Lucian Adriana Diabetul zaharat AMG II Page1 DIABETUL ZAHARAT Termenul de diabet provine din greaca veche, cuvantul DIABAINEN insemnand “a trece prin” sau “sifon“. In 1675, medicul englez Thomas Willis, a adaugat la termenul diabetes, preluat din latina, termenul “mellitus“, insemnand “dulce ca mierea“. Termenul de diabetes mellitus este utilizat si in terminologia oficiala: • IDDM (insulin dependent diabetes mellitus), • NIDDM (non-insulin dependent diabetes mellitus), inclusiv in anumite prospecte ale antidiabeticelor orale sau insulinei, • T1DM (type 1 diabetes mellitus, diabet zaharat tip 1), • T2DM (type 2 diabetes mellitus, diabet zaharat tip 2), • GDM (gestational diabetes mellitus, diabet gestational). DZ reprezintă o problemă de sănătate majoră a secolului XXI Întreaga lume se confruntă cu o pandemie de diabet zaharat tip 2, datorată: occidentalizării modului de viaţă îmbatrânirii populaţiei, urbanizării, care au drept consecinţe â modificări ale alimentaţiei, adoptarea unui stil de viata sedentar şi dezvoltarea obezităţii. Definiţia Diabetului Zaharat: Diabetul zaharat este o boală de metabolism cu evoluţie cronică, determinată genetic sau câştigată, caracterizată prin perturbarea metabolismului glucidic, însoţită sau urmată de perturbarea metabolismului lipidic, protidic, mineral, şi care se datoreşte insuficienţei absolute sau relative de insulină din organism (I. Micu) Diabetul zaharat defineşte o tulburare metabolică care poate avea etiopatogenie multiplă, caracterizată prin modificări ale metabolismului glucidic, lipidic si protidic, rezultate din deficienta în insulinosecreţie, insulinorezistenţă sau ambele şi care are ca elemente de definire până în prezent valoarea glicemiei. Pancreasul endocrin este alcatuit din: celule β- secreta insulina 70% celule α- secreta gluganon 20% Insulina are ca actiuni: creşterea gradului de utilizare a glucozei de către celule; depunerea glucozei sub formă de glicogen in muşchi; transformarea glucidelor în lipide in ficat şi ţesutul adipos; stimularea sintezei proteice; Glicemia = concentraţia de glucoză în sânge sau plasmă (venoasă) exprimată fie în mg% sau mmol/l (1mmol/l ≈ 18,2mg%). În plasma venoasă glicemia este mai mare cu aproximativ 20mg% decât în sângele total (pulpa degetului).
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Lucian Adriana Diabetul zaharat AMG II
Pag
e1
DIABETUL ZAHARAT
Termenul de diabet provine din greaca veche, cuvantul DIABAINEN insemnand “a trece prin” sau
“sifon“. In 1675, medicul englez Thomas Willis, a adaugat la termenul diabetes, preluat din latina, termenul
“mellitus“, insemnand “dulce ca mierea“.
Termenul de diabetes mellitus este utilizat si in terminologia oficiala:
• IDDM (insulin dependent diabetes mellitus),
• NIDDM (non-insulin dependent diabetes mellitus), inclusiv in anumite prospecte ale
antidiabeticelor orale sau insulinei,
• T1DM (type 1 diabetes mellitus, diabet zaharat tip 1),
• T2DM (type 2 diabetes mellitus, diabet zaharat tip 2),
LIPODISTROFIA dupa administrarea Insulinei în acelaşi loc mult timp
Proprietăţi ale preparatelor de insulin
Concentraţie: 100 U /ml
Aspect Insulinele ,,Rapide’’ - aspect clar
Insulinele ,,Intermediare’’ - aspect lăptos
Mod de administrare insulinele ,,Rapide’’ - i.v.; i.m.; s.c.
Insulinele ,,Intermediare’’ - s.c
Condiţii de păstrare la 5° C (pe uşa frigiderului, nu în congelator!!)
