7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures http://slidepdf.com/reader/full/42003612-valorificarea-potentialului-turistic-al-judetului-maramures 1/26 Capitolul I 1. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA ZONEI Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei. Judeţul Maramureş se învecinează la Nord cu Ucraina; la Est cu judeţul Suceava; la Sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Sălaj; iar la Vest cu judeţul Satu Mare. Suprafaţa totală: 6304,4 kmp, reprezentând 2.6% din teritoriul ţării, fiind situat pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele României. 43% din suprafaţa totală o constituie zona de munte (M-ţii Rodnei, Gutâi, Ţibleş, Maramureşului); 30% dealuri, podişuri, piemonturi; 27% depresiuni şi şes (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului). Populaţia totală a judeţului este de 515.648 locuitori, ceea ce reprezintă 2,6% din populaţia totală a ţării, respectiv situarea pe locul 17 ca număr de locuitori între judeţele ţării. Infrastructură: • 309.106 km drumuri naţionale • 895.819 km drumuri judeţene • 370.418 km drumuri comunale Aeroportul Tăuţii Măgherăuş deserveşte: • curse interne Baia Mare - Bucureşti • curse charter Căi ferate: • Legături cu Ucraina, Slovacia, Polonia. Lungimea totală a reţelei de cale ferată: 215 km Populaţia ocupată este de 198.500 persoane, din care salariaţi 97.800 persoane. Rata şomajului în anul 2007 a fost de 3,4%, în scădere faţă de 2003 când a fost de 5,4%. În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut, acesta a înregistrat în anul 2006 o valoare de 5932,2 milioane RON în creştere faţă de 2003 când valoarea sa a fost de 3278,2 milioane RON. Economia Judeţului Maramureş se concentrează pe 4 ramuri: servicii(49%), industrie şi construcţii(32%), agricultură şi silvicultură(10%), transporturi(9%). Principalele ocupaţii ale locuitorilor sunt: agricultură, vânătoare şi silvicultură, industrie prelucrătoare, comerţ şi transporturi. Capitolul II PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC 2.1 Potentialul natural Relieful este predominant muntos, în general accidentat, înălţimile variind între 200 m în depresiuni şi 2.300 m pe culmile munţilor (care reprezintă prin excelenţă 3/4 din teritoriu). Are 1
26
Embed
42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în
apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, decifoarte aproape de centrul geografic al Europei. Judeţul Maramureş se învecinează la Nord cuUcraina; la Est cu judeţul Suceava; la Sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Sălaj; iar la Vest cu judeţul Satu Mare. Suprafaţa totală: 6304,4 kmp, reprezentând 2.6% din teritoriul ţării, fiindsituat pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele României. 43% din suprafaţa totală o constituie zonade munte (M-ţii Rodnei, Gutâi, Ţibleş, Maramureşului); 30% dealuri, podişuri, piemonturi; 27%depresiuni şi şes (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului). Populaţia totală a judeţului estede 515.648 locuitori, ceea ce reprezintă 2,6% din populaţia totală a ţării, respectiv situarea pelocul 17 ca număr de locuitori între judeţele ţării.
Infrastructură:
• 309.106 km drumuri naţionale
• 895.819 km drumuri judeţene
• 370.418 km drumuri comunale
Aeroportul Tăuţii Măgherăuş deserveşte:
• curse interne Baia Mare - Bucureşti• curse charter
Căi ferate:
• Legături cu Ucraina, Slovacia, Polonia. Lungimea totală a reţelei de cale ferată: 215 km
Populaţia ocupată este de 198.500 persoane, din care salariaţi 97.800 persoane. Rata şomajului înanul 2007 a fost de 3,4%, în scădere faţă de 2003 când a fost de 5,4%. În ceea ce priveşteProdusul Intern Brut, acesta a înregistrat în anul 2006 o valoare de 5932,2 milioane RON încreştere faţă de 2003 când valoarea sa a fost de 3278,2 milioane RON. Economia JudeţuluiMaramureş se concentrează pe 4 ramuri: servicii(49%), industrie şi construcţii(32%), agriculturăşi silvicultură(10%), transporturi(9%). Principalele ocupaţii ale locuitorilor sunt: agricultură,vânătoare şi silvicultură, industrie prelucrătoare, comerţ şi transporturi.
Capitolul II PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC
2.1 Potentialul natural
Relieful este predominant muntos, în general accidentat, înălţimile variind între 200 m în
depresiuni şi 2.300 m pe culmile munţilor (care reprezintă prin excelenţă 3/4 din teritoriu). Are
1
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
Munţii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului şi Bistriţa Aurie pânǎ la Valea
Ursului. Tot din Munţii Maramureşului face parte şi Obcina Ţapului, care este între Carlibaba şi
Ţibǎu.
