Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii
1. Rolul asistentei medicale in sectia de boli
dermato-venerice
2. Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii3. Planul de
ingrijire la un pacient internat in sectia de boli
dermato-venericeAs.Univ.Asistent medical Generalist Principal
Licentiat M.Cucu1. Rolul asistentei medicale in sectia de boli
dermato-venericeIntroducere
Obiectul dermato-venerologiei l constituie totalitatea
patofenomenelor care se produc la nivelul organului cutanat (piele,
mucgggoase accesibile, fanere), la orice varsta.
are competenta de a le trata prin mijloace medicale si
chirurgicale.
Venerologia-are ca obiect tratarea in totalitatea infectiilor cu
transmitere sexuala, apartine acestei specialitati deoarece atat
calea de contaminare cat si majoritatea manifestarilor clinice a
acestor infectii sunt localizate la nivel cutaneo-mucos.
Rolul asistentei medicale
Analizeaz semnele si simptomele specifice din afectiunile
dermatologice.
Identific problemele de dependent si stabileste diagnostice de
ingrijire la pacientii cu afectiuni dermatologice.
Elaboreaz planul de ingrijire in functie de prioritatile
problemelor si a satisfacerii nevoilor de baza Fixeaza obiective
realizabile pe termen scurt si lung,urmarind atingerea
performantelor specifice individului
Atitudine de intel colaborare cu persoane
abilitate,cunoscandu-si rolul si locul in echipa de ingrijire Aplic
interventiile proprii si delegate specifice bolilor
dermatologice
Pregtirea materialelor si instrumentelor adecvate
interventiilor
Pregtirea fizic si psihic a pacientului
Efectuarea interventiilor Aplica regulile si normele de
prevenirea transmiterii infectiilor Asigura mediul de siguranta
pentru pacient si pentru sine
Asigura cofidentialitatea persoanei ingrijite
Cunoasterea modului de sterilizare al instrumentarului
utilizat
Cunoasterea regulilor de asepsie si antisepsie a
mediului,materialelor,tegumentelor
Cunoasterea tehnicii de tratament,de recoltare a
analizelor,toaleta,circuite septice,aseptice
2. Notiuni de anatomie si fiziologie a pieliiPielea, un organ
senzorial care potejeaz organismul fiind o barier ntre organism i
mediu extern si experimentand senzatii de atingere / presiune,
temperatura si durere prin intermediul multor terminatii nervoase
si a receptorilor care recunosc si transmit acesti stimuli.
La aduli, pielea are o suprafa de 1,5-2 m2 , iar masa ei se
ridic, lund n considerare i hipoderma, la 18-20 kg. Grosimea pielii
este de 0,5-4 mm - cel mai groas n palm i pe tlpi (do 80m) i cel
mai subire pe abdomen (6-36m).
Grosimea hipodermei (esutul adipos) se modific cu odat cu vrsta,
se modific de asemenea n funcie de sex, hran i condiiile de
via.
Funciile pielii(fig1) funcia de aprare, mpidic ptrunderea unor
ageni patogeni n organism (bacterii, substane toxice, radiaii)
funcia termoregulatoare la meninerea unei:
temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supranclzirii
reduce temperatura prin exaporarea evaporarea apei din sudoare,
temperatur sczut pentru reducerea pierderii temperaturii corporale,
firele de pr prin Musculus arrector pili se zbrlesc pielea avnd
aspectul de piele de gsc.
funcia de aprare fa de razele ultraviolete aceast funcie e
realizat de stratul cornos stratum corneum absoarbe i reflect cam
50% din radiaii, absorbirea radiaiilor se realizeaz prin pigmentul
din piele melanin producnd bronzarea pielii, la o expunere extrem
la aceste radiaii se poate produce cancerul de piele.
funcia imunologic a pielii este realizat de celulele Langerhans
din piele.
funcia de organ de sim este una din funciile de comunicare a
pielii cu mediul nconjurtor, aceasta fiind ndeplinit de
receptorii:
de durere (fiind pn la 200/cm2),
de presiune (corpusculii Vater-Pacini),
termoreceptorii (corpusculii Krause),
receptorii la ntindere (corpusculii Ruffini),
receptorii tactili sunt mai dei la buze, degete, limb, sfrcul
mamelei, organele genitale externe (corpusculii Meissner i celulele
Merkel).
pielea ca rezervor de celule embrionare aceast funcie este
folosit de chirurgie n transplanturi.
Fig.1.Functiile pielii
functia secretorie-este asigurata de glandele sudoripare si
glandele sebacee si difera in functie de sex,varstaStructura
pielii- pielea este formata din trei straturi distincte(fig.2si
fig.2 a):
hipoderma (esutul subcutanat) (subcutis);
dermul (pielea propriu-zis) (corium);
epiderma (epidermidis).
Fig.2-Structura pielii:epiderma (cu straturile sale, remarca
lipsa vaselor de sange), derma (care inglobeaza vasele de sange si
limfatice, nervii, firele de par si muschii aferenti, glandele
sudoripare si sebacee).(Sursa: J. Malmivuo & R. Plonsey)
Hipodermul(esutul subcutanat (subcutis, hypodermis)-numit de
asemenea hypodermis sau subcutis este cel mai adanc tesut al
pielii. Este format din tesut conjunctiv si cu exceptia catorva
locuri acesta este bogat in celule grase (grasime subcutanata)
Tesutul subcutanat este flexibil, are o elasticitate la stimulii
mecanici si poate face cute. Vine in contact cu fibrele musculare
si periostul. Vasele de sange, nervii (receptori tactili) glandele
cutanate (foliculii firelor de par, glandele sudoripare) se gasesc
in subcutis.
