DIMLE Media Literacy Chap 1 Rom with inserts · Educatia in privinta mediei in Romania, aceasta ramura de știință a comunicarii care se ocupa cu studiul limbilor mass-media, este

© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)

1

MEDIA LITERACY Cheile principare pentru Interpretarea Mesajlor de Media

Art Silverblatt, Rebekah Jorgensen & Bodgan Ciuta


2

CAPITOL 1: Media Literacy

Mass-media asuma un rol din ce in ce mai important in stilul de viata al romanilor.

Educatia in privinta mediei in Romania, aceasta ramura de știință a comunicarii care se ocupa

cu studiul limbilor mass-media, este aproape necunoscuta. Situatia este complet opusa in tarile

vorbitoare de limba engleza, în special în Canada, Statele Unite ale Americii, Australia, Anglia,

deasemenea și in Europa de Nord.

In secolul XXI nu este suficient doar sa dobândesti competențele de baza; acestea fiind, prin

definitie, scrisul si cititul. Definitia traditionala trebuie schimbata odata cu raspandirea

mijloacelor de comunicare in masa, cum ar fi imprimarea, fotografia, cinema, radio, televiziunea,

și media digitala. Noile tipuri de media schimba obiceiurile sociale și procesele cognitive ale

oamenilor.

Adoptarea unei perspective mass-media necesită o abordare educațională a comunicării și

culturii. Aceasta abordare, pe de o parte ar trebui sa problematizeze preponderența culturii

scrise în educația formală, iar cealalta incadreaza studiul de strategii și convenții oficiale ale

diferitelor forme de comunicare (nu doar presa) într-o înțelegere mai largă a aspectelor sociale,

economice și istorice în care aceste forme sunt produse, distribuite și adoptate.

Consiliul Național Telemedia definește termenul ’Media Literacy’ ca fiind "capacitatea de a

alege și de a înțelege conținutul, forma, stilul, impactul, industrializarea și producția de

prezentari mass-media, punând întrebări critice. O persoana va putea intelege aspecte ca si

evaluarea, crearea, producerea acestui continut și să răspundă în mod conștient la mass-media

pe care o consumăm. " (Silverblatt & Elicieri, 1997). La Conferința Națională de Media Literacy,

care a avut loc în decembrie 1992 la Institutul Aspen, experții de învățământ de media au

convenit asupra unei definiții de Media Literacy de baza: "Capacitatea unei persoane de a

accesa, analiza și produce informații pentru scopuri specifice "(Index Harper ianuarie 1996).


3

Definiție noastră este construita pe principiile definițiilor anterioare, subliniind în special

următoarele elemente:

1. Media Literacy promovează abilitățile de gândire critică care permit oamenilor să

aleagă în mod independent: 1) selectia programului de mass-media; și 2) interpretarea

informațiilor primite prin intermediul mass-media.

Media Literacy este, înainte de toate, capacitatea de a dezvolta gândirea critică, atunci când

primim informații prin intermediul mass-media. Pentru un număr de motive pe care le vom

discuta mai târziu în acest capitol, de cele mai multe ori vom accepta pasiv informațiile pe care

le primim de la mass-media, ignorând consecințele grave pe care acestea le au asupra unei

persoane și a societății in general. Am devenit consumatori fideli de branduri care de multe ori

nu se raporteaza la calitatea produsului achiziționat. Votam pentru candidații politici bazandu-ne

pe reclamele lor și campanii lor politice inventate în detaliu de către profesioniști de comunicare.

În loc de a porni televizorul pentru a viziona un program specific, de multe ori telespectatorul

incepe sa navigheze canalele in cautare de televiziune care sa ii satisfaca dorinta de a uita in

general. Pentru a deveni o persoană educată in secolul XXI, aceasta implică dezvoltarea de

competențe critice care ne permit să înțelegem mediul în care trăim - un mediu din ce în ce

format de mass-media. Cum observa Bill Moyers (1989), "acolo se afla conceptia noastră a

sensului și a limbii, democrației, cetățeniei, precum și noțiunea noastră de frumusețe și adevăr.

2. Înțelegerea procesului de comunicare în masă.

