1 SUBIECTE REZOLVATE CONSTRUCTII AGRICOLE 1. Condiţii privind amplasarea în teritoriu a fermelor zootehnice 2. Zonificarea planului general al fermelor zootehnice 3. Cerinţe privind proiectarea planului general al fermelor zootehnice 4.Conditii generale de amplasare a fermelor zootehnice 5. Condiţii sanitar veterinare privind proiectarea planului general al fermelor zootehnice 6. Condiţii economice si de organizare privind proiectarea planului general al fermelor zootehnice si utilităţi necesare 7. Elemente de protecţia mediului. 8. Factori de mediu şi starea mediului. 9. Poluarea de fond. 10.Poluarea de impact. 11. Situaţia ozonului atmosferic. 12. Poluări accidentale. 13. Construcţii agricole – clasificare, criterii de performanţă, factori de microclimat, schema bloc de proiectare. 14. Constructii agricole – forma în plan şi secţiune transversală, modularea şi condiţiile tehnice. 15. Construcţii zootehnice - Elemente funcţionale şi tehnologice pentru întreţinerea taurinelor în stabulaţie fixă. 16. Construcţii zootehnice – elemente funcţionale şi tehnologice pentru întreţinerea taurinelor în stabulaţie liberă. 17. Construcţii zootehnice – elemente funcţionale şi tehnologice pentru întreţinerea suinelor. 18. Construcţii zootehnice – elemente funcţionale şi tehnologice pentru întreţinerea păsărilor. 19. Structuri de rezistenţă pentru zidărie portantă utilizate la construcţii zootehnice. 20. Structuri de rezistenţă utilizate la construcţii zootehnice cu stâlpi şi grinzi transversale 21. Structuri de rezistenţă utilizate la construcţii zootehnice cu stâlpi de beton armat şi fermă triunghiulară din lemn-metal: scheme constructive şi de încărcare; detalii constructive. 22. Structuri de rezistenţă la construcţii zootehnice realizate din panouri mari de beton armat. 23. Structuri de rezistenţă utilizate la construcţii zootehnice – cadre transversale de beton armat pentru deschideri cuprinse între 18 – 24 m, cu stâlpi intermediari; detalii constructive, scheme statice şi de încarcare. 24. Principii de proictare higrotermică a elementelor perimetrale la construcţii zootehnice. 26. Acoperişuri la construcţiile zootehnice : clasificare, detalii constructive. 27. Pardoseli la construcţiile zootehnice : clasificare, detalii constructive. 28. Construcţii pentru sere: materiale şi clasificare. 29. Construcţii pentru sere - structuri şi detalii constructive. 30. Medii agresive în construcţiile agricole. 31. Agenţi agresivi. 32. Coroziunea şi măsurile de protecţie aplicate betonului la construcţiile agrozootehnice. 33. Bilantul termic la constructiile zootehnice.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
SUBIECTE REZOLVATE CONSTRUCTII AGRICOLE
1. Condiţii privind amplasarea în teritoriu a fermelor zootehnice
2. Zonificarea planului general al fermelor zootehnice
3. Cerinţe privind proiectarea planului general al fermelor zootehnice
4.Conditii generale de amplasare a fermelor zootehnice
5. Condiţii sanitar veterinare privind proiectarea planului general al fermelor zootehnice
6. Condiţii economice si de organizare privind proiectarea planului general al fermelor
zootehnice si utilităţi necesare
7. Elemente de protecţia mediului.
8. Factori de mediu şi starea mediului.
9. Poluarea de fond.
10.Poluarea de impact.
11. Situaţia ozonului atmosferic.
12. Poluări accidentale.
13. Construcţii agricole – clasificare, criterii de performanţă, factori de microclimat,
schema bloc de proiectare.
14. Constructii agricole – forma în plan şi secţiune transversală, modularea şi condiţiile
tehnice.
15. Construcţii zootehnice - Elemente funcţionale şi tehnologice pentru întreţinerea
taurinelor în stabulaţie fixă.
16. Construcţii zootehnice – elemente funcţionale şi tehnologice pentru întreţinerea
taurinelor în stabulaţie liberă.
