1 Obiectul de studiu al contabilitatii Obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a patrimoniului aflat in gestiunea agentilor economici, a miscarii si transformarii lui ca urmare a operatiunilor economico-financiare si a rezultatelor obtinute. Din punct de vedere contabil patrimoniul apare ca o entitate compusa din bunurile economice ca obiecte de drepturi si ca obiecte de obligatii ce formeaza substanta materiala a patrimoniului pe de-o parte, si drepturile si obligatiile cu valoare economica care exprima raporturile de proprietate in cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile de pe alte parte. Patrimoniul contabil apare ca o balanta cu 2 parti egale, partea stanga este patrimoniul economic, iar partea dreapta cel juritic. Continutul juritic al patrimoniului are ca fundament continutul economic, iar continutul economic este suportul material al continutului juritic. Patrimoniul economic apartine unei entitati economice. Entitatea economica reprezinta spatiul de cunoastere si de actiune al contabilitatii. Contabilitatea studiaza raporturile de schimb proprii patrimoniului intr-o viziune statica. La un moment dat aceste raporturi reprezinta echilibrul intern al patrimoniului creeat intre bunurile economice pe de-o parte si drepturile si obligatiile cu privire la aceste bunuri, pe de alta parte, interpretate prin prisma categoriei economice de capital, raporturile de schimb studiate de contabilitate reprezinta relatiile dintre drepturile si obligatiile petuniare (banesti) si bunurile economice investite in activitatea entitatii economice. Drepturile petuniare corespunzatoare categoriei economice de capital propiu (capital social, profit dupa impozit, rezerve). Obigatiile petuniare corespund categoriei economice de capital strain (imprumuturi, datorii). Bunurile economice corespund categoriei de ACTIV. Capitalul propiu si datoriile formeaza PASIV. Metodele contabilitatii Caracteristicile metodei contabilitatii: Dubla reprezentare a patrimoniului; PATRIMONIU CONTABIL Drepturi Bunurile economice Obiecte de drepturi si obiecte de obligatii Capital strain Capital propiu obligatii ACTIV PASIV Curs 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
Obiectul de studiu al contabilitatii
Obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a patrimoniului
aflat in gestiunea agentilor economici, a miscarii si transformarii lui ca urmare a operatiunilor
economico-financiare si a rezultatelor obtinute.
Din punct de vedere contabil patrimoniul apare ca o entitate compusa din bunurile
economice ca obiecte de drepturi si ca obiecte de obligatii ce formeaza substanta materiala a
patrimoniului pe de-o parte, si drepturile si obligatiile cu valoare economica care exprima
raporturile de proprietate in cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile de pe alte parte.
Patrimoniul contabil apare ca o balanta cu 2 parti egale, partea stanga este
patrimoniul economic, iar partea dreapta cel juritic. Continutul juritic al patrimoniului are ca
fundament continutul economic, iar continutul economic este suportul material al
continutului juritic.
Patrimoniul economic apartine unei entitati economice.
Entitatea economica reprezinta spatiul de cunoastere si de actiune al contabilitatii.
Contabilitatea studiaza raporturile de schimb proprii patrimoniului intr-o viziune
statica. La un moment dat aceste raporturi reprezinta echilibrul intern al patrimoniului creeat
intre bunurile economice pe de-o parte si drepturile si obligatiile cu privire la aceste bunuri,
pe de alta parte, interpretate prin prisma categoriei economice de capital, raporturile de
schimb studiate de contabilitate reprezinta relatiile dintre drepturile si obligatiile petuniare
(banesti) si bunurile economice investite in activitatea entitatii economice.
Drepturile petuniare corespunzatoare categoriei economice de capital propiu (capital
social, profit dupa impozit, rezerve).
Obigatiile petuniare corespund categoriei economice de capital strain (imprumuturi,
datorii).
Bunurile economice corespund categoriei de ACTIV.
Capitalul propiu si datoriile formeaza PASIV.
Metodele contabilitatii
Caracteristicile metodei contabilitatii:
Dubla reprezentare a patrimoniului;
PATRIMONIU
CONTABIL
Drepturi
Bunurile economice
Obiecte de drepturi si
obiecte de obligatii
Capital
strain
Capital
propiu
obligatii
ACTIV PASIV
Curs 1
2
Dubla inregistrare a operatiunilor economico-financiare;
Inregistrarea cifrica si in expresie valorica a patrimoniului;
Inregistrarea operatiunilor economico-financiare pe baza de documente justificative.