Mediul în sine nu este pur și simplu un canal prin care comunicarea are loc, prin urmare, poate

fi dăunătoare și benefica. Mai mulți factori dertermina impactul unei prezentari mass-media,

inclusiv cunoștințele noastre asupra elementelor care interactioneaza în timpul procesului de

comunicare: 1) comunicatorul mass-media: persoana care face prezentarea; 2) funcția

motivatiei pentru a produce prezentarea; 3) medii comparative - caracteristicile distinctive ale

fiecărui mediu; și 4) publicul prezentarii mass-media (se poate citii mai in detaliu despre acestea

in capitolele 2-5)


4

3. Conștientizarea impactului mass-media asupra unei persoane și a societății in general.

Mass-media a transformat modul în care vedem lumea, pe altii și pe noi înșine. Prezentarile

mass-media transmise in această formă reflectă și consolideaza atitudinile, valorile,

comportamentele, preocupările și miturile care definesc o cultură. În acest sens, unele studii,

cum ar fi aceea privind "Utilizarea campaniilor mass-media pentru schimbarea

comportamentelor sanitare" (Dors, 2010), arată modul în care mass-media poate produce

schimbări pozitive sau preveni schimbări negative în aspecte sanitare (fumatul , abuzul de

alcool și droguri, sex, siguranța rutieră, etc.).

4. Strategii, prin care se analizeaza și se discuta mesaje mass-media.

Alfabetizarea mediei oferă strategii, sau chei, pentru a analiza și a interpreta "practici

discursive" transmise de mass-media. Aceste chei ne ofera posibilitatea sa incepem simplu și

accesibil un dialog sau o dezbatere cu privire la conținut cu producătorii de prezentari/programe

mass-media, precum și în situații informale cu prieteni sau colegi.

5. O conștientizare a conținutului mass-media ca "texte", prin care sa înțeleagem cultura

contemporană și despre noi înșine.

După cum vom vedea în capitolul șase, prezentările media reflectă adesea atitudinile, valorile,

comportamentele, preocupările, liniile de gândire și miturile care definesc o cultură; in sens

invers, o cultură familiara ne poate ajuta să înțelegem mai bine natura prezentarilor mass-

media. Aceste concluzii pot fi cauzate si de alegerile anumitor tehnici de producție și conținut.


5

6. Fun, să înțeleagă și să aprecieze conținutul mass-media.

Media Literacy nu ar trebui să fie înțeles greșit ca si o activitate îndreptată exclusiv spre critica

de mass-media. Dimpotrivă, analiza critică a mesajului de mass-media care face parte din viața

noastră de zi cu zi (articole, știri, filme, reclame, postere, fotografii, etc.) Dacă este făcută prin

prisma competenței mediatice, poate deveni o activitate distractiva, dinamica și mai aproape de

experiențele tinerilor. Veti putea descoperi o oportunitate de a extinde cunostinta voastră asupra

lumii din jurul nostru și a aprecia conținutul mass-media care consumăm și producem.

7. Comunicator mass-media: capacitatea de a produce mesaje într-un mod responsabil și

eficient.

Pentru a fi comunicatori de succes, trebuie să cunoastem culisele procesului de comunicare,

persoanele implicate, precum și tehnicile și strategiile de producție. Mai mult decât atât, pentru

a îmbunătăți calitatea domeniului de comunicăre și mass-media trebuie să înțeleagă care sunt

interesele publicului și sa produca programe care îndeplinesc cel mai bine dorintele lor de

informare.

Obstacole în calea mediatică

Unii oameni cred că, odată cu dezvoltarea, distribuirea și accesibilitatea mijloacelor de

comunicare în masă, putem elimina barierele, cum ar fi analfabetismul. Educația prin mass-

media, cum ar fi de televiziunea, filmele, YouTube, Internet, blogging-ul este cu siguranță o

tendință a tinerilor în secolul XXI și un mod mai interactiv și captivant în comparație cu lecția

clasică prin cărți școlare. Pe de altă parte, în ciuda omniprezenței mass-media și promițătoarea

perspectiva pentru educație prin conținut media, domeniul mass-media este încă o problemă

din mai multe motive:


6

Elitism

Într-un studiu în care a fost întrebat: "? În ce măsură mass-media influențează societatea", 80%

din populație a răspuns "foarte de acord" că mass-media are un impact asupra "întregii

societăți. Cu toate acestea, doar 12% dintre persoanele din studiu au recunoscut că mass-

media a influență puternic comportamentul și atitudinea lor (Tiedge, 1980). Implicațiile acestui

studiu sunt atât de intrigante, pe cat sunt de nelinistitoare. Participanții nu au avut nici o

dificultate în interceptarea influenței pe care mass-media are asupra vietii lor. În plus, intr-un al

doilea studiu s-a dovedit că diferența de percepție a influenței mass-media asupra altora și a

societății, precum și individual, nu este cauzat de nivelului de educație al persoanelor (Tiedge,