17. Construcţii zootehnice – elemente funcţionale şi tehnologice pentru întreţinerea
suinelor.
18. Construcţii zootehnice – elemente funcţionale şi tehnologice pentru întreţinerea
păsărilor.
19. Structuri de rezistenţă pentru zidărie portantă utilizate la construcţii zootehnice.
20. Structuri de rezistenţă utilizate la construcţii zootehnice cu stâlpi şi grinzi transversale
21. Structuri de rezistenţă utilizate la construcţii zootehnice cu stâlpi de beton armat şi
fermă triunghiulară din lemn-metal: scheme constructive şi de încărcare; detalii
constructive.
22. Structuri de rezistenţă la construcţii zootehnice realizate din panouri mari de beton
armat.
23. Structuri de rezistenţă utilizate la construcţii zootehnice – cadre transversale de beton
armat pentru deschideri cuprinse între 18 – 24 m, cu stâlpi intermediari; detalii
constructive, scheme statice şi de încarcare.
24. Principii de proictare higrotermică a elementelor perimetrale la construcţii
zootehnice.
26. Acoperişuri la construcţiile zootehnice : clasificare, detalii constructive.
27. Pardoseli la construcţiile zootehnice : clasificare, detalii constructive.
28. Construcţii pentru sere: materiale şi clasificare.
29. Construcţii pentru sere - structuri şi detalii constructive.
30. Medii agresive în construcţiile agricole.
31. Agenţi agresivi.
32. Coroziunea şi măsurile de protecţie aplicate betonului la construcţiile agrozootehnice.
33. Bilantul termic la constructiile zootehnice.
2
S1. CONDITII PRIVIND AMPLASAREA IN TERITORIU A FERMELOR
ZOOTEHNICE
Condiţii generale de amplasare a fermelor agrozootehnice :
Condiţiile generale se referă la terenul ales pentru amplasarea fermelor agrozootehnice.
Ele sunt următoarele:
-Terenul să fie nefertil
-Panta terenului să fie minimă şi uniformă
-Expunerea terenului să fie sudică, sud-est sau sud – vest
-Terenul să fie ferit de inundaţii
-Să aibă în apropiere linii de înaltă tensiune, aşezări urbane şi rurale
-Să i se cunoască situaţia juridică
CONDIŢII SANITAR – VETERINARE
-Vântul dominant să bată dinspre localitatea populată spre fermă
-Terenul să fie salubru şi neifestat de o exploatare anterioară
-Zona trebuie să fie lipsită de factori nocivi(fum, praf, gaze toxice)
-Apele reziduale se vor deversa numai după epurare
-Se vor respecta distanţele prescrise faţă de drumurile publice şi faţă de centrele populate
CONDIŢII ECONOMICE Şi DE ORGANIZARE
- Aprovizionarea cu materie primă şi cu furaje
- Livrarea produselor pentru prelucrare sau către consumatori
- Distanţe de transport
3
S2. ZONIFICAREA PLANULUI GENERAL AL FERMELOR ZOOTEHNICE
1.Zona de producţie
2.Zona de depozitare
3.Zona social administrativă
4.Zona de întreţinere
5.Zona energetică
Tehnologice şi de circulaţie :
Cerintele sunt :
- asigurarea cu apă, energie şi alte utilităţi
- condiţii naturale, climatice, topografice şi geologice
- arhitectura şi sistemul constructiv
- protecţia împotriva incendiilor si consideraţii sanitar-veterinare
S3. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA PLANULUI GENERAL AL
FERMELOR ZOOTEHNICE
Proiectarea planului general al unităţilor zootehnice necesită luarea în consideraţie
unor factori care pot avea influenţa în alegerea soluţiilor. Aceşti factori se manifestă sub
forma unor cerinţe obligatorii în proiectare şi anume:
-cerinţe tehnologice şi de circulaţie
-cerinţe privind asigurarea cu apă, energie şi alte utilităţi
-cerinţe legate de condiţiile naturale, climatice, topografice şi geologice
-cerinţe privind arhitectura, urbanizarea şi sistemul constructiv
-cerinţe impuse de protecţia contra incendiilor
-cerinţe tehnico-sanitare
Cerinţe tehnologice constau în asigurarea fluxului de producţie pe cele mai directe
căi de desfăşurare, fără intersectări, suprapuneri şi întoarceri, creând în acelaşi timp
posibilităţi maxime de mecanizare şi automatizare a tuturor operaţiilor.