1. Dubla reprezentare a patrimoniului
Dubla reprezentare se concretizeaza in reflectarea elementelor de avere ale
patrimoniului sub aspect dublu:
Subaspectul utilitatii bunurilor sau destinatiei in activitatea economica a elementelor
de avere patrimoniale pentru care se foloseste notiunea de „active” (imobile, materii prime,
produse finite, disponibilitati banesti).
Subaspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se dobandesc bunurile
eonomice, adica subaspectul provenientei. Pentru a defini acest aspect utilizam notiunile de
surse pasive sa resurse.
Valoarea bunurilor economice = valoarea surselor de provenienta.
Acesta este egalitatea de baza in definirea dublei reprezentari a patrimoniului, ea
exprima un echilibru permanent ilustrat de contabilitate prin bilant.
Elementele patrimoniale se afla intr-o continua miscare si transformare in fazele
circuitului economic, ramanand totusi intr-un echilibru permanent in cadrul entitatii
economice astfel pot avea loc intrari sau iesiri de bunuri economice sau de resurse
(transformarea unor bunuri in alte bunuri sau a unor resurse in alte resurse).
Echilibrul in care se afla elementele patrimoniale este exprimat printr-o trasatura
specifica metodei contabilitatii si anume
2. Dubla inregistrare a operatiilor economico-financiare aceasta este
determinata in primul rand de dubla reprezentare deoarece in timpul miscarii si transformarii
lor, elementele patrimoniale nu inceteaza a fi privite sub dublu aspect. In cel de-al doilea
rand dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea bunurilor
economice in fazele circuitului economic genereaza operatiuni economice si financiare de
iesire dintr-o faza si intrare in alta faza
Astfel bunurile sub forma de materie prima si materialele consumabile se transforma
in semifabricate si produse finite. In faza de productie, ulterior in faza de vanzare
semifabricatele si produsele finite se transforma in disponibilitati banesti. Mai tarziu in faza
de aprovizionare disponibilitatiile banesti se transforma in materie prima. In acest ciruit in
care contabilitatea inregistreaza trecerea aceleasi valori dsintr-o stare sau forma in alta,
reflectarea valorii se face de 2 ori: apare astfel dubla inregistrare a operatiunilor in sensul ca
vechea faza (forma) devine primul termen al egalitatii iar noua faza (forma) devine al doilea
termen al egalitatii.
3. Inregistrarea cifrica si in expresie valorica a patrimoniului
Se refera la faptul ca in contabilitate elementele patrimoniale pot fi reflectate
cantitativ si valoric. Reflectarea valorica fiind obigatorie.
4. Inregistrarea operatiilor economico-financiare pe baza de documente
justificative este o caracteristica ce confera contabilitatii calitatea de forta probanta in
procesele juritice.
3
Procedeele metodei contabilitatii
I. Procedee comune tuturor stiintelor Ex: observatia, rationamentul, comparatia,
clasificarea.
II. Procedee specifice stintelor economice Ex: documentatia, evaluarea,
iventarierea, calculatia.
III. Procedee specifice metodei contabilitati Ex: bilant, balanta de verificare.
Bilantul este un calcul de sinteza al contabilitatii care prezinta imaginea clara,
complete si fidela a patrimoniului la un moment dat din punct de vedere statistic.
Contul este procedeul pe baza careia se inregistreaza situatia initiala, cresterile si
micsorarile fiecarui element de activ, capital propriu si datorii.
Balata de verificare realizeaza legatura dintre cont si bilant.
Treptele metodei contabilitatii sunt:
1. Reprezentarea cifrica a miscarilor de valori ca un bilant mobil.
2. Sistemul de calcul contabil digrafic (dubla reprezentare)
3. Calcupe periodice de sinteza
1.Reprezentarea cifrica miscarilor de valori ca un bilant mobil.
Notiunea de bilant. Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se
prezinta elemente de activ, datoriile si capitalul propriu al entitatii la sfarsitul exercitiului
financiar si celelalte situatii prevazute de lege (situatia modificarii capitalilor proprii, situatia
flexiunilor de trezorerie, contul de profit si pierdere, si note exxplicative).
