilor drepturilor omului a crescut semnificativ. În acel context, a fost creată organizaţia, a cărei scop era protejarea drepturilor omului prin asistenţa persoanelor care doreau să depună cereri la Curte. Astfel, reclamanţii au considerat că ei au cauzat daune serioase Guvernului în urma prejudicierii imaginii sale şi a pierderilor financiare ca rezultat al constatării violărilor în cauzele reprezentate de ei în faţa Curţii. Reclamanţii au susţinut că, datorită legislaţiei în vigoare şi având în vedere activitatea acestora, ei erau supuşi unui risc serios ca convorbirile lor telefonice să fie interceptate. Ei nu au pretins de a fi victime ale unor interceptări concrete, telefonice sau poştale, şi nici nu au iniţiat proceduri judecătoreşti în acest sens.

În faţa Curţii, reclamanţii au invocat violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie).Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 8 CEDO. Curtea iniţial a constatat că a avut loc o ingerinţă în dreptul reclamantului, iar ulterior a conchis că această ingerinţă nu a fost "prevăzută de lege"În baza constatărilor de mai sus, Curtea a constatat că legislaţia moldovenească nu acordă o protecţie adecvată împotriva abuzului puterii de stat în domeniul interceptării convorbirilor telefonice.Curtea a acordat EUR 3,500 cu titlu de costuri şi cheltuieli. Compensaţii cu titlu de daune materiale şi morale nu au fost solicitate.

75.Proiectati o situatie de limitare legala a inviolabilitatii vietii privateLa efectuarea acţiunilor procesuale nu poate fi acumulată fără necesitate informaţie despre viaţa privată şi intimă a persoanei. La cererea organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată, participanţii la acţiunile procesuale sînt obligaţi să nu divulge asemenea informaţii şi despre aceasta se ia un angajament în scris. Persoanele de la care organul de urmărire penală cere informaţie despre viaţa privată şi intimă sînt în drept să se convingă că această informaţie se administrează într-o cauză penală concretă. Persoana nu este în drept să refuze de a prezenta informaţii despre viaţa privată şi intimă a sa sau a altor persoane sub pretextul inviolabilităţii vieţii private, însă ea este în drept să ceară de la organul de urmărire penală explicaţii asupra necesităţii obţinerii unei asemenea informaţii, cu includerea explicaţiilor în procesul-verbal al acţiunii procesuale respective. O situatie de limitare legala a inviolabilitatii vietii private ar fi cazul cind in procesul acumularii probelor intro cauza privind violul victimei, organul de urmarire penala cere de la aceasta informatii cu privire la relatiile sale ku faptuitorul, daca anterior a mai intretinut relatii sexuale cu acesta, si alte date personale alevictimei pentru deskoperirea tuturor circumastantelor si solutionare justa a cauzei.

76.Descrieti procedura de cercetare la fata lokuluiÎn scopul descoperirii urmelor infracţiunii, a mijloacelor materiale de probă pentru a stabili circumstanţele infracţiunii ori alte circumstanţe care au importanţă pentru cauză, organul de urmărire penală efectuează cercetarea la faţa locului a terenurilor, încăperilor, obiectelor, documentelor, animalelor, cadavrelor umane sau de animale.Cercetarea la faţa locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut în art.12 se efectuează în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucţie. Obiectele descoperite în timpul cercetării la faţa locului se examinează la locul efectuării acestei acţiuni şi rezultatele examinării se consemnează în procesul-verbal al acţiunii respective. Dacă pentru examinarea obiectelor şi documentelor se cere un timp mai îndelungat, precum şi în alte cazuri, persoana care efectuează urmărirea penală le examinează în sediul organului de urmărire penală. Pentru aceasta, obiectele şi documentele se împachetează, se sigilează, pachetul se semnează şi despre aceasta se face menţiune în procesul-verbal.

77.Evidentiati atributiile organului de urmarire penala in cadrul cercetarii la fata lokului Conform CPP Organele de urmărire penală au sarcina de a efectua măsuri operative de investigaţii, inclusiv de a utiliza înregistrări audio şi video, filmări, fotografieri, cercetarea lafata locului şi de a efectua alte acţiuni de urmărire penală, prevăzute de prezentul cod, în scopul descoperirii indicilor infracţiunii şi persoanelor care au săvîrşit-o, constatării datelor faptice, fixării procesuale a acestor acţiuni, care pot fi folosite în calitate de probe în cauza penală după verificarea lor în conformitate cu legislaţia procesuală penală. Organul de urmărire penală cercetează obiectele vizibile, iar în caz de necesitate, permite accesul la ele în măsura în care nu se încălcă drepturile omului. În anumite cazuri, persoana care efectuează urmărirea penală, dacă este necesar, execută diferite măsurări, fotografieri, filmări, întocmeşte desene, schiţe, face mulaje şi tipare de pe urme de sine stătător sau cu ajutorul specialistului în materia respectivă. Locul cercetării poate fi înconjurat de colaboratorii organelor de menţinere a ordinii publice. Organul de urmarire penala are dr de a face cercetarea la fata locului nu numa dupa pornirea umraririi penale ci si pina la intentarea acestuia.

78.Proiectati o situatie in care la efectuarea cercetarii la fata locului pot fi afectate dr protejate de CEDOConform CPP in cazul in care la cercetarea lafata locului participa banuitul sau invinuitul participarea aparatorului este obligatorie. O situatie in care sar incalca drepturile garantate de CEDO la efectuarea cercetarii la fata locului si anume dr la aparator sau interpret ar fi cazul kind organul de urmarire penala impreuna cu banuitul, invinuitul sau prezentat pentru a face cercetarea la fata locului in lipsa aparatorului sau interpetului. La solicitarea banuitului, invinuitului de a dispune de un aparator sau un interpret organul de urmarire penala a neglijat cererea acestuia din urma. Astfel a fost incalcat principiul dreptul la un proces echitabil prevazut la art 8 CEDO care prevede ca orice acuzat are, dreptul : a. să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, despre natuta şi cauza acuzaţiei aduse împotriva sa ; c. să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer ;

79.Definiti conceptul aplicarii principiului utilizarii limbii in care se desfasoara procesul penal.Conform CPP in desfăşurarea procesului penal se utilizează limba de stat. Conform CPP si CEDO persoana care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat are dreptul să ia cunoştinţă de toate actele şi materialele dosarului, să vorbească în faţa organului de urmărire penală şi în instanţa de judecată prin interpret. Pentru a exclude participarea formala a interpretului in procesul penal este necesar de a face verificarea abilitatea profesionala care tine de calitatea de interpret despre experienta profesionala si aprecierea posibilitatilor sale de a traduce complet si corect. Dr la interpret se extindesi a supra mutilor, surzilor si surdo-mutilor care inteleg limba semnelor. Folosirea interpretului este gratuita daca inculpatul nu cunoaste limba de procedura indiferent de cetatenia lui sau daca este locuitor al statului unde se defsasoara procesul si daca are posibilitatea sa cunoasca mai mult sau mai putin limba respctiva.

80.Argumentati necesitatea includerii principiului utilizarii limbii procesului intrun proces echitabil.Potrivit art 6 din CEDO orice acuzat are dreptul să fie asistat gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la audiere. Aceasta prevedere se expune asupra desfasurarii unui proces ekitabil datorita faptului ca inculpatul nu stie limbaincare se desfasoara procesul el este pus la curent cu materialele cauzei in limba pe care o cunoaste, prin aceasta asigurinduse un proces ekitabil. Prin intermediul interpretului inculpatul are posibiliattea de a intelege intrebarile adresate acestuia si de a da raspuns la ele, de a face obiectii impotriva declaratiilor marotrului, partii vatamate si de aduce la cunostina alte circumstante pe care le cunoaste.

81.Proiectati o situatie incare se va face o detasare de la principiul limbii in care se desfasoara procesul.Conform CPP in desfăşurarea procesului penal se utilizează limba de stat. Procesul penal se poate, de asemenea, desfăşura în limba acceptată de majoritatea persoanelor care participă la proces. În acest caz, hotărîrile procesuale se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba de stat. Un exemplu in care sar face o detasare de la principiul dat ar fi situatia in care in timpul unei sedinte de judecata atit procurorul, martorii, inculpatul cit si partea vatamata cunosc limba rusa. Presedintele sedintei de judecata poate, printro incheiere motivata sa hotarasca desfasurarea procesului in limba cunoscuta de majoritatea participantilor. În acest caz, hotărîrile procesuale se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba de stat.82. Definiti institutia examinarii corporale shi scopul acesteia.

Examinarea corporala este o actiune procesuala care in esenta constituie o modaliate a cercetarii insa cu specificul ca obiectul de cercetare este corpul omenesc. Obiect de cercetare poate fi corpul invinuitului, banuitului, inculpatului, martorului sau al partii vatamate. Atit persoanele mentionat cit si aparatorul pot inainta o cerere privind efectuarea examinarii, la efectuarea examinarii corporale se emite o o ordonanta a organului de urmarire penala si se solicita autorizarea judecatorului de instructie. In cazul unui delict flagrant examinarea poate fi efectuata fara autorizatia judecatorului de instructie care este inshtiintat in termen de 24 de ore. In caz de necesitate la examinarea corporala poate participa medicul , participarea medicului este obligatorie in cazul in care va fi supusa examinarii o persoana de sex opus , cind este necesara dezbracarea acesteia. Scopul examinarii corporale este de a constata daca pe corpul persoanei exista urme ale infractiunii sau exista semne particulare. In urma examinarii pot fi descoperite urme de infractiuni, componente chimice, zgirieturi , cicatrici, tatuaje, unele leziuni corporale, unele defecte ale constitutiei corpului , semne congenitale, s.a. Se prezuma ca in cele mai multe cazuri examinarea corporala este o actiune la care persoana participa benevol, dar in unele cazuri exceptionale cind nu exista o alta posibilitate de a obtine date importante pt cauza , examinarea corporala poate fi efectuata fortat. In toate cazurile insa nu se admit actiuni care ar injosi demnitatea persoanei examinate sau ar pune in pericol sanatatea acesteia.

83.Demonstrati in care situatii poate fi efectuata fortat examinarea corporala.Examinarea corporala se face de regula benevol, dar pote fi efectuata fortat in unele cazuri exceptionale , cind nu exista o alta posibilitate de a obtine date importante pt cauza si astfel in urma efectuarii eaminarii corporale vor fi gasite unele urme ale infractiunii, componente chimice, zgirieturi ,cicatrice tatuaje, etc, care ar ajuta organul de urmarire penala .

84.Estimati o situatie cind poate fi afectate dr persoanei participante la examinarea corporala.Drepturile persoanei care participa la examinarea corporala pot fi incalcate in situatia cind este supusa examinarii o persoana de sex opus si este necesar sa fie dezbracata, iar organul de urmarire penala nu ia asigurat participarea medicului la examinare.

85 Indicati mecanismele procesuale de asigurare a dr la aparare.Dreptul la aparare este stipulat expres in Codul de procedura penala a RM shi in Conventia Europeana pt apararea Drepturilor Omului, shi anume ca orice persoana acuzata de o infractiune are dreptul sa se apare singura sau sa fie asistata de un aparator ales de ea, iar daca nu dispune de mijloace necesare pt a-l plati, poate fi asugurata in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cind interesele justitiei o cer. In Hotarirea Plenului Curtii supreme de Justitie cu privire la practica aplicarii legilor pt asigurarea dreptului la aparare in procedura penala a banuitului, invinuitului shi inculpatului sint stabilite criteriile cind interesele justitiei cer prezenta avocatului:

a) in caz de complexitate sporita a cauzeib) in functie de capacitatea banuitului, invinuitului,inculpatultui de a se apara singur- urmeaza a

fi luate in consideratie capacitatile ,cunoshtintele shi priceperea fiecarei persoane in partec) in functie de importanta shi pericolul faptei de comiterea careia este banuita sau invinuita

persoana.Princiupiul asigurarii dreptului la aparare obliga organul de urmarire penala si instanta sa asigure banuitului, invinuitului, inculpatului dreptul la asistenta juridica calificata din partea unui aparator ales de el sau de catre un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat , independent de aceste organe. .Dreptul de aparare implica shi dreptul persoanei de a se apara singur, insa sint enumerate cazurile de participare obligatorie a aparatorului:

1 cind aceasta o cere banuitul,invinuitul,inculpatul2 cind persoana nu se poate apara singura din cauza unor afectiuni fiziologice sau mintale

3 cind banuitul,invinuitul,inculpatul nu cunoashte limba de procedura, este militar in termen, este minor, cind I se incrimineaza o infractiune grava,deosebit de gravasau exceptional de grava s.a cazuri prev. de lege.

86. Analizati constatarile CEDO in cauza Catraveti vs CEDO.In cauza Castravet contra Moldovei CEDO a declarat cererea admisibila

88.Indicati cazurile de efectuare a confruntarii.Confruntarea se efectueaza in cazul in care organul de urmarire penala constata ca exista divergente intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, astfel deasemenea obtinindu-se noi date utile pentru rezolvarea cauzei penale.

89.Distingeti instituutia confruntari cu institutia audierii si prezentari spre recunoastere.Confruntarea consta in audierea concomitenta a doua persoane cu scopul inlaturarii divergentilor in declaratiile anterioare. In legatura cu aceasta este inadmisibil ca la confruntare sa participe o persoana care nu a fost anterior audiata . daca in declaratiile anterioare referitoe la unele shi aceleashi fapte shi circumstante sunt absente divergentele , confruntarea nu se efectueaza. Confruntarea poate fi efectuata intre oricare subiect care a depus declaratii,totushi in anumite situatii pt a proteja starea emotionala a minorului, se interzice a obliga acesta sa participe la confruntare cu persoana invinuita de infractiuni contra integritatii lui fizice shi/sau morale.Este important ca intre participanti sa nu existe o comunicare necontrolata in timpul confruntarii, o influenta unul supra altuia , intelegeri prealabile, etc. In timpul confruntarii nu pot fi date citirii declaratiile anterioare ale participantilor sau reproducerea inregistrarilor video sau audio. Aceasta se admite doar dupa ce au fost depuse toate declaratiile shi consemnate in processul-verbal. Intrucit confruntarea se efectueaza cu respectarea dispozitiilor referitoare la audiere , pe parcursul acesteia pot fi prezentate de catre persoana care efectueaza confruntarea anumite corpuri delicte, documente shi alte mijloace de proba. La efectuarea confruntarii se intocmeshte un proces-verbal conform prevederilor generale. Audierea este o actiune procesuala care se efectueaza imediat dupa retinere sau aplicarea unei masuri preventive sau dupa emiterea unei ordonante de recunoashtere in calitate de banuit, cit shi dupa inaintarea acuzarii invinuitului. Audierea se face numai in prezenta unui aparator ales sau numit din oficiu. Audierea poate avea loc doar cu acordul persoanei, renuntarea la depunerea declaratiilor poate fi determinata nu numai de refuzul de a coopera cu organul de urmarire dar shi de starea de oboseala.Nu se admite audierea in timpul noptii exceptie fiind doar in cazul cind nu sufera aminare, spre exemplu in cazul unui flagrant delict, cind exista tentative de a ascunde sau distruge probele. Audierea persoanei in faza de urmarire penala poate fi efectuata si in alte locuri decit locul de plasament al organului de urmarire, acestea pot fi locul de trai, locul de serviciu sau locul comiterii infractiunii, s.a.Martorul se audiaza la locul desfasurarii urmariri penale,in caz de necesitate poate fi audiat la locul aflarii lui. Prezentarea spre recunoashtere constituie un procedeu de obtinere a declaratiilor pe parcursul caruia unei persoane I se prezinta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau deosebirilor cu persoanele sau obiectele observate in imrejurari ce au legatura cu obiectul probatoriului. In calitate de persoana prezentata spre recunoashtere poate fi orice persoana nu numai faptuitorul, in caliatate de persoana chemata spre recunoashtere participa persoana care a urmarit fenomenul infractional in circumstante pertinente pt cauza. Persoana care trebuie recunoscuta este prezentata in afara spatiului vizibilitatii impreuna cu patru asistenti procedurali de acelasi sex, asemanatori la exterior. Persoana chemata pt recunoashtere trebuie sa indice particularitatile certe pt identificarea persoanei prezentate,in caz contrar recunoasterea va fi considerata neintemeiata. De remarcat ca prezentarea spre recunoashtere spre deosebire de alte actiuni procesuale poate fi efectuata o singura data cind participa acelleasi persoane. In situatia cind persoana este data in urmarire sau este grav bolnava sau in alte cazuri cind prezentarea acesteia este imposibila se admite prezentarea dupa fotografia acesteia.

