-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
1/44
1. Definiie Stomatologie ortopedic, protetica dentar,
odonto-tehnica,biomateriale. Metode de tratament .
Stomatologie ortopedic- un component al stomatologiei generale,
disciplin ce studiaz
etiologia, patogenia, tabloul clinic, metodele de diagnosticare,
profilaxie i tratament ale
afeciunilor sistemului stomatognat.
Protetica dentar-este specialitatea stomatologica ce se ocupa de
diagnosticul,
tratamentul, reabilitarea si mentinerea morfo-functionala si
estetica a aparatului dento-
maxilar al pacientului prin inlocuirea dintilor si tesuturilor
maxilo-faciale pierdute cu
substitute artificiale - proteze.
Odonto-tehnica - Operaie de conservare i de ntreinere a sntii
dinilor prin
plombarea,inlocuirea si controlarea lor
Biomateriale-este o substan(alta dect medicamentul) sau
combinaiide substanede
origine sinteticsau naturalcare poate fi utilizatpentru o
perioadde timp, ca un ntreg sauparte a unui sistem, pentru
tratamente,dezvoltrisau nlocuiri de esut,organ sau funcieacorpului
viu.
Stomatologia ortopedic dispune de urmtoarele metode de
tratament: funcional - mioterapia, mecanoterapia; de aparataj -
aparate ortodontice; protetic; mixt.
Aceste metode de tratament pot fi realizate imediat, n timpul
apropiat dup extracie (2-4sptmni) i tardiv (3-4 luni).
2. Definiia noiunei Sistem stomatognat. Elementele componente.
Factorii cedirijeaz dezvoltarea sistemului stomatognat i explicai
legtura reciproc dintrefuncie i morfologie prin exemplu ATM.
Sistem stomatognat- include un ansamblu de organe si tesuturi
situate in regiunea maxilo-faciala,care
direct sau indirect participa la realizarea functiilor de baza
ale organismului:
masticatie,deglutitie,respiratie,fonatie si fizionomie.
Sistemult stomatognateste compus din: schelet,dinti,muschii
mobilizatori ai mandibulei, buzele
si muschii oro-faciali,limba,palatal dur si palatal
moale,fibromucoasa cavitatii bucale, vesele sangvin si
limfatice si nervii aferenti;trei perechi de glande salivare si
A.T.M.
Factorii ce influenteaza si dirijeaza dezvoltarea si formarea
sistemului stomatognat sint:
-factorii biologici;
-factorii genetici;
-factorii functionali;
-factorii neendocrini.
Legatura reciproca dintre functie si morfologie- la animalele de
prada ATM este prezentata printr-o
imbinare unica a fosei articulare cu condilii articulari ai
mandibulei. Astfel mandibula se poate deplasa
numai in plan vertical iar dintii au cuspizi inalti si ascutiti.
La rumegatoare mandibula executa numai
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
2/44
miscari de lateralitate deoarece condilii articulari au o forma
concava, iar fosa articulara este de forma
convexa; dintii laterali au suprafete ocluzale mari. La
rozatoare, structura articulatiei permite deplasari
mandibulare in plan sagital datorita formei cilindrice a
condililor articulari situati in plan sagital,iar incisivii
sunt bine dezvoltati si ascutiti. La om mandibula executa
miscari in toate planurile datorita faptului de
imbinare a elementelor din toate articulatiile mai sus descrise.
In concluzie schimbarile de functie au dus
la modificari de structura a dintilor, rolul principal fiind
caracterul alimentelor.
3. Funciile proprii i auxiliare ale sistemului stomatognat. Dou
etape de morfologiepostnatal a dinilor .
Modelarea individuala de structura si forma ale componenetelor
SS are loc sub influenta functiilor
proprii si a celor generale.Din functiile proprii fac parte:
masticatia, fonatia, fizionomia,automentinere.
Masticatia este cea mai importanta functie ce influenteaza
formarea intregului sistem stomatognat.
Durata masticatiei este aproximatix de 2 ore zilnic.
Fonatia,fiind cea mai recenta functie,totodata constituie si
caracteristica cea mai esentiala a
omului.Omul vorbeste in mediu timp de 8-10 ore zilnic.
Fizionomia este manifestata de tegumentele fetei care prin
trasaturie sale ii da posibilitate omului sa-si
exprime dispozitia,dorinta si este la fel un mijloc de
comunicare intre oameni.
Functii auxiliare: respiratia, deglutitia, analizatorica
4.Funcia de automeninere cu componentele ei: autoconservare,
autostimulare ,
autoreglare . Traseele de for la mandibul i maxil. Argumentai ce
a condus la
formarea lor i importana practicFunctia de automentinere include
3 componente: autoconservare, autostimulare si autoreglare.
Prin
autoconservare se asigura prevenirea afectiunilor ce pot provoca
tulburari functionale ale intregului sistem. Aici seinclude si
functia de autocuratire a cavitatii bucale prin intermediul
salivei. Termenul autostimulare genereaza
actiunea stimulilor de intretinere, consolidare si perfectionare
a componentelor sistemului stomatognat (functia
musculara, presiunea masticatorie etc.) Notiunea de autoreglare
include acel mecanism biologic care declanseaza
modificarile morfologice conform functiei si invers.
Liniile de fortanu prezinta altceva decit stilpii de rezistenta
care impreuna cu placile osoase compacte ii atribuie
mandibulei rezistenta cuvenita. Deosebim urmatoarele trasee de
forta la mandibula: 1)marginale; 2)bazilare;
3)transversale; 4)anterioare; 5)posterioare;
6)capsulare;7)radiale. La maxila avem urmatorii stilpi de
rezistenta:
1)nazofrontali; 2)zigomatici; 3)pterigopalatini; 4)palatini. La
formarea acestor stilpi de forta a dus presiunile care
apar in tesutul osos datorita marimii si directiei fortei
musculare la actul de masticatie. Importanta practica a
liniilor
de forta este argumentata prin faptul ca permite de a studia
presiunea masticatorie si identificarea unor
discordante.
5.Enumerai componentele ATM. Triunghiul Bonwill i importana
practic.ATM este compusa din urmatoarele elemente: condilii
articulari, fosa articulara, tuberculul articular, discul
articular
(meniscul), capsula articulara si ligamentele articulare.
Epifizele condiliane ale mandibulei.Aceste formatiuni
asemanatoare cu doua cilindre elipsoidice sunt situate in
plan transversal iar suprafata lor anterosuperioara este
tapetata cu cartilaj articular. Pe fata anterioara a condilului
la nivelul colului se gaseste foseta pterigoida pe care se
insera muschiul pterigoidian extern. In raport cu caracterul
suprafetei superioare deosebim doua forme tipice de epifize
articulare: 1)ingusta in plan sagital si alungita in plan
transversal; 2) strivita de sus in jos in asa mod ca diametrul
transversal nu depaseste cu mult pe cel sagital. Inconditii
normale, la aduiti, cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe
ambele maxilare, condilii articulari ocupa in
fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a
lor articuleaza cu tuberculul articular. Datorita acestei
particularitati presiunile masticatorii nu se transmit asupra
boltei fosei articulare, prezentata de o placuta osoasa
subtire, care separa articulatia de cavitatea craniului, dar
asupra oaselor craniului. Pierderea dintilor laterali sau
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
3/44
alte stari patologice duce la schimbarea pozitiei condililor
articulari. Ei se deplaseaza superior si distal provocind
deseori dureri ca urmare a presiunii ce o exercita asupra
acestor tesuturi si asupra regiunii unde trece fasciculul
neurovascular.
Fosa articulara.Fosa articulara este situata pe osul temporal si
are o forma elipsoidica. Anterior ea margineste cu
tuberculul articular, distal cu scizura Glasser, interior cu
apofiza osului sfenoidal, exterior cu apofiza posterioara a
osului zigomatic, iar superior margineste cu o placuta osoasa
subtire, care formeaza bolta ei si separa cavitatea
articulara de cutia craniana. Adincimea fosei articulare variaza
individual si depinde de inaltimea tubercului
articular care are in mediu 6-7 mm. Cavitatea ei este de 2-3 ori
mai mare decit condilul articular al mandibulei, ceea
ce asigura o amplituda mare de miscari in diferite directii.
Bolta cavitatii articulare are o captuseala de cartilaj in
regiunea scizurii Glasser, care acopera si suprafata
tuberculului articular. Inaltimea ocluziei arcadelor dentare nu
permit condililor articulari ai mandibulei sa patrunda adinc in
fosa articulara, iar pozitia lor la baza pantei
tuberculului articular asigura transmiterea presiunii minime in
zona boltei fosei articulare.
Tuberculul articular.Tuberculul articular prezinta peretele
anterior al fosei articulare. Se deosebeste de celelalte
elemente ale articulatiei prin diverse forme.
Tuberculul articular este bine pronuntat numai la om si se
presupune ca la aparitia lui au jucat un rol important
particularitatile functionale ale ATM, determinate de
consistenta produselor alimentare, cit si schimbarile in
ocluzia
dentara, si in special aparitia acoperirii arcadei dentare
inferioare de cea superioara. La copii tuberculul articulareste
slab dezvoltat, iar la maturi bine pronuntat. Cu pierderea dintilor
acest element al ATM treptat se supune
atrofiei. Este dovedit ca forma acestei formatiuni intr-o
anumita masura depinde de varietatea de ocluzie. Se
considera ca exista trei forme ale tuberculului articular-
plata, mijiociu pronuntata, abrupta. Gradul de pronuntare
la fel este in dependenta de factorul functional. Se considera
ca la folosirea alimentelor aspre predomina
deplasarile mandibulei in plan transversal, ceea ce nu permite o
dezvoltare pronuntata a acestei formatiuni, pe cind
folosirea alimentelor, care nu cere aplicarea unei forte mari in
timpul masticatiei, duce la crearea unei forme
abrupte a tuberculului.
Discul articular (meniscul). Meniscul prezinta o formatiune cu o
structura fibroelastica, care fiind situat intre
epifizele condiliene articulare ale mandibulei si fosa
articulara capata o forma biconcava. Datorita acestui fenomen
meniscul are cea mai mica grosime in partea centrala. De
marginea lui insera capsula articulara. Discul articular
subimparte cavitatea articulara in doua etaje: anterior -
superior si inferior-posterior. De disc si capsula insera
portiunea superioara a muschiului pterigoidian extern, ceea ce
ii permite sa se deplaseze impregna cu epifizele
condiliene ale mandibulei. Meniscul un numai lichideaza
dezacordul dintre dimensiunile fosei articulare si apofizele
condiliene, dar si joaca un rol important in amortizarea
presiunilor masticatorii.
Capsula articulara.Capsula articulara fiind alcatuita din tesut
conjunctiv, este in concrescenta cu marginea discului
pe toata intinderea lui. Ea are dimensiuni relativ mari si este
extensibila, ceea ce permite deplasari considerabile
epifizelor condiliene ale mandibulei, in special in plan
sagital.
Ligamentele.Ligamentele se impart in doua grupe: intracapsulare
si extracapsulare. Prima grupa este prezentata
de doua perechi de ligamente: 1)disco-temporala care fixeaza
discul de osul temporal, si 2) disco-mandibulara, carefixeaza
discul de mandibula. Grupa a doua este prezentata de ligamentele
laterale, pterigomandibulare,
sfenomandibulare si stilomandibulare. Rolul functional al
ligamentelor intracapsulare consta in limitarea miscarilor
de lateralitate a condililor articulari in fosa articulara, iar
rolul ligamentelor extracapsulare consta in limitarea
miscarilor mandibulei in genere.
Trei forme ale tuberculilor articulari:plata, mijlociu
pronuntata, abrupta. In conditii de norma, cind sunt prezenti
cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii
articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai
portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular.