Dermul (corium)-impreuna cu epiderma sunt cunoscute sub numele
de cutis. Este format dintr-o retea de: colagen si fibre
elastice,
nervi si vase de sange si nu contine tesut adipos.
Dermul se imparte in 2 straturi:
Stratul reticular(stratum reticulare) -acesta este stratul cel
mai de jos al dermului si este format dintr-o retea densa,
neregulata de tesut conjunctiv.
Dermul papilar(stratum papillare)-stratul superior al dermului
vine in contact cu epidermul, fiind conectat prin punti dermice.
Tesutul conjunctiv al dermului bogat vascularizat si inervat este
raspunzator pentru aspectul pielii cat si pentru elasticitatea si
fermitatea acesteia.
Epiderma(epidermidis)-este un epiteliu scuamos gros,
keratinizat, pluristratificat care acopera corpul si a carei
grosime variaza intre 0.3 mm si cativa milimetri. Straturile
epidermului sunt:
Strat bazal (stratum basale)-celulele epidermale noi se formeaza
in stratul bazal. Celulele migreaza incet si se keratinizeaza catre
stratul cornos (invelis cornos). Melanina care este necesara pentru
protejarea pielii impotriva luminii solare este sintetizata in
stratul bazal. Strat spinos(stratum spinosum)-spatiile
intercelulare pot fi gasite intre celulele stratului spinos si
acestea contin provizii de nutrienti si oxigen pentru celule.
Strat granulos(stratum granulosum)-este format din celule
fusiforme care contin granule de keratina necesare pentru refractia
luminii.
Strat cornos(stratum corneum)-este tesutul superficial de la
suprafata pielii si este format din celule epiteliale keratinizate
moarte care sunt continu indepartate prin procesul de descuamare.
Formeza bariera principala impotriva factorilor nocivi ai
mediului.
Fig2.a1. Muschiul;2.Fascia;3.Vena;4.Artera;5.Nerv;6.Vase
limfatice;7.Tesut adipos;8.Fibre de colagen din tesutul
conjunctiv
9.Glande sudoripare;10.Foliculul firului de
par;11.Papila;12.Glanda sebacee;13.Receptor (ex. receptor
tactil);14.Por al glandei sudoripare;15.Strat cornos;16.Strat
bazal;17.Melanocit;18.Muschiul erector al firului de par
Terminaiile nervoase libere-recepioneaz excitaiile tactile,
termice, dureroase, presionale i vibratorii. Sunt situate n toate
straturile pielii.
Cropusculii Meissner(M) sunt stimulai de atingeri fine. Se gsesc
la nivelul papilelor dermice.
Cropusculii Ruffini(R) recepioneaz excitaiile pentru senzaia de
cald, traciunile i deformaiile. Sunt situai n derm i hipoderm.
Cropusculii Pacini(P) sunt stimulai de micri slabe, rapide i de
intensitate mic. Sunt situai n hipoderm, muchi, tendoane i
articulaii.
Cropusculii Krause recepioneaz excitaiile pentru senzaia de
rece. Sunt mai numeroi la nivelul minilor i feei (n derm).
Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice, se
adapteaz lent i parial. Sunt situate n epiderm.
Anexele pielii:
Glande sudoripare ecrine-distribuite pe intreaga
suprafata,predomina pe palme,plante,frunte
Secretia acestor glande este merocrina
Gande sudoripare apocrine- se dezvolta complet la pubertate
si
sunt grupate in:
regiunile axilare
perimamelonare
inghinale
pubiana
perineala
perianala
Glande sebacee-glandulare-sunt distribuite neuniform pe
suprafata
cutanata,pe pielea paroasa a
capului,frunte,braji,barbie,reg.mediana a spatelui si presternal(nu
se gasesc pe plante si palme)
In 24 ore ele produc 1-2 gr.sebum,aceasta realizandu-se in flux
continuu Firul de parprezinta din profunzime spre suprafata: papila
foliculara-constituita din tesut dermic,bine vascularizat cu rol in
nutritia firului de par bulbul-reprezentat de extremitatea
profunda,bombata,care coafeaza papila radacina-portiunea din
grosimea pielii
tija(firul de par)-partea vizibila a firului de par
Unghiile-sunt lame cornoase se afla pe partea dorsala ale
ultimelor falange
cresterea lor este mai rapida ziua decat noaptea(ritm
cicardin)
unghiile cresc mai rapid la tineri,gravide
in caz de afectarea se ajunge la o patologie
infectii,psoriasis
modificarile unghinale pot fi congenitale sau dobandite
Inflamatia este totalitatea reactiilor biologice determinate de
patrunderea unui agent flogogen in piele, fie din mediul extern,
fie din cel intern.
