Curs de limba latină
TabeleAnii I-II de studiu
Semestrele I-III
Facultatea de Istorie şi Filosofie, conf. univ.dr. A. Baumgarten
1
2010
1. Alfabetul. Pronunţarea. Accentele. Cum se foloseşte dicţionarul. Tabele
morfologice
1. Alfabetul limbii latine se compune din 23 de litere şi este derivat din cel
grec: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L, M, N, O, P, R, S, T, U, V, X, Y, Z.
2. Litera C era un sunet intermediar pentru G şi C. (Gaius - Caius)
3. Grupul de vocale ae se poate pronunţa e sau ai. Grupul oe se pronunţă ö.
Grupul ti urmat de i se poate pronunţa ţio ca şi tio. Grupul ph se pronunţă f.
Grupul qu se pronunţă cv
4. Vocalele conduc, prin cantitatea lor, la silabe lungi sau scurte. Silabele cu
vocală lungă sau cu diftong, sunt lungi. Silaba cu o vocală următă de două
consoane este lungă. Silaba a cărei vocală este urmată de altă vocală este
scurtă.
5. De aceea accentele au ca reguli:
a. Cuvintele dintr-o singură silabă poartă accent.
b. Cuvintele din două silabe au accent pe prima silabă, nu pe a doua
c. Cuvintele polisilabice au accent pe penultima, dacă este lungă
d. ................................................ sau pe antepenultima, dacă penultima e scurtă
În dicţionar, cuvintele se pot găsi astfel: substantivul: N-G (anima, -ae), verbul:
formele de bază temelor (fero, ferre, tuli, latum, sau suscipio, -ere, -cepi, -
ceptum) adjectivul, numeralul, partea declinabilă a pronumelui: Nominativul
terminaţiilor (bonus, -a, -um, sau meus, -a, -um, etc.), adverbul, conjuncţia,
interjecţia, prepoziţia, în formă indeclinabilă.
Declinările substantivului
sg.
/
pl.
I. II. n. III.
imparisi
labică
n. III.
parisi
labică
n. IV. n. V.
N a us, er,
ir
u
m
- is us es
G ae i is is us ei
D ae o i i ui ei
Ac am um em em e um u em
Ab a o e e i u e
V a e,er, ir u is is e us u es
2
m
N ae i a es a es a us ua es
G arum orum um, orum ium uum erum
D is is ibus ibus ibus ebus
Ac as os a es a es a us ua es
Ab is is ibus ibus ibus ebus
V ae i es es us es
Pronumele relativ
cazul masc. sg. fem. sg. neutru sg. masc. pl. fem. pl. neutru pl.
N qui quae quod qui quae quae
G cuius cuius cuius quorum quarum quorum
D cui cui cui quibus quibus quibus
Ac. quem quam quod quos quas quae
Ab. quo qua quo quibus quibus quibus
Pronumele demonstrativ
N hic haec hoc hi hae haec
G huius huius huius horum harum horum
D huic huic huic his his his
Ac hunc hanc hoc hos has haec
Ab hoc hac hoc his his his
N iste ista istud isti istae ista
G istius istius istius istorum istarum istorum
D isti isti isti istis istis istis
Ac istum istam istud istos istas ista
Ab isto ista isto istis istis istis
N ille illa illud illi illae illa
G illius illius illius illorum illarum illorum
D illi illi illi illis illis illis
Ac illum illam illud illos illas illa
Ab illo illa illo illis illis illis
N is ea id ii (ei) eae ea
G eius eius eius eorum earum earum
3
D ei ei ei iis (eis) iis (eis) iis (eis)
Ac eum eam id eos eas ea
Ab eo ea eo iis (eis) iis (eis) iis (eis)
Pronumele de întărire
N ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa
G ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum
D ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis
Ac ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa
Ab ipso ipsa ipso ipsis ipsis ipsis
Pronumele de identitate
N idem eadem idem iidem eaedem eadem
G eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundem
D eidem eidem eidem iisdem iisdem iisdem
Ac eundem eandem idem eosdem easdem eadem
Ab eodem eadem eodem iisdem iisdem iisdem
Pronumele personal
N. G. D. Ac. Ab. N. G. D. Ac. Ab.
ego mei mihi me me nos nostri nobis nos nobis
tu tui tibi te te vos vestri vobis vos vobis
Pronumele reflexiv : - sui, sibi, se, se, -
verbul a fi
Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv
P
r
e
z
.
sum
es
est
sumus
estis
sunt
sim
sis
sit
simus
sitis
sint
II.Sg.: es
II. pl: este
esse
i
m
p
e
r
f.
eram
eras
erat
eramus
eratis
erant
essem
esses
esset
essemus
essetis
essent
v ero futurum, -am, um
4
i
i
t
o
r
eris
erit
erimus
eritis
erunt
II, III sg: esto
II pl.: estote
III pl.: sunto
+ esse = că va fi
futuros, -as, -a
+esse = că vor fi
(doar la
Acuzativ)
sau: fore
p
e
rf
e
c
t
fui
fuisti
fuit
fuimus
fuistis
fuerunt
fuerim
fueris
fuerit
fuerimus
fueritis
fuerint
fuisse=
că a fost
m.
m.
c.p
f.
fueram
fueras
fuerat
fueramus
fueratis
fuerant
fuissem
fuisses
fuisset
fuissemus
fuissetis
fuissent
v
ii
t.
a
n
t.
fuero
fueris
fuerit
fuerimus
fueritis
fuerint
Participiul viitor
futurus, -a, -um =
cel care va fi
Verbul. În limba latină există patru conjugări:
1. în a: amare, cantare, communicare, celare, narrare, existimare, habitare, etc.
2. în e lung: decere, timere, cavere, suadere (ştim căe lung pentru că se
păstrează în temă)
3. în e scurt: vivere, edere, cernere, currere, crescere, scribere (nu se păstrează
în temă)
4. în i: dormire, sentire, venire, punire, etc.
Diateza activa a verbelor de conjugarea Ia (amo, -are, avi, -atum)
Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu
P amo amem amans
r amas ames ama amantis
e amat amet amare etc. (ca un
5
z amamus amemus nume)
e amatis ametis amate
nt amant ament
I amabam amarem
m amabas amares
p amabat amaret
er amabamus amaremus
fe amabatis amaretis
ct amabant amarent
V amabo amaturus esse amaturus (Ac.sg)
i amabis amato amatura esse amatura
i amabit amato amatura esse amaturum
t amabimus amaturos esse amaturos (Ac.pl)
o amabitis amatote amaturas esse amaturas
r amabunt amanto amatura esse amatura
P amavi amaverim Supin
er amavisti amaveris Ac: amatum
f amavit amaverit amavisse Ab. amatu
e amavimus amaverimus
c amavistis amaveritis
t amaverunt amaverint
M amaveram amavissem
M amaveras amavisses
C amaverat amavisset
Pf amaveramus amavissemus
amaveratis amavissetis
amaverant amavissent
Viit. amavero Gerunziu
a amaveris N -
n amaverit G.amandi
t amaverimus D.amando
e amaveritis Ac. amandum (are doar
r. amaverint Abl.amando singular)
Diateza pasivă a conjugării I
Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv
P amor amer
r amaris ameris amare !
e amatur ametur amari
z amamur amemur
e amamini amemini amamini
6
nt amantur amentur
I amabar amarer
m amabaris amareris
pe amabatur amaretur
erf amabamur amaremur
ect amabamini amaremini
amabantur amarentur
v amabor adjectiv cu trei term
i amaberis + esse la conj. prez. amator amatum iri
i amabitur amatus,-a, -um + amator = că va fi iubit
t amabimur sim, sis, sit
o amabimini amati, -ae, -um +
r amabuntur simus, sitis, sint amantor
P adjectiv cu trei term adjectiv cu trei term adj. la Acuz. + inf.
e + esse la ind. prez. + esse la ind. prez. prez. al vb. a fi:
r amatus, -a, um amatus, -a, um amatum, -am, -um
f amati, -ae, a + amati, -ae, a + amatos, -as, -a
e sum, es, est, sumus, essem, esses, esset + esse =
ct estis, sunt essemus, essetis, essent că a fost iubit
adjectiv cu trei term
M + esse la ind. impf.
M amatus, -a, um
c amati, -ae, a +
pf. eram, eras, erat,
eramus, eratis, erant
V adjectiv cu trei term Gerundiv Participiul perfect
iit. + esse la ind. viit.
ant amatus, -a, um amandus, -a, -um amatus, -a, -um
eri amati, -ae, a + =care e de iubit amati, -ae, -a
or ero, eris, erit, erimus,
eritis, erunt
Prepoziţiile ut şi cum
cum cu indicativul temporal când
cu conjunctivul temporal pe când, după ce
(prep. sau conj) cauzal fiindcă
concesiv deşi
ut cu indicativul comparativ precum
temporal îndată ce
(conj.sau adv.) cu conjunctivul completiv că, să
final ca să
consecutiv încât
7
verbele deponente:
1. sunt verbe care se conjugă numai la diateza pasivă şi au sens activ
proficiscor, proficisci, profectus sum
polliceor, polliceri, pollicitus sum
orior, oriri, ortus sum
2. au forme active la modurile nepersonale (participiu prezent - oriens,
participiu viitor - oriturus esse, infinitiv viitor şi gerunziu - oriendi)
3. Verbul video are la diateza pasivă altă valoare decât la activ, însemnând
videri - a se părea
4. Există unele verbe semideponente, care se conjugă la tema prezentului la
diateza activă, la tema perfectului la diateza pasivă, şi au întotdeauna sens
activ: audeo (a îndrăzni), gaudeo (a se bucura), soleo (a se obişnui), fido (a
se încrede)
diferenţe ale conjugărilor II, III, IV-a faţă de conjugarea I
1. activ
Indicativul prezent, conj. III, vocala tematică este i/u (u doar la pers IIIa
pl. - mittunt), iar la conj.IVa, pers. III.pl. tot “u”: audiunt
Indicativ imperfect, conj.III, IV în loc de -ba- există -eba-
Indicativ viitor, conj. III, IV, în loc de b există la pers I sg. -a şi în rest -
e.