În cutie pentru a fi protejat de lumină
Flacoanele deschise se păstrează în cutie departe de surse de caldură
și lumină, la temp ≤ 25ºC, timp de 4 săptămâmi (a se nota data
deschiderii flaconului pe cutie)
Administrarea insulinei
Dispozitive de injectare:
Seringi U 100
Penuri
Pompa de insulină
Dispozitiv de administrare intranazală
Locuri de administrare
Administrarea insulinei se face prin rotaţie.
Insulina se absoarbe cel mai rapid,
în ordine descrescătoare:
abdomen
braţ
coapse
fese
Lucian Adriana Diabetul zaharat AMG II
Pag
e17
Sisteme de administrare a insulinei
Sisteme de adm. Avantaje Dezavantaje Seringă
Pen:
Preumplut
Reutilizabil
Pompă de perfuzie
subcutanată
continua(portabilă)
Pompă de insulină
implantabilă
Inhalator
TIPURI DE INSULINĂ
I. ORIGINE a. ANIMALA: obţinuta din pancreas de porc si bovine ►MONOCOMPONENTA (MC) – înalt
purificată (purificare cromatografica).
b. De tip UMAN (HM) are aceeaşi structură ca cea produsă de pancreasul uman, este obtinuta prin
inginerie genetica cu toleranta superioara, fara impuritati
II.După instalarea şi durata efectului HIPOGLICEMIANT:
1.Insuline cu ACTIUNE RAPIDA, de SCURTA DURATA (soluţie limpede)
!!! s.c.: debut 15-30’; efect maxim la 2-3 h, se epuizează la 6-8 h;
Insulină ACTRAPID (MC, HC); HUMULIN R, Insuman Rapid, s.a. !!! sunt singurele ce se pot administra i.v. !!! i.v. Intră în acţiune după 5’, are un vârf max. la 30’ şi se epuizează la 60-90’
2. Insuline cu ACTIUNE INTERMEDIARA (soluţie tulbure)
!!! s.c.: debut 1 – 2 ore; efect maxim la 6-8 h, epuizându-se la 12 –20 h
Insulatard HM, Monotard HM, HUMULIN N, Insuman Bazal , INSULINA NOVO
SEMILENTĂ,
3. Insulină cu acţiune prelungită:
acţionează lent prin adaos de Zn
efectul este evident după 2-3 h, au maxim de eficienţă la 10-12 h, şi devin inactive după 20-24h
Insulină Lente MC, HM; Humulin L,
4. Preparate premixate: Performante, prefabricate conţin un amestec de insulină cu acţiune rapidă şi intermediară; Proporţia dintre cele două fracţiuni este variabilă, între 10%-90% ţi 50%-50% Cele mai cunoscute în România sunt produse de:
Lucian Adriana Diabetul zaharat AMG II
Pag
e18
Firma Novo-Nordisk:
Mixtard 10
Mixtard 20
Mixtard 30
Mixtard 40
Mixtard 50
Lilly:
Humulin M1
Humulin M2
Humulin M3
Humulin M4
Obţinerea unui control metabolic cât mai bun în DZ presupune atât complianţa pacientului (care trebuie să
aibă un regim de viaţă deosebit de riguros) cât şi preparate insulinice care să se apropie ca mod de acţiune
de cel al insulinei secretate de către pancreas.
Analogi de insulină – soluții limpezi
Rapizi
Lenti
A) Rapizi: acţiune şi mai scurtă decât cele rapide, derivate din insulina umană – debut rapid sub 15’(se va
adm. imediat înaintea mesei), acţiune maximă în 30-90’, durată 3-4 ore
Humalog (Lispro),Novorapid, Apidra
B) Lenți :
Analogi lenți Debut Pic maxim Durată
Lantus (Glargine) 1- 1,30 h - 18-24 h
Levemir (Detemir) 2 – 3 h - 16-18 h
Insulinoterapia Dozele de insulină ar trebui să fie prin definiţie, variabile, aşa cum este secreţia fiziologică de
insulină. Dozele de insulină necesare sunt influenţate de mulţi factori ca:
cantitatea de glucide ingerate, greutatea corporală, regimul de activitate fizică, particularităţi fiziologice (pubertate, sarcină), rezerva endogenă de insulină, etapa de tratament (iniţiere, ajustare, menţinere).