Leziunile cutanate elementareLeziunile cutanate reprezinta
modificrile morfoclinice,ca raspuns fata de agrsiunile interne sau
externe.Simptomatologia
Leziuni elementare in derm(dermita)se traduc prin leziuni :
circulatoare
hiperplazice
degenerative
neoplazice Tulburarile circulatoare Congestia sau hiperemia -in
orice stare patologica inflamatoare, cantitatea sangelui din vasele
tesuturilor afectate creste, fenomen denumit congestie. Aceasta
poate fi Eritem sau congestia activa-prin flux arterial exagerat si
se manifesta clinic printr-o roseata limitata sau difuza, care
dispare la digitopresiune si este hipertermica.
Daca roseata este limitata, vorbim de eritem, daca este
generalizata, se numeste eritrodermie.
Eritem sau congestia pasiva-prin staza venoasa, se manifesta
clinic printr-o roseata violacee, care dispare la
digitopresiune.
Temperatura locala este scazuta si leziunea este usor dureroasa.
Macula purpurica este format din serozitatea care se acumuleaza in
sistemul lacunar.La inceput are culoarea rosie,in timp
violacee,apoi galben-verzui si dispare in 20-30 de zile
In majoritatea cazurilor este inflamator, fiind insotit de
congestie, iar in cazuri rare poate fi neinflamator, de origine
mecanica, toxica, nervoasa. Hemoragia este produsa cu sau fara
ruptura peretilor vasculari. Clinic, hemoragia apare pe pielea
sanatoasa, sub forma unor pete rosii-purpurice, numite dupa marime
si forma petesii sau echimoze. Tulburari inflamatoare ale dermului
Hiperplazie celulara -cand cauza nociva actioneaza prin excitatiile
primite de la receptorii cutanati, iar procesele nu se limiteaza la
tulburarile circulatoare care sunt in faza initiala a inflamatiei,
ci ele se amplifica, Infiltratul este o aglomerare de celule care
modifica sau tranforma structura dermului. Infiltratul are o
compozitie celulara diferita, dupa cum inflamatia este acuta,
subacuta sau cronica. Infiltratele inflamatiei cronice se numesc
granuloame. Tipurile cele mai cunoscute sunt: granulomul
tuberculos, granulomul sifilitic, tuberculul micotic, tuberculul
lepros, tuberculul leucemic si sarcoidic.
Leziunile vasculare la nivelul pielii:
Peteiile:sunt pete hemoragice de dimensiuni mici (sub 1cm) de
form rotund sau oval ce apar pe piele sau mucoase. Echimozele :sunt
pete hemoragice dermo-hipodermice mai mari de 1cm.
Telangiectaziile:sunt dilatri ale vaselor mici pe piele sau
mucoase ce apar n hipovitaminoze B, sarcin, ciroz, consum de
anticoncepionale.Leziunile cutanate elementare sunt:
Macula sau pata este o leziune elementara caracterizata printr-o
coloratie, care se formeaza pe piele intr-un teritoriu circumscris
sau difuz.
Coloratie este conditionata de modificarea factorilor care in
ansamblu lor imprima coloratia normala a pielii, si anume pigmentul
melanic, vasele sanvine si structura epidermului. Pata sau
macula-modificare de culoare circumscrisa la nivelul pielii .
CuloareCauza
RosieCresterea irigatiei sanguine
Inmultirea vaselor
Iesirea hematiilor prin peretele vascular
pata mica=petesii
pete mari=echimoze
BrunaInmultirea melaninei sau a melanocitelor
Depunere de hemosiderina
albaPierderea pigmentului
Ingustarea vaselor
Petele discromice se caracterizeaza prin aceea ca nu dispar la
digitopresiune, sunt permanente sau trecatoare si nu sunt insotite
de fenomene inflamatoare. Se pot intalni: Pete hipercromice sau
pigmentare, conditionate de un exces de pigment, avand o culoare
bruna-neagra si pot fi: -congenitale (nevii pigmentari) -dobandite
Pete acromice, conditionate de lipsa de pigment melanic si sunt.
-congenitale-albinism -dobandite- primitive(vitiligo)
-secundare(leucodermia) Pete artificiale, conditionate de substante
colorante introduse artificial in piele sau substante
care se formeaza in piele pe cale hematogena. -circumscrise:
macule, cerule, tatuaj -difuze: argirie(ingerare de preparate pe
baza de argint) Petele vasculo-sangvine sunt provocate de alterarea
celor doua elemente, strans legate din
punct de vedere fiziologic, adica de vase sangvine si de sangele
circulant. Caracteristica comuna a acestor pete este culoarea lor
rosie-violacee, datorita prezentei sangelui. -Pete vasculare
:congenitale-nevi vasculari, angioame,sau dobandite -Pete
eritematoase, conditionate de un proces inflamator. Ele au culoarea
roz sau violacee, dispar la digitopresiune si evolueaza rapid -Pete
purpurice, conditionate de revarsarea sangelui in tesuturile
pielii. Nu dispar la digitopresiune, evolueaza rapid, nu sunt
inflamatoare. Dupa marimea lor, deosebim petesii, echimoze,
sufuziuni. Culoare lor variaza cu vechimea: albastre, brune,
verzui, galbene.
Leziunile degenerative ale dermului Leziunile degenerative ale
tesutului cutanat se traduc prin necroza, necrobioza, gangrena si
prin infiltratia pielii cu substante straine de structura tesutului
cutanat.
Necroza se produce prin mortificarea circumscrisa sau totala a
tesuturilor, rezultand dintr-un proces brusc si brutal. Necrobioza
reprezinta un proces identic cu necroza, insa mortificarea
tesuturilor se realizeaza lent si progresiv. Gangrena se produce
prin mortificarea tesuturilor care sunt invadate ulterior de
microbi anaerobi, determinand bule gazoase si enfizem
gangrenos.