Astfel presiunea masticatorie se transmite asupra
oaselor craniului.
Triunghiul Bonwill- reprezint un triunghi echilateral cu baza
ntre mijlocul axelor
ambilor condili mandibulari ivrful ntre incisivii
mediali inferiori la mezocefali (mesaticefali), naintea lor la
brachicefali i n spatele lor
la dolicocefali.
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
4/44
6.Muchii ridictori, cobortori i propulsori ai mandibulei.
Caracteristica. Indicaifunciile de baz
Muschii ridicatorisunt prezentati de 3 perechi de muschi: m.
temporal; m. maseter; m. pterigoidian intern. M.
temporalincepe cu o insertie larga in forma de evantai pe osul
temporal si insereaza pe apofiza coronoida a
mandibulei. Dupa directia fibrelor musculare, m. temporal se
imparte in 3 fascicole: anterior, mijlociu si
posterior. La contractia celui anterior are loc numai ridicarea
mandibulei, cekui mijlociu- ridicarea si retropulsia,
iar la contractia celui posterior- numai retropulsia mandibulei.
M. maseter- are insertia fiza pe arcada
zigomatica si mobila pe faza externa a zonei angulare a
mandibulei. Are 2 fascicole: superficial, cu directia
oblica a fibrelor; si profund- cu directia fibrelor in plan
vertical. M. pterigoigian intern- are punctul fix de
insertie in fosa apofizei pterigoidiene si cel mobil pe fata
interna a zonei angulare a mandibulei. La contractie
bilaterala- ridica mandibula in sus si putin o deplaseaza
inainte, La contractia unilaterala mandibula este
deplasata in sus, inainte si inauntru, in sens opus directiei de
contractare a muschiului. Toti acesti muschi
contribuie la mentinerea unghiului mandibular intr-o pozitie
echilibrata.
Muschii coboritori- prezinta caracteristici morfofunctionale
speciale avind ambele insertii mobile: una pe
mandibula si alta pe osul hioid. Muschii coboritori ai
mandibulei sunt numiti si muschi suprahioidieni, formind
totodata planseul bucal. Sunt formati din 3 grupe:
geniohioidieni, milohioidieni si fasciculele anterioare
alemuschiului digastric. Geniohioidieni- la mandibula insera pe
cele doua apofize geniene, milohioidieni- pe liniile
oblice interne; iar fasciculele anterioare al m. digastric-
pefoseta digastrica a mandibulei. Prin contractia
coboritorilor se realizeaza o deschidere mai mica sau mai mare a
gurii. Distanta dintre marginile incizale ale
dintilor frontali la o deschidere a gurii la maximum este in
mediu egala cu 5 cm.
Muschii propulsori-m. pterigoidian extern. Functia principala
este propulsia mandibulei in plan sagital si
transversal. M. pterigoidian extern este compus din 2 fascicule:
superior- cu fibre musculare orientate orizontal
si inferior- cu fibre musculare orientate oblic. Fasciculul
superior care punctul fix de insertie pe aripa mare a
osului sfenoid si cel mobil pe portiunea anterioara a maniscului
articular. Fasciculul inferior insera pe punctul fix
de pe fata externa a aripei mari a apofizei pterigoide su cel
mobil pe foseta condilului articular al mandibulei.
7.Muchii mimici. Funciile de baz.
Acesti muschi sunt situati subcutan, prezinta un cap fix inserat
pe oasele fetei si un cap mobilinserat pe piele. Inserindu-se pe
piele, prin contractie, pot exprima diferite stari psihice
(bucurie,depresie, durere,etc); impreuna cu repartia ia tesutului
adipos al fetei si configuratia masivuluifacial, muschii mimicii
dau aspectul static al fetei, fizionomia. Un alt rol al acestor
muschi,secundar, este acela de a interveni in masticatie, deglutie,
fonatie.
Inervatia acestor muschi provine din nervul facial.Clasificar
e:
muschiul epicranian,muschiul orbicular al ochiului muschiul
orbicular al gurii muschiulbuccinators, muschiul ridicator al buzei
superioare, muschiul ridicator al unghiului gurii, muschiizigomatic
mic si mare
8.Definiie Fora muscular absolut, presiunea masticatorie.
Indicai valoarea imetodele de determinare.Forta musculara absoluta
este forta dezvoltata de muschi in timpul contractiei maximale. La
muschii ridicatori ai
mandibulei (m. temporal, m. maseter, m. pterigoidian medial)
forta absoluta a lor va fi de 390-400 kg (1 cm = 10kg).
Presiunea masticatorie este acea forta a muschilor ridicatori, care
se realizeaza pe un sector al arcadelor
dentare in timpul actului de masticatie. Se determina cu
ajutorul gnatodinamometrului mecanic Bleck, cu ajutorul
gnatodinamometrului electric construit de discipolii lui Bleck.
Forta necesara pentru farimitarea alimentelor se
determina prin fogodinamometrie, aparatul numindu-se
fogodinamometru.
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
5/44
9.Enumerai indicii medii ai rezistenei parodontului dup Haber la
brbai i femei.Importana practic.Indicii medii ai rezistentei
parodontului dupa Haber la barbati constituie 44 kg iar la femei de
30 kg. Aceasta
presiune suportata de dinti este socotita drept reper pentru
caracteristica functionala a parodontului. Deasemenea
este foatre important la intocmirea planului de tratament
protetic echilibrat functional.
10.Indicai fora medie necesar pentru frmiarea alimentelor n
coniii de norm.Definiie Fore de rezerv a parodontului . Importana
practic.Forta necesara pentru faramitarea alimentelor se determina
prin fogodinamometrie. Forta medie la faramitarea
alimentelor este de 18-20 kg. Aceasta forta scade brusc la
actiunea salivei sau a lichidului. Forta de rezerva a
parodontului este forta ce se declanseaza de la adaptarea la
fortele permanent schimbatoare a parodontului si
depinde de factori ca: starea parodontului, raportul dintre
partea coronara si radiculara a dintelui, virsta. Putem
constata ca in conditii fiziologice normale se utilizeaza doar
50% din forta totata a parodontului, pe cind cealalta
parte se gaseste in rezerva. Importanta practica este
capacitatea de antrenare a fortelor de rezerva prin folosirea
permanenta a alimentelor dure. Aceasta permite dezvoltarea unui
sistem stomatognat armonizat functional simorfologic.
11.Indicai caracterele morfofuncionale generale ale dinilor.1.
Fiecare dinte este alcatuit din coroana si una sau mai multe
radacini. Coroana este acoperita cu
smalt iar radacina cu un strat de cement.
2. Coroana anatomica este numit segmentul dintelui acoperit de
smalt. Coroana clinica este parteaextraalveolara a dintelui,
coincide cu cea anatomica. Raportul mediu dintre radacina si
coroana
este de 2:1, din care cauza dintele se considera pirghie de
gradul I. Micsorarea inaltimii coroanei
anatomice in rezultatul abraziunii, influienteaza pozitiv asupra
stabilitatii dintelui. Pe cind
cresterea coroanei clinice influienteaza negativ asupra
stabilitatii dintelui.
3. Raportul dintre suprafata radiculara a dintelui si suprafata
coronara. Acest raport creste spredistal- adica suprafata
radiculara a dintilor este mai mare decit cea coronara (creste de
la incisivi la
molari).
4. Suprafetele verticale sunt convexe- asigurind protectia
gingiei. Ecuatorul anatomic reprezinta olinie trasata imprejurul
coroanei unind convexitatile maxime de pe toate suprafetele
verticale.
5. Fiecare dinte are o portiune activa care direct participa la
actul de masticatie. La frontali suprafataactiva este orizontal
redusa, pe cind cea verticala este intinsa; iar la dintii laterali
invers.
6. Particularitatea raportului dintre portiunea coronara mediana
care este mai voluminoasa si
portiunea distala care este mai redusa. Coletul dintilor
prezinta o circumferinta festonala carecorespunde cu festonul
gingival si este convexa pe suprafetele vestibulo-orale si concava
spre
apex pe suprafetele proximale.
12.Enumerai semnele anatomice de deosebire ale dinilor.Deosebim
dinti frontali si dinti laterali. Incisivii- functie de incizie a
alimentelor; caninii- sfisierea alimentelor;
premolarii- zdrobirea iar molarii- faramitarea alimentelor.
Incisivii au coroana turtita comparata cu o dalta; caninii-
au o coroana a carei margine libera are forma unui virf de
sulita; premolarii au un volum coronar mai mare decit adintilor
frontali; molarii- au cel mai mare volum coronar si un numar mare
de cuspizi (4-5) prezentind pe suprafata
ocluzala mai multe santuri intercuspidiene. Alte semne de
deosebire: directia radacinii, unghiurile coroanelor
dintilor frontali, curbura suprafetei vestibulare, marimea
coroanei, numarul de cuspizi, marimea si situarea lor pe
suprafata ocluzala a dintilor laterali, forma dintilor
(triunghiulara, ovala, patrata, dreptunghiulara).
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
6/44
13.Morfologia funcional a incisivilor. Caracteristicile
individuale i de grup.
Incisivii centrali superiori-mai mari dini dup volum din grupa
incisivilor, implantain poriunea central a arcadei superioare de o
parte i de alta a liniei mediane a fetei .Coroana lor este turtit n
sens vestibulooral, astfel nct forma poate fi comparat cu olopic.
Pe msur ce se apropie de colet, coroana se ngusteaz trecnd n
rdcin.
Suprafaa vestibular a incisivilor centrali superiori este con
vex att n sensgingivoincizal, ct i meziodistal i are o form
dreptunghiular cu latura verticalmai mare dect cea orizontal. La
tineri, pe aceast suprafa sunt situate dou anuriorientate vertical
cu o adncime mai accentuat la marginea incizal care se
atenueaztreptat, pn la dispariia lor la jumtatea nlimii suprafeei
vestibulre. Acesteanuri mpart suprafaa vestibular n trei lobi
inegali: distal cel mai mare, mezial demrime mijlocie i central cel
mai mic, crendu-se astfel o uoar ondulare tripl. Cuanii, datorit
aciunii abrazive a alimentelor i periuei de dini , anurile i
lobiitreptat se terg. Suprafaa vestibular este mai lat n regiunea
marginii incizale imai ngust n zona coletului.Marginea distal a
suprafeei vestibulre este mai scurti mai convex dect cea mezial,
care este mai mare i mai plan.
Suprafaa palatinal a incisivilor centrali superiori are o form
triunghiular cubaza spre marginea incizal i dimensiuni mai mici
dect suprafaa vest ibular.
Proximal ea are cte o ngroare de. smal, numit creast marginal.
Sunt crestemarginale, mezia l i distal, care converg spre treimea
cervical, unde se unescformnd tuberculul dentar, care poate av ea
relief i forme variate: anuri verticale,orificiu orb (foramen
caecum)etc.
Suprafeele proximale au form triunghiular cu baza spre colet,
laturile crorasunt formate de marginile vestibular i palati nal ale
suprafeelor respective, care sentlnesc ntr-un unghi ascuit la
marginea incizal. Suprafeele proximale sunt uorconvexe spre colet.
Suprafaa proximal mezial este mai mare dect cea distal attn sens
vertical, ct i orizontal. Ambele suprafee proximale au acelai
conturgeneral, ns suprafaa distal are o convexitate mai
accentuat.
Marg'inea incizal este puin oblic de jos n sus i n sens
meziodistal, avnd un relief
ondulat, format de trei proeminene, ce corespund celor trei lobi
vestibuluri, care i elecu vrsta se abraziaz. La unirea marginii
incizale cu suprafaa mezial se formeaz un
unghi de circa 8590, iar la unirea cu suprafaa distal un unghi
obtuz, rotunjit . Att
incisivii superiori, ct i cei inferiori (centrali i laterali)
sunt dini monoradiculari.