Efectele secundare ale insulinoterapiei Lipodistrofia
Abcese
“Edemul insulinic”
Înceţoşarea vederii”
“Rezistenţa la insulină”
Hipoglicemia
Hipoglicemia postinsulinică
• reprezintă cel mai frecvent şi cel mai grav efect advers
• se defineşte prin glicemii mai mici de 65 mg% (3,6 mmol/L).
• au ca efect principal suferinţa cerebrală
Lucian Adriana Diabetul zaharat AMG II
Pag
e19
Factorii care favorizează apariţia hipoglicemiilor postinsulinice sunt foarte variaţi: supradozajul insulinei, mai frecvent în tratamentul intensiv; consumul redus de glucide faţă de necesarul stabilit (abateri de la regimul alimentar, vărsăturile,
diareea) intervalul prea mare dintre injecţia de insulină şi masa cu glucide sau cantitatea prea mică a
acestora; nealimentarea (adormire); injectarea într-un vas de sânge; sau într-o zonă ce vafi intens solicitată în cursul unui efort fizic,
ceea ce va grăbii absorbţia de insulină de la locul de administrare; efortul fizic mai mare decât cel obişnuit, fără măsuri de precauţie; băile firbinţi şi de lungă durată imediat după injecţia de insulină, ingestie de alcool etc.
Aspecte particulare
Fenomenul Somogyi – hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemie nocturnă →
se scade doza de insulină
Fenomenul Dawn – hiperglicemie matinală datorată unei „insuficienţe” a insulinei în partea a doua a
nopţii →creşterea dozei de insulină
Diferenţiere – dozarea glicemiei la ora 3 A.M.
II. Antidiabetice orale (ADO)
Sunt agenţi terapeutici utilizaţi în managementul DZ tip 2 în cazul în care nu se ating
obiectivele terapeutice prin optimizarea stilului de viaţă (aproximativ 75 % din
pacienţi).
Clasele majore ale ADO
I) Agenţi care cresc sensibilitatea ţesuturilor la insulină şi /sau scad producţia hepatică de glucoză (insulin
–sensibilizatori)
Biguanide
tiazolidindionele
II) Agenţi care stimulează secreţia de insulină la nivelul celulelor pancreatice (insulin - secretagogele)
Sulfonilureice
Meglitinide
incretinomimetice
III) Agenţi care inhibă hidroliza carbohidraţilor complecşi la nivelul intestinului
Inhibitori de alfaglucozidază
Lucian Adriana Diabetul zaharat AMG II
Pag
e20
Substanţă Cale principală
de eliminare
T 1/2 al
eliminării
(ore)
Durata de
acţiune (ore)
Doze zilnice Număr de
administrări/zi
Sulfoniluree
Generaţia întâi
Tolbutamid
Hepatic 4-24 6-10 0.5-2 g 1-3
Clorpropamid Hepatic (80%)
Renal (20%)
24-48 24-72 100-500 mg 1
Generaţia a II-a
Glibenclamid
Hepatic –
metaboliţi slab
activi eliminaţi
renal şi biliar
2-4 16-24 2.5-15 mg 1-2
Glipizid Hepatic 2-4 6-24 2.5-40 mg 1-3
Gliclazid Hepatic 10-12 10-24 40-320 mg 1-2
Glimepirid Renal 60%
Biliar 40%
5-8 12-24 1-6 mg 1
Biguanide
Metformin
Renal 1-5 5-8 1-3g 2-3
Glinide
Repaglinid
Hepatic 1 4-6 1-16mg 3 (înaintea
fiecărei mese)
Netaglinid Hepatic 1 3- 4 180 -540 mg
Tiazolidindione
Rosiglitazonă
Hepatic 3- 4 6- 24 4-8 mg 1-2