Depresiunea Maramureş este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprindedealurile şi piemonturile şi alta în care intra vǎile, bazinetele şi micile depresiuni.Între
Cursurile de apa brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai: Viseu (cu Cisla, Vaser,
Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale larga marginita de terase,
la Somesul din sud, cu afluentii: Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerala: Borsa,Craciunesti, Breb, Botiza. Hidrografia este intregita de lacuri naturale glaciare situate in muntii
Rodnei si Gutaiului, de cele cu sare de la Ocna Sugatag si Costiui, precum si de amenajarile de la
Stramtori-Firiza, cu circa 18 milioane mc apa pentru alimentarea municipiului Baia Mare, si de
cele de la Runcu-Brazi-Firiza proiectate pentru 30 milioane mc apa care vor fi sursa de
aprovizionare pentru zonele Baia mare si Sighetu Marmatiei. Regimul precipitatiilor determina,
la nivelul judetului Maramures, o retea hidrografica bogata si densa, însumând o lungime de
peste 3100 km, în medie 0,5-0,7 km/km2.
În zona alpina scaderea debitelor se datoreaza perioadelor îndelungate de înghet (6-7 luni
pe an), prezentei circurilor si vailor glaciare datorita carora pe suprafete întinse se dezvolta
numai cursul principal al râului, cât si efectului cumpenei de apa, unde se resimte lipsa unei
retele de râuri cu scurgere permanenta.
În zonele mai joase, cu depozite de versanti mai groase, ploile bogate contribuie la o
fragmentare mai intensa a reliefului. Aici exista ape freatice din abundenta, care asigura
alimentarea cu apa a râurilor mici.
Alimentarea pluviala este caracteristica mai ales în lunile mai – iunie, când în regiunile
depresionare au loc viituri destul de mari.Reteaua hidrografica se înscrie în doua bazine
hidrografice distincte - Tisa si Somes – separate de lantul muntos vulcanic Gutâi – Tibles si
muntii Rodnei, care formeaza o axa ce strabate judetul pe directia NV-SE, respectiv V-E.
O mare bogǎţie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât şi al rezervei de apǎ sunt lacurile.
Mai numeroase,dar mici, sunt cele glaciare din Munţii Rodnei şi cele de tip periglaciar din
Munţii Maramureşului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu),lacurile de sub abrupturile Gutâiului
(Iezerul Mare, Iezerul Mic, Tǎul lui Dumitru).Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu
Mare,Iezerul Pietrosului (18 lacuri). În minele de sare de la Ocna Şugatag s-au format opt lacuri,
cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila, iar restul Tǎul fǎrǎ Fund, Lacul
4
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
Bǎtrâna, Lacul Roşu şi încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. Apele sǎrate şi lacurile care s-au
format la Ocna Şugatag şi Costiui au permis în timp dezvoltarea în
cele douǎ localitǎţi a unor staţiuni de agrement şi balneare, cu largi posibilitǎţi de tratament al
bolilor reumatismale.
Fauna si Vegetaţia Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane şi depresionare, care determinǎvegetaţia şi fauna caracteristicǎ acestora. În generalvegetaţia Munţilor Rodnei şi a Munţilor Maramureşului este
caracterizatǎ de pǎduri de conifere şi pajişti alpine.Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ
bogatǎ şi cu multe raritǎţi, rogozul, urechelniţa, azaleea
piticǎ etc. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului.
Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m şi
1700 m altitudine, coborând uneori pânǎ la 1400 m.
Coniferele, cu preponderenţǎ molidul, ocupǎ zone întinse în Munţii Maramureşului, Gutâi şi
Ţibleş. Pentru foioase distingem rǎşinoase, fag, gorun, stejar.Vegetaţia variatǎ şi bogatǎ aMaramureşului a determinat şi prezenţa unei faune adecvate.Pentru zonele alpine, capra neagrǎ
( Rupicapra rupicapra)a fost una din bogǎţiile şi mândriile Maramureşului, cu mare grijǎ a fost
repopulatǎ începând cu anul 1964. Se mai gǎseşte marmota( Marmota marmota), apreciatǎ
pentru blana şi pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ.
Pǎsǎrile alpine şi subalpine sunt prezente într-un mare numǎr, peste 30 de specii.
Amintim acvila de stâncǎ, brumǎriţa, raţa, cocoşul de munte, vântureţul roşu. În pǎdurile de
rǎşinoase gǎsim specii de animale şi pǎsǎri într-un mare numǎr, urşi, lupi,ciocǎnitoarea cu treidegete, forfecuţa galbenǎ, piţigoiul de brǎdet. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de
animale:cerbul carpatin,ursul brun,râsul,cǎpriorul, mistreţul,lupul, vulpea, iepurele, jderul de
pǎdure, jderul de piatrǎ,veveriţa, bursucul.
5
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ, peste 60 de specii cuibǎresc aici. Apele demunte (Tisa,Vişeu, Ruscova şi Vaşer) sunt bogate în peşti ca:lostriţa, pǎstrǎvul curcubeul,ţiparul, ştiuca, cleanul, mrana, scobarul etc. care însumeazǎ peste 23 de specii.