Incisivii laterali superiori. Au aceeai form general ca i in
cisivii centrali superiori,dar cu dimensiuni mai mici i cu unele
detalii morfologice mai accentuate. Suntimplantai n hemiarcadele
dentare imediat dup incisivii centrali .
Suprafaa vestibular a incisivilor laterali superiori este mai
ngust i mai convex
dect a incisivilor centrali . Ca i la incisivii centrali , pe
suprafaa vestibular suntsituate dou anuri cu aceeai orientare, care
o mpart n cei trei lobi: distal -mare,mezial- mijlociu i central
-mic. Spre deosebire de incisivul central, margi nile distale:
imeziale ale incisivului lateral converg, n majoritatea cazurilor
de la ecuatorul coroaneispre marginea incizal, fcnd marginea
incizal mai scurt dect diame trul dintelui laecuatorul
anatomic.
Suprafaa palatinal este mai mic dect cea vestibular i mai oblic,
deosebindu -sede suprafaa palatinal a incisivului central printr-o
exprimare mai accentuat atuberculului dentar. Pe supra faa
palatinal e gsete mai frecvent orificiul orb.Suprafeele proximale
au form triunghiular. Suprafaa proximal -mezial este mai maredect
cea proximal-distal i este convex n jumtatea incizal i plat la
colet, fiindmai rotunjit spre marginea vestibular. Suprafaa distal
n general este plat i serotunjete nspre unghiul incizal.
Marginea incizal este asemntoare cu a incisivului central,
deosebindu -se totodat de
ultimul prin unghiul mezial mai ascuit i cel distal mai obtuz i
mai rotunjit.
Incisivii centrali i laterali inferiori. Sunt cei mai mici dini
i ca i incisivii superiorisunt implantai de o parte i alta a liniei
mediane a feei n aceeai ordine. Att incisivii
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
7/44
centrali , ct i cei laterali sunt asemntori, avnd coroane
turtite n se ns vestibulo-l ingual n poriunea incizal i n sens
meziodistal spre colet, con - ferindu-i astfel formade dalt .
Incisivul central este mai ngust dect cel lateral.
Suprafeele vestibulre au un aspect alungit de forma unui pa
ralelipiped, fiind convexenspre colet i aproape plate spre marginea
incizal. Pe ele sunt situate cte douanuri care mpart sup -rafaa
vestibulr! a fiecrui dinte n trei lobi de mrime egal,fcnd-o uor
trilobat. Suprafeele linguale au aceeai nlime ca i
suprafeelevestibulre, fiind ns puin mai nguste n sens me -
ziodistal i puin concave. Ele suntaproape netede, dar, uneori ca i
la incisivii superiori, pe suprafaa lor pot fi tuberculi
mici nedivizai. Suprafeele proximale au o form triunghiular,
fiind aproape egale att mezial, ct
i distal, cu un relief aproximativ plan, fiind convergente spre
colet.
Marginile incizale sunt orizontale, iar unghiurile att meziale,
ct i distale sunt drepte.
14.Morfologia funcional a caninilor. Caracteristicile
individuale i de grup.Caninii superiori.Au coroan canoid, a crei
margine incizal are forma unui vrf de suli . Caniniisunt cei mai
lungi i cei mai puternici dini din grupul dinilor frontali i sunt
implantai n hemiarcadeledentare, distal de incisivii laterali.
Suprafaa vestibular este accentuat convex att vertical, ct i
meziodistal. Ea este mprit n dou faete de ctre o creast de smal
vertical pronunat, care pornetede la cuspid spre colet. Marginile
acestei creste formeaz dou anuri (unul mezial i altul distal)
fiinddivergente spre colet, curbate uor, atenundu-se treptat aceast
curbur pn la treimea mijlocie asuprafeei vestibulre. Faeta mezial
este mai mic, iar cea distal mai mare. Uneori pe faeta distal
seobserv un an care o mparte n doi lobi. Marginea mezial este uor
convex, iar cea distal este mai
pronunat convex i mai scurt .Suprafaa palatinal este mai mic
dect suprafaa vestibular, datoritreducerii diametrului orizontal.
Ea este oblic n sens vertical feei palatine, iar uneori chiar i
nregiunea coletului, se afl tuberculul dentar care deseori are o
form pronunat decuspid mic. De la tuberculul dentar spre marginea
incizal pornesc 3 creste: mezial spre unghiul mezial, distal spre
unghiul distal i median spre vrful cuspidului.Aceste creste sunt
desprite de dou anuri mai mult sau mai puin exprimate.Suprafeele
proxi- male au form triunghiular cu vrful ndreptat spre marginea in
-cizal i cu baza spre colet, i au form convex n t reimea incizal i
plait n treimeacervical. Suprafaa proximal -distal are dimensiuni
mai mici att n sens vertical, ct i
orizontal, i este mai convex incizal i mai plat cervical dect
suprafaa proxima l-me-zial.
Marginea incizal este mprit de un cuspid n dou margini inegale:
margineaincizal-mezial care se ntinde de la vrful cus pidului spre
suprafaa mezial i formeazunghiul mezial de o form rotunjit;
marginea incizal -distal care se ntinde de la vrfulcuspidului spre
suprafaa distal, formnd unghiul distal mai deschis i situat
maiaproape de linia coletului. Marginea distal este mai lung dect
cea mezial.
La tineri vrful cuspidului are un relief ascuit rotunjit , care
cu timp ul se abraziaz
transformndu-se ntr-o mic suprafa ocluzal.
*Caninii inferiori. Prezint aceleai caractere morfologice gene
rale cu ale caninilor
superiori, avnd doar unele deosebiri mai pu in sau mai mult
accentuate . Coroanelecaninilor inferiori sunt mai turtite n sens
meziodistal i mai nalte, iar rdcinile suntmai scurte comparativ cu
ale caninilor superiori.Suprafaa vestibular are un aspect mai
alungit'i este mai puin convex n ambele direcii, comparativ cu a
caninului superior, este mprit de cele 2anuri, n trei lobi inegali,
care sunt mai puin pronunai, abia perceptibili.Suprafaa lingual
estemai ngust dect suprafaa vestibular i prezint aceleai detalii
morfologice ca isuprafaa palatinal a caninului superior, relieful
lor fiind mai puin exprimat, din carecauz suprafaa lingual este mai
simpl, avnd un tubercul lit abia vizibil .
Suprafeele proximale au acelai contur triunghiular i aceeai
orientare, fiind uorconvexe i aproape paralele.
Marginea incizal este mprit de un cuspid mai puin pro nunat, n
dou margini
inegale. Marginea distal este mai lung i mai oblic, deplasnd
astfel cuspidul mai
spre mezial.
15.Morfologia funcional a premolarilor. Caracteristicile
individuale i de grup.
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
8/44
Primul premolar superior.Este primul dinte din grupul dinilor
laterali i este implantat n hemiarcadadentar imediat dup canin.
Coroana lui are o form cuboid neregulat; este un dinte bicuspidat
i
biradicular.Suprafaa vestibular este uniform convex n ambele
direcii i este asemntoare cu cea acaninului, fiind mai mic i mai
lat, iar caracterele morfologice sunt mai puin pronunate
ireliefate.Suprafaa palatinal are acelai contur general ca a
suprafeei vestibulre i prezint dimensiunimai mici n ambele direcii,
fiind perfect neted. Suprafeele proximale sunt mai mari dect
suprafeele
palatinale i vestibulre. Suprafaa proximal-mezial are form
trapezoidal, este convex n treimeaocluzal, n special spre vestibulr
unde formeaz punctul de contact cu dintele vecin, devenind plat
sprecolet. Marginea mezial vestibular este curb de sus n jos, iar
cea palatinal mai are i o direcie oblicspre vestibulr i este mai
scurt dect cea vestibular. Suprafaa proximal-distal are aceleai
caractere
morfologice ca suprafaa proximal-mezial, prezentnd doar cteva
deosebiri: este mai convex i selrgete spre colet, formnd o
depresiune concav spre cervical. Acest semn este socotit ca
unindice de identificare a primu lui premolar superior i a
hemiarcadei din care provine.
Suprafaa ocluzal este trapezoidal, format din 4 margini
{vestibular, palatinal,mezial i distal), 2 cuspizi, un ant
intercuspidian i 2 fosete. Marginea vestibulareste trilobat dato
rit proeminentei corespunztoare a celor trei lobi de pe
suprafaavestibular. Marginea palatinal are form de semicerc format
de cuspidul palatinal.Marginile proximale au form de curbe ce
converg spre palatinal formate de crestelemeziale i distale ca re
unesc cuspidul vestibular cu cel palatinal.
Relieful suprafeei ocluzale este format de cei doi cuspizi unul
situat vestibular ialtul palatinal. Cuspidul vestibular este mai
puternic, ceva mai mare i mai proeminentdect cel palatinal i este
aezat central sau puin distal. Cuspidul palatinal este mai
teit dect cel vestibular i este deplasat spre suprafaa mezial.
Din vrful cuspizilorpleac crestele axiale care coboar spre an ul
intercuspidian una din prelungireaceleilalte, mprind suprafaa
ocluzal n dou versante: unul mezial mai mic i unuldis tal mai mare.
De pe versantele meziale i distale ale cuspidului vestibular
pornescdou anuri paralele crestei axiale, formnd fosetele ocluzale
care nu trec pestecuspidul palatinal. Cuspizii ves t ibular i
palatinal sunt desprii de un anintercuspidian cu di recie
meziodistal, situat mai aproape de suprafaa palatinal. Acestan,
traversnd suprafaa ocluzal n direcie distal, se termin pe suprafaa
cresteimarginale, iar n direcie mezial de cele mai multe ori depete
creasta marginal i setermin chiar pe suprafaa mezial.
Examinnd cuspizii tuturor dinilor laterali , observm c att
cuspizii orali , ct i ceivestibulari sunt mprii de creste sagitale
n dou versante: extern i intern. Versantulextern este situat n
direcie vestibular, iar cel intern n direcie oral.
Rdcina primului premolar superior n 66 cazuri din 100 este
bifid, astfel fiind
reprezentat de o rdcin vestibular i alta pa latinal. In 30 de
cazuri rdcina este
unic i n 4 cazuri trifid.
Premolarul doi superior. Este al cincilea dinte din arcada den
tar, implantat imediatdup primul premolar. Premolarul doi superior
este asemntor cu primul premolarsuperior, dar are o con figuraie
mai simpl i dimensiuni mai mici .
Caracterele morfologice ale premolarului doi superior, dup cum s
-a menionat, suntidentice cu cele ale primului premolar cu ex cepia
suprafeei ocluzale. Suprafaaocluzal este bicuspidat, ns cuspizii
dup mrime sunt egali ntre ei. anulintercuspidian mparte suprafaa
ocluzal n dou poriuni egale n sens vestibulo -
palatinal i se termin la marginea crestelor proximale: forma an
urilor de pe suprafaaocluzal se aseamn mult cu litera H.
Rdcina n 82% cazuri din 100 este unic, dar poate fi att bifid,
ct i trifid.
Primul premolar inferior. Este implantat ca i omologul su
superior dup canin i esteal patrulea dinte din arcada dentar
inferioar. Coroana are o form mai multasemntoare cu un cilindru,
este un dinte bicuspidat i monoradicular .