Culoarea partilor gangrenate este livid violacee, apoi bruna,
avand un miros fetid in urma putrefactiei. Degenerescenta se
datoreaza tulburarilor metabolice si depunerii unor substante
particulare in piele.
Tulburarile metabolice produc la inceput o hiperfunctie a
celulelor, iar mai tarziu ating vitalitatea lor realizand o moarte
lenta. Degenerescenta tesutului elastic se produce la persoanele in
varsta ca o manifestare a senilitatii sau sub influenta diverselor
tulburari metabolice.
Leziuni inflamatoare ale epidermului Epidermul fiind lipsit de
vase, procesele inflamatoare se petrec deosebit fata de cele ale
dermului.
Alterarile sunt conditionate de leziunile dermului.
Ele sunt variate si se traduc prin exoseroza, exocitoza si prin
modificari evolutive ale celulelor epiteliale in diferitele etaje
ale epidermului. Leziunile glandelor sudoripare se numesc hidroze.
Inflamatia lor, datorita infectiei stafilococice, da nastere la
hidrosadenita, caracterizata printr-un proces acut urmat de
supuratie. Inflamatia anexelor pielii Inflamatia foliculului pilos
se traduce printr-o pustula perifoliculara proeminenta, centrata de
un fir de par.
Continutul pustulei este purulent sau seropurulent.
Se poate intalni:
foliculita superficiala in care parul nu cade
foliculita profunda in care parul cade usor. Leziunile
inflamatoare ale unghiilor (onicoza, onixis) Unghia formata de lama
cornoasa poate fi sediul proceselor inflamatoare localizate fie la
matrice, fie la patul unghiei.
Procesul inflamator duce la caderea unghiei, iar unghia nou
formata nu este la inceput compacta, ci formata din lamele cornoase
moi. Cand unghia este invadata de paraziti criptogamici, ea se
disociaza partial sau total, ea devine friabila.
Examenul unghiilor:
Se analizeaz forma, grosimea, friabilitatea i culoarea lor.
Bombarea accentuarea patologic a convexitii unghiilor apare n cazul
degetelor hipocratice i se caracterizeaz prin hipertrofia
esuturilor moi ale ultimei falange i aspectul unghiei de sticl de
ceasornic. Aspectul apare n diverse boli bronho-pulmonare
(neoplasm, broniectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze
interstiiale), boli cardiace (angio-cardiopatii congenitale,
endocardita infecioas, insuficiena cardiac), boli digestive (ciroz
hepatic, polipoz intestinal, rectocolit ulcero-hemoragic),
poliglobulii. Escavarea unghiilor (coilonikia) apare n anemii
feriprive, mixedem, acromegalieLeziuni elementare solide sunt
provocate de procesele inflamatoare acute, sub acute si
cronice(edem, infiltratie, hiperplazie, hipertrofie si
degenerescenta). Caracteristica lor comuna o constituie faptul ca
sunt solide, au consistenta dura, sunt proeminente si nu contin
lichid1.Placa urticata este o ridicatura circumscrisa, turtita sau
emisferica, proeminenta, de culoare rosie sau alba ca portelanul,
inconjurata de un halo eritematos.
Intinderea ei variaza de la un bob de orez pana la dimensiuni
mari.
Durata ei este efemera, ea poate sa apara fara simptome
subiective, insa de obicei este insotita de prurit ori usturime. 2.
Papula este o ridicatura circumscrisa a pielii, dura, rezistenta la
palpare, rezolutiva si care nu contine lichid.
Nu lasa cicatrice. 3.Tuberculul este o ridicatura circumscrisa,
rotunda.
Are evolutie lenta, adesea cu tendinta la necrobioza si formare
de ulceratii. 4.Goma este o formatiune caracterizata printr-un
nodul, de obicei mai mare, la inceput dur, rotund, care prinde
succesiv toate straturile pielii, avand punctul de plecare in
hipoderm.
Datorita fazelor ei evolutive, goma duce prin necroza la
distrugerea pielii si la formarea unor ulceratii profunde
5. Keratoza se caracterizeaza printr-o hiperplazie circumscrisa,
sau difuza a stratului cornos, care duce la ingrosarea acestui
strat si la modificare consistentei tegumentului.
Cand keratoza este generalizata, productia cornoasa este mai
discreta (de exemplu ihtioza). 6.Lichenificarea se caracterizeaza
printr-o ingrosare excesiva a unui teritoriu cutanat mai mult sau
mai putin limitat, suprafata acestuia prezentand un cadrilaj cu
cute adanci incrucisate in sensuri opuse.
Ea poate fi primara sau secundara, cand este produsa prin
frecare, scarpinat repetat, putand surveni, deci in bolile
pruriginoase, cronice.
7.Vegetatia se caracterizeaza printr-o excrescenta moale,
filiforma sau globuloasa, cu suprafata ramificata ca o
conopida.