Nr. 91 Indicati importanta publicitatii si cazurilor cind poate sa se faca o exceptie de la aceasta.Publicitatea sedintei de judecata este importanta pt a demostra ca in orice situatie cind are loc o infractiune faptuitorul este judecat intotdeauna in conditiile legii. Faptul ca sedintele de judecata sint publice este prevazut shi de Constitutia RM, shi de codul de procedura penala shi de Conventia europeana pt apararea drepturilor omului. Astfel acestea prevad ca orice persoana are dreptul la o judecata echitabila si publica, efectuata de catre o instanta independenta si impartiala si hotarirea trebuie sa fie pronuntata in mod public. Exceptie de la aceasta regula pot fi in cazurile cind este afectata moralitatea, ordinea publica sau securitatea nationala, deasemenea cind o cere interesul minorilor sau protectia vietii private a partilor. Mai sunt si alte cazuri cind sedinta poate avea loc cu usile inchise si anume atunci cind datorita unor imprejurari speciale, publicitatea ar putea prejudicia interesele justitiei, in acest caz aceasta decizie trebuie argumentata fiind respectate toate normele procedurii judiciare.

Nr. 92. analizati necesitatea publikitatii ca un principiu al procesului penal.Este necesara prezenta publicitatii ca un principiu al procesului penal fiindca in asa mod este satisfacut interesul membrilor societatii, care este un interes de influenta reciproca si utila pt societate. Prezenta acestui principiu asigura transparenta justitiei intro societate democratica, si are rolul educativ general al procesului de infaptuire a justitiei. Fiind publice sedintele societatea stie ca orice fapta ilegala este sanctionata si poate urmari insushi procesul de infaptuire a justitiei, deasemenea judecatorii acorda o atentie sporita modului in care judeca si motiveaza hotaririle atunci cind sedinta este deschisa sau cind se inregistreaza pt mass-media.

Nr. 93.Justificati necesitatea de limitare a principiului publicitatii.Limitarea principiului publicitatii este necesara intro anumita masura pt a asigura inviolabilitatea vietii private a persoanei care nu doreshte sa fie publica pt ca tine exclusiv de viata intima a ei. Sau atunci cind prin publicitatea sedintei se aduce prejudiciu moral minorilor sedinta poate avea loc cu ushile inchise, deasemenea in interesul moralitatii, al ordinii publice sau securitatii nationale. Acest principu necesita a fi limitat si in cazul cind publicitatea sedintei prejudiciaza interesele justitiei, atunci cind devin cunoscute tuturor anumite materiale legate de proces si care in acest fel pericliteaza mersul acestuia. Limitarea acestui principiu este reflectata expres shi in codul de procedura penala unde se stipuleaza ca in procesul in care un minor este victima sau martor, instanta de judecata va asculta declaratiile acestuia intro sedinta inchisa.

Nr. 94. reconstruirea faptei de experiment si actiuni procesuale.Organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea participanţilor în proces, precum şiinstanţa de judecată, la cererea părţilor, considerând că este necesar pentru verificarea şi precizarea unor date, pot proceda la reconstituirea, integrală sau parţială, a faptei la faţa locului,cu participarea făptuitorului, prin reproducerea acţiunilor, situaţiei sau a altor circumstanţeîncare sa produs fapta. Cu acest prilej, în cazurile necesare se pot face măsurări, filmări, fotografieri, întocmi desene şi schiţe.În scopul verificării şi precizării datelor ce au importanţă pentru cauza penală şi care pot fi reproduse în condiţiile efectuării unor experimente şi a altor activităţi de investigaţii, organul de urmărire penală este în drept să efectueze un experiment în procedura de urmărire penala. Astfel putem face distinctia intre experiment si reconstituire :reconstituirea este efectuata la locul faptei, iar experimentul poate fi efectuat si in alte locuri ;in cadrul reconstituirii este antrenat in mod activ faptuitorul , adica banuitul sau invinuitul, iar in cadrul experimentului participa si alti subiecti ai procesului penal. Expeeimentul nu presupune reproducerea faptei ci doar a imprejurarilor in care aceasta a avut loc. Reconstituirea shi experimentul aduc un aport semnificativ la solutionarea justa a celor mai variate aspecte legate de infractiune sau de faptuitorul acesteia si anume sub 2 aspecte : 1. ca mijloc de

verificare a probelor obtinute prin cele mai variate activitati si mijloace de proba ( cercetari la fata locului, perchezitii, declaratii ale invinuitului, martorului,etc.) ;2. ca mijloc de obtinere a unor probe noi. 95 .evedentiati cercur de subiecti care pot participa la reconstruirea faptei in functie de fazele procesului penal. La reconstituirea faptei in faza de urmarire participa faptuitorul si alti subiecti la discretia organului de urmarire penala. 97.Definiti principiul accesului liber la justitie in cadrul procesului penal.Principiul accesul liber la justitie in procesul penal este prevazut de conventia europ. Pt apararea dr. omului, shi de constitutia RM shi de codul de proced. Penala a Rm shi presupune ca orice persoana are dreptul la examinarea si solutionarea cauzei sale in mod echitabil , in termen rezonabil, de catre o instanta independenta,impartiala, legal constituita care va actiona in conformitate cu legislatia. Dreptul la justitie este un drept fundamental al persoanei, si corespunde obligatiei instantei ca in conditiile legii sa se pronunte asupra cererii. Legea determina cadrul procedural de realizare a accesului liber la justitie, astfel posibilitatea sesizarii instantelor judecatoreshti pt apararea dr.,libertatilor si intereselor legitime se va realiza pe cale inaitarii cererii directe. Accesul liber la justitie se poate realiza integral numai printrun tribunal independent si impartial organizat. Acest principiu este asigurat de institutia incompatibilitatii in procesul penal, scopul acestei institutii este asigurarea impartialitatii instantei de judecata si posibilitatea oferita partilor , invocind cazurile de incompatibilitate, de a exclude prin intermediul recuzarii de la infaptuirea justitiei judecatorul, cit shi procurorul,ofiterul de urmarire penala care este direct sau indirect interesat in solutionarea cauzei.

Nr.98.Analizati constatarile CEDO cauza Ciorap vs Moldova.In cauza Ciorap contra Moldovei CEDO a hotarit ca a fost incalcat art. Privind conditiile de detentie a reclamantului shi cel privind alimentarea silita a lui, deasemenea constata ca a fost incalcata cenzura corespondentei sale si conditiile in care trebuia sa se intilneasca cu vizitatorii sai, la fel declara ilegal si refuzul instantei de judecata de a examina recursul reclamantului pe motiv de neplata a taxei de stat. si hotarashte a I se plati de catre stat prejudiciile morale shi cheltuielile de judecata in valoare de aproximativ 22,000 euro.

103.Enumerati criterile dupa care se stabileste respectarea termenului rezonabil.Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluţionare a cauzei penale sînt: 1) complexitatea cazului include circumstantele lui atit de fapt cit side drept luate in ansamblu (nr participantilor la proces,nrepisoadelor infrctionale incriminate etc.) 2) comportamentul părţilor la proces este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatiei statuluiin depasirea termenelor rezonabile si gradul acesteai vinovatii.3) conduita organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată consta in rapiditatea cu care aceastea solutioneza intrebarile si efectuiaza actiunele procesuale necesare pt a misca cauza penala spre o solutionre mai definitiva.Acest criteriu tine si obligtiastatului sa orgnizeze sistemul legal in asa fel incit sa permit organele competente sa asigure termenul rezonabil.4) vîrsta de pînă la 18 ani a victimei este de a oferi o protectie mai mare acestor persoane ,anume prin accelerarea instrumentari cauzei.

104.Analizati cauzele de apreciere a respectarii termenilor rezonabili. Rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie sa fie apreciata prin prisma circumstantelor cauzei concrete tinindu-se cont de criteriile stabilite de lege si anume complexitatea cazului,conduita organului de urmarire penala si a instantei de judecata , comportamentul partilor si virsta de pina la 18 ani a victimei.Conduita organului de urmarire penala: tine de rapiditatea cu care acestea solutioneaza intrebarile si efectueaza actiunile proceduale necesare pentru a misca cauza penala spre o solutionare definitive. Statul raspunde atit pentru conduita organelor mentionate , cit si a altor personae care au fost atrase

in cadrul procesului pentru a contribui la solutionarea cauzei.Complexitatea cazului: include toate circumstantele lui atit de fapt cit si de drept luate in ansamblu .Comportamentul partilor este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatieie statului in depasirea termenelor rezonabile si gradul acestei vinovatii.Virsta victimei a fost introdusa pentru a oferi o protectie mai mare acestor personae anume prin accelerarea instrumentarii cauzei.

106.Indicati temeiurile pentru efectuarea perchizitiei. Temei pentru efectuarea perchizitiei poate constitui presupunearea organului de urmarere penala bazata pe probe administrate in cauza penala respectiva sau materiale de investigatie operativa.Probele care reprezinta temei de efectuare a perchizitiei trebuie, deasemenea ,administrate cu respectarea legii procesua l penale, iar materile de investigatie operative trebuie tranmise cu respectarea prevederilor legislatiei procesual penale.Perchizitia poate fi efectuata la orce etapa a urmariri, in functie de prezenta temeiurilor.

107, 112. Analizati normele procedurale cu referinta la perchizitie.Până la începerea percheziţiei sau ridicării de obiecteşi documente, reprezentantul organului de urmărire penală este obligat să înmâneze, sub semnătură, persoanei la care se face percheziţia sau ridicarea copia de pe ordonanţa respectivă. La ridicarea deobiecte şi documente, după prezentarea ordonanţei, reprezentantul organului de urmărire penală cere să i se predea obiectele sau documentele care urmează a fi ridicate, iar în caz de refuz purcede la ridicarea lor forţată. Toate obiectele şi documentele ridicate, sânt prezentatetuturor persoanelor care participă la percheziţie sau ridicării. Obiectele şi documentele descoperiteîn timpul percheziţiei sau ridicării, a căror circulaţie este interzisă de lege, trebuie ridicate,indiferent de faptul dacă au sau nu legătură cu cauza penală.În cadrul percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente, persoana care efectuează urmărirea penală, are dreptul să deschidă încăperile şi depozitele încuiate dacă proprietarul refuzăsă le deschidă benevol, evitându-se deteriorarea nejustificată a bunurilor. Pe parcursul percheziţiei pot fi utilizate mijloace tehnice, fapt ce va fi menţionat în procesul-verbal. În privinţa obiectelor şi documentelor care urmează a fi ridicate trebuie să se menţioneze dacă au fost predate benevol sau ridicate forţat, precum şi în ce loc şi în ce împrejurări ele au fost descoperite. Toate obiectele şi documentele ridicate trebuie să fie enumerate în procesul-verbal sau în lista anexată, indicându-se exact numărul, măsura, cantitatea, elementele lor caracteristice şi, pecît e posibil, valoarea lor. Procesul-verbal de percheziţie sau ridicare este adus la cunoştinţă tuturor persoanelor care participă la efectuarea acestor acţiuni procesuale şi sânt prezente la efectuarea lor, fapt care esteconfirmat prin semnătura fiecăreia dintre ele.Obiectele şi documentele ridicate trebuie, pe cât e posibil, să fie împachetate şi sigilate chiar la locul percheziţiei sau ridicării, despre ce se face menţiune în procesul-verbal respectiv.Pachetele sigilate sânt semnate de persoana care a efectuat percheziţia sau ridicarea.

109 Explicati esenta principului liberttii de marturisire impotriva sa.Nimeni nu poate fi silit să mărturisească împotriva sa ori împotriva rudelor sale apropiate, a soţului, soţiei, logodnicului, logodnicei sau să-şi recunoască vinovăţia. Persoana căreia organul de urmărire penală îi propune să facă declaraţii demascatoare împotriva sa ori a rudelor apropiate, a soţului, soţiei, logodnicului, logodnicei este în drept să refuze de a face asemenea declaraţii şi nu poate fi trasă la răspundere pentru aceasta.Nerespectarea acestor prevederi va duce la faptul ca datele obtinute prin audierea martorului nu va fi admise ca probe si nu vor putea sa fie puse baza sentintei sau altor hotariri judecatoresti.Deasemenea A doua regulă se referă la libertatea de mărturisire împotriva sa sau de a-şi recunoaşte vinovăţia.Bănuitul, învinuitul, inculpatul trebuie să fie obligatoriu informat de către organul de urmărire penală procuror, instanţa privitor la dreptul său de a tăcea şi nu de a mărturisi împotriva sa, precum şi să primească explicaţii asupra dreptului dat. Persoana căreia organul de urmărire penală îi propune să facă propuneri demascatoare împotriva sa este în drept să refuze de a le face. Motivele recunoaşterii dreptului de a tăcea ţin în special de protecţia acuzatorului împotriva aplicării forţei coercitive abuzive împotriva statului. În particular

dreptul de a nu contribui la propria sa incriminare presupune că, într-o cauză penală acuzaţia caută să-şi întemeieze argumentaţia fără a recurge la elementele probante, obţinute prin constrîngere sau presiuni, în pofida voinţei acuzatului.

