Curs nr. 2

Curs nr. 2

Pr. Prof. Stelian TOFANĂ

Bunavestire mateiană Bunavestire mateiană (Mt. 1, 18-25)(Mt. 1, 18-25)

În Evangheliile sinoptice În Evangheliile sinoptice

Luca (1,26-38)Luca (1,26-38) două Bunevestiridouă Bunevestiri

Matei (1,18-25)Matei (1,18-25) - conţinuturi şi mesaje diferite.- conţinuturi şi mesaje diferite.

Capitolul 1 de la MateiCapitolul 1 de la Matei - o - o definiredefinire a Persoanei a Persoanei divino-umane a lui Iisus Hristos.divino-umane a lui Iisus Hristos.

- - GenealogiaGenealogia 1, 1-171, 1-17 - - argumentarea umanităţiiargumentarea umanităţii cadru istoric - cadru istoric - neam cu neam cu ascendenţi şi ascendenţi şi descendenţidescendenţi

- - Episodul Mt. 1, 18-25Episodul Mt. 1, 18-25 – – argumentarea divinității argumentarea divinității zămislirea de la Duhul zămislirea de la Duhul SfântSfânt

Pericopa 1, 18-25Pericopa 1, 18-25 - conţine însă două adevăruri - conţine însă două adevăruri dogmatice, care stau la baza definirii divinităţii lui dogmatice, care stau la baza definirii divinităţii lui Iisus Iisus

- - adevăr hristologicadevăr hristologic - sublinierea naşterii - sublinierea naşterii supranaturale a lui Iisussupranaturale a lui Iisus

- - adevăr mariologicadevăr mariologic - exprimă pururea - exprimă pururea fecioria fecioria Maicii Maicii Domnului.Domnului.

Episodul (1,18-25) - Episodul (1,18-25) - Bunavestire adresată lui IosifBunavestire adresată lui Iosif

- la trei luni de la Bunavestire a îngerului - la trei luni de la Bunavestire a îngerului adresată Mariei şi consemnată de Luca în cap. 1adresată Mariei şi consemnată de Luca în cap. 1

- după vizita făcută de fecioara Maria - după vizita făcută de fecioara Maria

verişoarei sale, Elisabeta (Lc. 1, 39-56)verişoarei sale, Elisabeta (Lc. 1, 39-56)

- Localitatea Buneivestiri Mt – - Localitatea Buneivestiri Mt – Nazaretul Nazaretul - - unde Fecioara Maria rămâne, după logodnă, în unde Fecioara Maria rămâne, după logodnă, în casa lui Iosif.casa lui Iosif.

Relatarea din Matei 1, 18-25 vine în completarea Relatarea din Matei 1, 18-25 vine în completarea genealogiei (Mt. 1, 1-17), în care problema naşterii lui Iisus genealogiei (Mt. 1, 1-17), în care problema naşterii lui Iisus Hristos este atinsă cu totul lapidar şi unde Maria nu este Hristos este atinsă cu totul lapidar şi unde Maria nu este amintită deloc, cu excepţia vs. 16, unde se spune: amintită deloc, cu excepţia vs. 16, unde se spune: „Iacov a „Iacov a născut pe Iosif, bărbatul Mariei, din care S-a născut Iisus, născut pe Iosif, bărbatul Mariei, din care S-a născut Iisus, Care se cheamă Hristos.” Care se cheamă Hristos.”

Ideea trebuia dezvoltată în continuare pentru a nu se lăsa Ideea trebuia dezvoltată în continuare pentru a nu se lăsa impresia că Iisus Hristos S-a născut şi din Iosif, iar nu impresia că Iisus Hristos S-a născut şi din Iosif, iar nu numai din Maria, cu conlucrarea Duhului Sfânt. numai din Maria, cu conlucrarea Duhului Sfânt.