Vegetatiile pot fi primitive(vegetatiile veneriene) sau
secundare pe inflamatiile cronice(piodermita vegetanta). 8.Tumoarea
este o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatoare, care are
tendinta sa persiste sau sa creasca. Aceasta definitie cuprinde o
serie intreaga de leziuni foarte deosebite unele de celelalte si ca
dimensiuni si ca substrat histologic. Leziuni elementare cu
continut lichid 1. Vezicula este o formaiune n relief, cu diametrul
sub 1cm,colectie de serozitate clara, circumscrisa Evolutia se
caracterizeaza prin ruperea plafonului veziculei si formarea unei
eroziuni care se acopera cu o crusta. Nu lasa cicatrice. Vezicula
este o, cu coninut lichidian care apare n varicel, zona zoster,
herpes.2.Bula, sau flictena este o colectie de serozitate
circumscrisa de dimensiuni mai mari decat vezicula. 3. Pustula este
o colectie circumscrisa a pielii cu continut lichid purulent. Ea
poate fi primara, cand continutul de lichid a fost de la inceput
purulent,
secundara, cand pustula a rezultat din transformarea purulenta a
unei vezicule sau bule.
Leziuni formate prin depozitarea pe suprafata pielii a celulelor
sau deseuri cutanate sunt formatii morbide care rezulta din
acumularea la suprafata pielii a secretiilor fiziologice sau
patologice, sau de tesuturi necrozate ori de celule epiteliale care
se desfac mai abundent de pe suprafata stratului cornos. 1.Scuamele
sunt mici fragmente, sfaramituri cornoase, care se desprind la
suprafata epidermului.
Dupa marimea lor intalnim:
scuame pitiriaziforme avand dimensiunile elementelor
taratei(pitiriazis) scuame lameloase, cu diametrul pana la cativa
centrimetri (psoriazis, dermatite exfoliative.)
scuame in forma de lambouri cu dimensiuni mari (scarlatina,
unele eritrodermii) 2. Crusta este o concretiune care se formeaza
pe suprafata epidermului in urma uscarii secretiilor fiziologice
ori patologice(serozitati, puroi, sange, sebum, paraziti).
Crusta apare ca o faza din evolutia veziculelor, bubelor,
pustulelor si ulceratiilor.
Ea poate rezulta si din ingramadirea parazitilor. 3.Escara este
leziunea care rezulta din necroza unei parti limitate a pielii.
Ea se elimina din piele lasand o ulceratie care se termina prin
cicatrice (gangrena).
Escara este o gangren mai profund circumscris, situat la nivelul
zonelor supuse presiunii externe (fese, regiunea sacrat,
clcie).
Sechele cutanate Cicatricea este formatia consecutiva a
proceselor care distrug straturile pielii, fiind constituita
dintr-un tesut neoformat, menita sa inlocuiasca pierderile de
substanta suferite.
Ea poate fi, dupa caz, de culoare alba-sidefie sau pigmentara si
poate fi;
cicatrice normala, cand aceasta este neteda, avand suprafata
lipsita de peri si pori;
vicioasa cand este aderenta de planurile subiacente; cheloida
cand este dura, rosie dureroasa, fibroasa si adesea hipertrofica.
Cicatricea este martorul postum al ulceratiei. Atrofia se traduce
printr-o alterarea a pielii in special a tesutului elastic si
conjunctiv. In acest caz pielea se subtiaza, devine neteda, uscata.
Leziunile pielii provocate de frig Degeratura este o afectiune
locala, insotita uneori de fenomene generale, produsa prin actiunea
frigului asupra organismului. In majoritatea cazurilor, la actiunea
frigului se adauga o serie de factori favorianti, atat interni, in
care reactivitatea nervoasa este decisiva, cat si
externi(meteorologici, imbracamintea). Degeraturile au fost
clasificate din punct de vedere anatomo-clinic in 4 grade.
Degeratura de gradul I se caracterizeaza printr-un eritem
rosu-violaceu, cu usor
edem, insotit de dureri vii, senzatie de arsura, prurit,
usturimi sau parestezii. Dupa vindecare bolnavul ramane cu prurit
si cu o sensibilitate exagerata la frig. Degeratura de gradul II
este caracterizata prin aparitia flictenelor, pline cu lichid
clar, sau sangvinolent si necroza epidermului. Dupa deschiderea
flictenelor, se vede dermul de aspect violaceu, uneori cenusiu,
mortificat. Ulceratiile atone cenusii se repara foarte greu.
Durerile intense la inceput, mai ales cand apare infectia
secundara, dispar dupa un timp oarecare.
Degeratura de gradul III-pielea si tesutul hipodermic sunt
mortivicate, reci,
livide, fiind acoperite de flictene mari, albastrui, cu continut
hemoragic.
Parte din tesuturi se elimina sub forma de escare, lasand
ulceratii care evolueaza de obicei intr-un timp indelungat si se
cicatrizeaza foarte incet. Degeratura de gradul IV se
caracterizeaza prin fenomene de gangrena uscata sau
umeda care intereseaza pielea, tesuturile moi si chiar oasele.
dupa 9-17 zile apare un sant de demarcatie, care separa tesuturile
necrozate de cele sanatoase.
Tesuturile necrozate se elimina in 2-3 luni.
Perioada de cicatrizare este foarte lunga si urmata de tulburari
nervoase care explica persistenta tulburarilor trofice si a
osteoporozei la nivelul segmentului de membru lezat. Complicatiile
degeraturilor sunt de trei feluri: infectioase, infectioase
generale, tulburari trofice reziduale. Tratamentul de urgenta al
fenomenelor reversibile in perioada prereactiva trebuie sa
urmareasca: - reactivarea conditiilor termice locale: se scoate
degeratul de sub actiunea frigului si se face incalzirea
progresiva.