110.Distingeti cazurile cind nu este efectat dreptul la tacere.De pildă dacă celui arestat sau reţinut i se aduce lacunoştinţă învinuirea în lipsa apărătorului, atunci invinuitulsau inculpatul are dreptul să nu răspundă la învinuirile ce ise aduc, pentru că singur nu îşi poate exercita dreptul laapărare. Un drept la tăcere al funcţionarului public şi al autorităţii este şi acel dreptcare în baza legii şi a obligaţiei de apărare a secretului economic sau secretului de stat, presupune posibilitateade a refuza motivat comunicarea informaţiilor pe care le-a clasificat sau pe care le consideră şi sunt secrete economice potrivit legii.Dreptul la tăcere alfuncţionarului public fundat pe secretul de stat, secretul economic şi secretul profesional, nu poate fi invocat faţă de cei care potrivit legii (ca temei şi condiţii) au undrept de acces la aceste secrete. Dar acest drept nu seconfundă cu dreptul la tăcere pe care îl are şi funcţionarulpublic în calitate de invinuit sau inculpat. n care este prevăzut secretulcorespondenţei care presupune dreptul de atăcea şi de a nu divulga secretulcorespondenţei al celor care au luat lacunoştinţă legal sau întîmplător despre acesta;de menţionat că un astfel de drept este înacelaşi timp şi o obligaţie de serviciu pentrufuncţionarul şi demnitarul public.

111.Estimati categoriile de persoane care au dreptul de a nu depune declaratii in funtie de rationamentul si scopul principiului dat.Martorul, nu poate fi silită să facă declaraţii contrare intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate cît şi să refuze de a prezenta obiecte, documente, mostre pentru cercetare comparativă sau date dacă acestea pot fi folosite ca probe care mărturesesc împotriva sa sau a rudelor sale apropiate.Martorul este eliberat prin lege de a face declaratii impotriva invinuitului, banuitului, inculpatului daca nu accepta sa faca declaratii in sedinta de judecata. Învinuituli sau Inculpatului i seaduce la cunoştinţă fapta care formează obiectul cauzei,dreptul de a avea un apărător, precum şi dreptul de a nuface nici o declaraţie, atrăgîndu-i totodată atenţia căceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa.

115.Definiti continutul principiului dreptului de a nu fi urmarit,judecat sau pedepsit de mai multe ori.Dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori este un principiu al reglementării raporturilor de Drept şi procedură Penală. Este logic ca o persoană care şi-a ispăşit o dată pedeapsa pentru o faptă să nu mai fi pus în situaţia de a fi pedepsit încă o dată pentru aceeaşi faptă. Acest drept include în sine şi interdicţia urmăririi sau judecării repetate, din motiv că sunt acţiuni inseparabile de procedura atragerii la răspundere penală. Este suficientă repetarea neîntemeiată a urmăririi penale în privinţa unei persoane pentru a fi încălcat acest principiu. Principiul de a nu fi urmărit judecat sau pedepsit de mai multe ori este cuprins şi se respectă şi în cazul cînd o persoană a fost sancţionată pentru o infracţiune într-un stat străin. Problema recunoaşterii hotărîrilor judecătoreşti străine implică deducerea termenilor de detenţie preventivă dintr-un alt stat, iar în caz de începere a executării pedepsei sau executării totale a ei persoana nu mai este supusă pedepsei repetate pentru aceeaşi faptă.

116.Analizati hotarirea Curti Constitutionale cu privire la constitutionalitatea art.63.CPP. Curtea Constituţională a constatat necorespunderea alin.(6) art.63 CPP cu principiul constituţional privind accesul liber la justiţie, raportat la victimă (partea vătămată).Incertitudinea generată de alin.(6) art.63 CPP şi lipsa unui act doveditor privind încetarea de drept a calităţii de bănuit nu permite persoanei-victime de a fi informată cu privire la încetarea urmăririi penale, de a contesta actul inexistent şi de a reclama, în caz de necesitate, organul de urmărire penală. De asemenea, nu permite organului statal să constate că s-a desfăşurat o anchetă eficientă, exigenţă înaintată faţă de orice procedură penală finalizată.

În baza celor expuse, Curtea Constituţională apreciază că alin.(6) art.63 CPP îngrădeşte dreptul de acces liber la justiţie şi este neconform cu art.20 din Constituţie.Astfel, Curtea Constituţională relevă că prin sintagma „în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente” din propoziţia a doua a alin.(6) art.63 CPP legiuitorul nu numai a neglijat normele tehnicii legislative, dar, contrar prevederilor art.22 şi art.287 CPP, a permis organelor de urmărire penală să pună persoana sub învinuire pentru aceeaşi faptă. Această sintagmă, fiind mult mai generală după conţinut, intră în contradicţie cu prevederea „apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente de natură să afecteze hotărîrea pronunţată” din art.22 şi art.287 CPP. Neavînd ca suport o procedură reglementată clar de CPP, ea permite reluarea urmăririi penale şi după încetarea calităţii de bănuit a persoanei, în baza probelor dobîndite în procedura precedentă deja finalizată. Astfel, dacă pentru organul de urmărire penală sintagma „în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente” poate însemna continuarea urmăririi penale, pentru persoana suspectată aceasta înseamnă urmărire penală repetată, ceea ce este contrar principiului non bis in idem. În baza celor expuse, Curtea Constituţională constată că sintagma „în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente” încalcă dreptul de a nu fi urmărit sau judecat de mai multe ori pentru aceeaşi faptă, consacrat de art.21 din Constituţie, articol care obligă autorităţile publice competente să asigure persoanei suspectate de săvîrşirea unei infracţiuni toate garanţiile necesare apărării sale.

117.Evaluati legislatia nationala in ceea ce priveste dr de a nu fi urmarit,judecat sau pedepsit de mai multe ori.In legislatia nationala in ceea ce priveste dr de a fi urmarit , judecat sau pedepsit de mai multe ori fiind evedentiat in Curtea Suprema de justiei , in Hotarirea Plenului nr 17 ceea ce priveste aplicarea in practia judiciara de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale Conventiei pt apararea dr omului si liberatilor fundamentale.Deasemenea fiind stipulat in noul CPP al RM.ce acorda valoare de principiu al procedurii penale dreptului de a nu fi urmarit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.Deasemenea in legea penala a R.M.acest principiu este cuprin in al.(2) art 7 din C.P. ce prevede ca nimeni nu este supus de doua ori urmariri penale si pedepsei penale pt una si aceeas fapta.In codul de procedura penala 44)art.6 este definit, viciul fundamental in cadrul procedurii precedente, care a afectat hotarirea pronuntata, ca fiind o incalcare esentiala a dr si libertatilor garantate de Conventie pt apararea dr omului si a libertatii fundamentale., de alte tratate internationale, de Constitutia Rm. Si alte legi nationale.

118.Definiti procedura de sechestrare a corespondentii. Sechestrarea corespondenţei poştale este stipulată CPP care arată căîn cazul în care există temeiuri rezonabile de a presupune că corespondenţa poştală a bănuitului,învinuitului, expediată de către ei sau expediată lor de către alte persoane poate conţine informaţiice ar avea importanţă probatorie în cauza penală pe una sau mai multe infracţiuni deosebit de gravesau excepţional de grave şi dacă prin alte procedee probatorii nu pot fi obţinute probe, organul deurmărire penală este în drept să sechestreze corespondenţa poştală a persoanelor indicate. Despre sechestrarea corespondenţei poştale procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală întocmeşte ordonanţa, care este prezentată judecătorului de instrucţie sau după caz, instanţei judecătoreşti pentru autorizare, în ordonanţă trebuie să fie în particular indicate:motivele dispunerii sechestrării corespondenţei, denumirea instituţiei poştale asupra căreia sedispune obligaţiunea de a reţine corespondenţa, numele şi prenumele persoanei sau persoanelor,corespondenţa cărora trebuie să fie reţinută; adresa exactă a acestor persoane; genul corespondenţeicare se sechestrează şi durata acţiunii. Sechestrarea corespondenţei poştale poate fi anulată de către organul de urmărire penalăcare a emis ordonanţa respectivă, de către procurorul ierarhic superior, de către judecătorul deinstrucţie, după expirarea termenului de sechestru stabilit, dar în orice caz nu mai tîrziu determinarea urmăririi penale.

119, 124. Distingeti procedura de sechestrare a corespondentei de interceptare a comunicarilor.Interceptarea comunicărilor (convorbirilor telefonice, prin radio sau altor convorbiri cuutilizarea mijloacelor tehnice) se efectuează de către organul de urmărire penală cu autorizaţia judecătorului de instrucţie, în baza ordonanţei motivate a procurorului numai în cauzele cu privirela infracţiunile grave, deosebit de grave şi excepţional de grave dacă din probele acumulate sau dinmaterialele de investigaţie operativă rezultă o bănuială rezonabilă privind săvîrşirea acestora.În caz de urgenţă, dacă întârzierea obţinerii autorizaţiei, ar provoca prejudiciu activităţii de administrare a probelor, procurorul poate dispune, prin ordonanţă motivată, interceptarea şi înregistrarea comunicărilor, informând despre aceasta imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore.Judecătorul de instrucţie care, în cel mult 24 de ore, se va pronunţa asupra ordonanţei procurorului şi, dacă o confirmă, va autoriza, în caz de necesitate, interceptarea în continuare, iar dacă nu o confirmă, dispune încetarea imediată a interceptărilor şi nimicirea înregistrărilor efectuate. Interceptarea comunicărilor în cadrul urmăririi penale se autorizează pentru o durată de cel mult 30 de zile. Interceptarea poate fi prelungită în aceleaşi condiţii pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire nu poate depăşi 30 de zile.Durata totală a interceptării comunicărilor nu poate depăşi 6 luni.

125. Cazul IordacheReclamanţii au pretins în particular, în conformitate cu Articolul 8 din Convenţie, precum că dreptul lor la libera corespondenţă nu a fost respectat din momentul în care legea nationala, care reglementează înregistrarea convorbirilor telefonice, nu conţine suficiente garanţii împotriva abuzurilor din partea autorităţilor naţionale.Reclamanţii s-au plîns că dreptul lor la corespondenţă nu a fost respectat din momentul în care legea care guvernează înregistrarea şi interceptarea convorbirilor telefonice nu conţine suficiente garanţii împotriva abuzurilor din partea autorităţilor naţionale. Dumnealor nu au reclamant în mod special precum că au fost victimele unei interceptări concrete a convorbirilor sale telefonice. Convenţia stipulează inacest sens: « Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. »Reclamanţii au declarat că au avut statutul de victimă şi respectiv a avut loc ingerinţa în drepturile sale garantate de Articolul 8 din Convenţie. Chiar dacă nu toţi din reclamanţi posedă licenţe pentru practicarea profesiei de avocat oferite de Ministerul Justiţiei, totuşi toţi reprezintă interesele altor reclamanţi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului În concluzie, Curtea consideră că legislaţia Moldovei nu oferă protecţie adecvată împotriva abuzurilor autorităţilor în sfera interceptării convorbirilor telefonice. Ingerinţa în drepturile reclamanţilor conform Articolului 8, prin urmare nu a fost în corespundere cu noţiunea „prevăzută de lege”. Avînd în vedere aceste concluzii, nu este necesară aprecierea dacă ingerinţa a corespuns altor deziderate ale celui de al doilea paragraf al Articolului 8. Ca rezultat a avut loc violarea Articolului 8 din Convenţie în prezenta cauză.

126 Estimati legislatia nationala cu regulile CtEDO in materie de intrerpretare a comunicarilor. Vizînd etapa iniţială a procedurii de interceptare, Curtea constată că, după anul 2003, legislaţia Republicii Moldova aparent a devenit mai clară în ceea ce priveşte interceptarea comunicărilor persoanelor suspectate de fapte penale. Adevărat, normele explicit au stipulat precum persoanele suspecte de infracţiuni grave, deosebit şi excepţional de grave, riscă în anumite circumstanţe să fie supuşi măsurii interceptării. Mai mult ca atît, legislaţia modificată actualmente stipulează că autorizaţiile cu privire la interceptare urmează să fie eliberate exclusiv dejudecători. Totuşi, în opinia Curţii, natura infracţiunilor pentru care poate fi autorizată măsura interceptării convorbirilor telefonice nu este suficient de clar definită în legislaţia în domeniu. În particular, Curtea notează că mai mult de jumătate din infracţiuni prevăzute de Codul penal fac parte din categoria faptelor pasibile pentru aplicarea interceptării convorbirilor. Mai mult, Curtea este îngrijorată de faptul că legislaţia în domeniu nu defineşte suficient de clar categoriile persoanelor pasibile de a fi subiecţii unei interceptări şi înregistrări a convorbirilor telefonice.

Alt punct de vedere necesar de a fi menţionat în acest sens este lipsa aparentă a reglementărilor cu un înalt grad de precizie şi care ar orîndui maniera în care se face filtrarea datelor secrete obţinute prin aceste măsuri operative de investigaţii, sau procedurile prin care s-ar păstra integritatea şi confidenţialitatea acestora, fie reguli de distrugere a acestora. Curtea este alarmată de absenţa regulilor clare despre consecinţele interceptării, de exemplu, a unei discuţii între client şi avocatul său. În concluzie, Curtea consideră că legislaţia Moldovei nu oferă protecţie adecvată împotriva abuzurilor autorităţilor în sfera interceptării convorbirilor telefonice.

127 Selectati elementele constitutive ale contradictorialitatii pr penal1. Separaţia funcţiilor învinuirii (şi susţinerii acţiunii civile); apărării (şi respingerii acţiunii

civile) şi judecării;2. Înzestrarea părţilor cu drepturi procesuale egale pentru realizarea funcţiilor sale;3. Poziţia diriguitoare a instanţei de judecată şi dreptul exclusiv al acesteia de a lua hotărârea în cauza penală.