Silverblatt, si Havice 1991). Absolvenții, si elevii de liceu au negat influenta mass-media are

asupra vieții lor personale. O posibilă explicație pentru aceste rezultate este că oamenii nu vor

să recunoască public ca vizioneaza anumite programe de televiziune ca si pe un "pe

forum". Rezultatul este o lipsă generală de conștiență și de conștientizare a populației

(indiferent de distrugerea acesteia).

Un prim pas în procesul educațional pe domeniul mass-media este să admită că fiecare dintre

noi este expus la mesaje în fiecare zi de la multe tipuri de mass-media, și că acestea pot

influența atitudinile noastre, valorile și comportamentele.

Natura afectivă-emoțională a Fotografiei, Filmului, Radio-ului și mediei digitale

Imaginați-vă ca va uita în sus de carte și uitati-va pe fereastră. Dintr-o dată veți vedea un copil

mic rătăcind în stradă. Prima reacție ar putea fi:

§ Sariti de pe scaun pentru ca sistemul nervos a trimis informațiile la creier.

§ Simtiti o senzație de disconfort la nivelul stomacului.

§ Sudoare rece.

§ Va uitati la toate căile de a traduce aceste sentimente în cuvinte și acțiuni pentru a

aduce alinare copilului.


7

Stimulii vizuali și auditivi în comparație cu scrisi, au un impact mai mare asupra individului

afectiv sau emoțional. Așa cum s-a observat de către istoricul de artă E. H. Gombrich (1974)

în discutarea impactul imaginii vizuale,

"Puterea ilustratiilor pentru a trezii emoțiile noastre a fost observat de agențiile de

publicitate din cele mai vechi timpuri ... învățători au precedat cunoștințe moderne a

modul în care imaginea vizuală neafecteaza pe noi înșine, indiferent dacă l-am dori sau

nu. Fructul suculent, nud, seducător, respingător, îngrozitor, poate juca cu emoțiile

noastre, și atenția noastră.” (pag. 244)

Având în vedere caracterele de mass-media vizuale și auditive eficace, poate parea accesat

mai natural si simplu la emoțiile noastre, printr-o melodie sau un film, în schimb

conceptualizeaza, articuleaza și analizeaza răspunsurile noastre emotionale. Acest raționament

a redus foarte mult discursul programelor mass-media, astăzi se înțeleg de cele mai multe ori

doar ca stimulatori pentru răspunsurile noastre emoționale. Aprecierea unui program va devini

direct proporțional cu nivelul de stimulare affetiva-emoționale care acesta îl are la un individ. Cu

cat un program ne face mai fericit, cu atat mai mult il apreciem si ne amintim de el.

Deoarece aparent raspunsurile-afective emoționale nu necesită un mare efort din parte

telespectatorului (ca programele mass-media sunt legate de stimularea emotionala), de multe

ori acestea nu sunt un stimulent pentru a începe o discuție. Cei care practică domeniul mass-

media inteleg ca acesta nu este conținut doar pentru a primi stimuli din programele mass-

media; dimpotrivă, explorează natura conținutului vizualizat, sa va mirati de ce ati avut acea

reacție în timp ce ati vizionat acel program (Citește mai mult pe acest subiect in capitolul 4,

Proces: Răspunsuri afective.)

Modele de comportament ale audientelor

În timpul procesului de comunicare, publicul sau spectatorii selecteaza și stocheaza doar o

parte din informațiile pe care le consideră cele mai importante. Se poate întâmpla să efectueze

activități multiple simultan, de exemplu, condusul în timp ce ascultați radio, răspunsul la telefon

sau de a părăsi sala în timpul unui program de televiziune. În aceste și multe alte circumstanțe

exista riscul de apariție a interferențelor în procesul de comunicare, informațiile pe care le


8

primesc sunt modificate și consecință a riscului este de a nu înțelege nuanțele subtile ale

mesajelor pe care le primiți, un mesaj complet diferit de cea a dorit inițial comunicatorul.

(Citește mai mult pe acest subiect in capitolul 4, Proces: publicul.)