Suprafaa vestibular este asemntoare cu cea a caninului inferior,
dar are dimensiuni mai mici att nsens vertical, ct i orizontal. Ea
este mprit de dou anuri verticale puin exprimate n 3 lobi
inegali,dintre care cel medial este mic, cel distalmijlociu i cel
central este mai mare i mai pronunat. Aceasta
permite ca creasta sagital a cuspidului vestibular s mpart
marginea ocluzal vestibular n douversante inegale: mezial, care
este mai mic i ascuit , i distal mai lung i oblic.
Suprafaa vestibular este convex n ambele direcii, atingnd
convexitatea maxim lalimita unirii treimii meziale cu cea cervical.
Acest re l ief contribuie la aplecareacuspidului vestibulr spre
lingual, adu- cndu-1 n cele mai dese cazuri pn la axulvertical al
dintelui.
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
9/44
Suprafaa lingual este convex n ambele direcii i mai mic dect
suprafaa vestibular, astfel cnlimea ei constituie aproximativ
jumtate din nlimea suprafeei vestibulre. Aceste
particulariticonstituie punctul de trecere de la dinii monocuspidai
la cei bicuspidai ca i n cazul primului premolarsuperior; suprafaa
lingual nu prezint detalii morfologice, fiind neted Suprafeele
proximale suntuor convexe i converg att spre colet, ct i spre
lingual. Convergena maximvestibulolingual este n treimea
vestibular, unde face punct de contact cu dinii vecini.La trecerea
suprafeelor proximale spre suprafaa lingual se formeaz un
unghiaccentuat rotunjit. Suprafeele proximale au form trapezoidal
cu baza mic spreocluzal. Suprafaa proximal mezial este mai mare
dect suprafaa proximal -distal.
Suprafaa ocluzal are o form puin ovoidal alctuit din 4 margini,
2 cuspiz i, un anintercuspidian i 2 fosete. Relieful ei este format
de 2 cuspizi inegali: vestibulr i
lingual. Cuspidul ves t ibulr are o nlime i lime aproape de dou
ori mai mare dect
cel lingual, avnd o nclinare spre lingual de aproximativ 45. Ace
asta, dup cum s -a
menionat mai sus, permite ca vrful cus - pidian s ajung pn la
axul vertical al
dintelui. Din vrful cuspidului vestibulr pornete o creast axial
de smal spre anul
intercuspidian, care coincide i continu cu creasta axial a
cuspidului lingual. Creasta
axial mparte versantul intern al cuspidului vestibulr n dou
fosete: mezial i distal.
Foseta mezial este mai pronunat dect cea distal. In aceste
fosete, paralel crestei
axiale, se gsesc anurile secundare numite anuri de descrcare.
Aceste dou fosete
sunt unite de anul intercuspidian, care se n tinde pn la
crestele proximale. anul
intercuspidian are form de curb cu concavitatea orientat spre
suprafaa vestibular i
este situat mai mult spre marginea l ingual.
Premolarul doi inferior. Este al cincilea dinte din arcada den
tar inferioar, implantatdup primul premolar. Coroana lui are o form
cuboid i este puin mai mare dect ceaa primului premolar, este un
dinte monoradicular i bicuspidant sau t ricuspidant .
Suprafaa vestibular este convex att n sens vertical, ct i
orizontal. Convexitatea maxim vertical estesituat n treimea
cervical i trece lent n sens meziodistal. In comparaie cu omologii
si, aceastsuprafa este mprit dedou anuri n trei lobi cu un relief
mai puin accentuat. Lobul central este mailat i abia depete
relieful lobilor mezial i distal. Marginea ocluzal este mai puin
ascuit dect la
ceilali premolari i este mprit de vrful cuspidului n dou
versante aproape egale, care, unin -du-secu marginile proximale,
formeaz unghiurile distal i mezial. Unghiul mezial este puinmai
ascuit , iar cel distal mai oblic. Suprafaa lingual este mai mic
dect ceavestibular i este uor nclinat spre lingual, cu o
convexitate n ambele direcii. Dintreimea cervical, att suprafaa
lingual, ct i cea vestibular converg ocluzal, fcndca diametrul
vestibulolingual s fie mai mic la nivelul suprafeei ocluzale.
Suprafeele proximale sunt convexe i convergente spre colet i au
o form ptrat;convexitatea maxim atinge marginea ocluzal, nivelul
unde se realizeaz contactulinterdentar cu dinii vecini.
Suprafaa ocluzal are un relief dependent de prezena a doi sau
trei cuspizi. In cazulcnd suprafaa ocluzal prezint doi cus - pizi,
relieful ei este asemntor cu cel al
primului premolar infe rior i se deosebete prin urmtoarele
semne: vrful cuspidului
ves- tibular nu este accentuat nclinat spre lingual; anul
intercuspidian este situat maivestibular, motiv care a condus la
situarea fosetelor meziale i distale mai aproape demarginea
vestibular a suprafeei ocluzale; cuspizii vestibular i l ingual
sunt aproape deaceeai mrime. Unii autori n general socot cuspidul
lingual mai puternic dect celvestibular.
In cazul cnd suprafaa ocluzal prezint 3 cuspizi, anurile,
fosetele i cuspidul
vestibular au acelai contur i relief. Modific rile se petrec la
nivelul cuspidului lingual,
care este mprit n doi cuspizi de un an cu direcie lingual ce i
ia nceputul din
anul intercuspidian cu direcie meziodistal. anul intercuspidian
lingual nu depete
l imita crestei sagitale a cuspidului lingual. Dintre cei doi
cuspizi linguali celmeziolingual este mai pronunat i "mai mare dect
cel distolingual.
16. Morfologia funcional a molarilor. Caracteristicile
individuale i de grup.
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
10/44
Primul molar superior. Este implantat dup al doilea premolar i
este al aselea dintedin arcada dentar. Are o coroan de form cuboid
i este un dinte tetracuspidant itriradicular .
Suprafaa vestibular a primului molar superior este divizat de 4
margini laterale:ocluzal de form neregulat, ondulat; cervical
aproape orizontal i dou margini
proximale convergente spre colet, margin ea distal a crora este
mai curb i mai scurtdect cea mezial. Marginile laterale confer
suprafeei vestibulre o form trapezoidalcu baza mare situat ocluzal.
Relieful suprafeei vestibulre este convex, avnd i omic depresiune
(foset) realizat de un an central care vine de pe suprafaa ocluzali
se termin aproximativ la jumtatea suprafeei vestibulre. Totodat
anul centralmparte suprafaa vestibular n doi lobi inegali: mezial i
distal. Lobul mezial esteformat de versantul extern al cuspidului
meziovestibular, iar cel distal de versantulcuspidului
distovestibular i este mai mic dect lobul mezial.
Suprafaa palatinal este asemntoare cu cea vestibular, marginile
proximale alecreia sunt mai convergente spre colet, la fel fiind
mprit n doi lobi inegali deanul ocluzal distopalatinal, numit i an
palatinal de descrcare, care continu pnaproape de linia coletului.
Lobul mezial, format de versantul intern al
cuspiduluimeziopalatinal, este mai mare dect lobu l meziovestibular
i cu mult mai mare dectcel distopalatinal, format de versantul
intern al cuspidului distopalatinal. Pe suprafaa
palatinal a lobului meziopalatinal n treimea ocluzal i aproape
de marginea mezial,
deseori este situat o proeminen de smal numit tubercu lul
Carabelli, considerat deunii autori ca un cuspid supranumerar.
Uneori anul ocluzal distopalatinal formeaz omic depresiune
orificiul orb (forameti caecum).Suprafeele proximale au
formatrapezoidal cu baza ma re ndreptat spre colet, suprafaa distal
a cruia este maimic i mai convex, iar suprafaa mezial este plan n
sens vertical i convex nsens orizontal, convexitatea fiind mai
accentuat spre marginea vestibular. Acestrelief al suprafeei
meziale contribuie la formarea unei uoare depresiuni n centrul ei,n
apropierea coletului.
Suprafaa ocluzal are o form neregulat romboidal, marginea
vestibular a creia formeaz cu ceamezial un unghi ascuit, iar cu
marginea distal un unghi obtuz deschis i invers; marginea
palatinalcu cea distal formeaz un unghi obtuz, iar cu cea distal un
unghi ascuit. Astfel diagonala mare aacestei suprafee unete
imaginar unghiurile ascuite meziovestibular cu cel distopalatinal.
Margineadistal i cea mezial sunt aproape paralele i drepte, iar cea
vestibular i palatinal sunt convergente
spre distal. Pe suprafaa ocluzal sunt situai 4 cuspizi, creasta
oblic, 2 fosete principale, o fosetaccesorie i 3 anuri. Cuspizii
sunt orientai n sens vestibulopalatinal i meziodistal, fiind
separai ntreei printr-un sistem dublu de anuri intercus- pidiene,
care n dependen de gradul de adncire spre
partea central a suprafeei ocluzale, sunt divizate n: anuri
centrale (ves- tibulocentral i meziocentral)i 1 ant periferic
(distopalatinal). anul vestibulocentral, pornind din centrul
ocluzal spre suprafaavestibular, continu pn n treimea mijlocie a
suprafeei vestibulre, separnd astfel cei 2 cuspizivestibulari n:
cuspidul meziovestibular care coincide dup mrime cu lobul mezial al
suprafeeivestibulre i cuspidul distovestibular care coincide cu
lobul distal. anul meziocentral i are nceputulca i cel
vestibulocentral n centrul ocluzal; intersecia acestor dou anuri
formeaz un unghi de circa95 i o foset, numit foseta central sau
accesorie (secundar). anul meziocentral pornete spresuprafaa mezial
i mparte cei doi cuspizi meziali n: cuspidul meziovestibular i
cuspidulmeziopalatinal. Acest an mpreun cu creasta mezial formeaz
foseta mezial. anul distopalatinal
pornete de pe marginea distal a suprafeei ocluzale, mprind-o
aproximativ n dou jumti egale,continu pn la marginea crestei oblice
de smal, unde formeaz cu ea un unghi oblic de aproximativ
120135 i se ndreapt pe suprafaa palatinal unde se contopete cu
anul de pe aceast suprafa.Uneori, poriunea distal a anului
distopalatinal trece creasta oblic de smal i se termin n
fosetacentral, avnd un relief slab pronunat. Astfel acest an separ
cuspizii palatinali n cuspiduldistopalatinal i cuspidul
meziopalatinal, separnd totodat i cuspizii distali n cuspidul
distovestibulari cuspidul distopalatinal. anul distopalatinal
mpreun cu creasta distal formeaz foseta distal.Cuspidul
meziopalatinal se unete cu cuspidul distovestibular printr-o creast
oblic de smal care se mainumete i puntea de smal, iar creasta
cuspidului meziopalatinal, trecnd de pe un cuspid pe altul,formeaz
un unghi de aproximativ 145 cu vrful orientat n sens distal.
Totodat este necesar demenionat c, din vrful tuturor cuspizilor
spre centrul ocluzal, pornesc creste axialecare mpart cuspizii n
dou versante: mezial i distal. Paralel acestor creste pornescanuri
secundare, grladul de reliefare al crora difer. Vrfurile cuspizilor
vestibularii palatinali sunt unite prin creste sagitale care mpart
cuspizii n dou versante: externi intern. Crestele sagitale la rndul
su sunt unite cu crestele proximale n sensmeziodistal.
Primul molar superior este dotat cu 3 rdcini implantate n ardada
dentar astfel: dou
rdcini n sens vestibular i una n sens palatinal.
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
11/44
Molarul doi superior. Este implantat dup primul molar, fiind al
aptelea dinte d inarcada dentar. Caracteristicile morfologice
generale sunt identice cu cele ale primuluimolar superior, cu unele
deosebiri de detaliu. Coroana molarului doi superior are oform
cuboid, este un dinte tetracuspidat (uneori poate fi tricuspidat),
trirad icular .