128 Distingeti contradictorialitatea de egalitatea armelorContrdictorialitatea ca metoda de reglementare a raporturilor procesuale penale este totalitatea mijloacelor juridice prin care statul reglementeaza conduita subiectilor,participanti la rap. Juridice, contribuind la realizarea procesului penal contradictorial.Pe cind egalitatea armelor re acest principiu înseamnă că fiecare parte la un procestrebuie să aibă şanse egale de a-şi susţine cauza şi niciuna dintre părţinu ar trebui să se bucure de vreun avantaj substanțial faţă de parteadversăAcest principiu se aplică atât procedurilor civile, cât şi celor penale, inclusiv recursurilor şi procedurilor subordonate, cum ar fi cele referitoare la cheltuielile de judecată.În cauzelele penale, dreptul la „egalitatea armelor” a fost examinat în special cu privire la rolul pe care acest drept îl are în jurisdicţiilecare utilizează un avocat general sau un magistrat similar, mai ales înprocedurile de apel, în faţa curţilor de casaţie şi a curţilor supreme, situaţii în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcareaart. 6.1 din cauza nedezvăluirii în avans fie a susținerilor ofițeruluirespectiv sau a celor conținute în raportul judecătorului ce a avut ca efectincapacitatea persoanelor afectate de a răspunde la acestea. În jurisprudenţa europeană, principiul egalităţii armelor semnifica tratarea egală a parţilor pe toată durata desfăşurării procedurii în faţa unui tribunal, fără ca una dintre ele să fie avantajata în raport cu cealaltă parte sau celelalte părţi în proces. Acest principiu decurge în mod direct din faptul că orice persoană are dreptul la soluţionarea cauzei sale în mod echitabil. Principiul de egalitate a armelor este deosebit de important întrucât se subînţelege respectarea dreptului la apărare sau chiar necesitatea unei dezbateri contradictorii, garanţii puternice în care se integrează din ce în ce mai mult şi a căror efectivitate este necesar să fie protejată. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit ca elementele de probă trebuie să fie în principiu prezentate în fata justiţiabilului, în şedinţa publică, în vederea unei dezbateri contradictorii

129 Estimati care principii asigura contradictorialitatea pr penal Unii autori consideră că principiul contradictorialităţii nu există de facto, se înglobează în conţinutul altor principii independente ale procesului penal. Ca exemplu de astfel de principii pot servi: principiul înfăptuirii justiţiei exclusiv de instanţele judecătoreşti, prezumţia nevinovăţiei, principiului asigurării dreptului la apărare, principiul egalităţii părţilor în instanţa de judecată .Alti autori insa sustin o alt aopinie si argumentează prin faptul că contradictorialitatea este modul de realizare a procesului penal, care garantează la toate etapele egalitatea acuzării şi apărării. Ei enumără următoarele principii ale contradictorialităţii:1. Principiul realizării justiţiei (inclusiv adoptarea altor hotărâri ce influenţează soluţionarea cauzei penale) numai de către instanţa de judecată;2. Principiul realizării urmăririi penale numai de partea acuzării;

3. Principiul asigurării învinuitului dreptul la apărare;4. Principiul egalităţii părţilor.Din moment ce Republica Moldova s-a declarat ca fiind stat de drept au trebuit să fie întreprinse şi unele schimbări esenţiale în cadrul sistemului de drept. Astfel, prin reformele aduse sistemului judecătoresc situaţia a fost modificată pozitiv şi anume: la 06.07.1995 Parlamentul adoptă Legea Republicii Moldova cu privire la organizarea judecătorească nr.514-XIII. Art.10 al acestei legi pentru prima dată în istoria Republicii Moldova prevede expres în al.(3) că: „Judecarea cauzelor se efectuează pe principiul contradictorialităţii”. Această realizare este una care nu poate fi nicidecum neglijată, însă ea nu a fost şi una deplină.

130 Proceduta inregistrarii imaginiiInregstrarea imaginii poate fi efectuata doar dupa pornirea urmaririi penale in baza unei ordonante a procurorului cu autorizatia judecatorului de instructie. Inregistrarea de imagini este efectuata de catre specialisti, care pot fi audiati in instanta de judecata.La dosar se anexeaza si inregistrarile effectuate , inclusive fotografiile sau imprimarile video inregistrate prin mijloace tehnice.Inregistrarea imaginii se efectueaza in baza unei ordonante cu autorizarea judecatorului de instructie,rezultatele fiind inscrise in procesul verbal.La process verb se anexeaza materialele obtinute(foto,casete video)Inregistrarile se verifica prin ezpertiza tehnica dispusa la cererea partilor sau instanta.Raportul de expertiza tehnica va avea aceeasi valoare probanta ca si alte probe administrate in faza de urmarire penala131 Distingeti inregistrarea de imagini de interceptariInregistrarea imaginii consta in fixarea, prin intermediul mijloacelor tehnice a anumitor fapte, actiuni importante pentru cauza penala. Pe cind interceptarea comunicarilor este o interventie in viata private.

132 Valori protejate de CEDO ce pot fi afectate de proceduta inregistrarii imaginilor Permisibilitatea înregistrarii unor convorbiri sau a unor imagini în vederea abtinerii de probe în procesul penal, în lumina prevederilor Codului de procedura penala, ridica problema de a sti daca se încalca sau nu dispozitiile imperative cuprinse în art. 8 din Conventia europeana de la Strasbourg si în articolele din Constitutia României, care consacra principiul secretului corespondentei si a vietii private, în general.1Astfel, potrivit art. 8 din Conventia europeana privind protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (CEDO), ratificata de România prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, "orice persoana are dreptul la respect pentru viata sa privata si de familie, domiciliul si corespondenta sa".De principiu, art. 8 paragraful 1 al CEDO, protejând viata privata a persoanei, interzice ascultarile telefonice2[6] (interceptarea comunicatiilor, înregistrarile audio-video). În paragraful urmator al articolului amintit mai sus, se stipuleaza: "Nu este admis amestecul unei autoritati publice în exercitarea acestui drept decât în masura în care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, într-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, sau protejarea drepturilor si libertatilor altora".133 Independenta judecatorilorIndependenţa judecătorilor nu este o prerogativă sau un privilegiu, în propriul lor interes, ci în interesul statului de drept şi al celor care caută şi cer înfăptuirea justiţiei, motiv pentru care această valoare pe care o numim independenţă, reprezintă, deopotrivă, o condiţie obligatorie pentru existenţa statului de drept şi o garanţie fundamentală a unui proces echitabil.În cadrul activităţii lor, judecătorii vor asigura dreptul oricărei persoane la un proces echitabil. Aceştia vor promova dreptul oricărei persoane la un proces echitabil şi public, într-o perioadă de timp rezonabilă, în faţa unei instanţe independente şi imparţiale, constituită conform legii, în

12

vederea stabilirii drepturilor şi obligaţiilor civile ale acesteia sau în cazul oricărei acuzaţii penale împotriva sa. Independenţa judecătorului este indispensabilă unei justiţii imparţiale, în conformitate cu legea. Aceste două noţiuni sunt indivizibile. Toate instituţiile şi autorităţile, naţionale sau internaţionale, trebuie să respecte, protejeze şi apere această independenţă

134 Analizati criteriile care demonstreaza independenta judecatorilor- independenţa funcţională;- independenţa materială;- independenţa profesională.independenţa funcţională: recrutare, selecţie, numire, promovare, delegare, detaşare, transfer, eliberare din funcţie.La nivel tehic, legislativ, constatăm că, factorul politic a fost eliminat din cadrul acestor proceduri. Nici un magistrat nu poate susţine astăzi, cu temei, imixtiuni de tip politic în sfera competenţelor sale.Relativ la independenţa materială a judecătorului, prevede că „remunerarea judecătorilor trebuie garantată prin lege” şi „trebuie să fie corespunzătoare demnităţii profesiei şi responsabilităţilor pe care le au”. Acestei recomandări i se adaugă cele cuprinse în Carta Euroneană privind Statutul Judecătorilor [4], aprobată de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene.Cât priveşte independenţa profesională a judecătorilor, analiza de conţinut se axează pe cele trei tipuri de competenţe pe care trebuie să le posede un judecător: competenţe profesionale, competenţe sociale şi competenţe umane, cu valoare şi pondere egală în configurarea portretului unui magistrat.La înfăptuirea justiţiei în cauzele penale, judecătorii sînt independenţi şi se supun numai legii.Judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii şi în condiţii care exclud orice presiune asupralor.Judecătorul nu trebuie să fie predispus să accepte concluziile date de organul de urmărirepenală în defavoarea inculpatului sau să înceapă o judecată de la ideea preconcepută căacesta a comis o infracţiune ce constituie obiectul învinuirii.

135 proiectati o situatie in care poate fi demonstrata incalcarea principiului independentei judecatoruluiIndependenţa judecătorilor este unul dintre principiile fundamentale ale organizării şi realizării justiţiei. În aplicarea legii, independenţa judecătorilor exclude noţiunea de ierarhie, subordonare. Având rolul de a tranşa litigiile în mod obiectiv, conform legii, şi fiind o putere prin ei înşişi, judecătorii nu pot primi ordine, instrucţiuni sau sugestii de nici un fel cu privire la activitatea lor judiciară, nici din interiorul, nici din afara sistemului judiciarUnui judecător i se sugerează de către preşedintele instanţei o anumităsoluţie care ar trebui pronunţată într-o cauză aflată pe rol. Deşi judecătorulcauzei nu este sigur că aceasta ar fi soluţia corectă şi ştie că intervenţiapreşedintelui instanţei este nelegală, el dă curs sugestiei care i se facedeoarece nu este sigur cu privire la modul în care trebuie interpretate şiaplicate dispoziţiile legii în acel dosar.

136. Notiunea de constatare tehnico stiintifica si medico-legalaConstatarea tehnico-ştiinţifică şi medico-legală este o activitate efectuată de către specialist în cadrul acţiunii procesuale, sau de sine stătător, pentru explicarea unor fapte sau circumstanţe ale cauzei cercetate. Constatarea tehnico-ştiinţifică şi medico-legală se efectuează la ordonarea organului de urmărire penală, a instanţei judecătoreşti, a organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative, precum şi la cererea persoanei fizice şi juridice.

137 Distingeti constatarile tehnico-stiintifice si medico legale de expertizeExpertiza judiciară este o activitate ştiinţifico-practică şi constă în efectuarea de către expert, în scopul aflării adevărului, a unor cercetări privind obiectele materiale, organismul uman, fenomenele

şi procesele ce ar putea conţine informaţii importante despre circumstanţele cauzelor examinate de organele de urmărire penală şi de instanţa judecătorească.Constatarea tehnico-ştiinţifică şi medico-legală este o activitate efectuată de către specialist în cadrul acţiunii procesuale, sau de sine stătător, pentru explicarea unor fapte sau circumstanţe ale cauzei cercetate. Constatarea tehnico-ştiinţifică şi medico-legală se efectuează la ordonarea organului de urmărire penală, a instanţei judecătoreşti, a organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative, precum şi la cererea persoanei fizice şi juridice. Constatarea tehnico-stiintifica si constatarea medico-legala, desi enumerate ca mijloace de proba în cuprinsul., sunt mai degraba procedee de probatiune, adica, "moduri de a opera asupra anumitor mijloace de proba", în vederea stabilirii exacte a valorii lor probatorii".Constatarea medico-legala se dispune în caz de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau când este necesara o examinare corporala învinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii. Constatarea tehnico-stiintifica si constatarea medico-legala se pot dispune daca: s-a început urmarirea penala în cauza; organul de cercetare penala a ridicat si asigurat mijloacele materiale de proba ori poate sa puna la dispozitia specialistilor persoanele implicate. Expertiza criminalistica poate fi definita ca o activitate de cerceta-re stiintifica a urmelor si mijloacelor materiale de proba, în scopul identificarii persoanelor, animalelor, obiectelor, substantelor sau fenomene-lor, al determinarii anumitor însusiri sau schimbarii intervenite în continutul, forma si aspectul lor.În principiu, expertiza este facultativa, fiind dispusa de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la cerere sau din oficiu, atunci când, pentru lamurirea unor fapte sau împrejurari ale cauzei, în vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert Este obligatorie efectuarea unei expertize psihiatrice în cazul infractiunii de omor deosebit de grav, precum si atunci când orga-nul de urmarire penala sau instanta de judecata are îndoieli asupra starii psihice a învinuitului sau inculpatului.Între expertiza si constatarea tehnico-stiintifica exista unele deosebiri (expertiza se poate efectua numai dupa punerea în miscare a actiunii penale; la expertiza pot participa si experti recomandati de parti); între cele doua mijloace de proba exista totodata asemanari evidente în plan tehnic criminalistic.

139 Indicati asupra mecanismului liberii aprecieri a probelor Legea procesual penala a adoptat regula liberei aprecieri a probelor potrivit careia probele

nu au o valoare dinainte stabilita, ci sunt supuse aprecierii organului de urmarire penala si instantei de judecata. Toate probele se apreciaza liber. Aprecierea unei probe se face de organul de urmarire penala si de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate si potrivit convingerii lor si conducandu-se dupa constiinta lor. Intima convingere este garantata de respectarea de catre organele de urmarire penala si instanta de judecata a principiilor si legilor de formare a probelor, de moralitatea si buna credinta, de respectarea principiului separarii puterilor in stat, a inamovibilitatii magistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea deliberarii de orice influenta prin desfasurarea ei in secret. Libera apreciere a probelor permite ca un organ judiciar care-şi formează o convingere să nu fie ţinut vreodată de evaluarea dată probelor de către un alt organ judiciar. A considera convingerea liberă, dar a o subordona conştiinţei generale impuse din afară şi de o factură exclusivistă presupune o contradicţie, care anulează în mare parte posibilitatea unei convingeri interne în adevăratul sens al cuvântului, aşa cum gândirea juridică democrată şi liberă a conturat acest concept.

140. Evidentiati particularitatile sintagmei ,,propria convingere’’Codul de procedura penala a ridicat teoria libera apreciere a probelor la nivel de principiu, prevazind ca judecatorul si persoana care efectueaza urmarirea penala apreciaza probele in conformitate cu propria lor convingere, formata in urma cerecetarilor tuturor problemelor administrate.Astfel instantei de apel nu i se impune convingerea primei instante asupra valorilor probante a unei sau altei probe. . Intima convingere este garantata de respectarea de catre organele de urmarire penala si instanta de judecata a principiilor si legilor de formare a probelor, de moralitatea si buna credinta, de

respectarea principiului separarii puterilor in stat, a inamovibilitatii magistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea deliberarii de orice influenta prin desfasurarea ei in secret

141 Estimati conformitatea principiului liberii aprecieri a probelor cu situatia in care anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de probaPrincipiul liberei aprecieri a probelor se afla in conformitate cu situatia cind anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de proba. Legea procesual penala a adoptat regula liberei aprecieri a probelor potrivit careia probele nu au o valoare dinainte stabilita, ci sunt supuse aprecierii organului de urmarire penala si instantei de judecata. Toate probele se apreciaza liber.In cazul cind anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de proba care sunt exhaustiv enumerate in in codul de procedura penala releva faptul ca unele circumstante pot fi constatate doar prin anumite mijloace de proba.Odată ajunsă cauza la instanţa de judecată, aceasta este obligată să constate dacă învinuirea adusă inculpatului prin actul de sesizare este întemeiată şi, totodată, trebuie să constate toate împrejurările referitoare la faptă şi la inculpat care pot contribui la soluţionarea cauzei .Constatarea acestor fapte şi împrejurări de fapt se realizează prin activitatea de probaţiune, în cursul căreia autorităţile judiciare, dar şi părţile din proces se servesc de probe, obţinute prin mijloacele de probă.