Așteptările publicului

În cele mai multe cazuri, motivația care ne indruma sa interacționam și de a fi într-o activitate

mass-media coincident nu are nimic de-a face cu analiza critică a conținutului media. De

exemplu, după o lungă și stresantă zi ne odihnim și avem dorința normala de a porni televizorul

și de a ne elibera mintea de gândurile ei. Această formă de "electronic Mediazone" transmite

semnale altora că în acest moment nu suntem pregătiți să avem o conversație cu altii, doar noi

și televizorul! Este clar că în momente ca acestea, nu vom fi înclinați să analizam conținutul

mass-media.

Cum incepem procedurile de investigație ale educației media? Pentru a descoperii mesajele

multimedia trebuie sa mergem in cautarea lor.

Natura Programarii

Sistemul presei române se orienteaza din ce in ce mai mult inspre piață și profit. Cinema,

muzica pop și ziarele trebuie să atragă in mod continu atenția privitorului pentru pentru a

supraviețui regulilor pieței. Jurnaliștii sunt tot mai des solicitati să prezinte știri în format care

reflecta stilul de programe de ’infotainment’, un amestec de informare și divertisment, care a

condus la informații spectaculare, si care in general a compromis grav calitatea conținutului a

multor rapoarte de știri. Programele nu au intenționat niciodată să educe publicul, ele arata lumii

o imagine a adevarului, sugerând acele tipare de comportament acceptabil sau condamnabil de

societate, și consolidarea definiției culturale construite social pe sensul de succes sau eșec.


9

Credibilitatea mass-media

Telespectatorii au tendința de a crede tot ceea ce văd în mass-media. Una dintre cele mai

periculoase presupuneri este că transmisia informațiilor televizate sau din ziare, care se

presupune a fi surse de obiective și de încredere, este intotdeauna adevărata. În ultimii ani,

România (Europa), se confruntă de multe ori cu informațiile emisiune de proasta credibilitate.

Apariția noilor medii digitale și capacitatea de a auto-produce și cota informatia prin trecerea

logica de mass-media de sus în jos, a afectat de asemenea foarte mult credibilitatea informatiei

transmise de mass-media.

Fotografia este un alt mediu care ne permite să punem la îndoială credibilitatea mass-media,

creând o iluzie de plauzibilitate asupra unui subiect într-un mod similar așa cum o vedem în

realitate. Dar trebuie să ne amintim că ceea ce vedem reprezentat nu este altceva decât un

simulacrum, o imagine distorsionată a realității. În cazul în care fotograful ia o imagine, ea

surprinde doar un scurt moment din viata și nu tot contextul înconjurător. Defapt, vedem doar

ceea ce fotograful sau directorul vrea să vadă, fără acces la ceea ce este în exteriorul zonei de

lentila al aparatului foto sau camera foto. De asemenea, odată cu apariția technologiei digitale și

software-ului pentru a edita imagini (de exemplu, Photoshop), a devenit chiar mai greu pentru

sa accesam o reprezentare fidelă a realității.

Interferența mass-media modifică, fără îndoială, evenimentul pe care doriți să capturați. Ca

exemplu sa luam situatia unui fotograf de nunta, care nu ezita in timpul nuntii sa opreasca

ceremonia pentru a face poze tinerilor casatoriti. Ca si instruiti, mirele si mireasa sunt prezinti.

Arunca buchetul, se pregătesc să taie tortul, se poziționeaza pentru o fotografie de grup cu

familia. Întreaga ceremonie și experiența reală a căsătoriei a fost mediata prin lentila aparatului

de fotografiat și s-a transformat într-un eveniment fotografic care urmează să fie retrăit în

răsfoirea albumelor de poze. (Fotografii de nunta)

În acest sens, ca Asociatia Canadiana pentru Mediatice (3), una dintre cele mai importante

aspecte ale competenței mediatice este ideea că "toate elementele si productiile mass-media

sunt o construcție a realitatii":

Aceasta presupunere este una dintre cele mai importante concepte. Nici o productie mass-

media nu reflectă pur și simplu realitatea din afara. Mai degrabă, ele sunt construcții ale realității

care sunt fabricate cu mare atentie, si care reflectă numeroase decizii. Acestea sunt rezultatul


10

mai multor factori. Alfabetizare mediei doreste să deconstruiască aceste clădiri (de exemplu,

extrapolarea de la contextul lor și expunerea elementelor care in esența, le reprezintă).

Cei care practică competența mediatica au învățat cum sa studieze informațiile transmise și

prezentate prin intermediul mass-media cu un scepticism sănătos și dezvoltarea unei

conștientizari critice pentru a verifica validitatea conținutului media.

Complexitatea limbajului de mass-media

În general, spectatorul este capabil să identifice unele strategii, semne și simboluri care

alcătuiesc suportul sistemului. Dacă ne gândim la film, ne dăm seama că, deși secvența

narativa într-un film este, de obicei, prezentata în ordine cronolgica, directorul poate utiliza

diferite strategii narative, în scopul de a organiza relațiile dintre actori, locuri și evenimente.

Flashback la tehnicile narative utilizate pentru montarea de timp secvențial manipulate într-un

film.

Deși spectatorul este capabil să înțeleagă, deși într-un mod superficial, unele dintre tehnicile,

semnele și simbolurile care constituie sistemul mass-media, însă de foarte multe ori nu

foloseste "limbaj" media. Oamenii petrec timp privind reprezentarea imaginilor fără a investiga

semnificatia semnelor și simbolurilor care constituie prezentările mass-media.

De exemplu, mulți copii nu sunt capabili să detecteze consecințele spațiale și temporale

reprezentate pe ecran, cum spune Daniel Anderson (1985), ’incapacitatea copiilor de a intelege

tranzițiile cinematigrafice ii lasa să înțeleagă naratiunile lungi. Numai crescand și dobândind

experiențe vizuale mai mari, copilul poate sa înceapa să asocieze mai rapid și în mod automat

sa se faca conexiunile necesare.

Niveluri de Înțeles: Mesaje evidente și latente

§ Think Different (Apple)

§ Just Do It (Nike)


11

Există de asemenea, indirect, mai multe mesaje ascunse şi adesea atentia noastra ne scapa.

Acestea sunt numite "mesaje latente." Mesajele latente pot consolida sensul evident al

mesajelor sau pot comunica sensuri complet diferite de cele originale. Pentru a înţelege mai

bine acest concept, putem sa luam ca si exemplu linia de jucării americana "G.I. Joe." În Statele

Unite a existat întotdeauna o legătură între jucării, la Festivalul de Film de la Hollywood şi

Ministerul Apărării.

Generații de copii au crescut admirând soldatii si super-eroii, cum ar fi Spiderman și Batman în

lupta pentru democrație și pentru valorile patriotice americane. Jucăria soldat GI Joe s-a născut

în anii optzeci în timpul Războiului Rece. Reflectand valorile timpului, acesta arata mușchii

armatei americane, avand funcția de a încuraja băieții să se înroleze în armata SUA. Strategia a

fost de a prezenta războiul într-o formă glorioasă și fascinanta, mai ales după anii șaptezeci,

când s-a mobilizat o mare mișcare socială împotriva participării SUA în războiul din Vietnam.

Mesajul latent care este ascuns în spatele lui GI Joe este apoi dat de industriile din spate,

cinema și armata, și de asemenea de motivația istorica, politica, economica, precum și

domeniul social pentru producerea acestui tip de jucărie.

Efectele cumulate ale MEDIEI

Mesajele mass-media, care au avut efect cumulativ sunt cele care oferă spectatorului o viziune

comună a lumii. Mesajul transmis de către mijloacele de comunicare în masă, cum ar fi

televiziunea, poate se omogenizeze o anumită cultură, prin crearea unui sistem coerent în care

definesc în mod clar care sunt valorile culturale și ce este bine si rau. Efectele cumulative sunt

deosebit de vizibile în prezentările mass-media in care se reprezintă rolurile de gen (masculin și

feminin). În aceste programe, stereotipurile pe o scară largă social pun rolurile femeilor ca si

femeile ca si obiecte, în fața imaginii unui barbat care prezinta o conotație de putere, tărie,

bogăție și succes. Mesajele de media, care au efecte cumulative au tendința de a justifica

anumite stereotipuri culturale și rasiali, presupunând că acestea sunt valabile și universale.

Putem intelege mai bine conceptul efectelor cumulative ale mesajelor mass-media, dacă ne

gândim la imaginea creata de straini despre romani . Noi analizăm campania secvențelor.