Frictiunea cu zapada este interzisa.
Se prefera baile calde prelungite (baile balneologice cu plante)
care combat spasmul.
Apa se incalzeste progresiv in 20-30 minute de la 18-37 grade. -
reactivitatea circulatiei locale prin vasodilatatoare. - prevenirea
infectiei.Leziuni provocate de razele Rontgen si de substante
radioactive daca sunt supradozate, produc la nivelul pielii o serie
de leziuni numite radiodermite.
Aspectul clinic si evolutia acestor reactii inflamatoare sarace,
variaza in raport cu intensitatea si puterea de patrundere a
iradiatiilor. Radiodermitele pot fi:
Radiodermitele precoce se produc la bolnavii iradiati dintr-o
data sau la un interval scurt cu o doza de raze X care depaseste
doza minima(500r) Dupa o perioada de latenta de maximum 3
saptamani, apar leziunile care variaza de la eritem si pigmentatie
pana la radionecroza. Cu cat razele sunt mai moi si doza mai mare,
cu atat perioada de latenta este mai scurta. Si aici se pot intalni
radiodermite de gradul I, II si III(radionecroza). Radiodermitele
tardive, survin dupa mai multi ani de la iradiere, ca rezultat al
cumularii unor doze mici si repetate de radiatii. Se intalnesc mai
ales la radiologii care nu iau masuri suficiente de protectie.
Cancerul de radiodermite apare la 10-20 de ani dupa iradiere.
Neoplaziile se produc la nivelul leziunilor hiperkeratozice, sau
fisurilor si ulceratiilor atone. Boli de piele provocate de razele
luminoase Razele spectrului solar sunt capabile sa produca o serie
de afectiuni cutanate cunoscute sub numele de lucite sau
fotodermatoze. In raport cu mecanismul lor patogenic,
fotodermatozele se impart in: - Fotodermatoze traumatice sunt
modificarile suferite de pielea normala expusa la raze luminoase
prea intense sau un timp indelungat.- Eritemul solar este leziunea
fototraumatica tipica si este comparata cu o arsura de gradul I,
iar in cazul ca s-au produs si flictene, cu una de gradul II.
Leziunile apar la cateva ore si chiar la o zi de la expunere,
putandu-se insoti de cefalee si febra. Afectiunea se vindeca in
cateva zile, fiind urmata de o descuamatie si pigmentatie difuza.
Eritemul solar este usor de prevenit daca expunerea la soare se
face progresiv. Aplicarea pe piele a unor creme sau solutii
uleioase, care contin substante chimice ce absorb razele
ultraviolete, face epidermul sa reziste chiar la expuneri
prelungite. Pielea de marinar sau agricultor-expunerea prelungita
si repetata la razele solare, mai ales in contitii meteorologice
particulare(vant), provoaca la nivelul regiunilor neacoperite ale
corpului pigmentarea, atrofia si degenerescenta pielii cunoscute
sub numele de piele de agricultor sau marinar. La indivizii cu
astfel de alteratii cutanate apar mai frecvent keratoamele de tip
senil si cancerele de piele.Dermatozele fotodinamice se produc sub
influenta unor substante aflate in piele care intaresc efectul
razelor luminoase.Leziunile pielii provocate de arsuri Arsurile
sunt leziuni locale asemanatoare plagilor, foarte des infectate cu
repercursiuni asupra intregului organism. Ele sunt provocate prin
actiunea caldurii asupra tesuturilor. In functie de agentul termic
care le-a provocat, arsurile pot fi clasificate in:
arsuri prin caldura sau termice (lichide fierbinti, gaze sau
vapori supraincalziti, corpuri solide incandescente, flacara,
radiatie termica);
arsuri chimice (acizi, baze si unele saruri minerale); arsuri
date de flama electrica;
In esenta, modificarile tesuturilor produse sub influenta
caldurii sunt datorate coagularii proteinelor tisulare, urmata de
inflamatie uneori necroza. Boala are o desfasurare dinamica,
stadiala, , intrunind sindroame majore ca: deshidratare, hipoxie,
anemie, dismetabolism, toxemie, infectie, denutritie prabusire
imunitara.Arsurile se insotesc de fenomene generale "boala
arsilor"pe primul plan situandu-se socul(asemanator socului
traumatic)de care uneori depinde viata bolnavului. Arsurile au fost
clasificate din punct de vedere anatomoclinic in raport cu
intensitatea alterarilor tisulare si cu adancimea leziunilor, in
trei grade, la care seadauga al patrulea (carbonizarea tesuturilor)
Arsurile de gradul I (dermatita eritematoasa prin arsura) este o
alterare reversibila aepidermului si dermului, care se traduce prin
eritem, ce depaseste suprafata arsa, are marginile sterse si se
insoteste de edem. Pentru un adult nu prezinta nici o gravitate
daca nu este intinsa, insa la sugar si copil poate produce moartea.