142 .Indicati temeiurile pentru dispunerea si efectuarea expertizeiExpertiza se dispune in cazurile în care pentru constatarea circumstanţelor ce pot avea importanţă probatorie pentru cauza penală sînt necesare cunoştinţe speciale în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei sau meşteşugului. Posedarea unor asemenea cunoştinţe speciale de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de către judecător nu exclude necesitatea dispunerii expertizei. Aşadar, dispunerea unei expertize criminalistice este justificată numai atunci când, pentruclarificarea unor aspecte ale cauzei, sânt necesare cunoştinţe de specialitate dintr-un domeniu saualtul de activitate. Împrejurarea că cei ce îndeplinesc atribuţiile organelor de urmărire penală aucunoş t in ţe de spec i a l i t a t e în domeniu l c r imina l i s t i c i i nu în lă tu ră neces i t a tea d i spuner i i une iexpertize. Dispunerea expertizei se face, la cererea părţilor, de către organul de urmărire penală sau de către instanţa de judecată, precum şi din oficiu de către organul de urmărire penală. Potrivit C.pr.pen. expertiza este dispusă şi se efectuează,în mod obligatoriu, pentru constatarea:1) cauzei morţii;2) gradului de gravitate şi a caracterului vătămărilor integrităţii corporale;3) stării psihice şi fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului-în cazurile în care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-şi apăra de sine stătător drepturile şi interesele legitime în procesul penal;4) vârstei bănuitului, învinuitului, inculpatului sau părţii vătămate-în cazurile în careaceastă circumstanţă are importanţă pentru cauza penală, iar documentele ce confirmă vârsta lipsescsau prezintă dubiu;5) stării psihice sau fizice a părţii vătămate, martorului dacă apar îndoieli în privinţa capacităţii lor de a percepe just împrejurările ce au importanţă pentru cauza penală

143. Distingeti subiectii procesuali competenti de dispunerea expertizeiDispunerea expertizei este o actiune procesuala interprinsa de catre organul de urmarire penala din oficiu sau la cererea partilor,cit si de catre instanta de judecata din oficiu in vedrerea soluyionatii unor chestiuni care include in obiectul probatoriului si care necesita cunostinte speciale. 145. Indicati asupra trasaturilor definitorii ale principiului oficialitatiiPotrivit acestui principiu desfasurarea procesului trebuie sa fie asigurata pe tot parcursul acestuia , prin interventia activa a organelor judiciare competente.Procurorul şi organul de urmărire penală au obligaţia, în limitele competenţei lor, de a porniurmărirea penală în cazul în care sînt sesizate, în modul prevăzut de prezentul cod, că s-asăvîrşit o infracţiune şi de a efectua acţiunile necesare în vederea constatării faptei penale şi a

persoanei vinovate.Instanţa de judecată efectuează acţiunile procesuale din oficiu, în limitele competenţei sale, în afară de cazul cînd prin lege se dispune efectuarea acestora la cererea părţilor.Obligatia de a porni urmarirea penala atunci cind sunt temeiurile si motivele legale de a efectua actiuni necesare pentru constatarea faptei penale si a persoanei vinovate reiese din scopul procesului penal de a proteja persoanele statul de infractiuni. Conform principiului oficialitatii instanta de judecata efectueaza din oficiu actiunile procesuale in limitele competentei sale, in afara de cazul cind prin lege se dispune efectuarea acestora la cererea partilor.

147 .Evaluati exceptiile de la principiul oficialitatii in perspective reformarii legislatiei.Intr-un sir de cazuri legea face exceptii de la pr oficialitatii si anume in acele cazuri indicate in art.276,, urmarirea penala se porneste numai in baza plingerii prealabile a victimei. In aceste cazuri procurorul poate porni urmarirea penala numai daca victima din cauza incapacitatii , a starii de neputinta sau dependenta fata de banuit nu este in stare sa-si apere drepturile si interesele legitime. In toate cazurile prevazute la acest articol este posibila impacarea partii vatamate cu banuitul invinuitul sau inculpatul.Impacarea inlatura raspundere penala si rezulta in obligatia organelor de urmarire penala de a inceta procesul.

146 Distingeti institutia oficialitatii cu cea a disponibilitatii in procesul penalPotrivit principiului oficialitatii actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, in afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. Astfel procurorul si organele de urmarire penala, de indata de au cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, au oblig sa efectueze din oficiu urmarirea penala. De asemenea, si instanta de judecata, dupa ce a fost sesizata cu judecarea unei cauze penale, indeplineste din oficiu toate actele ce intra in atributiile ei. Oficialitatea procesului penal nu se aplica in cazul cand legea conditioneaza desfasurarea procesului penal de existenta plangerii prealabile facuta de partea vatamata (disponibilitatea actiunii penale sau principiul disponibilitatii). Solutionarea actiunii civile in procesul penal este guvernata de principiul disponibilitatii, potrivit caruia persoana pagubita este libera sa decida daca declanseaza actiunea civila. Principiul disponibilităţii cuprinde în conţinutul său prerogativa dreptului părţilor de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării şi obligaţia instanţei de a se pronunţa, în limitele învestirii, numai cu privire la persoanele care au fost chemate în judecată şi asupra obiectului pricinii, stabilite de reclamant prin cererea de chemare în judecată, de pârât prin cererea reconvenţională, de oricare dintre părţile iniţiale, prin cererile de intervenţie forţată ori de terţii intervenienţi, prin cererile de intervenţie voluntară.

148 Formele de expertiza in procesul penalexpertiza criminalistică , ca re , l a rândul e i , poa te f i de mai mul te fe lu r i , ş i anume:expertiza dactiloscopică, traseologică, balistică, tehnică a actelor, grafică, biocriminalistică;2.expertiza medico-legală , prin care pot fi lămurite problemele privind asfixia mecanică,moartea subită, violul etc.;3.expertiza psihiatrică , prin care pot fi lămurite problemele privind tulburările psihice,ca: schizofrenia, oligofrenia, depresiunea maniacală. 4.expertiza contabilă , p r i n c a r e s e l ă m u r e s c a s p e c t e p r i v i n d c o n t r o l u l ş i r e v i z i a contabilă;5.expertiza tehnică , c u a j u t o r u l c ă r e i a p o t f i l ă m u r i t e a n u m i t e p r o b l e m e î n c a z u l accidentelor de circulaţie, în cazul infracţiunilor contra protecţiei muncii.Expertizele mai pot fi clasificate ca: expertiza de comisie, expertiza complexă expertizasuplimentară, contraexpertiza.Expertiza de comisie-sânt efectuate de ocomisie din câţiva experţi de acelaşi profil. La cererea părţilor, în componenţa comisiei de experţi pot fi incluşi experţii invitaţi de ele. Experţii se consultă între ei şi, ajungând la o opinie comună,întocmesc un raport unic, pe care ei toţi îl semnează . Expertiza complexă. În activitatea de soluţionare a unor cauze penale organele judiciarese confruntă cu o multitudine de probleme, a căror natură depăşeşte sfera de preocupare a uneiştiinţe, impunându-se consultarea unor specialişti din diferite

domenii, cum ar fi: criminalistic,tehnic, medical, contabil, artă, etc., care să formuleze concluzi în cadrul raportului de expertiză. 149 Analizati situatiile de efectuare a expertizei suplimentare Se efectueaza in cazul cind organul de urmarire penala sau instanta de judecata considera ca raportul de expertiza nu este sufficient de clar. Expertiza suplimentara se efectueaza de acelasi expert sau experti.În cazul în care concluziile expertului nu trezesc îndoieli, dar sînt insuficient de clare sau incomplete ori în urma unor cercetări incomplete au apărut întrebări suplimentare care au importanţă pentru stabilirea adevărului, se dispune efectuarea unei expertize suplimentare decătre acelaşi sau alt expert. Dacă concluziile expertului nu sînt întemeiate sau există îndoieli privind veridicitatea,exactitatea şi argumentarea acestora, sau dacă există contradicţii între concluziile mai multor experţi, se dispune efectuarea expertizei repetate de către alt expert (alţi experţi). Dacă concluziile expertizei repetate nu corespund concluziilor primei expertize, expertul este obligat să indice în raportul de expertiză cauzele acestei necorespunderi. În cazul ordonării unei expertize suplimentare sau a unei expertize repetate, se indică, în modobligatoriu, motivele. La ordonarea expertizei repetate se prezintă raportul primei expertize sau procesul-verbal privind imposibilitatea întocmirii lui, precum şi toate materialele suplimentareaflate la dispoziţia ordonatorului expertizei judiciare.

150.Proectati o situatie in care este necesara efectuarea contraprestatiei.In luna ianuarie X fost victima unei agresiuni(am fost lovit pe la spate in cap de mai multe ori cu o "bâta de baseball),si a fost internat 15zile la spitalul de urgenta unde a fost operat la cap.Diagnosticul la externare a fost "Traumatism cranio-cerebral grad II “Certificatul medico legal : 45-50 zile ingrijiri medicale ,mentionam ca leziunile traumatice nu au pus in primejdie viata victimei, dar prin pierderea de substanta osoasa sa constituit o infirmitate fizica permanenta.Dr. legist intentionat a dat sub 60 de zile ,si a spus ca nu a fost pusa viata in pericol,victima a ramanind cu mana dreapta paralizata si cu 9 bucati de oase scoase prin operare,prin urmare victima doreste sa faca o contraexpertiza la certificatul medico-legal. Contraexpertiza: Mijloc de proba concretizat intr-o noua expertiza ceruta de partea din proces nemultumita de felul cum a fost efectuata expertiza admisa si ordonata de instanta la cererea celeilalte parti. Contraexpertiza poate fi efectuata de un singur expert, altul decat cel care a facut prima expertiza sau de catre o comisie de experti. Din componenta comisiei de experti poate face parte si expertul a carui expertiza este contestata. Ca forta probanta contraexpertiza nu se deosebeste de prima expertiza, sau de orice alta expertiza. Revine instantei rolul de a aprecia si de a lua in considerare prioritar, una sau alta dintre cele doua probe egale ca valoare, expertiza si contraexpertiza.151.Indicati componenta functionala instantelor de judecata.Este determinate de atributiile specifice conferite de lege instantelor judecatoresti in desfasurarea procesului penal si de modul particular in care se realizeaza activitatea procesualain diferite faze ale cauzeiori in raport cu caracterul deosebit al unor institurii.Legiuitorul stabileste categoriile de activitati pe care le descfasoara un anumit organ judecatoresc.Anumite organe judeca o cauza in prima instanta si altele in apel sau recurs.Sunt organe care nu realizeaza decit unele forme procesuale si de ex>judecatoriile nu judica decit prim instanta.dupa cum sunt cazuri cind o anumita activitate este data in competenta functionala exclusive numai unui singur organ ex> judecarea recursului in anulare, in orce cauza, este de componenta exclusive a Curtii Supreme de Justitie.Componenta functionala este criteriul care diferentiaza organelle judecatoresti sub aspectul functilor in procesul penal, si sub aspectul atributilor generale pe care acestea le au indeplinit in acest cadru.Componenta functionala proprie fiecarui organ din sistemul judiciar este strict reglementata prin dispozitiile CPP.

152.Distingeti diferentele sfecifice dintre componenta materiala si componenta teritoriala.

Componenta materiala este determinata de obiectul cauzei penale, este acel fapt juridic care a produs conflictul de drept penal si legatura prin care se desfasoara activitatea judiciara. Pe cind componenta teritorala a unei instante judecatoresti este capacitatea obiectiva a instantei respective de a solutiona cauzele penale in raport cu raza teritoriala in care instanta isi exercita atributiile functionale.Criteriu de baza la ambele componente este diferita, in componenta materiala criterile care se iau in vedere stabilire componentei materiale cum ar fi natura si gravitatea infractiunii ori complexitatea cause, pe cind criteriu de baza a componentei teritoriale este cel territorial, anume ce prevede numarul si localitatile de resedinta a judecatoriilor, judecatoriei militare si a curtii de apel.Deasemenea in vederea stabilirii competentei teritoriale au fost alese repere diferite , in functie de faptul unde a fost savirsita infractiunea, in strainatate ori in tara.Ceea ce priveste componenta materiala din punct de vedere tehnic repartizarea cauzelor penale are loc prin urmatoarele metode 1) determinare abstracta - potrivit caruia judecatoria judeca in prima instanta cauzele penale prevazute in Partea Speciala a C.P. si 2) determinarea concreta . In aceste 2 componente este o diferenta vadita din contextul expus mai sus, chiar si deosebirea din obiectul cauzei si chiar locul , teritoriul unde a fost savirsita infractiunea.

153.Proectati o situatie in care va fi necesara stramutarea cauzei penale.parte vătămată considera că există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei la o altă instanţă pentru că la actuala instanţă se constată existenţa unei lipse de obiectivitate, de imparţialitate împotriva mea, datorită influenţei (temerii sau presiunii) exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal, iar faptele pe care se sprijină această susţinere sunt următoarele;- mi s-a respins cererea prin care am solicitat să se constate că plângerea prealabilă a fost tardiv introdusă;- martorii au fost intimidaţi;- s-au făcut consemnări denaturate în încheierile de şedinţă din data de .......... privind probatoriile administrate cu privire la susţinerile pe care le-am făcut;- tolerarea unor neîndepliniri de procedură la termenul din data de ........;- acordarea de amânări fără reală justificare, la cererea celeilalte părţi;- încuviinţarea de probe în rate, de natură să ducă la tergiversarea judecăţii, care pun la îndoială obiectivitatea şi imparţialitatea instanţei şi face să se nască inevitabil suspiciunea de neîncredere;- instanţa a mai avut de rezolvat un asemenea caz, (dosar nr. ......... datorită unor influenţe din afară, a pronunţat o soluţie nelegală şi netemeinică, soluţie pe care o întrevăd şi în acest dosar.De aceea, consider că în astfel de cazuri strămutarea judecării cauzei la o altă instanţă de judecată de acelaşi grad devine un imperativ.

154.Definiţi noţiunea importanţa şi sarcinile măsurilor procesuale de constrîngere. Măsurile procesuale de constrângere sunt mijloacele prevăzute de lege de care se folosesc organele judiciare pentru a asigura desfăşurarea normală a procesului penal, executarea pedepsei, repararea pagubei produse prin săvârşirea infracţiunii şi pentru a preveni săvârşirea de noi fapte antisociale. Prin intermediul măsurilor procesuale de constrângere se urmăreşte buna desfăşurare a procesului penal, atingerea scopului imediat al acestuia, respectiv,constatarea la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fi e pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fi e trasă la răspundere penală.Măsurile procesuale de constrângere se dispun numai în cazul în care din probele administrate rezultă că s-a comis o infracţiune şi făptuitorul urmează să fi e tras la răspundere penală.Odată apelând la acestea, organele competente de urmărire penală şi judecată consideră că numai prin intermediul lor activitatea procesuală se poate desfăşura în albia normalităţii şi se poate realiza tragerea la răspundere penală şi civilă a persoanei vinovate.

Măsurile procesuale de constrângere nu fac parte din activităţi principale ce se desfăşoară în cadrul procesului penal, ele fi ind activităţi adiacente celei principale. De asemenea, aceste măsuri au un caracter provizoriu, facultativ şi de constrângere.