Pioglitazonă Hepatic 5 -6 16 24 15- 30 mg 1
Terapia în DZ tip 2
Tratament nefarmacologic
Monoterapie ADO decompensare metabolică acută
ADO combinații
Insulină la culcare +/- ADO insulinoterapie
Lucian Adriana Diabetul zaharat AMG II
Pag
e21
Complicații:
Hiperglicemia cronică a diabeticilor este asociată cu disfuncţia şi insuficienţa diferitelor organe în special a:
Ochilor
Rinichilor
Nervilor
Inimii
Vaselor sangvine
Sunt acute şi cronice:
I. ACUTE: (apar brusc şi evoluează rapid):
Coma diabetică:
coma hiperglicemică acido-cetozică
coma hiperglicemică hiperosmolară
Hipoglicemia şi coma hipoglicemică
Infecţii acute cu orice localizare
II. CRONICE: (apar în mod gradat şi se dezvoltă lent)
Boli vasculare
Macroangiopatie
ateroscleroza coronariana accelerata
boala vasculara periferica accelerata
Microangiopatie
retinopatie
neuropatie
Sindroame neuropatice si rezultatele lor
neuropatie motorie si senzorial
– polineuropatie simetrica, bilaterala
durere
deformari ale piciorului
ulceratii
neuropatie unica
amitrofie diabetica
casexie neuropatica
neuropatie somatică
gastropareză
diaree diabetica
vezică neurogena
Lucian Adriana Diabetul zaharat AMG II
Pag
e22
Disfuncție sexuală
hipotensiune ortostatică
Boli mixte – vasculare și neuropatice
ulcerele la nivelul piciorului
ulcere de gamba
infecţii cronice:
urinare: pielonefrite cronice
respiratorii: TBC
pe piele şi mucoase: epidermofiţii, prurigo.
alte complicaţii:
cataractă
paradontoză
litiază biliară
hiperlipoproteinemia.
Cele 10 porunci ale piciorului diabetic
1. Inspectaţi-vă zilnic picioarele; folosiţi o oglindă sau rugaţi o altă persoană să vă ajute.
2. Spălaţi-vă zilnic picioarele cu grijă.
3. Ştergeţi-vă picioarele cu atenţie; nu lăsaţi umed spaţiul dintre degete. Umezeala favorizează apariţia
micozelor.
4. Aplicaţi pe picioare creme hidratante pentru îngrijirea pielii; pe pielea uscată apar fisuri şi în felul
acesta se produc infecţii.
5. Unghiile trebuie tăiate drept, nu prea scurt. Folosiţi pile de carton pentru a nu avea colţuri ascuţite.
6. Folosiţi numai încălţăminte adecvată. Pantofii noi se vor purta progresiv pentru acomodare.
7. Nu umblaţi desculţ sau doar cu ciorapi.
8. Folosiţi ciorapi care absorb transpiraţia, care permit picioarelor să se aerisească şi să se menţină
uscate.
9. Senzaţia de picioare reci dispare doar prin tratament adecvat, prescris de medic şi nicidecum prin
încălzirea lor cu sticle, cărămizi sau apropiere de foc. Acestea pot provoca arsuri grave.
10. Adresaţi-vă imediat medicului dacă: apar dureri în picioare sau din contra remarcaţi că şi-au pierdut
sensibilitatea, apar deformări, vezicule, ulceraţii fisuri, roşeaţă, hemoragii sau atrofii musculare la
nivelul piciorului.
Sursa: L. Gherasim, Medicină internă, Ed. Medicală
Lucian Adriana Diabetul zaharat AMG II
Pag
e23
!EVALUAREA CLINICĂ A PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT