-1Curs 1Dreptul comercial reprezinta reglementarea ce priveste
comertul. Comertul d.p.d.v juridic se bazeaza pe principala
reglementare in materie Codul comercial care este o lege. Se cheama
cod pentru ca are o reglementare pe o suprafata mai intinsa si
cuprinde normele, regulile care vizeaza intreaga activitate
comerciala. Codul dateaza din 1887 si a fost creat pentru a realiza
cerintele eco de piata libera. Era necesar pentru rapoturile
comerciale cu exteriorul si pt care nu putea fi aplicata legislatia
economica. De aceea el a supravietuit economiei aplicate. Folosirea
notiunii de comert in sens larg se bazeaza pe dispozitiile Codului
Comercial. In el exista o lista de 20 de acte juridice/operatiuni
economice pe care legea le declara fapte de comert. Cel care
savarseste una dintre acest fapte intra in raportul comercial.
Cumpararile si vanzarile de marfuri sunt fapte de comert, dar si
producerea de marfuri se cheama intreprinderi de fabrici si
manufactura. Prin intreprindere Codul Comercial intelege o
activitate prelucratoare. Omul intelege prin intreprinderi
societatile comerciale, dar Codul intelege o activitate
prelucratoare cu mijloacele din fabrica. De asemenea legea
foloseste notiunea de intreprinderi de constructiuni prin care
intelege activitatea de construire. Intreprindere de transport
reprezinta activitatea de transport adica activitatea de translatie
a persoanelor dintr-un loc in altul. Normele care reglementeaza
aceste operatiuni apartin dreptului privat ce priveste raporturile
dintre persoanele fizice si cele juridice. Distinct de dreptul
privat exista dreptul public ce cuprinde organele de stat si
cetateni, adica impozitul, normele care stabilesc impozitul sunt
obligatorii. Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice
care reglementeaza raporturile care rezulta din savarsirea faptelor
de comert. Persoana care savarseste fapte de comert devine
comerciant. Izvoarele dreptului comercial repr reglementarile
legale ce privesc activitatea comerciala. Principala reglementare
ce sta la baza reglementarilor sectoriale pe diferite domenii o
reprezinta Constitutia Romaniei, art 135 din Constitutie- eco
Romaniei este o economie de piata si referindu-se la obligatiile
statului aceasta trebuie sa asigure libertatea comertului,
protectia concurentei reale si cadrul favorabil pt valorificarea
tuturor factorilor de productie. Activitatea comerciala ca orice
activitate este supusa relementarii umane. Asigurarea protectiei
comertului repr competitia ce se bazeaza pe proprietatea privata si
libera initiativa. In afara de Codul Comercial avem si alte izvoare
precum: - legile comerciale speciale - legea 26/1990 privind
Registrul Comertului - Codul Civil si legile civile speciale Codul
Civil de la 1804 exista si sub denumirea de Codul Napoleon si repr
izvorul dupa care a fost constituit Codul Civil roman. In Franta in
1807 o parte din normele din Codul Civil ce privesc comerciantii au
fost scoase si sa format Codul Comercial francez. Statutul juridic
al comerciantilor
-2I. Faptele de comert sunt actele sau operatiunile economice
prin care se realizeaza producerea de marfuri si circulatia
marfurilor, executarea de lucrari si prestarea de lucrari cu scopul
de a obtine profit. Art.3 cuprinde o lista de 20 de acte juridice
si operatiuni economice pe care legea le declara fapte de comert.
1) Fapte de comert obiective (art.3) sunt cele pe care le denumeste
legiuitorul. Legea nu conditioneaza calitatea celui care le
savarseste. Faptele de comert obictive sunt: - de interpunere =
prin care se realizeaza circulatia marfurilor - intreprinderi =
acte sau operatiuni care vizeaza producerea de marfuri, executari
de lucrari si prestari de servicii - conexe sau auxiliare =
sugereaza ca este vorba de anumite acte/operatiuni care in sine nu
au caracter comercial, deci sunt civile sar datorita legaturii lor
dobandesc caracter comercial Contract de depozit = este in sine un
contract civil, dar devine comercial uneori in anumite situatii a)
Faptele de comert de interpunere se refera la cumparari si vanzari
de marfuri, titluri comerciale de valoare, de actiuni. Cumparatorul
vinde cu scopul de a revinde. Bunul cumparat poate fi revandut asa
cum poate fi si prelucrat. Daca are ca obiect bunuri mobile
contractul este comercial, daca nu este civil.Nu au caracter
special operatiunile de cumprarare in scop de folosinta personala.
Aici sunt incluse si operatiunile de banca si schimb. b) Faptele de
comert intreprinderi desemneaza o activitate si nu un subiect de
drept si se refera la tipuri de intreprinderi: de fabrici si
manufactura. c) Faptele de comert conexe sunt acte sau operatiuni
ce nu au caracter comercial, dar dobandesc acest caracter datorita
conexiunii. Contractul de mandat = contractul prin care o parte
denumita mandant da in puternicire celeilalte parti denumita
mandatar ca sa incheie acte juridice in numele si pe seama
mandantului. Are caracter comercial cand are legatura cu actele pe
care legea le declara fapta de comert. 2) Fapte de comert
subiective sunt savarsite de o persoana care are calitatea de
comerciant.Toate actele incheiate de un comerciant au caracter
comercial. - actele juridice privind mostenirea este un act civil
si nu comercial 3) Faptele de comert unilaterale/mixte exista fapte
de comert care au caracter bilateral, iar cele cu caracter
unilateral sunt comerciale numai pt una dintre parti, iar pt
cealalta parte au caracter civil. Ex: actele de vanzare-cumparare
pe care le incheie agricultorii pentru valorificarea produsele
rezultate din cultivarea terenului Aceste contracte de
vanzare-cumparare nu sunt fapte de comert pt agricultor. Au
caracter civil pt agricultor si comercial pt celalalt. Aceste acte
juridice care sunt fapte de comert unilaterale sunt guvernate de
legea comerciala. Cu toate ca la un asemenea act participa un
comerciant, actul se incheie cu respectarea legilor prevazute pt
incheierea actelor comerciale. Prin faptul ca un necomerciant
agricultor a incheiat un act juridic cu un comerciant si actul este
supus legii comerciale nu il tranforma pe necomerciant in
comerciant. Necomerciantul ramane la fel numai actul este supus
legii comerciale, iar el nu are obligatiile pe care legea le
prevede. Curs 2
-3-
Subiectele dreptului comercial 1. Participantii la raporturile
comerciale sunt in principal comerciantii, dar comerciantii au un
statut al lor aparte, care nu se aplica necomerciantilor. Notiunea
de comerciant repr faptul ca comerciantul este orice persoana
fizica sau juridica care savarseste fapte de comert in mod
profesional. Notiunea de comerciant este o notiune generica care
desmneaza orice persoana fizica sau juridica ce savarseste fapte de
comert in mod profesional indiferent de natura faptelor de comert.
Atunci nu trebuie confundata notiunea de comert in sens juridic cu
cea din comert. D.p.d.v juridic comerciantul nu este numai negustor
ci si antreprenorul, prestatorul de servicii. In eco se foloseste
notiunea de agent economic in loc de comerciant. 2. Categoriile de
comercianti in cadrul eco nationale - comercianti persoane fizice
Legea nr 300/2004 stabileste conditiile in care o persoana fizica
poate desfasura activ. eco in calitate de ecomerciant. Potrivit
acestei legi o persoana fizica poate desfasura activ com in mod
independent sau in cadrul unei asociatii familiale. Potrivit
acestei reglementari pt a desfasura o activ com este nevoie de o
autorizatie administrativa ce se obtine de la primaria localitatii
unde se desfasoara activitatea, iar in Bucuresti de la primaria de
sector. Pt a desfasura activ com legea mai cere inmatricularea in
Reg Com - comercianti persoane juridice In general o persoana
juridica este forma juridica prin care un grup de persoane fizice
desfasoara in numele persoanei juridice care este un subiect de
drept distinct. Exista diferite tipuri de persoane juridice: a.
Societatile comerciale = un grup de persoane fizce care pun in
comun anumite bunuri si desfasoara o anumita activitate comerciala
* soc com cu capital de stat au luat fiinta prin transformarea
intrep de stat inainte de 90. Numai ca intreg capitalul era detinut
de stat, apoi a urmat privatizarea soc. (cap social trecea din mana
statului in mana particularilor) * Legea 31/1990 reglementeaza soc
com Se bazeaza pe proprietatea privata si pe libera initiativa,
capitalul este detinut de asociati. Prin privatizarea soc com cu
capital de stat soc in cauza se tranforma in veritabile soc com. b.
Regiile autonome au luat nastere prin transformarea dintre intrep
de stat in regii autonome. Legea 15/1990 prevedea ca unele intrep
se tranforma in soc com iar altele in regii autonome. Cele care
priveau domeniile strategice s-au transformat in regii autonome.
Aceste regii desfasoara activ com, dar in domeniile strategice. c.
Organizatiile cooperatiste tineau de reglementarile economiei
planificate, iar soc cooperatiste au o reglementare mai apropriata
de cea a soc com. Denumirile le gasim in privinta desfacerii de
marfuri, mestesugaresti. d. Grupurile de interes economic sunt de
data recenta, in 2003 au fost reglementate. Sunt grupuri de
persoane fizice sau juridice e desfasoara activ eco complementare
pt memebrii sai. Calitatea de comerciant 1. Calitatea de comerciant
se dobandeste astfel:
-4Intre comerciantul persoana fizica si persoana juridica
trebuie sa facem cateva diferente. Persoana fizica pentru a dobandi
calitatea de comerciant trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii: - sa savarseasca fapta de comert este o conditie
indispensabila - sa savarseasca faptele de comert in mod
profesional, ci nu accidental - sa savarseasca fapte de comert in
nume propriu Persoana juridica Obiectul de activ este comercial
prin simplul fapt al infiintarii persoanei fizice se dobandeste
calitatea de comerciant. Statul este persoana juridica, dar si
unitatile administrativ teritoriale pot savarsi fapte de comert,
dar nu in calitate de comerciant. Asociatiile si fundatiile nu au
un limbaj de comerciant, au un scop nonprofit si nu au calitate de
comerciant. Profitul realizat nu se imparte intre asociati ci se
foloseste pt realizarea scopului. 2. Dovada se face printr-un
certificat la persoana juridica. Calitatea de comerciant inceteaza
prin neindeplinirea calitatii de comerciant. Anularea autorizatiei
este un indiciu al incheierii calitatii de comerciant. Calitatea de
comerciant in cazul persoanei juridice inceteaza odata cu incetarea
calitatii de comerciant. 3. Conditiile exercitarii activ com In
reglementarea cadrului juridic se pleaca de la principiul
libertatii comertului. Statul trebuie sa garanteze libertatea
comertului. Legiuitorul se gandeste la protejarea persoanei fizice.
Capacitatea persoanei fizice ceruta in calitate de comerciant pt a
desfasura activ com se realizeaza prin savarsirea faptelor de
comert. Conditia de capacitate Are capacitatea ceruta persoana
fizica majora. Incapabila este persoana minora sub 18 ani.
Incapacitatea minorului cuprinde: - minorul intre 14-18 ani care se
considera ca are o anumita intelegere si poate sa incheie acte
juridice cu incuviintarea parintelui sau tutorelui - de la 18 ani
are capacitate deplina de exercitiu - de la 16 ani minorul poate sa
incheie singur contractul de munca O persoana pusa sub interdictie
judecatoreasca din cauza alienatiei nu poate fi considerat
comerciant. Libertatea comertului mai este ingradita si pentru a
proteja anumite interese generale ale soc. Aceste limitari poarta
in lege denumiri diferite: incompatibilitati, decaderi sau
interdictii. Incompatibilitatile sunt anumite limitari impuse de
nevoia de a proteja prestigiul unor functii publice. Constitutia
spune ca judecatorii nu pot desfasura in paralel alte activ com in
calitate de comerciant. Sanctiunea este pana la indepartarea din
functie. Decaderile sunt anumite limitari in privinta libertatii
com. 4. Obligatiile comerciantului sunt: a. publicitatea prin Reg
Com b. tinerea registrelor com de contabilitate c. desfasurarea
activ com in donditiile concurentei licite a. Publicitatea prin Reg
Com cuprinde evidenta comerciantilor si o baza de date. Legea
26/1990 privind Reg Com prevede atat la nivel national cat si
teritorial oficiile la care se fac inreg. La nivel
-5national exista Oficiul National al Reg Com care functioneaza
in cadrul Min Justitiei. Acest oficiu ine registrul central al Reg
Com. La nivel teritorial exista oficii ale Reg Com in fiecare judet
si in mun Bucuresti. Inreg cerute de lege se fac la ofiiile Reg Com
teritoriale. Aceste oficii au obligatia ca unele inreg sa le
comunice Oficiului National pt a fi retinute in Reg Central. Inreg
sunt producatoare de registre juridice, de aceea cererile de inreg
sunt solutionate de judecatorul delegat la oficiul Reg Com. Prin
urmare nu directorul verifica cererea ci o persoana delegata. Inreg
in Reg Com au caracter public si se facin urmatoarele situatii: -
inainte de a incepe activ comerciantul trebuie sa ceara
inmatricularea in Reg Com; cerea este insotita de o declaratie pe
proprie raspundere ca indeplineste conditiile pt functionare si
astfel se elibereaza certificatul de inreg in care exista codul
unic de inreg - in cursul activ com comerciantul este obligat sa
ceara inscrierea in Reg Com a unor mentiuni in legatura cu actele
si faptele prevazute de lege. Aceste inreg sunt facute pt a proteja
pe terti, care se bazeaza numai pe ceea ce este inreg. b. Obligatia
de tine evidenta activ com Legea contab 82/1990 stabileste in
sarcina comerciantilor de a tine anumite registre: - registrul
jurnal = se consemneaza toate operatiunile com in ordine
cronologica (plati si incasari) - registrul inventar = cuprinde
inventarul patrimoniului comerciantului - registrul cartea-mare =
este un reg complex care se foloseste pentru contabilitatea in
partida dubla si foloseste conturi specializate Periodic inreg din
aceste reg sunt inreg in situatia financiara anuala.
c. Obligatia de a desfasura activ com in conditiile concurentei
licite Concurenta este motorul dezv activ com, ea trebuie sa se
desfasoare in conditiile licite, adica prin respectarea legii. Pt a
functiona in mod corespunzator legea reprima manifestarile de
concurenta nelicita. Concurenta licita este protejata la nivel
maroeconomic de legea 21/1996 asupra concurentei care sanctioneaza
intelegerile si practicile anticoncurentiale, monopoliste. Legea
protejeaza desf activ com si la nivel microeconomic si sanctioneaza
acele fapte care sunt considerate fapte de concurenta neloiala.
Legea nr 11/1991 privind combaterea concurentei nelooiale, faptele
care sunt considerate fapte de concurenta neloiala. Ex: -confuzia =
un comerciant foloseste ambalaje asemanatoare cu cele folosite de
un comerciat de succes pt a induce in eroare -denigrarea marfurilor
unui comerciant de catre altul
Curs 3
-6Fondul de comert Fondul de comert este intrumentul activ com
si se defineste ca un ansamblu al bunurilor mobile, imobile,
corporale sau necorporale afectate de un comerciant desfasurarii
activ com in vederea atragerii clientului pentru obtinerea
profitului. Juristii fac distinctie intre fondul de comert si
patrimoniul comerciantului. Economistii nu fac la fel, ei denumesc
fondul de comert patrimoniu comercial. Elementele fondului de
comert: - bunuri corporale - bunuri incorporale Nu are un continut
fix, ci un continut variat (in functie de obiectul de activ com) si
variabil (nu isi pastreaza acelasi contiunut tot timpul, in functie
de nevoi unele pot sa intre sau sa iasa). Trebuie sa avem in vedere
ca fondul de comert cuprinde cele doua categorii de elemente de mai
sus. Elementele incorporale sunt cele mai importante. a. Firma
comerciantului d.p.d.v juridic consta dupa caz in numele sau
senumirea sub care un comerciant este inmatriculat in Reg Com si
sub care semneaza. Se foloseste numele cand este vorba de o
persoana fizica si in firma unora dintre soc com (SNC). Firma
trebuie sa aiba caracter de noutate, astfel poate sa
individualizeze comerciantul. Ea se inreg la Reg Com odata cu
inmatricularea comerciantului la Reg Com. Are drept exclusiv de a
exploata firma si daca un alt comerciant incalca dreptul el este
sanctionat. b. Emblema comerciantului este un element de
identificare facultativ. Ea este folosita de un comerciant care
desfasoara o anumita activ pt a se distinge de alti comercianti
care practica o activ asemanatoare. Emblema consta intr-un somn sau
o denumire care deosebeste un comerciant de altul sau o activ de
acelasi gen. c. Clientela si vadul comercial Clientela este
totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod
obisnuit la acelasi comerciant pt a procura anumite bunuri sau pt
apresta servicii. Clientela depinde de vadul comercial care d.p.d.v
juridic repr atitudinea fondului de comert de a atrage clientela.
Aceasta aptitudine se bazeaza pe anumite elemente concrete: locul
unde se desfasoara activ com, calitatea marfii pe care o ofera,
preturile practicate, reclama, moda. Intre cele doua elemente
exista o stransa legatura, elementul esential este vadul comercial.
Clientela si vadul comercial ofera protectie comerciantului, nu
exista un drept exclusiv asupra acestuia. - dreptul de proprietate
intelectuala, de autor Fondul de comert este considerat un bun
unitar cu toate elementele sale, incorporale si corporale. Cu toate
ca se recunoaste ca fondul de comert este un bun unitar elementele
componente isi pastreaza individualitatea. Fiind un bun poate face
obiectul unor acte juridice, se poate vinde, se poate inchiria,
poate fi obiectul unei garantii reale mobiliare acordate bancii.
Actele juridice sunt guvernate de regulile stabilite de Codul
Civil. Auxiliarii comerciantilor
-7Auxiliarii com sunt persoanele de care se foloseste com in
activ sa com. Auxiliarul incheie acte juridice in numele
comerciantului. Se stabilesc raporturi de reprezentare intre
comerciant si auxiliar. Reprezentarea comerciala este un procedeu
tehnico-juridic prin care o persoana umita reprezentant incheie
acte juridice cu tertii in numele si pe seama alatei persoane
numita reprezentant cu consecinta ca efectele actelor juridice
incheiate se produc direct in persoana reprezentatului.
Reprezentarea poate avea ca izvor legea sau vointa unei persoane.
Pentru a exista reprezentare sunt necesare 3 coditii: - existenta
imputernicirii de reprezentare De obicei vointa de a reprezenta se
sonsemneaza intr-un inscris care se cheama procura. Imputernicirea
se da inainte ca reprezentantul sa incheie actul juridic cu tertii.
- intentia reprezentantului de a reprezenta - vointa valabila a
reprezentantului este numai un vehicol a vointei rerezentantului;
trebuie sa nu fie un viciu. Regimul juridic al societatilor
comerciale Societatea comerciala este o grupare de doua sau mai
multe persoane constituite pe baza unui contract de societate
beneficiind de personalitate juridica in care asociatii se inteleg
sa puna in comun anumite bunuri pentu desfasurarea unei activitati
comerciale in scopul realizarii si impartirii profitului realizat.
Legea 31/1990 reglementeaza 5 forme de soc com: - soc in nume
colectiv - soc in comandita simpla - soc pe actiuni - soc in
comandita pe actiuni - soc cu raspundere limitata care are si o
varianta cu asociat unic Elementele specifice ale contractului de
societate: a. aporturile asociatilor b. intentia asociatilor de a
colabora la constituirea soc si la desfasurarii soc c. impartirea
profitului a. Aporturile asociatilor Notiunea de aport desemneaza
sub aspect juridic obligatia asociatului de a aduce in sic un
anumit bun. Aporturile sunt de 3 feluri: aport in numerar
(asociatul s-a obligat sa aduca o suma de bani in soc), aport in
natura (bunul adus constituie obiectul aportului care intra in
patrimoniul soc) si aport in industrie (se refera la prestari de
servicii sau aporturi in munca). Aportul in numerar este
obligatoriu la orice forma de soc. Aportul in natura este permis in
orice forma de soc, iar acela in industrie este permis numai la snc
si scs.
Curs 4
-8Capitalul social si patrimoniul societatii Capitalul social
d.p.d.v juridic prin el intelgem expresia valorica a totalitatii
aporturilor in numerar si natura. Are doua functii: contabila si
juridica (cap social repr limita gajului general al creditorilor
soc). Pentr SA si SCA legea stabileste un plafon minim de 90000 lei
si pt SRL 200 lei. Patrimoniul soc este totalitatea drepturilor si
obligatiilor cu continut economic si a bunurilor la care se refera
si care apartin soc. Cap soc este fix pe intreaga durata de
functionare a soc. Capitalul social poate fi subscis si varsat.
Capital social subscris (= capital nominal) repr totalitatea
aporturilor pt care asociatii s-au obligat. Cel varsat (suma pe
care o efetueaza la momentul incheierii contractului) repr
totalitatea aporturilor efectuate. b. Intentia asociatilor de a
contstitui o soc com si de a colabora la desf activ com Prin urmare
asociatii sunt animati de ideea ca vor sa constituie o soc si sa
participe la organizarea ei. Activitatea este realizata de
angajatii soc, nu de asociati. Ei trebuie sa participe la luarea
deciziilor. c. Impartirea profitului realizat Scopul oricarei soc
com este obtinerea de profit si impartirea lui intre asociati.
Acest scop diferentiaza soc com de asociatii si fundatii care au
scop nonprofitul. Partea din profit care se cuvine asociatului
poarta numele de dividend. Asociatii participa si la suportarea
pierderii, nu numai la impartirea profitului. Pentru a se putea
distribui dividende se cer a fi indeplinite 2 conditii: - sa existe
profit distribuibil - sa existe o hotarare a adunarii generale care
sa stabileasca dividendul Pentru a vorbi de profitul distribuibil,
profitul trebuie sa fie real si util. Profit real = excedent al
activului patrimoniului peste nivelul cap soc. Profit util = ceea
ce ramane dupa achitarea datoriilor legale.Din profitul soc trebuie
sa-si acopere datoriile cu soc, se reintregeste activul
patrimoniului cand el a scazut sub nivelul cap soc. Din profit se
contituie fondul de rezerva. Atat timp cat nu exista o hot AGA nu
exista un drept al asociatului fata de soc privind plata
dividendelor. Criteriul de impartire al profitului Legea lasa
posibilitatea acosiatilor ca prin actul constitutiv sa stabileasca
modul prin care sa isi imparta profitul. Pt cei care nuu au
stabilit nimic legea stabileste ca profitul sa se imparta
proportional cu cota de participare la aporturile aduse in soc. Se
raporteaza la cap soc varsat, nu la cel subscris. Pt cazul in care
soc nu plateste dividendele in termenul stabilit prin AGA soc va
trebui sa plateasca dobanda legala pt intarziere. Constituirea
societatilor comerciale 1. Actul constitutiv are o denumire
generica. Poate sa imbrace forma contractului de soc a statutului
sau a inscrisului unic. Legea face anumite diferentieri: SNC si SCS
= actul repr numai contractul de soc, SCA,SA si SRL = au doua acte
constitutive contractul de soc si statutul soc. Legea permite insa
ca cele doua acte distincte sa faca obiectul unui inscris unic.
Contractul de societate este contractul prin care asociatii se
inteleg sa efectueze anumite aporturi, sa desfasoare o activ com si
sa imparta profitul. Pt a fi valabil contractul trebuie sa
-9indeplineasca conditiile cerute de lege. Se incheie in forma
scrisa care poate fi inscris sub semnatura privata si forma
autentica. Cuprinsul contractului de societate: - legea prevede
principalele clauze ale contractului de soc; * Clauze de
identificare a asociatilor care sunt parti in contract: denumire,
sediu * Clauze de identificare a viitoarei soc com: forma juridica
de identificare, obiectul de activitate, durata soc. * Clauze care
vizeaza aporturile asoc: cap soc subscris si varsat. Distribuirea
intre asociati a actiunilor sau a partilor sociale In contract
trebuie sa se prevada *clauze privind administrarea soc: numele
administratorilor si puterile lor. * Clauze referitoare la
impartirea profitului: legea interzice ca intregul profit sa revina
unui asociat sau pierderile sa fie suportate de un singur asociat.
* Clauze referitoare la dizolvarea soc: trebuie sa fie stabilite in
contract, partile nu pot deroga de la vointa lor decat at cand
legea permite. Statutul societatii este un act constitutiv de
natura contractuala care dezvolta anumite clauze ale contractului
de societate, in special cele prevazute pentru functionarea
societatii. Pt SRL actul constitutiv poarta denumirea de statut si
exprima vointa unei singure persoane. 2. Dobandirea personalitatii
juridice Si in cazul soc com avem personalitate juridica dobandita
prin inmatricularea a Reg Com. In acest scop viitorul administrator
al soc trebuie sa adreseze Oficiului Reg Com competent in raza
teritoriala in care soc isi va avea sediul. Cererea de la Reg Com
este un formular care cuprinde datele din actul constitutiv. Aici
trebuie anexate anumite acte cum ar fi: actul/actele constitutive
ale soc, un act din care sa rezulte efectuarea varsamintelor,
declaratia pe proprie raspundre a asociatilor ca indeplinesc
cerintele legii pt calitatea de asociat sau de administrare. Odata
cu cererea de inmatriculare se depune si o declaratie pe proprie
raspundere ca soc indeplineste conditiile pt functionare. Cererea
de inmatriculare este supusa verificarii de catre un judecator
delegat de Reg Com. In legatura cu autorizarea functionarii
verificarea se face de biroul unic care functioneaza in cadrul Reg
Com. Daca sunt indeplinite conditiile legii judecatorul delegat da
o incheiere prin care dispune inmatricularea soc la Reg Com.
Oficiul Reg Com elibereaza certificatul de inregistrare care
cuprinde codul unic de inregistrare. Pe data inmatricularii soc in
Reg Com se dobandeste personalitate juridica. Pentru publicitate
fata de terti Oficiul Reg Com trebuie sa inainteze la Monitorul
Oficial un extras de pe incheierea data privind inmatricularea.
Acest extrs se publica in Monitorul Oficial partea a II a. Pt
cazurile in care nu sunt respectate cerintele legii privind actele
onstitutive sau inmatricularea soc legea prevede posibilitati de
regularizare sar si anularea soc in anumite cazuri. 3.
Personalitatea juridica a soc com Ca orice persoana juridica soc
com are caracteristicile ei, dar cu unele deosebiri: - soc are
atribute de identificare;
- 10 - soc are o vointa proprie, vointa soc este vointa
asociatilor manifestata in cadrul AGA; - are o capacitate juridica
= poate savarsi anumite acte juridice necesare activ; - are un
patrimoniu propriu care este distinct de patrimoniile asoc; - ca
orice pers juridica soc poate participa la raporturile juridice in
nume propriu prin incheierea de acte juridice. Soc raspunde pt
obligatiile asumate cu patrimoniul propriu. Soc ca persoana
juridica este in drept sa stea in fata instantei judecatoresti.
Functionarea soc com O soc functioneaza gratie organelor sale de
conducere. AGA hotaraste, administratorul indeplineste ordinele,
organele de control sunt cenzorii soc sau auditorii financiari. AGA
este organul suprem ce ii cuprinde pe toti asoc. Legea face o
anumita distinctie: - Adunarea generala ordinara (aprobarea
situatiei anuale si a dividendelor, alegerea administratorilor si a
cenzorilor) - Adunarea genrala extraordinara (are ca atributii
aspectele speciale, modificarea actului costitutiv) Legea
reglementeaza in mod amanuntit adunarea si functionarea AGA. Pentru
a se lua hotarari in AGA legea distinge intre adunarea generala
ordinara si cea extraordinara. Legea prevede pt adoptarea
hotararilor conditii de cvorum si conditii de majoritate. Cvorum =
minimum de participanti la AGA (un sfert din nr total al
drepturilor de vot) Principiul nr drepturilor de vot este realizat
prin nr de actiuni. Majoritate = jumatate+1 este nevoie dee
voturile care repr 2/3 din nr total al drepturilor de vot. Se cere
o conditie de cvorum si una de majoritate pt modificarea actului
constitutiv. Hotararile AGA sunt obligatotii pt toti asociatii,
chiar si pt cei care au votat impotriva. Hotararea AGA care
contravine legii sau actului constitutiv poate fi anulata prin
hotarare judecatoreasca, dar numai de cel care a votat impotriva si
a cerut sa se consemneze in procesul verbal votul impotriva. Orice
soc com indiferent de forma ei este administrata de unul sau mai
multi administratori. Pt SCS si SA daca sunt mai multi
administratori ei formeaza un organ colegial care se cheama
Consiliul de Administratie. Potrivit reglementarii recente pt
administrarea SA se poate alege de catre asociati intre doua
sisteme de administrare: - sistemul unic de admin prin Consiliul de
Admin si directorii soc - sistemul dualist prin directorat si
Consiliul de supraveghere
Curs 5
- 11 -
Calitatea de administrator o au persoanele fizice sau juridice.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica: -
sa aiba cap ceruta de lege, sa fie o persoan majora si capabila; -
sa nu fi fost condamnata pt anumite fapte care sunt infractiuni
eco; - calitatea de admin o poate avea un asociat sau o persoana
din afara soc; - admin este desemnat prin actul constitutiv al soc
sau ulterior, este ales de AGA; - intre admin si soc nu se incheie
contract de munca. Atributiile admin includ dreptul de a incheia
anumite acte juridice necesare pt realizarea obiectului de
activitate al soc insa pt actele de o anumita valoare actele se
incheie numai pe baza unei hotarari prealabila a adunarii
asociatilor. Legea face distinctie intre administrarrea interna a
soc si reprezentarea soc in raporturile cu tertii. Dreptul de
reprezenta soc in raporturile cu tertii le are numai
administratorul care a fost investit cu o asemeneea putere de
reprezentare. * Admin raspunde pt prejudiciile cauzate soc * Soc
prin adunarea generala poate sa revoce din functie pe admin. Nu
trebuie sa motiveze revocarea, este suficient sa-si piarda
increderea in acesta. Admin revocat nu se poate plange instantei si
sa ceara reintegrarea in functie. * Daca a fost nejustificata
revocarea, instanta poate obliga soc sa plateasc prejudicii.
Organele de control ale gestiunii admin sunt: - auditorii
financiari si cenzorii soc Pt cazul in care soc com este supusa
obligatiei legale de auditare controlul gestiunii admin se
realizeaza de catre auditorul financiar. Min Finantelor stabileste
care anume soc sunt supuse acestei obligatii legale de auditare. Pt
celelaltesoc care nu sunt supuse obligatiei legale de auditare
controlul se poate realiza optional fie prin desemnarea unui
auditor financiar, fie prin alegeerea unor cenzori. Reglementarea
actuala prevede obligatia de numire a cenzorilor pt SA si SRL.
Cenzorii sunt asociati ai soc. Legea cere ca unul dintre ei sa aiba
calitatea de expert contabil sau contabil autorizat. Legea
reglementeaza drepturile si obligatiile care revin cenzorilor
asupra actelor admin. O obligatie importanta este verificarea
situatiei financiare anuale. La incheierea ex financiar trebuie sa
indeplineasca situatia financiara anuala si sa intocmeasca un
raport asupra activ soc. Aceste documente se pun la dispozitia
auditorului financiar sau a cenzorului in scopul verificarii
legalitatii intocmirii situatiei financiare. Auditorul sau cenzorii
intocmesc propriul raport care este de mare folos asociatilor. AGA
nu va lua in discutie si nu va accepta situatia financiara anuala
fara raportul auditorului financiar, repectic raportul cenzorului.