155.Clasificaţi măsurile procesuale de constrîngere. In Sistemul măsurilor procesuale de constrângere au fost incluse următoarele categorii: 1) reţinerea; 2) măsurile preventive şi 3) alte măsuri procesuale de constrângere.

Măsurile procesuale de constrângere pot fi clasificate după anumite criterii:1)După subiectul care este abilitat să aplice anumite măsuri:a)măsuri aplicate de organul de urmărire penale (reţinere, aducere silită, obligarea de a se prezenta);b)măsuri aplicate de procuror (măsurile preventive neprivative de libertate, măsurile procesuale aplicate de organul de urmărire penală);c)măsuri aplicate de instanţa judecătorească (judecătorul de in-strucţie), măsurile preventive privative de libertate, amenda judiciară, punerea sub sechestru a bunurilor, suspendarea provizorie din funcţie, ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport, măsuri speciale în privinţa persoanei juridice).2)După subiectul faţă de care se aplică: a)măsuri aplicate bănuitului, învinuitului, inculpatului (toate măsurile procesuale de constrângere, cu excepţia amenzii judiciare);b)măsuri aplicate martorilor, părţii vătămate şi altor participanţi (obligarea de a se prezenta, aducerea silită, amenda judiciară).3)După valoarea socială asupra căreia se Îndreaptă acestea:3 a) măsuri personale (reţinerea, aducerea silită, obligarea de a nu părăsi localitatea, arestarea preventivă şi altele); b) măsuri reale (sechestrul bunurilor, amenda judiciară, liberarea provizorie pe cauţiune, depunerea unei cauţiuni de persoană juridică).4)După natura lor:"a)măsuri preventive (măsuri prevăzute în alin. (3) al art. 175 din CPP);b)măsuri asigurătorii (sechestrul bunurilor).5)După gradul de constrângere a anumitor drepturi fi libertăţi: a)măsuri privative de libertate (reţinerea, arestarea preventivă, internarea într-o instituţie medicală, arestarea la domiciliu);b)măsuri restrictive de drepturi şi libertăţi (obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara, ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport, liberarea provizorie sub control judiciar, suspendarea provizorie din funcţie, punerea sub sechestru a bunurilor, aducerea silită, controlul judiciar al unei persoane juridice).

157.Definiţi noţiunea de incompatibilitate.Incompatibilitatea constă în împrejurarea în care un judecător este oprit să participe la judecarea unei cauze în cazurile expres prevăzute de lege.

158.Distingeţi cazurile de incompatibilitate a diferitor subiecţi procedurali.C.proc.pen. stabileşte o serie de temeiuri care fac imposibilă participarea subiectului oficial legal investit cu competenţă a desfăşura ulterior careva acţiuni în cauza penală dată. Astfel Incompatibilităţile se referă la:Calitatea de soţi sau rude a judecătorilor membri ai aceluiaşi complet de judecată;Judecătorul personal, soţul sau, ascendenţii ori descendenţii lor, fraţii sau surorile si copiiiacestora, afinii si persoanele devenite prin înfiere, potrivit legii, astfel de rude, precum sialte rude ale lui, sînt direct sau indirect interesate in proces;

3 GriRorc Gh. Theodoru. op. cil., vol. II, p. 192.

daca judecătorul este parte vătămata sau reprezentant al ei, parte civila, parte civilmenteresponsabila, soţ sau ruda cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, soţ sauruda cu învinuitul, inculpatul in proces ori cu apărătorul acestuia;daca judecătorul a efectuat o cercetare sau un control administrativ al circumstanţelorcauzei sau a participat la adoptarea unei hotărâri referitoare la aceasta cauza in oriceorgan obştesc sau de stat. Indiferent daca este in cursul sau in afara procesului penal,părerea trebuie sa fie exprimata anterior dezbaterilor judiciare şi pronunţării hotărîrii;daca exista alte circumstanţe care pun la îndoiala rezonabila imparţialitatea judecătorului;in cazul in care judecătorul a mai participat în aceeaşi calitate la examinarea aceleiaşicauze in prima instanţa.

160.Definiţi noţiunea de reţinere. Conform CPP ,retinerea persoanei consta in privarea de libertate a persoanei banuite,invinuite de savirsirea unei infr pentru care legea prvede o pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare de 1 an ,pe o perioadă scurtă de timp, dar nu mai mult de 72 de ore, în locurile şi în condiţiile stabilite prin lege , si anume in izolatoarele de detentie provizorie a organelor afacerilor interne ,printr-o hotarire a organ de urmarire penala.

161.Analizaţi esenţa „bănuelii rezonabile”.

O bănuială trebuie intotdeauna să fi e autentică. In hotărarea Murray v. Regatul Unit, Curtea a subliniat că dacă sinceritatea şi temeinicia unei bănuieli constituiau elementele indispensabile ale rezonabilităţiisale, această bănuială nu putea privită ca una rezonabilă decat cu condiţia ca ea să fi e bazată pe fapte sau informaţii, care ar stabili o legătură obiectivă intre suspect şi infracţiunea presupusă. Ar trebui deci să existe dovezi ale acţiunilor, documente sau date medico-legale, care ar implica in mod direct persoana vizată. In consecinţă, nici o privaţiune de libertate nu se poate baza pe impresii, intuiţie, o simplă asociere de idei sau de prejudecăţi (etnice, religioase sau de altă natură), indiferent de valoarea lor, in calitate de indiciu al participării unei personae la comiterea unei infracţiuni. Aceasta nu inseamnă că pentru a justify cao condamnare sau chiar o simplă acuzare ar putea fi sufi cientă o singură probă. Simplul fapt că persoana a comis o infracţiune – sau ceva asemănător – in trecut nu este suficient pentru a oferi un caracter rezonabil unei bănuieli, fapt indicat elocvent de judecătorii de la Strasbourg.

163.Definiţi statutul ofiţerului de urmărire penală.Ofiţerul de urmărire penală este persoană cu funcţie de răspundere din Ministerul

Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Departa mentul Vamal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, împuternicită în numele statului să efectueze urmărirea penală în cauze penale. In calitatea sa de subiect al procesului penal ofiţerul de urmărire penală este unul dintre participanţii părţii acuzării.Ca si procuroru are obligaţia de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cerceta rea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a tuturor circumstanţelor care dovedesc vinovăţia bănuitului, învinuitului, cât şi cele care îl dezvinovăţesc.

165.Evaluaţi prevederile legale privind asigurarea drepturilor victimelor unor categorii de infracţiuni în cadrul procesului penal.

Unul din drepturile centrale ale victimei constă în înregistrarea imediată a sesizării despre infracţiune.Organul de urmărire penală care a primit sesizarea, inclusiv cea declarată oral, eliberează imediat victimei un certificat, în care se vor conţine date privitor la numărul de înregistrare, numele, prenumele petiţionarului (denumirea persoanei juridice),

funcţia şi numele celui care a primit sesizarea, denumirea şi adresa organului de urmărire penală, telefonul de serviciu şi timpul când acestea au fost înregistrate.La necesitate, victima este în drept să adreseze o cerere suplimentară pri vitor la vătămarea intereselor sale.

Victima persoană fizică, care a suportat daune morale, fizice ori mate riale de pe urma infracţiunii, este în drept să ceară recunoaşterea calităţii sale de parte vătămată.

Victima este în drept să solicite şi să beneficieze în modul stabilit de măsuri pentru asigurarea securităţii personale, a membrilor familiei ori a rudelor apropiate, în cazul când aceste persoane pot fi sau sunt ameninţate cu moartea, cu aplicarea violenţei, cu deteriorarea sau distrugerea bunurilor ori cu alte acte ilegale.Pentru denunţare calomnioasă, victima poate fi atrasă la răspundere conform prevederolor CP.

166.Stabiliţi condiţiile , temeiurile şi circumstanţele care se iau în consideraţie la aplicarea măsirilor prevative.Conform prevederior CPP, măsurile preventive se aplică numai faţă de bănuit, învinuit inculpat, prima condiţie pentru luarea oricărei măsuri preventive este existenţa probelor că o anumită persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, fiind atrasă în calitate de bănuit, pusă sub învinuire sau trimisă în judecată cu actul de inculpare (rechi zitoriu).

A doua condiţie generală necesară pentru aplicarea măsurilor preventive este existenţa temeiurilor rezonabile de a presupune că bănuitul, învinuitul sau inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvârşească alte infracţiuni. Aici prin "temeiuri rezonabile" înţelegem datele obţinute în urma activităţii procesuale penale sau activităţii de investigaţie operativă, care presupun survenirea acelor consecinţe negative ale desfăşurării procesului penal

Măsurile preventive, de asemenea, pot fi aplicate de către instanţa de judecată pentru asigurarea executării sentinţei şi în lipsa oricăror date care ar presupune eschivarea inculpatului de la executarea pedepsei. Astfel, instanţa de judecată aplică măsura preventivă în funcţie de gravitatea infracţiunii săvârşite, iar la pronunţarea sentinţei de condamnare - de gravitatea pedepsei stabilite. Pentru aplicarea măsurilor preventive neprivative de libertate, legea procesuală nu prevede anumite condiţii privind gravitatea infracţiunii, prin urmare, acestea pot fi aplicate atât în cazul infracţiunilor sancţionate cu pedepse nonprivative de libertate, cât şi în cazul săvârşirii infracţiunilor pedepsite cu închisoare.

167.Analizaţi constatările CEDO în cauza Şarban Moldova. În cauza Şarban c. Moldovei, Curtea a notat că, în conformitate cu Registrul medical

prezentat, în perioada detenţiei în Izolatorul de detenţie provizorie al MAI (12-19 noiembrie 2004, 20 decembrie 2004 – 19 ianuarie 2005), reclamantul a fost examinat doar o singură dată (cu toate că suferă de trei maladii medicale grave). A fost respinsă, fără explicaţii, cererea de a fi consultat de alţi medici chiar dacă reclamantul s-a plîns de durere în regiunea cervicală a coloanei vertebrale şi de amorţire a degetelor şi a mîinilor. El a fost examinat de neurolog doar o singură dată, iar recomandarea neurologului de a fi examinat de un neurochirurg nu a fost urmată. Pentru chemarea unei ambulanţe era nevoie de decizia CCCEC, o decizie dificil de luat în absenţa unui medic profesionist. În timpul şedinţelor de judecată el era ţinut într-o cuşcă, în cătuşe. Medicul a trebuit să-i măsoare tensiunea printre gratii.

169. Identificaţi momentul încetării calităţii de bănuit. Calitatea de bănuit încetează din momentul eliberării reţinutului, revocării măsurii preventive aplicate în privinţa lui ori, după caz, anulării ordonanţei de recunoaştere în calitate de bănuit şi scoaterii lui de sub urmărire, sau din momentul emiterii de către organul de urmărire penală a ordonanţei de punere sub învinuire.

175.Enumeraţi actele procedurale prin care persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit, învinuit, inculpat, condamnat, achitat.

Banuit-1) procesul-verbal de reţinere; 2) ordonanţa sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate; 3) ordonanţa de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit. Invinuit –ordonanta de punere sub invinuireInculpat-din momentul tramsmiterii rechizitoriului in instanta de judecata

176.Distingeţi statutul procesual al învinuitului de cel al inculpatului.Invinuit poate fi numai o persoană fizică. Momentul în care persoana fizică capătă calitatea de învinuit este ales de către procuror din oficiu sau la propunerea organului de urmărire penală şi coincide cu existenţa temeiurilor care rezultă din totalitatea probelor de vinovăţie administrate în cauză. Actul procedural prin care se conferă calitatea de învinuit este ordonanţa de punere sub învinuire. Cât priveşte înaintarea acuzării, aceasta se va face de către procuror în prezenţa avocatului în decurs de 48 de ore din momentul emiterii ordonanţei de punere sub învinuire, dar nu mai târziu de ziua în care învinui tul s-a prezentat sau a fost adus în mod silit.Învinuitul în privinţa căruia cauza a fost trimisă în judecată se numeşte inculpat. Trimiterea in judecată a cauzei se efectuează de către procurorul care a întocmit rechizitoriul, dar nu înainte de a-i prezenta învinui tului şi apărătorului lui materialele de urmărire penală şt de a soluţiona cererile in legătură cu terminarea urmăririi penale. Pe parcursul procesului penal, învinuitul (inculpatul) în calitatea sa de subiect al părţii apărării are numeroase drepturi.Printre cele mai importante se înscrie dreptul de a şti pentru ce faptă este învinuit. Procurorul este obligat în decurs de 48 de ore din momentul emiterii ordonanţei de punere sub învinuire, dar nu mai târziu de.ziua în care învinui tul s-a prezentat sau a fost adus în mod silit, să-i aducă la cunoştinţă învinuirea şi să-i explice conţinutul ei.

177.Stabiliţi condiţiile aplicării garanţiei personale şi garanţiei unei organizaţii.Garanţia personală este o măsură preventivă de influenţă psihologică din partea garanţiilor asupra bănuitului, învinuitului sau inculpatului că acesta va respecta următoarele obligaţii: 1) nu se va sustrage de la urmărirea penală sau judecată; 2) se va prezenta la orice citaţie; 3) nu va împiedica aflarea adevărului; 4) va comunica despre orice schimbare a domiciliului; 5) va respecta ordinea publică (nu va săvîrşi contravenţii sau alte infracţiuni). Garanţia personală se bazează atît pe încrederea garanţilor faţă de cel bănuit sau învinuit precum şi a procurorului sau instanţei de judecată faţă de garanţi şi persoana învinuită. Garanţii trebuie să fie persoane demne de încredere adică să fie persoane cunoscute cu o reputaţie iresponsabilă şi cu capacităţi reale de a influenţa pozitiv asupra comportamentului celui bănuit sau învinuit. Garanţia unei organizaţii. În calitate de garant în cadrul acestei măsuri preventive pot fi organizaţiile de stat, neguvernamentale, comerciale sau de altă natură unde de regulă activează bănuitul, învinuitul sau inculpatul în cauză. Garanţia unei organizaţii se aplică în aceleaşi condiţii ca şi garanţia personală, adică numai la demersul organizaţiei şi cu acordul celui bănuit sau învinuit.

178.Distingeţi condiţiile aplicării măsurilor preventive faţă de minori.Potrivit articolului 10 al Regulilor de la Beijing din clipa în care un minor este arestat sunt informaţi părinţii sau tutorele imediat sau dacă aceasta nu este posibil, în cel mai scurt timp. Acelasi act stabileşte că în cazul în care minorii se află în arestul poliţiei, se va lua în considerare statutul lor de minori, vârsta, gradul de vulnerabilitate şi de maturitate. Ei trebuie informaţi despre drepturile şi garanţiile lor în mod prompt şi într-o manieră foarte accesibilă.De asemena legislatia nationala a

RM stabileşte unele cerinţe speciale la reţinere sau la aplicarea măsurii preventive faţă de minor: reţinerea sau arestarea poate avea loc doar în cazul săvârşirii unor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave;Despre reţinerea sau arestarea preventivă a minorului se înştiinţează imediat părinţii sau alţi reprezentanţi legali; la soluţionarea chestiunii privind aplicarea măsurii preventive în primul rând se pune în discuţie posibilitatea transmiterii minorului sub supraveghere; la soluţionarea chestiunii privind aplicarea măsurii preventive sunt luate în considerare şi aşa împrejurări ca vârsta persoanei, starea sănătăţii, starea familială, activitatea, etc.