Suprafaa vestibular a molarului doi superior se deosebete de cea
vestibular aprimului molar prin dimensiuni mai mici. anul
vestibular este de asemenea mai puinexprimat i mparte suprafaa
vestibular n doi lobi aproximativ egali. Suprafaa
palatinal este mai mic, mai convex dect suprafaa palatinal a
primului molar,relieful ei fiind dependent de prezenta i poziia
anului palatinal situat mult mai distal
i care este mai scurt, extinzndu -se n treimea ocluzal a
suprafeei pala tinale. Lamolarii cu suprafaa ocluzal tricuspidant
anul palatinal lipsete sau este abia schi atpe marginea palat
inal.
Suprafeele proximale ale molarului doi superior prezint aceleai
caracteremorfologice cu ale suprafeelor proximale ale pri mului
molar, avnd dimensiuni maimici.Suprafaa ocluzal, ca i n cazul
primului molar superior, are o form neregulat,romboid, dimensiuni
mai mici, unghiurile meziopalatinal i distovestibular sunt
mairotunjite, din care cauz diagonala care leag unghiurile
meziovestibular idistopalatinal este mai mare dect diagonala
unghiurilor meziopalatinal i disto -vestibular. Cnd pe suprafaa
ocluzal sunt situai 4 cuspizi, relie ful ei are
caracteremorfologice identice cu cele ale primului molar superior,
cuspizii fiind mai teii .Cuspizii distovestibular i dis topalatinal
sunt mai mici, reducerea n volum fiind foarteaccentuat la cuspidul
distopalatinal, care deseori aproape nu se mai observ, iar
suprafaa ocluzal este reprezentat numai de trei cuspizi. In aa
cazuri reliefulsuprafeei ocluzale este conferit de aceti cuspizi
care sunt situai astfel: 2 cuspizivestibulari i unul palatinal.
Astfel poriunea palatinal a anului distopalatinal sereduce pn la
dispariia complet, sau coincide cu anul secun dar al crestei
oblicecontribuind la reducerea fosetei distale; poriunea distal se
contopete cu anulintercuspidian meziocentral. Deci suprafaa ocluzal
poate fi reprezentat i de 3cuspizi, creas ta oblic, o foset
principal i u na accesorie i 2 anuri intercuspidiene.
Rdcinile sunt implantate n arcada dentar ca i la primul molar
superior.
Molarul al treilea superior. Este implantat dup al doilea molar
i este ultimul dintedin arcada dentar, ocupnd locul 8. Mai este
numit i molarul de minte, datorit
perioadei de erupie ntre 1640 ani . Are o form variabil, puin
constant, poate fitricus- pidant sau multicuspidant, triradicular
sau mono- i multiradicular. Cnd molarul
trei superior este normal dezvoltat, are caracteristici
morfologice generale asemntoarecu ale molarului doi superior, avnd
trei cuspizi, dimensiunile i volumul fiind mairedus.
Primul molar inferior. Este implantat dup al doilea premolar
inferior i este alaselea dinte din arcada dentar inf erioar.
Coroana are o form cuboid i este un dinte
pentacuspidat i biradicular .
Suprafaa vestibular a primului molar inferior este delimitat de
4 margini laterale:ocluzal- , de form ondulat, echivalent ce lor
trei cuspizi vestibulari; cervical reprezentat de dou convexiti
orientate ocluzal (una mezial i alta distal), care seunesc printr-o
uoar ondulare spre spaiul interradicular corespunztor
delimitriirdcinilor; dou margini proximale convergente spre colet,
marginea distal a croraeste mai convex i mai scurt dect cea mezial.
Marginile laterale confer suprafeei
vestibulre form trapezoidal cu baza mare situat n sens ocluzal,
iar baza mic nsens cervical. Relieful suprafeei ocluzale este
asemntor cu cel al p remolarilorinferiori, avnd convexitate maxim n
treimea cervical, fiind aproape plan n sensocluzal i oblic n sens
lingual. Suprafaa vestibular este mprit de dou anuriverticale
(mezial i distal) n trei lobi inegali. anul mezial pornete de pe
suprafaaocluzal i .continu pn la jumtatea suprafeei vestibulre,
terminndu -se ntr-odepresiune care formeaz foseta vestibular
(orificiu orb). Acest an mparte suprafaavestibular n doi l obi:
vestibulomezial i vestibulocentral . Lobul mezial este format
deversantul extern al cuspidului meziovestibular, lobul central
este format de versantulextern al cuspidului centrovestibular i
este mai mic dect cel mezial. anul distal por-nete de asemenea de
pe suprafaa ocluzal, fiind mai scurt i mai puin exprimat,separnd
lobul vestibulocentral de cel vestibulodistal. Lobul
vestibulodistal este formatde versantul extern al cuspidului
distovestibular i este cel mai mic lob de pe suprafaaves t
ibular.
Suprafaa lingual ca i cea vestibular are form trapezoidal cu
acelai contur, darde dimensiuni mai mici, fiind neted. Aceast
suprafa este convex i aproapevertical, mprit de un an vertical n
doi lobi inegali. anul vertical i ianceputul pe sup rafaa ocluzal i
continu pn n treimea ocluzal a suprafeeilinguale mprind -o n lobul
meziolingual de dimensiuni mai mari i lobul distolingual
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
12/44
de dimensiuni mai mici. Aceti lobi sunt formai de versantele
interne ale cuspizilorl inguali, iar volumul lor depinde de
dimensiunile acestor versante.
Suprafeele proximale ca i n cazul molarilor superiori pot fi
comparate cu untrapez, cu baza mare orientat spre colet i cea mic
spre ocluzal, avnd suprafaadistal mai mic i mai convex dect cea
mezial. Marginile suprafeelor proximale(mezial i distal) sunt uor
curbate fiind nclinate lingual.
Suprafaa ocluzal a primului molar inferior are form de trapez cu
baza mare orientat n sensvestibulr, este format de crestele
sagitale cuspidiene (vestibulr i lingual) i de crestele marginale
de
smal (mezial i distal). Pe suprafaa ocluzal sunt situai 5
cuspizi, 4 anuri intercuspidiene i 5 fosete.Cuspi- zii sunt situai
astfel: 3 vestibulari i 2 linguali, fiind separai ntre ei
printr-unsistem specific de anuri intercuspidiene, care include un
an central i 3 anurisecundare. anul central meziodistal pornete
aproximativ din mijlocul crestei meziale,transverseaz suprafaa
ocluzal i se termin pe mijlocul crestei distale. anul centraleste
bifurcat distal crestei de smal meziale, avnd o adncime mai
pronunat iformnd foseta mezial principal. Distal anul central are
un contur mai puinexprimat i mpreun cu creasta de smal distal
formeaz a doua foset distal
principal. Este necesar de menionat c crestele de smal mpiedic
prelun gireaanului meziodistal pe suprafeele proximale, prin
urmare, acest an separ cuspiziivestibulari de cei linguali, ultimii
fiind mai nali .
anul meziodistal bifurc n dou anuri secundare (mezial i distal)
care pornescspre suprafaa vestibular, unde se contopesc cu anurile
vestibulre similare,
separnd cuspizii vestibulari. anul mezial separ cuspidul
meziovestibular de celcentrovestibular, iar cel distal sep ar
cuspidul centrovestibular de cuspiduldistovestibular. Intersecia
anurilor mezial i distal cu anul meziodistal formeaz
dou fosete secundare. Aproximativ de la jumtatea anului
meziodistal, spresuprafaa lingual, pleac anul lingual care separ
cuspizii linguali n cuspidul
meziolingual i cuspidul distolingual. anul lingual confer
suprafeei ocluzale unrelief caracteristic. In unele cazuri anul
lingual coincide cu anul mezial vestibulr
(variant cruciform), iar n alte cazuri coincide cu creasta de
smal a cuspiduluicentrovestibular (variant driopitec). La
intersecia anului lingual cu anul
meziodistal se formeaz a treia foset secundar. Din vrfurile
cuspizilor, ca la molariisuperiori, pornesc spre ocluzal creste
axia le de smal, iar paralel acestor creste
anuri secundare. In ordinea mrimii i n raport descendent
cuspizii se situeazastfel: meziolingual fiind cel mai mare,
distolingual, meziovestibular, centrovestibular
i distovestibular, fiind cei mai mici.
Rdcinile sunt implantate n arcada dentar astfel: una n sens
mezial i alta n sensdistal. Rdcina mezial dup mrime este mai
voluminoas.
Molarul doi inferior. Este implantat dup primul molar inferior i
este al apteleadinte din arcada dentar i nferioar. Caracteristicile
generale sunt identice cu cele ale
primului molar inferior, existnd unele deosebiri de detaliu: are
coroana de formaunui trapez i este un dinte tetracuspidat i
biradicular.
Suprafaa vestibular a molarului doi inferior are aceeai form
general ca a primuluimolar, deosebindu-se prin dimensiuni mai mici,
fiind mai convex i avnd un singuran vestibulr care se prelungete pn
la jumtatea suprafeei vestibulre, terminndu -se n foseta
vestibular. anul mparte suprafaa vestibular n doi lobi inegali:
lobulmezial fiind mai mare i lobul distal fiind mai mic.
Suprafaa lingual este mai mic, avnd aproximativ aceeai form ca i
suprafaalingual a primului molar inferior.
Suprafaa ocluzal are un relief imprimat de cei 4 cuspizi, dou
anuriintercuspidiene, dou fosete principale i una accesorie. anul
meziodistal are aceeaidirecie ca i omologul su de pe primul molar
inferior, formnd dou fosete principale(mezial i distal) care separ
cei do i cuspizi vestibulari de cei doi cuspizi linguali.anul
vestibulolingual ncepe pe suprafaa vestibular, transverseaz
anulmeziodistal, formnd foseta secundar, ter- minndu-se pe marginea
lingual asuprafeei ocluzale. Acest an separ cuspizii vestibulari i
l inguali n cuspiziimeziovestibular i distovestibular, meziolingual
i distolingual. In dependen de ca -racterul direciei topografice a
poriunii vestibulre a anului vestibulolingual fa de
poriunea lingual, deosebim: variant cruc iform, cnd aceste
poriuni coincid i auaceeai direcie; variant driopitec, cnd aceste
poriuni nu coincid, poriunea lingualfiind situat mai distal,
suprapunndu -se cu creasta axial a cuspidului distolingual;variant
n scar, cnd la intersecia anurilor meziodistal i vestibulolingual
seformeaz o ncruciare care se aseamn cu litera X. In ordinea mrimii
i n raport
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
13/44
descendent cuspizii se situeaz astfel: meziovestibular fiind cel
mai mare, meziolingual,distovestibular i distol ingual fiind cel
mai mic.
Rdcinile molarului doi inferior sunt implantate n procesul
alveolar asemntor curdcinile primului molar.
Molarul al treilea inferior. Este implantat dup al doilea molar
inferior i esteultimul din arcada dentar inferioar, ocupnd locui 8.
Ca i omologul su de la
maxil este numit i molarul de minte. Deseori este mai bine
dezvoltat i chiarmai mare dect molarul 2 inferior. Coroana lui este
format n fond din 45cuspizi sau chiar mai muli . Molarul al treilea
inferior prezint caractere mor-fologice identice cu cele ale
primului i al doilea molari inferiori. Reliefulacestui dinte este n
raport cu polimorfismul i numrul cuspizilor; este un dinte
biradicular, rdcinile cruia sunt de cele mai multe ori reunite
formnd un conscurt.
17.Particularitile implantrii dinilor la maxil i mandibul.
Formele fiziologice ipatologice ale arcadelor dentare.