2.2 potentialul antropic
Acesta este reprezentat prin: unit i de cazare şi alimenta ie, mijloace deǎţ ţ
transport, instala ii de tratament sau agrement şi este condi ionat în primul rândţ ţ ǎ
de dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale existente.Volumul fluxurilor
turistice este determinat atât de cerere cât şi factorii acesteia, dar şi de gradul deă
dotare tehnic a teritoriilor.ă
Unit ile de cazare,indiferent de apartenen aăţ ţ
la sectorul comercial sau noncomercial,sunt
divizate,dup modul de ob inere/oferire a serviciiloră ţ
în unit i cu servicii prestate( hoteluri, hanuri,ăţ
ferme, case de oaspe i)şi unit i cu autoservire înţ ăţ
care se asigur doar g zduirea propriu-ă ă
zis ,serviciile de cur enie, prepararea hranei fiindă ăţ
Hotelul: reprezint unitatea de cazare destinat în principal turismuluiă ă
automobilistic.Categoriile sale de clasificare se încadreaz între 1 şi 5 stele şi poateă
fi de capacitate mare, mic şi mijlocie.În jude ul Maramureş sunt întâlnite hoteluriă ţ
ce se încadreaz din punct de vedere al clasific rii între 1 şi 4 stele.În privin aă ă ţ
structurii, aceaste unit ii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosindăţ
criterii diferite de segmentare ca: tipul unit ii, categoria de confort,forma deăţ propietate,perioada de func ionare, amplasarea în spa iu, importan a, etc.ţ ţ ţ
Motelul: este o unitate de tip hotelier de dimensiuni mici, amplasat deobicei de-aă
lungul şoselelor şi care ofer posibilit i speciale de parcare,cazare, hran , servicii,ă ăţ ă
carburan ii. In jude ul Maramureş, motelurile sunt construite lâng resurseleţ ţ ă
antropice sau naturale deoarece turişti s beneficieze de cât mai mult de ele.ă
6
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
Complexul turistic: sunt unit i de mari dimensiuni şi specific lor este faptul căţ ă
ofer toat gama de servicii sub aceleşi ad post:servicii de cazare, deă ă ă
alimenta ie, de tratament şi de agrement. Cel mai important compex turistic dinţ
jude ul Maramureş esteţ Compexul turistic Şuior (Baia Sprie), acesta având
categoria de 3 stele.
Acesta este amplasat la altitudinea de 688m la poalele Mun ilor Gutâ si dispune deţ
multiple atrac ii turistice, sportive şi de agrement.ţ
El este compus din trei unit i hoteliere:ăţ
• Iza cu dou camere single, opt camere duble şi patru cu pat matrimonial;ă
• Mara cu dou camere single, opt camere duble şi patru pat matrimonial;ă
• Igniş cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun şi de saun .ăFacilit ile oferite de Complexul Turistic Şuior sunt: resturant, sal de conferin e,ăţ ă ţ
room service, telefon, fitness, salon pentru servirea micului dejun, organizarea de
petreceri, fax, saun , televizor, minibar, internet, terenuri de sport (tenis de câmp,ă
handbal, fotbal, baschet), şi cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m şi o
diferen de nivel de 550 m, sp l torie, etc.ţă ă ă
Pensiunile turistice: sunt o structura de primire turistic cu o capacitate deă
cazare de pân la 10 camere,totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural şiă
pân la 20 de camere în mediul urban, func ionând în locuin ele cet enilor sau înă ţ ţ ăţ
cl diri independente, care asigur , în spa ii special amenajate, cazarea turiştilor şiă ă ţ
condi iile de preg tire şi servire a mesei.Datorit numeroaselor atrac ii turistice, aţ ă ă ţ
celor peste 100 de izvoare minerale,peste 60 de terenuri de vân toare,ă
multitudinea de lacuri naturale şi artificiale, cultura şi tradi iile fac din Maramureş unţ
c utat centru turistic si din acest motiv s-au înfiin at foarte multe pensiuni urbane şiă ţ
rurale.