Modificarea soc com Se realizeaza prin modificarea actului
constitutiv. Conditii pt modificarea actului constitutiv: -
modificarea se face prin hotararea AGA - hotararea se depune la Reg
Com pt verificarea legalitatii - hotararea se inreg la Reg Com si
se publicca in MO
- 12 Majorarea cap soc presupune modificarea actului
constitutiv. Legea reglementeaza modalitatile de majorare a cap
soc: a. majorarea cap soc prin emiterea de noi actiuni sau
majorarea val nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi
aporturi in numerar sau in natura In schimbul aporturilor in
numerar sau in natura se obtin actiuni, iar actionarii existenti
trebuie sa faca noi aporturi, sunt protejati printr-un drept de
preferinta. Nr de actiuni subscrise trebuie sa fie proportional cu
nr de actiuni pe care le detine pt a pastra echilibrul in soc. In
cazul in care actionarii existenti nu vor sau nu pot sa subscrie
actiunile se pun la dispozitia publicului. b. valorificarea
resurselor interne prin incorporarea rezervelor, incorporarea
profitului si conversiunea datoriilor soc in actiuni ale soc.
Aceste operatiuni sunt simple operatiuni contabile. Rezervele sunt
sume de bani ce sa preiau din profit si se pastreaza pt a acoperi
anumite nevoi ale soc. Daca nu se folosesc rezervele, elel se
folosesc pt acoperirea cap soc. Fuziunea si divizarea soc com
Fuziunea este o operatiune de concentrare a cap soc. Anumite nevoi
pot duce la fuziune. Are doua forme: absortia si contopirea.
Absortia inseamna ca o soc isi inceteaza existenta si patrimoniul
sau este preluat de o alta soc. Contopirea repr unirea a doua sau
mai multe soc care isi inceteaza existenta pt a da nastere unei noi
soc com. Divizarea repr impartirea patrimoniului unei soc care isi
inceteaza si transmiterea patrimoniului unor soc existente sau care
iau fiinta. Legea reglementeaza si desprinderea unei parti din
patrimoniulunei soc care nu isi inceteaza existenta si transmiterea
ei catre una sau mai multe soc existente ori care iau fiinta.
Pentru a realiza o operatiune de fuziune sau de divizare trebuie
indeplinite conditiile legii prevazute pt modificarea actului
constitutiv. Aceste conditii trebuie indeplinite de fiecare dintre
soc implicate in operatiunea de divizare sau fuziune. Prin
hotararea AGA sunt insarcinati administratorii soc implicate in
operatiune pt a negocia si incheia un proiect de fuziune sau
divizare. Asemenea proiect cuprinde conditiile eco., financiare de
realizare a operatiunii. O problema care trebuie rezolvata este
calitatea de schimb a actiunilor. Proiectul se depune la Reg Com pt
verificarea legalitatii. Apoi se publica in MO. Cei interesati in
special creditorii pot face opozitie la instanta la operatiunea de
divizare sau fuziune. Adminstratorii au obligatia sa puna la
dispozitia asoociatilor proiectul de fiziune/divizare, raportul
propriu, raportul expertilor pt ca apoi urmeaza convocarea AGA pt a
lua hotararea privind fuziunea/divizarea. Efectele
fuziunii/divizarii: - soc care isi inceteaza existeenta se dizolva,
dar fara lichidare; patrimoniul lor este dobandit de soc sau soc
beneficiare - in schimbul patrimoniului primit soc beneficiare
trebuie sa acorde actiuni sau pari sociale asociatilor soc care isi
inceteaza existenta
- 13 - ca urmare a fuziunii/divizarii soc beneficiare dobandesc
drepturile si obligatiile care au apartinut si isi inceteaza
existenta Dizolvarea si lichidarea soc com Incetarea existentei soc
se realizeaza prin doua faze: dizolvarea soc si lichidarea soc. a.
Dizolvarea Legea reglementeaza urmatoarele cauze de dizolvare a soc
com: - trecerea timpului stabilit in actul const pt durata soc se
realizeaza prin modificarea actului - realizarea obiectului de
activ sau imposibilitatea realizarii - declararea nulitatii soc pt
nerespectarea conditiilor de constituire - hotararea AGA legea
permite ca prin hotararea aceasta soc sa se dizolve - falimentul
soc O soc com se poate dizolva si in cazul in care nu mai are
organe de conducere, sediu, admin ori acestia sunt necunoscuti =
dizolvare sanctiune Dizolvarea produce doua efecte: * soc dizolvata
intra in lichidare * nu mai poate incheia operatiuni noi privind
activitatea sa b. Lichidarea presupune un ansamblu de operatiuni
care privesc lichidarea activului patrimoniului si lichidarea
patrimoniului si impartirea activului net intre asociati.
Operatiunile de lichidare se realizeaza de lichidatori. Pe parcusul
indeplinirii operatiunilor de lichidare soc isi pastreaza
personalitatea juridica. Lichidarea activului patrimoniului consta
in incasarea creantelor soc de la debitorii sai precum si
prefacerea in bani prin licitatie publica a bunurilor din
patrimoniul soc. Lichidarea pasivului patrimoniului consta in plata
datoriilor catre creditorii soc si ceea ce ramane repr activul net
care se imparte intre asociati. Lichidatorii sunt cei care
stabilesc sumele care se cuvin fiecaruia dintre asociati
(proportional cu aportul fiecaruia). Lichidatorul este cel care
cere radierea inmatricularii soc din Reg Com.
- 14 Curs 6SA este forma de soc cea mai evoluata si cea mai
complexa. Ea este destinata desfasurarii afacerilor de anvergura.
Este dotata cu tot ce trebuie pt a atrage fonduri. Este soc
constituita prin asocierea a doua sau mai multe persoane care
contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de
participare reprezentate prin titluri care se numesc actiuni. Pt
desfasurarea unei activ com in scopul realizarii si impartirii
pofitului. Capitalul social este divizat in anumite fractiuni care
poarta denumirea de actiuni. Actionarii raspund pt oblig soc in
limita aportului lor. Particularitati privind constituirea AGA - la
baza SA se afla contractul de soc si statutul sau inscrisul unic -
actul constitutiv trebuie sa cuprinda clauze care sa ii identifice
pe asociati - asociatii SA se numesc actionari - SA trebuie sa aiba
cel putin 2 asociati, in forma initiala a legii se prevdea 5 dar
s-a modificat legea in 2006 - capitalul social minim 90000 lei -
aporturile pot fi in numerar si in natura nu in prestatii in munca,
la constituirea soc trebuie varsat cel putin 30% din cap subscris -
actul constitutiv mai prevede si persoanele care vor administra soc
- legea reglementeaza doua modalitati de formare a cap soc, prima
modalitate este constituirea simultana - daca exista cel putin 2
actionari care pot sa subscrie intreg cap soc sau pot sa verse 30%
din cap soc Cea de-a doua modalitate este constituirea continuata
sau prin subscriptie publica. Formarea cap prin procedura
subscriptie publica = fondatorii intocmesc un prospect de emisiune,
un fel de oferta prin care aduc la cunostinta celor interesati
constituirea soc. Prospectul cuprinde toate elementele necesare
care folosesc celor interesati pt informare. In esenta sunt
elementele prevazute in actul constitutiv. Prospectul de emisiune
trebuie aprobat de judecatorul delegat de la Reg Com, dupa care el
se publica in presa. Cei interesati subscriu actiuni ale soc care
se constituie si se face pe baza unui exemplar din prospectul de
emisiune. Odata ce s-a terminat subscritia se convoaca adunarea
generala a subscriptorilor. Subsciptorii formeaza adunarea
constitutiva. Atributiile adunarii constitutive sunt: validarea
subsciptiei si aprobarea actului constitutiv Aprobarea actului
constitutiv fondatorii intocmesc proiectul actului constitutiv, dar
el trebuie sa fie aprobat de AC Functionarea SA Odata constituita
ea este in drept sa emita actiunile si sa le repartizeze
actionarilor potrivit aporturilor lor. Notiunea de actiune
desemneaza si inscrisul constatator care incorporeaza fractiunea
din KS. Actiunile se emit in forma nematerializata. Toate actiunile
au aceeasi valoare. Actiunile confera
- 15 detinatorului anumite drepturi: dreptul la dividende,
dreptul de a participa la AGA si de a vota, la incetarea existentei
prin dizolvare primesc contravaloarea bunurilor aportate. Organele
de conducere ale SA - AGA - Organul de Administrare - in 2006 s-a
adoptat sistemul de admin a SA, soc poate fi administrata prin doua
sisteme: unitar si dualist. Alegerea sistemul de admin se face la
constituirea soc si se stabileste in actul constitutiv. Se
intocmeste prin modificara actului. a. Sistemul unitar este
sistemul clasic de administrare a Sa si se realizeaza prin
consiliul de adminstratie si directorii soc. Consiliul de admin
cuprinde un nr de admin care se stabileste in actul const, legea
prevede numai 3 pt soc supuse obligatiei de verificare a
situatiilor financiare de auditorii financiari. Consiliul de admin
este un organ colegial, care se convoaca odata la 3 luni si are ca
atributii principale: - adoptarea masurilor necesare realizarii
obiectului de activitate - numeste si revoaca pe directorii soc -
poate sa constituie anumite comitete consultative formate din admin
pe diferite domenii Directorii soc sunt numiti de catre Consiliul
de admin din randurile consiliului sau din afara lui. Directorii
exercita conducerea soc. Legiuitorul doreste o separare intre
organul de decizie Consiliul de admin si organul de
executie-directori. b. Sistemul dualist - administrarea se
realizeaza prin doua organe: directoratul si consiliul de
supraveghere - acest sistem asigura mai bine delimitarea intre
organul de decizie si cel de control Directoratul este format
dintr-un nr de persoane stabilit prin actul constitutiv, persoanele
acestea se numesc membrii ai directoratului. Atributiile
directoratului sunt de conducere. Consiliul de supraveghere este un
organ care are atributii de control asupra actelor directoratului.
Membrii consiliului nu pot fi membrii ai directoratului.
Obligatiunile sunt fractiuni ale unui imprumut pe care soc il
obtine de la cei care au bani si vor sa investeasca. Notiunea de
obligatiune desemneaza atat fractiunea imprumutului cat si
inscrisul care incorporeaza fractiunea respectiva. AGA hotaraste
emiterea de obligatiuni. Aceasta se realizeaza pe baza prospectului
de gestiune care cuprinde informatii necesare pt cei care au bani
si vor sa investeasca. Detinatorul de obligatiuni are dreptul ca la
scadenta sa i se restituie suma aratat in inscris si dreptul la
dobanzi. Calitatea de obligatar nu se confunda cu cea de actionar.
Obligatarul este un creditor al soc si nu are dreptul la dividende.