Activul. Reprezinta o sursa controlata de intreprindere, ca rezultat al unor
evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru
intreprindere.
Datoria. Reprezinta obligatia actuala a intreprinderii ce decurge din evenimente
trecute si la decontarea se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii
economice.
Capitalul propriu. Reprezinta interesul rezidual al actionarilor in arhivele unei
intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
Activul. Cuprinde mijloace interpretate economico-juridic si posturile rectificative
de activ contra pasiv(repartizarea profitului si prime privind rambursarea obligatiunilor).
Pasivul. Cuprinde resursele de finantare interpretate economico-juridic si posturile
rectificative de pasiv contra activ(amortizari, contul 378- diferente preturi la marfuri atunci
cand inregistreaza adaosul comercial).
A P A P
5121/20000 161/22000 212/200000 231/40000
169/2000 121/10000 371/1488 401/1000
Curs 2
4
129/10000 106/6000 378/200
457/4000 4428/288
Structura bilantului
1. Active imobiliarecare reprezita o parte importanta a capitalului economic (utilaje,
cladire);
2. Active circulante se refera la acele elemente care nu sunt destinate sa ramana durabil
in inteprindere (materie prime);
3. Cheltuielile inregistrate in avans se refera la cheltuielile anticipate ce vor fi incluse
esalonat in cheltuielile periodelor urmatoare;
4. Datoriile pe termen lung si scurt;
5. Provizioanele care se constituie la sfarsitul exercitului financiar;
6. Veniturile inregistrate in avans (subventiile pentru investitisi veniturile anticipate ce
vor fi incluse esalonat in veniturile curente ale perioadelor viitoare;
7. Capitalul propriu (capital social , prime de capital ,rezerve, rezerve de reevaluare,
rezultatul reportat, rezultatul exercitiului) adica acele fonduri care sunt in mod permanent la
dispozitia entitati economice finantand in mare parte activitatile imobiliare si asigurand o
garantie pentru terti (gajul exclusiv al creditorilor luate de inteprindere).
Clasificare activelor bilantiere
I. Active imobiliare – sunt reprezentate de bunurile si valorile destinate sa
serveasca o perioada indelungata, activitatea unei entitati economice.Ele nu se consuma la
prima utilizare in functie de natural or pot fi:
-necorporale |
-corporale | activitati imobiliare
-financiare |
1. Imobilizarile necorporale: nu se concretizeaza in bunuri material ci in elemente
economic-financiare si juridice prin care se reflecta in contabilitate cheltuielile de infiintare a
societatilor comerciale, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, locatii de gestiune, brevete,
licentele, marcile, fondurile comerciale
Cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ocazionale sau de dezvoltare a persoanei
juridice. Exemplu: taxe de inmatriculare, cheltuieli de publicitate, cheltuieli privind emisiune
de actiuni si obligatiuni, cheltuieli de dezvoltare, se refera la aplicarea, rezulatelot cercetarii
in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau imbunatatirea celor existente.
Cocesiunea este o conventie/contract prin care o persoana fizica/juridica dobandeste
dreptul de a utiliza un bun/serviciu aflat in proprietatea statului in schimbul unei sume de
bani denumita redeventa .
Locatia de gestiuni reprezinta trecerea in administrare integral din partea locatarului a
unor subunitati in beneficiul locatarului.aceasta se bazeaza pe baza unui contract.
Brevetul reprezinta un document pe care organul de stat competent il elibereaza
inventatorului si prin care i se recunoaste acestuia dreptul de a exploata exclusiv inventia sa.
Curs 3
5
Licenta reprezinta contractul prin care posesorul unui brevet sau a unei marci de
fabrica sau de comert acorda unei personae fizice, juridice contra unei sume de bani dreptul
de a folosi partial/integral brevetul .In anumite conditii licenta este autorizata eliberata unei
persoane/juridice de catre organele de stat competente prin care se recunoaste dreptul de a
desfasura o anumita activitate.
Marcile de fabrica si de comert- au rolul de a deosebi produsele si serviciile unei
firme de produse si servicii similare ce apartin concurentelor.Marca trebuie sa ofere o
anumita garantie a calitatii.