Pensiunile agroturistice: sunt pensiuni turistice ce pot asigura,cazare şialimenta ie,dar îns ,o parte din alimenta ia turiştilor este realizat cu produse dinţ ă ţ ă
produc ia proprie a gospodarilor. Amplasarea lor trebuie s fie în locuri ferite deţ ă
poluare şi de orice elemente care ar pune via a sau s n tatea turiştilor în pericol. Peţ ă ă
teritoriul jude ului Maramureş sunt întâlnite peste 120 de pensiuniţ
agroturistice.Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unit i de cazare dinăţ
7
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
Turismul montan este practicat în urm toarele zone:ǎ
• Mun ii Rodnei, este o zon de creast cuprins între vârful Pietrosul Rodnei şiţ ă ă ă
vârful Ineu, lacurile din zona crestei Taul Pietrosu,Buh escu,Lacurile Lala Mare şiă
Lala Mic ), pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timpă
nefavorabil, în zona de crest lipsesc ad posturi.ă ă
• Mun ii C lim rii, zona Pietrosul şi Iezerul C limanului, regiunea 12 Apostoli cuţ ă ă ă
martori de eroziune, pe timp nefavorabil se acord mare importan marcajelor, înă ţă
zona de creast nu exist ad posturi.Pentru parcurgerea traseelor montane se potă ă ă
folosi ca punct de plecare şi sta iunile turistice sau localit ile amplasate înţ ăţ
apropierea zonelor montane.Durata unor trasee montane în jude oscileaz între 2-ţ ă10 ore, în func ie de zon şi masiv.ţ ă Dintre toate traseele ale jude ului cele maiţ
periculoase se afl în mun ii Rodnei.ă ţ
Dintre cele mai renumite sta iuni ale zonei sunt:ţ
Borşa sta iunea montan şi balneoclimateric ce ofer condi ii excelenteţ ă ă ă ţ
pentru practicarea alpinismului şi a sporturilor de iarn , pârtiile de schi fiindă
amenajate atât pentru încep tori cât şi pentru avansa i, având lungimi cuprinseă ţ
între 200 şi 3000 de metri şi z pada din decembrie şi pân în aprilie.ă ă
Pentru turiştii pasiona i de drume ii montane zona ofer numeroaseţ ţ ă
Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de v i înguste şi adânci s pate deă ă
ap de-a lungul timpului, v i active prin care mai curge apa, sau fosile prin careǎ ă
cursul de apa a disp rut sau este sezonier. Activitatea este deosebit deă
atractiv ,atât prin peisaj,cât,mai ales,prin diversitatea procedeelor necesareă
parcurgerii: c rare, coborâre, curgere prin tobogane naturale, travers ri deăţă ă marmite etc.
Capitolul III principalele atractii
3.1 Atracţii turistice:
Arii protejate prin lege: Rezervaţia Naturală Pietrosul Mare(Lacul Iezerul, căldărileglaciare Zănoaga Mare şi Mică), Rezervaţia Creasta Cocoşului, Pădurea de stejar de laBavna, Lacul Morărenilor etc
Biserici din lemn (patrimoniu al UNESCO): Biserica „Intrarea Maicii Domnului înBiserică” construită în anul 1720 din comuna Bârsana, Biserica „Sf. Nicolae” construităîn anul 1643 din comuna Budeşti, Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” construită în1770 din comuna Deşeşti, Biserica „Naşterea Maicii Domnului” datând din anul 1717 dincomuna Ieud, Biserica „Sfinţii Arh. Mihail şi Gavril” datând din anul 1663 din satulRogoz, , Biserica „Sfinţii Arh. Mihail şi Gavril” datând din anul 1798 din comuna Rogoz,Biserica din lemn „Sfânta Paraschiva” contruită în anul 1604 în comuna Poienile Izei.
Mânăstiri din Maramureş: Manastirea Barsana (Bârsana), Schitul Chiuzbaia(Chiuzbaia), Manastirea Dragomiresti (Dragomireşti),Manastirea Habra (lângă BaiaMare), Mânastirea Înălţarea Sfintei Cruci (Sat Dumbrava), Manastirea Moisei (Moisei),Manastirea Naşterea Domnului (Sat Valeni, Comuna Calineşti), Mânăstirea NaştereaMaicii Domnului (propopopiatul Lapuş), Schitul Naşterea Maicii Domnului(Protopopiatul Viseu - Valea Scradei), Mânăstirea Rohia (Sat Rohia, Targul Lapuş),Manastirea Rohita (Sat Boiereni), Mânăstirea Sfânta Treime (Comuna Suciu de Sus -Breaza), Mânăstirea Sfantul Ilie (Dealu Mare), Mânăstirea Sfântul Iosif Mărturisitorul(Sîpânţa), Mânăstirea Sfântul Nicolae (Baia Borşa), Mânăstirea Sfinţii ÎmpăraţiConstantin şi Elena (Comuna Budeşti), Schitul Tăierea Capului Sfântului IoanBotezătorul (Izvoarele), Schitul Valea Sasului (Comuna Botiza).
Cimitirul Vesel: Cimitirul datează de la mijlocul anilor 1930 şi este creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş, sculptor, pictor si poet în acelaşi timp. Creativitatea lui Pătraş ascos la iveala aceasta monumentală şi renumită operă de artă. Mai bine de 50 de aniartistul a creat sute de cruci din lemn sculptate în stilul său caracteristic. După moartealui, în 1977, opera lui a fost continuată de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu. Materialul
12
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
folosit pentru cruci este lemn de stejar care este inscripţionat manual, după ce a fost tăiatşi uscat. În partea de sus a fiecărei cruci, există un basorelief cu o scenă din viaţa celuidecedat. Scenele sunt simple şi am putea spune chiar naive în stil, dar aduc din trecutviaţa locuitorilor satului, prezentând un aspect relevant din existenţa fiecăruia. Ele prezintă femei torcând lână, ţesând covoare sau făcând pâine, bărbaţi care taie lemne sau
ară pământul, păstori cu turmele, lucrători în lemn, lăutari şi multe alte ocupaţii. După cecrucea este sculptată, ea este pictată de obicei cu un fundal albastru, aşa numitul“Albastru de Săpânţa“. Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben, roşu, alb şiverde.