Cerinţele de circulaţie sunt strict legate de cele tehnologice determinând alegerea
dispozitivelor de transport a utilajelor necesare, fixarea gabaritelor care influenţează
direct dimensiunile sectoarelor de incintă. Prin sistemul de transport se urmăresc:
reducerea la minim a transbordărilor, perfectă şi ritmică aprovizionare cât şi
reducerea la minim cheltuielilor de transport.
Cerinţe legate de asigurarea cu apă, energie şi alte utilităţi cât şi cele legate de
asigurarea evacuării dejecţiilor şi a apelor uzate determină într-o bună măsură
organizarea planului general.
4
Proiectarea acestora trebuie să cuprindă, pe de altă parte, construcţiile pentru
distribuţie, înmagazinare şi tratare cât şi reţelele de distribuţie magistrale şi
ramificaţiile pentru consumatori.
Cerinţele legate de condiţiile naturale, climatice, topografice şi geologice iau în
considerare direcţia şi frecvenţa vânturilor dominante, orientarea clădirilor faţă de
punctele cardinale, panta şi relieful terenului, etc.
Astfel direcţia şi frecvanţa vânturilor dominante determină amplasarea pe teren a
diferitelor construcţii, analizându-se atât gradul diferit în care procesele cât şi
influenţa vântului dominant asupra microclimatului interior.
Orientarea clădirilor agrozootehnice faţă de punctele cardinale influenţează de
asemenea rezolvarea planului general, întrucât determină atât iluminarea cât şi
radiaţia calorică reprezentând un element important în realizarea microclimatului
construcţiilor.
Adaptarea la relieful terenului a construcţiilor zootehnice este o condiţie
importantă care poate duce la reducerea substanţială a investiţiei. Construcţiile se vor
amplasa pe cât posibil paralel cu curbele de nivel, evitându-se astfel denivelările mari
între capetele clădirii, care duc la lucrări importante de terasamente.
5
S4. CONDITII GENERALE DE AMPLASARE A FERMELOR ZOOTEHNICE
Condiţiile generale se referă la terenul ales pentru amplasarea fermelor agrozootehnice.
Ele sunt următoare:
- Terenul să fie nefertil
-Panta terenului să fie minimă şi uniformă
-Expunerea terenului să fie sudică, sud-est sau sud – vest
-Terenul să fie ferit de inundaţii
-Să aibă în apropiere linii de înaltă tensiune, aşezări urbane şi rurale
-Să i se cunoască situaţia juridică: să i se cunoască proprietarul, numărul de carte funciară şi
numărul topografic, lucrările de proiectare e bine să se facă când există un aviz de principiu al
forurilor de sistematizare teritorială asupra amplasamentului.
S5. CONDITII SANITAR VETERINARE PRIVIND PROIECTAREA
PLANULUI GENERAL AL FERMELOR ZOOTEHNICE
Amplasamentul fermelor trebuie să respecte următoarele cerinţe sanitar-veterinare:
-ferma se amplasează astfel încât vânturile dominante să bată dinspre localitate, spre complex,
pentru a evita poluarea atmosferei cu nocivităţile degajate de acesta;
-terenul ales pentru amplasament trebuie să fie salubru şi neinfestat de o exploatare anterioară;
-zona trebuie să fie lipsită de factori nocivi (fum, praf, gaze toxice);
-dejecţiile animalelor şi apele reziduale nu se vor dirija în exteriorul fermei decât după tratarea şi
epurarea lor;
-pentru a preveni răspândirea epizotiilor şi apărarea sănătăţii publice se vor respecta distanţele
optime faţă de drumurile publice şi faţă de centrele populate.