Ideea că Iosif n-a avut nici o participare la zămislirea lui Ideea că Iosif n-a avut nici o participare la zămislirea lui Iisus este exprimată prin folosirea genitivului pronumelui Iisus este exprimată prin folosirea genitivului pronumelui relativ feminin, iar nu masculin (relativ feminin, iar nu masculin (tÕn ¥ndra Mar…aj, tÕn ¥ndra Mar…aj, ™x™x Âj Âj ™genn»qh /Ihsoàj™genn»qh /Ihsoàj).).

Versetul 18: Versetul 18: „Dar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind „Dar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodită logodită (mnhsteuqe…shj)(mnhsteuqe…shj) cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună

((prˆn prˆn ½½ sunelqe sunelqe‹‹nn),), s-a aflat având în pântece s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt de la Duhul Sfânt ((œœcousa cousa ™™k pnek pneÚÚmatoj matoj ¡¡gg……ou)ou).”.”

expresia „expresia „fiind logodităfiind logodită” (” (mnhsteuqe…shj mnhsteuqe…shj – – mnhstemnhsteÚÚww))

Logodna la evrei însemna începutul relaţiilor de familie. Logodna la evrei însemna începutul relaţiilor de familie.

Din momentul logodnei, logodnica se numea Din momentul logodnei, logodnica se numea „femeia „femeia bărbatului ei”,bărbatului ei”, rămânând însă pe mai departe în casa părinţilor rămânând însă pe mai departe în casa părinţilor ei timp de un an.ei timp de un an.

Acesta este motivul pentru care Maria nu este numită în vs. 20 Acesta este motivul pentru care Maria nu este numită în vs. 20

logodnica, ci logodnica, ci femeiafemeia lui Iosif. lui Iosif.

Logodnica era adusă în casa viitorului ei soţ numai după Logodnica era adusă în casa viitorului ei soţ numai după un an, iar acest lucru îl exprimă evanghelistul în vs. 18 un an, iar acest lucru îl exprimă evanghelistul în vs. 18 prin „înainte de a fi ei împreună” (prin „înainte de a fi ei împreună” (prˆn À sunelqe‹nprˆn À sunelqe‹n).).

Cele descrise de Matei, legat de zămislirea Fiului lui Cele descrise de Matei, legat de zămislirea Fiului lui Dumnezeu, se petrec în primul an de logodnă.Dumnezeu, se petrec în primul an de logodnă.

Dacă, în anul de logodnă, logodnica, care rămânea în casa Dacă, în anul de logodnă, logodnica, care rămânea în casa părinţilor, îşi pierdea fecioria, ea era ucisă (părinţilor, îşi pierdea fecioria, ea era ucisă (cfcf. Deut. 22, . Deut. 22, 23-24). 23-24).

Numai această stare de lucruri explică reacţia lui Iosif în Numai această stare de lucruri explică reacţia lui Iosif în vs. 19.vs. 19.

Zămislirea Fiului lui Dumnezeu este exprimată în Zămislirea Fiului lui Dumnezeu este exprimată în vs. 18 prin expresia „având de la Duhul Sfânt” vs. 18 prin expresia „având de la Duhul Sfânt” ((œcousa ™k pneÚmatoj ¡g…ouœcousa ™k pneÚmatoj ¡g…ou) - fără ) - fără nici o participare umană (din partea bărbătească).nici o participare umană (din partea bărbătească).

În versetul 18 două adevăruri converg înspre În versetul 18 două adevăruri converg înspre înţelegerea unei naşteri a Fiului lui Dumnezeu mai înţelegerea unei naşteri a Fiului lui Dumnezeu mai presus de fire:presus de fire:

- - zămislirea în timpul logodneizămislirea în timpul logodnei - precizarea acţiunii Duhului Sfânt.- precizarea acţiunii Duhului Sfânt.

Versetul 19Versetul 19: „Iosif, bărbatul ei, drept fiind şi nevrând s-o : „Iosif, bărbatul ei, drept fiind şi nevrând s-o vădească, a voit s-o lase în ascuns.”vădească, a voit s-o lase în ascuns.”

„„bărbatul ei” (bărbatul ei” (Ð ¢n¾r aÙtÁjÐ ¢n¾r aÙtÁj)) „ „drept fiind” (drept fiind” (d…kaioj ênd…kaioj ên)) „„nevrând s-o vădească” (nevrând s-o vădească” (m¾ qšlwn aÙt¾n deigmat…m¾ qšlwn aÙt¾n deigmat…

saisai).).

„„drept fiind” (drept fiind” (d…kaioj ênd…kaioj ên)) – dreptatea lui Iosif ar consta – dreptatea lui Iosif ar consta în:în:

ceea ce privea un “divorţ” ceea ce privea un “divorţ” (despărțire)(despărțire) în caz de adulter în caz de adulter virtutea blândeţiivirtutea blândeţii lui (a dorit s-o lase în ascuns!) lui (a dorit s-o lase în ascuns!) virtutea curăţenieivirtutea curăţeniei trupeştitrupeşti pe care el o păstra ca logodnic. pe care el o păstra ca logodnic.

Sfântul Ioan Gură de Aur - dreptatea lui Iosif consta în Sfântul Ioan Gură de Aur - dreptatea lui Iosif consta în calitatea lui de purtător al făgăduinţei mesianice date de calitatea lui de purtător al făgăduinţei mesianice date de Dumnezeu familiei davidice, din care el se trăgeaDumnezeu familiei davidice, din care el se trăgea: : „drepte erau făgăduinţele făcute familiei davidice” „drepte erau făgăduinţele făcute familiei davidice”

„„nevrând s-o vădească” (nevrând s-o vădească” (m¾ qšlwn aÙt¾n m¾ qšlwn aÙt¾n deigmat…saideigmat…sai). ).

nici un text al Vechiului Testament nu poate justifica nici un text al Vechiului Testament nu poate justifica caracterul secret al acestei repudieri. caracterul secret al acestei repudieri.

Sfinţii Părinţi au văzut exprimându-se în această Sfinţii Părinţi au văzut exprimându-se în această atitudine a lui Iosif ceva din taina zămislirii Mariei. atitudine a lui Iosif ceva din taina zămislirii Mariei.

De ce nu i-a spus îngerul lui Iosif înainte de eveniment, De ce nu i-a spus îngerul lui Iosif înainte de eveniment, taina zămislirii Mariei sau de ce nu i-a spus chiar Maria?taina zămislirii Mariei sau de ce nu i-a spus chiar Maria?

Sfântul Ioan Gură de Aur răspunde: Sfântul Ioan Gură de Aur răspunde: ”ca nu cumva el să ”ca nu cumva el să nu creadă, asemenea lui Zaharia”.nu creadă, asemenea lui Zaharia”.

Probabil, dacă lui Iosif i s-ar fi spus aceste lucruri, Probabil, dacă lui Iosif i s-ar fi spus aceste lucruri, frământarea lui s-ar fi intensificat şi va fi pus şi alte frământarea lui s-ar fi intensificat şi va fi pus şi alte întrebări, la care nu va fi primit răspuns. întrebări, la care nu va fi primit răspuns.

La fel au făcut şi Zaharia şi Maria „Cum va fi aceasta, de La fel au făcut şi Zaharia şi Maria „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?” (Lc. 1, 34).vreme ce eu nu ştiu de bărbat?” (Lc. 1, 34).

De ce nu i-a vestit îngerul şi Fecioarei, abia după De ce nu i-a vestit îngerul şi Fecioarei, abia după zămislire, asemenea lui Iosif?zămislire, asemenea lui Iosif?

Pentru că Dumnezeu Pentru că Dumnezeu voia acordul omuluivoia acordul omului în desfăşurarea în desfăşurarea procesului mântuirii Sale; nu voia să-l mântuiască fără procesului mântuirii Sale; nu voia să-l mântuiască fără voia sa: voia sa: „Iată roaba Domnului! Fie mie după cuvântul „Iată roaba Domnului! Fie mie după cuvântul tău!”tău!”

