GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL TECUCI PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE NIVELUL 3 Calificarea: Tehnician in Turism Tema proiectului: Analiza potenţialului turistic in zona Maramureşului Profesor coordonator : Elev: Nazare Ofelia Ciochină Marcela
43
Embed
Analiza potentialului turistic in zona Maramuresului
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL TECUCI
PROIECT PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI
DE COMPETENŢE PROFESIONALE
NIVELUL 3
Calificarea: Tehnician in Turism
Tema proiectului: Analiza potenţialului turistic in zona Maramureşului
- “Festivalul Stuparilor” – Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si
agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se
mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;
- “Hora la Prislop” – pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din
Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj ”inaltator” si ospat
imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina
- “Zilele Culturii Roza Rozalina”-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor
autentic si serbari campenesti
- “Pantru Mandra din Botiza”-Botiza: Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se
aud pana in satele invecinate
SEPTEMBRIE
- Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara “hodina” (odihna), iar fetele si
flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi “omeniti” cu sarmale ,
“pancove” (gogosi ) si horinca
- Nasterea Maicii Domnului – Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul
Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de
lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de
sticla si picturi datand din secolele 15-16;
- “Targul cepelor – Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului” – Asuaju
de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi
”doamna-mare
- Festival Concurs al Primasilor din Maramures “Victor Negrea”- Somcuta
Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele
celui mai cunoscut ”primas” din zona
– ”Toamna Chioreana”, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si invitate,
sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;
- “Sarbatoarea Castanelor” – Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg
valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare
isi scoate la iveala ”tezaurul” de castane comestibile
OCTOMBRIE
- “Balul Strugurilor”- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in
societate
- “Festivalul international de poezie”- Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie
si lansari de carte;
– ”Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti“: Recital de poezie, discutii, amintiri,
imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de
premii
- Sfanta Paraschiva – Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti
(monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn
din Poienile Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura
biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente
restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;
- Festival folcloric “Alina-te, dor alina!” – Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati
participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret
Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei
NOIEMBRIE
- Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis,
Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile
maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta
constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile
care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot
hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea;
- Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului
Dumitru Dobrican care este si mare gazda
- “Cant si joc pe plai strabun”- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima oara
inaintea Postului Craciunului
-Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – Hramul bisericii de lemn din Barsana
(monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai
spune si ”biserica umblatoare”, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost
stabilita pe dealul Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;
- Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice
pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu
mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;
DECEMBRIE
- Activitati dedicate Zilei Nationale a Romaniei;
- Festivalul Hanuka – Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka,
victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului;
- Sf. Nicolae – Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul
Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului
Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de
zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de
atractie pentru orice vizitator;
- Festival folk ”Decembra” – Cavnic:
- Festivalul interjudetean de colinde si datini ”Veniti crestini la Viflaim” – Viseu de
Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori de
Craciun in rasunetul cald al colindelor;
- “Zilele culturii chiorene” – Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte, expozitii
dedicate culturii Tarii Chioarului
- Obiceiuri de Craciun: In Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata noaptea si nici
o casa nu ramane necolindata; obiceiuri frumoase, incarcate de semnificatii, pe care oameni
din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un Craciun adevarat;
Capitolul V
Analiza SWOT privind valorificarea potenţialului turistic maramureşean
Turismul rural a cunoscut un ritm de dezvoltare mai ridicat in Europa decat turismul in general, fiind de asemenea una dintre cele mai institutionalizate forme de turism, reprezentata la nivel national si european de o multitudine de asociatii profesionale si ONG-uri.
Ultimele tendinte in petrecerea timpului liber accentueaza ideea de intoarcere la natura, la traditional, la lipsa de sofisticare, ceea ce constituie o premisa importanta in dezvoltarea turismului rural in Romania, in special in zone cu potential atat de ridicat precum Maramuresul.
Trebuie notat faptul ca, teoretic, orice asezare rurala are de ofertat cel putin un obiectiv turistic, fie ca este vorba despre obiceiuri si traditii, mancare traditionala, activitati traditionale, asezaminte de cult, monumente arhitectonice, proximitatea de arii naturale protejate. In vederea unei valorificari adecvate este insa nevoie de o identificare corecta a unui “brand” original de zona si de promovarea acestuia catre un segment bine determinat de populatie, cu perspective reale de sporire a numarului de turisti in zona. Conditia esentiala este sa fie vorba despre o marca originala, sa se incadreze in tendintele referitoare la turismul rural si sa se sprijine pe o logistica dezvoltata omogen si eficient, pentru o regiune mai intinsa, nu strict pentru zona respectiva, in spiritul unei dezvoltari durabile a unei intregi arii geografice.