S6. CONDIŢII ECONOMICE SI DE ORGANIZARE PRIVIND
PROIECTAREA PLANULUI GENERAL AL FERMELOR ZOOTEHNICE SI
UTILITĂŢI NECESARE
Realizarea produselor specifice fermelor, presupune aprovizionarea acestora cu materie
primă. De exemplu fermele pentru tineret taurin trebuie aprovizionate cu viţei în vârsta de 15 zile,
de la fermele de vaci de lapte; fermele pentru pui de carne sunt aprovizionate cu pui de ozi care
provin de la staţiile de incubaţie, la fel ca şi fermele pentru găini ouătoare. Preţul materiei prime
cât şi distanţa de transport de la sursa de aprovizionare la fermă trebuie cunoscute şi incluse în
cheltuielile pentru produsul finit.
Produsele realizate se livrează către întreprinderile de preluare (abatoare, fabrici de lapte,
etc.) sau direct către consumatori (pui, ouă, carne, legume, etc.) Distanţele de transport intervin în
structura cheltuielilor efectuate pentru transportul produsului finit.
Transportul furajelorde la sursa de aprovizionare la fermă şi preţul acestora, presupune o
analiză atentă a cantităţii necesare pentru întreţinerea şi exploatarea animalelor sau păsărilor şi a
surselor de aprovizionare. Alegerea unui amplasament în aproprierea fabricilor de nutreţuri
combinate va conduce la scurtarea distanţelor de transport a furajelor.
Utilităţile Utilităţile necesare fermelor agrozootehnice sunt următoarele: drumul de acces, racordul
la reţeaua de înaltă tensiune şi postul de transformare pentru energia electrică, sursa de alimentare
cu apă, reţeaua de canalizare, cu staţia de epurare sau platformă de dejecţii, sursa de căldură.
În funcţie de amplasamentul ales, şi de utilităţile existente în zonă se vor stabili
racordurile fermei la acestea. Dacă există mai multe propuneri de amplasamente, atunci un
criteriu de alegere poate fi cel al cheltuielilor minime necesare pentru racordurile la utilităţile din
zonă. Adesea în cazul amplasamentelor, fermelor zootehnice este necesară găsirea unei surse de
apă pentru care chletuielile vor trebui să includă forajele de prospectare, puţurile de captare,
reţeaua de aducţiune la rezervorul fermei.
6
S7. ELEMENTE DE PROTECŢIA MEDIULUI
S8. FACTORI DE MEDIU ŞI STAREA MEDIULUI
STAREA MEDIULUI
atmosfera
apele
solurile
padurile
flora, fauna
asezarile urbane
deseurile industriale
radioactivitatea
FACTORI DE MEDIU
Factorul de mediu sol
Factorul de mediu apa
Factorul de mediu aer
S9. POLUAREA DE FOND
Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă
direct influenţa surselor de poluare.
Staţiile de supraveghere a poluării de fond se amplasează în zone convenţional "curate",
situate la altitudini cuprinse între 1000 - 1500 m şi la distanţe de minimum 20 km de
centre populate, drumuri, căi ferate, obiective industriale etc.
Concentraţiile poluanţilor din aer şi precipitaţii, măsurate în aceste zone constituie
indicatori pretioşi pentru evaluarea poluării la nivel regional şi global.
Dioxidul de carbon
Concentraţiile de dioxid de carbon determinate se încadrează în limite normale, mai mici
vara şi mai mari iarna. Creşterea valorilor concentraţiei de dioxid de carbon din perioada
rece se datorează proceselor de combustie de la încălzirea casnică din zona
supravegheată. Institutul National de Meteorologie şi Hidrologie a început supravegherea
poluării de fond în luna iunie 2000. Numărul parametrilor monitorizaţi la staţia de
poluare de fond Fundata este redus, urmând ca acesta să fie extins în anul 2001.
Precipitaţii
• probele de precipitaţii
• se colectează zilnic, cu un colector deschis.
• Se măsoară valoarea maximă şi cea minimă a pH-ului şi se compară cu pH-ul apei
pure
• în cazul depăşirilor foarte mari, trebuie identificată sursa de poluare şi condiţiile
care favorizează acest transport.