Indicativ perfect : v u x v
Conjunctiv prezent. conj.II, III, IVa apare vocala tematică a în loc de e
Imperativ prezent, conj. III, pers. III sg. apare un e final (gaude), cu
excepţiile dic, duc, fac, iar la pers. II.pl. un (facite)
participiu prezent, apare o vocală de sprijin e (tacens)
2. Pasiv
Indicativ prezent: conj. a Iia, pers.IIa sg. în locul vocalei de legătură i va
fi un e scurt (mitteris)
Infinitiv prezent conj. aIIIa, dispare terminaţia -ere şi apare -i (mitti, dici,
duci)
Indicativ viitor, conj.I-II, pers. Iia sg. în locul sufixului bi va fi be
Conjunctiv prezent: conj. II, III, IV, vocala tematică nu mai este e ci este
a
Conjugarea perifrastică
conjugarea perifrastică activă exprimă o acţiune gata de a începe, care
este intenţionată: te laudaturus,-a,-um sum : am intenţia să te laud.
8
Se formează din participiul viitor activ + verbul sum, esse, fui, la timpul şi
modul dorit:
-turus, -tura, -turum + esse
conjugarea perifrastică pasivă exprimă o acţiune necesară: illa laudanda
est - ea trebuie lăudată, ea se cuvine lăudată
Se formează din gerundiv + verbul sum, esse, fui la timpul şi modul dorit:
-ndus, -nda, -ndum + esse
Regulă (sum pro habeo): Numele la Dativ schimbă semnificaţia verbului esse
în habere:
Est tibi hanc vitam - Această viaţă îţi aparţine
Est mihi narrare - Îmi revine datoria de a povesti
Verbul fero, ferre, tuli, latum = a purtaIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv
P
re
z.
fero
fers
fert
ferimus
fertis
ferunt
feram
feras
ferat
feramus
feratis
ferant
fer
ferte
ferre
I
m
p
f.
ferebam
ferebas
ferebat
ferebamus
ferebatis
ferebant
ferrem
ferres
ferret
ferremus
ferretis
ferrent
V
i
i
to
r
feram
feres
feret
feremus
feretis
ferent
ferto
ferto
fertote
ferunto
P
er
fe
ct
tuli
tulisti
tulit
tulimus
tulistis
tulerunt (tulere)
tulerim
tuleris
tulerit
tulerimus
tuleritis
tulerint
tulisse
M
m
c
tuleram
tuleras
tulerat
tulissem
tulisses
tulisset
viitor anterior
tulero - tulerimus
Participiu
ferens, -ntis
9
p
f
tuleramus
tuleratis
tulerant
tulissemus
tulissetis
tulissent
tuleris - tuleritis
tulerit - tulerint
Gerunziu
ferendi, -o, -um, -o
Verbul fio, fieri, factus sum
Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu
Activ
Prezent fio - fimus
fis - fitis
fit - fiunt
fiam - fiamus
fias - fiatis
fiat - fiant
fi - fite fieri
Imperfect fiebam
fiebas etc.
fierem
fieres, etc.
Viitor fiam - fiemus
fies - fietis
fiet -fient
fito - fitote
- fiunto
factum iri futurus, -a, -
um
(ca la esse)
Pasiv
Perfect factus sum,
etc.
factus sim,
etc
factum, -am,
um, esse
factus, -a, -
um
Mai m.c.pf. factus eram
etc
factus essem
etc
Supin
ablativ:
factu
Viitor
anterior
factus ero
etc.
1. verbe neregulate: volo (vreau), nolo (nu vreau), malo (prefer)
volo nolo malo volo nolo malo
indicativ conjunctiv
prezen
t
volo
vis
vult
volumus
vultis
volunt
nolo
non vis
non vult
nolumus
non vultis
nolunt
malo
mavis
mavult
malumus
mavultis
malunt
velim
velis
veit
velimus
velitis
velint
nolim
nolis
nolit
nolimus
nolitis
nolint
malim
malis
malit
malimus
malitis
malint
imperf
.
volebam
volebas
volebat ...
nolebam
nolebas
nolebat ...
malebam
malebas
malebat ...
velem
veles
velet ...
nolem
noles
nolet ...
malem
males
malet ...
viitor volam nolam malam - - -
10
voles
volet ...
noles
nolet ...
males
malet ...
perfect volui
voluisti
voluit ...
nolui
noluisti
noluit ...
malui
maluisti
maluit ...
voluerim
volueris
voluerit ...
noluerim
nolueris
noluerit ...
maluerim
malueris
maluerit ..
m.m.c.
pf.
volueram
volueras
voluerat ..
nolueram
nolueras
noluerat ...
malueram
malueras
maluerat ..
voluissem
voluisses
voluisset .
noluissem
noluisses
noluisset
maluissem
maluisses
maluisset
viitor
anterio
r
voluero
volueris
voluerit
noluero
nolueris
noluerit
maluero
malueris
maluerit
- - -
verbul neregulat eo, ire, ivi, itum (a merge)
indicativ conjunctiv imperativ infinitiv participiu
prezen
t
eo,is, it
imus, itis, eunt
i
ite
ire iebs, euntis,
eunti,
euntem
eunte,
euntes,
euntibus,eun
tes,
entibus
impf. ibam, ibas, ibat
ibamus, ibatis
ibant
irem,
ires,iret
iremus,
iretis
irent
gerunziul
eundi
eundo
eundem
eundo
viitor ibo, ibis, ibit
ibimus, ibitis,
ibunt
- ito, ito
itote, eunto
infinitiv
viitor
iturum, am,
um + esse
gerundivul
eundum est
perfect ivi, ivisti,
ivit
ivimus, ivistis,
iverunt
iverim,
iveris
iverit
iverimus,
iveritis,
infinitiv
perfect
ivisse
iturus, itura,
iturum
11
iverint
m.m.c.
pf.
iveram, iveras,
iverat
iveramus,
iveratis,
iverant
ivissem,
ivisses,
ivisset,
ivissetis,
ivissemus,
ivissetis,
ivissent
Supin
itum
itu
viitor
ant.
ivero, iveris,
iverit,
iverimus,
iveritis, iverint
- observaţie:
toate
formele cu
“v” pot
apare fără
“v”.
2. verbe derivate cu prefixe
sum esse fui
absum, abesse, afui = a fi departe, a lipsi
adsum, adesse, adfui (affui) = a fi de faţă
desum, deesse, defui, = a lipsi (+ dativul)
insum, inesse, infui = a fi în ceva
intersum, interesse, interfui = a fi între (interest = este în interesul)
obsum, obesse, obfui = a se opune
praesum, praeesse, praefui= a fi în frunte, a fi înainte
prosum, prodesse, profui = a fi de folos
subsum, subesse, subfui= a fi supus, a fi sub
supersum, superesse, superfui, = a supravieţui, a fi deasupra
do, dare, dedi, datum
abdo, are, dedi, datum= a ascunde
condo, are, didi, datum= a întemeia
dedo, are, didi, datum= a preda
12
addo, are, didi, datum= a adăuga
circumdo, are, dedi, datum= a înconjura
fero, ferro, tuli latum
affero, ere, tuli, latum= a aduce
aufero, ere, tuli, latum= a îndepărta
confero, ere, tuli, latum= a aduna
defero, ere, tuli, latum= a purta din loc în loc
effero, ere, tuli, latum= a scoate
infero, ere, tuli, latum=a duce
praefero, ere, tuli, latum= a oferi, a duce înainte
suffero, ere, tuli, latum= a suferi
transfero, ere, tuli, latum= a transporta
refero, ere, tuli, latum= a duce înapoi, a face referire
eo, ire, ivi, itum
abeo, ire, ivi, itum= a se depărta
adeo, ire, ivi, itum=a sosi, a înfrunta
exeo, ire, ivi, itum= a ieşi
intereo, ire, ivi, itum= a pieri
praetereo, ire, ivi, itum= a trece pe lândă, a omite
redeo, ire, ivi, itum= a reveni
quaeo, ire, ivi, itum= a fi în stare (negativ: nequaeo)
fio, fieri, factus sum
patefio, eri, factus sum = a deschide, a se ivi
assuefio, eri, factus sum= a se deprinde, a se deda
calefio, eri, factus sum=a se încălzi, a se aprinde
satisfio, eri, factus sum= a fi împlinit
13
Adjectivul. În limba latină există trei categorii de adjective:
adj. cu trei terminaţii: una pentru masculin, alta pentru feminin, alta pentru neutru
(ex.: magnus, magna, magnum, sau tener, tenera, tenerum). Pentru o parte a lor,
forma de masculin se declină după declinarea a II masculină, cea pentru feminin
se declină după declinarea I, iar forma de neutru se declină după declinarea a II-a
neutră. De exemplu:
N-V magnus magna magnum magni magnae magna
G magni magnae magni magnorum magnarum magnorum
D magno magnae magno magnis magnis magnis
Ac magnum magnam magna magnos magnas magna
Ab magno magna magno magnis magnis magnis
Pentru altă parte a lor, toate cele trei forme se declină după declinarea a IIIa. De
exemplu:
N-V acer acris acre acres acres acria
G acris acris acris acrium acrium acrium
D acri acri acri acribus acribus acribus
Ac acrem acrem acre acres acres acria
Ab acri acri acri acribus acribus acribus
adj. cu două terminaţii: una pentru masculin şi feminin, alta pentru neutru. În
acest caz, toate cele trei forme se declină după declinarea a IIIa (respectiv forma
de neutru după declinarea a IIIa neutră). Exemplu:
N-V gravis gravis grave graves graves gravia
G gravis gravis gravis gravium gravium gravium
D gravi gravi gravi gravibus gravibus gravibus
Ac gravem gravem grave graves graves gravia
Ab gravi gravi gravi gravibus gravibus gravibus
adj. cu o singură terminaţie: o terminaţie pentru toate cele trei genurile. Se declină
după cea de-a IIIa declinare (în cazul neutrului - declinarea IIIa neutră). De exemplu:
masculin-feminin neutru masculin-feminin neutru
N-V pertinax pertinax pertinaces pertinacia
G pertinacis pertinacis pertinacium pertinacium
D-Ab pertinaci pertinaci pertinacibus pertinacibus
Ac pertinacem pertinax pertinaces pertinacia
14
Observaţie. Faţă de substantive, la declinarea adjectivelor care se declină după
declinarea a IIIa (deci ultimele trei tabele) există trei deosebiri: ablativul singular
este în -i; genitivul plural în -ium; nominativul şi acuzativul plural în -ia.