179.Redactaţi o cerere de contestare a măsurii obligatorii de a nu părăsi localitatea.Cerere

Rog instanta sa revoce interdictia de a nu parasi localitea ,din considerentele ca aceasta masura imi complica situtia financiara de care depinde toata familia mea :sotia si 2 copii minori,si anume prin faptul ca locul meu de munca se afla in localitatea vecina ,respectiv prin masura obligatorie aplicata nu pot parasi localitatea in care imi am domiciliul p/ru a-mi onora obligatiunile contractuale de munca.

181. Distingeţi procedura de renunţare la apărător de procedura de înlăturare a apărătorului din procesul penal.

Renunţarea la apărător poate avea loc la orice etapă a procesului penal numai din iniţiativa bănuitului, învinuitului, inculpatului şi numai în cazul în care i-au fost create posibilităţi reale pentru participarea avocatului la proces.Renunţarea la apărător se face prin cerere scrisă, anexată la materialele cauzei. În cerere se vor descrie, în mod detaliat, cauzele în virtutea cărora bănuitul, învinuitul, inculpatul a renunţat la apărător.Astfel, dacă renunţarea la apărător este înaintată personal de către bănuit, învinuit, inculpat; benevol, adică făcută de bunăvoie, nesilit; din proprie iniţiativă, adică fără a fi îndemnat sau silit de altul; în prezenţa apărătorului care ar putea fi numit din oficiu.De asemena trebuie sa mentionam ca organul de urmărire penală, procurorul sau instanţa de judecată pot respinge cererea de renunţare la apărător în cazurile în care interesele justiţiei cer asistenţa obligatorie a apărătorului. În Cod procedură penală sunt reglementate exhaustiv temeiurile şi procedura înlăturării apărătorului din procesul penal.Astefel apărătorul nu are dreptul să participe la procesul penal daca:dacă el se află în relaţii de rudenie sau în relaţii de dependenţă personală cu persoana care a participat la urmărirea penală sau la judecarea cauzei; dacă el a participat în această cauză în calitate de:a)persoană care a efectuat urmărirea penală; b) procuror care a luat parte la desfăşurarea procesului penal;d) grefier, interpret, traducător, specialist, expert sau martor. Înlăturarea apărătorului din procesul penal poate avea loc la cererea bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din oficiu la iniţiativa organului ce desfăşoară procesul penal. În acest sens organul de urmărire penală şi procurorul emite ordonanţă motivată, iar instanţa – încheiere motivată. Hotărîrea este definitivă, nefiind susceptibilă de a fi atacată.

200.Redactaţi o ordonanţă de recunoaştere a persoanei în calitate ca reprezentant legal.

ORDONANŢĂde recunoaştere în calitate de reprezentant legal al bănuitului minor

mun. Chişinău 6 noiembrie 2009

Procuror in Procuratura sectorului Centru, municipiul Chişinău, jurist de rangul II, Ignat Andrian ,examinand materialele cauzei penale nr. 2006448974 asupra faptului sustragerii pe ascuns

a bunurilor altei persoane şi luand in consideraţie că bănuitul Mocanu Igor este minor şi lipsit parţial de capacitatea de exerciţiu al drepturilor prevăzute de Codul de procedură penală, in baza

prevederilor art. 75, 76 şi 77 din Codul de procedură penală,

DISPUN:Recunoaşterea lui Mocanu Oleg, tatăl bănuitului Mocanu Igor, in calitate de reprezentant legal al bănuitului minor.Procuror in Procuratura sect. Centru, jurist de rangul IIsemnătura Ignat Andrian.

201.Indicaţi condiţiile aplicării arestării la domiciliu.Arestarea la domiciliu poate fi aplicata de către procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urmărire penală, sau, după caz, de către instanţa de judecată numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul, învinuitul, inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvîrşească alte infracţiuni, de asemenea ele pot fi aplicate de către instanţă pentru asigurarea executării sentinţei.De regulă arestarea la domiciliu se dispune în privinţa bănuitului, învinuitului sau inculpatului care a depăşit vîrsta de 60 ani, care este invalid de gradul I, femeilor gravide şi femeilor care au la întreţinere copii în vîrstă de 8 an pentru săvîrşirea oricăror infracţiuni, cu excepţia infracţiunilor excepţional de grave. Pentru alte persoane de cît cele arătate mai sus aplicarea acestei măsuri este posibilă numai pentru infracţiunile care se pedepsesc cu cel mult 12 ani închisoare.

202.Analizaţi prevederile legale privind restricţiile puse în faţa persoanei arestate la domiciliu.Arestarea la domiciliu constă în izolarea bănuitului, învinuitului, inculpatului de societate, dar nu şi de membrii familiei care locuiesc împreună cu acesta.Arestarea la domiciliu este însoţită de una sau mai multe din următoarele restricţii: 1) interzicerea de a ieşi din locuinţă; 2) limitarea convorbirilor telefonice, recepţionării şi expedierii corespondenţei şi utilizării altor mijloace de comunicare;3) interzicerea comunicării cu anumite persoane şi primirea pe cineva în locuinţa sa; Persoana arestată la domiciliu poate fi supusă obligaţiilor: 1) de a menţine în stare de funcţionare mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent; 2) de a răspunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de control, de a se prezenta personal la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat.

204.Indicati persoanele care pot fi antrenate in calitate de asistent procedural si enumerati cazurile in care acestea participa laprocesul penalAsistentul procedural este persoana care nu are interes personal în cauză, nu este angajat al organului de urmărire penală şi participă la prezentarea persoanei spre recunoaştere. Astfel asistent procesual poate fi orice persoana cu respectarea anumitor conditii : a) persoana sa fie neutra ,sa nu fie interesata in cauza si sa nu fie cunoscut persoanei chemate sa faca recunoasterea,sa nu fie angajat al organului de urmarire penala b) sa fie de acelasi sex si asemanator la exterior cu persoana ce urmeaza a fi recunoscuta. In cazul prezentarii spre recunoastere la aceasta procenura urmeaza a fi antrenati 4 asistenti procedurali care sa corespunda acestor criterii si particularitati.Asistentii procedurali pe linga prezentarea spre recunoastere mai pot participa la reconstituirea faptei sau la efectuarea experimentului cind prezenta acestora este considerata obligatorie.

205.Distingeti statutul asistentului procedural de statutul martoruluiMartorul este persoana care poseda informatii cu privire la vreo circumstanta care urmeaza sa fie constatata in cauza. Pe cind asistentul procedural e persoana care nu are nici un interes personal in cauza ,nu e angajat a organului de urmarire penala, si participa la prezentarea spre recunoatere de regula. Calitatea de martor se dobindeste numai in prezenta anumitor conditii , si anume: 1 existenta unui proces penal in curs de desfasurare in fata organuluii de urmarire penala sau in instanta;2persoana trebuie sa cunoasca informatii cu privire la circumstantele ce urmeaza a fi constatate in cauza, 3citarea persoanei in calitate de martor de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata sau audierea decatre organele urmaririi pen. cu privire la faptele si imprejurarile

pe care le cunoaste. Formal calitatea de martor se dobindeste prin chemarea unei persoane ca martor in procesul penal. Pe cind asistent procedural poate fi orice persoana care nu are interes in cauza si care este de acelasi sex si asemanator la exterior cu persoana ce urmeaza a fi recunoscuta. Statutul martorului se deosebeste de cel al asistentului procedural prin faptul ca are anumite drepturi de care nu se bucura asistentul si anume: are dreptul de a inainta cereri, cere recuzarea persoanelor participante la audierea sa, sa refuze de a da declaratii sau a oferi obiecte, documente daca acestea ar marturisi impotriva sa fie asistat de un avocatcare sa-i reprezinte interesele in fata organului de urmarire penala. Si raspunderea acestor persoane pentru neexecutarea obligatiilor lor e diferita , asistentul procedural pentru neindeplinirea obligatiilor sale poate fi supus unor masurilor procesuale de constringere ca de ex.: oblicarea de a se prezenta,aducerea silita, amenda judiciara. Iar martorulin cazul in care nu-si indeplineste obligatiile poate fi supus unei amende judiciare, in caz de refuz sau eschivare de a face declaratii sau depunerea unor declaratii false poate fi supus raspunderii penale conform art.313 ,312 Cod penal.

206.Estimati prevederile legale privind imunitatile si privilegiile martorilor in raport cu standardele internationale Termenele imunitate si privilegii nu se utilizeaza direct in procedura penala dar totusi aceasta institutie isi gaseste aplicarea si reglementarea in Codul de procedura penal. Aceste notiuni se mentioneaza in Conventia Europeana a Drepturilor Omului si anume aici se stabileste ca judecatorii se bucura de un sir de imnutati si prevelegii in timpul exercitarii functiilor sale.In general imunitatile si privilegiile judecatorului tin de imunitatea de arestare sau de detinere si de control sau retinere a bagajelor. In doctrina procesual penala s-au conturat citeva conditii de exsitenta a privilegiilor si anume:1 procesul penal trebuie efectuat in conditiile sigurantei ca informatiile transmise sunt confidentiale si ca ele nu vor fi date publicitatii:2 Confidentialitatea trebuie sa poarta un caracter esential in relatiile dintre parti. Imunitatiile si privilegiile au drept scop ocrotirea anumitor relatii recunoscute de societate drept cele mai valoroase. Necesitate delimitarii imunitatile de privilegiile e determinate de totalotate drepturilor ce survin in urma aplicarii institutiei.In cazul imunitatiilor persoana nu poate participa la proces chiar daca doreste acest lucru. Privilegiul acorda persoanei dreptul dicretional de participare in probatoriu. Imunitatiile si privilegiile au anumite elemente comune :caracterul relatiilor scopul comunicarii ,confidentialitatea . Imunitatile si privilegiile apartin persoanei obisnuite care decide de a da sau nu publicitatii continutul comunicarii deoarece secretul i-a apartinut initial.

207.Indicati conditiile si temeiurile aplicarii sechestruluiConform codului de procedura pen : Punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrîngere, care constă în inventarierea bunurilor şi interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri . Conform prevederilor legale sechestrul poate fi dispus in urmatoarele conditii ce urmeaza a fi intrunite comulativ: a) sa fie inceputa urmarirea penal b) daca probele acumulate permit de a presupune intemeiat ca banuitul inviuitul, sau alte persoane la care se afla bunurile urmarite le pot tainui deteriora sau cheltui; c) daca s-a inaintat actiunea civila pentru savirsirea actiunii incriminate banuitului , invinuitului inculpatului ii pot fi aplicata pedeapsa amenzii sau sechestrul.

208.Deducati particularitatile amendei judiciare in raport cu amenda contraventionalaCoform cod proced pen Amenda judiciară este o sancţiune bănească aplicată de către instanţa de judecată persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal. Pe cind amenda contraventional reprezinta o sanctiune pecuniara care se aplica in cazurile prevazute de Cod contraventional. Ambele tipuri de amenda se exprima in unitati conventionale, unitatea conventionala de amenda fiind egala cu 20 lei . Insa aceste tipuri de amenzi se deosebesc dupa cuantumul sau astfel amenzii judiciare se aplica in marime de la 1 la 25 unitati conventionale, pecind amenda contraventionala se aplica pentru persoanele fizice in marime de la 1 la 150 u.c. iar

pentru persoane juridice in marimea de la 10 la 500 u.c. De aici rezulta o alta delimitare si anume ca amenda judiciara se aplica doar persoanelor fizice pe cind cea contraventionala atit persoanelor fizice cit si juridice. Alte delimetare este ca amnda judiciara se aplica de catre judecatori cind abaterea are loc in cursul judecarii cauzei ,si de judecatorul de instructie cind abaterea are loc in cursul urmaririi penale, iar amenda contraventionala sa aplica de regula de catre agentul constatator la locul constatarii faptei contraventionale.

209.Proiectati o situatie de revocare a masurii sechestrului Conform CPP punerea bunurilor sub sechestru poate fi contestată în modul stabilit de prezentul cod, însă plîngerea sau recursul înaintat nu suspendă executarea acestei acţiuni. Alte persoane decît bănuitul, învinuitul, inculpatul care consideră că punerea sub sechestru a bunurilor lor este efectuată ilegal sau neîntemeiat sînt în drept să ceară organului de urmărire penală sau instanţei să scoată bunurile de sub sechestru. În cazul în care acestea refuză să satisfacă rugămintea sau nu au comunicat persoanei respective despre soluţionarea cererii timp de 10 zile din momentul primirii ei, persoana este în drept să solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii civile. Hotărîrea instanţei de judecată în privinţa acţiunii civile privind scoaterea bunurilor de sub sechestru poate fi atacată de către procuror în instanţa ierarhic superioară cu recurs în termen de 10 zile, însă, după intrarea ei în vigoare, este obligatorie pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţa de judecată care judecă cauza penală în cadrul soluţionării chestiunii ale cui bunuri trebuie să fie confiscate sau, după caz, urmărite. Un exemplu de revocare a punerii bunurilor sub sechestru este situatia cind persoana a fost achitata sau a fost incetata urmarirea penala. Instanta de judecata judecatorul de instructie sau procurorul in limitele kompetentei lor ridicasechestrul asupra bunurilor si in cazurile cind constata ilegalitatea puneri acestora subsechestru de catre organul de urmarire penala fara autorizatie.

210.Definiti notiunea de expert si specialistExpertul este persoana care poseda cunostinte temeinice speciale intr-un anumit domeniu si este abilitata de lege sa faca o expertiza. Specialistul este persoana care cunoaste temeinic o disciplina sau o anumita problema si e antrenata in procesul penal,inmodul prevazut delege, pentru a contribui la stabilirea adevarului.