7
S10. POLUAREA DE IMPACT
Poluarea de impact este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al
surselor de poluare.
Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea
de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului
atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale
schimbărilor climatice.
În reţeaua de supraveghere a poluării de impact se efectuează măsurători privind
dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile în suspensie, pulberile
sedimentabile şi o serie de poluanţi specifici, stabilindu-se:
• concentraţiile maxime şi minime pe 24 ore;
• frecvenţa de depăşire a concentraţiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore;
• concentraţiile medii anuale.
•
Poluări produse cu dioxid de sulf, oxizi ai azotului, amoniac şi alte noxe:
Poluări produse cu o serie de poluanţi specifici unor activităţi industriale.
- Poluarea cu pulberi în suspensie şi sedimentabile.
- Natura pulberilor, cantităţile evacuate în atmosfera, prejudiciile economice, sociale şi
ecologice
• In general, pulberile din atmosfera se clasifică, după dimensiuni, în două mari
grupe:
• Pulberi în suspensie - cu diametre mai mici de 20 µm, având în atmosfera un
comportament asemănător gazelor;
• Pulberi sedimentabile - cu diametre mai mari de 20 µm, care, după ce sunt emise
în atmosferă, se depun pe sol, vegetaţie, ape şi construcţii.
Poluări cu pulberi în suspensie :
• Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are multe surse. În primul rând,
industriile metalurgică şi siderurgică care eliberează în atmosferă cantităţi
însemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de
ciment, transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril, etc.
• Natura acestor pulberi este foarte diversificată. Ele conţin fie oxizi de fier, în
cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb,
cadmiu, mangan, crom), în cazul întreprinderilor de metale neferoase, sau alte
noxe.
8
S11. SITUAŢIA OZONULUI ATMOSFERIC
Implementarea prevederilor privind protecţia stratului de ozon Convenţia de la Viena adoptată la 25 martie 1985
Protocolul de la Montreal adoptat la 16 septembrie 1987
România a aderat prin Legea nr. 84/15 decembrie 1993 la:
Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon,
la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon
la Amendamentul adoptat la Londra la 27-29 iunie 1990.
Amendamentul la Protocolul de la Montreal adoptat la 25 noiembrie 1992 la Copenhaga.
România a devenit Parte la acest amendament începând cu anul 2001.
- Distrugerea ozonului stratosferic, cu efectele sale potenţiale asupra creşterii radiaţiei
UV-B la nivelul solului constituie o caracteristică atmosferică la scară globală.
- Din ultimile evaluări internaţionale s-a constatat că a continuat declinul ozonului în
emisfera nordică, în stratosfera arctică; în lunile ianuarie-februarie s-au atins, episodic,
scăderi de aproximativ 60% la înălţimi de cca 18 km, iar temperaturile stratosferice din
această regiune au fost cele mai scăzute din ultimii 10 ani.
- Una dintre problemele majore cu care se confruntă omenirea în pragul noului mileniu,
cu privire la mediul înconjurător, este diminuarea drastică a stratului de ozon, nu numai la
polii Pământului, ci şi în zone intens populate: nordul Europei, Rusia australă, sudul
Franţei, nordul peninsulei Iberice, Argentina.
- Echilibrul stratului de ozon este periclitat de emisiile de substanţe de natura antropică,
cum sunt hidrocarburile fluoroclorurate şi/sau bromurate, tetraclorura de carbon, metil
cloroformul, bromura de metil, subsţante având numeroase utilizări în industrie sau
agricultură.
Emisiile de gaze cu efect de seră Extreme climatice şi manifestări ale schimbărilor climatice pe teritoriul României.
Implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto şi ale Convenţiei cadru a Naţiunilor
Unite privind schimbările climatice
Principalele măsuri ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto
sunt:
• industria va trebui să devină mult mai eficientă din punct de vedere al consumului
de energie, trecând de la utilizarea combustibililor fosili bogaţi în carbon
(cărbune), la combustibili săraci în carbon (gaze naturale) sau la combustibili
alternativi;
• industria energetică, de la extracţie şi până la consum, trebuie restructurată astfel
încât să devină eficientă şi mai puţin poluantă;
• transportul trebuie să se orienteze spre mijloace mai puţin poluante şi cu
consumuri reduse;
• construcţiile să fie eficiente energetic şi să tindă spre utilizarea surselor de energie
regenerabilă;
SURSE DE ENERGII REGENERABILE
• ENERGIA SOLARĂ
• ENERGIA VALURILOR
• ENERGIA EOLIANĂ
• ENERGIA BIOMASEI
ENERGII NECONVENŢIONALE REGENERABILE
ENERGIA VALURILOR (eoliana, regenerabile,turbina eoliana)
9
S12. POLUĂRI ACCIDENTALE
Poluările accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc în toate structurile
acestuia şi din motive foarte complexe.
Analiza acestora presupune o clasificare a lor în funcţie de mediul poluat, produsul poluant şi
cauzele producerii fenomenului.
În toate cazurile urmările acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social,
ecologic şi economic.
La fel de importante sunt preocupările omului, ale societăţii, şi mai ales ale specialiştilor
din domeniu, pentru prevenirea şi pentru intervenţiile imediate în vederea reducerii şi eliminării
pagubelor produse
Poluările accidentale pot fi: -poluări accidentale produse din cauze tehnologice şi neglijenţe umane;
-poluări accidentale ale localităţilor şi terenurilor, cu produse petroliere, prin
spargerea conductelor de transport a acestor produse;
-poluări accidentale datorate accidentelor de circulaţie;
-poluări accidentale cauzate de factori naturali; poluări accidentale, cu produse
petroliere, ale fluviului Dunărea.
Poluările industriale precum şi cele în agricultură, sau transporturi, pot fi evitate prin
întărirea disciplinei în muncă, respectarea legislaţiei şi a normelor specifice fiecărei activităţi
Paralel cu intensificarea educaţiei personalului de lucru, se impune aplicarea cu stricteţe a
principiului “cel care poluează - plăteşte”.
Calamităţile naturale pot fi substanţial diminuate prin întărirea activităţii de
supraveghere, prevedere, prognoza, pregătire de acţiuni în diverse scenarii posibile şi aplicarea
promptă a măsurilor celor mai adecvate situaţii care se ivesc.
S13. CONSTRUCŢII AGRICOLE – CLASIFICARE, CRITERII DE
PERFORMANŢĂ, FACTORI DE MICROCLIMAT, SCHEMA BLOC DE
PROIECTARE
Clasificarea construcţiilor agricole poate fi făcută după mai multe criterii. Un
criteriu poate fi legat de funcţia pe care o îndeplinesc construcţiile agricole, criteriu în
baza căruia următoarea clasificare:
-construcţii pentru producţia animală sau construcţii zootehnice, care
cuprind adăposturile pentru animale: taurine, suine, ovine, cabaline şi construcţii pentru
păsări (avicole);
-construcţii pentru producţia vegetală: sere, solarii;
-construcţii pentru depozitarea, conservarea şi condiţionarea producţiei
vegtale; platforme, magazii, depozite;
-construcţii pentru depozitarea nutreţurilor;
-construcţii destinate cercetării şi înobilării speciilor.
Un alt criteriu de clasificare este modul în care construcţiile agricole participă
la procesul de producţie, în baza căruia de disting următoarele categorii:
-construcţii pentru producţie în cadrul cărora intră construcţiile care
adăpostesc diverse specii de animale sau păsări, sere, solarii, depozite de legume şi
fructe, silozuri de cereale, etc.;
-construcţii auxiliare care servesc indirect desfăşurarea procesului de
producţie între care: silozurile pentru furaje, depozite pentru produse cerealiere,
îngrăşăminte minerale, clinici veterinare, centrale termice, posturi de transformare, etc.
-construcţii anexe, care nu sunt legate de producţie dar sunt necesare
pentru desfăşurarea în condiţii normale a producţiei cum sunt: clădirile pentru