18.Definiie Arcada dentar, Arcada alveolar,Arcada bazal . Care
estecoraportul la maxil i mandibula dintre ele.
* Arcada dentara-prezinta un suport de sustinere a pozitiei
buzelor contribuind astfel la aspectul
fizionomic al fetei.
*Arcada alveolara-linia conventionala trasata pe virful apofizei
alveolare.
*Arcada bazala-linia trasat pe vrfurile rdcinilor.
*Coraportul dintre ele-la maxilla arcada dentara este mai mare
dect cea alveolar, iar cea alveolarmai mare dect cea bazal. In
cazul mandibulei avem un co - raport invers: arcada dentar estemai
mic.
19.Factorii ce ne asigur unitatea funcional a arcadelor dentare.
Ariile ocluzale.Curba sagital de ocluzie Spee.
Factorii:
-apofizele alveolare;
-puncte de contact interdentare(contactele interdentale joac un
rol important la dispersarea i
repartizarea presiunilor funcionale i asupra dinilor vecini.
Afar de aceasta, contactele
interdentale servesc drept obstacol pentru produsele alimentare
care ar trau ma i ar leza
papilele interdentare);
-ligamentele interdentare parodontului marginal (aceste
ligamente snt situate deasuprasepturilor alveolare inserndu-se de
cementul unui dinte i trecnd la cellalt. Datorit acestorligamente
deplasarea unui dinte mezial sau distal provoac i deplasarea
dinilor vecini).
Ariile ocluzale: arie ocluzal a arcadei dentare superioare i a
celei inferioare, care sntformate din succesiunea suprafeelor
ocluzale ale fiecrui dinte n parte. Aria oc luzala a arcadei
dentare superioare n regiunea frontal prezint o linie egal cu
limea prii incisivale a din -ilor frontali, lrgindu-se treptat
posterior, atingnd cele mai mari dimensiuni n regiuneaprimului
molar. Aria ocluzal a mandibulei este mai mic n regiunea dinilor
frontali i maimare la fel la nivelul primului molar. In zona
frontal aria ocluzal este arcat i ngust, iar nzonele laterale are
un relief caracteristic datorit prezenei cuspizilor pe faa ocluzal
a dinilorlaterali adaptai la fr- miarea i mcinarea alimentelor.
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
14/44
Ariile ocluzale pot fi ntrerupte de diasteme, treme, leziuni
coronare, edentaii pariale. Elela fel pot avea diferite dimensiuni
n raport cu dimensiunile arcadelor dentare, pot fi
naturale,artificiale, mixte, iar la edcntaia total absente.
Planul de ocluzie-dac trasm o linie convenional care ar uni cus
pizii vestibulari ai primilorpremolari inferiori cu cei distali
vestibulari ai ultimilor molari, obinem un plan, care n zonafrontal
trece pe marginea incisiv a incisivilor centrali superiori, primind
denumirea de plan deocluzie. Datorit curbrii arcadelor dentare n
plan sagital i transversal fiecare dinte se aflfa de planul de
ocluzie ntr -un anumit raport. Aa, la nchiderea arcadelor dentare n
ocluziacentric, dinii laterali superiori ntretaie acest plan, iar
cei inferiori nu -1 ating. In zona frontal
a arcadelor dentare incisivii centrali i caninii superi ori
ating planul de ocluzie, iar cei inferiori lntretaie.Prin urmare,
acest plan de ocluzie este alctuit din trei segmen te: unul frontal
i doulaterale. S-a constatat c segmentul frontal este curbat i
paralel cu linia bipupilar, iar celelaterale cu planul orizontal
Camper, care trece de la spina nazal anterioar i pn la
centrulconductelor auditive externe. Migrrile dentare pot modifica
raportul dinilor deplasai fa deacest plan, dereglnd relieful
ariilor ocluzale.
Curba de ocluzie sagitala Spee- dintii, in arcada dentara in
plan sagital sunt implantati la diferitnivel , si daca vom trasa o
linie pe suprafata ocluzala a dintilor primim o curbura
numitacurbura de ocluzie sagitala Spee.La maxil aceast curbur este
corespunztor convex. centrulacestei curburi este situat la 3 cm
posterior de crista Gal ii.Speesocotea c centrul acesteicurburi se
gsete n orbit i dac vom prelungi aceast curb, ea va trece la
margineaanterioar a condilui articular al mandibulei . Bonwill,
studiind profunz imea curbei de ocluziesagital Spee, a ajuns la
concluzia c ea depinde de gradul de supraacoperire frontal. Cu
citgradul de supraacoperire este mai mare, cu att mai adnc este i
curba de ocluzie sagitalSpee. Dup Bornvill datorit curbei de
ocluzie sagitali Spee, n caz de deplasare a mandibulei nsens
anterior, ntre arcadele dentare i ntre dinii antagoniti se creeaz
cel putin trei
puncte de contact, situate n form de triunghi: un contact n zona
dinilor frontali i cte unuln zone le laterale. Acest fenomen a
primit denumirea de contactul a trei puncte dup Bonwill .
Rolul biologic- protectia parodontului dintilor laterali (
curbura transversala), dintilor frontali (curburasagitala).
20.Curba transversal ocluzal Monson-Wilson irolul ei
biologic.
Curba de ocluzie transversala Monson-Wilson: in plan transversal
,datorita inclinarii dintilor laterali(coroana dintilor laterali
mandibulari inclinati oral, a dintilor laterali
maxilarivestibular), daca unim
cuspizii dintilor omogeni de pe hemiarcada stinga si dreapta
obtinem curba de ocluzie transversala
Monson-Wilson.
Gradul de pronuntaredepinde de gradul de nclinaie a dinilor
laterali: la cei maxilari spre vestibular, la
cei mandibulari spre oral.
Importanta:
-pastrarea contactelor dintre cuspizii coroanelor dintilor
laterali la deplasarea mandibulei in sens
transversal.
-biologica: protectia parodontului dintilor laterali in acest
motiv se mai numeste si curbura de
profilaxie parodontala.
-rol de compensare in crearea arcadelor dentare
artificiale,deoarece la miscari de propulsie si
lateralitate intre arcadele dentare se pastreaza contact
interdentar cel putin in trei puncte asigurind fixare
stabile a protezelor mobile.
21.Definiie Parodont. Enumerai esuturile ce include aceast
noiune. Funciileparodontului.
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
15/44
Parodont-complexul de tesuturi care inconjoara portiunea
radiculara a dintelui: gingia, periodontiu,
tesutul osos alveolar, cimentul radicular.
Gingia-alcatuita din papilele interdentare , marginea libera,
portiunea consolidata cu tesutul osos. Partea
marginala a gingiei in conditii fiziologice , cuprinde dintele
ca o manseta aproximativ cu 1,5 mm mai sus
de coletul dentar, formind santul dentogingival, care are o
adincime de aproximativ 0,85 mm dupa Orban.
Periodontiul-tesut conjunctiv cu o structura functionala
diferentiata, situate la nivelul spatiului
periodontal. Alcatuid din: fibre periodontale , elemente
celulare (fibroblaste, cementoblaste, osteoblaste,
osteoclaste) din vase sangvine si limfatice si fibre nervoase.
In zona coletului format din doua grupe de
fibre :ligamentele dentogingivale care incep pe cementul
radicular si insera in gingie, ligamentele
dentoperiostale si dentodentare-ele incovoiesc dintele si insera
la dintele vecin. In asa mod dintii din
arcadele dentare se transforma intr-un system unic si prin
urmare la actiunea unei forte asupra oricarui
dinte el va influenta si asupra dintelui vecin.
Tesutul alveolar-dispune de o structura functionala
caracteristica pentru fiecare dinte in dependenta de
functia acestuia. Sub influenta dintelui pe fata vestibulara si
orala se modeleaza o margine a tesutului
cunoscut ca os compact , os dens. Aceasta placuta ca regula este
mai groasa din partea orala si maisubtire din partea
vestibulara.
Functiile parodontului:
-de fixare si stabilizare a dintelui;
-de automentinere ;
-senzorica;
-analizatorica;
-de plastie a tesuturilor paradontului;
-de reglare a presiunilor masticatorii;-de amortizare a fortelor
functionale;
-trofica.
22.Definiie Plan de ocluzie.Importana practic.
Planul de ocluzie-dac trasm o linie convenional care ar uni
cuspizii vestibulari ai primilorpremolari inferiori cu cei distali
vestibulari ai ultimilor molari, obinem un plan, care n zonafrontal
trece pe marginea incisiv a incisivilor centrali superiori, primind
denumirea de plan deocluzie. Datorit curbrii arcadelor dentare n
plan sagital i transversal fiecare dinte se aflfa de planul de
ocluzie ntr-un anumit raport. Aa, la nchiderea arcadelor dentare n
ocluziacentric, dinii laterali superiori ntretaie acest plan, iar
cei inferiori nu -1 ating. In zona frontala arcadelor dentare
incisivii centrali i caninii superi ori ating planul de ocluzie,
iar cei inferiori l
ntretaie.Prin urmare, acest plan de ocluzie este alctuit din
trei segmen te: unul frontal i doulaterale. S-a constatat c
segmentul frontal este curbat i paralel cu linia bipupilar, iar
celelaterale cu planul orizontal Camper, care trece de la spina
nazal anterioar i pn la centrulconductelor auditive externe.
Migrrile dentare pot modifica raportul dinilor deplasai fa deacest
plan, dereglnd relieful ariilor ocluzale.
23. Indicai limea spaiului dento-alveolar n cele 3 zone.
Enumerai cele 3 grupe de
ligamente alveolodentare ale periodoniului.
Spaiul dento-alveolar are o lrgime variabil n diferite segmente
ale rdcinii: n zona orificiuluialveolei el este egal cu 0,250,27
mm, la treimea coletului0,17-0,19 mm, n zona mijlocie
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
16/44
0,080,14 mm, iar n zona apical 0,160,19 mm. Deci cea mai ngust
zon este situat lamijlocul rdcinii datorit particularitilor de
mobilitate fiziologic a dintelui.
Sunt 3 grupe de ligament ale periodontiului:
-fibre circulare- In zona coletului mai exista un grup de fibre
orientate orizontal ce leaga dintelede alveola, de gingie (ligament
dentogingivale) si de dintii vecini (ligamente dentodentare, ce
trec peste marginile alveolei si se insera pe cementul din zona
coletului dintilor vecini.Astfel se formeaza ligamentul circular ce
uneste dintii din arcada in lant.
-fibre transversale (oblice)sunt formate din fibre colagene
Sharpey ce fixeaza si suspendadintele in alveola si amortizeaza
fortele de presiune. Sunt inserate in peretele alveolei sicementul
radicular, cu orientarea dinspre alveola spre cement.
-fibre longitudinale
Sau in raport cu localizarea sunt:-fibrele crestei alveolare- se
afla sub epiteliul jonctional, orientate de la creasta alveolara
spre
cementul radicular
-fibrele orizontale- orientate de la creasta alveolara spre
cementul radicular
-fibre oblice- incep de la osul alveolar si se insera in cement
mai apical decit pe os
-fibre apicale- sun orientate radial,oblic, sau vertical de la
radacina in osul alveolar
-fibre interradiculare- sunt prezente doar in dinti
pluriradiculari, orientate de la suprafata radaciniiperpendicular
pe creasta interradiculara
24. Definiie ocluzie, ocluzie static, ocluzie dinamic , relaii
de ocluzie.
Ocluziarelaie de contact ntre arcadele dentare indiferent de
poziia mandibulei.