Gradele de comparaţie ale adjectivelor:
1. Pentru gradul comparativ, se adaugă la tema adjectivului, pentru masculin şi
feminin, terminaţia -ior, iar pentru neutru, terminaţia -ius. Astfel, adjectivul este
transformat într-un nou adjectiv cu două terminaţii. De exemplu, de la adjectivul
clarus, -a, -um, se obţine adjectivul: clarior, -ius:
2. Pentru gradul superlativ, se adaugă la tema adjectivului terminaţiile: -issimus
(masc.), -issima (fem.), -issimum (n.). Astfel, adjectivul este transformat într-un
nou adjectiv cu trei terminaţii, care se declină după primul tabel de mai sus.
3. Excepţii:
1. facilis, -e - sup. facillimus ; difficilis, -e - sup.dificillimus
similis, -e - sup. simillisimus ; dissimilis, -e - sup. dissimilimus
la fel pentru gracilis, humilis.
2. adjectivele terminate în -er au superlativ în -rimus, -rima, -rimum. De exemplu:
acer: acerrimus, acerrima, acerrimum
3. unele adjective formează comparativul cu magis, iar superlativul cu maxime:
idoneus, -a, -um - magis idoneus, -a, -um - maxime idoneus, -a, -um (potrivit)
egregius, -a, -um - magis egregius, -a, -um - maxime egregius, -a, -am (ales)
dubius, -a, um - magis dubius, -a, -um - maxime dubius, -a, -um (îndoielnic)
4. adjectivele compuse care se termină în -volus, -dicus, -ficus au următoarele grade
de comparaţie:
benevolus,-a,-um - benevolentior,-ius - benevoletissimus,-a,-um
maledicus,-a,-um - maledicentior,-ius - maledicentissimus,-a,-um
magnificus,-a,-um - magnificentior,-ius - magnificentissimus,-a,-um
unele adjective au grade de comparaţie pe teme diferite
pozitiv comparativ superlativ
bonus, -a, -um melior, -ius optimus, -a, -um
malus, -a, -um peior, -us pessimus, -a, -um
magnus, -a, um maior, -ius maximus, -a, -um
15
parvus,-a,-um minor, minus minimus, -a, -um
multus, -a, -um plus, -uris plurimus, -a, -um
Unele adjective nu au gradul pozitiv, sau provin din prepoziţie sau adverb:
potior,-ius - potissimus, -a, -um (preferabil); ulterior, -ius - ultimus,-a,um (mai de
dincolo); prior, prius - proximus,-a,-um (mai aproape)
Adverbul - parte de vorbire neflexibilă, determină un verb (la orice mod),
unele sunt derivate sau compuse din alte părţi morfologice.
de timp: nunc, hodie, cras, nuper, olim, diu
de loc: hic (aici), ibi (acolo), ubi (unde), alibi (altundeva), hinc (de aici),
inde (de acolo), undique (de oriunde)
de cantitate: tantum (pe atât), quantum (pe cât), multum (mult),
aliquantum (puţin), aliquantulum (niţel) plus (mai mult), nimium (prea mult)
de afirmare: ita (astfel), etiam (chiar), vero (într-adevăr), profecto
(desigur), sane (fireşte)
de negare: non, haud (nu tocmai), nondum (încă nu)
de întrebare: nonne (oare nu) num (oare) quomodo (cum), utrum......an
(sau ... sau)
de îndoială: forte (din întâmplare), forsit (poate), fortasse
de mod: fere (aproape), solum (numai), passim (ici-colo), omnino (întru
totul). Altele sunt derivate prin diferite procedee din adjective:
I. de la adj de clasa I în us,a,um se formează adverbe cu tema (luată de la
Genitiv sg) + e:
magnus, a, um ------ magne
acer, is, e ------------ acre
II. de la adj de clasa a II-a în is, e şi de la adj de clasa a III-a în x se
formează adverbe în iter:
gravis, e ------------- graviter
pertinax ------------- pertinaciter
III. unele adj, dar şi substantive, au ca formă de adverb propriul ablativ (care a
“îngheţat” în limba latină ca adverb):
facilis, e ------------- facile
ius, iuris ------------- iure
16
ars,artis -------------- arte
IV. participiile formează adverbe în -er:
prudens -------------- prudenter
sapiens --------------- sapienter
V. unele familii de cuvinte pot forma adverbul de la advectiv, altele de la verb
taceo, tacens, tacitus, tacite
rudo, rudens, rudis, ruditer
Gradele de comparaţie ale adverbului
gradul comparativ se realizează cu terminaţia ius ( împrumut de la
comparaţia adjectivului neutru)
gradul superlativ se realizează prin transformarea superlativului
adjectivului corespondent în adverb după regulile stabilite mai sus.
facillimus, a, um -------------------------facillime
audacissimus, a, um --------------------- audacissime
optimus, a, um --------------------------- optime
Prepoziţia (parte de vorbire inflexibilă care exprimă raportul de dependenţă al
unui cuvânt sau expresii cu un altul)
În limba latină există prepoziţii numai cu cazul ablativ şi cu cazul acuzativ. Dar uneori ceea
ce în limba română este exprimat cu o prepoz+acuzativ, în limba latină se poate exprima
numai cu acuzativul sau cu ablativul fără prepoziţie (cf. cursul din sem.II)
cu acuzativul: ante, apud, ad, adversus, contra, circa, citra, cis, erga, extra, intra, inter,
infra, ob, penes, pone, pone (apoi), post, praeter, prope, propter, per, secundum, supra,
versus, ultra, trans
cu ablativul: a, ab, absque, abs, coram, clam, cum, de, ex, e, sine, tenus, pro, prae
şi cu ablativul şi cu acuzativul (dar au sensuri diferite cu fiecare caz, iar sensurile
sunt indicate de dicţionar) in, sub, super, subter
Conjuncţia (parte de vorbire inflexibilă care exprimă raporturi de coordonare
între cuvinte sau propoziţii şi raporturi de subordonare sau coordonare între
propoziţii)
copulative: et, ac, atque, -que (nocte dieque) neque, nec, etiam, quoque,
ne...quidem, nequidem
disjunctive: sed, verum, at, autem, vero, ceterum, atqui, tamen
cauzale: nam, namque, enim, quippe, etenim
conclusive: igitur, itaque, ergo, proinde, ideo, propterea, quare, quamobrem
17
verbul memini (perfectul se traduce cu prezentul, mmcpf se traduce cu
imperfectul şi viitorul anterior cu viitorul)
indicativ conjunctiv imperativ infinitiv
perfect memini
meministi
meminit
meminimus
meministis
meminerunt
meminerim
memineris
meminerit
meminerimus
memineritis
meminerint
meminisse
mmcpf memineram
memineras
meminerat
memineramus
memineratis
meminerant
meminissem
meminisset
meminissemus
meminissetis
meminissent
viit.ant. meminero
memineris
meminerit
meminerimus
memineritis
meminerint
memento
mementote
Obs. Exact la fel se comportă si celelalte verbe defective, ca: odi (urasc), coepi
(încep), novi (cunosc)
Sintaxa numelui.
1. Nominativul
Este incompatibil cu prepoziţia. Exprimă agentul unei acţiuni.
funcţia posibilă, tipul exemplu
subiect /nume predicativ Anima autem est imago mundi
element predicativ suplimentar (EPS),
care este o parte de propoziţie cu dublă
regenţă la nume şi la verb. Este cerut
de verbe de tipul:
voco, nomino, lego, puto,
Caesar imperator electus est.
Ille legatus missit illum.
18
existimo, duco, dico, habeor, sau alte
verbe cu sens asemănător
Nominativ exclamativ (uneori
înlocuieşte vocativul)
O, fortunati inspectores, venite hic.