Arsura de gradul II (dermatita buloasa prin arsura)de la producerea
accidentului, pepielea rosie si edermatiata se formeaza flictene
pline cu plasma, localizate fie intre epiderm si derm, fie in
grosimea epidermului. Arsura de gradul III (necroza prin arsura)
este rezultatul necrozei prin coagulare,care intereseaza in afara
de epiderm, dermul si hipodermul si uneori chiar si muschii. Din
cauza ca terminatiile nervoase sunt distruse, leziunile sunt mai
putin dureroase decat cele de gradul II. Arsura de gradul IV escara
dermica totala, cu epiderm si derm distruse in
totalitate,carbonizand musculatura si chiar vasele. Culoarea
escarei variaza de la alb la negru, in raport cu gradul de
temperatura; (carbonizarea) se produce atunci cand caldura a
distrus prin carbonizare un segment de membru(deget, mana, etc),
bolnavul ramanand mutilat. Clasificarea arsurilor in functie de
intinderea lor in suprafata
Pentru a putea face calculul suprafetei arse, exista tabele de
calcul, in care se specifica pentru fiecare segment de corp
procentul acestuia fata de suprafata totala a corpului. Cunoscand
ca suprafata unei palme reprezinta cca. 1 % pot fi calculate din
ochi proportiile leziunii. Astfel, se pot calcula :
capul si gatul insumeaza cca. 9%;
fiecare membru toracic (superior) cca. 9 %;
fiecare membru pelvin (inferior) cca. 18 %;
trunchiul anterior cca. 18 %;
trunchiul posterior cca. 18 %;
zona pelviana cca 1%;Arsurile care depasesc 10% din suprafata
corpului sunt insotite de fenomene de soc, care apar in primele ore
dupa accident. Acest soc trece printr-o perioada de excitatie si o
perioada de inhibitie. In perioada de excitatie, bolnavul este
agitat, delireaza, s coate tipete de durere, pulsul este rapid.
In perioada de inhibitie, bolnavul este adinamic, palid, raspunde
cu greu la intrebari sau este in stare de inconstienta. Pulsul este
slab, temperatura si tensiunea arteriala scazute(aceasta ultima
perioada este deseori urmata de coma si moarte, care se produce in
12-24 ore). Daca bolnavul a depasit faza critica, creata de socul
neurogen in primele 24 ore, situatia continua sa fie grava,
datorita tulburarilor hemodinamicce si metabolice, consecutive
plasmoragiei. Bolnavul este intr-o stare de amorteala, cu
respiratia lenta si neregulata, oliguric, febril. Arsul care a
depasit aceste accidente ramane expus pericolului grav al infectiei
scundare, care este o complicatie constanta a arsurilor. Arsurile
infectate se insotesc de un sindrom toxiinfectios casectizant care
poate duce la moarte prin septicemie. Rezistenta la infectie,
precum si cicatrizarea sunt stanjenite de asa-zisul soc cronic al
arsului, caracterizat prin hipotensiune, hipoproteinemie si anemie.
Tratamentul arsurilor trebuie sa fie local si general. Tratamentul
general este primordial in toate cazurile care depasesc 10% din
suprafata corpului. Acest tratament general trebuie sa se adreseze
in primul rand socului si incalzirea moderata a bolnavului la 22-24
grade celsius. Tratamentul socului este un tratament de urgenta si
trebuie facut preventiv, inainte de aparitia sa sau in perioada de
excitatie. Infectia trebuie prevenita incepand din primele 24 ore.
Tratamentul local se face in general dupa trecerea socului,
deoarece executarea pansamentului ar exagera socul. Una din
teoriile revolutionare de tratare a asurilor grave de piele este
aceea de a trata pacientul in aer liber cu baie de lumina si raze
infrarosii concomitent cu aplicarea pe piele a unui extract de
orgine animala si vegetala.Acestea pot preveni aparitia socului,
tulburarilor hemodinamice si metabolice, previn infectiile
secundare iar pielea se vindeca rapid. Deocamdata acest produs
numit bioregenerator epitelial este inca in stadiul de
experimentare.Ordonarea si distributia elementelor eruptive
cutanate se va face in functie de:
marimea
delimitarea-precisa,imprecise
configuratia-arcuita,rotunda,ovala,liniara
Criterii morfologice-in diagnosticul bolilor de piele:
localizarea,
distributia(simetrica,unilaterala,segmentara)
ordonarea.
Eruptie difuza-afectarea unor portiuni mari de piele sau a
intregului corp,fara insule de piele sanatoasa
Ex.eritrodermie,albinism
Elemente eruptive diseminate-generalizare pe tot corpul
Ex.rujeola,varicela,psoriasis vulgaris grav
Elemente eruptive grupate-eruptie unica in care elementele
eruptive au tendinta de grupare si confluare(ulterior delimitatya
policiclic)
Ex.herpes zoster
Elemente eruptive in forma de cocarda-ordonare concentrica a
diferitelor elementelor eruptive.
Ex.bula centrala cu eritem marginat,eritem exsudativ
multiform
Elemente eruptive predominant marginal(inelare)-extindere
centrifuga cu aparenta vindecare centrala.
Ex.eritem anular centrifug,granulom anular
Elemente eruptive in forma de ghirlanda-confluenta mai multor
focare anulareElemente eruptive secundare
Scuama:descuamare cornoasa lamelara
Ex. Psoriasis vulgaris,eczema hiperkeratozice ale
mainii,micoze
Crusta coaja de pe o plaga superficiala,constand din
secretie,sange si puroi uscat
Eroziune- defect cutanat superficial pana la limita inf. A
epidermului,vindecare fara cicatrice
Ex.bule sparte,efecte de grataj=escoriatii,zgarieturi.