Fondul comercial – reprezinta partea din comert care nu figureaza in cadrul celorlalte
elemente de activ, dar contribuie la mentinerea/dezvoltarea patrimoniului activitatii entitatii
economice. El este reprezentat de clientela vag comercial ,reputatie , pozitie geografica.
a) Fond comercial pozitiv – reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si
valoarea justa a unui activ intrat in patrimoniul entitatii economice.
b) Fond comercial negativ – reprezinta diferenta dintre valoarea justa si costul de
achizitie a unui activ in patrimoniul entitatii economice
2.Imobilizari corporale reprezinta acele bunuri cu valoare mare destinate sa
serveasca o perioada indelungata activitatea unitatii economice.Ele nu se consuma la prima
utilizare, participa la mai multe circuite economice si isi transmit treptat valoarea asupra
noilor produse si servicii obtinute. Principalele categorii sunt:
- Terenuri, constructii, instalatii termice mijloace de transport animale, plantatii,
mobilier, aparatura birotica, echipament de protectie , a valorilor materiale si umane.
3.Imobilizari financiare imbraca de regula forma investitiilor financiare in titluri de
valoare, generatoare de venituri financiare. Mai pot imbraca si forma creantelor financiare
exigibile intr-o perioada de intr-o perioada mai mare de un an. Principalele categorii de
imobilizari financiare:
-Actiunile retinute la entitatile afiliate reprezinta drepturi sub forma de actiuni si alte
titluri cu venit variabil detinute de o entitate (societate mama) in capitalul altei societati
(filiala) intr-un numar suficient de mare astfel incat sa asigure societatii mama un control
asupra filialei;
-Interesele de participare reprezinta drepturile detinute in capitalul altor socitati
comerciale pe termen lung. Ele cuprind investitii in inteprinderile asociate (o partcipare de 20
pana la 50% in capitalul unei entitati asociate) si investititii strategice (participari de 10- 20%
in cadrul altei socitati)
-Titluri puse in echivalenta apar numai in situatiile financiare anuale consolidate in
cazul in care consolidarea s-a realizat prin metoda punerii in echivalenta.Aceasta metoda
presupune ca valoarea de achizitii a actiunilor detinute de o entitate in capitalul altei entitati
este inlocuita cu valoarea capitalurilor proprii ale emitentului ce revin societatii detinatoare.
-Alte titluri imobilizate cuprind obligatiunile cumparate de pe piata pentru care exista
intentia de detinere pe o perioada mai mare de un an .
-Creantele imobilizate cuprind:
-Sumele datorate de entitatile affiliate
-Creante legate de interesele de participare
6
-Imprumuturi pe termen lung
-Alte creante imobilizate : garantiile si cautiunile.
Garantia reprezinta controlul prin care garantul garanteaza beneficiarului executarea
unei obligatiuni. Garantia da dreptul beneficiarului (creditorului) sa execute silit garantul prin
scoaterea la licitatie a bunurilor acestuia.
Cautiunea reprezinta un contract prin care o persoana garanta garanteaza pentru alta
persoana fata de un tert ca va indeplini ea obligatiile persoanei garantate in cazul in care
aceasta nu isi respecta angajamentul.
Active circulante reprezinta acele valori economice care se afla in continua fluenta
valorica. Ele nu raman in entitatea economica in mod duralil, durata lor de rotatie fiind mai
mica de 1 an. Isi schimba forma initiala si functionala ( materii prime => produse finite =>
creante => disponibilitati banesti ) in functie de fazele circuitului economic ( aprovizionare –
productie – desfacere ).
In functie de forma pe care o inbraca si de functia pe care o au in circuitul economic.
Activele circulante pot fi:
1- Materiale –stocuri (clase 3)
2- In decontare de trezorerie
3- Banesti
1. Activele circulante materiale sunt acele valori economice care imbraca
forma stocurilor.
In categoria lor se includ :
- Materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc
in produsul finit integral sau partial fie in stare initiala sau transformata.