Nominativ pentru un arhaism Audi tu, populus Albanus meam vocem
Nominativ denominativ Est una via, lactea nomen habet
Nominativus pendens Familia vero - babae-babae, non
mehercule puto decumam partem
dominum suum noverit
Nominativ absolut Benedicens nos episcopus, profecti sumus.
2. Genitivul Este prin excelenţă cazul filiaţiei verbale sau nominale. A fost concurat în
limba vorbită de unele specii ale Ablativului şi ale Dativului posesiv.
t. regent t.
subord.
specia exemplu observaţii traduce
re
substant
iv
ASG al
apartenenţ
ei
Ciceronis
filius
Lutetia
parisiorum
Germania
Ariovisti
Flumen
Tiberis
ad Dianae
domus
patris
crudelitas
Neronis
filiaţia
apart. de un
oraş
apart. de un şef
apart. la un zeu
templul unui
zeu
posesor
abstract
posesor concret
substant
iv
ASG al
autorului
opus
Lucretii,
signum Fidiae
arată opera
unui autor
substant
iv
ASG explicati
v
fons
Blandusiae,
arbor fici, flos
rosae
mens
arată specia
sau genul
unele tautologii
impuse de limbă
19
animi, litoris
ora, temporis
aetas
substant
iv
Asg al
materiei
policeri
montes auri
G.mat. arată
materia naturală,
iar Abl. materiei
arată materia
artificială
substant
iv
Asg al
calităţ
ii
vir Graeci
generis
homo magni
consilii
puer decem
annorum
saxum
magnae ponderis
ager magni
pretii
quindecim
pedum fossam
neam
însuşire
vârstă
greutate
preţ
nedeterminat
mărime
spaţială
substant
iv
Asg obiect
iv
spes victoriae
invidia
Ciceronis
dierum tertii
suplicatio
pericula belli
din compl. dir.
din compl. ind.
din c.c. timp
din c.c. cauză
substant
iv
Asg subiecti
v
adventus
Caesaris
fuga annorum
animat
nonanimat
substant
iv
Asg partitiv pars eorum
quid novi sub
coelo?
unus omnium
dia dearum
subst. colective
pron. negativ
numeral
sens superlativ
adverb CI partitiv satis
eloquantiae,
parum sapientiae
adv de
cantitate
20
nusquam
terrarum
ubi terrarum
adv de loc
adv interogativ
adjectiv CI partitiv omnium
melior
adj. la gr. de
comp.
adjectiv CI de
relaţie
conscius maleficii
fons aquae dulcis plenissima
piscium
adjectiv CI posesie amicorum sunt communia omnia
verb CI partitiv memini tui
oblivisci suorum
verb C
I
copiae/
inopiae
amphoram impleo aquae purae
indigeo tui consilii
verb C.mo
d
preţul lucri facere
quanti quisque se ipse faciat, tanti
fit ab amicis
verb CI de
relaţie
animi angor, vestri me pudet
miseretque
criminis accusare invidiae
poenae condemnare poenae capiti
3. Dativul - este cazul atribuirii.
se vor construi cu acest caz:
1. vb. tranzitive, şi în română: dare,
scribere
2. vb tranzitive, în română nu: minor
alicui bellum
4. cu sensuri figurate:
adsum ad amicum - sunt prezent
la prieten
adsum amico - îl ajut pe prieten
3. intranzitive (cu sau fără prefix)
parcere subiectis
adpropinquo hostibus
5. dublu tranzitive:
coniungens ratem rati ( ... legând
vas de vas... )
Tr funcţie specie exemplu observaţii traducere
verb CI atribuire fabulas tibi narrare dare, iubere
verb CI aprop. depărtare Auferre Europam
Asiae
verb CI commodi /
incomm quidquid discis, tibi
discis
21
verb CI eticus quid mihi agis?
verb CI posesiv mihi aliquid est =
ego aliquid habeo
Dativ cu esse
verb CI iudicandis Cynthia formosa est
multis
verb CI auctoris Tanti sunt mihi
emptae
verb CI finalis dare matrimonio rămâne în expresii
verb CI direcţie mittere morti / clamor coelo
ascensit
adjectiv CI atribuire Ara Apollini sacra ... dedicat lui
adjectiv CI apropiere / dep. congruens naturae
vivere
adjectiv Cscop finalis idoneus labori utilis,
idoneus
adverb CI aprop. / dep. congruenter naturae
vivere
interjecţie CI comm /
incomm
vae victis !
substanti
v
atribut comm /
incomm
Pompei statuae
plausus
(are sens
verbal)
4. Acuzativul
se poate construi cu verbe:
1. tranzitive, ca şi în română: ducere, facere, dare, etc.
2. tranzitive doar în latină: fugere hostes, sitio virtutes,
3. tranzitive uneori în latină: timeo aliquem / timeo aliqui; rideo aliquem/
rideo aliqui
4. tranzitive graţie prefixului: vitam transire
Tr Funcţie specie Exemplu observa
ţii
traducere
ver
b
CI tendinţă
reflex.
sicut res se habet
ver
b
CD propriu zis metuo fratrem ne intus sit
ver
b
CD+EPS acuz. dublu Martium regem populus
creavit
ver CD+CD acuz dublu Philosophia nos multos
22
b res edocet
ver
b
CD+
CDloc
acuz dublu Exercitum Rhenum
transportat
ver
b
CD+Crel acuz dublu quid me vis tu?
ver
b
CCrelaţie relaţia id gaudeo nunc
ver
b
C. mod adverbial partim erant in castro, alii
veniunt rursum
ver
b
CCloc acuz.
direcţiei
In Italiam venit ire malam
crucem
şi cu şi
fără
prepoziţ
ie
ver
b
CC loc acuz.
traiectoriei
urbes qui circum Capuam
sunt
ver
b
CC loc acuz. de loc Hannibal ante portas erat
ver
b
C.ind acuz al
dimensiunii
Fossa centum pedes erat
infra nos
ver
b
CCtimp al
termenului
final
ad hanc diem remanere
ver
b
CCtimp al perioadei noctem vigilare, per
septem dies
şi cu şi
fără
prepoziţ
ie
ver
b
CCtimp al sensului
temporal
indies singulos, in
futurum, abhinc multum
ver
b
CCtimp vârsta Galba septuaginta tres
annos natus Neroni in
principatu successit
ver
b
CCtimp momentul ante pugnam, sub nocte,
sub luce
unele
expresii
ver
b
CC scop finalis mittere in praesidium
ver
b
CC cauză causalis ob iram scribere litteras
23
ver
b
CC mod maniera in servilem modum agere
sub
stan
tiv
CInd referinţei Commentarium in
Somnium Scipionis
sub
stan
tiv
Atribut
sau C. de
relaţie
ac de relaţie
(graecus)
mulieres nudae brachia
sub
stan
tiv
atribut nuanţă de C.
indirect
victoria contra averroistas
f. rar: acuz absolut regina, nemina scientem,
subterfugit
Iordane
s,
secolul
VI
inte
rj
acuz cu
interj.
ecce me
5. Locativ
este un vechi caz indoeuropean, se foloseşte în unele cazuri particulare,
dar a fost preluat de alte cazuri aproape în întregime. Se păstrează la unele
nume de oraşe şi de insule mici (Cartagina, humus, domus, rus), expresii
(domi militiaeque) temporal (pridie, heri)
6. Ablativ
Tr Funcţi
e
specie exemplu observaţi
i
traducere
ver
b
CC loc separati
v
Roma proficisci
ver
b
CC
timp
separati
v
dicitur ab illo tempore quod
orandum est Jovis
ver
b
CI inopiae Democritus dicitur se oculis
privasse
verbe ale
privaţiei
ver
b
CI materia
e
simulacrum ex aere factum abl. arată materia
artificială, iar genitivul
cea naturală
ver CI partitiv de vino bibere
24
b
ver
b
CC loc unghi
de
vedere
a latere, a fronte, ab tergo
ver
b
CC
mod
conformita
tis
ex edicto, e lege, de mea
voluntate
ver
b
CC
mod
maniera ex animo, ex toto ratione
sine die = fără limită
de industria = dinadins
ver
b
CC
cauză
cauză dolere ex capite
ab odio plebis
ver
b
CC
relaţie
relationis haud perbene sum a
pecunia
ver
b
C
agent
auctoris Roma ab Alarico subiecta est
lupus et agnus pulsi siti
adj. C.ind separativ liber curis sim
adj. C.ind inopiae inops verbis
adj. C.ind originii ab patre natus
adj. CC
mod
comparativ cor melle dulcior, nive candior
adj. CC
cauză
cauză Miltiades aeger erat vulneribus
sub
st
atribut separativ profectionis de Terra Aegypti
sub
st
atribut originea accusator de plebe vincit heri
sub
st
atribut materia simulacrum Dianae ex aere
sub
st
atribut partitiv unus ex omnibus argumentis
disputandum
6.1. Ablativ din instrumental
Tr Funcţi
e
specie exemplu observaţi
i
traducere
ver
b
CC
instr.
instrumen
tal
interiores carne et lacte
vivunt
25
ver
b
CI instrumen
tal
ad ea sacrificia druidibus
utiuntur
ver
b
CI poenae Livius pecunia multatus fuit
ver
b
CC
mod
pretium
(determin
at)
Viginti talentis unam orationem
Isocrates vendidit
ver
b
CCm
od
pretium
(nedetermin
at)
Multo sanguina Poenis
victoria stetit
ver
b
CC
loc
itinerariu eodem itinere transibant
montes
ver
b
CC
timp
interval de
timp
Saturni stella triginta annis
cursum suum conficit
ver
b
CC
mod
mensurae Multo magnus orator praestat
stultis imperatoribus
ver
b
CC
mod
modul vi capere, sua sponte, ioco
dicere, gratiis facere
ver
b
CC
cauza
causalis mea culpa, studio alicuius
ver
b
CC
relaţi
e
realationis Sunt sapientes non re sed
nomine
6.2 Ablativ din sociativ
Tr Funcţi
e
specie exemplu observaţi
i
traducere
ver
b
CC
soc.