Turismul romanesc are nevoie de modernizare, relansare, sprijin legislativ dar si initiativa privata pentru a iesi cu adevarat din anonimat. Turismul in Maramures are cateva caracteristici ce il deosebesc de restul tipurilor de turism rural din Romania si anume:
- concentrarea impresionanta de obiective turistice
-pastrarea nealterata a unor traditii si obiceiuri, in special legate de Sarbatorile de Iarna
-peisajul variat si extrem de pitoresc
-posibilitatea practicarii turismului tot timpul anului, nu doar in regim sezonier
Din perspectiva unei analize SWOT pot fi identificate: punctele tari ale zonei, respectiv punctele slabe, oportunitatile dar si amenintarile, intr-un complex analitic care sa includa: bogatiile si resursele naturale, potentialul uman, originalitatea ofertei turistice, cadrul legislativ, infrastructura rutiera, capacitatea de cazare, adaptabilitatea la modificarea in gusturile consumatorilor de turism rural, etc. Sinteza permite identificarea zonelor cu mai mare potential turistic si analiza obiectiva a perspectivelor de dezvoltare in alte zone. In plus,
inventarierea resurselor materiale de care dispune zona (atat prin finantare privata cat si publica/internationala) si a cadrului antreprenorial, pot constitui elemente esentiale in “desenarea” unei strategii omogene, pe termen mediu si lung din partea Ministerului Turismului si Dezvoltarii Regionale in directia promovarii, pe de o parte, a turismului rural in Maramures si, pe de alta parte, a sprijinirii initiativei locale (de la facilitatea accesului mai facil la finantari nerambursabile si pana la transfer de know-how, bune practici si formare profesionala).
Nu trebuie uitate insa si amenintarile induse de modificarea profilului economic al unei zone,
precum si de temerea ca oferta relativ rigida poate sa nu se mai preteze preferintelor si
gusturilor consumatorilor, modificarea obiceiurilor economice ale zonei poate determina in
ultima instanta inclusiv chiar diminuarea originalitatii locurilor si transformarea “brandului”
original intr-o imitatie a vechilor traditii si obiceiuri. Judetul Maramures prin amplasarea si
dotarile sale infrastructurale indeplineste un rol strategic pentru dezvoltarea turismului in
Transilvania de Nord si in România, detinand un potential antropic variat, de la vestigii
istorice, pana la cetati din Evul Mediu si obiective religioase (Cimitirul vesel din Sapanta).
Puncte tari (Strengths)
- existenta unor specii de flora si fauna rare
- clima favorabila practicarii turismului
peren
- existenta unei retele de cazare deja
formata, ce furnizeaza un grad relativ
ridicat de confort
- cunoasterea cel putin a unei limbi straine
de catre proprietarii de pensiuni
- mare concentrare de elemente
traditionale, de interes pentru cautatorii de
turism rural
- bogatia de obiective religioase si de
interes arhitectonic
- peisagistica variata, dominata de zone
muntoase
- multiple optiuni de petrecere a timpului
liber, chiar si intr-un cadru neformalizat, de
la turismul cultural pana la cel de aventura
Puncte Slabe (Weaknesses)
- exista inca zone nesuficient promovate
din punct de vedere turistic
- infrastructura generala insuficient
dezvoltata (in special pe Valea Izei)
- posibilitatea limitata de utilizarea a
mijloacelor moderne de comunicare si plata
(nu exista ATM-uri sau sucursale bancare)
- facilitati de cazare “prea” traditionale care
nu corespund standardelor de confort ale
turistilor
- lipsa unor pachete turistice omogene si
complexe, care sa cuprinda circuite
originale
- numar redus de puncte de informare
turistica, ceea ce nu incurajeaza turismul
individual
- cadru de promovare inadecvat sau
inexistent (marketing incipient: putine
(rafting, photo safari, etc.) panouri de informare, situri cu informatii
putine si doar in limba romana, etc.)