- Materiale consumabile (auxiliare, conbustibili, materiale pentru ambalat, piese de
schimb; seminte si materiale de plantat; furaje si alte materii consumabile) participa sau ajuta
la procesul de fabricatie sau exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit;
- Materiale de natura obiectelor de iventar (sunt bunurile care fie au o durata de utilizare
mai mare de un an si o valoare mai mica decat limita stabilita de lege pentru a fi considerate
active fizice fie invers;
- Semifabricatele sunt produse ale caror proces tehnologic a fost eliminate intr-o sectie
si care in continuare fie sunt trecute in procesul tehnologic al altei sectii, fie sunt depozitate si
livrate clientilor;
Spre deosebire de acestea productia in curs de executie nu poate fi stocata si livrata
clientilor continuarea procesului de productie fiind obigatorie.
- Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele procesului tehnologic
putand fi depozitate in vederea livrarii lor catre clienti;
Marfurile sunt bunuri pe care entitatea economica le cumpara in vederea revanzarii
sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii.
- Ambalajele sunt bunuri ale caror rol consta in asigurarea protectiei marfurilor prime,
materialelor consumabile, produselor si marfurilor in timpul depozitari si transportului.
Ele au un rol important in prezentarea comerciala a marfurilor.
Curs 4
7
2. Active circulante in decontare (creante pe termen scurt) sunt acele valori
avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care
urmeaza sa se primeasca un echivalent valoric adica valori pe care firma le are de primit de la
terti in urma unor operatiuni anterioare.
Creantele pe termen scurt sunt:
- Clientii sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are creante rezultate din
vanzari de bunuri si prestari de servicii
- Debitori sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are creante rezultate din
alte operatiuni din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii
- Furnizorii debitori desemneaza creantele firmei rezultate din avansuri acordate
furnizorului si ambalaje care circula in regim de restituire
- Avansuri acordate personalului se refera la chenzina I atunci cand firmele platesc
salariile in doua etape.
Avans (chenzina I) si lichidare (chenzinaII)
3. Active circulante banesti de trezorarie
Se refera la acele valori economice care fie se prezinta sub forma de bani , fie
indeplinesc functia de ban
In aceasta categorie se includ investitiile financiare pe termen scurt disponibilitatile
banesti si alte valori (tichete de calatorie, tichete de masa, timbre fiscal etc.)
In categoria investitiilor financiare pe termen scurt se include :
- Actiuni emise de societatile din cadrul grupului sau din afara acestuia care sunt
cumparate pentru a fi vandute pe termen scurt in vederea obtineri unui venit financear
- Actiuni propri care sunt rascumparate cu scopul de a fi anulate sau revandute
- Obligatiuni emise de catre unitate care sunt rascumparate la scadenta in vederea
anulari lor
Disponibilitatile banesti se determina sub forma numeralului din caserie,
disponibilitatile banesti din conturile bancare si valorilor de incasat (efecte comerciale)
Se mai includ in categoria disponibilitatilor banesti acreditivele si avansurile de
trezorarie.
Acreditivele reprezinta mijloacele banesti pastrate la banca intr-un cont distinct la
dispozitia unui furnizor din care urmeaza a se efectua plati catre acesta pe masura livrari
bunurilor sau serviciilor comandate
Prin avans de trezorarie delimitam disponibilitatile banesti repartizate spre a fi girate
de catre administaturi de catre alte persoane inputernicite de intreprindere in vederea
efectuari unor plati in favoarea inteprinderi.
Clasificarea capitalurilor proprii
Capitalurile proprii pot fi considerate surse propri de finantare ele cuprinzand
capitalul social, primele de capital, rezervele, rezultatul exercitiului si rezultatul reportat.
Capitalul social este partea de capital pusa la dispozitia firmei de catre actionari sau
asociati.
In calitate de proprietar.
Curs 5
8
- Ele pot fi capital subscris nevarsat - capital social subscris, dar care nu a fost pus inca
la dispozitia firmei.
- Capitalul subscris si varsat - partea din capital social subscrisa si pusa la dispozitia
firmei.
Primele de capital (de emisiune, de aport, de fuziune, de conversie a obligatiilor in
actiuni) reprezinta fluxuride capital rezultate in urma operatiunilor de majorare a capitalului
realizate fie prin aporturi in numerar sau in natura, fie in urma unor operatiuni de concentrare
a capitalului prin fuziunea a doua entitati economice sau prin conversia obligatiunilor in
actiuni
Din punct de vedere valoric primele de capital reprezinta descendete ale fluxurilor de
capital inregistrate cu ocazia majorarii capitalului social peste nivelul valorii nominale a
acestuia. Ele au rolul de a proteja vechi actionari cu ocazia capitalizarii externe a entitatii
economice.