sociativ Uterque fuit mecum
ver
b
CC
mod
modal magna cum laude, cum
gratulatione
ver
b
Cind. copiae plenus hominibus erat forum
ver
b
Cind. pretium Istud verbum vile est viginti
minis
ver CC mensura Tanto brevius tempus,
26
b mod e quanto felicius est
sub
st
atribut calităţii Est bos cervi figura
sub
st
atribut sociativ Signum cum face et libro
sub
st
nume
predicati
v
calităţii Fuit magna vi sed ingenio
malo
6.3. Ablativ din locativ
Tr Funcţi
e
specie exemplu observaţ
ii
traducere
verb CC loc situare in suis sedibus reponitur rex
verb CC
timp
timp ut decem diebus Numidia
proficisci
subst atribut loc imago coram oculis meis
Constructii sintactice:
1. Construcţii sintactice ale limbii latine cu valoare propoziţională: nominativul
cu infinitiv, acuzativul cu infinitiv, participiala relativă, participiala absolută
A. Ce este infinitivul?
Infinitivul: componenta verbală Infinitivul: componenta
substantivală1. priveşte aspectul (infectum,perfectum), modul,
timpul, diateza
2. se poate raporta la un subiect
3. poate avea determinanţi şi funcţii specifice
verbului
-are gen (doar la formele
analitice), nr, caz,
-este singulare tantum
-poate avea rol de sb, cd, - C1
uneori poate accepta o prepoziţie
1. Nominativul cu infinitiv.
1. dacă verbul regent tranzitiv trece de la activ la pasiv, rezultă N+Inf
Dicitur Stephanus componisse hoc librum. (care provine din Dicunt Stephanum
componisse hoc librum)
27
2. categorii de vb.: dicendi, sentienti, (audior, videor) iudicandi (existimor,
putor), voluntatis (iubeor, cogor, prohibeor)
2. Acuzativul cu infinitiv
definiţie: grupul sintactic care este urmează unui verb tranzitiv şi este constituit
dintr-un nume în cazul acuzativ (ca subiect) şi un verb la infinitiv (ca predicat)
are un sens autonom, cu valoarea unei propoziţii.
Tr. Exemplu
vb.dicendi dico te venisse domum 1
vb.sentiendi video te abire 2
vb.voluntatis cupio me esse clementem 3
vb.docere doceo pueros legere 4
vb.iudicandi aestimo eam formosa esse multis 5
vb.fol.impers. legem brevem oportet esse 6
vb. Caesar certior factus est copias convenisse 7
Observaţie la atribut: există aici o constr. bifuncţională, cu doi TR:
quos trucidari / oportebat / eos nondum vulnero Tr1..........Ts
Tr2......................Ts
eos quos oportebat
quos trucidari
rel. atrib. Ac+Inf/
Sub
B. Ce este participiul?
Participiul prezent: Participiul perfect Participiul viitor
(activ)
c verbală slabă, mai degrabă
se raportează la un
Tr. nominal
funcţia de predicat,
poate să apară cu o
conjuncţie
se poate referi la
un subiect, poate
guverna un CD,
c. nominală - prin funcţiile sale
- atr., n.pred
atribut, EPS, poate
fi şi substantivat
se manifestă prin
desinenţe, poate fi
NP sau ATR
3. Participiala relativă
28
definiţie: grupul sintactic format dintr-un substantiv la participiu cu determinanţii lui,
care se acordă cu un nume, are sensul unei propoziţii autonome, ca funcţie principală,
aceea de atribut.
1. cu o singură funcţie (actualizarea componentei adj. în dauna celei verbale)Tr. Funcţia Exemplu
verb la diat activă + CD EPS parasitum tuum video currentem
verb la diat. pasivă + SB EPS romani ovantes et gratulantes
substantiv atribut fama classis amissae
verb CI dico scienti quod ....
2. Cu două funcţii (se actualizează ambele componente)Tr1 Tr2 F1 F2 Exemplu
exercitu
m
contemno atribut cauzal illum exercitum contemno collectum ex
senibus desperatis
1
nos vicimus atribut CSV iam nos victi, vicimus 2
amico desum atribut Cond. amico roganti numquam desum 3
id fecit atribut Mod nolens volens id fecit. 4
legati missi sunt atribut final legati missi sunt auxilium orantes 5
4. Participiala absolută
definiţie: grupul sintactic constituit între un nume în cazul ablativ (ca subiect) şi un verb la
participiu la ablativ (ca predicat) şi care se acordă şi în gen şi nr., constituie construcţia
participiului absolut, cu valoarea unei propoziţii autonome. Ea poate avea următoarele valori:
funcţia exemplu
temporală ratibus iunctis, hostes transibant flumen
cauzală animo motu ille illi parcat
concesivă Caesar non potuit expugnare oppidum paucis differentibus
condiţională medici, causa morbi inventa, curationem esse inventam putant
modală hostes ratibus iunctis flumen transibant
comparativ-conditională velut posito bello
Sintaxa frazei
1.Conjunctivala
T.r. M. F. Sp. Exemplu şi observaţii
29
vb. unipers.în folos.imp.
licet oportet,decet
conj.1’ subiect Ex rerum cognitione florescat
oportet oratio
vb. pers. în folos.imp.
convenit, placit
vb. impersonale
conj.1’ subiect Illum condemnem necesse est
vb.tr.
voluntatis, iudicandi
rogandi
conj.1’ CD Orabant puniret noxios
hortor, moneo conj.1’ C.Ind. Hortatur militum caveant hostem
conj.1’ atribut
iv
Eos hoc moneo / desirant furere
conj.1’ final Venit dem litteras
conj.1’ consec
.
Sic duxit tempora sexaginta
clauserit aures
2.Relativa
Modurile: a)pred. prop. monof. rel. stă la indicativ.
b)conjunctivul poate apare la: 1. mod opoziţional (o posibilitate, o
dorinţă) Quin ego hoc rogem quod nesciam (de ce să-l rog ce nu ştiam?) 2.
atracţie modală faţă de pred din regentă; 3.oratio obliqua; 4. în postclasic creşte
ponderea conj. la cele introduse prin pron. nedefinit
c) imperativul: foarte rar atestat
a) relativa monofuncţională
T.r. M. F. Sp. Exemplu şi observaţii
subst. relativă atribut Homo, qui aeger erat, venisset.
vb.în întreb. Subiect
30
impers. iar Tr
este omis
(pron.dem.),
Ausus est quod dixisset
verb CD. Dico quod sciam
adj. (dignus) C. Ind. Indigni erant qui impetrarent
verb Circ. loc Quocumque intenderat res advorsae
errant
verb Circ. timp Me scis discedere tristem quandocumque
trahunt negotia Romam
verb Circ. modală de
măsură progr.
scribe quantum potes
verb Circ. compar
a-tivă
quantumcumque petivistis, obtivistis
verb Circ. concesiv
ă
Quidquid id est timeo Danaos et dona
ferentis
b) relativa bifuncţională
T.r.1 T.r.2 M1 M2 F1 F2 Exemplu
subst verb quae prosint atributivă finală senex serit arbores quae
alteri seculo prosint
subst verb qui conj1 atributivă consecutivă fortem posce animum qui
ferre queat
pron verb qui conj1 atributivă cauzală amant te omnes mulieres
qui sis pulcher
pron verb qui conj.1 atributivă concesivă ego qui venissem, tamen
victus sum
31
subst verb qui conj. atributivă condiţională Libertini, quibus liberi
essent, foro iuraverant
Obs.! Propoziţiile a căror relativă are ca predicat esse (+compuşii), existere, reperire, invenire la
pasiv pers.IIIsg. sau habeo la orice persoană sînt considerate ca fiind relative consecutive
Exp.: est qui dicat........, sunt qui dicunt......., quis est qui............, inventi sunt multi qui..............
3.Interogativa. Clasificare:
1. după statutul morfologic al interogaţiei: pron., adj., adverbială
2. după statutul sintactic al interogaţiei
3. după maniera întrebării: directă - indirectă (dir.: pp. ; indir.: subord.)
4. după nr. de membri ai interogaţiei: simplă - dublă
utrum...an ; .....an ; -ne.....an ; ........ne
adv.interogative: ne, non, nonne, an, an non, quin,
ut poate avea rol intraprop., interprop, sau şi-şi
în proza clasică la int.ind. se foloseşte conj., în preclasic indicativul.
T.r. M. F. Sp. Exemplu
vb. unipers.în
folos.imp.
licet
oportet,decet
conj.1’ inter.ind. subiect licet ut doceam omnia quae sint in
mundo
forme impers.
ale unor vb.
folosite şi
personal
conj.1’ inter.ind. subiect restat ut doceam omnia quae sint in
mundo
expresii
impersonale: prope
est, credibile est,
verum est, necesse
est
conj.