12

Ad VODAFONE

Faceți click aici (2): https://www.youtube.com/watch?v=YZryXoOi92k

Ad BCR, Banca Comerciala Romana:

Faceți click aici (2) https://www.youtube.com/watch?v=Li3eXSSjUXg


13

Ad Adeplast

Faceți click aici:

https://www.youtube.com/watch?v=bZ8eUqR_-9Y

https://www.youtube.com/watch?v=a9EauoYIXy4

https://www.youtube.com/watch?v=kVHI70zciCo


14

Ad Mamaia:

Faceți click aici: http://catalinpop.ro/blog/wp-content/uploads/2014/08/mamaiapromovare2.jpg




15

Ad Rom Chocolat:

Faceți click aici (2) https://www.youtube.com/watch?v=6-5pVxkoS3Q

Efectul cumulat al acestui mesaj întărește stereotipul oameni romani.

"PUNCT DE VEDERE"

În orice prezentare mass-media, povestea poate fi spusa din mai multe puncte de vedere:

§ De la comunicator media

§ Din caracterele expuse în prezentare

§ Din perspectiva epocii dominante în care a fost produs acest material media și

§ Din punctul vostru de vedere

Punctul de vedere are un impact 1) asupra stilului in care se povesteste; 2) asupra selectiei

informațiilor care trebuie transmise; 3) asupra modului in care telespectatorii răspund la

prezentarea arătata.


16

Identificarea opiniei majoritare într-o prezentare media ne permite sa filtram informațiile și să

ajungem la concluziile noastre. De exemplu, în Italia, TG RAI și Mediaset TG, informația este

prezentata din mai multe puncte de vedere. În timp ce TG3 este mai reprezentant al intereselor

stânga, TG5 are o linie ideologică de dreapta. Nu e nimic în neregulă cu persoanele care

urmăresc RAI sau Mediaset, important este ca și disting diferențele lor și ricunosc afilierile lor

politice. Există pericolul ca naivitatea sa intervina si ca spectatorul sa creada că aceste canale

media prezinta știri obiective. (Citește mai mult pe acest subiect in capitolul 12: Jurnalism.)

Prin cheile de interpretare a mesajele mass-media, putem identifica care sunt punctele de

vedere într-o prezentare media.

STRATEGIA afectivă

Așa cum am văzut în acest capitol, cu mass-media vizuala și auditiva (fotografia, cinema,

televiziune, radio și presa digitala) exista posibilitatea de a stimula emoțiile noastre, oferind

comunicatorilor mass-media puterea de a influența atitudinile și comportamentul spectatorilor

pentru a ajunge la orice interes. De exemplu, pentru a vinde un produs agențiile de publicitate

folosesc emotiile, cum ar fi vina, frica sau nevoia de a fi acceptat. Elementele tehnice de

producție ca punerea în scenă, unghiuri, sunetul de impact, lumina, culorile, formele și

dimensiunile produsului, imaginile conotativ, de asemenea, au un impact emoțional asupra

răspunsurilor publicului.

Valorile integrate

Analiza realizată prin prisma competenței mediatice ne invata să înțeleagem care sunt valorile

comunicatorului mass-media. Comunicatorul mass-media da o explicație favorabila la care sunt

posibilile răspunsuri din partea publicului. Nu explicit, acest tip de lectură necesită telespectatorii

să se identifice cu rolul și punctul de vedere al eroului, care, în multe cazuri, și o surogat din

același comunicatorului mass-media. În plus, elementele de producție, cum ar fi muzica,

coloana sonora a unui film, lumina și unghiurile camerei, personajele care se disting prin

antagoniști si eroi, și a modului în care telespectatorii simpatizează cu personajele (în

conformitate cu punctele de vedere ale comunicatorului mass-media).


17

Rasism

Alegerea de cuvinte și sloganuri de a utiliza într-un mediu de prezentare și, de asemenea, o

strategie prin care să se înțeleagă punctul de vedere al comunicatorului cu privire la

prezentarea mass-media.

Altex: Apgreidin Reclama Cu Tiganii La Altex

Faceți click aici:https://www.youtube.com/watch?v=aIs-157ruYE

Acest discurs poate fi folosit ca un bun exemplu pentru a intelege mai bine perspectiva romana

decât restul lumii în folosirea un limbaj rasist.

DIMLE Media Literacy Chap 1 Rom with inserts · Educatia in privinta mediei in Romania, aceasta ramura de știință a comunicarii care se ocupa cu studiul limbilor mass-media, este

Documents