Rezervele sunt componente ale capitalurilor proprii constituite conform legislatiei in
vigoare. In general se utilizeaza trei categorii de rezerve:
- Rezerve legale (ce se constituie din profitul brut)
- Rezerve statulare
- Alte rezerve Acestea se constituie din profitul net (reserve de capital 106)
Rezervele din reevaluare – apar atunci cand firma reevalueaza imobilizarile
corporale.
Din punct de vedere valoric ele reprezinta diferenta dintre valoarea actuala si
valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Diferenta poate fi in plus sau in minus.
Rezultatul exercitiului reprezinta din punct de vedere contabil diferenta dintre
veniturile si cheltuielile unui exercitiu, difernta ce poate fi favorabila (profit) sau
nefavorabila (pierderi)
P= V-CL
P = profituri
V = venituri
CL= cheltuieli
Rezultatul reportat este profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita din ani
precedent.
Clasificarea datoriilor
Datoriile pot fi:
- In credite pe termen scurt sau pe termen lung
- In angajamente – se refera la datoriile firmei fata de furnizori, creditori (altii decat
institutiile financiare, bancare, personal, asigurari sociale, bugetul statului, actionarii sau
asociatii, etc).
Furnizorii (401) sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are datorii => din
achizitie de bunuri si prestari de servicii.
Creditorii (462) sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are datorii
rezultate din alte operatiuni decat achizitii de bunuri si prestari de servicii.
9
Clientii creditori reprezinta datoriile firmei fata de clientii de la care a incasat un
avans sau a trimis ambalaje in regim de restituire
Egalitatile bilantiere
In cazul bilantului vertical egalitatea bilantiera este capitalul propriu = activ – datorii
Situatie CP = A – D
Nete SN = A – D
In cazul bilantului orizontal egalitatea bilantiera este
A = P
In active elementele se pun in ordine crescatoare a lichiditatii, iar in pasiv in ordine
crescatoare a exicigibilitatii (obligatie de plata).
A P
211 – 10000 1012 – 90000
212 – 40000 1011 – 10000
213 – 50000 281 – 60000
456 – 10000
Valoarea amortizarii prin pasiv trebuie sa fie mai mica decat valoarea de intrare a
mobilizarilor amortizabile (trecuta in activ la conturile din grupa 20 si 21).
4426
4427 = fara elementele in bilant
581
109
Analizand influenta operatiunilor economic – financiare asupra bilantului vertical
putem stabili 9 tipuri de egalitati bilantiere pe baza urmatorului tabl
+A -D -SN
-A +A, -A -A, -D -A, -SN
+D +A, +D +D, -D -SN, +D
+SN +A, +SN +SN, -D +SN, -SN
SN = A-D
A = SN+D
Daca consideram x valoare cu care se modifica un element de active A, SN, D
stabilim urmatoare egalitati bilantiere in cazul bilantului vertical:
1) A+X-X = SN+D
2) A-X = SN+(D-X)
3) A-X = (SN-X)+D
4) A+X = SN+(D+X)
5) A = SN+(D+X-X)
6) A = (SN-X)+D+X
7) A +X = (SN+X)+D
8) A = (SN+X)+(D-X)
9) A = (SN+X-X)+D
Niciodata clasa 6 , 7 in bilant
10
Egalitati bilantiera in cazul bilantului orizontal
Pornind de la egalitatea de baza activ = pasiv si analizand influenta operatiunilor
economico – financiare asupra bilantului orizontal putem stabili 8 tipuri de operatiuni ce
corespund pentru 8 tipuri de egalitati contabile.
1. Operatiuni generatoare de miscare permutativa in activ.
A+X-S = P
X – marimea cu care se modifica un element de activ sau pasiv
Daca un element de activ creste si nici un elemnt de pasiv nu se modifica atunci un
alt element de active se reduce in aceeasi masura. Pasivul ramane neschimbat, se modifica
numai structura activului.
2.Operatiune generatoare de miscare permutativa in P.
A = P+X-X
Se modifica structura pasivului, totalurile raman identice.
3.Operatiuni generatoare de miscare opusa de sporire
A+X = P+X
Orice intrare in firma se incadreaza aici.