SRL este soc constituita pe baza deplinei increderi de doua sau mai
multe persoane care pun in comun anumite bunuri pt a desfasura o
activ com si pt a imparti profitul. Capitalul social se imparte in
fractiuni ce poarta denumirea de parti sociale, iar aceste parti
sociale nu circula la bursa asa cum circula actiunile. Asociatii
raspund pt obligatiile soc in limita aporturilor lor. La sfarsitul
sec XX a fost
- 16 reglementata SRL cu asociat unic. Asociatul unic poate fi o
persoana fizica sau o persoana juridica. Nu poate fi asociat unic
la mai multe soc. Constituirea SRL: actul constitutiv trebuie sa
aiba cel putin 2 asociati si cel mult 50. Plafonul min al
capitalului social este de 200 lei. KS se imparte in fractiuni
denumite parti sociale. SRL cu asociat unic detine toate partile
sociale. Functionare SRL: organe de conducere, AGA, organe
executive si administratorii soc. SRL este administrata de 1 sau
mai multi administratori. Daca sunt multi admin se formeaza
consiliul. Daca avem mai multi admin trebuie sa prevedem in actul
constitutiv obligatiile lor. Organele de conducetre sunt cenzorii
si auditorii financiari. In privinta SRL cu asociatul unic
atributiile AGA sunt aprobate de el. Asociatul unic poate fi in
acelasi timp si administrator. Partile sociale detinute de un
asociat pot fi instrainate altui asociat din soc sau unei persoane
straine de soc. Legea reglementeaza si uzurile de excludere a
asociatului unic: nu a efectuat aportul la care s-a obligat, s-a
amestecat in conducerea soc fara a avea dreptul. Legea
reglementeaza si retragerea din soc: se poate face numai in
conditiile prevazute in actul constitutiv sau cu acordul celorlalti
asociati sau cu ordin jud. SRL se poate transforma in SRL cu
asociat unic si invers. Institutia obligatiilor financiare Cuprinde
normele care reglementeaza raporturile juridice ce se stabilesc
intre comercianti. In principiu raporturile sunt rap contractuale =
comerciantii incheie anumite contracte. Contractul este o
manifestare de vointa din partea a doua persoane privind nasterea,
transmiterea, stingerea unor drepturi si obligatii. D.p.d.v juridic
prin contract se intelege o manifestare de vointa ci nu un inscris
constatator al manifestarii vointei. Un contract se poate incheia
si verbal nu numai scris. Contractele in general pot fi incheiate
intre persoane prezente sau intre cele care se afla la distanta. In
general manifestarile de vointa poarta denumirea de oferta su
acceptarea ofertei. In cazul in care partile sunt prezente
ofertantul face o oferta celeilalte parti. Cealalta parte o poate
refuza sau accepta. Daca o accpeta = acord de vointa. Daca o refuza
= nu se incheie nimic. Incheierea se realizeaza prin cele doua
manifestari de vointa. In cazul in care sunt absenti important este
cand se intalnesc ca sa se realizeze. Potrivit legii contractul se
considera incheiat in momentul in care ofertantul ia la cunostinta
acceptarea ofertei. Se prezuma ca ofertantul a luat la cunostinta
acceptarea ofertei in momentul in acare acesta soseste la
domiciliul sau sediul ofertantului.
- 17 -
Curs 7Plata dobanzilor in general daca nu se executa o obligatie
baneasca la termenul stabilit debitorul va fi obligat sa plateasca
o dabanda. Dobanda este o suma de bani care repr despagubirile
cuvenite creitorului pt neprimirea la termen a sumei de bani.
Dobanda cuvenita creditorului se stabileste prin vointa partilor.
Daca nu se stabileste cuantumul dobanzii se aplica dobanda legala.
Potrivit legii BNR stabileste dobanda de referinta in fiecare luna
si o publica in MO. Pentru calculul dobanzii se are in vedere
dobanda din prima zi lucratoar din sem 1 pt obligatiile sem 1 si
dobanda din prima zi lucratoare a sem 2 pt obligatiile din sem 2.
Potrivit legii pt intarzierea in plata sumelor de bani se datoreaza
exclusiv dobanda. Dobanda incepe sa curga de la data scadentei,
data implinirii termenului pt executarea obligatiei. Legea
interzice acordarea de catre instanta debitorului un termen de
gratie pt executarea obligatiei. Potrivit legii in obligatiile com
debitorii raspund solidar pt obligatiile lor. Daca 2 com incheie un
contract cu banca pt imprumut si nu il restituie la termen
obligatiile lor sunt solidare, fiecare dintre ei poate fi obligat
pt achitarea imprumutului. Aceasta este o masura care il protejeaza
pe creditor. Proba in obligatiile comerciale Daca pretinde ceva
trebuie sa faca dovada cu contractul. Mijloacele de dovada sunt
aplicabile prin regulile generale: - se pot folosi ca mijloace de
proba inscrisul, martorii, corespondenta comerciala; - in
raporturile com se folosesc ca dovada si registrele comerciale de
contabilitate, care au o functie de evidenta si intrument de proba.
Daca registrele au fost tinute legel, at acestea fac dovada
impotriva celui care le tine, dar si in favoarea lui. Registrele
com pot fi considerate inscrisuri sub semnatura privata. Faptul ca
fac dovada impotriva celui care le tine fac dovada ca este urmarea
aplicarii inscrisurilor sub semnatura privata care au forta
probanta impotriva celui care le tine. Registrele com nelegal
tinute au forta probanta numai impotriva celui care le tine, nu si
in favoarea lui. Prescriptia actiunilor in obligatiile comerciale
Legiuitorul pt a pune capat intr-un termen scurt aspectelor
litigioase stabileste un termen pt actiunile prin care sunt
solutionate litigiile. Termenul de prescriptie cu caracter general
este de 3 ani. Sunt anumite situatii concrete in care legea
stabileste un termen mai scurt de 3 ani (ex: daca cumparam un radio
si descoperim vicii ascunse, am timp 6 luni). Raspunderea pt
nerespectarea obligatiilor comerciale In general raspunderea pt
nerespectarea obligatiilor din contractele com consta in plata de
despagubiri. In mod exceptional raspunderea poate sa constea in
plata unor penalitati. Despagubirile a. pt a obtine despagubiri
creditorul trebuie sa faca dovada ca a suferit un prejudiciu si
intinderea prejurdiciului
- 18 b. trebuie sa faca dovada existentei obligatiei debitorului
si culpa debitorului Despagubirile constau intr-o suma de bani pe
care instanta jud o stabileste pe baza probelor. Pot fi pt
neexecutarea obligatiei, pt executarea necorespunzatoare, pt
intarziere in executarea oblig. Penalitatile repr o suma de bani pe
care partea care nu isi repecta obligatiile o datoreaza celeilalte
parti. La incheierea contractului partile prevad in contract suma
sau criteriul de stabilire a sumei pe care o va plati debitorul cu
titlu de penalitati. Avantajul acestei forme de raspundere
creditorul are dreptul sa primeasca suma de bani fara a face dovada
de prejudiciu. Contractul de vanzare-cumparare comercial Este
contractul prin care o parte numita vanzator se obliga sa transmita
proprietatea asupra unui bun al sau celeilalte parti numita
cumparator in schimbul unui pret. Acest contract poate avea ca
obiect numai bunurile mobile, nu si cele imobile. Aceste contracte
au caracter civil si nu comercial. Produce urmatoarele efecte:
transmiterea dreptului de proprietate si alte drepturi se refera la
obligatiile partilor. Transmiterea dreptului de proprietate de
regula dreptul de prorprietate asupra lucrului vandut se transmite
de la vanzator la cumparator in momentul incheierii contractului,
cand partile se inteleg cu privire la lucrul vandut si la pret.
Bunul sa fie individual determinat. Partile pot sa deroge, prin
vointa lor pot sa stabileasca un alt moment al transmiterii
dreptului de proprietate. Odata cu transmiterea dreptului de
proprietate se stramuta de la vanzator-cumparator si riscurile
pieirii fortuite a bunului. In raporturile com marfurile care
constituie obiectul contractului nu se predau direct cumparatorului
si carusului care le trasmite la destinatie si le elibereaza
comparatorului. Se aplica principiul bunurilor determinate generic.
Obligatiile vanzatorului a. sa predea lucrulvandut b. sa-l
garanteze pe cumparator a. Lucrul se preda le termenul prevazut in
contract. Referitor la termen acesta poate fi esential pt
satisfacerea intereselor cumparatorului. Nerespectarea termenului
poate duce la desfiintarea contractului. b. Obligatia de garantie
are doua aspecte, vanzatorul trebuie sa garanteze linistita
folosinta a bunului de catre cumparator: garantie contra evictiunii
si vanzatorul raspunde fata de cumparator daca cumparatorul este
deposedat de bun de un tert care dovedeste ca el este proprietarul.
Vanzatorul garanteaza utila folosinta a bunului: garantia contra
viciilor lucrului, care pot fi aparente sau ascunse. In rap com
vanzatorul raspunde atat pt viciile aparente cat si pt cele
ascunse. Pt protectia consumatorului ordonanta nr 21/1992
stabileste o raspundere speciala a vanzatorului: o raspundere in
termenul de garantie si o raspundere duoa expirarea termenului de
garantie. Vanzatorul com trebuie sa stabileasca un termen in care
garanteaza ca produsul isi pastreaza caracteeisticile. Acesta
raspunde pt orice deficienta constata a bunului indiferent daca
sunt vizibile sau nu viciile. Cumparatorul are drept sa ceara
vanzatorului inlocuirea bunului, restituirea pretului sau
remedierea acestuia.
- 19 Exista anumite produse care au anumite caract si trebuie sa
existe un termen de valabilitate. Dreptul cumparatorului cand
constata deficiente poate sa ceara inlocuirea sau restituirea
pretului, nu si remedierea. Ordonanta reglementeaza si o raspundere
dupa expirarea acestui termen de garantie: raspunderea duratei
medii de utilizare a produsului. Vanzatorul raspunde pt viciile
descoperite in cadrul duratei medii de utilizare, daca au fost
descoperite dupa nu mai raspunde. Obligatiile cumparatorului - sa
primeasca lucrul vandut - plata pretului care trebuie achitat in
cuantumul si la termenul stabilit in contract In cazul in care
pretul nu s-a achitat la termen se poate face actualizarea
pretului. Comerciantii pot stabili pretul in valuta, dar plata se
face numai in lei. Daca s-a actualizat suma datorata cu titlul de
pret, pt intarzieri se pot acorda si dobanzi. Consecintele
nerespectarii obligatiilor contractuale Potrivit legii in cazul
cand una dintre parti nu isi executa obligatiile asumate cealalta
parte este indreptatita sa uzeze de exceptia de neexecutare , sa
ceara rezolutiunea contractului ori sa ceara executarea obligatiei
in cauza. a. Rezolutiunea contractului Conform art 67 cand mai
inainte de expirarea termenului fixat pt executarea contractului
una dintre parti a oferit celeilalte predarea lucrului vandut sau
plata pretului si acesta nu isi indeplineste la termenul fixat
obligatiunea sa at contractul se considera desfiintat in favoarea
partii care isi executase obligatiunea sa. - rezolutiunea
contractului se produce de drept cand o parte ofera executarea iar
cealalata parte nu isi executa obligatia sa - daca in contract s-a
stabilit un termen de predare a lucrului cu plata pretului la
acelasi termen, contractul se desfiinteaza in cazul cand inainte de
implinirea termenului cumparatorul ofera pretul iar vanzatorul nu
preda lucrul la termenul convenit - alt caz de rezolutiune a
contractului reglementat de codul comercial priveste rezolutiunea
pt expirarea termenului esential. Nerespectarea termenului esential
atrage rezolutiunea de drept a contractului in favoarea partii in
folosul careia i s-a stipulat termenul esential. b. Executarea
coactiva = mijloc mai eficient de executare cu participarea partii
interesate in obtinerea executarii obligatiei; - cumparatorul are
dreptul sa-si procure bunul de pe piata prin intermediul unui agent
oficial; - daca la cumpararea efectuata prin intermediul agentului
oficial s-a platit un pret mai mare decat cel convenit prin
contract cumparatorul are dreptul sa pretinda diferenta de la
vanzator - cand cumparatorul nu isi executa obligatia de a lua in
primire bunul, vanzatorul are dreptul sa depuna bunul la o casa
acreditata de comert pe socoteala si cheltuiala cumparatorului sa
fie vanduta; - daca pretul la care s-a vandut este mai mic decat
cel prevazut in contract vanzatorul are dreptul sa ceara diferenta
de cumparare;
- 20 -
Curs 8Contractul de mandat-comercial Are functia de a mijloci
afaceri comerciale. Este contractul in care o persoana se obliga sa
incheie in numele si pe seama altei persoane care i-a dat
imputernicire, mandantul anume acte juridice care pt mandant sunt
fapte de comert. Conditiile de validitate a contractului de
mandat-comercial - sa indeplineasca conditiile cerute pt orice
contract: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza. - se
incheie prin acordul de vointa al mandantului si mandatarului; -
comerciantul care nu vrea sa primeasca insarcinarea mandantului are
obligatia ca in cel mai scurt timp sa il anunte pe mandant despre
refuzul sau - legea obliga pe comerciant sa pastreze bunurile care
i s-au expediat si sa le conserve pe cheltuiala mandantului pana
cand acesta ar putea lua masurile necesare - are ca obiect tratarea
de afaceri comerciale - obiectul il constituie actele juridice care
sunt fapte de comert, aceste acte juridice trebuie sa fie fapte de
comert pt mandant Efectele contractului de mandat-comercial a.
obligatiile partilor - mandatarul are oblig sa execute mandatul,
acesta obligatie consta in incheierea actelor juridice cu care au
fost imputernicit de mandant - mandatarul trebuie sa respecte
clauzele si instructiunile primite - mandatarul are obligatia sa
aduca la cunostinta tertului cu care incheie actul imputernicit in
termenul careia actioneaza - are obligatia sa plateasca dobanzi la
sumele de bani cuvenite mandantului, daca in executarea mandatului
a incasat anumite sume de bani cuvenite mandantului mandatarul este
obligat sa le remita acestuia sau sa le consemneze pe numele
mandantului - mandantul trebuie sa puna la dispozitia mandatarului
mijloacele necesare pt executarea mandatului - sa plateasca
mandatarului remuneratia datorata pt executarea mandatului - sa
restituie cheltuielile facute de mandatar pt excutarea mandatului -
mandantul va suporta aceste cheltuieli numai atunci cans mandatarul
a actionat potrivit imputernicirii premite sa nu i se poate retine
numai o culpa in indeplinirea mandatului b. privilegiul
mandatarului In scopul protejarii intereselor mandatarului legea ii
confera un privilegiu special prin care i se garanteaza
satisfacerea drepturilor sale banesti de catre mandant. - prin
acest privilegiu i se garanteaza mandatarului plata sumelor de bani
care le datoreaza mandatul cu titlu de retributie, cheltuielile
facute la executia mandatului, despagubiri pt prejudiciul suferit
cu ocazia indeplinirii mandatului
- 21 - se exercita asupra tuturor bunurilor mandantului pe care
mandatarul le detine pt executia mandatului sau Contractul de
comision Este contractul prin care o parte numita comisionar se
obliga pe baza imputernicirii celeilalte parti numite comitent se
incheie acte de comert in nume propriu sar pe seama comitentului in
schimbul unui comision. - apare ca o varietate a mandatului
comercial; conractul de comision este un mandat comercial fara
reprezentare - deosebirea intre cele doua contracte o repr
structura lor, in cazul contractului de mandat, mandatarul are
dreptul de reprezentare, el incheie actele juridice in numele si pe
seama mandantului; in cazul contractului de comision, comisionarul
nu beneficiaza de dreptul de reprezentare si el incheie actele
juridice in nume propriu dar pe seama comitentului; Conditii de
validitate a contractului de comision - se incheie prin acordul de
vointa al partilor - in cazul in care comisionarul nu vrea sa
primeasca insarcinarea comitentului el este tinut sa indeplineasca
obligatiile prevazute de art 376 contractele comerciale - actele
juridice pe care comisionarul le incheie un tert trebuie sa fie
fapt de comert Efectele contractului in raporturile dintre comitent
si comisionar Obligatii pt comisionar - este obligat sa execute
mandatul de comitent in baza imputernicirii primite comisonarul
este obligat sa incheie actele juridice stabilite de comitent -
trebuie sa indeplineasca actele pe care le reclama realizans
operatii comerciale cu care a fost imputernicit de comitent - in
executarea mandatului comisionarul este obligat sa se conformeze
intructiunilor comitentului - sa dea socoteala asupra indeplinirii
mandatului primit (comisionarul este tinut sa-l informeze pe
comitent asupra mersului operatiunilor de natura sa modifice
imputernicirea primita Obligatiile comitentului - sa isi
indeplineasca obligatiile cu buna credinta si diligenta unui
profesionist - sa plateasca comisionul cuvenit comisionarului, pt
indeplinirea obligatiilor privind incheierea actelor juridice care
au facut obiectul insarcinarii primite comisionarul primeste o
remuneratie - plata remuneatiei din momentul in care comisionarul a
incheiat actele juridice cu tertii Efectele executarii contractului
de comision fata de terti - in baza imputernicirii primite,
comisionarul incheie acte juridice in nume propriu - in contractul
incheiat intre comisionar si tert, comisionarul este partea
contractanta si are calitatea de debitor sau creditor fata de tert,
comisionarul este direct obligat catre persoana cu care a
contractat ca sistem afacerea ar fi fost a sa proprie - prin
incheierea contractului intre comisionar-tert nu se stabilesc
raportuei juridice intre comitent si tert - comisionarul este
raspunzator fata de comitent pt incheierea actelor juridice cu
tertul nu si pt executarea lor
- 22 Contractul de garantie reala mobiliara - in scopul sporirii
eficientei garantiei executarii obligatiile civile si comerciale
prin legea nr 99/1999 a fost adoptata o noua reglementare privind
garantiile - bunurile care fac obiectul garantiei s-au diversificat
iar prin consacrarea garantiei fara deposedare se elimina
consecintele antieconomice ale gajului traditional - garantiile
reale mobiliare reglementate de aceasta lege sunt destinate sa
asigure indeplinirea unei obligatii civile sau comerciale nascute..
unei persoane fizice sau juridice - legea reglementeaza contractul
de garantie reala mobiliara, adica un contract incheiat anume pt
garantarea executarii obligatiilor Contractul de garantie reala
mobiliara este contractul in temeiul caruia debitorul unei
obligatii constituite in favoarea creditorului o garantie reala
asupra unor bunuri mobile sau drepturi in scopul asigurarii
executarii obligatiei asumate. - prin contractul de garantie se
naste un drept real ce confera creditoruluiun drept de preferinta
si un drept de urmarire - daca debitorul a dispus de bunul sau
dreptul afectat garantiei in cazul in care nu isi indeplineste
obligatia garantata, creditorul are posibilitatea sa isi exercite
dreptul asupra bunului afectat garantiei care se gaseste in posesia
unui tert si produselor acestuia Caraterele juridice ale
contractului: este bilateral, cu titlu oneros, accesoriu si solemn
Constituirea garantiei reale mobiliare - contractul se incheie
intre debitor si creditor avand ca obiect bunurile prevazute de
lege si responsabilitatile formalitatile de publicitate Debitorul
(garantul) este persoana obligata sa aduca la indeplinire obligatia
garantata printr-o garantir reala mobiliara Creditorul (persoana
garantata) este persoana in favoarea careia s-a constituit garantia
reala - prin contractul de garantie mobiliara se poate garanta
indeplinirea oricarei obligatii civile sau comerciale nascute din
orice contract incheiat intre persoanele fizice sau juridice -
contractul de garantie se incheie in forma autentica sau prin
inscris sub semnatura privata si trebuie semnat de catre debitor -
forma scrisa a contractului este impusa de lege pt a se putea
realiza conditia publicitatii - conditia publicitatii se considera
indeplinita din momentul inscrierii avizului de garantie reala la
Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare Efectele
contractului de garantie reala mobiliara - contractul de garantie
reala mobiliara da nastere la drepturi si obligatii atat pt debitor
cat si pt creditor - pe durata contractului de garantie debitorul
care detine bunul afectat garantiei are dreptul sa administreze
bunul si sa dispuna de el in orice moment - in cursul duratei
contractului de garantie debitorul care are posesia bunului afectat
garantiei este obligat sa intretina bunul si sa il foloseasca ca un
bun proprietar - contractul este in drept sa verifica bunul
afecatat garantiei aflat in posesia debitorului fara sa afecteze
activitatea acestuia
- 23 - daca debitorul nu isi indeplineste obligatia garantata,
creditorul are dreptul in temeiul garantiei sa intre in posesie sau
sa retina bunul afectat garantiei si dreptul de a-l vinde pt a
obtine plata obligatiei garantate - cand obligatia a fost
indeplinita creditorul a intrat in posesia bunului are obligatua sa
il restituie Executarea garantiei reale mobiliare: - daca debitorul
nu indeplineste obligatia garantata, creditorul are dreptul sa
aleaga pt satisfacerea creantei sale intre a initia precedura de
executare reglementata de Codul de procedura civil sau de a executa
garantia reala - in vederea satisfacerii creantei sale creditorului
are dreptul sa ia in posesie bunul care constituie obiectul
garantiei sau produsele realizate din valorificarea acestuia,
inscrisurile care constata dreptul de proprietate al debitorului
asupra bunului - cand nu este posibila intrarea in posesia bunului
creditorului trebuie sa apeleze la executarea jud odata intrat in
posesia bunului creditorului va proceda la vanzarea lui -
debitorul, creditorul sau proprietarul bunului poate face opozitie
la vanzarea bunului in termen de 5 zile de la primirea notificarii
= nerespectarea ei atrage dupa sine nulitatea vanzarii si raspund
pt pagubele cauzate - suma de bani obtinuta din vanzarea bunului va
fi distribuita de creditor in ordinea stabilita de lege: plata
chelt privind conservarea, luarea in posesie si vanzarea bunului,
plata dobanzilor si a creantei garantate
- 24 -
Curs 9Contractul de leasing Este un contract comercial de data
mai recenta, s-a impus dua al doilea razboi mondial. Denumirea vine
de la cuvantul englezesc to lease = a inchiria. Este de origine
americana, iar la noi prin ordonanta Guvernului 51/1997 s-a
reglementat prima oara privind soc de leasing si operatiunile de
leasing. Operatiunile de leasing implica toate operatiunile
necesare procurarii bunului si punere la dispozitia cumparatorului.
Este distinctie intre operatiunea de leasing si contractul de
leasing. Contractul de leasing este contractul prin care o parte
denumita locator-finantator transmite dreptul de folosinta asupra
unui bun al carui proprietar este sau pe care il va procura de la
fz celeilalte parti denumita locatar-utilizator in schimbu unui
pret denumita rata de leasing. Iar la expirarea duratei
contractului locatorul-finantatorul, se obliga sa respecte dreptul
de optiune al locatarului-utilizatorului de a cumpara bunul, de a
prelungi controlul ori de a inceta raporturile contractuale.
Aceasta dubla denumire a partilor se explica prin faptul ca bunul
care constituie obiectul contractului poate sa existe in
patrimoniul soc de leasing sau poate sa nu existe si sa fie nevoie
sa il procure de la fz. Leasingul clasic cuprinde utilizatorul,
finantatorul si furnizorul. In perioada moderna soc de leasing au
inceput sa-si procure bunurile respective si atunci cand
solicitantul se adreseaza soc exista doua variante: a. exista bunul
in soc, raportul se aseamana cu contractul de locatiune b. la
solicitarea bunului acesta nu exista in patrimoniu si atunci soc
cumpara bunul si il pune la dispozitia solicitantului in folosinta;
denumirile sunt de finantator si utilizator. Exista mai multe forme
de leasing: leasing mobiliar si imobiliar. 1. Leasingul mobiliar
are ca obiect bunurile mobile. Nu pot face obiectul leasingului
mobiliar: - inreg pe banda audio-video, piesele de teatru,
brevetele, bunurile mobile necorporale si drepturile de autor.
Dreptul de utilizare a programelor pt cal pot face obiect.
Leasingul mobiliar are ca obiect cladirile de obicei. O alta
distinctie facuta si de lege: leasing financiar si operational.
Exista si o forma de leasing care se cheama lease-back. Incheierea
contractului de leasing presupune o oferta din partea
utilizatorului, solicitantului. La oferta soc de leasing poate
accepta imediat oferta daca are bunul in patrimoniul sau si daca nu
trebuie sa il cumpere. Odata ce s-a procurat bunul soc de leasing
este obligata sa incheie contractul de leasing si in temeiul
acestui contract toate drepturile soc de leasing izvorate din
contractul de vanzarecumparare incheiat cu furnizorul se transmit
solicitantului cu exceptia dreptului de a dispune de bun.
Obligatiile locatorului-finantatorului: * transmiterea
utilizatorului posesia si folosinta bunului - predarea-primirea
bunului se face in mod diferit, daca bunul se afla in patrimoniul
soc predareaprimirea se face intre cei doi, daca nu are loc
predarea intre fz si utilizator
- 25 - in caz de nerespectare a operatiunii de predare
utilizatorul are dreptul sa dea in judecata direct fz * obligatia
de a garanta linistita folosinta a bunului -locatorul raspunde pt
tulburarile folosintei din partea tertilor * obligatia de a asigura
bunul care constituie obiectul contractului de leasing * obligatia
de a respecta dreptul de optiune al utilizatorului - utilizatorul
are dreptul sa opteze pt cumpararea bunului in schimbul platii
tuturor ratelor si a valorii reziduale - prelungirea duratei
contractului - incetarea rap contractuale In caz de nerespectare a
acestor oblig la cererea utilizatorului instanta jud poata da o
hotarare care sa tina loc de vanzare-cumparare Obligatiile
utilizatorului * obligatia de a efectua receptia si de a primi
bunul In cazul nerespectarii oblig de a primi bunul de catre
utilizatorul soc de leasing poate cere rezilierea contractului cu
plata de despagubiri pt prejudiciul cauzat. * obligatia de a
exploata bunul potrivit instructiunilor fz * obligatia de a plati
ratele de leasing Potrivit legii in cazul in care nu se achita
ratele de leasing doua luni consecutiv soc de leasing are dreptul
sa ceara rezilierea contractului cu urmatoarele consecinte: -
utilizatorul trebuie sa restituie bunul - sa plateasca ratele
scadente care nu au fost achitate - sa plateasca despagubiri pt
prejudiciul cauzat * obligatia de a nu greva bunul cu sarcini *
obligatia de a apara soc de leasing impotriva uzurparilor
Contractul de franciza Este un contract prin care o parte numita
francizor se obliga sa transmita celeilalte parti denumita
beneficiar dreptul de a exploata o marca si sau know-how privind un
bun sau un serviciu in schimbul unei redevente (pret). Contractul
se incheie intre francizor si un alt comerciant. Ei isi desfasoara
activitatea in mod independent. Obligatiile francizorului - oblig
de a transmite beneficiarului un produs sau un serviciu,
francizorul este obligat sa asigure o pregatire a personalului -
oblig de a asigura beneficiarului asistenta tehnica si comerciala -
oblig de a asigura publicitatea produsului sau serviciului
Obligatiile beneficiarului - oblig de a exploata marca produsului
sau serviciului in conditiile stabilite in contract - oblig de a
plati redeventa in schimbul folosirii marcii sau produsului
respectiv Francizorul cere si o taxa de intrare in retea care se
plateste la incheierea contractului. - oblig de a-l informa pe
francizor asupra desf afacerii
- 26 - oblig beneficiarului de a nu divulga know-how-ul sau info
in legatura cu produsul sau serviciul respectiv. Dreptul la marca
este protejat de lege. Are caracter personal, deoarece francizorul
isi alege beneficiarii. Legea lasa posib partilor sa stabileasca
oblig care le revin.
Curs 10Titlurile comerciale de valoare 1. Cambia este
reglementata prin legea 58/1934, ea se folosea in raporturile de
comert exterior. Cambia este un inscris prin care o persoana numita
tragator sau emitent da ordin unei alte persoane numita tras ca la
scadenta sa plateasca o suma de bani unei a treia persoane care
poarta denumirea de beneficiar. Inainte de emiterea cambiei intre
persoanele care apar in calitate de tragator, tras si beneficiar au
existat anumite raporturi juridice sunt contracte obisnuite care
dau nastere la anumite drepturi si obligatii. Persoana care are
dreptul sa primeasca o suma in calitate de creditor poate sa emita
o cambia prin care sa dea ordin debitorului sau sa plateasca suma
datorata in mainile unui creditor al celui care a dat ordin. Cambia
este inmanata creditorului. Raporturile juridice preexistente nu
fac decat sa explice sis a justifice emiterea cambiei. Dup ace
cambia a fost emisa ea circula si confera drepturile si obligatiile
prevazute in legea cambiala fara referire la raporturile
fundamentale. In principiu rap fundamentale nu se sting, darn u mai
sunt operationale, numai intr-un singur caz particular, cand
posesorul cambiei este refuzat la plata de catre tras si atunci
legea ii da posibilitatea posesorului cambiei sa foloseasca
actiunea atasata raportului fundamental. Conditiile de
valabilitatea a cambiei: a. forma scrisa b. inscrisul sa cuprinda
mentiunile obligatorii stabilite de lege a. Legea nu cere o anume
forma scrisa poate fi un inscris sub semnatura privata. Forma
cambiei in formularul tipizat cuprinde urmatoarele mentiuni
obligatorii ale legii: - trebuie sa existe denumirea de cambie -
ordinul neconditionat de plata al unei sume de bani determinata -
numele trasului - indicarea scadentei - indicarea locului unde
trebuie facuta plata - numele aceluia careia se face plata/ numele
beneficiarului - data si locul emiterii - semnatura tragatorului In
cazul in care lipseste o mentiune obligatorie inscrisul nu mai are
valoare de cambie insa pt a salva cambia legea admite/ ofera
anumite remedii. Girul este un act juridica prin care beneficiarul
cambiei numit girant transmite altei persoane numita giratar toate
drepturile izvorand din titlul respectiv. Printr-o declaratie care
cuprinde ordinul adresat la girant trasului sa plateasca suma de
bani girantului. Operatiunea de gir mai este numita si
andosare.
- 27 Efectele girului: - efectul translativ = prin gir se
transmit giratarului toate drepturile rezultate din cambie -
efectul de garantie = prin transmiterea cambiei prin gir girantul
se obliga ca daca trasul refuza plata va plati el - efectul de
legitimare = prin dobandirea cambiei giratarul se legitimeaza ca
proprietar al inscrisului si creditor al sumei de bani prevazuta in
inscris Acceptarea cambiei - legea reglementeaza acceptarea cambie;
in principiu prezentare cambiei la acceptare este facultativa si nu
obligatorie insa prezentarea cambiei la acceptare are avantajul ca
prin ea se testeaza atitudinea trasului privind plata sumei de bani
prevazuta in cambie. a. Daca accepta cambia se naste obligatia
expresa a trasului de a plati suma de bani la scadenta b. Refuza
acceptarea cambiei presupune ca trasul nu vrea sa plateasca cambia
la scadenta, in aceasta situatie legea permite beneficiarului
cambiei sa actioneze pe ceilalti semnatori ai cambiei care sunt
debitori de regres. Exista un caz cand prezentarea cambiei la
acceptare este obligatorie: cand scadenta ete la un anumit termen
de la vedere. Manifestarea de vointa a trasului in sensul
acceptarii se materializeaza prin punerea semnaturii in cseta din
mijloc a formularului. Avalul cambiei este o garantie a executarii
obligatiei cambiale. Avalul este un act juridic prin care o
persoana numita avalist se obliga sa garanteze obligatia asumata de
unul dintre debitorii cambiali care poarata denumirea de avalizat.
Avalistul este garantatul, iar avalizatul este cel garantat. Prin
punerea semnaturii pe cambie avalistul devine debitor cambial.
Efectele avalului: - avalistul are pozitia juridica a analizatului
si are aceleasi obligatii ca si analizatul - daca avalistul a
platit beneficiarulu cambiei poate sa ceara avalizatului ceea ce a
platit Plata cambiei La scadenta beneficiarul cambiei prezinta
trasului sau avalistului daca trasul a achitat suma posesorului
cambiei se sting toate obligatiile debitorilor cambiali.
Consecintele neplatii cambiei Sunt cazuri in care trasul refuza
plata cambiei. Aici legea pune la dispozitie anumite dispozitii
juridice pt a pune la dispozitie mai multe mijloace juridice:
actiunile directe impotriva trasului, actiunea de regres si
executarea silita in temeiul titulului care ar valoarea unui titlu
executoriu. Daca trasul refuza plata beneficiarul poate sa se
indrepte cu o actiune impotriva oricarui debitor de regres:
tragator, girat, analist. Obligatia debitorilor de regres sunt
solidare ceea ce inseamna ca beneficiarul cambiei poate sa aleaga
in mod liber pe oricare dintre debitorii de regres fara vreo ordine
anume. Legea prevede in mod expres ca cambia are valoarea unui
titlu executoriu, este ca si o hotarare jud. Astfel beneficiarul nu
se mai adreseaza unei judecatorii. Legea are o fomalitate
investirea titlului cu formula executorie
- 28 2. Biletul la ordin este reglementat de legea 58/1934.
Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana numita
emitent se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte
persoane numita beneficiar. Biletul la ordin se incheie in forma
scrisa si trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute in lege: -
denumirea de bilet la ordin - promisiunea emitentului de a plati la
scadenta suma de bani - indicarea scadentei - numele aceluia caruia
i se face plata - data si locul emiterii - semnatura emitentului
Intrucat prin emiterea titlului legea nu mai prevede acceptarea ce
la cambie. Cazuri speciale: scadenta la un anumit termen de la
vedere. Plata BO, avalul si consecintele sunt aplicabile de la
cambie. Daca emitentul obtine analizarea titlului de la o banca,
plateste banca. 3. CEC-ul este folosit dupa legea 59/1934. Este un
inscris prin care o persoana numita tragator da ordin unei banci la
care un disponibil banesc numita tras sa plateasca la prezentarea
titlului o suma de bani altei persoane numita beneficiar. Trasul
aici este numai o banca. Pt emiterea titlului trebuie indeplinite
anumite premize: - existenta unui disponibil in contul tragatorului
- existenta unei conventii intre tragator si tras care permite
tragatorului emiterea de cec-uri - ordinul neconditionat de a plati
o suma de bani - numele celui care trebuie sa plateasca - numele
bancii cu sucursalele - data si locul emiterii - semnatura
tragatorului CEC-ul nu are o functie de creditare. Legea prevede
termene scurte de prezentare a cec-ului: 8 zile daca plata se face
in aceeasi localitate cu loc in care a fost emis; 15 zile daca
plata se face in alta loc decat in cea care a fost emis. Banca este
un simplu platitor, nu este debitor. Daca banca refuza plata
beneficiarul nu poate chema in judecata banca pt k nu este debitor.
Are actiune de regres impotriva tragatorului sau girantului.
- 29 -
Curs 11Procedura insolventei Procedura insolventei grupeaza
normele care se refera la tratamentul juridic aplicat persoanelor
juridice/ comerciantilor aflati in dificultate. Legea 64/1945
privind procedura reorganizarii sociale a fost inlocuita cu legea
nr 85/2006 privind procedura insolventei. Scopul acestei
reglementari este acoperirea pasivului debitorului. Prin anumite
masuri si operatiuni urmareste obtinerea de fonduri pt plata
datoriilor debitorului. Legea reglementeaza doua cai pt realizarea
scopului: procedura generala si simplificata. Procedura generala
implica doua modalitati: reorganizarea juridica si falimentul.
Procedura simplificata presupune intrarea direct in faliment. I.
Conditiile cerute pt aplicarea procedurii insolventei: Pt aplicarea
procedurii sunt necesare 2 conditii: a. debitorul sa faca parte din
categoriile de persoane carora li se alica procedura si care sunt
expres prevazute de lege b. debitorul sa se afle in stare de
insolventa a. Legea stabileste categoriile de persoane carora lise
aplica procedura generala si celor carora li se aplica procedura
simplificata. Procedura generala se aplica: soc com, soc
cooperative si organizatiile cooperatiste, forme asociatiste in
anumite domenii, grupurilor de interes economic, asociatilor si
fundatiilor care realizeaza activitati economice. Categoriile de
persoane carora li se aplica procedura simplificata: com persoane
fizice care desf activ in mod independent sau in cadrul asociatiei
familiale, unor soc com care se afla in anumite situatii speciale
care nu permit reorganizarea. b. Insolventa este acea stare a
patrimoniului debitorului care se caract prin insuficienta
fonurilor banesti exigibile. Elemente care rezulta din insolventa:
- insuficienta fondurilor banesti disponibile - neplata la scadenta
a datoriilor exigibile Starea de insolventa se caracterizeaza prin
lipsa de lichiditati. Datoriile pot fi comerciale, bugetare si
salariale. Legea stabileste un plafon minim de 10000 le sau in
cazul dat salariale valoarea a 6 salarii medii pe economie.
Dovedirea insolventei uneori este dificil de facut. De aceea legea
prezuma ca debitorul este in insolventa daca nu si-a achitat
datoriile banesti in termen de 30 zile de la scadenta. II. Organe
care participa la procedura insolventei - instantele jud:
tribunalul si curtea de apel
- 30 Tribunalul exercita toate procedurile prevazute de legea
85/2006 printr-un judecator-sindic. Exista mai multe tribunale, iar
competenta apartine tribunalului in a carui raza teritoriala se
afla sediul debitorului. Curtea de apel este competenta sa judece
recursul impotriva hotararilor judecatorului-sindic. -
judecatorul-sindic este un jud al tribunalului specializat pe
procedura aplicarii insolventei. Organizeaza si conduce
desfasurarea intregii proceduri a insolventei. - administratorul
judiciar este o persoana fizica/juridica care are calitatea de
practician in insolventa. Statutul practicianului in insolventa
este reglementat prin legea 86/2006. Atributiile admin jud vizeaza
procedura reorganizarii judiciare. - lichidatorul este o persoana
fizica/juridica care trebuie sa aiba calitatea de practician in
insolventa procedura falimentului - adunarea creditorilor -
administratorul special este o persoana fizica/juridica desemnata
de adunarea generala a asociatilor unei soc com; repr si interesele
asociatilor in cadrul procedurii III. Continutul si desfasurarea
procedurii insolventei Cererile introdutive pt a se aplica
procedura este nevoie de investirea tribunalului care se face prin
cererea debitorului sau cererea creditorilor. Cererea debitorului
legea lasa posibilitatea de a se adresa instantei pt procedura
insolventei. Cererea trebuie sa fie insotita de anumite documente
din care sa rezulte situatia financiara: *Lista creditorilor dar si
declaratia prin care sa-si exprime optiunea pt aplicarea procedurii
generale sau cea simplificata. Cererea creditorilor cel mai adesea
creditorii sunt cei care introduc cererea pt aplicarea procedurii.
Cererea trebuie sa precizeze creanta si temeiul creantei,
eventualele garantii ale creantei, legea lasa posibilitatea sa
declare intentia pt a participa la reorganizare. Pt a introduce
cererea trebuiesc indeplinite anumite conditii: - debitorul sa se
afle in insolventa - creanta sau creantele creditorului sa respecte
val prog Dupa introducerea cererii si investirii tribunalului
judecatorul-sindic nominalizat va examina cererea. Examinarea
cererii presupune verificarea indeplinirea cerintelor legale
diferentiat cererea debitorului sau cererea creditorului. Legea
reglementeaza posibilitatea contestatiei dupa caz a creditorului
fata de cererea debitorului sau contestatia debitorului fata de
cererea creditorului. Judecatorul-sindic este cel care examineaza
cererile si in functie de ceea ce constata da o hotarare de
admitere sau de respingere a cererii. Deschiderea producerii
insolventei are anumite efecte juridice: - ridicarea dreptului
debitorului de a-si mai administra patrimoniul, administrarea se va
realiza de admin judiciar sau de lichidator Se excepteaza cazul
cand debitorul a optat pt procedura reorganizarii. - suspendarea
actiunilor judiciare individuale impotriva debitorului -
suspendarea curgerii dobanzilor a penalitatilor. Daca debitorul nu
a executat la scadenta dat banesti suporta sanctiunile. -
interdictia intrainarii actiunilor detinute de administrator la
SA
- 31 Primele masuri luate de judecatorul-sindic sunt: -
notificarea deschiderii procedurii fata de cei interesati -
declararea creantelor de catre creditor; aceste delcaratii sunt
verificate de admin judiciar si se intocmeste un tabel preliminar
al creantelor - intocmirea de catre admin judiciar a rapoartelor
prevazute de lege: * trebuie sa precizeze daca debitorul va fi
supus procedurii simplificate sau se va continua perioada de
observatie * trebuie sa precizeze daca sunt conditii pt aplicarea
procedurii reorganizarii sau in absenta acestora propunerea de
intrare in faliment Procedura reorganizarii judiciare Reorganizarea
se face pe baza unui plan de reorganizare care cuprinde masuri
economice, financiare, de personal, de schimbare a conducatorilor
menite sa redreseze activitatea pt a produce profit. Planul poate
fi propus de catre debitor, admin judiciar sau de comitetul
creditorilor. Planul este supus aprobarii creditorilor. Votarea
planului se face pe categorii de creante. Planul este acceptat de
majoritatea in valore a creditorilor care detin creante impotriva
debitorilor. Planul care a fost votat de catre creditori trebuie
confirmat de jud sindic. Programul de plata a creantelor Procedura
falimentului consta intr-un ansamblu de masuri privind prefacerea
in bani din patrimoniul debitorului si cu sumele de bani obtinute
satisfacute creantele creditorului. Pt intrarea in faliment este
nevoie de hotararea jud sindic. Lichidatorul se numeste prin
hotararea de intrare in faliment. Sumele de bani se distribuie
potrivit legii. Creantele creditorului cu garantii sunt satisfacute
cu prioritate din val bunului care constituie obiectul garantiei.
Cei care nu beneficiaza de garantii sunt satisfacute potrivit
ordinii de prioritate stabilita de lege. Apoi sunt satisfacuti
salariatii si statul. Bancile care au acordat in perioada
reorganizarii sunt pe locul 4. Raspunderea membrilor organelor de
conducere pt starea de insolventa a debitorului Reglementarea
actuala nu mai are caracter punitiv. Legea stabileste rasp
membrilor org de conducere si de supraveghere: admin soc com,
directorii, membrii directoratului, cenzorii, auditorii financiari,
consiliul de supraveghere. Pot cere angajarea raspunderii admin
judiciar, lichidatorul si comitetul creditorilor. Judecatorul
sindic poate sa ii oblige sa suporte o parte din pasivul
debitorului. Legea stabileste un termen de 3 ani care curge de la
data in care cel indreptatit a luat la cunostinta. Persoanele care
raspund, raspund doar pt faptele prevazute de lege si numai daca
sunt in legatura cauzala cu starea de insolventa a debitorului.
Daca faptele respective indeplinesc conditiile pt a fi infractiuni
persoanele in cauza sunt sanctionate si penal.