1’
inter.ind. subiect necesse est ut veritatem videam
la perifr. vb.ca
timeo, caneo
conj.1’ inter.ind. subiect canendum est ne is veniat
32
se constr. cu ne
după regente
negative se
foloseşte quin
conj.1’ inter.ind. subiect mirum est (doar nu era să nu) quin
acciperem
Tr.+
adv.comparative
:
bene, male,
oportune,
commode
quod +
ind.
inter.ind. subiect oportune accidit quod ad me venit
cu ut se insistă asupra caracterului accidental, cu quod asupra celui individualizant
4. Completiva
T.r. M. F. Sp. Exemplu
1. unele
vb.voluntatis:
oro,rogo, peto,
obsecro,incito,
conj.+ut,
ne, quin,
quominu
s
completiv
ă
CD Ita volo ut fiat
2. vb. studii: Curo,
observo,mitto,
video,
animadverto
- // - completiv
ă
CI videant consules ne respublica quid
detrimenti capiat
3. vb.efficiendi:
facere impetrari
efficere
- // - completiv
ă
CD sol efficit ut omnia floreat
4. vb. timendi:
timeo, metuo,
vereor
- // - completiv
ă
CI metuo ne frigeas hibernis
5. vb. impediendi:
impedio, recuso,
prohibeo
- // - completiv
ă
CD
CI
impedirent Parisii ut veniam
33
6. vb. faciendi cu
possum negat
- // - completiv
ă
CD non possum facere ut veniam
7. vb.dubitandi
1. afirmativ: ut
2. negativ: quin
- // - completiv
ă
CI Quis dubitet quin in virtute divitiae
sint
(că nu...)
8. alte vb. det. de
completive cu
conj.+quin
- // - completiv
ă
CD Disimulare non sinit quin...
(că)
9. vb. dicendi,
iudicandi,
sentiendi
- // - completiv
ă
CD dixit ut moenibus se munirent
10. unele vb. dicendi,
tacendi
(antonime)
quod +
indicativ
ul
completiv
ă
CD ne addam quod habes ita uxorem ut
voluisti
dar şi clişeele: dico quod, praetereo
quod
11. verbul facere - // - completiv
ă
CD Bene facis quod me adiuvas
12. vb. affectuum - // - completiv
ă
CI Tibi gratias ago quod me adiuvas
Gaudeo quod me adiuvas
5. Finala
T.r. M. F. Sp. Exemplu
1. vb. ut + conj. finala Dant puero panem ut gaudet.
2. vb. ne +
conj.
finala Dant puero panem ne ploret.
3. vb. quo + ind finala docebo facilius quo intelligi possit
4. vb. ut eo finala ambulo, ut eo citius ego veniam (!
comp!)
5. vb. ut ne finala (preclasic!) Plaut: ut ne esuriem
6. vb. cu ind finala (lat. tîrzie!) ut gratias ago,
dedicavi...
34
1. 3. se clarifică cu 4. deaorece există comparativul, iar quo este neclar; dar şI
un ut fără eo dacă autorul nu vrea un ablativus mensurae
2. Finala admite prezenţa infinitivului: ire desideravit ut doceret aut dare
veniam
3. latina tîrzie quomodo, dar din prima jum. a sec III avem şi un quod
Scopul se mai poate exprima prin
propoz rel. cu conjunctivul
gerunziu sau gerundiv în Dativ sau Ac + ad
P.C. de regulă prezent activ sau viitor
supin sau infinitiv după verbe ale deplasării
6.Consecutiva
Prezintă efectul sau consecinţa unei maniere în care e efectuată acţiunea
sau în care se prezintă starea expr. de vb. regent
aspect cantitativ: adv. şi adj. : tam, tantum, tantus, talis, is
relevarea se face prin corelativul: ita, sic, talis
T.r. M. F. Sp. Exemplu
1 verb ut + conj. consec. efect Ita paravi copias, facile ut
vincam
2 verb ut + conj consec. consecinţ
ă
scripta lex ita diligenter est, ut
appareat
3 verb ne + conj consec. (f.rar!)
4 verb quin +
conj
consec. Nemo est tam fortis quin tibi
perturbetur
5 verb conc.Ind.
(tîrzie)
consec. şi - şi Ille turbatus erat ita ut non
poterat scribere
6 verb quam ut consec. lat.târzie!
!
Urbs erat munitior, quam ut
primo impetu capi posset
7.Cauzala
T.r. M. F. Sp. Exemplu
1. Ind,
Conj
quod cauza
lă
motiv Is laudat Africanum quod fuit
abstinens
35
2. - // - quod cauza
lă
explicaţie Helvetii Gallos praecedunt quod
proeliis Germanis contendunt
3. Conj. quod cauza
lă
pretext Noctu ambulabat is quod
somnum capere non posset
4. Conj quod cauza
lă
cauză
nefondată
Nemo est admiratus quod latine
loqueretur
5. Ind,
Conj.
quod enim cauza
lă
Interrogo te quod enim non scio
6. - // - maxime
quod
cauza
lă
Interrogo te maxime quod non
scio
7. - // - quia cauza
lă
id doleas quia per illi non colunt
officium
8. - // - quoniam cauza
lă
quoniam aemulari non licet,
nunc invides
9. - // - quando cauza
lă
quando lenost, nil mirum facit
10 - // - cum cauza
lă
cum tu es liber, gaudeo
11 IND postquam cauza
lă
postquam hae aedes ita erant,
alias est mercatus
12 - // - dum cauza
lă
fit / ipse dum illis comis est /
inops amator
13 - // - ubi cauza
lă
accusa ubi ita necesse est
14 - // - ut cauza
lă
in pauca / ut sum occupatus /
confer quid velis
15 - // - cur cauza
lă
Pueri, cur non fecerint,
puniantur
7.8.9.10 au avut valoare dublă, temporală şi cauzală, din care ultima e mai
abstractă
negaţia din faţa conectivului nu neagă verbul din coordonată
caracterul de conjuncţie a lui quom > cum se manifestă prin prezenţa în
regentă a lui quippe, ut pote, ob ea rem, eo, ob hoc
cele patru “specii” reprezintă cauzala cu quod la nivelul conţinutului
uneori quando se combină şi devine quandoquidem şi quandoque
36
8.Temporala
criterii: 1. structura subordonatei: conectiv, mod.2.raport temporal #.felul acţ.
4.interf. 5.grad de dependenţă faţă de R 6. situarea pe axa temporalăa) cum
tipul exemplu observaţii
relaţie temp. precisă - non
iterativă
nunc loquor cum omnes volant cu Ind.
relaţie temp. precisă - iterativă poetarum libros, cum est otium,
legere soleo
dacă iteraţia ar fi fost
în anterioritate, se
folosea m.m.c.pf.
cum definiens concessio est cum reus non
defendit id quod factum est.
cum inversum Dies nondum intercesserant, cum
filius necatur
Subord. conţine ideea
principală iar regenta
arată timpul
cum + interim, interea (se ia ca
locuţiune conjuncţională
caedebatur civis, cum interea
nullus gemitus audiebatur
interf.concesivă, leg e
între acţ. simultane;
nu e modal ci opoz.
cum istoricum (narativ) cum sederem domi tristis, ille
venit
cu conj.impf.-simult.
(părerea)
cu conj.mmcpf. -
anterioritate
cum care indică pct. de plecare Iam multos annos est cum
posedeo hanc domum
+ Indicativul
cum adversativ Solus est homo particeps rationis,
cum cetera animalia experta sint
simultaneitate,
+ conjunctivul
interferentă cu malo legere cum ille venit 1.cu conditionala
cum tu es liber, gaudeo 2. cu cauzala
obs. locuţiunea cum primum se
fol ptr. anterioritate imediată
Ille, cum videret se exanimari,
voluit pugnare
3. cu concesiva
b) ut
tipul exemplu observaţii
1 provine din ut modal: ut conspicor, ita me ludificant
ut local: ut eos retulit, ibidem est mortuusavem un corelativ local în
regentă
2 predicatul indicativ pertfect, rar
37
prezent ist.
3 raport. temp. qui ut peroravit, surexit Clodius (ant.) simult. şi ant. rar poster.
4 felul acţiunii iterativă sau non iterativă
5 interferenţe (locuţiuni: ut primum, ut semel) modală, cauzală,
conces.,loc
c) ubi
tipul observaţii exemplu
1 provenienţă locală
2 predicatul indicativ toate timpurile (rar în
preclasic conjunctivul)
ubi te invenio, gaudeo
3 rap. temporal cel mai des simultaneitate
4 felul acţiunii noniterativ, terminativ, durativ
5 interferenţe circ. de loc, rar cauzală
6 amplasare momentul exact
7 locuţiuni ubi primum, ubi semel, post ubi,
d) simul
tipul observaţii exemplu
1 provenienţă adv. simol uneori simul
ubi, simul ut
2 predicatul în clasic şi post. - indicativ
3 rap. temporal anterioritate imediată, rar
simult.
4 felul acţiunii iterativ sau noniterativ
5 interferenţe uşor cu cauzala
6 amplasare şi locuţiuni clipa; simul ac, simul atque venio simul ac
vox ad auris
accidit
e) postquam
tipul observaţii exemplu
1 provenienţă post + quam (adv.+prep.), sens
comp.
(Cic) Post tertium diem
quam lecta erit, id facito
2 modul indicativul;
38
3 timpul perfect, dar şi prezent istoric, sau
mmcpf. dacă subliniază
anterioritatea
Vicipsa, postquam
intellegit, multa volvebat.
Postquam
fecerant....convenerunt...
4 rap. temp. anterioritate imediată sau la
distanţă
5 felul acţiunii de obicei noniterativ
6 interferenţe cu cauzala sau concesiva Postquam non
poterant...tamen
convenerunt...
7 plasarea
temp.
amplasare şI punct de plecare Postquam loquor, venio hic,
postquam abeo
poate să apară şi posteaquam, sau post (analogie cu simul) dar şi postea
f) quando
tipul observaţii exemplu,
1 provenienţă quam + do (adv.rel.interog.) de
la Plaut
2 modul indicativul, conj. f. rar auferto tecum id
quando abibis
3 interferenţe cu condiţionala Quando vis eamus
intra
g) dum
tipul observaţii exemplu
1 provenienţa dom agedum, interdum,
manedum (vb.+)
2 modul
indicativ
dum = în timp ce Homines, dum docent
discunt
3 dum = cît timp Dum in his locis Caesar
moratur, illi veniunt.
4 dum = pînă cînd (interval+pct.
terminus)
Fuit haec gens fortis,
dum leges manebant
5 dum= pînă cînd (pct. terminus) expectabo dum venit
6 modul
conjunctiv
dum = pînă să multa quoque bello
passus est, dum
conderet urbem
39
7 interferenţă cu finala
8 raport
temporal
simultaneitate şi posterioritate
9 amplasare moment şi punct terminus
h) donec
tipul observaţii exemplu
1 provenienţă apare şi donicum, donique > do-ne-
quom
2 modul indicativ, noniterativ
3 amplasare punct final - pînă cînd
4 rap. temp. poster. şi simultaneitate
5 corelativ -
usque
cu conj., mod rel, repr. marca a 2a -
finală
usque ocimum dato
donec orescat
6 cu conj, fără sens final, fără corelativ Danubius plures
populos adit donec
erumpat in Ponticum
7 interferenţă cu finala
8 alte corelative usque
i) quoad = quo + ad , arată p.terminus, simultaneitate, cu indicativul
fuisset in senatu, quoad senatus est dimissus (pînă ce)
j) quamdiu = quam + diu , cît timp, simultaneitate, conjunctiv, noniterativ,
punct terminus
Tamdiu loquitur quamdiu potuit
k) quotiens cu totiens, iterativ, cu ind. sau conj.l) priusquam....m)
antequam....n) si
9) Condiţionala (ceea ce este real este condiţionarea!!)
Tr.
(apodoză)
M. F. Sp. Exp.
1 vb. la indic. si, nisi, ni cond. reală si vis amari, ama
2 indic. sau
conjunctiv
- // - cond. potenţială memoria
minuitur, nisi eam
exerceas
40
3 conj - // - cond. ireală -nerealizată si tacuisses,
philosophus
mansisses
4 conj - // - cond. ireală-nerealizabilă si equs esses,
indomabilis esses
5 conj - // - cond. ireală-dorită ca
nerealizată
nisi filius
haberem, in libera
civitate mortua
essem
în perioada ireală, în apodoză conj. mmcpf. poate fi înlocuit prin
1. indicativ imperfect şi perfect dacă:
a)pred. e exprimat prin vb.posse, debeo, necesse esse, oportere
b)în prezenţa adverbelor poene, prope
c)în cazul perifrasticii active - si tacuisset, ego dicturus eram
2. indicativ mai mult ca perfect dacă: condiţionarea este negativă - si mens
non laeva fuisset, impulerat ..........
Structuri de ireal prezent pentru potenţial trecut (conj. imperfect)
pentru a marca o posibilitate în trecut Si ego cuperem, ille plures dies
fuisset mecum
Structurarea ca ireal a potenţialului poate fi
retorică
Sicilia tota, si una voce
loqueretur, diceret....
Structuri de potenţial pentru ireal
nerealizat sau mai ales nerealizabil Si sim Iuppiter, ego uxorem
ducam illam
introd. explicaţii exemplu
nisi avea la bază o valoare restrictivă amicitia nihil aliud est
si non în situaţii cînd nu avem restricţii (vag
conces.)
si non iubes, ibo egomet
si minus apare în propoziţii sileptice de predicat educ tecum omnes tuos, si
minus, educ quam
plurimos
sin un vag sens interogativ mercatura, sin magna est,
non est vituperanda
41
sive două prop. cond. în rap. disjunctiv sive habes quid, sive nihil
habes, tamen scribe
10) Concesiva
Tr. M F Sp Exp
vb.ind. quamqua
m
conces. propriu zisă
1. stricto
sensu
2. simplă
opoz.
quamquam animus
horret meminisse, incipiam
quamquam dificilis
est, ama !1
vb.
ind.,
rar
conj.
quamvis2 conces. quamvis civis esset,
tamen foro caedebatur
Polio amat nostram,
quamvis es rustica Musa
vb.ind. licet3 conces. Multum licet legeret, tamen
nesciat
vb.conj. cum4 conces. Non poterant imitare illum,
cum cuperent
vb.conj. ut5 conces. Ut desint vires, tamen
laudanda est voluntas
1. indicativul nu poate fi substituit cu condiţional optativul nici în română
2. Quamvis -provine din quam + vis , (Plaut: Tam agis, quam vis), dar a
ajuns să-şi piardă sensul lexical de a voi şI să ajungă sufix generalizator ; în
final este conjuncţie cu pred. la indicativ. Altele: quantumvis,
quantumlibet, quamlibet quidquid, quicunque
3. Licet - provine din verb impersonal : fremant omnes, licet, dicam quod
sentio - aici e incidentală . Treptat însă se delexicalizează şI devine
conjuncţie subordonatoare
statutul de verb al lui licet se menţine cît timp se respectă concordanţa
timpurilor
este univoc conectiv cînd predicatul este la indicativ
4. cum - derivă de la temporală, există atestări şi cu indicativul, dar se constr.
cu conjunctivul
5. ut -se poate întîmpla, în analogie cu finala să întîlnim un ut ne
42
Concesiva condiţională - e un secundant al celei concesive, dar nu este dublă
subordonare deaorece nu există doi termeni regenţi
Tr. M F Sp Exp
vb. ind. etsi conces. condiţională etsi adiectum numero sit, magna
certe caedes fuisset
vb. ind. etiamsi conces. etiamsi non est iucunda haec
veritas, tamen grata mihi est
vb. ind. tametsi conces. Quod tametsi miserum est,
tamen fert
OBS: Opoziţia realizată de concesiva condiţională poate fi şi ea reală,
potenţială sau ireală. ( de obicei etrsi este reală şI celelalte două nonreale)
OBS : Corelative în regentă: tamen, certe, salte, nihilominus, ne quidem, sic
tamen
11) Modale şi comparative
Există prop. modale propriu zise şi comparative. Prima arată maniera unei
acţiuni sau conformitatea ei cu ceva. Comparativa priveşte al doilea termen al
comparaţiei.
Tr. M. F. Sp. Exemplu
1 verb ut, sicut mod.pp.zis
ă
conf. cu o uzanţă Ut erat superioris
temporis consuetudo,
ille....
2 la prout mod.pp.zis
ă
conf. cu un ordin Ita fecit ut praeceptum
erat
3 indic. quemad mod.pp.zis
ă
conf. cu o
necesitate
opus est, necesse est
4 sau modum mod.pp.zis
ă
c. cu o dorinţă,
merit
faciam ut vis
5 quomod
o
mod.pp.zis
ă
c. cu opinia cuiva loquor ut opinor
6 conj. qualis mod.pp.zis
ă
c. cu o informaţie sicut a maioribus
accepimus, sic....
7 mod.pp.zis
ă
c. cu posib.. sub. scribe quantum potes
8 mod.pp.zis c. cu concepţii Hic fuit ampla civitas, ut
43
ă colective est capta (concepţia)
Germanorum
Dar! Sub aspect cantitativ putem întîlni : a)conformitatea cantitativă cu
posibilităţile aceluiaşi subiect:
scribe quantum potes
b)conformitatea cantitativă cu dorinţa
cuivaquantum res sineret,
consuleres fideis suae
Dar! SUBORDONATA MODALĂ CANTITATIVĂ DE PROPORŢIE
STATICĂ: cu quod sau quia, iar în regentă magis sau minus determinate de
un ablativ al măsurii (eo, quo,)
Tr. M. F. Sp. Exemplu
1 Indic. ut, sicut,
velut
modală comp. de egalitate
calitativă
Sic transit ut vult
2 Indic. quomod
o
modală cantitativă quot servi, tot hostes
3 Adj la
comparativ de
inegalitate
sau un verb
cu sens de
comp.
(praefero)
modală comp. de
inegalitate
(cant. sau calit.)1
melius peribimus quam
istam vitam vivemus
4 modală comp. de măs.
progr2.
Quanto magis volupto,
tanto aegritudo acutior est
5 ut si, modală comp. cond. de
egalit
mater ad pedes mihi
iacuit, quasi
6 velut si modală c. c. de indentitate ego eius filius ab inferis
excitare possem.
corelative: ita sic item talis tam, tantus tantum tot
44
1. Dacă avem adv. potius de cele mai multe ori predicatul stă la conjunctiv
pentru că se exprimă fie o posibilitate fie un deziderat, o posibilitate
nerealizată. Dacă faptul exprimat este real, se foloseşte indicativul.