211.Distingeti statutl expertului de cel al specialistuluiPrin specialist in cadrul procesului penal se are in vedere persoana fizica: a)care are cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu de activitate umana;b) care a fost chemata la efectuarea actiunii procesuale in modul prevazut de lege; c)ce nu se afla in nici o situatie de incompatibilitate indicate C proc pen. Expert judiciar conform Legei RM cu privire la expertiza judiciara poate fi persoana care : a) are capacitatea de a actiona cu discernamint b) are studii superioare universitare , intr-un anumit domeniu al expertizei si a obtinut calificarea de expert judiciar c) poseda cunostinte speciale in cele mai diverse domenii ale stiintei , tehnicii, artei,etc. d) este atestat in calitate de expert judiciar intr-un anumit domeniu e) nu are antecedente penale. Scopul pentru care specialistul se atrage in procedura in cauza penala este acordarea ajutorului necesar organului de urmarire penala sau a instantei , prin ajutor se are in vedere : coribuirea prin sfaturi ,sugestii la descoperirea ridicarea obiectelor sau a documentelor . Expertul insa este o persoana ce nu are interese in rezultatele cauzei este atras in proces pentru efectuarea unor investigatii si aplicindusi cunostintele din domeniul stiintei , tehnicei sau a altor domenii de activitate umana prezinta rapoarte care sa contina raspunsuri obiective si intemeiate la intrebarile ce li se pun. Astfel am putea spune ca specialistul este implicat in anumite activitati prosesuale pentru acordarea de ajutor organului de urmarire penala in scopul aflarii adevarului. Pe cind Expertul e o persoana cu studii vaste care e atras in proces pentru a confirma anumite circumstante ce au relevanta in proces (ex: verificarea autencitatii unui obiect ) .

212.In ce masura normele nationale privind incompatibilitatea expertului si a specialistului se conformeaza cu standardele internationaleConform CPP Persoana nu poate lua parte la proces în calitate de expert: 1) dacă el personal, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor, fraţii sau surorile şi copiii acestora sînt direct sau indirect interesate în proces;2) dacă el este parte vătămată sau reprezentant al ei, parte civilă, parte civilmente responsabilă, soţ sau rudă cu vreuna din aceste persoane ;3) dacă a participat în acest proces în calitate de martor,interpret, traducător, grefier, etc. ;4) dacă el a luat în această cauză hotărîri anterioare judecăţii în care şi-a expus opinia asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului;6) dacă există alte circumstanţe care pun la îndoială imparţialitatea acestora. De asemenea trebuie sa mentionam ca participarea anterioară a persoanei în calitate de expert nu este un obstacol care exclude participarea ei ulterioară în aceeaşi calitate în procedura dată, cu excepţia cazurilor în care expertiza se efectuează repetat în legătură cu apariţia îndoielilor în privinţa veridicităţii concluziilor din raport.Recuzarea expertului se soluţionează de organul de urmărire penală sau de instanţă şi hotărîrea asupra acestei chestiuni nu este susceptibilă de a fi atacată.

213.Definiti scopul si limitele confidentialitatii urmaririi penaleConform CPP Materialele urmăririi penale nu pot fi date publicităţii decît cu autorizaţia persoanei care efectuează urmărirea penală şi numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, şi ca să nu fie afectate interesele altor persoane şi ale desfăşurării urmăririi penale.Dacă este necesar a se păstra confidenţialitatea, persoana care efectuează urmărirea penală previne martorii, partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă sau reprezentanţii lor, apărătorul, expertul, specialistul, interpretul, traducătorul şi alte persoane care asistă la efectuarea acţiunilor de urmărire penală despre faptul că nu au voie să divulge informaţia privind urmărirea penală. Aceste persoane vor da o declaraţie în scris că au fost prevenite despre răspunderea pe care o vor purta conform art.315 din Codul penal. Divulgarea datelor urmăririi penale de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de către persoana abilitată cu controlul asupra activităţii de urmărire penală, dacă această acţiune a cauzat daune morale sau materiale martorului, părţii vătămate şi reprezentanţilor acestora sau a prejudiciat procesul de urmărire penală, are ca urmare răspunderea penală prevăzută în art.315 din Codul penal.

214.Distingeti masurile de pastrare a confidentialitatii urmaririi penale de masurile pastrarii secretului de stat si altui secret ocrotit delegeConfidentialitatea urmaririi penale se efectueaza prin prevenirea personalor care au luat cunostinta cu datele urmaririi penale de a pastra informatiile respective pina la terminarea urmaririi penale, luinduse de la acestia o declaratie in scris despre faptul ca au fost prevenite in legatura cu survenirea raspunderii penale in urma divulgarii acestei informatii conform art 315 CP. Spre deosebire de confidentialitatea umraririi penale, pastrarea secretulului de stat se garanteaza prin faptul ca persoanele cărora organul de urmărire penală sau instanţa le solicită să comunice sau să prezinte date care constituie secret de stat au dreptul să se convingă de faptul că aceste date se colectează pentru procesul penal respectiv, iar în caz contrar să refuze de a comunica sau de a prezenta date. Persoanele cărora organul de urmărire penală sau instanţa le solicită să comunice sau să prezinte date ce constituie secret de stat nu pot refuza îndeplinirea acestei cerinţe, motivînd prin necesitatea păstrării secretului de stat, însă au dreptul să primească în prealabil de la persoana care efectuează urmărirea penală sau de la instanţă o explicaţie care ar confirma necesitatea furnizării datelor menţionate.

215.Redactati o plingere catre judecatorul de instructie determinata de incalcarea secretului comercial

Judecatoria sectorului centru mun. Chisinau

Către Judecatorul de instructie a judecatoriei sectorului centrul din partea cetăţeanului Ghita Bomba domiciliat în: __mun. chisinau str. Florilor 4/2

Plângere (în temeiul art. 214 Cod de Procedură Penală a RM)

La data de 27.08.09 eu subsemnatul Ghita Bomba amfost citat da ma prezint la organul de urmarire penala din mun. chisinau sectorul centru pentru a depune dclaratii intro cauzapenala. Ofiterul de urmarire penala in mod abuziv fiind coenteresat sa afle secretul comercial al intreprinderii in care activez fara a imi fi explicat scopul divulgarii acestor informatii fara a imi acorda dr de a ma konvinge ca aceste datesint colectate pentru procesul penal ma impus sub pretextul refuzului de a face declaratii sa divulg aceasta informatie. In urma divulgarii secretului comercial intreprinderii in care activez i sa cauzat prejudicii considerabile datorita faptului ca aceasta informatii a fost accesibila publicului.

Data

Semnatura

216.Definiti notiunea de martorMartorul este persoana citată în această calitate de organul de urmărire penală sau de instanţă, precum şi persoana care face declaraţii, în modul prevăzut de prezentul cod, în calitate de martor. Ca martori pot fi citate persoane care posedă informaţii cu privire la vreo circumstanţă care urmează să fie constatată în cauză. Calitatea de martor se dobindeste numai in prezenta anumitor conditii , si anume: 1 existenta unui proces penal in curs de desfasurare in fata organuluii de urmarire penala sau in instanta;2persoana trebuie sa cunoasca informatii cu privire la circumstantele ce urmeaza a fi constatate in cauza, 3citarea persoanei in calitate de martor de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata sau audierea decatre organele urmaririi pen. cu privire la faptele si imprejurarile pe care le cunoaste. Formal calitatea de martor se dobindeste prin chemarea unei persoane ca martor in procesul penal.

217.Distingeti statutul avocatului martorului de statutul aparatorului banuituluiPotrivit prevederilor CPP Persoana, fiind citată în calitate de martor, are dreptul să invite un avocat care îi va reprezenta interesele în organul de urmărire penală şi o va însoţi la acţiunile procesuale efectuate cu participarea sa. Avocatul invitat de către martor în calitate de reprezentant al său la organul de urmărire penală, după ce şi-a confirmat calitatea şi împuternicirile, are dreptul: să ştie în care cauză penală este citată persoana pe care o reprezintă; să asiste pe tot parcursul desfăşurării acţiunii procesuale la care participă persoana pe care o reprezintă; să ceară, în condiţiile prevăzute de lege, recuzarea interpretului, traducătorului care participă la audierea martorului respectiv; să înainteze cereri;etc. Avocatul martorului, luînd parte la acţiunile procesuale, este obligat să se supună dispoziţiilor legale ale reprezentantului organului de urmărire penală.Apărătorul este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă interesele bănuitului, învinuitului, inculpatului, îi acordă asistenţă juridică prin toate mijloacele şi metodele neinterzise de lege.Persoanele capătă calitatea de apărător din momentul în care şi-au asumat angajamentul de a apăra interesele persoanei în cauză cu consimţămîntul acesteia. Apărătorul, după ce şi-a asumat angajamentul de a apăra, trebuie să anunţe despre aceasta organul de urmărire penală sau instanţa. Acesta nu poate, contrar poziţiei persoanei pe care o apără, să recunoască participarea ei la infracţiune şi vinovăţia de săvîrşirea infracţiunii. Apărătorul nu este în drept să destăinuiască informaţiile care i-au fost comunicate în legătură cu exercitarea apărării dacă aceste informaţii pot fi utilizate în detrimentul persoanei pe care o apără. Avocatul nu este în drept să renunţe nemotivat la apărare.Aparatorul este obligat sa participle daca banuitul cere acest lucur,banuitul este minor sau militar in termen sau I se incrimineaza o infractiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de grava.

218.Redactati o hotatire privind inlaturarea din process a avocatului martoruluiAvocatul nu are dreptul să participe la procesul penal:dacă el se află în relaţii de rudenie sau în relaţii de dependenţă personală cu persoana care a participat la urmărirea penală sau la judecarea cauzei; dacă a participat în această cauză în calitate de: persoană care a efectuat urmărirea penală; procuror care a luat parte la desfăşurarea procesului penal; judecător care a judecat cauza; grefier, interpret, traducător, specialist, expert sau martor;Avocatul care acordă asistenţă juridică garantată de stat va fi înlăturat din procesul penal dacă persoana pe care o apără are temeiuri reale de a pune la îndoială competenţa sau buna-credinţă a avocatului şi va depune o cerere pentru înlăturarea acestui apărător din proces. Avocatul nu poate participa în procesul penal dacă a acordat anterior sau acordă în prezent asistenţă juridică unei persoane ale cărei interese vin în contradicţie cu interesele persoanei pe care o apără, precum şi dacă se află în relaţii de rudenie sau în relaţii de dependenţă personală de prima.

219.Definiti notiunea de masuri de protectie.Prin măsuri de protecţie se subinteleg acele măsuri aplicate în cadrul programului de protecţie exclusiv de către organul abilitat. În cadrul procesului penal pot fi aplicate, în privinţa persoanei protejate, următoarele măsuri de protecţie: a) protecţia datelor de identitate;b) audierea cu aplicarea unor modalităţi speciale; c) schimbarea domiciliului sau locului de muncă ori de studii; d) schimbarea identităţii, schimbarea înfăţişării; e) instalarea unui sistem de alarmă la locuinţă sau reşedinţă; f) schimbarea numărului de telefon; g) asigurarea protecţiei bunurilor.

220.Clasificati masurile de asigurare asecuritatii participantilor la procesDupa natura juridica si modul de reglementare deosebim trei categorii de masuri de asigurare a securitatii participantilor la process : 1)masuri procedurale penale 2) masuri urgente, masuri de protectie ,masuri asiguratorii 3) Masuri te protectie prin actiuni de investigatie operative Masuri procesual penale sunt :a)examinarea cauzei in sedinta ; b)audierea martorului c)prezentarea persoanei spre recunoastere; d)interceptarea comunicarilor Masuri urgente aplicate fata de persoana protejata sunt : asigurarea pazei personale, pazei domiciliului, ori a bunurilor; interceptarea comunicarilor; supravegherea prin intermediul mijloacelor audio video; deplasarea temporara intr-un loc sigur; instalarea tehnici speciale de semnalizare in locul de aflare. Masuri de protectie: protectiea datelor de identitate; audierea cu aplicarea mijloacelor speciale; schimbarea domiciliului a locului de muncasau studii; schimbarea identitatii / infatisarii; schimbarea nr de telefon; asigurarea protectiei bunurilor;Masurile de asistenta sunt: integrarea in alt mediu social,recalificarea profesionala;asigurarea unui venit care ii va asigura un trai decent pina la gasirea unui loc de munca; asistenta medicala;asistenta juridica; asistenta psihologica sisociala. 221.Proiectati o situatie cind persoana poate fi inclusa in programul de protectieSituatie similara ar fi cazul cind un persoana fiind martor ocular al unei infractiuni exceptional de grave, la organul de urmarire penala depune declaratii despre cele care a luat cunostinta. Persoana avind o informatie valoroasa pentru,la cererea scrisa a persoanei date si luainduse in consideratie informatia pe care o detine, prin o hotarire motivate a procurorului sau a instantei persoana data poate fi inclusa in programul de protectie si daca aceasta este afla in pericol,pentru a o proteja, si pentru ca informatia detinuta sa fie folo pentru pedepsirea faptuitorului.

222.Definiti notiunea de citareCitarea în procesul penal constituie acţiunea procedurală prin care organul de urmărire penală, judecătorul de instrucţie sau instanţa de judecată asigură prezentarea unei persoane în faţa sa pentru

desfăşurarea normală a procesului penal.Actul procedural prin care se relizeaza citarea se numeste citatie.

223.Ziliberberg contra Moldova

Reclamantul a participat la o demonstraţie neautorizată în faţa primăriei din Chişinău contra reducerii privilegiilor de transport pentru studenţi. După ce mai mulţi demonstranţi au aruncat cu ouă şi roşii în clădirea primăriei, poliţia a intervenit şi a reţinut mai mulţi demonstraţi, între care şi reclamantul. La sediul poliţiei a fost amendat pentru contravenţia de tulburarea ordinii publice cu o amendă care, în caz de neplată, se putea transforma într-o sancţiune privativă de libertate. Reclamantul a contestat în instanţă amenda, însă cererea sa a fost respinsă, fără ca reclamantul să fie prezent la judecată şi audiat din cauza greşitei citări a sale.Curtea a constatat că, în dreptul intern, fapta comisă de către reclamant constituie contravenţie şi nu intră în materie penală. Curtea a amintit totuşi că ea nu este ţinută de calificarea din dreptul intern. Luând în calcul criterii stabilite anterior pentru a determina caracterul penal al unei acuzaţii: natura faptei, scopul şi duritatea sancţiunii, Curtea a constatat că fapta viza ordinea publică, scopul sancţiunii nu era unul reparator al unei prejudiciu, iar duritatea sancţiunii era ridicată, dat fiind că se putea transforma în închisoare. În plus, caracterul penal al faptei este subliniat şi de intervenţia poliţiei în procedură.

224.Evaluati modalitatile de citare in procedura penala nationala propunind noi modalitatiPotrivit CPP chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată se face prin citaţie scrisă. Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică ori prin mijloace electronice.Citarea se va face în aşa fel ca persoanei chemate să i se înmîneze citaţia cu cel puţin 5 zile înainte de data cînd ea trebuie să se prezinte conform citaţiei în faţa organului respectiv. Această regulă nu se aplică la citarea bănuitului, învinuitului, inculpatului, a altor participanţi la proces pentru efectuarea unor acţiuni procesuale de urgenţă în cadrul desfăşurării urmăririi penale sau al judecării cauzei. Citaţia se înmînează de către agentul împuternicit cu înmînarea citaţiei (denumit în continuare agent) sau prin serviciul poştal.

Examen DPP

Documents