- lipsa traseelor alternative pentru vehicule
cu tractiune animala sau biciclisti
ingreuneaza circulatia rutiera
- accesibilitate aeriana slaba (singurul
aeroport din Baia Mare nu este integrat
retelei europene)
Oportunitati (Opportunities)
- potential ridicat pentru turismul de nisa
(turism cultural, turism de aventura)
- includerea monumentelor de pe lista
patrimoniului mondial UNESCO in
programele tour-operatorilor din Romania
sau din strainatate
- crearea unui puternic brand din numele
“Maramures”, legat atat de traditii si
obiceiuri, peisaje cat si de produse
alimentare traditionale
- desfasurarea de numeroare evenimente,
festivaluri si alte manifestari specifice pe
plan local poate atrage numerosi turisti
- identificarea satelor cu productie mare de
artizanat poate determina o dezvoltare
economica a zonelor respective
- promovarea targurilor populare si a unor
programe turistice care sa devina in timp
adevarate “marci”, de exemplu: “Drumul
Lutului”, “Civilizatia lemnului”, “Bisericile
de lemn din Maramures”, etc.
Amenintari (Threats)
- fiscalitatea excesiva si putin predictibila
ce conduce la cresterea preturilor
- lipsa de stimulare a initiativei private si
accesul redus la fonduri europene
nerambursabile pentru dezvoltarea de mici
afaceri in zona
- riscul de transformare a “brandului”
original in imitatii ieftine, pe gustul
turistilor, ceea ce ar contribui la disparitia
avantajului competitiv si la caracteristicile
esentiale ale turismului rural in zona
- viteza redusa de dezvoltare a
infrastructurii rutiere, lipsa unor hoteluri in
zonele rurale, nivelul scazut al cooperarii
intre operatorii liniilor aeriene regulate si
agentiile de turism
Concluzii şi propuneri
Datorita potentialului natural si antropic valoros si al bazei materiale existente diversificate se pot dezvolta anumite tipuri si forme de turism in regiunea Nord-Vest: turism balneaoclimateric (ape minerale, termale, termo-minerale, turism montan (paduri, potential cinegetic), turism cultural si turism rural (obiceiuri si traditii specifice anumitor zone).
Obiectiv specific
Traditiile populare, arta, cultura si sportul sunt simboluri importante pentru o imagine regionala coerenta si atractiva pentru turistii autohtoni si straini. Aceste simboluri pot fi sustinute mai bine prin organizarea de evenimente, elaborarea strategiilor de marketing, oferirea de materiale promotionale si diversificarea serviciilor turistice care favorizeaza accesul turistilor locali si straini la acestea.
Descrierea contextului care justifica alegerea masurii de valorificare
Regiunea este una dintre cele mai diversificate regiuni europene in ceea ce priveste cultura populara si traditiile. Putem identifica mai multe spatii cu o identitate locala clara -cele mai relevante fiind Maramuresul, Oasul, Codrul, Nasaudul, etc. La acestea ar trebui adaugata diversitatea obiceiurilor, a costumelor, a dansurilor, a sarbatorilor care pot fi datorate amestecului etnic, cu romani, maghiari, rromi, ucrainieni, germani, slovaci si alte minoritati care isi pastreaza propriile traditii.
Din pacate nu profitam de pe urma acestui potential impresionant. Turismul cultural este inca slab dezvoltat, desi turismul rural se afla pe o panta ascendenta. Investitiile in promovarea acestor valori este vital daca regiunea doreste sa atraga mai multi turisti in 2006.
Tipuri de activitati ce se pot finanta in cadrul acestei masuri
• organizarea evenimentelor culturale, populare, artistice si sportive;• dezvoltarea si promovarea de noi servicii de turism.
Aceasta masura ar trebui legata de alte masuri, cum ar fi:
➢ incurajarea activitatilor de turism rural din moment ce strategiile de marketing sunt elaborate de asociatiile de turism rural, o prioritate de finantare in cadrul acestei masuri va fi dezvoltarea si promovarea de noi servicii menite sa implementeze aceste strategii
➢ investitii directe in turism, prioritare pentru finantare in cadrul acestei masuri vor fi dezvoltarea si promovarea ded noi servicii legate de turismul balnear, termal, montan si de sporturi extreme si turismul in minele de sare si cel cultural
➢ elaborarea, managementul si finantarea proiectelor pentru dezvoltare rurala
Surse posibile de finantare:
- programe de finantare externe: PHARE- programe ale Ministerul Turismului si Ministerului Culturii- bugete locale- investitii private.
Potentialul turistic al judetului Bacau este variat, dispune de toate formele de relief, are o clima ce ofera conditii atat pentru sezonul de vara cat si pentru cel de iarna (turism montan:schi), dispune de resurse antropice valoroase si diverse. Are un caracter special, dispune de numeroase resurse balneare avand de asemenea statiuni recunoscute pentru valoarea curativa a apelor pe plan intern si international.