2. ambele stări de fapt progresează : eo....magis....., quanto.......tanto
12) Infinitivul (verb + subst)
componenta verbală componenta substantivală
priveşte aspectul (infectum,perfectum),
modul, timpul, diateza
se poate raporta la un subiect
poate avea determinanţi şi funcţii
specifice verbului
are gen (doar la formele
analitice), nr, caz,
este singulare tantum
poate avea rol de sb, cd, -
C1
uneori poate accepta o
prepoziţie
Faza I de realizare a blocului sintactic Ac+ Inf (ambele cuvinte au acelaşi
Tr sub raport diferit):
Tr. M1
F1
M2
F2
Exemplu
bitranzitiv Ac1+ mod
inf
CD
nonanimat
Ac’1
CDanimat doceo pueros
legere
monotranzit
iv
Ac’1 -
infinitiv
CD Ac’1
EPS audio
fratrem
canere
monotranzit
iv
Ac’1 -
infinitiv
C Indirect Ac’1
CDanimat veto aliquem
navigare
Faza II de realizare a blocului sintactic Ac+Inf. (se formează blocul), se pune
accent pe componenta verbală a infinitivului.
Faza III o realizare în care componenta substantivală nu se mai simte apare la
Tr.= verbe intranzitive în folosire impersonală: Constat Galliam abundare
fluminis
1. Ac+Inf ca bloc syntactic
Tr. M. F. Exemplu
vb.dicendi inf. Cd dico te venisse domum
vb.sentiendi inf. Cd video te abire
vb.voluntatis inf. Cd cupio me esse clementem
45
vb.docere inf. Cd doceo pueros legere
vb.iudicandi inf. Cd aestimo eam formosa esse multis
vb.fol.impers. inf. Sb legem brevem oportet esse
vb. inf. C.rel Caesar certior factus est copias convenisse
vb. inf. Atr. hoc cupio me esse clementum
Observaţie la atribut: există aici o constr. bifuncţională, cu doi TR:
quos trucidari / oportebat / eos nondum vulnero Tr1..........Ts
Tr2......................Ts
eos quos
oportebat quos trucidari
rel.atrib. Ac+Inf/
Sub
2. N+Inf (nu este bloc sintactic)
dacă verbul regent tranzitiv trece de la activ la pasiv, rezultă N+Inf
Epaminondam cecidisse dicunt - Dicitur Epaminondas cecidisse
verbele reg. pot apare la prez, impf. şI viitor
categorii de vb. :dicendi, sentienti, audior, videor) iudicandi (existimor,
putor), voluntatis (iubeor,cogor,prohibeor)
2. Infinitivul simplu
tipul de infinitiv Tr. Ts exemplu
infinitivul cu vb.voluntatis CD
Subiect coincident vb.sentiendi
al unui verb vb a putea possum
regent vb. a trebui debeo
vb. a începe coepi
vb a înceta intermitto
disco, doceo
desisto C.In
d
studeo (lego) C.cir
c
adj.: paratus, avidus avidi componere
46
versus
verb al deplasării final
ă
venerunt aurum
petere
Sb. al inf. coincide cu CI în D verb (impers.) nunc licet mihi esse
libero
Sb. al inf. este nedeterminat
1) cu legătură evidentă vb.uniper. în
fol.impers.
Sb. Np,
Eps
abire oportet
vb. în fol. impersonală Vivere est cogitare
vb.copulativ + nume
predicativ
aequm est, facile
est
2)legătura este opacă meque ipsum nihil
agere delectat
Infinitivul cu inter, praeter inter loqui et tacere nihil
interest
prepoziţii în latina tîrzie : contra,
iuxta,
13)Participiul (verb + adjectiv)
comp. verbală: aspectul: infectum (part. prez. şi viit.) perfectum (part.pf.)
diateza: p.pf. nu este prea legat de diateză : homo potus = om care a
băut
timp: part. prez. - simultaneitate totală sau parţială, part.pf. -
anterioritate imediată sau la distanţă, gnomic
Participiul prezent: componenta verbală - slabă, mai degrabă se
raportează la un Tr. nominal
componenta nominală - prin funcţiile sale - atr., n.pred.
Participiul perfect : componenta verbală - apare în construcţie cu funcţia
de predicat, poate să apară cu o conjuncţie (nisi
admonitus...)
componenta nominală - f. de atribut, EPS, poate fi şi
substantivat
Participiul viitor (activ) componenta verbală - se poate referi la un
subiect, poate guverna un CD, apare ca mod relaţional
componenta nominală - se manifestă prin desinenţe,
poate fi NP sau ATR (futurus, venturus,
Petc.....)
47
a)Participium coniunctum monofuncţional (actualizarea componentei adj.
în dauna celei verbale)
Tr. Funcţia Exemplu
verb la diat activă + CD EPS parasitum tuum video
currentem
verb la diat. pasivă + SB EPS romani ovantes et gratulantes
substantiv atribut fama classis amissae
verb complement circumstanţial dico scienti quod ....
un PC poate avea o componentă verbală apropiată de statutul unui vb. la
mod personal
Caesar, Helvetios agressus <est>, magnam partem eorum occidit
un PC apare uneori într-o construcţie semiabsolută, adică are un
subiect al său
Hi omnes et alii viventes ibi facile coaluerent
b)Participium coniunctum bifuncţional (se actualizează ambele
componente)
Tr1 Tr2 M1 M2 F1 F2 Exemplu
exercitu
m
contem
no
Ac Participiu atrib
ut
cauz
al
illum exercitum contemno
collectum ex senibus desperatis
nos vicimus Nom Participiu atrib
ut
CSV iam nos victi, vicimus
amico desum Dativ Participiu atrib
ut
Con
d.
amico roganti numquam desum
id fecit Nom2 Participiu atrib
ut
Mod nolens volens id fecit.
legati missi
sunt
Nom2 Participiu atrib
ut
final legati missi sunt auxilium orantes
c) Construcţia participială absolută (formează un bloc sintactic)
A) La origine Ablativul absolut e o construcţie cu valoare mixtă care se va
detaşa de context, iar aici prezenţa participiului nu era necesară
CONCLUZIE: “Abl.absolut” este ceva diferit de “part. absolut”. Există
abl.abs. fără participiu (Aenea duce, me invito) dar nu orice participială
absolută trebuie să stea în Ablativ !
B) Se poate urmări trecerea de la PC la PA:
a) hostes ratibus iunctis flumen transibant b) hostes ratibus
iunctis flumen transibant
48
funcţia exemplu
temporală ratibus iunctis, hostes transibant flumen
cauzală animo motu ille illi parcat
concesivă Caesar non potuit expugnare oppidum paucis differentibus
condiţională medici, causa morbi inventa, curationem esse inventam
putant
modală hostes ratibus iunctis flumen transibant
comparativ-
conditională
velut posito bello
14) Gerunziul (verb + substantiv)
componenta verbală - aspect: infectum; timp: nu; diateză: activă; pers: nu;
nr.:sing.; caz:defectiv de N,
Ac fără prepoziţie
Tr. M. F. Sp. Exp.
1 subst G1 atribut explicati
v
ars amandi
2 adj. G1 compl. relaţie cupidus amandi
3 verb D1 compl. scop non esse solvendo
4 verb D1 compl. proxim. adesse scribendo
5 adj. D1 C.IND liber utilis legendo
6 verb Ac3+
ad,inter,ob
compl. final longus est tempus ad
vivendum
7 adj Ac3+
ad,inter,ob
compl. timp mores inter ludendum
delegunt
8 verb Abl1’ compl. mod discendo discimus
9 verb Abl3+ ex,ab,de C.IND Illum non deteruit a scribendo
Platonis amplitudo
10 vb. Abl1’ compl. loc amicitia dicta est ab amando
15)Gerundivul (verb + adjectiv)
construcţie gerunzială : spes petendi pacem componentă
verbală mult mai slabă,
49
construcţie gerundivală: spes pacis petendae comp. nominală:
C2, gen2, nr.2
orice construcţie gerunzială poate fi convertită în una gerundivală, nu şi
invers
- poate avea rol de PC pe lîndă un CD avînd funcţie de finală sau
consecutivă
Perfugam Fabricius reducendum curavit ad Pyrrhum
- se poate construi cu Acuzativul : inter rem agendam istam
- se poate construi cu Abl. fără prep: Elegantia loquendi (GZ) augetur
legendis (GD) oratoribus
- se poate construi cu Abl. cu prep.: Brutus in liberanda patria est
interfectus
se menţine
Gerunziul
1. din considerente de ordin eufonic
în locul construcţiei 2.cînd se insistă asupra componentei verbale
Gerundivale 3.ptr. clarificare cînd CD e un neutru (studium aliquid faciendi)
4.cînd CD este exprimat printr-un pron. reflexiv - auctorem se
exhibendo
16) Supinul (verb + substantiv) denumeşte acţiunea
componenta verbală: nu are timp, nu are diateză, dacă e în -um - sens activ
dacă e în -u - sens pasiv
componenta nominală: are caz (Acuzativ şi Ablativ, dar în preclasic a existat şi
un Dativ)
Acuz.: (verb al deplasării) : ire dormitum - sens final
Abl: (adjectiv) : opus dictu - atribut de relaţie
postclasic: Tr.: verb : pudet dictu ( mă ruşinez cît priveşte exprimarea)
supinul în -u are la bază un Ablativ al separării : nunc opsonatu redeo
(acum revin de la cumpărător)
Dativul are atestări preclasice - Plaut : istaec lepidae sunt memoratui
Este concurat de :
1.substantive abstracte
2.ad - Ac
50
3.ut - finale
4. participiu viitor activ eamus visu
NOTĂ
Prezentul curs de sintaxa frazei latine a selectat exemplele din gramaticile
alcătuite de I.Barbu (1969), V.Matei (1996) şi cursul de sintaxă a limbii latine
nepublicat alcătuit de prof. F.Edelstein (dupa notele de curs luate în anul 1995),
Facultatea de Litere, UBB
51