Mocăniţa de pe Valea Vaserului: Pe valea Vaserului circulă, pufăind din greu, cumaxim 30 km/h, ultima „mocaniţă” de la noi. Vreo 40 de kilometri. Pe vale, undesingurul acces este bătrâna „maşină cu aburi” care îşi toarnă nisip pe „cale” şi îşi ia avânt pe o pantă de câteva grade înclinaţie, circulă mai tot timpul forestierii şi, din când încând, câte un grup de turişti dornici de o experienţă inedită.
3.2Fondul turistic etnografic si folcloric
Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic,specificul
etnografic şi folcloric,prezenţa unor monumente istorice şi de arhitecturǎ,mulţimea izvoarelor
minerale şi prezenţa staţiunuilor climaterice conferǎ judeţuluiMaramureş un valoros potenţial
turistic.Dintre toate acestea,cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turiştii prin
frumuseţea şi diversitatea caselor,porţilor
tradiţionale,uneltelor,ţesǎturilor,ceramicii,bisericilor,datinilor şi folclorului, unice prinsemnificaţie, vechime şi desfǎşurare.
Privitǎ în ansamblu,aşezarea maramureşeanǎ are ca dominantǎ biserica, care în general
este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrţi ,,susani" şi „josani".
Biserica, în general este amplasatǎ pe un patrimoniu, de unde dominǎ satul. În jurul bisericii este
cimitirul satului.
3.3 Meşteşugurile ţǎrǎneşti
Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului, în special în
perioada când satele erau ,,închise", guvernate de un sistem autarhic. Odatǎ
create, ele s-au perfecţionat, pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre.
a-Torsul, ţesutul şi cusutul
13
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
Ambianţa interiorului casei din Maramureş este armonizatǎ de prezenţa textilelor
care,prin varietatea lor, bogǎţia formelor, motivelor decorative,a cromaticii şi nu în ultimul rând
a felului cum sunt aranjate, dau o notǎ specificǎ zonei.Tehnicile de confecţionare a ţolurilor şi
covoarelor sunt in „ciur” şi in „prinse” sau fire intrepătrunse.Se lucrează la războiul de ţesut
orizontal (numit „tiară”), distanţa intre stative fiind in funcţie de lăţimea covorului.Dupǎ funcţia
ţesǎturilor în cadrul casei se disting:ţesǎturi de uz curent (cerga, ţolul, ţolinca, lepedeul, faţa de
perinǎ, ştergarele, faţa de masǎ); ţesǎturi cu caracter decorativ;ţesǎturile de ritual .
b-Prelucrarea lemnului Meşteşugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎţia pǎdurilor de
foioase şi rǎşinoase, pǎduri care şi astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului.Viaţa de azi a impus
în Maramureş noi tehnici şi materiale de construcţie.Meşteşugarii de case şi porţi, prezenţi în
toate satele zonei, folosesc şi astǎzi vechile tehnici tradiţionale:cioplitul lemnului cu securea,
fǎtuitul cu barda, tǎiatul şi crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul şi joagǎrul,securirea pentru
drǎnitit,rindele,dǎlţi,sfredele.În cadrul Maramureşului,comuna Sǎpânţa face o notǎ aparte în
privinţa artei lemnului.Meşterul Stan Ion Patraş a colorat lemnul sculptat tot de el, în albastru ca
fond,iar pentru sublinieri a folosit galbenul,roşul,albul.Stan Patraş a mai lucrat şi mobilier
ţǎrǎnesc, miniaturi, picturi pe lemn.
c-Olǎritul Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramureşenilor piese vechi
de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel, Sighet, Ieud.
asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. Efectul
deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma şi culoarea roşie
nesmǎlţuitǎ.Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire,piese de mare
rafinament artistic pǎtrunzând în colecţiile muzeelor zonale,naţionale şi
în multe colecţii particulare.Şi astǎzi vasele ceramice îşi gǎsesc rolul lor funcţional (pentru apǎ,lapte, preparatul hranei), iar pentru calitǎţile lor estetice se folosesc şi în decorarea
interiorului.O importanţă deosebită in tehnica olăritului de la Săcel o are cuptorul de ars
oalele,care este de formă semisferoidală-ovoidală,cu vatră neorganizată,simplă şi care se
incadrează in categoria cuptoarelor de tip roman.
14
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
propriu-zisǎ (grǎdina, livada, grǎdiniţa, curtea cu casa şi ocolul vitelor) şi terenurile din afara
gospodǎriei (fâneţe, pǎmânt arabil, pǎdure).