4.Operatiuni generatoare de miscare opusa de reduceri
A-X = P-X
Se modifica si structura si totalul atat la activ cat si la pasiv
5.Grupuri de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permutativa in activ si in
miscare opusa de sporire
A+X-X" = P+X′
X = X′ + X"
X – miscare cu care se modifica elementele inseparabile
X′ - miscare cu care se majoreaza un element de activ sau pasiv
X" - miscare cu care se reduce in element de activ sau pasiv
Daca un element de activ sporeste cu mai mult decat se reduce un alt element de
activ atunci un element de pasiv sporeste.
6.Grup de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permutativa in activ si
miscare opusa de reduce.
A-X+X′ = P-X"
Daca un element de activ se reduce cu mai mult decat sporeste un alt element de
activ atunci un element de pasiv se reduce.
7.Grup de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permiutativa in pasiv (P) si
micare opusa de sporiri.
A+X′ = P + X − X"
Daca un element de pasiv sporeste mai mult decat se reduce un alt element de pasiv
atunci activul sporeste in aceeasi masura.
8.Grup de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permutativa in pasiv si
miscare opusa de reducere
A-X" = P-X+X′
Curs 6
11
Daca un element de pasiv se reduce cu mai mult decat sporeste un alt element de
pasiv atunci un element de activ se reduce.
Sistemul de calcul contabil cu dubla reprezentare digrafic a metodei
contabilitatii
Pe prima treapta a metodei contabilitatii s-a operat cu notiunea de bilant, iar dupa
fiecare operatiune economio-financiare s-a refacut bilantul. Acest procedeu este imposibil de
a fi aplicat in practicat contabila a entitatilor economice. Pentru acest motiv a fost introdus un
procedeu specific celei d-ea doua trepte a metodei contabilitatii, procedeu numit cont.
Notiunea si continutul economic al contului.
Contul este un procedeu al metodei contabilitatii care permite urmarirea schimbarilor
successive asupra unui element patrimonial precum si existenta si marimea acestuia la un
moment dat.
Orice cont utilizat in contabilitatea entitatii economice are un anumit continut
economic determinat de elemental patrimonial a carui existenta si miscare o reflecta.
Elementele patrimoniale pot fi incadrate in urmatoarele 4 categorii ce exprima
continutul economic al contului:
- Un bun economic de o anumita componenta adica un element de activ (terenuri,
constructii, materii prime, marfuri).
- O sursa de finantare, adica un element de datorie din cadrul pasivului (credite bancare,
furnizori, creditori).
- Un process economic (aprovizionare, productie, desfacere ce genereaza cheltuieli si
venituri).
- Un rezultat economico-fananciar sub forma de profit sau pierderi.
In concluzie definitia contului este:
Contul este un procedeu al metodei contabilitatii folosit pentru exprimarea
valorica si uneori cantitativa in ordine cronologica si sistematica a existentei si
miscarilor unui element patrimonial pe o perioada determinata.
1. Functiile contului
Functia economica consta in faptul ca in fiecare cont tine evident unui anumit
element patrimonial si rezultat financiar care indica chiar continutul economic al contului
respectiv. Functia economica rezulta din denumirea contului.
Functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de conturi stau la
baza determinari unor indicatori statistici cum sunt volumul productiei, costul productiei,
profitul obtinut.
Functia de calcul se refera la calculele efectuate in conturi in vederea stabilizarii
existentei si miscarilor de valori.
Functia de control se exercita de catre acele conturi prin care se efectueaza
controlul integritati patrimoniului.
Functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin faptul ca ele inregistreaza
toate bunurile economice, sursele de finantare si procesele economice pe elemente omogene
reflectandu-se in fiecere cont toate operatiile cere se refera la un anumit element.
Curs 7
12
Functia de sistematizare se realizeaza de fiecare cont prin inregistrarea separat a
majorarilor elementului reflectat de reducerile aceluiasi element.
Functia de generalizare. Este indeplinita de conturile ale coror continut este de
aceiasi natura, dar care tine evidenta totalitati unor elemente care difera ca speta.
Functia contabila este legata de functia economica si se concretizeaza intr-un
anumit mod de functionare a conturilor determinat strict de continutul economic.