Tinand cont de valoarea indicelui de utilizare neta a capacitatii in functiune in judetul Bacau la 31 iulie 2005, 41%, intr-o prima faza investitiile ar trebui orientate spre modernizarea unitatilor actuale de cazare .
Apoi ar trebui sa se profite de situatia creata incepand cu iulie 2005 cand Romsilva a dobandit dreptul de realiza produse turistice. Urmatorul pas ar trebui sa fie introducerea in circuitul turistic a cabanelor Romsilva din judetul Bacau. Astfel se va rezolvanda si problema prin care judetul Bacau nu are in circuitul turistic nici o cabana. Tinand cont de faptul ca Romsilva detine in judetul Bacau cabane la un standard european cum ar fi Cabana Fantanele, Intarcatoarea, Pralea.
In cadrul formei de turism balnear sunt necesare unele interventii precum:
-expunerea buletinelor de analiza pentru a atrage cat mai multi turisti, atat romani cat si straini;
-modernizarea instalatiilor tehnice care ajuta la folosirea apelor in tratarea bolilor;
-corelarea turismului balnear cu cel cultural si rural prin intensificarea activitatilor culturale, stiintifice, artistice la nivelul statiunilor prin spectacole de teatru, folclor, expozitii de carte, pictura, artizanat autentic, popular etc.
Turismul montan este mai putin reprezentativ in judetul Bacau: referindu-ne la unitatile de cazare din zona montana se observa ca numarul de cabane turistice este 0 comparativ cu potentialul montan si ar trebui sa se construiasca noi cabane cu precadere in munţii Tarcăului, Oituzului, Gosmanului şi Berzunţului; construirea de cabane si casute montane stimuleaza traseele turistice de drumetie si alpinism care nu sunt bine exploatate; odata cu construirea unitatilor de cazare montane putem stimula pescuitul sportiv pe lacurile de acumulare montane si vanatoarea dar si alpinismul;
De aemenea ar trebui realizate programe de sprijinire a turismului rural prin promovare obiceiurilor locului, traditiei in special in apropierea Parcului Dendrologic Dofteana, care desi este un potential mare centru de atractie turistica este slab exploatat.
Programe regionale
Proiectul „Să salvăm castanul comestibil - specie emblematică pentru Ţara Maramureşului” îşi propune elaborarea unei strategii şi a unui plan de măsuri concrete în vederea salvării rezervaţiei de castani din zona Baia Mare-Baia Sprie-Seini, aflată în proporţie de 80% în proces de uscare.
Situatia calitatii mediului in judetul Maramures este reflectarea actualelor conditii economice si sociale caracteristice perioadei de tranzitie cu absenta surselor de finantare si capitalului necesar promovarii unor lucrari de investitii destinate protectiei factorilor de mediu. Existenta unui suport legislativ precar greveaza fundamental implementarea unui management ecologic la nivelul agentilor economici si impunerea masurilor necesare protectiei mediului.
Judetul Maramures este arealul unde traditiile stramosesti , portul popular si arta veche, se pastreaza ca nicaieri in alta parte a Romaniei. De aceea elementul primordial al turismului in Maramures este viata satului. Bisericile de lemn si portile sculptate din lemn sunt adevarate capodopere de arta populara. Ele se intalnesc aproape in fiecare sat din Maramures, fiind chiar repere pe plan mondial.
Tendinţă majoră în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, fenomenul globalizării a
cuprins deja toate sferele activităţii umane. Oponenţii de ieri ai acestui curent se văd azi
nevoiţi să accepte realitatea, iar specialiştii, îndeosebi sociologii, îi cuantifică efectele
(pozitive şi negative) la nivel individual şi comunitar. Parte intrinsecă a activităţii umane,
cultura e atrasă şi ea în mişcarea centrifugă a globalizării; efectele sunt multiple, de la
achiziţia unor beneficii până la bulversarea sistemului clasic de valori.
O primă concluzie este faptul că „fiecare cultură este copleşită de produsele altor
culturi” (Claude Levi-Strauss, 1984). Aspectul este generat de dispariţia graniţelor (libertatea
de circulaţie a persoanelor, a produselor materiale şi a ideilor) şi a barierelor lingvistice.
Mijloacele de comunicare în masă au devenit extrem de rapide, adesea instantanee, graţie
tehnologiei informaţiei (I.T.). În faţa acestei tendinţe, politicile de protejare a valorilor
autohtone devin ineficiente. Aşa s-a născut dilema: ne resemnăm să rămânem simpli
consumatori sau ne luăm în serios statutul de producători de cultură?