Ulcer-defect cutanat adanc pana sub limita epidermica,vindecare
cu cicatrice.
Ex.arsura gr.3,degeratura,coroziune,bazaliom,ulcere neurotrofice
in polineuropatie
Ragada-fisura liniara a pielii
Ex.supraantindere,regade la colturile gurii,fisura anala.
Atrofie-subtierea pielii prin disparitia tisulara.
Ex.trat.prelungit cu glucocorticoizi,lupus eritematos,atrofie
senils,acrodermatita cr.atrofica,sclerodermie.
Cicatrice-epiderm atrofiat pe tesut conjuctiv dur,dupa
vindecarea unui defect adanc.
Necroza(escara)-proces de degenerescenta ce duce la distrugerea
unei cellule sau a unui tesut.tesut mortificat
Necroza uscata=mumificare
Necroza umeda(suprainfectata)=gangrena
Ex.herpes zoster necrotic,vasculita necrotizanta,erizipel
gangrenos
Lichenificare-ingrosare in suprafata a pielii cu inasprirea
desenului cutanat.
Ex.eczema cr.,neurodermita
Examenul prului:
Hipotrichoza reprezint rrirea prului (hipotiroidism, boala
Addison). Calviia este pierderea pilozitii pe o arie determinat.
Alopecia este cderea prului de pe cap, dinrdcina sa. Hipertrichoza
este creterea densitii prului n zonele cutanate caracterizate prin
pilozitate. Hirsutismul reprezint o hipertrichoz pe zone mai
extinse
Modificrile calitative ale prului se refer la grosimea firului,
luciul i pigmentarea prului.Cursul 2. Elaborarea planul de
ngrijire
Culegerea datelor-modalitti culegere date:
interviu, observatie clinicdiscutii cu echipa de interventie si
apartintorii, cercetare documente medicale, anchet
epidemiologic
Formularea obiectivelor de ingrijire sa fie: specific,
performant, implicare, realism, observabil(SPIRO). Planificarea
interventiilor:ierarhizarea priorittilor de ingrijire;stabilirea
interventiilor proprii si delegate, manifestri de independent, si
manifestrile de dependent, surse de dificultate
Implementarea planului de ingrijire
Evaluarea
Semne si simptome:
Leziuni primare si secundare :
macula,
vezicula,
pustula,
papula,
flictena,
ulceratia,
scuama,
bula,
eritemul,
sancrul sifilitic,
eruptia, pruritul, tumora,
leziuni de grataj, edeme, durere, papilomatoz,
prezenta parazitilor, greturi, vrsturi, febr,frison,
etc.Probleme de dependent
1. alterarea integrittii tegumentelor si mucoaselor,2.
modificari patologice ale secretiilor,sangelui,urinii Manifestari
de dependenta:
igiena precara
tegumente murdare
leziuni
prurit
febra
disconfort
anxietate
Probleme de dependent 3. Alterarea starii de veghe si somn
Manifestari de dependenta:
insomnie
cefalee
oboseala
agitatie
paliditate
Probleme de dependent4. Lipsa cunoasterii5. Alterarea relatiilor
cu cei din jur
Manifestari de dependenta:
Comunicare inadecvata
Jena
Inchidere in sine
Intelect in limita
Alte probleme de dependenta:
risc de infectie, vulnerabilitatea,
alterarea confortului fizic si psihic,
risc de alterare a imaginii de sine,
durere acut,
refuzul de a se conforma tratamentului,
edeme ale membrelor
dezinteres fat de msurile de igien si protectieObiective :
pacientul sa inteleaga ca trebuie sa-si mentina o buna stare de
igiena
sa accepte prescriptiile medicale
sa accepte interdictiile de diseminare a infectiei
sa poata sa se odihnesca corespunzator
sa inteleaga ca in starea de veghe trebuie sa se relaxeze
sa accepte spitalizarea si izolarea pe o perioada de timp de
membrii familiei,colegi,anturaj
sa poata sa-si exprime starea de neliniste
sa accepte comunicarea
informatii si sa invete regulile de igiena
sa-si schimbe comportamentul si modul de viataPrioritti de
ingrijire
mentinerea functiilor vitale,
a strii de constient,
supravegherea functiilor vegetative,
profilaxia infectiilor,
prevenirea complicatiilor.
Interventii proprii
comunicare,
hidratare,
alimentare,
igien,
mobilizare,
profilaxie,
educatie,Interventii delegate
recoltri produse patologice, secretii, aplicarea
unguentelor,
pansamente, interventii electrocauter,interventii chirurgicale,
estetice, laser
terapie, radioterapie, cauterizareEvaluearea rezultatelor
ngrijirilor aplicate trebuie sa fie:
Realizat: manifestri de dependent,absente sau ameliorateDupa un
interval de timp,zile,saptamani se va face referire la:
starea tegumentelor pac. comportamentul pac.
ore de odihna/ore de veghe
rezultatul functiilor vitale
daca pacientul a reusit sa inteleaga si sa respecte tratamentul
prescris de medic si planul de ingrijire
rezultatul analizelor de laboratorNerealizat: manifestri de
dependent care se mentin
Reformulare obiective in caz de nerealizare sa fie:
adaptate la capacittile fizice ale pacientului
adecvate manifestrilor de dependent prezente