Structura contului
Titlul contului indica denumirea elementului patrimonial al carui evident este tinuta
cu ajutorul contului si exprima defapt continutul economic al contului.
La denumirea contului se ataseaza un simbol cifric care serveste la informarea
lucrarilor de contabilitate si la cresterea vitezei de lucru.
Explicatia operatiunii de inregistrare poate avea doua forme:
Forma descriptiva consta in aprecierea pe scrut a continutului operatiei si indicarea
documentului jurificativ in care a fost efectuat.
Forma contabila presupune indicarea in cadrul fiecarui cont a denumirii sau
simbolului contului corespondent in care se inregistreaza concomitent aceeasi operatie
economica
Debitul si creditul contului sunt cele doua parti ale contului cu ajutorul carora se
sistematizeaza modificarile de sens contrar aferent elementului analizat
Soldul initial reprezinta existentul existentul final al perioadei precedente
Rulajul contului indica modificarile elementului reflectat de-alungului unei perioade
de gestiune. In functie de partea contului pentru care se determina rulajul pot fi: debitor sau
creditor.
Total sume. Se determina diefrit in functie de functia contabila a contului.
Pentru conturile de active: - TSD = TID + RD
- TSC = RC
Pentru conturile de pasiv: - TSD = RD
- TSC = SIC + RC
Soldul final reprezinta existentul valorii unui element patrimonial la sfarsitul
perioadei de gestiune.
Contul de activ: SFD = TSD – TSC = SID + RD – RC
Cont de pasiv: SFC = TSC – TSD = SIC + RC – RD
Forma contului
1) Forma grafica bilaterala presupune prezentarea atat a datelor generale cat si a
datelor specifice separate pentru debit cat si pentru credit.
Debit Cont Credit
Data Document Explicatie Sume Data Document Explicatie Sume
Forma abreviata corespunzatoare reprezinta grafice bilater ale este:
Debit Titu Cont Credit
2) Forma grafica unilaterala presupune preluarea datelor generale o singura data si
consemnarea datelor specific separate pentru debit si separate pentru credit.
13
Prezinta avantajul ca permite calcularea soldului dupa fiecare operatiune
consumnata.
Cont
Data Document Explicatie Cont
Corespondent
Sume Sold
Debitoare Creditoare
Reguli de functionare a contului :
D cont de A C
Sid
(+) (-)
Rd = (+) Rc = (−)
TSD = Sid + Rd TSC = RC
Sfd = TSD – TSC
TSD ≥ TSC
D cont de P
C
Sic
(-) (+)
Rd = − Rc = +
TSD = Rd TSC = Sic + Rc
Sfc = TSC – TSD
TSC ≥ TSD
Regula contului de cheltuieli.
Toate conturile de
6xX , A , + D / 7xX , P , c In timpul perioadei de gestiune ( exceptii 711 la
scoaterea din gestiune a produselor finite vandute)
La sfarsitul perioadei de gestiune:
6xX , A - , C in contul 121
7xX , P , - D
D 121 C
Cheltuieli Venituri
D 601 C
200
300
500
1000
Rd = 1000 Rc = 1000
TSD = 1000 TSC = 1000
14
D 701 C
500 1000
2000
2000
Rd = 5000 Rc = 5000
TSD = 5000 TSC = 5000
Dubla inregistrare si corespondenta a conturilor.
Dubla inregistrare consta in inregistrarea simultana a unei operatiuni economic-
financiare in debitul unui cont sau a mai multor conturi si in creditul unui cont sau a mai
multor conturi.
Legatura care se stabileste intre contul sau conturile care se debiteaza si contul sau
conturile care se crediteaza poarta denumirea de corespondenta a contului.
Conturile intre care se stabileste o legatura ca urmare a dublei inregistrari poarta
denumirea de conturi corespondente.
D C Sume D Sume C 5121 , A –
C 5000
401 = 501 5000 5000 401, P – D
5000
Forma contabila si articolul contabil
Forma contabila cuprinde simbolul sau simbolurile conturilor corespondente. Semnul
matematic de egalitate semnul % cu semnificatia urmatoare sume debitoare si sume
creditoare.
Formula contabila este o modalitate grafica de exprimare cu ajutorul conturilor a
operatiunilor economico-financiare.
Formula contabila la care se adauga data operatiunii si explicatia operatiunii