Dumnezeu avea nevoie de acordul celei din care S-a Dumnezeu avea nevoie de acordul celei din care S-a născut Iisus şi a avut o contribuţie la zămislirea Lui, ca născut Iisus şi a avut o contribuţie la zămislirea Lui, ca om, altfel ar fi fost o nesocotire a libertăţii umane.om, altfel ar fi fost o nesocotire a libertăţii umane.

Pentru Iosif, care n-a avut nici o contribuţie la zămislirea Pentru Iosif, care n-a avut nici o contribuţie la zămislirea Fiului lui Dumnezeu, ca Om, nu era nevoie de acordul Fiului lui Dumnezeu, ca Om, nu era nevoie de acordul lui.lui.

CaracteristicileCaracteristicile celor două Bunevestiri: celor două Bunevestiri:

la Luca – la Luca – Dumnezeu Dumnezeu cerecere acordul omului pentru taina acordul omului pentru taina iconomiei mântuiriiiconomiei mântuirii

la Matei -la Matei - Dumnezeu Dumnezeu explicăexplică numai omului (lui Iosif) numai omului (lui Iosif) taina mântuirii.taina mântuirii.

Faptul că lui Iosif ni i se cere acordul, în viziunea Faptul că lui Iosif ni i se cere acordul, în viziunea Părinţilor Bisericii, arată că el n-a avut nici o participare Părinţilor Bisericii, arată că el n-a avut nici o participare în zămislirea Fiului lui Dumnezeu, ca Om, astfel în zămislirea Fiului lui Dumnezeu, ca Om, astfel subliniindu-se de către evanghelist caracterul subliniindu-se de către evanghelist caracterul supranatural al zămislirii.supranatural al zămislirii.

Versetul 20: Versetul 20: „Şi cugetând el aceasta, iată îngerul Domnului i s-a arătat în „Şi cugetând el aceasta, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, femeia ta, că ce s-vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, femeia ta, că ce s-

a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt.”a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt.” Îngerul - nu poate fi altul decât arhanghelul GavriilÎngerul - nu poate fi altul decât arhanghelul Gavriil

Descoperirea lui Dumnezeu, Descoperirea lui Dumnezeu, prin visprin vis, este frecventă în Vechiul , este frecventă în Vechiul Testament (Fc. 20, 3; 31, 10; I Samuel 28, 6; I Regi 3, 5 etc.). Testament (Fc. 20, 3; 31, 10; I Samuel 28, 6; I Regi 3, 5 etc.).

Apelativul Apelativul „fiul lui David”„fiul lui David” îi aminteşte lui Iosif că, în calitate de îi aminteşte lui Iosif că, în calitate de descendent al familiei davidice, el este purtătorul marilor făgăduinţe descendent al familiei davidice, el este purtătorul marilor făgăduinţe date de Dumnezeu strămoșului Său, David.date de Dumnezeu strămoșului Său, David.

Expresia „Expresia „nu te temenu te teme” exprimă preocuparea lui Iosif de posibilitatea ” exprimă preocuparea lui Iosif de posibilitatea comiterii unui păcat, în sensul că ar ţine în casa lui o adulteră. comiterii unui păcat, în sensul că ar ţine în casa lui o adulteră.

Expresia arată clar că Maria era descoperită lui Iosif nu ca fiind o Expresia arată clar că Maria era descoperită lui Iosif nu ca fiind o adulteră, ci una cu care se petrece o taină dumnezeiască. Acest lucru adulteră, ci una cu care se petrece o taină dumnezeiască. Acest lucru este explicat la sfârşitul versetului, unde se spune că zămislirea este este explicat la sfârşitul versetului, unde se spune că zămislirea este de la Duhul Sfânt.de la Duhul Sfânt.

Versetul 21Versetul 21: „Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Iisus, căci El va : „Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Iisus, căci El va mântui poporul Său de păcatele lor.”mântui poporul Său de păcatele lor.”

Aici este prezentată misiunea îngerului care avea trei Aici este prezentată misiunea îngerului care avea trei direcţii:direcţii:

1. anunţarea zămislirii feciorelnice1. anunţarea zămislirii feciorelnice a Mariei a Mariei

2. descoperirea rolului lui Iosif,2. descoperirea rolului lui Iosif, acela de a conferi acela de a conferi Fiului lui Dumnezeu filiaţie davidică („îi vei chema Fiului lui Dumnezeu filiaţie davidică („îi vei chema numele lui Iisus”)numele lui Iisus”)

3.3. de a descoperi lui Iosif şi Mariei că de a descoperi lui Iosif şi Mariei că pruncul pruncul este chiareste chiar MesiaMesia, fapt care rezultă din numele Iisus = , fapt care rezultă din numele Iisus = Mântuitorul, care derivă de la verbul „iaşa” (Mântuitorul, care derivă de la verbul „iaşa” () = a ) = a mântui.mântui.

Faptul că Iosif îi pune nume arată că el se poartă de acum înainte Faptul că Iosif îi pune nume arată că el se poartă de acum înainte ca un ca un tată adoptivtată adoptiv. .

În virtutea versetului 21 („vei pune numele lui - Iisus”) putem În virtutea versetului 21 („vei pune numele lui - Iisus”) putem înţelege Luca 2, 48 („iată eu şi înţelege Luca 2, 48 („iată eu şi tatăl Tăutatăl Tău Te căutam”). Te căutam”).

Dar, pentru ca să nu se creadă că Iosif este tatăl copilului, îngerul îi Dar, pentru ca să nu se creadă că Iosif este tatăl copilului, îngerul îi spune că ea, Maria, spune că ea, Maria, va naşte Fiuva naşte Fiu ( (tšxetai de uƒÒntšxetai de uƒÒn) - la viitor ) - la viitor (de la verbul (de la verbul t…ktwt…ktw = a naşte) - nu se spune = a naşte) - nu se spune „„îţiîţi va naşte fiu”. va naşte fiu”.

Când este vorba de naşterea (biologică) de fii, evanghelistul Matei Când este vorba de naşterea (biologică) de fii, evanghelistul Matei foloseşte verbul foloseşte verbul t…ktwt…ktw. Când este însă vorba de „a da viaţă”, . Când este însă vorba de „a da viaţă”, foloseşte verbul foloseşte verbul genn£wgenn£w..

Folosirea verbului Folosirea verbului t…ktwt…ktw exprimă şi exprimă şi aspectul chenoticaspectul chenotic al al întrupării Fiului lui Dumnezeu, în sensul că El S-a făcut om ca întrupării Fiului lui Dumnezeu, în sensul că El S-a făcut om ca oricare alt om de pe pământ.oricare alt om de pe pământ.

Versetele 22-23Versetele 22-23: „Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a : „Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: «Iată, Fecioara va avea în zis de Domnul prin proorocul care zice: «Iată, Fecioara va avea în

pântece pântece ((h` parqšnoj ™n g£stri exei) şi va naşte Fiu şi vor ) şi va naşte Fiu şi vor chema numele lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu».”chema numele lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu».”

Iosif vede şi înţelege acum –mai mult decât însemna Maria pentru el - simpla sa Iosif vede şi înţelege acum –mai mult decât însemna Maria pentru el - simpla sa logodnică - o vede ca pe cea profeţită cu aproape 800 de ani înainte – logodnică - o vede ca pe cea profeţită cu aproape 800 de ani înainte – h parqenojh parqenoj (almah) - însărcinată. (almah) - însărcinată.

Ha- AlmahHa- Almah = = fecioară fecioară (și nu femeie tânără) - indiferent unde apare in (și nu femeie tânără) - indiferent unde apare in V.T. – termenul desemnează o persoană de sex feminin care nu a V.T. – termenul desemnează o persoană de sex feminin care nu a intrat încă în genul de relații specific căsătorieiintrat încă în genul de relații specific căsătoriei

Iosif - primul căruia i se spune că timpul mesianic este acum împlinitIosif - primul căruia i se spune că timpul mesianic este acum împlinit

Cuvintele îngerului au şi menirea de a-i descoperi lui Iosif că modul naşterii lui Cuvintele îngerului au şi menirea de a-i descoperi lui Iosif că modul naşterii lui Iisus este unul care biruiește rânduiala firii. Iisus este unul care biruiește rânduiala firii.

Aşadar, lui Iosif i se descoperă în mod gradat fecioria Mariei, în două etape:Aşadar, lui Iosif i se descoperă în mod gradat fecioria Mariei, în două etape:- de Duhul Sfânt- de Duhul Sfânt- prin împlinirea profeţiei lui Isaia.- prin împlinirea profeţiei lui Isaia.

Dar, ca să-l convingă mai puternic de acest adevăr Dar, ca să-l convingă mai puternic de acest adevăr supranatural al zămislirii lui Iisus, îngerul mai supranatural al zămislirii lui Iisus, îngerul mai adaugă un amănunt, şi anume, nu spune că adaugă un amănunt, şi anume, nu spune că Isaia Isaia zicezice, ci că , ci că Domnul zice prin profetDomnul zice prin profet ( (ØpÕØpÕ kur… kur…ou ou di¦di¦ toà prof»tou toà prof»tou). ).

Aşadar, nu profetul anunţă lui Iosif naşterea din Aşadar, nu profetul anunţă lui Iosif naşterea din Fecioară, ci Dumnezeu, profetul consemnând doar Fecioară, ci Dumnezeu, profetul consemnând doar ceea ce Domnul îi spusese.ceea ce Domnul îi spusese.

Lui Iosif nu-i vorbea îngerul, ci Dumnezeu Însuşi, Lui Iosif nu-i vorbea îngerul, ci Dumnezeu Însuşi, Care-i spunea că timpul promis prin profet s-a Care-i spunea că timpul promis prin profet s-a împlinit, acum, în faţa lui.împlinit, acum, în faţa lui.

tâlcuirea cuvântului tâlcuirea cuvântului EmanuelEmanuel – – - referire la Isaia 9,6: ”Un Copil ni s-a - referire la Isaia 9,6: ”Un Copil ni s-a

născut, un Fiu ni s-a dat...Îl vor numi...Dumnezeu născut, un Fiu ni s-a dat...Îl vor numi...Dumnezeu tare” = Dumnezeu este cu noitare” = Dumnezeu este cu noi

- un posibil - un posibil argumentargument al faptului că Evanghelia, pe al faptului că Evanghelia, pe care o avem în canon = traducerea grecească a care o avem în canon = traducerea grecească a autografului aramaic ??autografului aramaic ??

- aici sunt vizaţi şi - aici sunt vizaţi şi creştinii recrutaţi din lumea creştinii recrutaţi din lumea păgânăpăgână, ceea ce corespunde întru totul cu , ceea ce corespunde întru totul cu adresanţii variantei greceşti ai Evangheliei adresanţii variantei greceşti ai Evangheliei mateiene.mateiene.

De ce De ce EmanuelEmanuel şi nu şi nu IisusIisus??

Numele Numele EmanuelEmanuel - o reflectare a viitoarei Sale misiuni mântuitoare. - o reflectare a viitoarei Sale misiuni mântuitoare.

Numele este dat în conformitate cu ceea ce va fi Iisus, potrivit lucrării Numele este dat în conformitate cu ceea ce va fi Iisus, potrivit lucrării Lui. Lui.

Sfânta Scriptură mai consemnează şi alte exemple de acest gen – când Sfânta Scriptură mai consemnează şi alte exemple de acest gen – când printr-un nume se exprimă semnificația unui lucru, a unei cetăți etc.printr-un nume se exprimă semnificația unui lucru, a unei cetăți etc.

- - Is. 1, 26Is. 1, 26 – Ierusalimul este numit – Ierusalimul este numit Cetatea dreptăţiiCetatea dreptăţii, deşi , deşi nicăieri în Sfânta Scriptură nu vom găsi că această cetate a fost numită nicăieri în Sfânta Scriptură nu vom găsi că această cetate a fost numită DreptateDreptate, ci , ci IerusalimIerusalim. Apelativul de . Apelativul de Cetate aCetate a DreptățiiDreptății exprima exprima realitatea mesianică a timpului când în ea va intra ”Prinţul Dreptăţii”realitatea mesianică a timpului când în ea va intra ”Prinţul Dreptăţii”

Aşadar, numele Aşadar, numele Emanuel,Emanuel, dat lui Iisus, explică rolul şi semnificaţia dat lui Iisus, explică rolul şi semnificaţia misiunii Sale mântuitoare.misiunii Sale mântuitoare.

Versetul 25: Versetul 25: „Şi nu a cunoscut-o pe ea „Şi nu a cunoscut-o pe ea ((kaˆ oÙk ™g…kaˆ oÙk ™g…nwsken aÙt¾nnwsken aÙt¾n) ) până ce până ce ( ( ›wj›wj ) a născut pe Fiul său Cel ) a născut pe Fiul său Cel

Întâi-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus.”Întâi-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus.” Adverbul de timp Adverbul de timp ›wj›wj are şi semnificaţia de perpetuitate, de are şi semnificaţia de perpetuitate, de

continuitate (vezi Dicţionar continuitate (vezi Dicţionar BaillyBailly). ).

În acest sens, este ilustrativ În acest sens, este ilustrativ Ps. 89, 2Ps. 89, 2: : „din veac şi până în „din veac şi până în (›wj(›wj)) veac eşti Tu” - veac eşti Tu” - exprimă o acţiune care nu are sfârşit.exprimă o acţiune care nu are sfârşit.

oÙk ™g…nwskenoÙk ™g…nwsken este tradus în ediţiile critice româneşti este tradus în ediţiile critice româneşti prin perfectul compus. prin perfectul compus.

În text însă este la imperfectul durabil, care exprimă o În text însă este la imperfectul durabil, care exprimă o acţiune care n-are sfârşit. acţiune care n-are sfârşit.

Sensul adverbului Sensul adverbului (›wj(›wj)) rezultă dintr-o comparaţie a rezultă dintr-o comparaţie a versetului 25 cu unele locuri paraleleversetului 25 cu unele locuri paralele

- - Fc. 8, 7,Fc. 8, 7, unde se spune: unde se spune: „Şi a dat drumul corbului, ca să „Şi a dat drumul corbului, ca să vadă de a scăzut apa pe pământ. Acesta, zburând, nu s-a mai vadă de a scăzut apa pe pământ. Acesta, zburând, nu s-a mai întorsîntors până ce până ce (›wj(›wj)) a secat apa pe pământa secat apa pe pământ.” .”

- - 2 Regi 6, 232 Regi 6, 23: „: „Şi Micol, fiica lui Saul, n-a avut copii Şi Micol, fiica lui Saul, n-a avut copii până până ((›wj›wj)) în ziua morţii ei în ziua morţii ei” ”

- - Ps. 71, 7Ps. 71, 7: : „Răsări-va în zilele lui dreptatea şi mulţimea „Răsări-va în zilele lui dreptatea şi mulţimea păcii,păcii, câtcât//până ce până ce ((›wj›wj)) va fi luna” va fi luna”

- - Ps. 109, 1Ps. 109, 1: „: „Zis-a Domnul Domnului Meu: «Şezi de-a Zis-a Domnul Domnului Meu: «Şezi de-a dreapta Meadreapta Mea, , până cepână ce (›wj(›wj) ) voi pune pe vrăjmaşii Tăi voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale»” aşternut picioarelor Tale»”

- - Mt. 28, 20:Mt. 28, 20: „ „iată Eu cu voi sunt în toate zileleiată Eu cu voi sunt în toate zilele, , pânăpână (›wj(›wj) ) la sfârşitul veaculuila sfârşitul veacului”.”.

Aşadar, potrivit semnificaţiilor locurilor paralele, Aşadar, potrivit semnificaţiilor locurilor paralele, ›wj›wj nu nu exprimă nici o legătură conjugală nici înainte, nici după, exprimă nici o legătură conjugală nici înainte, nici după, între Iosif şi Maria.între Iosif şi Maria.

Ba mai mult, Ba mai mult, ›wj›wj arată că Maria a născut ca fecioară, arată că Maria a născut ca fecioară, biruind rânduiala firii, ceea ce conferă Mariei o demnitate biruind rânduiala firii, ceea ce conferă Mariei o demnitate cu totul specială.cu totul specială.

Bibliografie selectivăBibliografie selectivă Sf. Ioan Gură de AurSf. Ioan Gură de Aur, , Omilii la Matei,Omilii la Matei, Bucureşti 1994. Bucureşti 1994.

William HendriksenWilliam Hendriksen, Evanghelia după Matei, Oradea 2006, Evanghelia după Matei, Oradea 2006

Vasile Gheorghiu, Vasile Gheorghiu, Sfânta Evanghelie după Matei cu comentar, Sfânta Evanghelie după Matei cu comentar, Cernăuţi 1929Cernăuţi 1929

Joseph RatzingerJoseph Ratzinger, , Interpretarea Bibliei în BisericăInterpretarea Bibliei în Biserică, Bucureşti,1993., Bucureşti,1993.

Idem,Idem, Interpretarea biblică în crizăInterpretarea biblică în criză, trad. Delia Marga, Cluj-Napoca 2007, trad. Delia Marga, Cluj-Napoca 2007

Ulrich Luz,Ulrich Luz, Das Evangelium nach MatthDas Evangelium nach Matthääus,us, I, EKK, Zurich-Neukirchen 1992. I, EKK, Zurich-Neukirchen 1992.

Joachim Gnilka, Joachim Gnilka, Das MatthDas Matthääusevangelium, I-II Teil, (HThK), usevangelium, I-II Teil, (HThK), Freiburg-Basel-Freiburg-Basel-Wien, 1986Wien, 1986

Raymond Brown, Joseph Fitzmeyer, Roland E. Raymond Brown, Joseph Fitzmeyer, Roland E. Murphy, O. Carm, Murphy, O. Carm, Introducere și comentariu la Sfânta Introducere și comentariu la Sfânta Scriptură (vol VIII.) Evangheliile sinopticeScriptură (vol VIII.) Evangheliile sinoptice, Galaxia , Galaxia Gutenberg, Tg. Lăpuș, 2007Gutenberg, Tg. Lăpuș, 2007

Theologisches Wörterbuch zum Neuen TestamentTheologisches Wörterbuch zum Neuen Testament, , Stuttgart-Berlin Koln 1990.Stuttgart-Berlin Koln 1990.

John Breck, John Breck, Sfânta Scriptură în Tradiţia Bisericii,Sfânta Scriptură în Tradiţia Bisericii, Cluj- Cluj-Napoca 2003Napoca 2003

Stelian TofanăStelian Tofană, , Introducere în Studiul Noului Testament. Introducere în Studiul Noului Testament. Vol. II. Evangheliile după Matei și Marcu. Documentul Vol. II. Evangheliile după Matei și Marcu. Documentul Quelle, Quelle, Cluj-Napoca 2002.Cluj-Napoca 2002.