Satul maramureşean, pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul
"civilizaţiei lemnului".Toate componentele,de la poarta de intrare pânǎ la casǎ, erauconfecţionate din lemn, la fel ca şi morile, pivele, vâltorile şi uleiniţele, dar şi construcţiile
administrative.Din lemn erau şi semnele de mormânt - crucile - şi troiţele de hotar şi ca o sintezǎ
a geniului creator ţǎrǎnesc tot din lemn erau construite şi bisericile maramureşene.Intrând într-o
casǎ ţǎrǎneascǎ se observa abundenţa produselor textile de tot felul,colorate, mobilier modern în
amestec cu piese tradiţionale, vase emailate cu motive strident colorate. Interiorul ţǎrǎnesc
tradiţional condiţionat de factori social-economici, etnopsihologici, geoclimatici a fost şi este
supus nevoii de înnoire.
3.5 Portul popular
Maramureşul,sub aspectul creaţiei populare,este o zona unitarǎ
cu caracteristici specifice de necontestat.Un loc important în domeniul
acestei creaţii îl deţine portul popular.
Costumul femeiesc din Maramureş, cu multe elemente
specifice locale.Găteala capului este mai simplă decat in alte zone
etnografice,dar implică elemente deosebite cand este purtată de
mireasă.Fetele şi femeile căsătorite poartă basmale din panză
colorată,iar bătranele basmale negre.Diferenţele constau in modul cum se innoadă
basmaua.Cǎmǎşile femeieşti,confecţionate din pânzǎ albǎ ţesutǎ în casǎ.La femeile tinere şi fete,
decolteul şi mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ şi cu
fire divers colorate.O cǎmaşǎ bogat ornamentatǎ este cǎmaşa de Sǎpânţa.Croiul cu mâneca
încreţitǎ prinsǎ din umǎr şi decolteul pǎtrat.Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel
din pǎnurǎ de lânǎ şi cojocul din blanǎ de miel, brodat cu lânǎ finǎ, divers coloratǎ.Diferenţieri
apar şi in funcţie de varstă;de exemplu,cămăşile purtate de bătrane au ornamentele lucrate cu alb
pe alb, uneori cu discrete infuzii de galben.Cămaşa femeilor căsătorite este şi ea sobră,dar fire de
culoare accentuează decorarea decolteului şi a manecilor.La cămăşile purtate de fete,culorile
folosite frecvent sunt galbenul,roşul,albastrul,portocaliul şi mai rar verdele. Podoabele femeilor
17
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
din Maramureş sunt puţine unde la gât poartǎ şi azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate, înşirate şi
împletite
sau "ţesute" în motive geometrice.Incălţămintea este compusă in general din opinci, care se
poartă cu obiele de lană sau cu ciorapi impletiţi din lană albă, infăşuraţi cu „aţe” din lană neagră.
Costumul bǎrbǎtesc are cateva elemente
specifice.Vara,acoperămantulcapului il constituie pălăria
(„clopul”),palariile din paie cu borurile mai largi si cu
pana.Iarna se purtau căciuli cu fundul rotunjit,aşa-zisele„cuşme
rotilate”, confecţionate din blană de miel. Cǎmaşa tradiţionalǎ
bǎrbǎteascǎ, confecţionatǎ din cânepǎ şi in,astǎzi din bumbac
ţesutǎ în doua ite.La cămaşa „bătranească”, croiul era simplu, piepţii nedepăşind ca lungime lăţimea manecilor. Zona rămasă
goală era acoperită de chimir care ajungea pană aproape sub
braţ.Chimirul avea rolul de a proteja mijlocul in timpul
muncilor grele. „Gatiile” (pantalonii) fac parte din costumul de
vară (se poartă şi iarna, sub cioareci).Sunt largi (de lăţimea panzei) şi au jos ornamente simple.La
mijloc se strang cu brăcinari. Iarna,bărbaţii poartă cioareci confecţionaţi din pănură albă,ţesută in
patru iţe şi dată la piuă.Croiul este drept; in partea de jos au o manşetă lată de 15—20 cm.
Pieptarele sunt căptuşite cu panză industrială,au un buzunar mare inăuntru şi două buzunare mici
in afară, in partea de jos.In general,incălţămintea, bărbătească tradiţională era constituită din
opinci din piele de vită sau de porc, cu gurguiul intr-o parte. Piciorul era infăşurat in obiele de
pănură albă şi incins cu „aţe” late impletite din lană neagră.O piesă de port nelipsită in zilele de
sărbătoare era şi este ,,trăistuţa feciorească”,de dimensiuni mici, ţesută din lană, in două iţe.
O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor,piesele sunt tratate
cu sânge de ied în amestec cu unt,cearǎ de albine şi rǎşinǎ de brad,în felul acesta devenindimpermeabile şi imune la insecte.Se fierb cu scoarţǎ de arin şi capǎtǎ o culoare neagrǎ.Hainele
pǎcurarilor se numesc smolenci .
3.6Folclorul autentic
18
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
maramuresean releva viata oamenilor de pe aceste locuri,
cu bucuriile si necazurile lor.Folclorul maramuresean este un
act sincretic, textele versificate fiind însotite de melodie
încântece si de ritm în strigaturi. Poezia populara din
Maramures, în general, are un caracter liric. Zona
Maramuresului este dominata de asa-zisa „hore”(cântec
versificat) sau de „horea lunga” care se cânta si din frunza.