Relaii de ocluzierapoarte ce se realizeaz ntre arcadele
dentare
Ocluzia staticaeste contactul dintilor in repaos, iarocluzia
dinamicaeste atunci cand maxilarulse misca la fel ca in timpul
masticatiei. Ocluzia dentara depinde de structura osoasa,
muschi,
nervi, structura dintilor, sau de postura.25. Definiie Relaii de
postur mandibular. Elementele active ce asigur poziia de
postur a manibulei.
Relaie de postur mandibularfenomenul de poziionare a mandibulei
n starea de relaxarerelativ, datorat tonusului funcional al
muchilor.
Definiie de postur a mandibulei dup Burlui.
... suma rapoartelor mandibulocraniene atunci, cnd mandibula se
afl n poziie postural fa
de craniu sub efectul echilibrului tonic al musculaturii
manducatoare antigravific
Elementele active sunt prezentate de tonalitatea complexului
muscular al ntregului SS i, n
primul rnd, a muchilor mobilizatori i a regiunii periarticulare.
Prin urmare, sub influena motorie
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
17/44
a sistemului de inervaie, multitudinea fibrelor musculare a
fiecrui muchi pe rnd, n raport de
numrul motoroneuronilor, particip la realizarea tonusului
muscular.
26. Elementele pasive ce asigur poziia de postur a mandibulei.
Ce prezint spaiul
Donders.
Elementele pasive sunt prezentate de aciunea specific a
complexului muchi-tendon. ATM i a
presiunii negative din cavitatea bucal ce apare la deplasarea
mandibulei n jos. Primele douelemente n starea de repaus fiziologic
relativ i echilibrat, datorit particularitilor de structur,
posed nsuiri elastice ca i orice corp fizic cu aa
caracteristici. Aceste nsuiri se manifest
prin contracararea greutii mandibulei i poziionarea ei n anumite
relaii craniene.
Spatiul Donders- spatiul intre fata dorsala a limbii si bolta
palatina.
27. Ce numim i cu ct este egal spaiul liber de vorbire.
Importana practic.
Spaiul liber de vorbire spaiu pentru funcia fonetic a SS,
individual ca i spaiul de inocluzie
fiziologic.Mrimea sa determin caracterul fonaiei.Importanta
practica- pentru ca sa se relaxeze muschii in timpul repaosului, n
plus ne mai ajut i la determinarea DVO.
28. Ce prezint testul Wild, Silverman, i Robinson.
Wild a propus testul fonetic prin pronunarea cuvintelor ce conin
fonema a, Silverman s,
Robinson [f] ( mama, casa, soare, fon, sus), sau numrtoarea de
la 60 la 70.
Rolul:asigura pozitionarea mandibulei in relatie de postura.
29. Definiie o.c. Componentele fundamentale ale o.c. Indicai 4
semne ale o.c.
Poziia de ocluzie centric este o poziie de contact multiplu
interdentar maxim dintre arcadeledentare ce rareori coincide cu
intercuspidarea maxim. Pentru realizarea acestui contactmandibula
se deplaseaz din poziia de relaie centric anterior, micnd n acest
direcie
condilii articulari cu 0,10,15 mm poziionndu-i la baza pantei
tubercurilor articulari. Astfel depoziionare a mandibulei fa de
maxil este manifestat prin contractarea bilateral, uniform i
simetric a muchilor ridictori, ce totodat creeaz condiii
favorabile pentru efectuarea actului
de deglutiie.
Semnele caracteristice: dentar, articular, muscular i
faringoglandular.
Deci, ocluzia centric fiind static poate fi definit ca raport
dintre arcadele dentare n plansagital, transversal i vertical, cnd
mandibula ocup o poziie centric fa de baza craniului i
maxil. Aceast singur poziionare anterioar a condililor
articulari n fose articulare, la bazapantei tuberculilor articulari
i un contact maxim interdentar, manifestat de contracia
bilateral,
uniform i simetric a muchilor ridictori ce coincide cu micarea
de deglutiie.
30. Definiie Rapoarte dintre arcadele dentare , (tipuri de
ocluzie). Caracteristica celor 2 grupe.
Rapoartele dentare in ocluzia centrica sau obisnuita se numeste
tip de ocluzie interdentara.
Toate ocluziile interdentare desi au particularitatile
individuale,se impart in mai multe grupuri:
-Fiziologice
-Patologice
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
18/44
Din cele fiziologice (normale) fac parte acele rapoarte de
oclzie dintre arcadele dentare careasigura la maximum realizarea
functiei principale ale sistemului stomatognat si
aspectulfizionomic.Din rapoartele de ocluzie fac parte:
Ocluzia ortognata Ocluzia dreapta (cap la cap)
Prognatia fiziologica (ocluzie biprognata) Ocluzia opistognata
(retruzie fiziologica bimaxilara)
Raportul ocluzal dintre arcadele dentare care manifesta
dereglari de functii ale sistemuluistomatognat si fizionomice,duce
la instalarea ocluziilor patologice (anormale).
Din ocluziile patologice anormale fac parte: Ocluzia distala
(prognatia) Ocluzia meziala sau incersa (progenia)
31. Semnele de o.c.caracterisice pentru toi dinii n ocluzia
ortognat.
Propunand pacientului sa inchida cavitatea bucala,in ocluzia
centrala prin aplicarea diferitor probedeterminand caracterul
contactului dintre fiecare dinte.
Pentru ocluzia ortognata,ca si pentru celelalte tipuri de
ocluzii fiziologice,este caracteristic raportul cand
fiecare dinte este in contact cu doi dinti antagonisti- cel
principal si cel secundar.
Fiecare dinte din arcada dentara superioara vine in contact cu
omogenul din arcada dentara
inferioara si suplimentar cu cel situat distal ,iar fecare dinte
din arcada dentara inferioara vine in contact
cu cel omogen de pe arcada superioarasi suplimentar cu cel
situat median .
La examenul dintilor in zona frontala se va observa ca linia
mediana a fetei coincide cu linia dintre
incisivii centrali ai maxilei si mandibulei. Asa situatie creaza
un ansamblu fizionomic simetric.
Al doilea criteriu important este ca dintii frontali superiori
acopera fata vestibulara a dintilor
inferiori pana la treimea din dimensiunile lor verticale,ceea ce
se egaleaza cu 2-3 mm.
32.Semnele de o.c caracteristice pentru dinii frontali n ocluzia
ortognat.
La examenul dintilor din zona frontala se va observa ca linia
mediana a fetei coincide cu liniadintre incisivii centrali ai
maxilei si mandibulei. Asa situatie creeaza un ansamblu
fizionomicsimetric. Al doilea criteriu important este ca dintii
frontali superiori acopera fata vestibulara adintilor inferiori
pina la o treime din dimensiunile lor verticale, ceea ce se
egaleaza cu 2-3 mm.Datorita acestui fapt relatia interdentara data
sau tipul de ocluzie a mai primit denumirea de
supraocluzie normala. In asa pozitie partile incisivale ale
incisivilor inferiori vin in contact cutuberculii palatinali ai
dintilor frontali superiori.
33.Semnele de o.c.caracteristice pentru dinii laterali n plan
sagital n ocluzia
ortognat.
La examenul dintilor din zonele laterale in sens sagital
observam o manifestare de angrenare
dintre cuspizii vestibulari ai dintilor superiori si cuspizii
vestibulari ai dintilor superiori si cuspizii vestibulari
ai dintilor inferiori in asa mod incat fiecare cuspid al
dintilor supetiori se incadreaza intre cei doi cuspizi
inferiori astfel o interuspidare maxima in acest plan.
Ca reper Angle a propus raportul in acest sens dintre primii
molari, afirmind ca in conditiilenormale cuspidul meziovestibular
al primului molar superior este situate intre cuspizii mezio-
sicentrovestibular al primului molar inferior. Acest raport a mai
fost numit raport neutru sau cheia
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
19/44
ocluziei si a fost propus de autor drept criteriu in
clasificarea anomaliilor de ocluzie. In sfirsit,distalizarea
dintilor superiori manifestata de volumul mai mare ai incisivilor
superiori decit al celorinferiori duce la aceea, ca suprafetele
distale ale ultimilor dinti de pe maxilla si mandibular segasesc in
acelasi plan.
34.Semnele de o.c. caracteristice pentru dinii laterali n plan
transversal n ocluzia ortognat.
Examinand raportul interdentar in aceste zone ale arcadelor
dentare in plan transversal observamca pentru acest tip de ocluzie
este caracteristic raportul,cand cuspizii vestibulari ai dintilor
superiori ii
acopera pe cuspizii amogenilor de pe mandibula,obligand ca
cuspizii vestibulari ai dintilor laterali inferiori
sa contacteze cu santul intercuspidian meziodistal al arcadei
dentare superioare . In asa pozitie cuspizii
lingual ai dintilor laterali inferiori ii acopera pe cuspizii
dintilor antagonisti superiori, care sint situati in
santul intercuspidian meziodistal al arcadei dentare inferioare.
Asa cuspidare a arcadelor dentare se mai
lamureste si prin faptul ca arcada dentara superioara este mai
mare decit cea inferioara datorita inclinarii
coroanelor dintilor superiori spre vestibular, iar a celor
inferioari spre oral. Astfel de angrenare
intercuspidiana permite crearea unui contact maximal intre
suprafetele ocluzale ale dintilor.
35.Ce este caracteristic pentru grupul dinilor frontali n
ocluzia ortognat, biprognat i
opistognat i cap la cap.
Ocluzia biprognata. Acest tip de ocluzie fiziologica este
insotita de aceleiasi semne morgologice
(anatomice),la nivelul arcadelor dentare ca si ocluzia ortognata
,cu deferenta ca la ocluzia biprognata
avem o inclinare vestibulara a dintilor ipreuna cu apofizele
alveolare atat celo de la maxila,cat si a celor de
pe mandibula(potruzie bimaxilara).Asa raport dinte arcadele
dentare mai frecvent se intalneste la
popoarele din Africa.
Ocluzia opistognata ( retruzia fiziologica bimaxilara) :
La examenul arcadelor dentare,in ocluzia centrica,observam
acelasi raport si aceleasi semne ca si la
ocluzia ortognata cu deferenta ca dintii din zona frontala la
ambele maxilare ,impreuna cu apofizele
alveolare ,au o inclinare usoara in directie orala.Asa varietate
de raport dintre arcadele dentare este
considerata ca normala si se intalneste mult mai rar decat cele
precedente.
Semnele caracteristice pentru ocluzia dreapta ( cap la cap
):
Acest tip de ocluzie se deosebeste de cea ortognata prin
contactul dintre dintii din zina frontala dupa tipul
cap la cap,adica un raport ocluzal de margina incisivala la
margine incisivala.Asa raport dintre arcadeledentare are o
frecventa mult mai mica decat ocluzia ortognata (pana la 20 % din
populatie).In cazl cand
dintii frontali inferioti nu sunt acoperiti de cei
superiori,miscarile mandibulei nu sunt blocate si ea are
posibilitatea fara obstacole sa se deplaseze in sens sagital si
transversal .Asamiscari in actul masticatiei
creaza un stereotip de masticatie frecator ,care duce la o
abraziune rapida a cuspizilor dintilor laterali mai
evidenta decat ocluzia ortognata.
36.Caracteristica celor 2 grupe de micri mandibulare dup Costa n
biomecanica
mandibulei reeind din relaiile fundamentale
mandibulo-craniene.
La realizarea diferitelor functii sub actiunea muschilor
mobilizatori, mandibula va solicita deplasari in diverse
directii, in dependent de functie. E.Costa in raport de cele 2
relatii fundamentale mandibulocraniene, de repaus
fiziologic relative (postura) si de ocluzie, grupeaza miscarile
mandibulare in 2 categorii:
- Miscari care incep si revin in pozitia de ocluzie centrica,
caracteristice pentru fazele actului de masticatie;
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
20/44
- Miscari care incep si revin in pozitia de repaus fiziologic
relative caracteristice pentru alte functii( fonatiasi a.).
Miscarile mandibulei se incep din ocluzia centrica au loc in
trei directii conform celor trei planuri:
vertical,sagital, transversal si in 10 sensuri:
1) coborire si ridicare;
2) propulsive si revenire;
3) retruzie si revenire;
4) miscare laterala spre dreapta si revenire;
5) miscare laterala spre stinga si revenire.
Miscarile pot fi stereotipice, functionale, care se efectueaza
in timpul functiilor masticatorii si fonetica, care
sint de amplitudine relativa redusa si miscari voluntare,
intentionate, a caror amplitudine poate ramine in limite
functionale sau pot fi mai ample, cind sint denumite si miscari
voluntare extreme.
37.Micrile mandibulare n plan sagital: indicai valoarea
unghiului traectoriei sagitale articulare i
traectoriei incisivale i importana practic.
In aceasta miscare de propulsie, care are punctul de plecare
ocluzia centrica in tipurile de ocluzie cu
supraacoperire frontala, mandibula nu poate sa se deplaseze
anterior din cauza supraacoperirii dintilor inferiori
de cei superiori. De aceea marginile incisivale ale dintilor
frontali inferiori aluneca pe suprafetele palatinale ale
dintilor antagonisti pina la contactul de cap-la-cap. Aceasta
distanta parcursa de incisivii frontali inferiori a
primit denumirea de traiectorie incisiva.
La nivelul dintilor laterali pot avea loc 2 variante de relatii
interdentare: 1)pastrarea contactului interdentar
general, sau numai dintre ultimii molari, iar intre ceilalti
aparind un spatiu de inocluzie;
2) lipsa totala a contactului interdentar din zonele laterale si
aparitia spatiului de inocluzie creindu-se un raport
dintre arcadele dentare neechilibrat.
Deplasarea mandibulei in plan sagital se datoreaza contractiei
bilaterale a muschilor pterigoidieni externi, careinsera la nivelul
condililor articulari si al capsule articulare. Distanta condililor
articulari va varia in dependent de
gradul de propulsive a mandibulei si va atinge aproximativ pina
la 1 cm,iar la realizarea actului de masticatie ea
va fi egala numai cu 2-3mm.
Imaginea miscarii de propulsive si de revenire a mandibulei sub
forma de diagrama in volum pentru primadata a fost studiata de
Posselt.
Valorile unghiurilor traiectoriilor incisive si articulare
sagitale sint determinate de gradul de inclinare a
panteituberculilor articulari, a dintilor frontali superiori si
supraacoperirii celor inferiori. Miscarile de revenire amandibulei
in pozitia incipienta au loc datorita contractiei muschilor
coboritori si a fasciculelor posterioare alemuschilor temporali.La
miscarea mandibulei de revenire condilii articulari si incisive
inferiori alunecape aceleas i
suprafete in pozitia de ocluzie centrica a mandibulei.
38.Micrile mandibulare n plan vertical . Diagrama Posselt.
Miscarile mandibulei in plan vertical corespund gradului de
deschidere si inchidere a cavitatii bucale. Rolulprincipal la
realizarea acestor miscari revine muschilor coboritori. Gradul de
deplasare in aceasta directive va fivariat: de la minimum, care se
caracterizeaza prin aparitia unui spatiu de inocluzie dintre
arcadele dentare lapronuntarea consoanei S si pina la valoarea
maxima egala cu 5 cm si mai mult.
Cinematica mandibulei se poate urmari dupa diagram lui Posselt.
La deschidere, in etajul superior al ATM auloc miscari de
propulsie, iar in cel inferiorde sarniera(balama). La revenire au
loc miscari inverse si mandibulapoate reveni pe aceeasi traiectorie
sau pe traiectoria h. La prima miscare de coborire avem o rotatie
pura a
condililor articulari, iar punctual interincisival ne va descrie
traiectoria I. La o deschidere mai ampla se vordeclansa si miscari
de propulsie prin care condilii articulari impreuna cu meniscul se
vor plasa pe pantatuberculului articular, iar punctul
interincisival ne va descrie traiectoria II.
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
21/44
39. Micrile mandibulare n plan transversal i ce este
caracteristic pentruhemiarcada de balans i cea activ, indicai
valorile unghilor treaectorieitransversale articulare i
incisivale.
Miscarile de lateralitate ale mandibulei, ca si cele de
propulsie se caracterizeaza printr-o combinare a
miscarii de coborire la contractia unilaterala a muschilor
pterigoidieni externi si coboritori. Din partea undea avut loc
contractia muschilor, datorita lateralitatii mandibulei, intre
dintii laterali se creeaza un contactintercuspidian omogen:
cuspizii vestibulari ai dintilor superiori vin in ocluzie cu
cuspizii vestibulari ai dintilorinferiori, iar cei palatinali ai
dintilor superiori cu cei lingual ai dintilor inferiori. Aceasta
parte a primitdenumirea de hemiarcada dentara active.
In ATM,condilul articular se roteste in jurul axei vertical,
insa este posibila si o deplasare neinsemnata. In asa pozitieintre
dintii hemiarcadelor opuse se poate crea un contact intercuspidian
neomogen: cuspizii palatinali ai dintilorsuperiori vin in ocluzie
cu cei vestibulari ai dintilor inferiori. Aceasta parte a primit
denumirea de hemiarcada pasiva saude balansa. In articulatia
temporomandibulara respective condilul articular se deplaseaza
inainte, in jos inauntru,punctual de plecare incipient fiind din
pozitia corespunzatoare ocluziei centrice. Condilul articular se
abate din
traiectoria sagitala in mijlociu cu 15-17, iar unghiul format
intre aceste doua linii imaginare a primit denumirea deunghiul
traiectoriei articulare transversal, sau unghiul Bennett, dupa
numele autorului care l-a descries, iar calea pecare o parcurge
condilul articular - traiectoria articulara transversala.
In miscarile de lateralitate, care au loc la actul de
masticatie, dintii inferiori alternative se deplaseaza spre dreapta
sis prestinga, descriind curbe care se intretaie sub diferite
unghiuri. Cit mai departe se gaseste dintele de condilul articular,
cu atitmai obtuz este unghiul. In zona incisivilor acest unghi
atinge 100-110 si poarta denumirea de unghiul traiectoriei
incisivetransversale.
40. Actul de masticaie. Enumerai 4 faze ale actului de masticaie
dupGysi.
La masticatie mandibula indeplineste un ciclu de miscari care de
catre Gysi au fost impartite in 4 faze. Fiecare fazaincepe din
pozitia arcadelor dentare in ocluzia centrica denumita faza O.
Prima faza corespunde miscarii de deschidere a gurii si de
propulsie a mandibulei.- Faza a doua corespunde miscarii de
lateralitate.- Faza a treia corespunde miscarii de inchidere a
cavitatii bucale cind pe hemiarcada active se produce un
contact
omogen dintre cuspizi, iar pe hemiarcada de balans (pasiva)-un
contact neomogen.- Faza a patra corespunde miscarii de alunecare,
cind arcada dentara aluneca pe cea superioara revenind
inpozitia
punctului de plecare- ocluzia centrica, savirsind astfel un
ciclu de miscari.De mentionat ca daca pe hemiarcada activa
totdeauna avem un contact omogen intre cuspizii dintilor
respective,
apoi pe hemiarcada de balans poate aparea si un spatiu de
inocluzie. Aceste varietati de raport interdentare de pe
hemiarcada de balans depind de gradul de supraacoperire frontala
si de pronuntare a curbelor ocluzale transversal(curba Monson si
Wilson).
41. Definiie Tehnica dentar i Biomaterialele . Cerinele
medico-biologice ctrematerialele de construire i indicai
clasificarea lor.
- Tehnica dentara este o meserie a crei sarcin este s produc
toate tipurile de proteze, coroane dentare, puni,proteze pariale i
totale, precum i inserii, aparate ortodontice i piese pentru
fractura de maxilar sau gutiere de
protectie pentru anumite sporturi.
Biomaterial -orice entitate materiala care poate fi utilizata in
contact, endogen sau exogen, cu tesut animalviu, in scop de
regenerare, inlocuire, terapeutic, de diagnostic sau monitorizare a
acestuia.
- Biomaterialul trebuie sa fie:BiocompatibilNontrombogenic (daca
intra in contact cu sangele);Prelucrabil, Sterilizabil
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
22/44
Clasificarea biomaterialelor se poate face dupa mai multe
criterii:1.In functie de natura tesutului la a carui refacere
contribuie:- Pentru tesuturi tari: oase, dinti, cartilagii- Pentru
tesuturi moi: piele artificiala, vase de singe, ficat, ochi, inima,
ligamente2. Dupa forma de prezentare a biomaterialului- fluide
injectabile- capsule- filme poroase
- filme fibroase- placi compacte- tuburi-
fire-fibre-geluri-micro si nanoparticule3. Dupa natura chimica a
materialului:Biomateriale polimericeBiomateriale
metaliceBiomateriale ceramiceBiomateriale compozite
4. Dupa comportarea in mediu biologic- resorbabile- partial
resorbabile-neresorbabilePOLIMER, sau Macromoleculagreaca: poli -
mult,meros - parteMolecule mari, cu greutate moleculara >
104Polimeri - in functie de natura elementelor:- organici
[-CH2-CH2-]npoli(etilena)- anorganici [-N=P(X)2-]npoli(fosfazene)-
micsti (elementorganici)Polimeri - in functie de origine:- naturali
(biopolimeri);- sintetici- artificiali
42. Caracteristica aliajelor nobile utilizate n protetica
dentar, componena titlului 900 i 750 cu platin
al aliajului aurului i destinaia. Cu ci carai este egal titlul
900.
Proprietile aliajelordentare nobile:
1.n stare topit suntf fluide, curg uorntipare, cu o grosime de
0,25-0,30mm, intrnd ntoate detaliile i
realiznd piese metalice fsubiri2.Permit obinereaunor turnturi de
fmareprecizie
3.Coeficientul de contracie1-1,2% e compensate de coef de
dilataie al masei de ambalat
4. Rezist la coroziune, fiind binetolerate n cavitatea bucal
(Aumrete R aliajului la coroziune)
5. Dac se modific structuraaliajuluise pot obine variaiiale
proprietilormecanice:ex. Pt mrete Rla rupere a
6. Sunt uor de prelucratn laborator
Aliajele nobile folosite in tehnica metalo-ceramica au, in
general, culoarea alb-cenusie, datorita procentuluiridicat de
platina si paladiu. Platina este adaugata in procent mare deoarece
creste duritatea si reducecoeficientul de dilatare termica a
aliaului.
Aliajul cu titlul 900
-
5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri
23/44
Utilizare: confectionarea coroanelor si a unor parti de
proteze.
Compozitia: Au90%
Ag4%
Cu6%
Temperatura de topire 1063
Cu ii confera duritate mecanica, intesifica culoarea aliajului;
e plastic, fluid, viscos in timpul topirii, ceea cepermite usor de
al modela, se supune stantarii, laminarii si altor procese
tehnologice. Aliajul e putin dur,de aceea se supune abraziunii.
Forma de producer: discuri cu diametrul de 18, 20, 23, 25 mm si
blocuri a cite 5 g
Aliajul Au cu titlul 750utilizare la confectionarea protezelor
scheletate
Component: Au75 % Cu8% Ag8 % Pt9%
Aliajul e foarte elastic, aceasta proprietate se datoreaza
adaugarii platinei si maririi cantitatii de Cu.Acest aliaj
serve