Specifice zonei sunt, alaturi de horea lunga, si alte hore de
dragoste, de dor si jale, precum si strigaturile.În cadrul repertoriului pastoresc,folclorul
pastreaza cântece si instrumente arhaice.La„trâmbdita”(tulnic)se cânta „chemarea oilor”,
„anuntul pacurarilor”, la fluier se cânta singuratatea si izolarea, pe melodii specifice.Instrumentul care sa impus în folclorul muzical maramuresean este cetera.
În cadrul folclorului coregrafic distingem în Maramures jocuri barbatesti, femeiesti si
mixte. Dintre cele barbatesti amintim: „Barbatescu”, „Feciorescu”, „De sarit” , „De batut
în palme”, dintre jocurile femeiesti: „De-a babelor prin casa” si „Jocul drustelor”, iar dintre
jocurile mixte „Invârtita”.
3.7Monumentele de arhitecturǎ, bisericile şi porţile maramureşene
Maramureşul şi-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin construcţiile de lemn,case şi
biserici, mori şi semne de mormânt,acareturi gospodǎreşti şi unelte.Prezenţa, în toate satele
Maramureşului, a bisericilor de lemn,este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul
veacurilor în viaţa şi spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri.
Din punct de vedere al planimetriei,la bisericile maramureşene
se constatǎ unitatea de concepţie, edificiile fiind ridicate pe sistemul
de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ şi
uşilor masive de la intrare, precum şi ale ferestrelor,poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim
frecvent şi la casele tradiţionale şi care, sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat,
având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ, astǎzi trecutǎ în planul artisticului.
Între monumentele Maramureşului,un loc aparte îl au troiţele de hotar,atât despecifice satelor româneşti. În Muzeul Etnografic al Maramureşului din Sighetul
Marmaţiei se mai pǎstreazǎ elemente componente - sculpturi ca "Sf. Ioan", mai
multe rǎstigniri "Iisus Hristos", "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troiţele din
secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Maramureşul are puţine monumente vechi
din zid (de piatrǎ, pǎmânt, cǎrǎmidǎ). Printre acestea, cetǎţuia dacicǎ cu
suprapunere medievalǎ de la Onceşti, aşezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎţii din
muncipiul Sighetul Marmaţiei, datatǎ la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului.
Un element important al gospodǎriei maramureşene îl constituie
porţile, adesea cu o înfǎţişare monumentalǎ. Poarta maramureşeanǎ
"clasicǎ" şi cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ,
confecţionaţi din lemn de stejar, dispuşi paralel şi în acelaşi plan. Poarta
maramureşeanǎ este, în afarǎ de atributele deja descrise, şi o marcǎ de
identitate culturalǎ, zonalǎ şi localǎ. Poarta rǎmâne ca un simbol al
Maramureşului, reînnoindu-se an de an pe aceeaşi structurǎ, pe acelaşi
model.
3.8 Instalatii tehnice
Depresiunea intracarpatica Maramures este strabatuta de
izvoare si râuri cu un debit destul de constant, datorat si
vegetatiei bogate în paduri. Aceste conditii geo-climatice au
asigurat de-a lungul veacurilor un cadru propice
dezvoltariiindustriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate
hidraulic. In anul 1957 in Maramures se inregistrau 276 instalatii
tehnice actionate de apa.In general instalatiile nu apar izolate ci
grupate in adevarate complexe: moara cu valtoare si
piua,joagar,batoza.
20
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
Alte instalatii actionate manual sunt:rasnita,dispozitiv de reglare a fainii,instalatii pentru
obtinerea uleiului comestibil etc.
3.9Obiceiurile
Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existenţial al oamenilor şi constituie un sistem de viaţǎ
care s-a statornicit în timp,în cadrul cǎruia s-au produs şi se produc schimbǎri, de sens şi
funcţionale, dar care se menţin şi în zilele noastre,pǎstrându-şi funcţiile esenţiale.
Obiceiurile de nastere
In toate comunitatile maramuresene nasterea avea loc in prezenta moasei ce va sta alaturi
de lehuza dandu-i sfaturi.Prima baie a noului nascut se facea de moasa cu apa adusa de la rau sau
din fantana inainte de asfintitul soarelui.Baia se facea cu apa calduta in care se punea unsoare devaca,flori de pe cununa de mireasa a mamei,lapte de mama si banuti.Apa apoi se va arunca in
gradinita cu flori.Daca copilul era bolnav mama il “vindea” pe fereastra unei femei cu copii multi
si sanatosi cu aceasta ocazie se schimba si numele acestuia dupa o perioada fiind crestinat.Daca
copilul se nastea mort era considerat strigoi.
Obiceiurile de nunta
Nuntiile din zona aceasta nu au ceva aparte de celelalte
zone.Caracteristic zonei Maramuresului este Stegarul alcatuit din
naframe,batiste,cipci colorate si un clopotel ce este carat de un var
al mirelui ce il insotea permanent,sa aseze nuntasii la masa.Seara
dinainte nuntii feciorii merg la mire pentru a se prinde toti in roata
la Jocul Steagului. O atentie deosebita la nunta se acorda gatelii
capului.Vestimentatia miresei era alcatuita dintr-o camasa alba
scurta,poale albe.Peste camasa se purta un pieptar din panura, iar
deasupra guba din lana alba.Apoi duminica inaintea nuntii mirii
mergeau la biserica.
Obiceiuri de inmormantare
21
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
Moartea era anuntata întregii comunitati în mai multe moduri:se trageau
clopotele,barbatii din familie umblau cu capul descoperit si nebarbieriti,la casa mortului se punea
un steag negru, femeile purtau naframa neagra si-si despleteau parul. În camera în care era depus
mortul se luau oglinzile si podoabele de pe pereti; mortul era depus pe masa sau pe lavita, în
sicriu deschis, Hainele cu care urma sa fie înmormântat se pregateau înca din timpul vietii.La
capul lui ardea tot timpul o lumânare din ceara (numita „lumina sufletului”). Tot din ceara se
mai facea o lumânare de dimensiunea mortului („lumina trupului”).
Timp de doua nopti, feciori si barbati vin la casa mortului pentru a nu-l lasa singur.Ei joaca
diverse jocuri distractive,fac glume amintesc de trecutul mortului. La înmormântare participa,
într-un fel sau altul, întreaga comunitate.
Moartea unui tânar constituie un eveniment care afecteaza întreaga comunitatesateasca.Tinerilor necasatoriti li se face „înmormântarea nunta” care include toate obiceiurile
din cadrul ceremonialului de înmormântare,dar si momentele esentiale ale
nuntii.Mirele,mireasa,drusca,stegarul sunt prezenti simbolic în cadrul ritualului,cortegiul mortuar
este însotit de ceterasi,iar un grup de fete cânta.Mireasa si drusca tin o naframa alba pe sub
sicriu. Acasa, dupa înmormântare, se desfasoara nunta cu tot specificul ei, implicit
jocul,strigaturile, voia buna.
Obiceiurile de iarna
Tot ce se face pe parcursul celor 12 zile ale sărbătorilor
de iarnă se pune sub semnul binelui, bucuriei, optimismului
care se manifestă prin colinde de o rară frumuseţe, ce se
incheie cu urări de sănătate pentru oamenii casei,belşug şi
roade bogate in agricultură.Repertoriul colindelor include
colinde specifice copiilor, grupurilor de feciori şi fete, bătranilor. In satele Maramureşului circulă colinde care aduc in
prezent rituri dispărute in negura vremurilor.In
casă,colindătorii sunt cinstiţi cu mancăruri şi băuturi
specifice.Se mai colindă cu gazdele impreună şi apoi grupul
pleacă mai departe.
22
7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures
Din analiza unităţilor de cazare pe tipuri, am constatat că únele tipuri sunt aproape inexistente.De exemplu, există doar un camping în tot judeţul. Marea majoritate a turiştilor străini suntînclinaţi către acest tip de structură de cazare, mulţi dintre ei având rulote cu care călătoresc îndiverse locuri. De aceea cred că ar fi indicat să se construiască cel puţin încă două camping-uri,dar care în afară de locuri de campat pentru rulote şi corturi să aibă şi bungalow-uri dotate cu tot
ce este necesar. De asemenea pentru atragerea turiştilor este necesar ca toate echipamentele dindotarea camping-ului să fie la cele mai înalte standarde pentru a oferi turiştilor calitatea şiserviciile pe care şi le doresc. Pentru promovarea camping-urilor recomand înscrierea acestora încataloage naţionale şi internaţionale pe această temă, precum şi pe site-uri de specialitate.
Un alt aspect vizat îl reprezintă taberele. Aş recomanda mărirea numărului de tabere existente în judeţ şi diversificarea precum şi clasificarea lor în : preşcolare, şcolare, pre-universitare şiuniversitare. Sunt de părere că mulţi tineri îşi doresc să meargă în tabere dar să aibă parte decondiţii decente, atât în ceea ce priveşte alimentaţia, cât şi cazarea.
Pentru ca turişii să poată vizita dacă nu toate obiectivele turistice din judeţ măcar pe cele maiimportante, să se implementeze un tip de circuit turistic existent şi în Luxemburg, care conduceturistul de la obiectiv la obiectiv, la final întorcându-se la primul obiectiv turistic. Consider că înacest fel un turist ar avea o satisfacţie mai mare văzând majoritatea obiectivelor şi în acest fel s-ar acoperi şi un număr mai mare de locuri de cazare deoarece unele obiective sunt la cevadistanţă unele de altele şi turisul va necesita cel mai probabil să înnopteze undeva.
BIBLIOGRAFIE
1. Breviarul turistic al Judeţului Maramureş 2007
2. Breviarul turistic la Judeţului Maramureş 2006
3. Consiliul Judeţean al Judeţului Maramureş ( www.cjmaramureş.ro)
4. Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Maramureş (www.ccim.ro)
5. Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş (www.maramureş.insse.ro)